1.Ce se intelege prin lemn pentru constructii?

Inzestrat cu multiple calitati, lemnul este un material viu, cu aspect cald, placut fiind adesea utilizat
pentru placarea interioarelor, la fabricarea mobilierului sau la pardoseli. Insa proprietatile sale fizico-
mecanice exceptionale si durabilitatea lui fac din lemn un material structural deosebit.

Pentru a obtine performante in domeniul constructiilor din lemn, este necasara exploatarea judicioasa a
caracteristicilor strcuturale ale lemnului, rezolvarea eficienta a detaliilor si un calcul cat mai corect,
adoptand solutii optime.

2.Enumerati cateva avantaje ale lemnului pentru constructii.

-densitate aparenta redusa fata de rezistenta relativ mare

-greutate redusa a lemnului (comportare favorabila la seism)

-prelucrarea si fasonarea usoara

-existenta mai multor sisteme de asamblare

-posibilitatea realizarii unor forme si gabarite deosebite

-proprietati termice favorabile

-durabilitate mare

-comportare relativ buna din punct de vedere a rezistentei la foc

-posibilitatea refolosirii lemnului

-caracterisiti arhitecturale deosebite

-posibilitatea asocierii lemnului cu otelul sau cu betonul

3.Enumerati cateva dezavantaje ale lemnului pentru constructii.

-variabilitatea foarte mare a caracteristiciilor intre specii

-variatia caracteristicilor mecanice si fizice pe diferite directii fata de directia fibrelor

-influenta mare a umiditatii asupra caracteristicilor fizico-mecaice a dimensiunilor si durabilitatii lemnului

-sortiment limitat de material lemnos

-defecte naturale (forma, structura, crapaturi)

-degradari produse de ciuperci si insecte

4.Clasificarea constructiilor din lemn.

-dupa durata de exploatare : permanente > 4 ani
 provizorii <4 ani
auxiliare
-dupa conditiile de exploatare: adapostite
neadapostite
sub apa
-dupa destinatie: civile
industriale
agricole
poduri, podete
hidrotehnice
speciale
-dupa sistemul constructiv: pereti
grinzi
cadre
arce
bolti
cupole
-dupa modul de executie: in fabrica sau atelier specializat
pe santier

5.Clasificarea materialului lemnos.

-dupa specie: foioase (salcam, stejar, gorun, fag , frasin ....)
rasinoase (larice, pin, molid, brad)
-dupa gradul de prelucrare: lemn brut (rotund)
lemn ecaristat(cherestea)
-clasificare cherestea: dupa modul de debitare(tivita sau netivita)
dupa umiditate (verde, zvantata, semiuscata, uscata)
-dupa clase de calitate(scanduri si dulapi): E(A,B); T; III; IV; V
 6.Definiti cateva sortimente de produse din lemn.
-dupa sortimente: scanduri, dulapi, sipci, rigle, grinzi .....

7. Prin ce se defineste calitatea lemnului?

Calitatea lemnului variaza atat intre specii cat si in cadrul aceleiasi specii sursele de variabilitate in
cadrul unei specii sunt diverse. Pot exista, o serie de defecte cum ar fi crapaturile sau defectele produse
de insecte si de ciuperco, defectele ce influenteaza calitatea materialului si duce la impartirea acestuia
in clase de calitate.

8.Enumerati catva defecte ale lemnului.

-defecte de forma ale sortimentelor de lemn rotund

-de structura

-noduri

-crapaturi

-gauri si galerii de insecte

-coloratii si alteratii

-depuneri anormale

9.Care sunt clasele de calitate ale lemnului si prin ce se diferentiaza ele?

-calitatea I

-calitatea II

-calitatea III

10.Ce sunt clasele de rezistenta ale lemnului si prin ce se diferentiaza ele?

-incovoiere statica

-intindere in lungul fibrelor

-compresiune in lungul fibrelor

-compresiune in plan normal pe directia fibrelor

-forfecare in lungul fibrelor

-forfecare in plan normal pe directia fibrelor

 11.Ce reprezinta rezistentele caracteristice ale lemnului pentru constructii?

Rezistentele caracteristice ale lemnului natural se determin pe piese far defecte pentru o umiditate de
echilibru de 12 % i o durat de ac ionare a nc rc rilor de cel mult 3 minute, urmnd ca aceste valori s fie
corectate n func ie de influen a eventualelor defecte asupra comport rii la diferite solicit ri a lemnului.

12. Ce reprezinta umiditatea lemnului?

Umiditatea lemnului este dat de proprietatile lui higroscopice si variaza n functie de umiditatea relativ a
mediului ambiant, fiind direct proportional cu aceasta. Punctul de saturatie a lemnului este n jurul
valorilor 25...30%, atins ntr-o atmosfer saturat cu apa (umiditate relativ 100%). Toate valorile de calcul
date pentru rezistentele lemnului iau n considerare umiditatea de 12%.

13. Clasificarea materialului lemnos in functie de continutul de apa.

-verde

-zvantata

-semi-uscata

-uscata

14. Ce este umiditatea de echilibru?

Umiditatea de echilibru este atunci cand umiditatea stabila de sorbie este egala cu umiditatea stabil
de desorbie.

15. Ce valoarea are umiditatea de echilibru?

Umiditatea de echilibrul are valoarea de 12%.

16. Cum se poate determina umiditatea lemnului?

0
W= * 100[%]
0

17. Care este valoarea umiditatii pentru care se calculeaza principalele proprietati ale
lemnului?

Valoare este de 12 %.

18. Ce reprezinta clasele de exploatare si care sunt acestea?

-clasa 1 de exploatare este caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos

corespunzatoare unei temperaturi de 20 -+ 2 grade celsius si a unei umiditati relative a aerului de peste
65%
-clasa 2 de exploatare este caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos
corespunzatoare unei temperaturi de 20 -+2 grade celsius si a unei umiditati relative a arerului cuprinse
intre 65% - 85%

-clasa a 3 de exploatare este caracterizata prin umiditate continuta de matresialul lemnos superioara
celei de la clasa 2 de exploatare

19.Cum se poate usca lemnul?

-natural (dureaza aproximativ 9 luni)

-artificial (cu aer cald si vapori de apa, curenti de inalta frecventa )

20. Cum influenteaza umiditatea proprietatile lemnului de constructii?

Umiditatea afecteaza rezistenta, rigiditatea, durabilitatea si stabilitatea dimensionala a lemnului,

determinand variatii dimensionale: contragerea si umflarea. Influenta umiditatii este neinsemnata in
cazul solicitatriilor la intindere si incovoiere dinamica, dar este foarte mare in cazul solicitarilor la
compresiune si incovoiere statica.
21. Ce reprezinta contractia si umflarea lemnului?

- schimbarea dimensiunilor lemnului sub influenta variatiilor de umiditate.

22. Pe ce directii se manifesta contractia / umflarea lemnului? Care este cea mai
defavorabil?

- pe directie paralela cu fibrele ( neglijabila )

- pe directie radiala ( valori medii )

- pe directie tangentiala la fibre ( valori maxime )

23. Ce masuri constructive pot fi luate impotriva contractiei / umflarii lemnului?

- acoperirea pieselor din lemn cu vopsele sau substante chimice hidrofobe

- introducerea in lemn a unor saruri care intretin o stare de umiditate ridicata, mai mare de
umiditatea de saturatie a fibrelor

- umplerea capilarelor din lemn cu parafina lichida sau cu alt material hidrofob

- aburirea, tratarea termica

24. Formula de calcul a densitatii aparente pentru materialul lemnos.

- u = mu /Vu
25. Ce se ntelege prin proprietatile termice ale lemnului?

- conductibilitatea termica

26. Enumerati cateva norme tehnice folosite la calculul elementelor de constructii din lemn.

- EUROCOD 5
- NP005-03

27. Ce reprezinta sarpanta unui acoperis?

- sarpanta reprezinta structura de rezistenta a acoperisurilor, realizata deasupra ultimului nivel,

cu rolul de a crea pantile si formele acoperisului si de a prelua incarcarile ce ii revin.

28. Prin ce se defineste un acoperis?

 - Acoperiurile sunt subansambluri constructive amplasate la partea superioar a cldirilor
avnd drept rol funcional, acela de nchidere a cldirii la partea superioar, protejnd mediul
interior de variaiile de temperatur, umiditate, ploaie, zgomot etc.

29. Enumerati elementele componente ale unei sarpante din lemn pentru acoperis.

- talpa
- pop
-pana de streasina sau cosoroaba
- pana intermediara sau pana de cimp
- pana de coama
-clesti
- caprior
- contrafise

30. Care sunt starile limita pentru care se calculeaza / verifica elementele de constructii din
lemn?

- stare limita ultima

- stare limita de serviciu

31. Ce reprezinta SLU?

- stare limita ultima

32. Ce reprezinta SLS?

- stare limita de serviciu

33. Ce incarcari sunt considerate la calculul elementelor din lemn ale unei sarpante de
acoperis?

- incarcari permanente

- incarcari de lunga durata

- incarcari de scurta durata

34. Ce reprezinta valoarea caracteristica a unei incarcari?

- valoarea de baza

35. Ce reprezinta valoarea de calcul a unei incarcari? Cum se determina aceasta?

 - valoarea de calcul a unei incarcari este valoarea caracteristica inmultita cu coeficientii de
siguranta

36. Ce reprezinta gruparea actiunilor?

- combinarea efectelor ce se pot produce simultan

37. Care este deschiderea de calcul a elementelor de sarpanta din lemn?

- lumina majorata cu 10%, dar maximum distanta dintre axele reazemelor

38. Cum se determina rezistentele lemnului de calcul (Rc) conform NP 005-03?

- conform relatiei: Rc = mu * md * R/

39. Cum se determina rezistentele lemnului de calcul (fd) conform Eurocod 5?

- conform relatiei: fd = kmod *fk / M

40. Explicati termenii ce apar in formula (conform NP 005-03): Tr = Rtc Anet mT,t

Calculul elementelor solicitate la intindere axiala conform NP005-03:

Tr capacitatea portanta a elementului
Rtc rezistenta de calcul a lemnului la intindere axiala
Anet aria neta a sectiunii transversal
mT,t - coefficient ce tine seama de modul de tartare a lemnului

41.Explicati termenii ce apar in formula (conform NP 005-03): Cr = Rc//c Acalc mT,c

Rc c- rezistena de calcul a lemnului masiv la compresiune axial, paralel cu fibrele,

Acalcul - aria de calcul a elementului
cx - coeficientulde flambaj
mT - coeficientul de tratare a lemnului

42.Explicati termenii ce apar in formula (conform NP 005-03): Qr = Rcc Acalc mT,c mr

Rcc este rezisten a de calcul a lemnului la compresiune axial perpendicular

pe fibre;
Acalcul aria de contact dintre elemente
mT =coeficient de tratare a lemnului
Mr = coeficient de reazem
43.Explicati termenii ce apar in formula (conform NP 005-03): Mr = Ric Wcalc mT,i

Rc = este rezisten a de calcul a lemnului la ncovoiere;

Wccalcul = modul de rezisten axial n seciunea n care se face calculul

mT = coeficient de tratare a lemnului

44.Explicati formula (conform NP 005-03): fmax,fin < fadm

Conditia de verificare a elementelor simplu ncovoiate, la stari limita de serviciu este:

unde: f max,final - este deformatia maxima finala la ncovoiere;
fadm - deformatia maxima

45.Explicati termenii ce apar in formula (conform EC5): m,d fm,d

m,d - este valoarea de calcul a tensiunii din ncovoiere

fm,d - este valoarea de calcul a rezisten ei la ncovoiere

46.La ce solicitari sunt calculate sipcile unei sarpante din lemn?

Incovoiere oblica.

47.La ce solicitari sunt calculati capriorii unei sarpante din lemn?

Incovoiere.

48.La ce solicitari sunt calculate panele unei sarpante din lemn?

Incovoiere oblica.

49.La ce solicitari sunt calculati popii unei sarpante din lemn?

compresiune

50.Care este lungimea de flambaj (lf) pentru popii unei sarpante din lemn obisnuite?

Lf=l=Hpop

51.Ce incarcari se iau in considerare la calculul sipcilor unei sarpante din lemn?

Incarcari permanente : din greutate proprie, din invelitoare ,

Incarcari variabile: din zapada si din vant

52.Ce incarcari se iau in considerare la calculul capriorilor unei sarpante din lemn?

Incarcari permanente: din invelitoare, din greutatea proprie a capriorului,

Incarcari variabile: din zapada,incarcari din zadapa,70 ,din vand , din incarcari utile(om).
53.Ce incarcari se iau in considerare la calculul panelor unei sarpante din lemn?

Incarcari permanente: din incovoiere,din capriori, din greutate proprie,

Incarcari variabile: din zapada , din zapada,70 , din vant, din incarcari utile(om).

54.Ce incarcari se iau in considerare la calculul popilor unei sarpante din lemn?

Incarcari permanente: incarcari din invelitoare, din greutate proprie simpca, din greutate proprie caprior,
din greutate proprie pana , din greutate proprie pop,

Incarcari variabile: din zapada, din zapada 70, din vant, incarari utile (om).

55.Ce valori ale incarcarilor se folosesc la calculul elementelor din lemn la SLU?

Valorile de calcul

56.Ce valori ale incarcarilor se folosesc la calculul elementelor din lemn la SLS?

Valorile carcateristice

57.Ce reprezinta o imbinare a elementelor din lemn?

O mbinare reprezint asamblarea rigida a elementelor componente ale unui

sistem constructiv, astfel nct sa se poata transmite eforturi de la un element la altul.

58.Ce tipuri de imbinari la elemente din lemn cunoasteti?

- imbinari cu chertare
-imbinari cu pene
-imbinari cu tije cilindrice si lamelare
-imbinari incleiate
-imbinari cu piese metalice.

59.Desenati schematic o imbinare prin chertare a 2 elemente din lemn.

60.Desenati schematic o imbinare cu cep a 2 elemente din lemn.

61.Ce tipri de tije (metalice) pot fi folosite la imbinarea elementelor din lemn?

Cuie, suruburi pentru lemn , buloane , dornuri,

62.Enumerati 4 cauze de degradare a elementelor din lemn pentru constructii.

Actiunea umiditatii , insecte , ciuperci , temperaturi inalte.

63. Enumerati 4 masuri de protectie a elementelor din lemn pentru constructii.

-evitarea stationarii apei in anumite zone,

-realizarea unui tratement initial si in timp adecvat pentru conservarea lemnului,

-selectarea tipului de lemn cu o durabilitate naturala in corcondanta cu mediul de utilizare,

-asigurarea unei ventilatii corespunzatoare a lemnului.

64.Enumerati cateva elemente de constructii ce pot fi realizate din lemn.

Pod din lemn , garaj , casa de lemn , cotet , ur , fnar , foior , schelet de ser ,