GERUL- V.

ALECSANDRI
Gerul aspru i slbatic strnge-n brae-i cu jelire
Neagra lunc de pe vale care zace-n amorire;
El ca pe-o mireas moart o-ncunun despre zori
C-un vl alb de promoroac i cu ururi lucitori.

Gerul vine de la munte, la fereastr se oprete

i, privind la focul vesel care-n sobe strlucete,
El depune flori de iarn pe cristalul ngheat,
Crini i roze de zpad ce cu drag le-a srutat.

Gerul face cu-o suflare pod de ghea ntre maluri,

Pune streinilor casei o ghirland de cristaluri,
Iar pe fete de copile nflorete trandafiri,
S ne-aduc viu aminte de-ale verii nfloriri.