I GHEORGHE APOSTOL '

1
I: - -," '
i
40 I OM'

et%
St ghiti Del
Mae
GHEORGHE APOSTOL
*
Eu ..i Gheorghiu-Dej
 Editia 2010
Editatd de: Asociati Militantilor pentru Pace,
Egalitate si Progres Social Scnteia" prescurtat Asociatia "Scnteia"
infiintath prin sentinta nr.208/14.11.2008
inregistrath in RSAF .3udecatoria sectorului 3 cu nr.93 din 27.11.2008
CIF 24859648 cont IBAN R062CECEB30043R0N2153031
Sediu social str. Liviu Rebreanu nr.16, bl.A4, sc.5, ap.60, sect.3
Bucuresti
e-mail: office@scanteiaasociatieso ; www scanteiasociatiexo
te1.0745980663 fax 021 643 60 11
 61-/E0R6HE APOSTOLI

EU I GHEORGHIU-DEJ

fir,e & 7-414

-01M50.
BucureVi 2011
 ,.Eu n-am mai inteilnit un om la care deveptaciunea
sa" se Nibine welt de bine cu prudenta i cu flerul politic, ca
la Dej.
COnd ii compar cu altii, mai constat cei Dej a fost
omul cu cele mai multe calita# politice ci cea mai mare
abilitaa`e din cati am cunoscut eu In viala mea atilt de
lung'.
Acad. Alexandru Bcirlddeanu
 INTRODUCERE

Fiecare etapd din viata unei tali, este marcat de

personalitati ce ramn in memoria scris corect, sau
deformat, a istoriei.
Perioada 1944-1964 poate fi denumit, pe drept
cuvnt, "Anii Gheorghe Gheorghiu-Dej".
Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost un luptator pentru
binele celor multi i necajiti, beneficiar constant al
pwriilor care, datorit inteligentei i capacitatii sale de
intelept conducdtor, a fost promovat in fruntea echipei ce
preluase conducerea Romniei dupd cel de-al II-lea Razboi
Mondial.
Suficient de prevalator i abil pentru a contracara
grupul de politicieni ce se afla in slujba Moscovei i a cdrui
scop era impunerea liniei politice" a acesteia, sprijiniti de
unii politicieni mai culti", care prin cameleonismul lor, nu
erau mai putin periculi* pentru soarta tarii.
Absolut toate actiunile lui Gh. Gheorghiu-Dej au fost
indreptate pentru salvarea natiunii de rezultatele
catastrofale, spre care o indreptau manevrele celor vanduti
intereselor strdine.
Literatura memorialistic5 contemporan abundd de
crimele lui Dej", cu toate c s-ar cuveni o departajare clard
intre actiunile celor ce faceau crime in nurnele lui
Gh.Gheorghiu.-Dej i actiunile lui, actiuni ce aveau ca scop
indepartarea din fruntea Partidului i ponegrirea lui fat de
5
strainatate. Pentru exemplificare, astzi presa abunda de
cazuri diversioniste indreptate impotriva unor conducatori.
Istoria, ca pretutindeni se repet, tradatori sunt i azi i vor
fi intotdeauna.
S-a reuit ca in decursul unei perioade de discutii i
dialoguri interesante cu Gheorghe Apostol, cel care a fost
cel mai fidel i mai cinstit tovara de drum al lui Gh.
Gheorghiu-Dej, sa fie convins s publice momente de viatd,
traite alaturi de acest mare patriot, asupra destinului lor
cornun, prea putin cunoscut de generatiile tinere,
contemporane.
Depanandu-i amintirile, Gheorghe Apostol
marcheazd, modest, lupta titanica a prietenului i

mentorului sau.
Indepartarea grupului criminal din conducerea
Partidului, scoaterea din Ord a trupel or de ocupatie, evitarea
odiosului plan Valev, ce urmarea inrobirea tarii, reluarea
legaturilor politice i economice cu tafi dezvoltate,
capital iste, Declaratia ferma a Partidului de independenta
politica a tarii din 1964. Nu a fost putin, nici uor. Privind
actiunile prezente ale noilor conducatori i lamentarile lor
ca. nu 'Dot face mai mult, realizezi cat de mult a facut acest
electrician de meserie, marcat de,,imense privatiuni i multi
ani de pwrie, pentru tam sa. Intrebarea pentru istorie i
pentru orice om cinstit este: ce ar fi devenit Romania, dacd
tradatorii ar fi respectat ultima dorint a lui Gheorghiu-Dej,
ca la conducere sas urmeze Gheorghe Apostol, un om politic
echilibrat, cu simtul realitatii foarte dezvoltat dar i cu
foarte mult bun simt? Dar istoria nu se scrie cu "dacd".
Acum, septembrie 2010, cand Asociatia "Scanteia" a
hotarat sa-i asume publicarea acestor amintiri, Gheorghe
Apostol a devenit el insui o amintire, trecand la cele
venice in ziva de 21 august 2010, cu cloud zile inainte de

6
sdrbtoarea de la 23 August, sdrbdtoare nationl a Romniei
pand la 22 decembrie 1989, instituitd de conducerea statului
democrat popular din care facea i el parte, dar i marele
sau prieten Gheorghe Gheorghiu Dej.
Ca, Inca, o dovadd a marii prietenii care ii lega ultima
dorint a lui Gheorghe Apostol a fost ca ceremonia de
dinaintea inmormantdrii sale sd aibd loc la capela
Cimitirului Be llu militar aflat in imediata apropiere a
mormntului bunului sdu prieten.
Gheorghe Apostol a fost inhumat la Cimitirul
Cernica.
Vqnicd s le fie amintirea!

Petre Ignatencu - Prwdintele Asociatiei "Sceinteia"

7
 I. INCEPUTURILE UNEI LUPTE

L-am cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu-Dej in 1929.

Eram In anul II al Scolii profesionale a Atelierelor C.F.R.
din Galati. Lucram ca ucenic la tumdtoria de bronz i fonta.
Intr-o zi s-a produs un scurtcircuit 5 am ramas fka lumina.
Seful de partida, Ion Ifrim, m-a trimis la atelierul de
electricitate sa vina sa repare instalatia de iluminat. In acest
atelier se afla un coleg de an, Dumitru Craciun, pe care 1-
am int -ebat la cine sa ma adresez pentru a-1 ruga sa mearga
la turnatorie. Mi s-a spus c nurnai un singur lucrator
electrician poate sa faca acest lucru i mi 1-a aratat,
indrepi and privirea spre el. Acest electrician a dat maim cu
toti turnatorii care 1-au primit cu multa caldurd i respect.
- Bine ai venit, tovarae Gheorghiu! Sa ne dai lumina!
Gheorghiu le-a raspuns:
- Unde este lumina mai multa este i dreptate mai
multa i exploatarea muncii noastre mai redusa. Uniti in
lupta, rnuncitorii vor obtine mai mu lta libertate i o bucata
de paine mai mare i mai buna.
Gheorghiu a reparat instalatia electrica, i-a pus scara
pe umdr i a parasit atelierul nostru de turnatorie spunand
tuturor:
- La revedere!
Aceasta a fost imprejurarea in care 1-am cunoscut
pentru prima data pe electricianul Gheorghe Gheorghiu,
caruia nu i se spunea pe atunci, Dej.
Eu lucram ca ucenic pe lnga un lucrator mai in
varsta, un meseria de inalta clasa. Era de origine neamt, pe
nume Carol Kesler, cdruia i-am rovestit despre discutia
avuta cu electricianul.

8
 Mi-a spus: Gheorghiu este un electrician de inalt
calificare si un militant pentru intdrirea si dezvoltarea
unitatii de lupta a muncitorilor organizati in sindicat".
Electricianul avea posibilitatea sa mearga in toate atelierele
si sectiile de productie pentru repararea instalatiilor
electrice. Cu acest prilej. discuta despre necesitatea
organizrii in sindicat si despre lupta unit pentru conditii
de munca mai bune si o viata mai bund si mai demn.
La adundrile generale ale sindicatului, care aveau loc
o data pe fund, electricianul era foarte activ. Nu era doar
orator, nu se ocupa de teorii, ci de practica vietii si muncii.
Orice interventie a lui se termina cu aplauze. Acest lucru l-
am constatat cu ocaziile create de neamtul meu, Carol
Kesler, care ma lua cu el la adundrile generale ale
sindicatului. Ucenicii, elevi ai scolii profesionale, nu aveau
voie sa se inscrie in sindicat si sa participe la adunarile
sindicatului care isi avea sediul in afara atelierelor, pe
strada Grii, vizavi de ateliere. Eu, ins, aveam un avantaj.
Puteam sa ies in oras cu aprobarea secretarului scolii
profesionale, Radu Georgescu. Viata de internat era foarte
severd. Eu, find primul in promotia mea, dupd regulile
vietii de internat, am devenit seful clasei, iar in anul IV,
seful tuturor claselor. Aveam, deci, avantajul de a iesi, cu
permisiune in oras si astfel participam la adundrile mai
importante ale sindicatului, impreund cu sfetnicul meu,
Kesler.
Atunci cand 1-am intalnit pentru prima data, in
irnprejurarea aratata mai sus, eu aveam 16 ani, el fiind mai
in vat-st ca mine cu circa 11-12 ani. Deci avea 27-28 ani.
Gheorghe Gheorghiu a fost casatorit cu fiat unei
familii care avea o sifonarie. Se afla pe strada Balaban, in
dealul orasului Galati. In urma acestei cdstorii, s-au nascut
cele cloud thee Lica si Tanti(Constanta).

9
 Gheorghe Gheorghiu, devenit membru al Partidului
Comunist, si avnd activitate ilegala clandestina, venea
deseor acasa dupa miezul noptii. Aceast situatie a creat o
stare hcordata in viata de familie. Nemultumirea sotiei a
ajuns la urechile Sigurantei, care a captat-o ca informatoare.
Cnd Gheorghiu a fost translerat din Galati la Dej,
din ordinul directorului general al Atelierelor C.F.R., sotia
sa nu a vrut sa-1 urmeze. Atunci s-a produs ruptura in
casatorie i, mai apoi, divortul.
Gh. Gheorghiu nu s-a mai recasatorit. El si-a iubit
foarte mult sotia. Era o femeie frumoasa. Ea era constienta
de farrnecul frumusetii ei. Acest lucru a usurat dorinta
Sigurantei de a se apropia de ea i de a o determina sa
devind informatoare.
Parintii sotiei munceau din greu la unitatea lor de
imbuteliat sifoane. Aceasta era unica lor posibilitate de
ex i ster) t.
Socrii lui Gheorghiu tineau mult la el. il adorau i Ii
acceptau activitatea sa comunista. Eforturile personale ale
lui Gh(:;orghiu i ale socrilor lui de a o convinge pe fiica lor
de dreptatea luptei lui au fost zadarnice.
in timpul trait in inchisori, in special in inchisorile din
Aiud si Doftana si in ultimii ani, 1943-1944, in lagarul din
Tg. Jiu, nu a incetat sa mentina legatura cu socrii sai, care s-
au ocu pat de cresterea si educatia fetitelor lui.
Dupd 23 august 1944, Gheorghiu-Dej si-a adus
fiicele, care erau de acum fete mari, dar si socrii, la
Bucuresti, refacdridu-si astfel familia.
Sotia sa putea s vind de ate ori vroia sa-si vada
fetele i parintii, care traiau sub acelasi acoperi cu Dej.
Nu cunosc nimic despre printii lui Dej. Din cele
povestte de acesta, la Barlad era o puternica organizatie
comunista. Unii dintre fruntasii acestei organizatii erau

10
prieteni ai tatalui sau. Acestia s-au apropiat de el,
cultivandu-i spiritul ideilor socialiste.
Parintii sai, find oameni saraci, 1-au determinat sa
mearga undeva la oras sa se fac meserias si sa-si castige
singur painea cea de toate zilele. Astfel Dej a ajuns la
Comnesti devenind electrician. Acolo a intrat in miscarea
sindicald si a participat la greva generala din 1920.
Dupa aceasta greva a fost concediat.
Parasind Comanestiul a ajuns la Campina, unde a fost
angajat ca electrician la una din rafinriile din aceasta
local itate.
De Cate ori mergea cu diferite treburi in Moldova,
mergea regulat si la Bar lad. Avea nostalgia locului unde s-a
hascut si unde a copildrit. Asa a fost cu putintd, dupd multi
ani, ca prima intreprindere din tara care trebuia s produca
rulmenti a fost construit la Bar lad.
$i tinand cont de nivelul cultural al Barladului, a
sprijinit construirea unui teatru dramatic acolo.
Avea prieteni si la Bar lad, si la Comanesti, si la
Campina, nu mai vorbesc de prietenii sai din orasul Galati.
Din cand in cand acesti prieteni il vizitau.
Prin anul 1931, absolvisem scoala profesionald de 4
anisi devenisem calfa in meseria de turnator. Nu mai
aveam nevoie de permisiunea nimanui sa particip la
activitatea sindicatului. Faceam parte din comisia culturala
de tineret a sindicatului si devenisem seful tineretului
sindical. In 1931, Romania intrase si ea in criza economica
care s-a intins pand in 1933-34.
Tot in acel an, electricianul Gheorghiu, din dispozitia
directorului general al tuturor Atelierelor C.F.R. din tara, a
fost transferat din Galati la atelierele C.F.R.-Dej. In orasul
Dej, tehnicianul galatean a capatat repede increderea
muncitorilor si, mai ales a conducerii sindicatului. Aici, a

11
reuit s convingd muncitorii i conducerea social-
democrat a sindicatului s intre in grev pe baza unui
program de revendicdri salariale dintre care cea mai
important find imbundttirea a conditiilor de muncd.
Drept urmare, Gh. Gheorghiu a fost concediat nemaiavnd
dreptul sd fie angajat la niciunul din atelierele C.F.R. din
tard.
In aceastd situatie, conducerea de pe atunci a P.C.R.,
a hotdlt s-1 determine pe Gh. Gheorghiu, zis i Dej, ca
urmarc a grevei ce a avut loc la Atelierele C.F.R. Dej, sd
intre in activitatea clandestind a miFdrii sindicale ceferiste.
Numele de Dej i-a fost adaugat de Siguranta generala a
statului, spre a-1 deosebi de alti militanti ai sindicatelor ce
purtau numele de Gheorghiu.
5,;tiu cd s-a hotrdt infiintarea unei Comisii centrale
sindica le C.F.R., al cdrui secretar general a fost desemnat,
din partea Conducerii Centrale P.C.R. Gh. Gheorghiu-
Dej. Din aceasta. Comisie faceau parte i social-democrati,
printre care Bogatoiu, de la Atelierele C.F.R. Grivita,
Cristocea, de la Atelierele C.F.R. Brasov, Hie Pintilie de la
Atelierul C.F.R 1ai, Picalschi de la Atelierele C.F.R.
PaFani, Petre Is'acescu, Constantin Mdrza de la Atelierele
C.F.R. Galati i altii. S-a realizat un front unic muncitoresc
cu social-democratii in aceastd Comisie Centrald, aca cum
se hotarase la Congresul P.C.R. care a avut loc in acel an,
193 1 .
Membrii acestei Comisii Centrale s-au deplasat in
toate centrele ceferiste, actionnd pentru realizarea
"frontului unic muncitoresc" in activitatea sindicatelor i
trecerea la lupt unit pentru revendicdri economice i
sociale ale muncitorilor. Etapa memoriilor inaintate la
conducerile administrative ale Atelierelor C.F.R. i la

12
Directia Genera la din Bucureti, trebuia sa fie abandonata,
fiindca nu a dat rezultate.
Se preconiza trecerea la o faza superioard de luptd.
Numai greva muncitorilor C.F.R. din toate atelierele din
tail mai putea s impuna rezolvarea revendicarilor.
Prime le greve de avertisment au avut loc la Grivita-
Bucuresti, apoi la Cluj, Iasi, Galati i alte Ateliere din tara,
culminnd cu greva generala a muncitorilor din Atelierele
C.F.R. din toat tara. Cea mai sangeroas indbuire a grevei
a avut toe la Atelierele Grivita-Bucureti, cu multi morti i
raniti. Pozitia guvernului national-tardnist a fost puternic
zdruncinata. Acesta a fost nevoit sa sisteze curbele de
sacrificiu" i sa renunte la aplicarea planului de la
Geneva".
Coordonatorul i conducatorul pregatirii i organizarii
grevelor din februarie 1933 la toate Atelierele C.F.R. din
lard a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej, in calitate de secretar
general al Comisiei Centrale ceferiste, formata din
cornuniti i social-democrati. Comisia avea ca sarcina
prioritara, organizarea i conducerea marilor actiuni
greviste ale muncitorilor din Atelierele C.F.R. din intreaga
tara. In aceste imprejurari s-au remarcat pentru prima data
deosebitele calitati organizatorice ale lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
Trebuie remarcat faptul ca de la declanprea crizei
econmice din 1929 pand in 1933, au mai avut loc greve
muncitoreti: in Valea Jiului, la Lupeni unde au fost
impucati mai multi muncitori; greve la Intreprinderi
metalurgice din Bucuresti i din tard, in intreprinderile
textile din Buhui, greve ale petrolistilor.
Cele mai puternice i mai bine organizate au fost insa
cele ale muncitorilor din C.F.R., care au culminat in

13
februarie 1933. Ele au avut i un fond national mai precis
conturat impotriva planului de la Geneva".
,.,Planul de la Geneva" era planul bancilor elvetiene
care acordasera imprumuturi Romaniei la cererea
Guvernului P.N.T. imprumuturile trebuiau rambursate o
data cu plata dobanzilor impovaratoare. De unde a5a
numitele curbe de sacrificiu" pentru populatie 5i controlul
expertilor straini asupra politicii fiscale a Guvernului. Ceva
asernanator cu ceea ce se intampla astazi cu expertii F.M.I.
Greve le muncitorilor ceferi5ti i masacrul de la
Atelierele feroviare Grivita-Bucure5ti au zguduit nu numai
Romania, ci i intreaga omenire progresista 5i democrata.,
opinia publica din Europa.
Guvernul P.N.T. a fost nevoit sa sisteze curbele de
sacrificiu" 5i s renunte la planul de la Geneva". Expertii
5i controlorii veniti de peste granita au trebuit s plece de
unde au venit, iar in noiembrie 1933, guvernul P.N.T. a
trebuit s demisioneze.
in zilele noastre, la multi ani de la evarea planului
de la Geneva", se repeta, de5i in alte conditii politice decat
acelea de atunci, planurile Fondului Monetar International
5i ale Bancii Mondiale, care nu acorda imprumuturi
Romaniei pe degeaba, ci in conditii politice 5i economice
din ce in ce mai greu de suportat, mai inrobitoare.
Mi-a Camas intiparit in minte cum a fost cu putinta
ca adt narea generaia a sindicatului din Atelierele C.F.R.
Galati sa hotarasca intrarea in greva in seara zilei de 15
februarie 1933 in conditiile in care conducerea sindicatului
era dorninata de social-democrati care nu erau de acord cu
declamarea grevei.
Despre pozitia social-democratilor a fost in5tiintat
Gheorghiu-Dej cu cateva zile inaintea convocarii adunarii
generale a sindicatului. Gheorghiu-Dej a sosit la Galati fard

14
s tie Siguranta din acest oras. Discutiile adundrii generale
atinseserd temperaturi foarte ridicate. Muncitorii, in mare
majoritate, erau de acord cu intrarea in grev (inclusiv
muncitorii membri ai Partidului Social-Democrat), dar
conducerea social-democratd, majoritard in conducerea
sindicatului, se declara impotriva.. Se putea produce o
rupturd intre conducerea sindicatului i aceast adunare.
S-a cerut i s-a acceptat o pauzd de 15 minute, pentru
calmarea spiritelor i incercarea de a se ajunge la o
intelegere. Conducdtorii social-democrati nu vroiau s
cedeze. La redeschiderea sedintei se anunt cd in said se
afl Gheorghe Gheorghiu-Dej i c dorqte sa i se dea
cuvntul. Aceast veste a produs o explozie de aplauze i
strigte de simpatie pentru Gheorghiu. Social-democratii
din conducerea sindicatului au rmas stupefiati, de
asemenea i agentii de Siguranta care erau destul de
numerosi si care erau postati pe scara ce ducea de la parter
la etajul unu.
Sala sindicatului era arhiplina de muncitori. I se d
cuvntul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta prezint
situatia in care muncesc i trdiesc muncitorii ceferisti din
toate Atelierele C.F.R. din tard.
A vorbit despre guvernarea antimuncitoreascd i
antipopulard a Partidului National Taranesc, despre
infeudarea economiei nationale de ca.tre capitalul
monopolist international, despre planul de la Geneva".
Singura arma" la care trebuie sa recurgem pentru sistarea
curbelor de sacrificiu", pentru conditii mai bune de muncd
i de viatd, pentru obtinerea celor 12 permise gratuite de
edltorie pe calea ferat, pentru plata orelor suplimentare,
etc., etc., este greva.
S-a adresat conducerii sindicatului cu intrebarea:

15
 - CAte rnemorii a inaintat conducerea sindicatului,
administratiei Atelierelor C.F.R. Galati si cate au fost
trimise Directiei Generale a Atelierelor C.F.R. Bucuresti?
Rdspunsul a fost:
- Nici unul!
- Dacd administratia Atelierelor din Galati si Directia
Genera Pa Bucuresti au fost surde la strigatele mizeriei si
durerii rnuncitorilor C.F.R. si a familiilor acestora, ce
putem face pentru a le destupa urechile ca sa audA si s
inteleagd aceast stare de lucruri si s rezolve revendicArile
noastre juste?
Din said, strigte majoritare.
- Grevd!
S-a pus la vot aceastA propunere. S-a votat in
unanirnitate intrarea in greva. a Atelierelor C.F.R. Galati.
Dupd acest vot pozitiv, muncitorii au nAvAlit la tribund,
imbratisdnd pe conducAtorii social-democrati din
conducerea sindicatului i pe Gheorghiu-Dej.
Prezenta lui Gheorghiu-Dej la aceastd adunare
generala a Sindicatului C.F.R. Galati a fost hotdratoare.
Frontul Unic Muncitoresc gAltean s-a realizat, asigurndu-
se astfol unitatea de voint si de actiune in organizarea i
conducerea grevei ce a avut loc pe 16 februarie 1933.
In acordurile imnului "Internationala", cantat de
muncitori, Gheorghiu-Dej a iesit din salA, a cobordt scArile
spre iesire, in stradd.
Agentii de Siguranta s-au retras pe trotuarul de vizavi
de sediul sindicatului, find foarte agitati. Gh.-Dej trebuia s
fie arestat. El sosise clandestin la adunarea generala a
Sindicatului C.F.R. Galati. Siguranta generala a statului 1-a
descoperit la Galati i trebuia s-1 aresteze, find periculos
pentru Guvernul National Taranesc.

16
 Gheorghiu-Dej avnd in spate peste 1000 de
muncitori s-a adresat agentilor de Sigurant:
- Domnilor agenti, tiu ca aveti dispozitie s ma
arestati. Nu vrem sa se produca o baie de sange pe aceastd
stradd pe care merg muncitorii la munca in Atelierele
C.F.R. i se intorc spre casele lor dupa o zi istovitoare. Cred
cd nici dv. nu doriti acest lucru.
Agentii s-au retras. Dej a fost inconjurat de muncitori.
Era noapte, dupd miezul noptii. Cum a disprut Gh.-Dej din
Galati, nu se tie. Fapt este cd el a ajuns nevtmat la
Bucurqti, i a declanat greva muncitorilor C.F.R. de la
Grivita, care a fost inabuOd in sange de catre Guvernul
National Taranesc in frunte cu primul-ministru Vaida-
Voievod.
Armand Calinescu, adjunctul ministrului de Interne, a
condus operatiunile politienqti i militare impotriva
muncitorilor de la Grivita, i din dispozitia sa au fost
arestati in noaptea de 14-15 februarie 1933, toti
instigatorii" din tail, find ridicati de la casele lor, in jur de
1600 muncitori. In aceeai noapte, a fost arestat i
Gheorghiu-Dej. Guvernul si-a facut iluzia ca decapitarea
micarii greviste, va conduce automat la stoparea luptei
clasei muncitoare pentru libertate i un trai mai bun. Din
contra, grevele au continuat cu mai mare indkjire, cernd
eliberarea celor arestati.
Multe adundri i mitinguri cetateneti, care au avut
loc atunci, au adoptat motiuni adresate guvernului, motiuni
care exprimau solidaritatea cu lupta ceferitilor i cereau
punerea lor in libertate.
Dupd ate tiu, 1i cred cd nu greesc, grevele
muncitorqti care au avut loc in tam noastr dupa sfarsitul
primului rdzboi mondial, nu au fost organizate dupd
indicatii de la Moscova.

17
 Greve le au fost pregtite de conducdtori care s-au
ridicat din rndurile muncitorimii romne. Elernentele
autohtone, bdstinasii", au organizat si condus actiunile
greviste ale muncitorilor si nu altii din afara tdrii.
Gheorghiu-Dej cunostea faptul cd P.C.R. era socotit
ca o sectie a Kominternului. Dar el facea permanent o
diferent intre conducerile P.C.R. care, in principal, nu
trdiau in lard, ci in strindtate la Moscova, Praga sau
Viena, si conducerile organizatiilor din tard ale partidului
care actionau pe baza conditiilor concrete din fabrici, uzine
i intreprinderi, bdstinasii".

18
 II. INTRE ZIDURILE INCHISORILOR

0 alta imprejurare in care 1-am intalnit pe Gheorghiu-

Dej a fost dupd 4 ani de la adunarea generala a Sindicatului
muncitorilor C.F.R. Galati, care a hotarat intrarea in greva
din februarie 1933.
Era in februarie 1937. Ma aflam la inchisoarea din
Galati impreund cu alti peste 30 de tovar4i militanti ai
organizatiei locale, a Blocului Democratic, formatiune
politica antifascist i antilegionard. Prqedintele conducerii
centrale a Blocului Democratic era profesorul Petre
Constantinescu-I4, iar vicepreedinte Scarlat Calimachi,
denumit printul rou".
Pentru acest succes al nostru, s-au obligat s ne apere
un numar de circa 10 avocati din Galati, Bucureti, Cluj,
Oradea. Coordonatorul organizarii apararii a fost raposatul
Athanasie Joja. La acest proces au participat aproape 200
de martori pentru vt-area noastr. Procesul a durat cloud
saptarnani. Completul de judecat a fost militar. Unul din
martorii apardrii noastre a fost i Gheorghiu-Dej, care
executa o pedeapsa de 12 ani, condamnat in procesul
ceferitilor greviti din 1933 i se afla in teribila inchisoare
de la Aiud.
Gheorghiu-Dej a sosit la inchisoarea Galati cu trei
zile inaintea procesului impotriva organizatiei Blocului
Democratic Galati. Cu mult greutate, am putut patrunde
in curtea bisericii inchisorii in timpul plimbarii zilnice de
30 de minute. Era imbracat in haine vargate gri i maro i
cu lanturi grele la picioare. Eram trei: Durnitru Chicu,
vechi militant al micdrii muncitoreti revolutionare din
ora, care il cunoscuse pe Gheorghiu, Vicol Grigore,
muncitor portuar, prqedintele Blocului Democrat din

19
localitate si subsemnatul, presedintele tineretului acestei
formatii politice democratice si anti fasciste. Gheorghiu-Dej
a dat mana cu noi, ne-a straits in brate pe fiecare si ne-a
intrebat cum suntem pregatiti din punct de vedere politic
pentru proces. Dumitru Chicus i-a prezentat pe scurt modul
cum se pregateste fiecare dintre cei arestati, pentru a da o
coloratura democratica-antifascista desfasurdrii procesului.
Dej a apreciat informarea lui D-tru Chicus, completat de
Vicol Grigore i subsemnatul. A fost foarte impresionat de
numdrul de tineri implicati in acest proces. El ne-a vorbit de
pericolul fascizdrii tarii, despre pericolul hitlerismului
german si a fascismului italian, a declansarii unui rdzboi
mondial pe care il pregatesc Hitler si Mussolini.
"Pentru a impiedica inaintarea trii pe drumul
fascizarii zicea el trebuie sa actionam folosind toate
mijloacele de a inAptui un front popular antifacist, din
care sa facei parte toate fortele democratice i progresiste
ale poporului roman". Ne-a mai spus: Alegerile de anul
trecut, in judetele Mehedinti i Hunedoara au dat replica
reactihnii. In ele a invins actiunea unita a democratiei si
progresului. Ele constituie un exemplu graitor. Pe plan
politic extern este necesar sa" aciionam in conditiile
avansarii pregatirilor reizboinice ale hitlerismului german
pentru incheierea de catre Guvernul roman si Guvernul
sovietic a unui pact de neagresiune. Numai asa von] putea
asigura garantarea integriteitii granitelor tarii ii
securitatea nationald a poporului roman".
In baza acestor orientri politice s-a desfasurat
procesul nostru, incheindu-se cu sentinta condamnarii
noastre cu pedepse intre sase luni i cinci ani. Au fost si
cateva achitari.
In noaptea premergdtoare zilei inceperii procesului,
Gheorghiu-Dej a fost trimis inapoi la inchisoarea Aiud.

20
Siguranta statului avea teama ca aparitia lui la procesul
nostru, in calitate de martor al aprrii, va produce o
manifestare muncitoreasca i populard de solidaritate cu
noi, cei arestati i judecati, in majoritate muncitori
cunoscuti in Galati, i mai ales de previzibila manifestare a
simpatiei populatiei orawlui tap de Gheorghiu-Dej.
In ziva procesului, dupd ce am fost legati fiecare cu
lanturi grele la picioare i catuse la maini i eram incolonati
pentru plecare la comenduirea militard, unde trebuia sa se
deschidd procesul (distanta de circa 2 km), am aflat, de la
gardienii de paza, ca. Gheorghiu-Dej fusese retrimis la
Aiud. Am trait momente de adncd mahnire.
0 alta imprejurare in care 1-am reintlnit pe
Gheorghiu-Dej a fost inchisoarea Vacarqti.
Era la inceputul lunii mai 1937, aproape la trei luni
dupd condamnarea militantilor organizatiei Blocului
Democratic din partea de jos a Dunarii, orawl row", cum
a fost numit orawl Galati, ca urmare a masacrului
impotriva muncitorilor care au demonstrat pe strada
principala a orawlui Strada Domneasca impotriva
intrrii Romniei in primul razboi mondial.
Era o zi de primvard, cu mult soare, iar noi, din
pacate, nu ne puteam bucura de razele lui caldute, linitite,
imbietoare la viata. Am fost incuno5tiintati de primul
gardian, Iacobuta, c trebuie s ne pregtim, sa ne facem
bagajele, Ca vom pardsi inchisoarea Galati. Intrebandu-1
unde vorn merge, nu ne-a dat nici un rdspuns. Plecarea
trebuia s se produca a doua zi. Am cerut permisiunea de a
ne anunta familiile, care s-au i mobilizat i a doua zi dis-
de-dimineata, au fost prezente la poarta principala a
inchisorii, pe Strada Traian.
Dimineata, cu lanturi grele la picioare i catuse puse
la ate doi condamnati, am iqit pe poarta inchisorii. Am

21
fost intdmpinati de membrii familiilor noastre, de militanti
ai sindicatelor de la C.F.R., din port si de la santierul naval,
cdteva sute de suflete. Mame cu copii in brate, plngdnd, s-
au ndpustit asupra sotilor inctusati. Cu toate eforturile
depuse de gardienii de pazd, care amenintau cu armele, nu
s-a putut opri imbrtisarea noastr cu prinii, sotiile, fratii,
surorile si cunoscutii. Cam o jumtale de ofa a durat aceast
intalnire cu familiile in fata irichisorii. Apoi ne-am
incolonat i, cu paza intrita, ne-am deplasat spre gara din
valea orasului, distant de aproape 3 km.
Pe strzile ce le-am parcurs pdna la gard, am fost
flancati de familiile noastre, de cunoscuti dar si de
necunoscuti care ne incurajau. Am simtit atunci
solidaritatea lor cu lupta noastr:
- Fiti curajosi! Galatiul nu v va uita!
Pe peronul Orli, o multirne de oameni ne-au
intdmpinat: muncitorii de la atelierele C.F.R., aflate vizavi
de gark unde am lucrat ca muncitor turntor, fiind i
vicepresedintele sindicatului inainte de arestare. Cu toate c
erau poIiiti destul de numerosi, al'aturi de paza gardienilor
de la inchisoare care ne conduseserd pdna aici, nu i-au putut
impiedica sa ne imbrbteze, s ne inmneze pachete cu
mncare, tigdri i bani. Duba atasat la coada trenului ne
primeste cu greu. Nu era usor s urci scdrile cu lanturile de
la picioare si cu catusele care ne legau cate doi. Am intrat
ca intr-un cavou. Prin ferestrele de o jumtate de metru
ptrat Incadrate cu grilaje de fier, auzeam bocetele femeilor
i copiilor dar si ecourile Internationalei. Trenul s-a pus in
miscare. Primul popas 1-am facut la Ismail. Apoi Cetatea
Alba, Tighina, Ra. lti, Iai, Vaslui, War lad si in sfarsit dupd
un drurnn de o spfamnd sosim la Bucuresti. De la Gara de
Nord am fost condusi de gardieni si politisti la inchisoarea
Vdcdre sti.

22
 Aici, mare surpriza! Suntem intampinati de catre
directorulinchisorii, flancat de grupa ceferitilor,
condamnati la ani grei de puFrie, in frunte cu Gheorghe
Gheorghiu-Dej. Ne imbrtiOm i suntem condui spre nite
camere comune, fr paturi. Ne wzam fiecare rucsacurile
unde apucam. Dej ne aduce la cunotinta ca in ziva
urmtoare vom pleca de la inchisoarea Vacareti, cu
destinatia Doftana. Guvernul Ttrescu ne-a spus el
hotarase ca toti detinutii antifasciti i comuniti sa fie
transferati de la toate inchisorile din tara la inchisoarea
Doftana. S-a considerat c, dacd se adund la o singurd
inchisoare toti detinufli politici, s-ar crea conditii mai
eficiente pentru distrugerea lor fizica i morala; s-ar
produce o izolare mai mare tap de familii i fat de opinia
publica. Nu degeaba, Directia generala a inchisorilor din
cadrul Ministerului de Interne a ales un om pe care 1-a
trimis in Germania lui Hitler s studieze i sa se
experimenteze asupra regimurilor i tratamentului la care
erau supui comunitii i antifascitii existenti in aceste
inchisori. Sosit in lard cu Lin bagaj voluminos de experienta
a fost numit director al inchisorii Doftana, acel Svinescu,
sau Balaurul", cum 1-au denumit detinutii politici i de
drept comun, care au suportat faradelegile acestui monstru.
Dupa aceast informare, Dej a subliniat cd el spuse
toate acestea nu pentru a ne infricop, ci pentru a intelege o
realitate de care ne vom lovi de la primul contact cu viata
din aceast oribild inchisoare, care era supranumita
abatorul detinutilor politici". Pentru a supravietui a
subliniat Dej trebuie sa fim uniti in lupta ce va continua
pentru obtinerea unui regim politic de detentie in Doftana.
Maine vom pleca de aici spre un front de lupta antifascista
pe viat i pe moarte, pentru cucerirea demnitatii umane, a
dreptului la viata. Pana maine v las s v odihniti, sunteti

23
obositi de drumul lumg, pe care 1-ati parcurs cu lanturi grele
la picioare. Ne-a zis noapte bund" si impreund cu tovardsii
lui ceferisti, s-au retras intr-o altd parte a inchisorii
Vdcdre sti.
Intr-adevr, eram istoviti. Picioarele de deasupra
gleznel or erau ranite. Drumul pe jos de la Gara de Nord
pand la Vdcdresti a fost cel rr ai dureros. Cu toate
mansoanele de carpe asezate sub mansetele lanturilor,
acestea nu ne-au ferit de sangerare.
A doua zi, la orele opt, eram incolonati cu totii in
curtea din fata inchisorii: grupul celor veniti de la
inchisoarea din Aiud, in frunte cu Dej, si grupul nostru,
venit din inchisoarea Galati.
Bine incadrati cu gardieni de pazd, am iesit pe poarta
inchisorii. Am cobordt pe scari delusorul, pnd la strada
Dudesti. In fata inchisorii, ne-au intampinat multi
muncitori. Drumul spre Gara de Nord a fost drumul
solidarittii cu noi `3. populatiei bucurestene, care se afla pe
strazile pe care le parcurgeam noi. La Gara de Nord trebuia
s intram prin spate.; spre trenul care ne astepta pentru
Doftana. Multi jandarmi, multi politisti, dar si mult
populatie care isi manifesta simpatia lap de noi.
0 delegatie muncitoreascd de la Atelierele Grivita",
avnd cu ea pachete de alimente si tigri, s-a apropiat de
noi sa ne dea eke un pachet. Comandantul grupului de
gardieni care ne aduse pnd aici a strigat la ei, zicandu-le cd
nu au voie. Delegatia a insistat. Dar comandantul nu ceda.
Atunci a intervenit Dej, rugandu-1 sd accepte s ludm
pachetele aduse de muncitori. Comandantul nu a cedat nici
atunci. Dej a replicat ca.' dacd nu vrea sa primim pachetele,
atunci tovardsii se vor aseza pe caldardm turceste si nu se
vor ridica pand nu vor intelege gestul omenesc, crestinesc al
muncitorilor din Bucuresti, pentru a ne indulci cateva
24
momente viata chinuitd, mizerabild pe care o trdim in
inchisorile stdpdnirii capitaliste. Adresdndu-se muncitorilor,
Dej i-a informat unde vom merge i ce ne ateaptd la
groaznica inchisoare Doftana. A multumit in numele nostru
pentru simpatia i solidaritatea lor, indemndndu-i sd nu uite
cd la inchisoarea Doftana mor nevinovati din cauza
torturilor la care sunt supui, luptdtorii antifasciti i
comuniti.
Comandantii plutoanelor Armatei i Politiei au cerut
populatiei sa se retragd. Populatia nu a cedat. Noi ne-am
aezat turcete pe caldardm. S-a creat o stare de tensiune
neprevdzutd. Comandantii plutoanelor de soldati i de
polititi impreund cu cel al gardienilor s-au consultat i au
hotdrdt acceptarea primirii de cdtre noi a pachetelor din
partea muncitorilor bucureteni. Conflictul a incetat. Ne-am
ridicat in picioare. S-a ordonat inaintarea spre trenul care ne
atepta. Suntem salutati la desprtire cu pumnii ridicati de
cdtre muncitori. S-a strigat Cerem amnistie politicr! Se
cdntd cdntecul ndscut in timpul grevelor de la Atelierele
C.F.R. din 1933: Luptd, luptd, C.F.R..." 0 desprtire
emotionantd! 0 mare incurajare pentru noi, in lupta ce ne
atepta la Doftana.
Ne-am urcat cu greutate in duba ataptd la tren.
In dubd, primul care a intrat a fost Dej. apoi Chivu
Stoica i Emil Bodridra. Ei ne-au prirnit pe fiecare
imbratiAndu-ne, ne-am ocupat ate un loc incepdnd din
fundul dubei. Trenul care intdrziase cam trei sferturi de ord.
s-a pus in sfarit in micare. Nu s-a oprit pdnd la Cdmpina.
Trecdnd prin gara Ploieti, am observat Ca peronul
gdrii era plin de oameni care ateptau, crezdnd c trenul se
va opri. Siguranta statului a dispus sd nu se opreascd trenul
in gara Ploie0, de teamd sa nu se repete evenimentul din
Gara de Nord de la Bucureti.

25
 La Cmpina, duba incdrcata cu oameni condamnati
pentru ideile lor politice a fost atasatd la alt tren, cu
destinatia Telega localitate asezat la poalele dealului pe
culmea cdruia se afla Doftana.
Acolo am cobork. Pentru a ne lua in primire, a fost
adus un numk impresionant de gardieni ai inchisorii, cu
arme inzestrate cu baionete indreptate spre noi. Am inaintat
cu greu, pe urcusul dealului, pana in fata inchisorii. Se
deschid portile prin care intra'm in primul spatiu
dreptunghiular. In dreapta, o us prin care se patrunde spre
birourile administrative. In stnga, abed tisk unde se face
control ul bagajelor.
Primul gardian, in uniform, asistat de un civil, ne
striga div o list, pe fiecare, pentru a intra la controlul
bagajelor. Se face un control amnuntit, mai intai corporal,
apoi al bagajelor. Cmsile si izmenele pipdite pe la toate
cuskurile, pdinea tdiata in mai multe bucki, sa nu cumva s
continii manifeste comuniste. Salarnul, brnza telemea, de
asemenea taiate bucki, bucki. Sdpunurile au avut aceeasi
soartd. Aceasta operatiune a durat pand seara. La sfarsit flu
s-a cotnunicat c totul rmne la poart i c vor ft predate
pe sectiile inchisorii unde vom fi repartizaft. Am protestat.
Degeaba. Ordinul se executd, nu se discutd.
Din sectiile Doftanei se aud vuiete repetate: Nu
injura! Nu bate"!

26
 III. LA DOFTANA

Din dreapta noastra, apare in pragul u$ii, o huidurnd

de orn cu un Caine lup, mare cat un vitel, care il insotea. Era
directorul inchisorii. Aceasta faptura omeneasca inalta de
aproape 2 metri, sptos, cu ni$te falci ca de porc bine hranit,
cu un nas cu nari proeminente, cu buze groase, cu danturd
de dinozaur, cu ochi verzi, ni se adreseazd:
- Ma, care e$ti Gheorghiu-Dej?
- Eu sunt, domnule! raspunde Dej.
- Tu e$ti?!... credeam ca e$ti mare, voinic, dupa cele
ce s-au scris in presa $i se vorbe$te ...
- Eu rdspunse Dej nu In-am nascut in pat cu puf,
nu am fost alaptat $i crescut de doica. De mic am muncit,
am luptat pentru o bucat de paine mai buna $i, din aceast
culla, stapanirea rn-a pedepsit $i ma aflu acum aici, de
aceea nu rn-am dezvoltat a$a cum al-4i dumneata ...
Directorul - Eu sunt dumneavoastra", nu dumneata.
Dej - Dumneata e$ti un caldu $i eu sunt un muncitor
in lanturi ...
Directorul - 5tii cd e$ti afurisit?... 0 sa-ti dai searna ce
fel de caldu sunt. Aici o sa-ti putrezeasca oasele...
Dej Am inregistrat aceast prezicere. Ma voi stradui
s nu se implineascd.
Directorul (zbiernd) - Te voi strivi!...
Si insotit de caine, s-a intors infuriat de unde a venit.
S-au deschis portile interioare ale inchisorii $i am fost
condu$i de gardieni, in frunte cu gardianul-$ef $i
cornandantul irnbracat in civil.
Acesta din urma era poreclit de catre detinutii politici
maimuta zbarcit". Intr-adevar, infati$area lui sernana cu o
asernenea flinta.

27
 Am fost repartizati in sectiile cu celule intunecoase.
Din intamplare, am nimerit intr-o celula, langa celula lui
Dej. Pentru mine a fost o mare bucurie, o mare satisfactie.
Celula era mobilata cu un pat de fier, cu cloud
scanduri, ca saltea, i o rogojind zdrentuita peste ele. In
coltul din dreapta ieirii, tineta, un fel de oal de tabl
pentru necesitti fiziologice.
Atunci cnd am intrat in celula intunecoas care-mi
fusese repartizat in Doftana, eram tare obosit. M-am intins
pe rogojina. Ma gandeam la cele petrecute de la inchisoarea
Vdcarqti pand la inchisoarea Doftana. M-am gandit mult si
la informarea lui Dej, pe parcursul acestui drum, despre
trdarea lui Fori in Doftana, parasind lupta, parasind
tovard;;ii lui in aceast lupta.
Informarea ne-a surprins, cu atat mai mult cu cat
Fori era secretar general al Partidului Comunist din
Romania, din care faceam parte i noi.
Fori fusese judecat i condamnat pentru activitatea
comunista la 3-4 ani inchisoare i intemnitat la Doftana. A
suferit, alaturi de ceilalti detinuti politici, regimul de
distrugere fizica. i morald. La un moment dat, nemaiputnd
suferi acest regim, a prsit lupta pentru un regim mai uor
de suportat, semnand o declaratie cd renunta la convingerile
sale politice.
Comandamentul inchisorii, in frunte cu directorul
Svinescu Balaurul", 1-au felicitat pentru actul sau
eroic", curajos" i 1-au scos din celuld, repartizandu-1 in
camerele detinutilor de drept comun.
Trdarea lui Fori a fost exploatata. de Balaur". El a
indsprit i mai mult teroarea asupra celorlalti tovardi
earn* in lupa. Voia sa-i oblige sa semneze i ei declaratii
de renuntare la convingerile lor politice, dndu-le exemplu
pe Fori

28
 infometarea si btile au dus la victime. Unul,
Manole a fost omordt si, la dispozitia Balaurului" a fost
spdnzurat de teava caloriferului, care trecea pe sub tavan,
din celuld in celuld... Balaurul" vroia in acest mod s-i
ascund crima.
In anul 1935, Foris trebuia sa se elibereze prin
inchisoarea Vdcdresti. Dej se afla la inchisoarea din Aiud.
Fiind bolnav de plmdni, avnd si hemoroizi, conducerea
inchisorii Aiud a dispus trimiterea lui la spitalul din
Vdcdresti pentru tratarea bolilor de care suferea.
Aici s-a produs un eveniment pe care numai Dej il
putea concepe si realiza. El a sosit la Vdcdresti inaintea lui
Foris. Cum a putut el sd determine venirea la Bucuresti a
reprezentantilor organizatiilor de partid din principalele
inchisori din tard, care, au sosit la Bucuresti, tot inaintea lui
Foris. Dej stabilise din inchisoarea Aiud legaturi cu grupele
de detinuti politici comunisti, existente in celelalte
inchisori, prin intermediul detinutilor de drept comun
condamnati pe viata. Acesti vietasi" puteau calatori pe
diferite motive personale, fortnd directorii inchisorilor sa
le accepte deplasarea. Alte legaturi s-au facut prin rudele
apropiate ale detinutilor politici si prin oamenii lor de
incredere. Motivul pentru care acesti reprezentanti ai
comunistilor din principalele inchisori au ajuns la Vdcdresti
a fost, tot, tratarea diferitelor boli de care sufereau. Aici ei
s-au putut constitui intr-o conferint care a analizat regimul
bestial aplicat detinutilor politici din Doftana, mai ales dupd
capitularea lui Foris. S-a constatat inasprirea regimurilor si
in celelalte inchisori.
La aceast conferinta a participat si Fori care sosise
la Vdcdresti, pentru a fi eliberat. In urma discutiilor s-a
apreciat cd Foris capitulase in fata dusmanului de clas,
ceea ce a dus la indsprirea metodelor de tratament a
29
celorlalti militanti antifasciti i comuniti, nu numai la
Doftana, ci i in celelalte inchisori. Fori insui a acceptat
aprecierile i calificativele enuntate la aceast conferinta".
Ele au fost inscrise intr-o rezolutie adoptata in unanimitate,
rezolutie trimis din Vacareti, nu plin Fori, ci printr-o alt
legatura sigurd, conducerii P.C.R. insistandu-se s se
hotarasca masurile organizatorice corespunzatoare
impotriva lui Fori, care cu alarm lui semnase la Doftana
declaratia de renuntare la convingerile sale politice.
La aceeai conferint" s-au mai stabilit diferite
forme i metode de lupta pentru impunerea unor conditii
mai omeneti de viata a detinutilor comuniti i antifasciti;
mobilizarea familiilor i simpatizantilor pentru solidaritatea
cu lupta din inchisori, atragerea i a detinutilor de drept
comun in aceasta lupta. Rezolutia" conferiritei din
Vdcareti nu a avut urmarea la care se ateptau cei care au
adoptat-o. Din contra, prin dispozitia Kominternului, Fori
a fost numit din nou i inscaunat secretar general al
Partidului Comunist din Romania. Nu se tie daca acea
conducere a P.C.R. a informat Kominternul despre
depozitia tradatoare a lui Fori in Doftana despre
i
indsprirea regimului detinutilor politici din inchisori,
datoria lui. Dupd cum s-a vazut, muamalizarea acestor
pozitii s-a produs.
La inchisoarea Doftana, Dej i-a manifestat in dese
randuri ingrijorarea fata de situatia in care se afla P.C.R.,
avand ca secretar general un om care renuntase la
convingerile sale politice i-i trdase tovardii care luptau
pentru un trai mai bun.
Dej s-a informat despre activitatea orgariizatiei de
partid, despre conducerea acesteia, despre metodele de
lupta fblosite, despre relatiile lui cu gardienii de. paza i cu
efii de sectie in subordinea cdrora se aflau aceti gardieni,

30
despre relatiile cu detinutii de drept comun i, mai ales,
despre relatiile cu vietaii". In conducerea organizatiei de
partid din Dofiana erau multi basarabeni, in frunte cu un
inginer agronom, pe nume Burlacenco, originar din Ismail.
Lunile mai i iunie au constituit perioada de
inforrnare i acomodare. Hrana era mizerabild. Dimineata
cate o cand cu ceai i un sfert de paine. La prnz o ciorbd de
zarzavat, mai ales de vara i un calup de 250 de grame de
mamaliga. Seara la fel.
Dupd masa de seard, urma controlul de cdtre gardieni
a u0or celulelor. La acest control asista Balaurul". Toti
detinutii trebuiau sa se afle cu fata la vizete, sa fie vazuti de
director. Acesta, facea efort sa se apiece pnd la vizet, sa
priveascd in ochi pe detinut i sa spund Bund seara",
detinutul trebuia sa raspund: S triti"; dar cum acest
rdspuns era tot Bund seara", Balaurul", la alegere, ddea
ordin sa se deschidd celula i sa inceapd bdtaia detinutului
cu cozile ciocanelor lungi de un metru.
Se insista, sa se spund S triti"! Cum de obicei
detinutii refuzau, erau btuti pand erau ldsati in nesimtire.
Ceilalti detinuti din sectia respectivd, strigau: Nu
bate"!
In spirit de solidaritate, toate sectiile strigau: Nu
bate"!
Dupd sosirea grupului in frunte cu Dej, btile de
seard au crescut ca numr i agresivitate, spre a se da de
inteles Ca Balaurul" nu se temea de faima ceferitilor.
Aveam voie s ieim la aer curat doar o jurndtate de
ord pe zi, in fiecare dimineata, dupd micul dejun", cu care
Ocazie dewrtam de continut cutiile de conserve i mai ales
strchinile in care ne faceam necesitatile in timpul noptii.
Plimbarea o faceam in curtile sectiilor, in*ati unii
dup.' altii, la distant de un metru, ca s nu putem vorbi

31
intre noi. La cinci detinuti era un gardian. Se plimba i el,
find atent s nu se vorbeasa Cine incerca sa vorbeascd, a
doua zi nu mai avea drept de plirnbare (dupd ce primea
cdteva lovituri cu patul putii) prilej de protest al detinutilor
prezenti. Nu bate-e-e-e"!Acesta era regimul zilnic.
Dupd cloud luni, s-a acceptat de cdtre detinuti
hotdrarea conducerii organizatiei de partid intregite cu Dej,
Chivu Stoica i Alexandru Moghioro, de a se trece la
forme de lupt superioare celor folosite pand atunci.
Am renuntat la rdspunsul de sfidare a directorului
inchisorii. La adresarea facutd de el cu bund seara", am
inceput sa faspundem organizat cu S triti", pentru a
determina conducerea inchisorii sa renunte i ea la baTaile i
atrocittile comise.
Pentru a atrage atentia opiniei publice asupra luptei
noastre, s-a hotrdt ca pe lnga strigatele in colectiv pe
sectii: Nu injura"!, Nu bate"!, atunci cnd suntem injurati
btuti, sa se adauge si: Vrem aer i lumind"!, .,Vrem
muncd i paine"!, Sanitarul sa vina"!, Ne omoard"!
(atunci cnd cineva era bolnav i nu i se daleau ingrijirile
medicale cuvenite). S-a hotardt ca aceste strigate colective
sd se producd noaptea, dupd orele 10, cnd locuitorii din
Telega dorm i in linitea noptii, aveau o rezonant mrit.
S-a mai hotrk ieirea la raport in fata Balaurului" a
delegaliilor de sectii, pentru a cere: dreptul la
corespondents i la vorbitor; dreptul de a primi colete cu
alimente; renuntarea la prezenta pazei in timpul plimbrilor
zilnice.
S-.a trecut la punerea lor in aplicare.
Noaptea au inceput iar strigatele colective care au
durat maid luna iulie 1937. Aceste strigate de noapte au
alarmat cetatenii din Telega i chiar pe cei din Cmpina,
caci vuietele lor se auzeau pdrid acolo. S-au prezentat la

32
conducerea inchisorii delegatii ale cetatenilor, pentru a
protesta si a cere ameliorarea regimului de viata aplicat
detinutilor politici. Balaurul" i-a amenintat c ii da pe
mana Politiei ca simpatizanti comunisti. De asemenea, a
respins cererile delegatilor care s-au prezentat la raport.
Noile atitudini si metode de lupt ale detinutilor politici, in
care Dej, cu experienta sa din celelalte inchisori si cu
puterea lui de analiza si de decizie, au avut un rol hotatitor.
Presa democratica a scris mult despre lupta detinutilor
politici din Doftana. Au avut loc dese mitinguri, adunari
sindicale de protest ale muncitorilor i intelectualilor din
principalele orase ale tarii.
Guvernul Ttrescu a fost nevoit sa dispund ca
Siguranta generala sa ia msuri pentru imbunatatirea
regimului de viat a detinutilor politici din Doftana. S-a
obtinut dreptul la corespondent, la vorbitor cu rudele
apropiate, dar numai o data pe lund. Inregistram primele
succese ale luptei noastre.
Pentru a fi la curent cu tirile zilnice ale politicii
interne si internationale, Dej a reusit, prin primul gardian al
inchisorii, sa primeasca aproape zilnic ziarul Dimineata"
pentru care se platea 100 de lei exemplarul. S-a stabilit ca
un numar de tovarasi cu scrisul citet sa reproduca stirile mai
importante pe o foit de tigara, care, infasurate in alte foite,
ajungeau la responsabilii culturali pe sectii. Acestia le
memorizau i le transmiteau verbal tuturor detinutilor.
Organizarea aceasta era extrem de complexa: organizatiile
de partid din fiecare sectie dispuneau de trei responsabili
unul politic, altul economic si unul cultural, iar pe
ansamblu, fiecare colectiv de conducere avea legatura
d i recta cu Dej.
Alarmat de circulatia stirilor politice in inchisoare,
Balaurul" a dispus s fie perchezitionate celulele celor ce

33
comunicd tirile. Desigur c nu gsea nimic. Aveam i
activitate culturald intre orele 11-12 (dimineata) i 21-22
(seara). In aceste ore se vorbea despre scriitori, pictori,
sculptori, oameni de flinta i culturd din Ord, din Franta i
Rusia, se tineau simpozioane pe terne politice, economice,
de geografie i istorie, se cdritau cdritece revolutionare i
populare. Sdptdmdnal, mai ales duminica, se prezentau
comentarii despre viata politicd internd i intemationald.
o activitate intensd a inceput sa se desfdoare in
domeniul ocrotirii sdnttii. Dacd erau medicamente venite
prin colete de la rude, se ofereau bolnavilor, dupd nevoi si
gravitate.
Toate aceste activitti au intdrit spiritul de unitate i
solidaritate intre detinuti, iar moralul tuturor a crescut foarte
mult.
Ne aflam pe la inceputul lunii august 1937. in lard,
politica de fascizare era in plin progres. Reactia oamenilor
politici cretea in intensitate. Intr-o duminicd a fost
organizatd o demonstratie in fata inchisorii de cdtre
micaroa antifascistd i comunistd din Bucureti, Ploieti,
Moreni, Cdmpina. Dej i cei din jurul lui aveau tiri despre
iminenta acestei actiuni. S-a stabilit trecerea la o formd mai
avansatd de luptd, care avea sd se combine cu demonstratia
muncitoreascd din fata Doftanei.
In jurul orei 10 dimineata, in fata inchisorii se aflau
deja peste 1000 de manifestanti.
Din partea conducerii noastre politice, avdndu-I in
frunte pe Dej, a venit cuvdritul de ordine la organizatorii
politici pe sectii: toti detinutii sil inceapd a striga in
colectiv:
- Vrem aer i lumind! Vrem rnuncd i paine!
Dupd fiecare strigare, cu scdndurile de la pat sd se
loveased in trile celulelor.

34
 Doftana intreaga devenise un infern.
Mai tarziu, cand am obtinut regim politic in Doftana,
gardienii de paza ne-au spus ca nu vor uita in viata lor
aceasta zi de iad, pe care au trit-o in Doftana. Multi dintre
ei, find in corpul de garda, si-au infasurat capetele in
pturi, s nu mai auda zgomotul asurzitor venit din
interiorul Doftanei. Cei care se aflau in incinta inchisorii, s-
au inchis de buna voie in celulele de rezerva, nemaiputnd
suporta btile cu scandurile, in usile celulelor i strigatele
colective.
Aceast zi de lupta pe viata si moarte, in celulele
Doftanei, nu am uitat-o si nu o voi uita vreodata! A fost o zi
de inaltatoare unitate, solidaritate i fraternitate a detinutilor
politici, cu demonstratia muncitoreasca, din fata
monstruoasei Doftane".
Presa democratica de atunci, mai ales Dimineata" i
Adevarul", au comentat zile la rand cele petrecute in
Doftana si la portile ei.
Acest eveniment s-a soldat i cu unele imbunattiri
ale vietii noastre de inchisoare. Plirnbarile zilnice s-au
dublat ca timp o ord de dimineata i o ora dupa-amiaza,
fard a fi insotiti de gardieni. Am primit de la bucataria
inchisorii mncare cu came de cloud ori pe saptamand. Am
putut face baie o data pe saptamand. lar cei cu ani multi de
condamnare si bolnavi au fost scosi din celulele
intunecoase i mutati in sectiile cu lumina' naturald. Printre
acestia era si Gheorghiu-Dej care suferea de plamani.
Multe din aceste succese ale luptei noastre n-au durat
ins mai mult de o lund. Balaurul" a dispus interzicerea
corespondentei si a vorbitorului, pand la noi ordine. S-a
interzis de asemenea activitatea sportiv in timpul
-plimbrilor. Au inceput din nou protestele. Am cerut sa fie

35
primite delegatiile noastre pe sectii, la Balaur", pentru a-i
cere sa revind asupra dispozitiilor date recent.
Balaurul" nu a vrut sa primeascd delegatiile noastre!
Astfel atmosfera in Doftana a inceput din nou s fiarbd!
Dej a reusit numai el she cum sa i se aprobe sa
piece la inchisoarea Vdcdresti spre a-si trata boala de
plmni. Inainte de plecarea sa, arn stabilit ca a doua zi
dupd plecare sa declardm greva foamei. S-a hotrat ca
aceastj grev a foamei sa dureze cloud zile. Balaurul"
trebuia sa inteleaga ins c va dura pnd la redarea
drepturilor noastre rapite de el.
Asta s-a intamplat pe la inceputul lunii septembrie
1937. La servirea ceaiului de dimineatd si a chirpicilor de
mamaliga ce-1 insoteau, au inceput strigtele in cor pe
sectii:
- Nu primim mncare! Am declarat greva foamei!
Cerem iesirea la raport! Vrem aer i lumind! Vrem muncd
si paine!
Intrarea noastr in greva foamei a fost neasteptatd.
Balaurul" luat prin surprindere (asta era tactica lui Dej!),
si-a chemat repede adjunctul (mairnuta zbarcit" cum ii
ziceam noi) si pe gardianul sef (cel ce-i aducea lui Dej
ziarul Dimineata") si impreund cu sefii de paza si din
sectii, a trecut la actiunea de spargere a grevei, prin discutii
si promisiuni speciale facute fiecdrui grevist. Incercarea a
esuat. Solidaritatea noastr a invins. Masa de prnz a fost
refuzatd. La fel si cea de seara i cele de-a doua zi. Abia a
treia zi din nou spre surprinderea ,.Balaurului" si a intregii
conduceri a inchisorii, am reluat cu toti in mod solidar,
primirea hranei care ni se acorda. Doud zile de greva
foamei a constituit un avertisment pentru Balaur" resimtit
in opinia publicd, insistnd pentru acordarea unui regim
politic. mai omenos, in Doftana.

36
 Despre cele ce s-au petrecut cu Gheorghiu-Dej la
inchisoarea Vdcareti am aflat destul de repede.
Ajuns acolo, el a actionat imediat pentru a se cunoate
de care liderii sindicali de la Grivita cd se afla internat in
spitalul inchisorii Vdcareti i ca detinutii politici din
Doftana vor intra in greva foamei,_ pentru obtinerea unui
regim politic in aceast inchisoare. In dupd-amiaza zilei in
care noi la Doftana declanasem greva foamei, care
coincidea cu prima zi a lui Dej la Vdcarqti, muncitorii de
la Atelierele C.F.R. Grivita, de la Vulcan i alte
intreprinderi, s-au adunat in fata inchisorii Vdcareti. La
insistentele lor, directorul inchisorii a admis sa-1 scoata din
Vdcareti pe Dej, sa se convingd cei de afard c Dej este
viu. Intr-adevr, Dej a iqit pe poarta inchisorii flancat de
ase gardieni: 2 in dreapta, 2 in stanga i doi in spate. In
uralele celor prezenti, s-a strigat:
- Vrem amnistie politica i regim politic in Doftana!
Dej a multumit pentru solidaritatea muncitorilor cu
lupta 'detinutilor politici din Doftana, apoi a prezentat
situatia luptei lor, refuzul Balaurului" de a le mai acorda
drepturile obtinute in urma actiunilor muncitoreti din fata
inchisorii, hotdrarea luat de a intra in greva foamei. In
numele celor ce sufera la Doftana a spus Dej in incheiere,
vcr cer .ca muncitorimea Capita lei fi din alte centre ale Nth
sei continue lupta pentru regim politic, la Doftana pi pentru
amnistie politica; generala".
Presa democratica a avut din nou paine cald. A fost
apreciat gestul omenesc al directorului inchisorii Vacareti
de a-I scoate pentru cateva minute pe Dej din inchisoare
pentru a putea fi vazut i a se discuta cu el.
Dupd intalnirea muncitorilor bucurqteni cu Dej,
acesta a fost condus in camera sa din inchisoare. Avea
lanturi numai la picioare. Vecinii lui de camera erau cativa

37
vietasi, care s-au angajat sa-1 apere, cat timp se va trata in
spitalul inchisorii. Tocmai cand i s-a adus masa de seara,
peste Dej au intrat doi legionari din grupa celor ce, in
aceeasi inchisoare, 11 ciopartiserd pe Stelescu, cdpetenie de
frunte a Grzii de Fier, intrat in dizgratia lui Zelea
Codreanu. Acestia au incercat sa-i infiga lui Dej in gat
furcu14e1e pe care le aveau pregtite in acest scop. Dej s-a
aparat cum a putut, a strigat, s-a produs zgomot. Acesta a
fost auzit de vietasii" de alaturi care venind la fata locului
i constatand pericolul in care se afla Dej, i-au sat-it in
aparare, batandu-i zdravan i aruncandu-i afard din camera.
Vietasii" au cerut sa vina imediat doctorul inchisorii
si s constate incercarea de asasinat a lui Dej. Directorul
inchisorii a luat masuri, iar Gheorghiu-Dej n-a mai vrut cu
nici un chip sa ramana acolo. El a cerut s fie trimis inapoi
la DoIlana, preferand s moara acolo luptand, deck s
devina victima reactiunii legionare.
Gheorghiu-Dej a ajuns din nou la Doftana, insotit de
aceiasi vietasi", salvatorii vietii sale. Aici 1-a intampinat
Balaurul" si cainele lup.
,.,Balaurul" Ce-ati dori s mai fac eu?...
Dej In primul rand, s se asigure corespondenta fard
nici o opreliste, iar vorbitorul sa aibd loc in aceleasi conditii
ca si corespondenta.
In al doilea rand, sa se asigure primirea de colete cu
alimente, medicamente i imbracaminte, fard dijmuirea lor.
In al treilea rand, s fim liberi trei ore dimineata si trei
ore dupd masa, s putem sta la aer curat.
In al patrulea rand, s ni se asigure dreptul la muncd.
Se pot infiinta ateliere de lemndrie, cizmdrie, pielrie etc.
In al cincilea rand s functioneze dispensarul. S fie
accesibild consultarea tuturor detinutilor de catre medici de
specialitate adusi de la spitalul din Campina.

38
 In al aselea rand, sd se confectioneze addri din
tabld galvanizatd in care sd se facd necesittile in timpul
flOPtii
In al aptelea rand, sd primiti lunar in audientd,
delegatia detinutilor politici pentru a discuta cu
dumneavoastrd problemele vietii noastre in Doftana.
Balaurul" Am ascultat cu atentie cerintele
prezentate. Ma voi gandi ce pot face...
Aa s-a terminat convorbirea intre Gheorghiu-Dej i
Balaur".
S-au prezentat doar argumente convingdtoare despre
dreptul detinutilor politici la viatd, demnitate, muncd i
libertatea de a respira aer curat in cursul zilei.
Dej a fost condus in celula sa din Sectia C"
luminoasd, etaj trei i ultimul.
Aceastd convorbire a incununat lupta noastrd de pand
atunci. Vestea revenirii lui Dej a fost transmisd in toate
sectiile inchisorii i s-a manifestat bucuria tuturor. Dupd o
zi, ni s-a comunicat continutul discutiilor avute cu
Balaurul", subliniindu-se cele apte revendicari prezentate.
Tensiunea in inchisoare a inceput sd se amelioreze. S-
a anuntat cd se va asigura corespondenta de cloud ori pe
lund, vorbitor lunar i primirea de colete de la rude, de
asemenea lunar. Plimbdrile in curte s-au stabilit la cloud ore
dimineata i cloud ore dupd-masd.
De asemenea, am fost anuntati c dispensarul va
functiona i cu prezenta unor doctori de specialitate din
Cmpina, pentru consultul celor mai gravi bolnavi dintre
noi.
Dupd cum se vede, datoritd luptei noastre unite i a
tacticii lui Gheorghiu-Dej in aceastd lupta, Balaurul" a fost
nevoit sd mai cedeze. Ne-au ajutat mult i actiunile

39
sindicale i muncitoreti din afara inchisorii, precum i
campaniile de sustinere din partea presei democratice.
In aceastd stare de acalmie, de armistitiu relativ, tot
prin intermediul primului gardian, am obtinut un aparat de
radio fail carcasa, renuntandu-se astfel la tigaretele de tiri.
Acest aparat a fost instalat in celula lui Emil Bodnara5.
Starea de lucruri amintit mai sus a durat pand la
inceputul anului 1938.
Situatia politica din tara se agrava. Fascizarea internd
inainta ingrijorator.
Relatiile Romaniei cu vecinii de la rsarit nu erau pe
msura activitatii desfawrate de N. Titulescu, ministrul
nostru de Externe.
Tratatul de neagresiune, definitivat de el impreuna cu
Maxim Litvinov(rninistru al afacerilor externe al URSS),
tratat In care se prevedea integritatea granitelor trii, era
tergiversat. de reactiunea romaneascd, in frunte cu Carol al
II-lea.
In aceast situatie, noi in Doftana, am continuat lupta
pentru obtinerea unui regim politic mai bun. S-a creat o
anumild situatie favorabila in acest sens. Apropierea fat de
U.R.S.S. dusa de catre ministrul nostru de Externe, a permis
interventia la Liga Natiunilor, a lui Litvinov in favoarea
ameliordrii conditiilor de viat in inchisori ale detinutilor
politici romani.
In ianuarie 1938, la conducerea tarii s-a instalat un
nou guvern in frunte cu poetul Octavian Goga. Acesta a
dispus s se renunte la tratamentul inuman din inchisori, i
in special din Do liana.
Era un act de mare curaj. S-a hotarat trimiterea unui
memoriu catre Goga in care, pe langa multumirile de
rigoare, se arata situatia din inchisoare i se stipula
indepartarea din functia de director a lui Svinescu, zis

40
Balaurul si inlocuirea lui cu o persoand care s fie mai
intdi OM. Memoriul semnat de cdtre Dej impreund cu un
numr apreciabil de tovardsi, in numele tuturor detinutilor
politici din Doftana, a fost inmnat direct lui Goga, prin
intermediul lui Mihai Ralea. Acest fapt 1-a explicat Ralea
dupd 1944.
Balaurul" a fost inlocuit cu directorul inchisorii
Galata din Iasi, intdmpltor", o cunostinta mai veche a lui
Dej.
Am aflat si eu intamplator Ca dupd razboi Balaurul"
se ascunsese bine, devenise presedinte A.R.L.U.S" pe
undeva prin Ardeal. A fost depistat si arestat. Ce s-a
intdmplat cu el, nu stiu, n-aveam timp nici eu, nici Dej, s
ne ocupam cu asemenea probleme
Prima problema care s-a discutat cu noul director, de
cdtre Dej, a fost organizarea de ateliere in care sd lucreze
detinutii politici, sub conducerea unor oameni alesi de ei. A
fost desemnat Emil Bodnras ca reprezentant al nostru pe
lnga director, s se ocupe de cornercializarea produselor
acestor ateliere.
In lunile februarie si martie 1938 s-au infiintat
primele ateliere la Doftana: atelierul de tamplarie, in care
se produceau cutii de sah, cu figuri sculptate, cutii de table,
rame pentru fotografii, de asemenea sculptate; atelierul de
cizmeirie pentru reparatii si incltaminte de comand;
atelierul de pietrarie, in care se produceau calimari de
birou, pudriere, vaze etc.; atelierul de tinichigerie, pentru
orice fel de corhenzi.
Prima comand la acest din urmd atelier a fost
confectionarea din tabl a galetilor pentru necesittile de
noapte, aruncndu-se treptat oalele, strchinile si cutiile de
conserve mizerabile, care erau folosite pdna la cucerirea
regimului politic in Doftana.

41
 Ceilalti detinuti care nu erau cuprini s lucreze in
ateliere mergeau la gradinile de zarzavat ale inchisorii. Pe
lnga ratiile zilnice acordate de catre administratie, am
introdus i alimente procurate din vnzarea obiectelor
confec ionate in ateliere.
Activitatea cultural-politica se fAcea duminica. La
atelierul de tamplarie s-au confectionat 3 chitare, 3
mandoline i 3 viori care au i fost intrebuintate de un grup
de instrumentiti in frunte cu siudentul din Cernauf,
Salamander, care a murit sub drmaturile Doftanei,
datorita cutremurului naprasnic din noiernbrie 1940. S-a
organizat i o bibliotecd, inzestrata cu carti de literaturd,
istorie, economie politica' etc.
Dupa cum se vede, am inceput sa traim ca oamenii.
Lupta noastr nu fusese zadarnica.
Eu lucram la atelierul de pietrarie. imi plcea s
modelez din piatra de alabastru calimri pentru birou cu
cloud locuri pentru cerneald. Intre cele cloud locuri pentru
cerneald, montam o figurind din aceeai piatra.
De mic, find fiu de trani, am iubit mult inii. $i ei
rn-au iubit pe mine. Ce animal credincios e cainele!
Intr-o seard, la terminarea lucrului, intra in atelier un
tovar4 pe nume Peci, i imi inainteaza ziarul Scnteia",
i legal.
Nu am observat cd in atelier rmsese un tovard pe
nurne Sevcenco. Acesta lucra la strung, vaze i pudriere.
Fusese condamnat pentru spionaj in favoarea U.R.S.S.
Acum facea curdtenie in jurul strungului. Credeam cd este
om de incredere.
Am primit Scanteia" bine impaturita i am bgat-o la
piele. M-am inf4urat bine peste pantaloni, cu brdu de land
tesuta de mama. Am cobordt, avnd i o sticla de 1 litru de
gaz pentru lampa din celuld. Celula mea era la sectia
42
intunecoas G" fatd. Toti care locuiam in sectiile
intunecoase intram spre ele printr-un singur loc. Erau scari
in forma de unghi drept. In spatele scarii care mergea in
sus, era un hol in care se facea perchezitia sumara,
superficiald, de care gardieni. Imi vine i mie randul, dupa
ce sunt pipait cu mainile de la umeri pand la glezne,
gardianul imi spune sa dezbrac zeghea. Mi-am dat seama cd
e ceva suspect. Erau de NA. i doi civili necunoscuti, care
asistau la perchezitie.
Dupa ce ma eliberez de haind, gardianul imi spune sa
desfac braul. Am inteles cd se cautd Scanteia". Cat mi-am
desfacut braul, caci era destul de lung, am subtiat
abdomenul i simtearn ca Scanteia" curgea dinspre burta
spre piciorul drept, care era gol sub pantaloni, neavand
izmene. Cand am terminat dqiratul braului, Scanteia"
ajunsese la glezna piciorului drept. Intr-o zecime de
secund rn-am aplecat, am luat ziarul i spargand in acelai
timp sticla cu gaz, am intins-o pe treptele scarii in sus.
Acolo era un tovar4 din Oradea pe nume Deme (dupa. 23
august a lucrat ca director general la Directia presei i
tipariturilor) caruia ii inmanez Scanteia" i ii spun: Fugi
i distruge-o"! El, de emotie, fastacit, a scapat din mand
corpul delict, pe care il doreau mai ales cei doi civili
necunoscuti de noi pand atunci.
Intre timp vine un gardian i imi yard pe vizet
zeghea i braul. I-am multumit gardianului i 1-am intrebat
ce se va intampla. Mi-a rdspuns:
- Deocarndata e linite.
N-am dormit toat noaptea. A doua zi ni se servete
ceaiul la celula, de catre detinutii de drept comun. Am aflat
cd nu a iqit nimeni la lucru. Toti detinutii politici sunt in
celule i sunt foarte ingrijorati. Ce va urma ...

43
 Am tras concluzia cd din cauza mele de
lipsei
precautie i a lui Peci, ziarul ilegal se afl acum in mna
Sigurantei, ai cdrei agenti erau cei doi civili necunoscuti din
timpul perchezitiei. Era cdutat motivul pentru a ni se ridica
din nou regimul politic cucerit cu attea sacrificii. Eram
topit. Tremuram tot. Hotardsem sa ma spanzur, socotind c
moartea mea va insemna revenirea la regimul politic abia
cdtigat. Am facut un lat la un capd1 al braului. Restul 1-am
incolkit de teava de calorifer care traversa pe sub tavanul
celulei. Tot incercnd dacd lantul va rdspunde scopului
urmrit, aud ca se deschide vizeta i un vieta" pe care il
cunoteam, mi-a spus: - Atentie"! i mi-a intins o tigard
mare, asemrfatoare celor in care se aflau tirile.
Desfac tigara. incep s citesc foitele. Era o scrisoare
de la Cheorghiu-Dej. Mi-a rdmas intiprit in minte totul:
,.Dragei Ghita,
Daca nu ai jucat teatru vreodata, va trebui sa foci
acum. Teatru jucat cu profesionalism ci ddruire. De
succesal rolului pe care II vei juca depinde salvarea
regimnlui politic caVigat. De azi incepe ancheta ta.
Ancheta va fi exercitata de 7 ofileri superiori veniti de la
Brwv. La anchetei va participa i directorul inchisorii.
Aceast ancheta vrea s afle de la tine de unde ai primit
Sceinteia",fie ce cale a patruns in mainile tale. Astazi ci
meiine nu recuno#i nimic. A Ireia zi recunayti ca
Scanteia" s-a gasit la tine i c ai primit-o de la cineva al
ceirui nume nu vrei sd-1 divulgi. Se vor face presiuni asupra
ta, vor debita multe amenintari. Tu rezi,sti. Nu poll sei
demcqii pe bunul tau prieten, care iti preda atiri politice ci
aduce Scanteia" ... A patra zi recunoVi persoana.
Aceasta persoana va fi locotenental Neistase, din grupul
colonelului Petruc, care a incercat un complot impotriva
regehn Carol al Iblea. VorbeVi despre relatiile de mare

44
 incredere avute in locotenentul Neistase, care a lucrat si el
un anumit limp la atelierul de pietrarie. Imi descria situatia
familiei sale; di Sofia sa a divortat de el si ca suferei foarte
tare, fiindca a iubit-o la nebunie.
Ofiterii superiori nu te vor crede, te vor confrunta cu
Neistase. Acesta desigur nu va recunoaste. Va fi obraznic cu
tine. Tu faci apel la constiinfa lui de adevarat prieten ca de
la el primeai Sceinteia" si stiri politice interne si externe
pe care le transmiteai detinutilor politici. Ofiterii superiori
il vor crede pe locotenent, nu pe tine. Tu insisti asupra
prieteniei cu Nastase si te miri de ce se cramponeaza si nu
recunoaste ca ai primit Scanteia" de la el.
Temperatura atmosferei se va ridica si mai mult.
Ameninteirile vor fi si mai vehemente. Este posibil ca
locotenentul, in disperarea lui, sei te si loveasca Tu ai sa
dai insd ultima loviturei, de gratie. Te adresezi celor de
fatei, si ii rogi ca Nastase sa se descalte de bocanci (are
bocanci de alpinist, cu talpi groase si tocuri de asemenea,
confec(ionate la atelierul nostru de cizmeirie!). Insisti sa se
desfacei tocul de la bocancul drept, unde vor geisi un aparat
de emisie-receptie. Se va face aceastei operafiune si se va
constata di tu ai avut dreptate. Am incredere in vointa ta.
Am incredere ca vom invinge"...
Aa se incheia scrisoarea lui Dej. 0 primisem dupa
servirea ceaiului de dimineata. Am citit-o pe nerasuflate de
mai multe ori. La inceput nu-mi venea s cred. Apoi am
inceput sa-mi revin. Eu, care vroiam sa ma spanzur mi-am
recapatat increderea in fortele proprii. Incet, incet am
devenit un om normal. Mi-am memorat bine ce aveam de
facut. Trebuia s joc teatru intr-un joc politic foarte
complex i de mare raspundere.
Pe ,la orele 11, in acee4 zi, se prezinta primul
gardian. I mi deschide celula i imi ordond sa il urmez. Ma

45
execut. Trec prin fata vizetelor. \rad asupra mea indreptate
priviri de urd i desconsiderare. Cand am trecut prin fata
celulei lui Alexandru Draghici, aud:
- Trdtorule!
Era o puternicd loviturd pentru mine. Mi-am zis in
gand: ,,asta e lupta"! Trebuie sd-ti faci datoria, suportnd
orice sacrificii. Eram tank, ma apropiam de implinirea
varstei de 25 de ani...
Primul gardian rn-a dus in biroul directorului
inchisorii unde, intr-adevr se aflau cei apte ofiteri
superiori, in frunte cu tin general. Privirile lor erau
indrepi ate asupra mea. Generalul i directorul se aflau in
picioare in fata biroului. Cu o privi re rece, cu o infatipre
hidoasi i o voce de bas, generalul ma intreabd:
- Cum te cheamd?
- Gheorghe Apostol, rdspund.
- Cdtd condamnare ai?
- Trei ani 1 i ase luni.
- Eti comunist?
- Da!
- La perchezitia de ieri seard s-a gsit asupra ta, ziarul
Scnteia", fituica a Partidului Comunist.
- Nu s-a gsit asupra mea nici o fituica.. A fost o
provocare.
- Cum provocare?
- Da domnilor, provocare. Fituica despre care vorbiti
nu s-a gsit la mine in timpul perchezitiei...
Abia a treia zi, dupa cum fusese consemnul cu Dej,
am recunoscut Ca, intr-adevr, am primit fituica respectivd,
de la un bun prieten, al cdrui nume nu-1 pot dezvdlui.
Au inceput presiunile pentru a spune numele celui de
la care am primit fituica". Eu cd nu, ca am probleme de

46
contiinta, c ar fi o trdare. Ii intreb ce-ar face ei in locul
meu etc., etc.
Directorul inchisorii a luat-o mai pe ocolite: ca el a
actionat i a obtinut conditii mai bune de viald pentru
detinuti, iar noi, in schimb, nu ne respectam angajamentul
de a nu face fapte ilegale, .a. Eu am spus Ca ma mai
gandesc, Ca irni vine greu... Aa cd am ajuns pana in a patra
zi de anchet. Cnd ma intorceam sau plecam din celuld,
ma imbarbatau pumnii strni, scoi prin vizeta ai colegilor
mei de inchisoare. Exceptie a facut i de data aceasta
Draghici, care ma privea ameninttor, parca ar fi facut parte
dintre anchetatori.
Cand a patra zi am spus ca rn-am gandit toata noaptea
ca sunt gata s fac marturisiri asupra persoanei care mi-a
dat fituica", toti anchetatorii erau cu ochii pe mine: in
sfarit vor afla legatura Partidului Comunist cu detinutii din
Doftana! Dupa multe codeli i simulate procese de
contiintd, am pronuntat numele locotenentului Nastase.
Mare uluiald in rndul anchetatorilor.
- Domnule general, v-am spus adevarul adevrat. Am
gandit o noapte intreaga daca trebuie sau nu sa divulg
numele unui bun prieten. Cu riscul ca vom deveni dumani
pe viata, am luat aceast hotardre.
Toti anchetatorii erau in picioare, inclusiv directorul.
Am fost scos intr-o altil camera. S-a produs o pauza. Cand
am fost readus la anchet, acolo se afla i locotenentul
Ndstase.
Banditule, comunistule! Tu eti prietenul meu de
incredere? urla acesta indreptndu-se cu pumnii strani
catre mine.
- Dragul meu prieten, ii raspund eu calm, nu uita Ca
eu am facut box i cred c aici nu e locul pentru un meci de
box...

47
 In sfar$it, dupa ce a fost calmat de anchetatori, a
urmat iru1 dezvaluirilor" de la pietrarie, unde noi fusesern
colegi de lucru i unde el imi vorbise despre divortul lui de
sotie i altele. i ca. imi Meuse rost i de fituica".
Uluirea cea mare a tuturor a intervenit cand le-arn
spus c dacd nu ma cred sa constate ei singuri prezenta unui
mic aparat de emisie i receptie in tocul bocancului drept al
ofiterului.
Cand s-a facut constatarea de fata cu mine, ofiterul a
leinat. iar generalul a dispus incheierea anchetei.
Eu am fost condus la sectia H" a Doftanei, sectie
vestita prin celulele ei ingrozitor de intunecoase. Am fost
tinut acolo cloud saptamani complet izolat, numai cu un
sfert th paine i un litru de apd pe zi. Aceegi pedeapsd a
primit-o i bunul prieten" Nastase, pe care ai notri ti
descoperisera cd era eful agentilor secreti introdui de
Siguranta printre noi. Dupa ce i s-a jucat aceasta cacealma,
a trebuit s fie inlocuit, evident.
Dupd aceasta intamplare, in care, dupa cum se vede,
cu spiritul sau inventiv, experimentat, Gheorghiu-Dej rn-a
ajutat mult intr-o situatie disperata, viata in Doftana a
reintrat in normal": atelierele lucrau din plin, aveam voie
s ne desfavrarn munca i la grdinile de zarzavaturi.
Venise primavara. Noi cu totii trecusern printr-o grea
incercare, iar Dej se dovedise un om cu inalte calitti
umane.
Dej mi-a comunicat cd in legatura cu ce mi s-a
intarnplat mie privind caderea" Scanteii" se va face o
anchea de partid amanuntita i mi se vor comunica
rezultatele.
Ancheta a fdcut-o Bodndra tirnp de o saptarnand. A
fost identificat tradatorul in persoana lui Sevcenco,
condarnnat pentru activitati de spionaj in favoarea U.R.S.S.

48
Eu am fost suspendat din organizatia de partid timp de 6
luni, pentru lipsd de vigilentr. Cazul era special" si
trebuie asigurat cea mai deplind conspirativitate. Dupd trei
luni mi s-a adus la cunostinta Ca sanctiunea mea este
suspendatd, putndu-mi relua activitatea in organizatia de
partid.
Se apropia ziva de 1 mai 1938. Directorul inchisorii a
aprobat programul prezentat de noi pentru srbtorirea Zilei
Internationale a Muncii.
Programul cuprindea cntece si poezii. Cntecele erau
acompaniate de instrumentisti. Eu pregtisem si am recitat
Scrisoarea a III-a de M. Eminescu. La manifestare a luat
parte si directorul inchisorii cu familia, un mare numr de
gardieni de paid si detinuti de drept comun. Spectacolul s-a
bucurat de mare succes. Directorul i-a multumit lui Dej
pentru invitatie. Buca.tarii ne-au pregatit o mare surpriz:
mititei la gat& pentru artisti" si paine cald.
Erau semne evidente cd in viata inchisorii se
produseserd schimbdri democratice". Atelierele noastre
lucrau din plin. Debuseul de desfacere a produselor noastre
era asigurat in centre muncitoresti si democratice.
Biblioteca inchisorii s-a imbogatit cu carti din toate
domeniile. Se citea foarte mult in timpul liber, vedeam in
curtea sectiilor oameni citind. S-a organizat o echipd de
teatru, un mare cor brbdtesc i o echipd de instrumentisti.
In fiecare lund aveau loc spectacole pe o scend improvizat
in curtea uneia dintre sectiile luminoase ale inchisorii.
Se tineau cursuri de economie politicd. Se prezentau
referate despre problemele politice, economice i sociale ale
societtii romnesti, precum i despre viata politic
internationald.
Se invatau limbi strine, in special limba francezd.

49
 Do liana devenise un fel de universitate", care nu
ddea diplome, dar oferea cunolinte multiple in toate
domeniile.
Inainte de eliberare cu o lund, fiecare detinut facea o
pregatire speciald pe probleme politice interne i de
comportare in societate i in intreprinderile sau institutiile
in care urmau sa lucreze.
Gheorghe Gheorghiu-Dej ii facea timp i avea
rabdare s clued o conversatie libera i prieteneasca cu
fiecare detinut ce pardsea Do liana. Se interesa de viata
personald i familiald a fiecdruia, de situatia materiald i de
localitatea unde se va stabili, de activitatea pe care voia s-o
desfasoare. Se implica, dacd avea acolo ceva cunotinte si
relatii, dadea sfaturi prietenqti. Ajunsese la mare cinste i
onoare ultima conversatie ce avea loc cu Gheorghiu-Dej.
Toti detinutii politici recunoteau in persoana lui contributia
deosebit adus obtinerii prin lupt unita a regimului politic
in Doftana si apoi consolidarea acestui regim.
La mijlocul lunii iunie 1940, luna eliberarii mele din
Doftana in care am trait, am luptat, am suferit i m-am
format ca om politic, am avut mai rnulte discutii cu Dej pe
probleme politice, de partid i sindicale, i in final de
familie, despre fiicele sale Tanti i Lica i despre socrii sai.
A insistat sa nu uit nici un moment cd secretarul
general de pe atunci al P.C.R. (Eltefan Foris) este un
tradator, agreat de Komintern. Pe cat posibil sa evit legatura
oficiala cu partidul. Sa actionez pentru a ma incadra in
munca la Atelierele C.F.R. din Galati sau la alta
intreprindere mare din acel ora, sa fac munca politica in
deplinii conspirativitate, pentru a nu risca sa fiu tradat. Sa-i
scriu prin socrii lui despre ce cred eu ca 11 poate interesa in
mod deosebit.

50
 Ne-am imbratiat i ne-am urat unul altuia sandtate si
succes!
El, pe frontul Doftanei, i eu in larga inchisoare a
Romaniei burghezo-moiergti.
In primele zile dupd eliberarea din inchisoarea
Doftana am facut o vizit socrilor lui. La inceput erau foarte
rezervati scumpi la vorba. Ma bnuiau c sunt un agent
informator al Sigurantei. Povestindu-le multe amnunte
despre viata i lupta lui Dej in Doftana, despre faptul ca i
eu sunt galatean, cd am lucrat in Atelierele C.F.R. unde
lucrase i ginerele lor, au capatat incredere in mine. M-au
imbratiat i au inceput sa planga. Dupd cateva momente s-
au linitit. I-am rugat dacd pot sa vdd fetele pe care le
iubete foarte mult. Dej rn-a rugat ca in afard de urdrile sale
de sainatate i de bine pentru dumneavoastra sa vad i fetele
lui i sa le spun din partea lui cd nu s-a dezis de ele, s le
sdrut din partea lui i sa le prezint dorinta ca ele s fie
cuminti, s asculte de sfaturile bunicilor i sa se tind serios
de invataturd.
Bunicii fetelor au fost foarte impresionati. Bunica a
iqit din camera in care am fost primit i s-a intors cu fetele.
Bunicul, un om foarte manierat, rn-a recomandat ca
bun prieten al tatlui lor care am trait alaturi de el in
Doftana, ea rn-am eliberat i ca la despartire rn-a rugat in
primul rand s le sdrut i s le strang in brate ca i and ar fi
fost tatal lor prezent.
Fetitele au inceput sa planga. Le-am imbrtipt pe
arnandoud, le-am sdrutat pe obraji i lacrimile lor se
impreunau cu ale mele. Momente emotionante. Ma
gandeam in acelai timp c am indeplinit rugamintile sale.
Cuvintele lui la desprtirea din Doftana au fost:
- Sa nu uiti de fetele mele!

51
 Iatd ca nu am uitat. Am stabilit cu socrii lui Dej ca. ne
vom irtalni lunar.
Acest lucru insa nu s-a produs. Dupd trei saptarnani
de libertate" am fost arestati circa 100 de muncitori si
intelectuali din ora i trimisi in lagarul de la Miercurea
Ciuc.
Mate actiunile mele ulterioare in lupta politica i-au
dat dreptate lui Dej. Din inchisoarea Doftana am ajuns in
inchisoarea Galati si apoi am fost luat in primire de
Siguranta. Seful acesteia, pe nurne Timoianu, rn-a primit
foarte amabil. Ne cunosteam foarte bine. Era cunoscut drept
caldul comunistilor i antifascistiler galateni. Acum rn-a
avertizat tot amabil sa nu reiau activitdtile subversive si
s ma prezint la el saptarranal.
Am reintrat in viata de familie si a societatii galatene.
Am incercat sa reintru in munca la Atelierele C.F.R., unde
lucrasern din 1927 pand in 1936, cnd am fost arestat,
judecat i condamnat la trei ani i ase luni inchisoare. Am
fost refuzat. Am vrut sa lucrez in port. Nu a fost posibil.
Am reusit sa ma angajez la santierele navale.
Dupd cum ma intelesesern cu Dej la pardsirea de catre
mine a Doftanei, eu trebuia sa reintru cu orice pret in viata
politica. Cu siguranta c daca nu-I intalneam pe Gheorghiu-
Dej viata mea ar fi fost cu totul alta. El rn-a influentat
profuncl in toate momentele hotaratoare ale vietii mele. El
rn-a invatat prin exemplul personal s fiu consecvent $i
staruitor in tot ce fac, sa inving cu orice pret toate greutatile
care imi ieseau in cale. $i ele au iesit cu duiumul toata viata
ca si acum dupa. asazis-a "revolutie".
Mai intai trebuie s precizez cd am reintrat in
activitatea politica pe fondul raptului de Cate U.R.S.S. a
Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutului Hertei. Aceasta a
constitait pentru noi o mare zguduire morala i totodata o

52
indsprire a regimului de teroare. Legdtura cu instructorul
pentru regionala Dundrea de Jos" cu sediul la Galati a fost
foarte greu de stabilit, iar solicitarea mea atre Comitetul
Central de a intra in activitatea ilegala nu mi-a fost
aprobata.
In aceste conditii eram expus unor foarte mari
pericole, mi-au confirmat-o chiar evenimentele la care am
fost obligat sa particip. Astfel, chiar in gara Galati s-a
produs un masacru. Un tren cu cetAteni care doreau sa
mearga la Reni a fost atacat de politie si jandarmi. Au fost
impuscati mai multi comunisti. Se introduseserd razii
militare pe toate strzile Galatiului.
In aceastd situatie am cerut din nou s intru in
ilegalitate. Mi s-a rdspuns din nou si categoric: Nu"! Mi
s-a spus cd am fost insrcinat sa mobilizez muncitorimea
galteand s intampine cu flori glorioasa armat rosie"
care, elibernd Basarabia", nu se va opri la Reni, ci va
intra si in orasul Galati, de unde se va declansa lupta pentru
eliberarea intregii Romnii". Am socotit asta ca o
provocare. Mi s-a rdspuns c nu este nici o provocare, ci
chiar punctul de vedere al conducerii partidului.
- Va dati seama in ce situatie ma aflam!?
Urmarea: in ziva de 2 iulie 1940 am fost arestat
impreun5 cu 100 de muncitori si intelectuali glteni,
bnuiti drept comunisti". Cu totii am fost trimisi in lagarul
de la Miercurea Ciuc. Acolo am aflat cd s-au dat indicatii"
din partea conducerii partidului s plece in U.R.S.S. toti cei
ce doresc sd ajungd in patria proletariatului international".
Dispozitia venea chiar de la Foris si confirma opinia lui Dej
despre el. Ea se va corobora si cu dispozitia" ca aceast
plecare s fie favorizat mai ales pentru membrii de partid
care aveau rude peste Prut. Aceasta a dus la decapitarea

53
intregii conduceri a regionalei Dundrea de Jos a P.C.R.,
care alasat totul balt si a fugit in U.R.S.S.
Lupta pe care am dus-o noi, bastinasii" din P.C.R.
dupd razboi pentru eliberarea de sub tutela Moscovei, isi
are radacinile in evenimentele din 1940. Tocmai noi am
fost aceia care, datorita dispozitiilor false, tradatoare ale lui
Foris, am cazut prada Sigurantei si am suferit rigorile
indspririi regimului de teroare anticomunist care s-a
instaurat in lard atunci. Lagdrele, in care fuseser dusi pand
atunci legionarii, au fost eliberate si umplute cu noi. Chiar
si oamenii de rand care ne simpatizasera rand atunci, acum
ne priveau cu suspiciune si ura. Or, aceast imagine trebuia
schimbata. Dar ea nu putea fi schimbata fara schimbari
clare si profunde chiar in interiorul P.C.R. Am inceput sa ne
convingern tot mai mult cd trebuie sa incepem chiar cu
conducerea partidului, curatindu-ne treptat de aripa ei
antinationald si tradatoare. Un rol dintre cele mai
hotaratoare in aceasta privinta si cu o influenta deosebit
asupra mea 1-a avut Dej. El imi atrasese Inca de mult timp
atentia asupra comportarii ciudate, paradoxale, a lui Foris,
asupra dispozitiilor lui criminale.
Ceea ce mi s-a intamplat chiar mie la Galati si dupd
aceea, in lagrele prin care am trecut, au venit sa confirme
aceste atentiondri. Si ele rn-au marcat nu numai pe mine, ci
as putea spune, o intreaga generatie de comunisti romani,
aceea pe care o putem, pe drept cuvant, nurni generatia lui
Gheorghiu-Dej.
Ea s-a format in timpul luptelor sociale din anii 1 930-

1933 si 5i-a fixat directia nationala chiar in interiorul

Partidului Comunist Roman in anul 1940, cnd tara a fost
adus la rnarginea prpastiei datorit, printre altele, 5i
atitudinii trdatoare, antinationale, din conducerea de pe
atunci a P.C.R., in frunte cu Foris.

54
 De altfel, chiar in rndurile secretariatului
Comitetului Central al P.C.R. a avut loc atunci o serioasd
fisura., care a fost semnul premonitor al btliilor viitoare.
Grigore Rceanu, care era unul din secretari, a calificat
ultimatumul U.R.S.S.-ului drept o manifestare de forld , o
actiune clar imperialista impotriva Romniei. Grigore
Rceanu a fost exclus din secretariatul C.C. al P.C.R., ceea
ce a fost pentru noi toti, cei ce sufeream in inchisori i
lagare, un semnal ca lupta pentru ceea ce putem spune
nationalizarea P.C.R.-ului" trebuie s fie radicald, dar
totodata dus cu mult grij. Nu putea fi altul mai potrivit
pentru a conduce aceast lupt ca Gheorghiu-Dej.

Cutremurul din 1940

La interventiile repetate ale lui Dej, comandantul

inchisorii Doftana a determinat Siguranta Generald a
Statului sa trirnit la fata locului o echipa de specialisti in
seismografie, pentru ca sa constate dacd aceasta inchisoare
mai poate adaposti detinuti politici, s-au trebuie mutati la
alt inchisoare, dupd cutremurul din 1938.
Aceiasi specialisti dupd cloud sptamni de
cercetare" au concluzionat ca. Dollana mai poate functiona
in conditiile existente, Inca 100 de ani. Protestul detinutilor
politici fat de aceast rezolutie nu a fost luat in
consideratie.
Nu a trecut ins nici 2 ani i Doftana s-a prdbusit, in
urma cutremurului din noiembrie 1940.
Dupd plecarea specialistilor, la auzul rezolutiei
acestora, tin minte c Dej a luat msura sa se discute cu toti
detinutii politici cum trebuie sd-si apere vietile in cazul unui
nou cutremur, care ar putea avea urmdri grave, cu pierderi
de vieti omenesti. S-a stabilit ca la primele simptome de

55
cutremur, toti sa se addposteascd in cadrul u0or care erau
construite din lemn de stejar masiv.
La cutremurul din 1940, cei care au respectat aceastd
reguld, s-au salvat. Cine s-a ascuns sub paturi au fost striviti
(de exemplu Ilie Pintilie), de planwele cdzute peste el.
Dej, dei respectase regula, a fost la un pas de
dezastru.
Pe partea superioard a celulei sale de la etajul 3, unde
se afla, a intrat, chiar pe deasupra urnerilor si, o ind de
cale feratd desprinsd din planeul de deasupra. Tocul masiv
al uii unde se afla Dej, a fost impins de ina de cale feratd
circa doi metri mai departe de zidul exterior al sectiei C".
Detinutii rdmai in viatd i valizii lucrau de zor la
dezgroparea de sub drdmdturi a celor ce strigau dupd
ajutor.
Curtea sectiei C" era plind de moloz i de praf foarte
dens. Se lucra cu ajutorul unor felinare taranqti gasite la
corpul de garda al inchisorii. Se striga numele lui Dej, ca s
fie salvat. Se auzea vocea lui, care venea pared de undeva
din vdzduh. La strigdtele repetate ale lui Dej s-a descoperit
unde se afla.
Era in zorii zilei! Praful prdbuirii acestei sectii se
rdrise. Se distingea undeva, deasupra, ceva suspendat. Pared
era o ndlucd! Unora nu le venea s creadd Ca Dej se afla
deasupra lor la aproximativ 8-10 metri Inaltime. intre
tocurile uii. Dej a hotrdt sa se organizeze un cerc de
oameni cu minile intinse, iar sub zidul de mdini sd se aeze
cdtiva cu spatele, aplecati, formnd un fel de pat ca
arnortizor. Cdnd aceastd cerinta a fost realizatd, Dej, cu
multd grijd, s-a prelins pe Fangd tocul inalt al uii, s-a agdtat
cu ambele mdini de tocul de jos al 1.111 pe care se aflau mai
inainte picioarele lui i a strigat c dupd numrdtoarea pdnd

56
la trei isi va da drumul pe pozitie oblic. Naluca a zburat in
vazduh.
Roata mainilor asezate pe spatele altor tovarasi a
primit-o elastic. Dej nu a suferit nici o zgarietura! S-au
minunat cu totii! Intr-adevr, a fost o minune salvarea lui
Dej de la moarte sigurd. Sina de cale ferat era sa-1
striveascd. Apoi l-a ocrotit. A intervenit la urma
solidaritatea doftanist. Toti s-au bucurat, s-au imbrtisat!
Dej era viu!
El, in fruntea tuturor, a lucrat apoi zile i nopti in sir
pentru scoaterea de sub dardmaturi a ranitilor si a celor
morti. Rnitii au fost transportati la spitalul din Campina.
Pentru cei morti s-au sdpat gropi individuale aproape de
raul Telega, la cimitirul Trei Pruni", unde au fost
inmortnantati.
Alaturi de familiile indoliate sosite la Doftana pentru
a-si lua adio de la cei disparuti, se aflau Dej i celelalte sute
de detinuti politici scapati de sub drdmaturile Doftanei.
Internationala" cantata din piepturile tuturor a
cuprins toata valea Doftanei. Se anunta astfel sfarsitul
odioasei inchisori pentru detinutii politici comunisti si
ant ifasc i

57
 V. iN LAGARUL DE LA TARGLHILI

Cu Gheorghiu-Dej rn-am rearualnit in august 1943, in

lagarul de la Tg. Jiu. Executase pedeapsa de aproape 12 ani,
numai pentru cd a participat la pregtirea si declansarea
grevelor muncitorilor ceferisti din anal 1933.
Eu, impreund cu alte cateva sate de internati politici,
am trait mai intai in lagarul de la Miercurea Ciuc, dupa,
cedarea Basarabiei si Bucovinei de Nord U.R.S.S.-ului.
Apoi, dupd ocuparea Ardealului de Nord de catre armatele
horthyste, ca urmare a Dictatului de la Viena, in septembrie
1940 am fost transferati in lagarul de la Caracal si, in
sfarsit, dupa rebeliunea legionara din ianuarie 1941 si dupa
ocuparea militard a tarii de dare trupele germane am fost
mutati in lagarul de la Tg.Jiu.
Reintalnirea cu Dej a avut loc in imprejurdri
deoseb ite.
Lucrasem cu un grup de 60-70 de internati la o
fabrica de in si canepd din localitatea Vadeni, vecina cu Tg.
Jiu. Aici s-a produs un conflict de munca intre
comanlamentul lagarului si grupul nostru de internati. Am
fost anuntati prin directorul fabricii cd dl. colonel lerfasel
ordonase c ziva respectiv trebuie sa lucram 10 si nu 8 ore
pe zi. Conditiile erau grele. Eu, care eram imputernicit de
grupul de internati sa-i reprezint in relatiile cu directorul
fabricii i comandamentul lagdrului, i-am declarat refuzul
nostru de a lucra 10 ore.
- Domnule, imi rdspunde directorul contrariat, refuzul
dumneavoastr inseamnd trimiterea mea pe linia intai a
frontului...

58
 - Domnule director, ii spun eu, acest lucru nu se mai
poate intdmpla, nu vedeti cum frontul se apropie de
granitele tdrii noastre?
- Vorbiti cu dl. len4el, vi-1 dau la telefon...
- Foarte bine, ii raspund.
Primqte legatura telefonica i imi intinde receptorul,
dupd ce mai intdi, i-a comunicat colonelului refuzul nostru
de a lucra 10 ore pe zi. I-a spus i numele meu, care era
bine cunoscut de acest colonel din alte conflicte de muncd
la calea ferat Bumbqti-Livezeni, la Fabrica de munitii
Valea Sadului sau la pddurea moierului Cutui din
localitatea Strmba-Vulcan. L-am intrebat dacd era adevrat
cd a dat ordin directorului fabricii sa lucram 10 ore.
- Da! imi raspunde.
- Nu era cazul sa stati de vorbd i cu noi dacd putem
executa acest ordin?
- Cu comunitii nu stau de vorba. Ordinul se executd,
nu se discutd...
- Acest ordin nu se poate executa, d-le colonel...
- Ba se va executa! Vin imediat la cantonament!
(bordeiele din pmnt in care locuiam)
Noi ne-am retras din fabricd, intrerupnd lucrul i
Weptnd sosirea colonelului Ien4el. Cnd a venit, a dat
ordin s ne aFzam pe cloud rnduri. Soldatilor de pazd le-a
ordonat s ia pozitie de tragere, cu armele indreptate spre
noi. Si-a scos ceasul din buzunar i, uitndu-se la el, a
ordonat:
- In trei minute cine vrea sa lucreze 10 ore sd facd un
pas inainte...
Eu am facut acest pas, spunnd:
- Domnule colonel, nu putem lucra nici un minut
peste 8 ore...
- Tu pleci imediat in lagdr!

59
 1)0 dispozitie ca un soldat sa ma insoteascd. Ceilalti
protesteazd in cor.
- Nu lucram 10 ore! Nu lucram 10 ore!
Rezultatul actiunii: eu sunt pedepsit de comandantul
Lioveanu i execut cloud saptmni de carcerd, ceilalti sunt
adui in lagar i pui la o munca mult mai grea: s framnte
cu picioarele parnantul i apa din care confectionau
cardmizile pentru constructii...
Dupd ce am executat cele cloud saptmani de carcerd,
eram aproape terminat fizic. M-a scos din carcerd
locotenentul Bogdan, comandantul sectiei a 7-a comunist.
Nu mai puteam merge. Sprijinit de dansul, am fost condus
in biroul domnului Lioveanu. Acesta rn-a invitat s ma aez
pe un fotoliu in fata biroului sau.
- Ce te-a apucat s faci revolutie in !agar, domnule?
- Domnule colonel, pentru munca de 10 ore in
conditiile de lucru ale fabricii i hrdnindu-ne cu ciorbd de
castraveti murati i cu mamaliga rece, ne-a fost imposibil sa
acceptam...
- Bine, hai s lsam discutia pe aceast temd. Eu te
intreb: ce o s faceti cu mine, dacd o s luati puterea?...
- Nici intr-un caz nu o s facern ce faceti dvs. cu noi...
M-o fi crezut, nu m-o fi crezut, fapt este ca el a
hotdrat s raman in corpul de garda Inca o saptamand
- In acest timp vei fi hranit mai bine, s te intremezi
inainte de a merge in sectia comunitilor.
A ordonat locotenentului Bogdan s ma conduca la
corpul de garda.
In timp cat am stat in corpul de garda, am aflat cd
Gheorghiu-Dej, impreund cu Chivu Stoica, se afl in sectia
a 7-a cDmunista. Aceast veste m-a bucurat foarte mult.
Dupd o saptarnand de intremare, locotenentul Bogdan
rn-a condus la sectia a 7-a comunist. Era pe la orele 19, se

60
insera. Platoul din fata bardcilor care se intindeau pe o
suprafatd de circa 2 hectare, era plin de oameni. Se
plimbau, discutau...
Dej s-a desprins din rnijlocul acestora si a venit spre
mine.
- In sfarsit, ne-am reintdlnit! Ce pdcat cd aceastd
reintdlnire nu se petrece in deplind libertate!...
Ne-am imbrtisat. M-a luat de umdr si am inaintat
spre oamenii de pe platou, asfintise.
De numele lui Lioveanu, comandantul lagdrului de la
Tg. Jiu si a locotenentului Bogdan, se leagd amintirea unei
atitudini profund omenesti a lui Gheorghiu-Dej. 0
povestesc aici, cd e locul ei si nu trebuie uitatd.
Acest locotenent Bogdan, rdspundea, in sectia a 7-a,
de rezolvarea problemelor administrative si medicale ale
celor internati si aflati in suferintd. Prin el procuram
medicamentele necesare din oras. Prin el aflam stirile
politice interne si externe mai importante, precum si
evenimentele de pe frontul de rdsdrit.
Era un dusrnan neimpacat al hitlerismului si
fascismului. Dar nu agrea nici regimul sovietic. II
condamna pe Antonescu. Nu trebuia, dupd ce am eliberat
romdnii din Basarabia si Bucovina de Nord, sa continudm
aldturi de armatele lui Hitler, razboiul.
Dupd desfiintarea lagdrului de la Tg. Jiu, in urma
actului istoric de la 23 August 1944, toti detinutii politici
am fost eliberati. Nu mai stiam nimic de Lioveanu sau de
locotenentul Bogdan and, intr-o zi, prin 1953 ma
pomenesc chemat de Gheorghiu-Dej. lndeplineam pe atunci
functia de prim vice-ministru, in guvernul condus de el. Imi
prezintd un cettean, o cunostintd, mi-a spus el, din
inchisoarea Aiud, si apoi imi intinde o notita mototolitd s-o
citesc. Pe notita respectivd scria:

61
 D-le prim-ministru, eu Lioveanu, fost...
Eu, Bogdan. Fost... ne gram in inchisoarea Bra 5ov,
intr-o situatie jalnica. Salvati-ne.
- La5i totul mi-a zis Dej 5i pleci la Bra5ov cat mai
repede!
A scris pe o foaie de hartie cu antetul Consiliului de
Mini5tri cdteva cuvinte care directorul inchisorii din
Bra.5o, prin care ii cerea sa ma pund in contact imediat cu
detinulii Lioveanu 5i Bogdan. A pus pe ea semnatura Dej"
i mi-a inmanat-o:
- Pleci imediat!
La Bra5ov i-am inmanat directorului inchisorii hrtia
cu antet semnat Der. I-am cerut sa execute cererea. Am
fost condus la celula in care se aflau cei doi. I-am gasit
Intini pe paturile lor. S-au ridicat cu greutate. Lioveanu m-
a recunoscut. Bogdan aproape orbise. La auzul numelui
meu, a strigat cu disperare:
- Domnule Apostol, salvati-ne!
Am cerut directorului s ne lase singuri. Am aflat
astfel de la ei ca, dupa dec1an5area contlictului cu Tito, au
fost arestati i adu5i in inchisoarea Bra5ov.
- Aici, oameni necunoscuti, ne-au terorizat circa doi
ani, s dam declaratii precum c Dej, Chivu Stoica si
Apostol au fost agentii no5tri informatori. Cu toate
presiunile exercitate asupra noasted, nu au putut obtine
declaratii scrise i semnate de noi. Nici declaratiile scrise de
anchetator nu am vrut sa le semnam. Le-am rspuns: Mai
bine moarte, decat tradare"!
- A5a a decurs ancheta noastra! In tot timpul acesta
am fost supu5i unui regim alimentar special, de am ramas
fara danturd. Suntem totu5i in viata i cu mintea limpede,
fiindca nu se poate s nu se afle sus de tot la dv., 'uncle
suntem noi 5i cum am ajuns. Daca nu aparea dtinutul

62
politic care l-a cunoscut pe Dej la Aiud, gaseam noi alta
solutie...
Am comunicat telefonic lui Dej cele constatate si am
stabilit impreuna sa.-i aduc in Bucuresti, pentru a fi ingrijiti
in Spitalul Elias", s devind din nou oameni. Au stat in
spital 3 luni, timp in care si-au refacut dantura, iar pentru
Bogdan am procurat o pereche de ochelari comanda
speciala." in Elvetia, findca era aproape orb. Au fost hraniti
cu grija. Vedeam in fiecare saptamand cum se inzdrvenesc
si castiga in greutate. Sotiile lor au fost langa ei tot timpul.
La sfarsit i-au facut o vizita lui Dej acasa, find pusi in
libertate si dandu-li-se mijloacele necesare pentru integrarea
in familii. Intre timp cercetarile au scos la iveald ca
arestarea lui Lioveanu si a lui Bogdan si anchetarea lor
fuseserd puse la cale de catre Ana Pauker, Vasile Luca si
Teohari Georgescu in vederea obtinerii de probe false
impotriva lui Dej si a altora, in cadrul unor procese asa-zis
anti-titoiste", care se desfasurau atunci in toate Wile de
democratie populara".
Nu intampltor Ana Pauker afirma cu mirare ca in
conducerea noastra este prea mult liniste"... lar Chisinevschi
la o adunare cu muncitorii de la Grivita Rosie", la Teatrul
Giulesti", prelucrand cazul caldului Tito", s-a intrebat
retoric la sfarsitul prelegerii" sale:
- Oare in conducerea noastr nu se did un Tito...?
Muncitorii i-au cerut insistent sa spuna eine din
conducere ar fi Tito? Chisinevschi a trebuit sa paraseasca sala
pe usa din dos, fara sa mai povesteasca la nimeni cele
intamplate.
Iat cat de complicate s-au dovedit lucrurile chiar int-
un domeniu in care te-ai fi asteptat mai putin la asa ceva.
Revenind la Tg.-Jiu, lui Dej i-au trebuit vreo cloud
luni pentru a se edifica pe indelete asupra strii de spirit din

63
randurile comunistilor i celorlalti internati politici din
lagar. La sosirea lui, in organizatia de partid din lagar erau
trei fractiuni care-si disputau suprematia in conducerea
organizatiei intregi de partid. Dej a avut convorbiri cu toti
membrii de partid, militand pentru realizarea unitatii de
condueere si de actiune. S-a analizat situatia existent i s-a
elaborat un document critic si autocritic, insistandu-se
asupra unor principii organizatorice, politice si
propagandistice unitare. Pe aceasta baza s-a constituit o
platforrna politica care a fost discutata apoi cu toti membrii
de partid. Rezultatele alegerilor au fost zdrobitoare pentru
ei. Cornitetul a fost ales de marea majoritate a membrilor de
partid. Prin acceptarea platformei i alegerea unei conduceri
de partid gruparile fractioniste s-au autolichidat.
Unitatea politica a comunistilor din lagr a invins. S-a
trecut la o viata normald a organizatiei de partid si a
colectivului de internati. Relatiile cu comandantul lagarului
s-au irnbunttit i ele. De asemenea a fost neutralizat i
colonelul Iensel, care ne teroriza...
Rememorand, stiu ca acel Iendsel, despre care am
vorbit, era foarte lacom de bani. Si, dupd cate mi-am dat
seama, Gheorghiu-Dej i-a folosit aceast lcomie de bani in
favoarea activittii noastre politice. Astfel cand Iendsel a
venit cu propunerea ca noi sa lucrm tamplria casei unui
avocat bogat, pe nume Aposteanu, vizavi de Tribunalul din
Tg.-Jiu, la sugestia lui Dej, un grup de-al nostru, in frunte
cu Chivu Stoica, a si iesit imediat la lucru. Cum ni s-a dus
faima de lucrtori buni i harnici, Iendsel a fost solicitat s
lucrdm si casa doctorului Saracacnnu, ceea ce noi am
primit, fart comentarii. Stiam c se desfasoard si activitti
colaterale, pe care le acoperearn cu deosebita grija.
Astfel, pe la inceputul lui 1944, Gheorghiu-Dej a avut
mai multe intalniri cu Emil Bodnras, care fusese eliberat

64
de la inchisoarea din Caransebes pe la inceputul lui 1943, si
intrase in 1egatura cu multe alte personalitati ale timpului,
atat in numele grupului de la Tg.-Jiu, cat si pe linia
legaturilor sale din armatd.
Dej ne informa ca. la Intalnirile sale cu Bodnaras a
discutat si a pus la punct cu acesta un plan insurectional
care sa clued la rasturnarea regimului lui Antonescu, iesirea
Romaniei din razboi, intoarcerea armelor impotriva
Germaniei hitleriste si realizarea unui guvern de larga
concentrare democratica. Obiectivele politice prioritare ale
acestui plan insurectional erau:
Inlocuirea conducerii centrale trdatoare a P.C.R., in
frunte cu Foris, cu o comisie provizorie formata din
Constantin Parvulescu, Emil Bodnaras si losif Ranghet, fapt
care s-a si produs in ziva de 4 aprilie 1944, ziva cumplitului
bombardament al aviatiei americane asupra Bucurestiului.
Am fost informati apoi ca Foris era Omit intr-o casa
conspirativ a partidului.
Al doilea punct cuprindea infiintarea Frontului Unic
Muncitoresc, prin unificarea politica dintre P.C.R. si P.S.D.,
eveniment istoric ce s-a produs la mai 1944. Dej ne-a
1

informat si asupra realizarii acestuia.

Al treilea mare obiectiv al planului era infaptuirea
Blocului National Democrat intre partidele: P.C.R., P.S.D.,
P.N.T. si P.N.L., obiectiv major care s-a infaptuit in luna
iunie 1944. $i asupra acestuia am fost informati de cdtre
Dej.
Trebuie avut in vedere ca lagarul nu e tot una cu
inchisoarea, nici supravegherea nu era aceeasi. Apoi faima
noastr se dusese in oras si in imprejurimi si cand erarn
scosi la lucru, toata lumea ne privea cu simpatie. Toti
simteau a ceva pluteste in aer, cd se pregateste ceva si noi
eram in centrul atentiei tuturor. Imi amintesc cd erau chiar

65
paznici ai lagarului care ne ocroteau, ne aduceau uneori
hrand de pe la ei de prin satele unde locuiau i uneori prin
acoperire, ne luau cate o duminica sau de vreo sarbatoare
religioasa la ei acas. Dintre cei mai simpatizati i ocrotiti
in acest sens era chiar Dej. Noua ne era chiar teamd pentru
el, dar el stia sa se strecoare mai ales pe tema ca era bolnav.
Stiu c. sttea mult in spital la Tg. Jiu, find luat de anumiti
doctori de mare faim in oras, precum doctorul Hasnas, pe
rdspunderea lor. lenasel, care era foarte mult indatorat
doctorilor i avocatilor, cat si alti sefi din conducerea
lagarului, inchideau ochii, se faceau ca nu stiu sau faceau
scandaluri de suprafata, incat la Tg.-Jiu se poate spune c a
fost in acea perioadd a razboiului un adevrat focar al
nostru, unde veneau si de unde plecau informatiile in toate
partile.
Atragerea de partea insurectiei a principalilor
comandanti militari ai Armatei Romne era o treabd
delicata care s-a realizat pe diverse cai. Toti asteptau
semnale in acest sens. Si ele au venit cand s-a realizat
Blocul National Democrat, format din cele mai cunoscute
partide politice ale timpului, cu scopul iesirii Romaniei din
razboi. Din partea noastra, a P.C.R., in special a celor
internati la Tg. Jiu, legatura cu cadrele militare de baza o
tinea Bodnras. El era cunoscut in randul cadrelor
superioare ale armatei. Stia Ca planul propus de el privind
baza politica a actiunii insurectior ale fusese acceptat de
catre colonelul Damaceanu, comandantul trupelor romane
din Capitala, persoand in care avea mult incredere Regele
Mihai.
Atragerea Regelui Mihai a fest unul din obiectivele
importante ale planului insurectional produs de Dej. Dupd
cum se stie, prin convorbiri repetate, Lucretiu Patrscanu si
Emil Bodnaras au reusit sd-1 convingd pe Rege s intre in

66
actiune aldturi de fortele nationale puse in miscare de acest
plan insurectional.
Evenimentele dupd cum se stie au urmat in linii
mari acest scenariu, asupra cdruia am reflectat mult in
lagarul de la Tg.-Jiu. Spiritul organizatoric si perspicace al
lui Gheorghiu-Dej ne-a pus pe toti in alertd. Trebuie s ne
pregAtim intens s putem prelua puterea, spunea el. Asta
trebuie s se intample imediat dupd incheierea rzboiului, si
poate chiar mai devreme, in timpul continudrii lui in Vest!
Astfel ne-am impdrtit in grupe de lucru pentru
dezbateri si elabordri de planuri de actiune, la propunerea
lui Dej.
0 grupd a fost pusa sa se pregteascd pentru munca
de reorganizare si orientare a organizatiilor de partid, in
noile conditii de dup inlAturarea lui Foris din conducerea
P.C.R. Cum planul de inlturare a lui Foris fusese pus la
punet pan la ultimele amdnunte, noi nu mai aveam nici o
indoiald asupra indeplinirii lui, ceea ce s-a si petrecut Inca
in ilegalitate, in primdvara lui 1944.
0 altA grupd ,sde lucru se ocupa de problemele
economice ale tarii. In aceast grupd a lucrat chiar Dej si
multe din ideile expuse de el la Conferinta Nationald a
P.C.R. din 1945, au fost elaborate aici si cunoscute de noi
Inca din acea perioadd.
0 altd grupd s-a preocupat de realizarea unui proiect
pentru o reform agrard.
In sfarsit, o a patra grupd s-a ocupat de problemele
miscdrii sindicale. Responsabil al acestei grupe am fost
desemnat chiar eu. Impreund cu cativa social-democrati,
printre care 1-as cita pe Misa Levin, am intocmit cloud
materiale cerute de Dej. Se poate spune cd intreaga noastrd
miscare sindicald de dupd rzboi a urmat liniile stabilite in
lagarul de la Tg.-Jiu.

67
 V. PERIPETIILE EVADARII

- Au fost trei pregdtiri pentru evadare, dintre care a

treia a reusit sd se pund in practicd.
Prima incercare de evadare s-a produs in Caransebes.
Dej lu:ra cu un grup de definuti politici pe un santier de
constructii. Au fost studiate amdnuntit toate pasibilitlile
optime pentru evadare, cu directia spre lugoslavia. Emil
Bodndras care trebuia sa pardseascd aceastd inchisoare,
intrucdt ii ispdsise condamnarea de 6 ani, a primit sarcina
de la Dej, sa se ocupe personal de pregatirea acestei
evaddri.
Planul a fost discutat cu directorul inchisorii si
procurorul-sef de Caransebes. Acesfia 1-au acceptat si 1-au
sprijini t.
De undeva insd, aceastd tentativd de evadare a fost
deconspiratd.
A intrat pe fir Foris. Un om al sdu de incredere s-a
prezentat la procurorul-sef care acceptase planul evaddrii
grupului Dej si i-a adus la cunostintd hotrdrea Partidului
Comunist de a-si lua intreaga rdspundere pentru reusita
evaddrii. Procurorul care cunostea atitudinea dusmnoasd a
lui Foris fat de detinutii politici de la Caransebes, nu i-a
dat crezare!
Imediat a avut loc o intdlnire cu Gheorghiu-Dej (la
orele 24) in biroul directorului inchisorii si i-a fost relatat
convoibirea cu trimisul lui Foris.
La auzul celor comunicate de procurorul-sef, Dej a
decis 5 renunte total la actiunea de evadare, iar Bodndras
nu a mai actionat pentru indeplinirea sarcinii primite. Asta
se petrecea in primdvara anului 1943.
Dej si Chivu Stoica, termindnd anii grei de inchisoare,
au fost eliberati de la Caransebes si trimisi la Siguranta
68
generala din Bucure5ti. Guvernul Antonescu nu a aprobat
eliberarea lor totala 5i i-a trimis in lagarul de internati
politici de la Tg. Jiu.
Aici a avut loc cea de-a doua evadare a lui Dej. Dupa
cum am aratat mai inainte, in lagarul de la Tg. Jiu, Dej, prin
intermediul lui Bodnara5, a comunicat planul de pregatire
din partea noastra a unei rasturnari a regimului lui
Antonescu 5i scoaterea Romdniei din razboi. Odata cu
aceasta actiune, s-a pus punct 5i planului evadarii din lagar,
in vederea participarii noastre la evenimente. Acest plan era
coordonat din afara de Bodnara5. In interiorul lagarului, cel
ce conducea direct pregatirea acestei evadari era insu5i Dej.
Au avut loc cloud Intlniri conspirative cu Bodnara5, la care
s-a pus punct 5i planului evadarii. El a avut initial masca
unor lucrari de zidarie i tdmplarie la Manastirea Tismana.
Lui 1ena5e1, colonelul afacerist, i-a surds 5i aceasta
actiune. Dup. ce am terminat lucrarile la dr. Saracaceanu,
in luna martie 1944, a plecat la Manastirea Tismana un grup
anume ales, in frunte cu Dej.
Dupa 2 saptamdni intense de lucru, Antonescu, a
dispus ca tezaurul Bancii Nationale sa fie adapostit in
muntele pe care era construita manastirea. Antonescu,
afldnd ca la lucrarile de reparatie ale manastirii se afla
Gheorghiu-Dej, a dat dispozitie ca intregul de grup de
comuni5ti in frunte cu Dej sa fie trimis urgent in lagar la
Tg. Jiu, sistndu-se astfel lucrarea i planul nostru.
Daca mai intdrzia actiunea cu tezaurul, macar o
saptamdna, Antonescu ar fi aflat ca Dej i tovara5ii sai
apropiati erau departe spre granita cu lugoslavia. Totul
fusese pregatit pentru evadare, se luase deja legatura cu
organizatia regionala Oltenia a P.C.R., care trebuia sa
sprijine actiunea. Se stabilisera oamenii cu care trebuia sa
luam legatura. Mare amaraciune am trait noi atunci.

69
 impreund cu tovarasii de incredere, a studiat cateva
variante de evadare, de asta data chiar din incinta lagarului.
Grupa a 7-a comunista era plasata in partea sudica a
lagarului, cea mai indepartata de cornandament. Tot lagarul
in partea exterioara era inconjurat de sarm ghimpata,
intins in lung pe niste stalpi de beton inalti de doi metri, iar
distanta dintre ei avea 2 metri si jumatate. Intre stalpi, la
distanp de 50 cm se intindeau 5 rnduri de sarma ghimpata.
Intre stalpi, alta sarm ghimpata in diagonala dubla in
forma' de X, in partea exterioard a acestui gard de sarma, era
un drum de tara pe care circulau camioanele cu soldati
pentru paza.
Paza se efectua de care soldati cu arma la umr, pe
traseul dintre cele cloud gherete. Dincolo de drum si
gheretele de paz era un lan de porumb bine dezvoltat, ca o
padure. Dupd acest lan de porumb se afla cimitirul orasului.
Locul de evadare s-a stabilit in locul unde santinelele
se int& neau si se desparteau.
S-a procurat o foarfecd de tdiat sarma, de la atelierul
mecanic al lagarului. Unul dintre cei doi, care impreund cu
Dej a stabilit varianta cea mai optima de realizre a evaddrii,
a trebuit ca timp de trei saptmni sa lucreze la tdierea cu
foarfeca a sarmei ghimpate. Aceasta operatiune trebuia s
nu atentioneze cu nimic santinelele. Forfecarea sarmelor s-a
produs numai noaptea. Cand a fost anuntat ca lucrarea s-a
executat si evadarea poate avea loc fard nici un fel de
pericol, Dej a mers la fata locului si I-a rugat pe relizatorul
acestei operatiuni s incerce s treacd pand dincolo de
gardul de sarma. Repetitia s-a produs in timpul noptii, cand
toata suflarea lagarului dormea.
Dej, s-a convins de reusita evaddrii!
Intr-adevr, dupa o zi, s-a produs marele eveniment.
Dej impreund cu un tovaras de incredere au parcurs drumul

70
cunoscut cu o seard inainte. inaintarea se facea numai cand
santinelele se desprteau. 0 munca de cateva ore bune in
stare de incomoditate si tensiune.
Ultimul hop a fost mai greu. Traversarea drumului si
intrarea in lanul de porumb. Yards, cu ajutorul coatelor si a
genunchilor, au patruns in lanul de porumb. Au privit
inapoi. Nu le venea sa creadd. Liniste de mormant. Au
inaintat incet prin lanul de porumb pand la zidul cimitirului.
Au escaladat zidul, care nu era prea inalt. Se aflau printre
mormintele unde isi dormeau somnul de vecie sute de
oameni.
Nici un fosnet, nici un bdzait. Numai sufletele celor
doi erau extrem de agitate. Inimile lor bateau la maximum.
Inaintau cu multa prudenta spre a nu deranja pe nimeni. Au
ajuns la zidul mrginas, paralel cu strada ce lega lagarul cu
orasu1 Tg. Jiu.
Pe strada liniste. Au escaladat si acest obstacol si iata-
i pe cei doi, fosti internati politici, in stradd, liberi fard
santinele cu pustile la umar. Au mers pe aceasta strada pdria
au intrat in parcul orasului. Se profila la orizont "Coloana
Infinitului" a lui C. Brncusi. La temelia "Coloanei" era
locul de intalnire cu trimisii noii conduceri provizorii a
Partidului Comunist. Cnd au ajuns acolo ii astepta deja un
cetatean. Dej anunta parola de recunoastere. Persoana ii
rdspunde cu o parola numai de Dej cunoscuta. Persoana era
omul de incredere a lui Mihail Rosianu, secretarul
regionalei de partid Oltenia.
Drumul din lagar si pad la Coloana lui Brancusi a
durat aproape trei ore.
Persoana calauza a comunicat c astepta de o ora
trimisul conducerii centrale a partidului. Dej, cam supdrat,
spune: oare si aceasta incercare de a evada sa esueze? Nu
se poate"!

71
 Dej s-a intins cu gandurile dupd curn mi-a povestit
mai tarziu sa mai treacd timpul, doar, doar o sa apard
trimisul".
Vand la urrnd a intrebat cdlauza: Dacd trebuie s
prdsim locul (ai trebuie prsim!) unde ne-am putea
ascunde"? alduza d din umeri.
Va land cd se intarzie, Dej intreabd: Uncle locuieati
in Tg. Jiu"? alduza rdspunde: [ri apropiere de sediul
Politiet oraului". Foarte bine, i-a zis Dej vom fi in
sigurarit, addpostindu-ne in locuinta dumitale. Roianu
cunoaste adresa d-tale"? Rdspunsul este Da". Atunci
mergein la domiciliul d-tale".
Ajung la domiciliul cdruzei. Calduza se retrage
urndu-le odihnd bun. Au adormit amndoi ca nite
buten i.
Cnd le era somnul mai dulce. caTauza 1-a introdus pe
Maurer( trimisul centrului) in camera oaspetilor. Se aprinde
lampa de gaz, incd nu se facuse ziud bine.
Dej, surprins de aceast vizith, pune mana pe un III
(confectionat anume in atelierul mecanic din lagAr) i se
tidied amenintator in picioare.
Maurer si-a dat seama de situatie i a strigat: Dej, eu
sunt, Maurer". Dej rdspunde: Tu eti, Maurer"?
Recunoscandu-I, se imbrtiFazd.
Cei doi evadati, impreund cu trimisul P.C.R., i
calduza, prsesc eke doi locuinta i inainteazd spre o
masina hodorogita parcat undeva aproape de parcul
orawlui.
Nu-mi amintesc, din ce mi-a zis Dej, exact pand unde
au cdliitorit cu maina, la Tg. Cdrbuneti sau Tg. Novaci.
Presupun Ca Tg. Novaci, fiindcd la Tg. arbuneti era
grupul de internati politici care lucrau la cldirea

72
Tribunalului. Acest grup unde eram si eu, a evadat la cloud
zile de la evadarea lui Dej din lagdrul de la Tg. Jiu.
De la Novaci pdnd la Rdmnicu-Vdlcea traseul a fost
anevoios. Au mers pe jos din padure in padure, din deal in
deal, din cdIduzd in cdIduzd, spre a nu fi descoperiti.
Cdlduzele, in principal invdtdtori, oameni de incredere ai lui
Mihail Rosianu, si-au indeplinit bine misiunile incredintate.
Capdtul drumului parcurs aproape o zi si o noapte, a
fost locuinta pdrintelui lustinian din Rm. Vdlcea. Aici a fost
pdrasit Dej si colegul sdu de cdtre Maurer care s-a intors la
B ucuresti.
De ce n-o fi continuat drumul impreund Nfld.' la
Bucuresti? Oare numai vigilenta, conspirativitatea, a
determinat conducerea provizorie a Partidului Comunist sa-
I find pe Dej in "arest fortat" la domiciliul pdrintelui
lustinian din Rm. Vdlcea?
Dej a evadat din lagdrul Tg. Jiu in noaptea de 13-14
august 1944. In noaptea de 15-16 august, acelasi an, se afla
la Rm. Vdlcea. De-abia in ziva de 26 august 1944, Dej a
ajuns la Bucuresti. Se efectuase arestarea lui Antonescu, se
formase un nou guvern in frunte cu generalul Sndtescu. Se
hotrdse scoaterea Romdniei din rdzboiul antisovietic si
intoarcerea armelor impotriva armatelor hitleriste.
Ulterior am aflat ce se intdmplase: conducerea
provizorie a P.C.R., find informatd asupra tuturor detaliilor
organizatorice privitoare la evadarea lui Dej, stabilite de
Mihail Rosianu, a hotrdt ca Maurer sd se subordoneze
acestuia din urmd in vederea reusitei aducerii lui Dej la
Bucuresti. S-a pus la dispozitia lui Maurer o sumd
importanta de bani, pentru a se cumpdra o masind
(autoturism) bund pentru transportul lui Dej in capitald.
Maurer a plecat la Craiova, a luat contact cu Mihail
Rosianu si s-a stabilit locul de unde Dej si colegul sdu
73
evadat din lagr vor fi contactati i preluati in deplind
conspii-ativitate. Din pacate, Maurer a cheltuit banii pentru
achizitionarea unui autoturism in stare bund de functionare,
dar a "Mchiriat de la un ofer, simpatizant al partidului, o
main6" veche. In drum spre Tg. Jiu a avut cateva pene de
cauciue i tehnice, pierznd ore in ir cu aceste defectiuni.
Pentru acest lucru Dej nu i-a purtat pica lui Maurer.
Aa era el, foarte intelegtor cu cei ce grewau fat de el. Nu
era o fire rdzbundtoare, ca de pild, Ceaqescu mai tarziu.
Eu am evadat cu cloud zile mai tarziu, cu intregul grup
cu care fusesem mutat s construirn Tribunalul din Tg.
arbunqti.
Noi am prsit constructia lui in seara zilei de 17
august 1944. Ca lider al grupului, am stabilit din timp cu
toti ceilalti un plan privind modul cum vom evada. Am
atras sergentul i grupul de soldati care ne pdzeau intr-un
chef, pretextnd ca e ziva mea. Dup.1 ce au bait bine cei ce
ne pdzeau, noi ne-am facut cd ne culcdm, ei chiar au
adormit. Atunci noi am prsit dormitorul, pe la miezul
noptii, in trei grupe, pentru a ne intlni cu ceduza noastrd,
trimisa de Roianu. Am traversat raul Gilort i am urmat
drumul spre rsdrit. Mergeam numai dupd ce se lsa
inserarea, orientndu-ne prin paduri dupd muFhiul
copacil or dupd Steaua Po lard. Dupd cinci zile i cinci nopti
am fost suspectati de nite trani, apoi identificati i arestati
de jandarrnii care ne luaserd urma intr-o comund in
apropiere de Drag4ani. Am fost trimii cu cdtqe la maini
i predati Sigurantei din Dragaani, in sediul cdreia, in ziva
de 24 august am afiat de schimbdrile petrecute la Bucureti
i, eliberati, am plecat cu trenul spre Capita la unde am
ajuns abia in dimineata zilei de 26 august, datorit luptelor
care se duceau cu nemtii.

74
 IN FOCUL LUPTELOR POLITICE
DE DUPA RAZBOI

Pe baza celor convenite in lagarul de la Tg. Jiu,

imediat dupa eliberare, eu am intocmit proiectul de
rezolutie despre miscarea sindicala unita, care a fost aprobat
de catre conducerile Partidelor - Comunist si Social-
Democrat. Pe acest temei, Inca de la septembrie 1944,
1

deci numai la o saptamana de la insurectia armata si

populara. din 23 august, a luat fiinta Comisia Centrala de
organizare a Sindicatelor Unice din Romania. Aceast
comisie s-a format pe baza de paritate, avand ca presedinte
pe Victor Bratfaleanu, social-democrat. Lucrand cu social-
detnocratii, am reusit sa infiintam sindicate unice in
intreprinderi si institutii, comisii sindicale locale si judetene
si uniuni sindicale pe ramuri de activitate economica.
Functionarii publici au infiintat sindicate unice pe ministere
ti institutii centrale i uniunea lor sindicald pe tar&
Astfel, s-a reusit ca in ziva de 26 ianuarie 1945, s
putem deschide lucrdrile Primului Congres al Sindicatelor
Libere din Romania. Erau inscrisi in aceste sindicate
unice, la acea data, peste 650.000 de membri. Congresul a
dat fiint Confederatiei Generale a Muncii, care a devenit
principala foga' sociald din Romania. Reactiunea a simtit Ca
este vorba de o problema-cheie a luptelor sociale de viitor
si a incercat tot felul de manevre pentru a inlocui
conducerile alese din sindicatele institutiilor si
intreprinderilor.
Dupd izbanda stabilirii unitatii miscarii sindicale din
Romania, prin crearea Confederatiei Generale a Muncii,
rezultat al Primului Congres liber al Sindicatelor de la
finele lui ianuarie 1945, s-au intensificat actiunile national-
taranistilor i legionarilor impotriva noii structuri sindicale.

75
 In unele intreprinderi din Bucuresti, mai ales la
Malaxa" si la intreprinderea de Tramvaie, unde activau
importante cuiburi legionare, s-au initiat si s-au manifestat
nemultumiri fata de conducerile sindicatelor noi alese,
dorindu-se alte alegeri mai democratice".
La Malaxa" se preconiza sechestrarea membrilor
comitetului sindical ales in adunarea generala, fard nici o
impotrivire.
Prin Comisia Locald a sindicatelor din Capita l, am
fost informati ca la Malaxa" se N,a produce sechestrarea
comitetului sindicatului si c este necesard stoparea acestei
actiuni.
M-am prezentat la Ana Pauker, care asigura din
partea conducerii Partidului Comunist, indrumarea politica
a Confederatiei Generale a Muncii.
Am informat-o despre ce se intentioneaza sa se faca
la intreprinderea Malaxa", de catre sectia rnuncitoreascd"
a P.N.T., condus de Ilie Lazar, fruntas al acestui partid.
Ana Pauker a socotit c se impune s-1 cheme pe
Ptrascu, care indeplinea functia de prim-secretar al
organizatiei de partid pe Capita la. 1-a telefonat sa villa' de
indat la biroul sau.
- Apostol rn-a instiintat ca taranistii pun la cale o
actiune impotriva comitetului sindicatului abia ales la
Malaxa", ii spuse Ana Pauker.
Ptrascu, infuriat, spune ca: "Apostol minte".
Confederatia Genera la a Muncii nu cunoaste situatia din
intreprinderile Bucurestiului. El a rugat-o pe Ana s nu dea
crezare celor debitate de Apostol. La Malaxa" este liniste.
Ana se uita la mine miratd. Pe eine sa creadd? Pe mine sau
pe el? Am spus! vom vedea cine minte"! Si am parasit
biroul.

76
 A doua zi, la prima ora, conducerea Comisiei
Sindicale imi comunica:
La Malaxa", membrii comitetului sindical sunt
sechestrati in cldirea administrativ a intreprinderii.
Am dispus imediat o sedinta fulger" a Comitetului
Executiv al C.G.M. in fata careia am prezentat situatia de la
Malaxa". Comitetul Executiv a hotarat ca o delegatie a
C.G.M. sa mearga imediat la Malaxa", s vada care este
situatia si s actioneze cu tact la limpezirea lucrurilor. Am
fost insotit de Brtfaleanu Victor si Chivu Stoica,
vicepresedinti, i Angheliu, secretar. Ne-am urcat intr-o
masind rablagita si am ajuns, cu chiu cu vai. la Malaxa".
La prima poarta, portarul ne-a comunicat c nu poate
sa ne lase in intreprindere. Poarta find folosita numai de
paza militard.
Portarul ne indica sa" mergem la poarta nr. 2. Ne-am
deplasat la aceast poarta. Paznicul ne-a intrebat ce dorim.
I-am spus cd suntem o delegatie a C.G.M. i dorim s
discutam cu reprezentantii sindicatului. Portarul, foarte
incurcat, ne-a rugat sa mai asteptam. A dat telefon si ne-a
comunicat c vor veni niste" reprezentanti. Intr-adevr,
vedem cd se apropie cinci persoane, bine imbracate, i ne
intreaba dacd noi suntem delegatia C.G.M. Le-am rAspuns:
Da, noi suntem delegatia C.G.M.!
- Noi nu recunoastem C.G.M.-ul si ca atare, va
spunem s pardsiti intreprinderea!
Am protestat insistent: vrem s discutam cu
muncitorii despre starea de fapt, produs in fabrica. Ei au
rdspuns c, dacd nu prsim incinta intreprinderii, vor folosi
forta pentru a ne da afard pe poarta. N-am avut incotro si
am prsit poarta nr. 2.
Ne-am intrebat ce-i de facut. Chivu Stoica a propus s
mearga la Grivita Rosie" sa aduca cateva sute de muncitori

77
pentru a forta pe reprezentantii" sindicatului sa accepte o
intalnire cu colectivul de muncd de la Malaxa".
Propunerea lui Chivu a fost acceptatl. A luat masina in care
am sosit aici si a plecat pentru a-si indeplini misiunea. Ne-
am retras la poarta nr. 1.
Trebuia s-1 asteptdm pe Chivu cu muncitorii
ceferisti.
Ne pomenim cu un grup de activisti ai organizatiei de
partid ai Capita lei in frunte cu Ptrascu. Ne intreabd: ce
cduam, ce s-a intdmplat?
Intre timp opreste in fata portii un camion plin cu
militari, pentru a face schimbul de pazd. Poarta se
deschidea electric. Eu spun tovardsilor prezenti sA urmrim
camionul militar. Camionul a pornit si nu s-a mai oprit. Am
imobiltzat portarul si am pus stdpnire pe poarta nr. 1, i-am
ordonat sa ne dea legatura telefonicd cu reprezentantii"
sindicatului. La telefon a rdspuns o voce care a intrebat cine
suntem si ce vrem. Ne intreabd cati suntern. Am rdspuns c
suntem sapte persoane.
- Bine, ne vom intalni la jumdtatea distantei dintre
poarta nr. 1 si cldirea administrativd. Dupd ce am scos pe
portar in afara portii si am stabilit ca unul din cei veniti cu
Ptrascu s ia in primire telefonul, ne-am indreptat, sapte
persoane spre jumdtatea distantei convenite la telefon. Patru
erau de la C.G.M. si trei de la partid, printre care si
Ptrascu, bineinteles. Se apropie cei sapte adversari". Se
opresc la doi pasi de grupul nostru. Le adresdm rugdmintea
de a ne Intlni cu muncitorii. Ei ne faspund:
- Foarte bine, muncitorii sunt adunati in sala de
montaj i ne asteapfd sd vorbim cu ei. Din cele cloud grupe
s-a format una, si inaintam spre sala de montaj. and ne
apropiem de cldirea administrativa, Ptrascu si Angheloiu
au inceput sa loveascd adversarii". Acestia au luat-o la
78
fuga. PatraKu, cunoscand in ce parte a cladirii
administrative se aflau membrii comitetului sindicatului
sechestrati a intrat in cladire i i-a eliberat. Eu am Camas
singur, necunoscnd toate intrarile i ieirile din cladire.
N-am putut sa-mi dau seama de unde au ieit
sechestratii. \Tad insa un puhoi de oameni pared turmentati,
cu rangi de fier in maini, indreptandu-se infuriati spre
poarta nr. I. Mi-am tras ppca pe ochi, am intrat in mijlocul
lor i am inaintat impreuna cu ei.
In afara po4ii, ai nowi care s-au inmultit, trageau
focuri de revolver amenintndu-i pe cei din curte sa nu
inainteze. Eu mi-am facut loc printre turmentati i am ajuns
in primul rand la poartd. Vad un grup restrns de oameni
care loveau cu rangile de fier un activist de-al nostru. Era
deja mort i tot il mai loveau.
Din grupul nostru care se afla la circa o sutd cincizeci
de metri, se desprinde Saracu Dumitru, secretar C.G.M. i
se indreapt spre poartd, crezdnd c poate salva pe cel ce
era de-acum un morman de came i oase. M-am rupt din
multirnea infuriata i rn-am indreptat spre Saracu. L-am luat
la subsuoara parca ar fi un miel" i in fuga, rn-am indreptat
spre ai nWri. Am auzit in urma mea:
- Acesta e Apostol! Acesta e Apostol!
Aruncau cu pietre, dar nu rn-au nimerit. sa fi greit
tinta? Cand am ajuns la 10 metri de grupul nostru, ii vad pe
Patracu, primul din flancul stang, care, cu revolverul in
mana, Ii indreapta teava spre mine i trage. Strig cu toata
puterea:
- PatraFule, m-ai impuFat! Am fost urcat intr-o
maina i am fost dus de o tovardA, Mititelu, la Spitalul
Elias". Acest spital era administrat de sovietici pentru
soldatii Armatei Roii raniti pe frontul antihitlerist.

79
 Tovaraa Mititelu, cunoscdnd limba rush', a explicat
situatia i am fost condus direct in sala, de operatii. Au
incerca chirurgii sa ma adoarma cu eter. In acest timp ma
gandeam i ma intrebam: cum e posibil ca, dupa atdtia ani
de puFarie i lagar, sa mori ca un prost!
Chirurgii nu puteau sa ma adoarma. irni spuneau sa
numr pana la 100, pand am adormit. A inceput operatia
care a durat 6 ore. Glontul revolverului a nirnerit in
abdomen, prin intestine i s-a oprit in coapsa piciorului
stdng. Glontul II pastrez i acum. Dupa operatie, timp de
peste cloud saptamdni, am fost in coma, am fost intre viata
si moarte. Personalul sanitar, dupd cum mi s-a spus, cdnd
am devenit contient, a facut tot ce a fost cu putinta sd ma
salveze. Si rri-au salvat. Le sunt recanoscator i acum, dei
au trecut 50 de ani de atunci.
Abia dupa o lun de zile de la operatie, au putut sd ma
viziteze tovar4ii din conducerea partidului si a
Confecleratiei Generale a Muncii. Prirnii care rn-au vizitat
au fost: Gheorghiu-Dej i Sencovici Alexandru, secretar
general al C.G.M. Doctorii nu mi-au dat voie s vorbesc si
n-am putut sa-i spun nimic lui Dej despre peripetiile de la
Malaxa". Mai tdrziu, am cerut doctorului Spitalului
Elias" sa am o convorbire personala cu Dej. Acesta a
trimis-o pe Ana Pauker i pe Teohari Georgescu care avea
functia de prim-adjunct la Ministerul de Interne, in
subordinea generalului Radescu, ministru..
Ana Pauker i Teohari Georgescu 1-au scuzat pe Dej
ca nu a putut veni, avdnd foarte multe probleme de rezolvat
pe linie de guvern. Acceptand scuzele lui Dej, le-am
povest.t lor tot ce voiam sa-i marturisesc lui Dej. $i le-am
desfaurat tot ghemul tragediei de la Malaxa". Mi-au spus
ca o sa-1 informeze pe Dej, despre cele intdmplate, iar
tovara;;u1 Ranghet eful sectiei de cadre a C.C.-ului va

80
incepe sa ancheteze cu de-arnanuntul cele intamplate la
Malaxa". Ranghet ins s-a imbolnavit si fulgerator a murit
de cancer.
In tara, dupd impuscarea mea, au avut loc mitinguri,
demonstratii. Eu am primit la spital sute de telegrame din
toata tam, prin care se condamna incercarea de asasinare a
persoanei mele, se declarau Ca sunt alaturi de mine si imi
urau insanatosire grabnica.
Ana Pauker a luat" masuri pentru a musamaliza
tentativa de crim a lui Patrascu. Acesta a fost inlocuit cu
Miron Constantinescu, ca prim-secretar al Capita lei. Pe
Patrascu 1-au trimis in Valea Jiului, la Petrosani, in locul lui
Alexandru Moghioros, i pe acesta 1-au transferat la Targu
Mures.
Abia in 1952, dupa indepartarea Anei Pauker, a lui
Luca si Teohari Georgescu, s-a format o comisie de partid
din: Alexandru Draghici, Ecaterina Chivu si Al. Vinte, care
au anchetat cazul si 1-au trimis in judecata pe Patrascu.
Patrascu a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru
tentativ de omor asupra persoanei mele.
S-a pus si se pune intrebarea: de ce Patrascu a vrut sa
ma omoare? Rdspund: pentru faptul Ca trebuia ca , actiunea
taranisto-legionard de sechestrare a membrilor comitetului
sindicatului de la Malaxa" sa se musamalizeze, asa era
intelegerea dintre Ana Pauker si el.
Disparitia mea insemna salvarea lui, iar apoi
musamalizarea cazului meu.
Chiar in aceeasi zi, Dej a fost acolo si timp de o
noapte a anchetat cazul", descoperind si identificand peste
200 de intrusi straini in uzina, tocmai aceia care
arestaserd" comitetul sindical unitar ales si care
provocasera scandalul cdruia ii cazusem si eu victima.

81
 Chemat de generalul Rddescu, eful guvernului, s
dea socoteald pentru ceea ce a fost in Uzinele Malaxa",
Gheorghiu-Dej i-a ripostat:
Uzinele Malaxa" produc armament pentru front, iar
eu, rdspunzdnd de transporturi in guvernul dumneavoastrd,
trebuia sa tiu ce transport. Aa se justified prezenta mea
acolo. Rddescu, in calitatea de prim-ministru, a convocat o
ed i ntL extraordinard a cabirietului. Folosindu-se
evenimentele" de la Malaxa", a cerut eliminarea din
guvern, a reprezentantilor comuniti i sociaiiti. Riposta lui
Gheorghiu-Dej ministru al Transporturilor in acel guvern
a fost categoried: Poporul este stul de guverne conduse
de militari, domnule Rddescu! A venit timpul, ca generalii
s piece la cazarmd"!
In orae, centre muncitoreti i comune, prin
mitinguri i manifestdri de stradd la care au participat sute
de mii de oameni, s-a manifestat nemultumirea lor. fata de
guvernarea generalului Rddescu.
In ziva de 24 februarie s-a organizat un mare miting
in Pia la Natiunii din Bucureti, la care au participat peste
100.000 de cetteni ai Capita lei, Au vorbit: Gheorghiu-Dej
din partea comunitilor, Lotar Raddceanu din partea
sociaNtilor, conducdtori ai Confederatiei Generale a
Munci , de fapt organizatorii rnitingului. S-a cerut
alungarea generalului Rddescu, din fruntea guvernului i
aducern la guvernare a Petru Groza, prqedintele
lui
Frontului Plugarilor, cea mai larga organizatie politicd
tardneased de masd, din acel timp.
Dupd cum se vede, unitatea sindicald a micdrii
muncitoreti a dus la victoria fortelor democratice i
evitarea unui rdzboi civil, provocat de fortele reactionare.
Un astfel de rdzboi civil in spatele frontului sovietic ar fi
fost catastrofal pentru popor. El ar fi fost un bun prilej

82
pentru trupele sovietice sa preia administratia trii. Eram
Inca in plin rdzboi si justificarea politica a unei ocupatii
militare era de asteptat pentru cei ce nu ddeau dovadd de
suficienta prudenta si intelepciune politica.

83
 VII. TRANSILVANIA !
PRIMA INTALNIRE CU STALIN

Problema centrald a preocuparilor lui Gheorghiu-Dej

in acel moment era readucerea Ardealului de Nord in
cuprinsul tarii, mai intai prin forta armelor i, apoi, prin
mijloacele diplomatice posibile. S-a lansat lozinca: Totul
pentru front, totul pentru victorie"! ca principiu de lupta al
P.C.R., astfel ca nimeni mai tarziu, s nu ne poata reproa
cd nu am facut totul pentru a ne recuceri teritoriul rapit i
obtinerea victoriei asupra Ungariei horthyste i Germaniei
hitleriste.
A doua problema corecta a revendicarii Ardealului
trebuia s se faca in aceast vast perspectiva, cu atat mai
mult cu cat oamenii politici ungari, cu mare credibilitate in
Occident, cat i comunitii maghiari, in frunte cu Matyas
Rakosi, exercitau tot felul de presiuni asupra Moscovei,
Parisului, Londrei, Washingtonu-lui, ca Ardealul de Nord
sa ramand incorporat Ungariei. Mai mult, fortele revamiste
sustineau, sus i tare, ca Transilvania, in intregime, s
revina acesteia.
In aceste conditii, Gheorghiu-Dej a propus, inca din
luna noiembrie 1944, o dezbatere in cadrul conducerii de
atunci a P.C.R. asupra pozitiei noastre, a comunitilor
romani, fat de situatia Ardealului de Nord i, in general, a
Transilvaniei.
In dezbatere s-au conturat cloud pozitii:l. a
batinailor", care cereau o pozitie activ de propaganda,
pentru ca Ardealul de Nord sa revinti Romniei i: 2. a celor
sositi de la Moscova, care sustineau ca problema aceasta se
rezolvil numai de catre tovar4u1 Stalin". In aceasta situatie
dificila a trebuit s se accepte formarea unei delegatii a
84
conducerii P.C.R. care s discute problemele Transilvaniei
cu tovar4u1 Stalin". Din aceast delegatie au facut parte:
Gheorghiu-Dej, Ana Pauker i eu, Apostol. Stalin a acceptat
sosirea delegatiei P.C.R. la Moscova. Ne-a primit foarte
amical in biroul sau de lucru. S-a aratat incantat sa.-1
cunoasca pe Gheorghiu-Dej, despre care a fost informat c
este un comunist roman cu experienta politica i inflacdrat
patriot". Ii este deosebit de placut s discute cu el
problemele de viitor ale Romaniei. Nu s-a referit in nici un
fel la persoana Anei Pauker. Pe mine, batandu-m pe umr,
m-a numit viitcir conducdtor al micdrii sindicale din
Romania"...
Gheorghiu-Dej a multumit pentru acceptarea primirii
delegatiei romane, in conditiile grele in care se afia
U.R.S.S., datorita rdzboiului crancen impotriva armatelor
hitleriste i horthyste. A rugat pe Stalin sa-i permit sa."
prezinte pe scurt scopul vizitei noastre. Era pregatit de
acas sa facd o expunere concentrata in fapte istorice de
necontestat care atestd dreptul Romaniei asupra
Transilvaniei, cam 20-25 de minute. Dupd vreo zece
minute, Stalin 1-a oprit, scuzndu-se i zicand urmdtoarele:
- Dej, eu nu pretind ca stapanesc istoria Romaniei i
mai ales a Transilvaniei, mai bine cleat tine. Am inteles ce
doriti. Cunogteti cd, nu de mult, a fost la mine Rakosi,
sustinand cd nu numai Ardealul de Nord, ci i intreaga
Transilvanie se cuvine, de drept, sd fie redat Ungariei. I-
am rdspuns, ca daca mai insista asupra acestei chestiuni, ii
voi alunga fard menajamente...
Stalin a fAcut o scurta pauza i a reluat:
- Dej, Transilvania va fi pe veci a Romniei.
Comunistii unguri ,si poporul ungar n-au fost in stare sa
face', ceea ce au facut comunistii roma/1i i poporul roman.
Voi ati intors armele impotriva Germaniei, voi aveti un 23

85
august! Ne-at I ajutat s reducem cu .ase luni reizboiul i sei
salveim peste cloud milioane de soldati ai Armatei
Apoi pufaind din cunoscuta-i pip i privindu-ne pe
toti dirt delegatie pe sub sprncenele-i groase, a spus obosit:
- Mergeti acasd i spuneti-li? comunivilor romdni,
fortelor democratice reale ale Roinciniei, Ca noi nu ne vom
schimha pozitia fat ei de Transilvania, c toate obstacolele
ce vor apdrea din parea Occidentului 0 a acolitilor lui
Rakosi vor fi invinse ci dreptatea Romdniei va triumfa:..
Intoarsd in tard, delegatia noastr a avut o discutie cu
ambasadorul U.R.S.S. la Bucureti i s-a hotrdt transferul
administratiei militare din Ardealul de Nord autorittilor
civile locale romneti.
Aceasta s-a fkut cu mult timp inainte de Conferinta
de Pace de la Paris, unde intr-adevr, delegatia romn din
care a fkut parte, nu intdmpltor, i Gheorghiu-Dej, a avut
de luptat cu obstacolele la care s-a relerit Stalin.
- Dej nu tia foarte bine limba rusk insd intr-o
discuti3 pe probleme politice se descurca destul de bine.
Limba rus a invtat-o la Doftana, rnai ales dupd cucerirea
regimului politic, la inceputul artului 1938, in timpul
guvernului Goga.
In Doftana erau multi detinuti politici din Basarabia i
un anumit numr de rui, condamnati pentru spionaj in
favoarea U.R.S.S.
Prin vorbire i discutii cu ace0a, a asimilat limba
rus.

86
 VIII. REVITALIZAREA P.C.R. 1 POLITICA DE
ALIANTE

Multe eforturi a depus Gheorghiu-Dej pentru

reorganizarea Partidului Cornunist Roman pe baze noi, in
conditiile create dupd eliberare.
El a avut, in acest sens, un rol primordial. Astfel, in
toate judetele au fost trimisi oameni cunoscuti prin
activitatea lor de partid in timpul ilegalitatii, cei mai multi
dintre ei, condamnati la ani grei de inchisoare sau internati
in lagarele fostului regim.
Instruirea acestor imputerniciti, stiu cd a fost facutd
chiar de Gheorghiu-Dej. Ei trebuiau sa se ocupe in primul
rand de inregistrarea membrilor de partid si a
simpatizantilor lui.
In timpul activittii ilegale a partidului cei care erau
atrasi in randurile sale nu semnau nici un fel de adeziune si
nu primeau carnet de partid.
De asemenea, aveau sarcina sa-i cunoascd si s
discute cu toti cei ce, din diferite motive, au avut de suferit
pe timpul dictaturii antonesciene si a rdzboiului.
In primul rand acestia trebuiau atrasi care partid. S-a
depus o muncd urias, de zi si noapte, pentru reorganizarea
partidului in teritoriu, in asa fel ca toate judetele sd dispuna
de organizatii, cu celule si simpatizanti in cat mai multe
localitti ale tarii.
Ca o sarcind prioritard a fost apoi construirea, in toate
judetele si localittile, a organelor de "front unic" intre
comunisti si social-democrati.
Era o idee tot a lui Gheorghiu-Dej, experimentat de
el cu succes si in luptele ceferiste din 1933 si in anii grei de
temnit si de lagare.

87
 in multe judete i orae nu existau organizatii ale
Partidului Social-Democrat i organizatiile proaspt
infiintate, multe dintre ele, nu aveau cu cine s formeze
Frontul Unic Muncitoresc. in asemenea situatii, conducerile
centrale ale P.C.R. i P.S.D. s-au inteles s constituie
Frontul Unic local cu membrii P.C.R., care s primeascd
titluri i carnet de membri ai Partidului Social-Democrat.
Astfel, comunitii cu carnete de social-democrati au
constituit in foarte multe judete i localitati, baza Frontului
unic. Acelai fapt s-a petrecut i in cadrul organizatiilor
taranecti ale Frontului Plugarilor.
Aceastd actiune de revitalizare a vietii partidului i de
constituire a organelor Frontului Unic s-a intensificat mult
dupd Congresul sindicatelor de la sfaritul lui ianuarie
1945, care a dat natere Confederatiei Generale a Muncii.
Reorganizarea vietii partidului in toat tam,
infiintarea organizatiilor de Front Unic-Muncitoresc i a
organizatiilor de Front al Plugarilor a condus implicit la
unitatea politied a clasei muncitoare i a aliantei acesteia cu
taranimea muncitoare. Aldturi de unitatea sindicald, acestea
au constituit temelia tuturor schimbdrilor revolutionare care
au avut loc in plan economic, social 5,;i politic.
Reorganizarea partidului in fabrici, uzine i institutii,
s-a efectuat paralel cu organizarea i functionarea
sindicatelor unice pe baza Frontului Unic Muncitoresc. Cei
mai activi membri ai sindicatelor au devenit membri ai
Partidului Comunist. S-ar putea spune c sindicatele unice
din fabrici, uzine i institutii au dat natere organizatiilor de
partid.
S-a spus de care unii membrii ai conducerii PCR,
precum Ana Pauker, c numdrul comunitilor se limita in
1945, Intre 500 i 1000, pentru a minimaliza rolul P.C.R. in

88
desfasurarea evenimentelor politice din tara noastra inainte
si dupd 23 august 1944.
La prima Conferinta Nationala libera a P.C.R. din
octombrie 1945, s-a ales primul Comitet Central si
secretarul sdu general, in persoana lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
Alt candidat era Ana Pauker. Venita in tara in
octombrie 1944, impreuna cu Vasile Luca, urmata apoi si
de alti comunisti, printre care si Leonte Rautu, Ana Pauker
se bucura de un anumit prestigiu printre ilegalisti, datorita
comportarii sale demne in procesul comunistilor din
Bucuresti, in 1936. Condamnat la ani de temnitd, fusese
eliberata de Guvernul roman la cererea Guvernului sovietic,
in iunie 1940 si trimis la Moscova. Acolo lucrase la
Komintern si la sectia romand de la Radio Moscova.
Revenit in taxa, i se repartizase sarcina de a se ocupa cu
problemele organizatorice ale partidului. Se lansase chiar
ideea ca Ana Pauker era trimisa de Stalin pentru a conduce
Partidul Comunist Roman. Pe acest fond, inainte de
Conferinta Nationald, s-au dus discutii, intre un numr
restrans de comunisti bastinasi" si cei ce intre noi se
numeau moscoviti", pentru desemnarea celui ce trebuia s
fie propus in functia de secretar general al partidului.
Moscovitii" au cerut ca aceasta functie s-o indeplineasca
Ana Pauker. Ceea ce noi am respins, propunandu-1 pe
Gheorghiu-Dej. Para la urma chiar Ana Pauker si Vasile
Luca au acceptat ca Gheorghiu-Dej sa fie propus pentru
functia de secretar general al partidului.
Si n-a votat nimeni impotriva. Votul a fost deschis.
Propunerea ca Dej sa fie secretar general al partidului a fost
primita cu entuziasm de intreaga Conferinta Nationald.
Expunerea prezentat de el, cat si planul pe care ni 1-a
propus pentru refacerea economica a Romaniei i-au dat un

89
prestigiu deosebit, incat toti 1-au recunoscut drept
adevratul conducator al partidului.
Raportul lui Dej la Conferinta Nationala a partidului
din 1945 era clar, un plan national de politica romaneasca.'
El n-a lucrat singur la acel raport, ci dupa tactica lui de a se
inconjura de specialisti, mai ales cd era si ministru in
Guvern... Sigur, si-a ales oameni si i-a pus la treabd, dar
dupd idei economice pe care deja el le asimilase din mediul
romanesc de dinainte de rdzboi si care se regasesc in
Raportul sau la Conferinta Nationari din 1945. Referitor la
ideea lui Lenin cu privire la prioritatea asigurarii energiei
electrice prin constructia de hidrocentrale, era o haind mai
noua pentru idei mai vechi, de pilda ale inginerului Dimitrie
Leonida care, cu sprijinul lui Dej a si pus in practica
faurirea primei hidrocentrale romanesti de mare putere, cea
de la Bicaz.
Politica de aliante era de-acurn veche i verificata in
concertia lui Gheorghiu-Dej. Pe baza unei astfel de politici,
Dej realizase unitatea cu social-democratii in organizarea
grevelor ceferiste din februarie 1933, apoi conceptia
Frontului Muncitoresc si a Blocului National Democratic
care a dus la sustinerea politica a actului de la 23 august
1944. Imediat dupd eliberare, din initiativa lui, a pornit
realizarea unitatii miscarii noastre sindicale. Pe aceasta linie
el dispunea de mijloace de convingere deosebite, precum si
de un anumit farmec personal in relatiile cu oamenii
angajal i in aceste aliante.
In prima jumatate a anului 1946 s-au produs scindari
in randurile P.N.L., P.N.T i P.S.D. din partidul liberal s-a
desprins aripa mai realist in frunte cu Ttrescu, din
Partidul National Taranesc s-a desprins grupa deloc
neglijabila condus de Anton Alexandrescu. Ambele
grupar dizidente au aderat ha Blocul Partidelor

90
Democratice, a cdrui platforma politica de guvernare
aprobat de P.C.R. i P.S.D. au respins-o conducerile
partidelor istorice, retragandu-se din Blocul National
Democrat, la care aderaserd inainte de 23 august 1944.
Partidul Social-Democrat in frunte cu Titel Petrescu a
militat pentru desfiintarea Frontului Unic Muncitoresc, la
congresul care a avut loc in prima parte a anului 1946.
Majoritatea zdrobitoare a delegatiilor au aprobat ins
mentinerea Frontului Unic Muncitoresc.
Aripa de dreapta, conservatoare, reprezentata de Titel
Petrescu a pardsit partidul i a format un nou partid,
Partidul Social-Democrat Independent.
Tot in aceast perioada a avut loc organizarea i
functionarea Partidului National Popular condus de
profesorul universitar Mihail Dragomirescu. Acest partid
cuprindea functionarii in general i pe cei publici cu
deosebire. Si acest partid si-a dat adeziunea la platforma
politica de guvernare a Blocului Partidelor Democratice.
Meteugarii aveau i ei organizatiile lor locale i
centrale care au decis i ele aderarea la platforma politica a
Blocului Partidelor Democratice.
laid cum a demarat politica de aliante a P.C.R, faptic,
de jos, clasele i toate pturile sociale i profesionale au
aderat la platforma politica a Blocului Partidelor
Democratice.
Prioritare la improprietarire au fost familiile celor
cazuti pe Frontul de Rasdrit i de Apus, i ale celor care au
luptat pe frontul antihitlerist. Au fost i impotriviri la
reforma agrard.
Aceste impotriviri s-au impletit cu pozitia potrivnica
a unor primari din comune, care au apelat la fortele
jandarmerqti pentru a opri miFdrile taraneti insetate de
parnnt.

91
 Reforma agrard din 1944-1945 nu a fost usoark Au
fost locuri unde a curs sdnge.
Organizatiile Partidului Comunist, Social-Democrat
si ale Frontului Plugarilor au actionat unite pentru
inlocuirea primarilor reactionari.
Instaurarea Guvernului condus de dr. Petru Groza este
al doilba mare eveniment realizat in acest sens. El decurge
direct din Reforma agrark este un rezultat direct al
opozitiei fata de aceast reformd i cine nu leaga intre ele
aceste cloud evenimente, nu intelege nimic din specificul
luptelor politice ale timpului acela. De altfel, Guvernul dr.
Petru Groza a incununat Reforma agrard, a legiferat-o si a
impus-o in plan politic, ceea ce a constituit temelia in
alegerile din noiembrie 1946.
A doua parte a anului 1946 a fost dedicat luptei
pentru putere, care a culminat cu alegerile generale din
noiembrie 1946.
Toate fortele democratice progresiste ale tarii au
militat pentru victoria in aceste alegeri, Blocul Partidelor
Democratice invingdnd zdrobitor partidele istorice.
Aceste trei particle au mers in alegeri izolate, fiecare
pe cont propriu si, lard indoiald, nu puteau s aibd sorti de
izbanda. Ele au reclamat, ca si in alegerile din 1992, cd s-au
produs unele falsificari de voturi in defavoarea lor. Astfel
de acte cred cd s-au putut produce, ele avnd un caracter
izolat insk Chiar dacd nu ar fi avut loc astfel de falsuri,
atmosfbra timpului, entuziasmul popular pentru schimbare,
nu puleau s nu dea castig de cauzd Blocului Partidelor
Democratice.
Afirmatia c Guvernul dr. Petru Groza, manipulat de
comunisti si avnd in spate Armata sovieticd, a falsificat
alegerile din 1946 pe care le castigaserd de fapt trnistii
este nxonform cu adevrul. Exista Comisia Aliat de
92
Control, care nu a semnalat nimic in acest sens; la
intocmirea proceselor-verbale de numratoare a voturilor au
participat in mod democratic reprezentantii tuturor
partidelor inscrise pe listele electorate. Guvernul dr. Petru
Groza nu era un guvern monocolor, ci era compus i din
reprezentantii altor partide, printre care i liberalii lui
Tatrescu, ceea ce facea imposibild fraudarea alegerilor.

93
 IX. DOUA MARI PERSONALITATI:
GHEORGHIU-DEJ J PETRU GROZA

Rolul determinant in numirea lui Petru Groza ca

prim-ministru 1-a avut Gheorghiu-Dej. Petru Groza, dupa
grevele ceferitilor din 1933, solidarizandu-se cu lupta lor,
a infiintat in 1934 Frontul Plugarilor. Din partea Partidului
Comunist au luat legatura cu el Alexandru Moghioro si
Alexandru Sencovici, determinandu-1 pe Groza sa se
apropie de P.C.R. Aceasta legatura a durat pand la 23
august 1944. Dej, cunoscand c Frontul Plugarilor, condus
de Petru Groza, a aderat la Blocul National Democrat
format din P.C.R., P.S.D., P.N.I., P.N.T. i P.N.L., cat si
pozitia de stanga a lui Groza, tap de evenimentele ce au
urmat dupa 23 august, a socotit c este cea mai nimerita
persoarla pentru formarea unui nou guvern cu adevrat
democratic, dup." caderea lui Radescu, care era iminenta. El
a trimis pc Bodrfara la Deva sa discute cu Groza aceasta
problema. Groza a refuzat, sustinnd c el are cloud mosii si
cloud banci i nu crede cd este nimerit ca un miz4ier i un
capitalist s fie prim-ministru al unui guvern radical de
stnga. A trebuit sa mearga Dej la Deva sa reia discutia cu
Groza. Dupa o zi de schimburi de idei i de pareri, Groza a
acceptat sa fie numit de catre Rege prim-ministru al noului
guvern, instaurat la 6 martie 1945.
Colaborarea dintre Dej i Groza a fost foarte amicald
si rodnica. Groza se bucura de mare prestigiu in randurile
intelectualitafii, in general, i a celei ardelene, in special. De
asemenea, este de subliniat c intelectualitatea maghiard si
populatia minoritard maghiard avea mare incredere in el.
Groza, cunoscand foarte bine limba maghiara, se intelegea
foarte bine cu liderii politici ai maghiarimii. La mitingurile

94
publice in localittile cu majoritate maghiard, Groza vorbea
in limba romnd i in limba maghiara. Acest fapt nu o data
a demonstrat Ca populatia maghiard 11 considera pe Groza
prietenul lor eel mai de pret.
In acelqi timp era i conducatorul Frontului
Plugarilor.
Legiferarea reformei agrare, la putin timp dupd
preluarea conducerii guvernului, a determinat taranimea
improprietarit sA manifeste ataament fat de Groza.
Dupd cum vedeti, P. Groza era o personalitate de
prim ordin pe linia activitatii guvernamentale. Erau cazuri
cand Groza facea unele stangacii, greeli, dar in discutiile
cu Dej le recunotea i colaborarea lor se desfaura normal.
Imi arnintesc ca dupd cuvntarea cu caracter
nationalist facuta de Lucretiu Patracanu la o adunare
publica din Cluj, in imprejurdrile cand razboiul impotriva
armatelor hitleriste continua i cnd soarta Transilvaniei nu
era dark Groza a vrut sa-si dea demisia din functia de
prim-ministru. El socotea cal Patracanu, un om politic
comunist cunoscut, va incuraja nationalismul ovin
revanard maghiar s insiste pe langa marile puteri ca
Ardealul de Nord s le apartind in continuare. Se putea ca
Stalin sa-i schimbe pozitia cu privire la Transilvania.
Dej 1-a linitit i 1-a convins pe Groza c Patracanu a
actionat de unul singur i nu a avut girul conducerii
Partidului Comunist. Dej a pus in discutia Biroului Politic
al P.C.R. acest caz" Patracanu i hotardrea sa a aprut pe
prima pagina a ziarului Scnteia". Dej a primit sarcina ca
saptarnanal sd se intalneasca cu Groza i el sa II informeze
despre problemele cele mai importante i hotardte de catre
Biroul sau secretariatul Comitetului Central.
N-a putea s cred Ca Dej a preferat sa stea in umbra
lui Groza. Personalitatea lui Dej era bine apreciat i

95
cunoscutd de catre Groza. Dej in mod contient a pus in
valoare personalitatea lui Groza in interesul P.C.R. i al
poporului roman.
Problema abdicarii Regelui Mihai s-a discutat in
cadrul unui grup restrns al conducerii Partidului Comunist.
Gheorghiu-Dej a explicat cd a venit momentul ca
Romania s devind Republica. 0 anumita repulsie a
poporului roman fata de monarhie s-a manifestat Inca de la
inscaunarea pe tron a primului rege de origine germand
Carol I, strain de viata i istoria poporului roman.
Situatia politica interna era favorabila producerii
acestui eveniment. Pe plan extern vor fi anumite
manifestri, fard prea mare important.
Cei prezenti au acceptat explicatiile lui Gheorghiu-
Dej i au aprobat trecerea la realizarea acestui act.
Ce a urmat, tiu de la Dej, Bodridra i Groza.
Dupd discutia avuta i hotardrea luata, Dej si
Bodnara au mers acasa la Groza pentru a-1 pune in
cunonta de cauza, privind abdicarea Regelui Mihai.
Groza a fost surprins de aceasta veste. A inceput s tremure
de emotie. Si-a revenit repede i a intrebat cum se va
proceda concret.
Dej i-a spus Ca el, Groza, s ceard o audient prin
telefon la rege, comunicndu-i cd are sa-i aduca la
cunotint multe probleme urgente i foarte importante. Are
loc co worbirea telefonica. Regele se declard de acord cu
audienta ceruta.
S-a stabilit s mearga i Dej cu Groza. Audienta
trebuia s alb loc in apropierea Arcului de Triumf, la
Palatul Elisabeta.
Dej a dat dispozitie ca toate legaturile telefonice ale
Palatului Elisabeta sa fie intrerupte.

96
 Groza i Dej, s-au prezentat in audienta la Rege.
Regele a fost surprins de prezenta lui Dej, dei acesta nu era
o persoand necunoscutd pentru el. Groza simtind aceast
nedumerire, ii spune lui Mihai ea Dej este ministrul
Economiei Nationale in guvernul sau i ca este cel mai
apropiat colaborator. Groza, adresandu-se cu Majestate", a
inceput sd facd o introducere cu privire la necesitatea
schimbarii de sistem in Romania i nu se referea direct la
abdicare. Groza vroia sa-1 pregteasca sufletete" pe Rege.
Dej, care avea asupra lui actul de abdicare, i-a spus
Regelui:
- Domnule, a sosit momentul ca Romania sa devina
Republica"! I-a prezentat actul pentru semnare. Regele a
privit actul, a citit in fuga continutul sau, a avut momente
de descumpnire i s-a wzat in fotoliu. S-a ridicat brusc, a
pus mana pe telefon. Dej intervine spunandu-i cd legaturile
telefonice sunt intrerupte. Regele s-a wzat din nou in
fotoliu. complet contrariat de situatia in care se gsea. Cere
permisiunea interlocutorilor s-o invite i pe mama sa,
acqtia acceptandu-i cererea. Intr mama sa in biroul lui
Mihai. Acesta ii prezinta actul de abdicare, inmanat lui
Mihai de catre Dej, il citqte odatd, de cloud ori, 4i da
seama despre ce este vorba i intreabd:
- Dacd Mihai nu va semna aceasta sentint ce se va
intampla?
A urmat un moment de tacere. Intervine Dej:
- Doamn, ati auzit de noaptea Sfantului Bartolomeu?
Dupd semnarea acestui act istoric, intervine Groza:
- Doamra i domnule Mihai, Romania i poporul
roman vor sa se despart de dv. in linite i pace.
Dumneavoastra aveti voie sd luati cu dv. tot ce doriti.
Domnul Mihai trebuie sa se angajeze ca nu va face nici un
fel de declaratii impotriva tarii i a poporului roman.

97
 Audienta s-a terminat, actiunea de abdicare s-a sfarsit.
Romania a devenit Republica. Monarhia a fost
abolit.
La posturile de radio romnesti s-a anuntat abdicarea
Regelui.
Nu peste mult timp, populatia Bucurestiului era in
fata palatului. 0 adevarata sarbatoare a trait poporul roman
in noaptea ce a urmat abdicarii Regelui.
5,;tiu cd Stalin a apreciat atragerea de catre Dej a
omului politic burghez, dar cu vederi democratice avansate,
la presedintia guvernului roman. Stiu ca prima delegatie
guvernamentala condus de Groza in timpul secetei din
1946-1947 1-a convins pe Stalin s acorde un imprumut de
cereale (grau), pentru a tempera pe cat va fi posibil
foametea de care suferea populatia, din Moldova mai ales.
Groza a mentionat ca imprumutul sa fie grail panificabil, nu
semitV, de maturd, asa cum ne-au ajutat altii.
- Groza, noi nu suntem occidentali, noi v suntem
prieteni adevarati. Din putinul nostru, fiindca si la noi in
pustia de rasarit a Ucrainei a fost o seceta cumplita ca si la
voi, vom ajuta poporul roman cu grad pentru paine.
Pe tema ajutorului occidental", intr-o atmosferd
destinsa, Groza a servit un grupaj de anecdote care a produs
o deosebita satisfactie lui Stalin.
Apropierea si prietenia dintre oamenii politici, mai
ales din tari diferite, se vede cd se creeazd nu numai prin
discutii politico-diplomatice, in vederea apropierii
punctelor de vedere, ci i prin folosirea bagajului de culturd
generala, utilizand dupa caz si anecdote legate de subiectul
discuti ilor.
Groza poseda o culturd generald vasta si prin aCest
fapt a lbst atrasa simpatia lui Stalin.

98
 Mai tiu ca. in alt delegatie guvernamentald condus
de Groza, mai facea parte i Ghelmegeanu, care conducea,
din partea guvernului, departamentul care se ocupa cu plata
datoriilor in contul armistitiului cu U.R.S.S. Acest om
politic, uns cu toate alifiile politice posibile, a avut catig de
cauza in problema acestor datorii apsatoare asupra
economiei romanqti.
Cunoscand de la Groza cd lui Stalin ii plac
anecdotele, s-a formulat un adevrat scenariu despre felul in
care sd prezinte guvernului sovietic starea economiei
nationale a Romaniei i povara care apasa asupra ei,
rezultand din plata datoriilor pentru U.R.S.S.
Delegatia guvernamentala a fost instruit de care Dej
s prezinte marile greutai i dificultai prin care trecea
economia tarii provocaid i de plata datoriilor stabilite in
armistitiu, in aa fel incat sa nu ifoneze" pe tovardii
sovietici.
Groza a intretinut delegatii desemnati de guvernul
sovietic, cu un grupaj de anecdote legate de situatia, de fapt,
existent in Romania i starea de spirit a populatiei tarii
care traiete in nevoi i necazuri.
Stalin il intrerupse pe Groza i intrebd: Totui, care
este starea in care se afl economia Romaniei"?
- Tovarde Stalin, economia romaneasca se aseamand
cu un vapor care navigheaza in Marea Neagra. S ne
inchipuim cd vaporul este incarcat cu diferite produse
agricole, alimentare i industriale. Vaporul are ca destinatie
Romania. Pe la mijlocul drumului parcurs, mecanicul
anunt comandantul vasului ca rezervele de combustibil s-
au terminat i ca nu va fi posibil sa ajunga la ram.
Comandantul, danduli seama ca situatia e grava, dispune:
- Aruncati in mare jumatate din incarcatura!

99
 Se executd ordinul. Dupd un anumit timp, mecanicii
din cab masinilor anuntd comandantul c rezervele de
combustibil sunt la limita minima. Acesta dispune: Sd se
spargd tot ce este lemn pe vapor, folosindu-1 drept
combustibil. Incepe sd se profileze spre apus tdrmul, dar
distanta este Inca mare! Mecanicii anuntd Ca i lemnul
folosit pentru combustibil e pe sfarsile.
- Ce mai ordonati?
Comandantul ofteazd din greu i exclamd indurerat:
- $i mai avem putin de mers pand s ajungem la
liman.
Stalin dupd ce a ascultat cu atentie si intelegere
povestea (anecdota) lui Groza, se ridica in picioare si
dispume:
,.,Sd se reducd la jumdtate plata datoriei pe care
Romania mai trebuie sa o achite U.R.S.S.-ului".
$i acest episod demonstreazd simpatia lui Stalin fatd
de Groza. Simpatia lui Stalin nu a jucat nici un rol in
favoarea lui Dcj, privitor la deznoddmantul conflictului cu
grupul komintemist, care s-a produs in anul 1952.
Groza era un om foarte robust. Era un mare amator de
tenis. In fiecare dimineatd mergea pe jos in Parcul
Floreasca unde juca tenis cu cei mai buni tenismeni de pe
atunci ai Bucurestiului. Se intorcea tot pe jos acasd, desi
avea la dispozitie masind. Cetatenii Capita lei stiau despre
drumul dus i intors din Parcul Floreasca. Oameni cu
diferite necazuri ii acostau in timpul acestui dus si intors
expunfindu-i diferite necazuri si prezentandu-i scrisori cu
rugdmintea de a li se rezolva problemele.
Groza, cu zambetul sdu atrgdtor, mereu bine dispus,
avea rabdare s asculte necazurile si sa primeascd scrisorile
de la cei ce 11 intampinau, angajandu-se ca va cerceta si va
actiona pentru rezolvarea lor.

100
 Dej proceda la fel ca si Groza. Seara, mai ales, dupd
incetarea serviciului, mergea pe jos la domiciliu. 11 opreau
oameni necdjiti, ii vorbeau si el, cu aceeasi rdbdare, ii
asculta, primea scrisori in timpul plirnbdrii pand acasd si se
angaja, si el ca si Groza, cd va face tot ce este posibil pentru
rezolvarea plangerilor expuse in scrisori.
Groza avea un cancer la intestinul gros. Suferea
enorm, dar nu spunea doctorului sdu curant, dr. Bercu.
Continua sd lucreze acum in functia de presedinte al
Consiliului de Stat. CAnd a ajuns sd fie epuizat de dureri
abdominale, dr. Bercu 1-a convins pe Groza sa se interneze
la Spitalul Elias" pentru un control medical amdnuntit.
Dupd controlul efectuat de cdtre specialisti proeminenti din
Capita ld, inclusiv profesorul doctor Hatieganu din Cluj la
care tinea foarte mult Groza, find buni prieteni, s-a hotdrAt
in unanimitate sa i se facd operatie. A fost anuntata familia.
A fost anuntat si Dej de aceastd hotdrare. Hatieganu a rugat
familia sd nu asiste la operatie. Din partea conducerii
partidului am fost desemnat de cdtre Dej s fiu prezent in
timpul operatiei, spunand cd el nu poate asista. 11 iubea
foarte mult pe Groza. Cu lacrimi in ochi, mi-a spus:
- Draga Ghitd, tu ai suportat mai inulte operatii la
Elias" i sunt sigur cd ai sd rezisti. Accepti sa faci acest
lucru?
Am rdspuns afirmativ.
Prima mAnd a chirurgilor a fost mana prof. dr.
Hatieganu. Dupd deschiderea abdomenului, Hatieganu si-a
facut cruce, zicand:
- Cum o fi putut trdi omul acesta? Intestine le sale erau
ca un mare burete plin de sAnge. A fost inchis abdomenul si
dupd zece zile a fost adus la domiciliu.
Mi-a spus fiica lui Groza. intr-o searA, nu mult dupd
venirea acasd de la Elias" cd acesta se afid intr-o stare
101
grava. Am anuntat pe Dej cd Groza este pe moarte. Dej,
impretna cu mine, am mers la familia Groza, care era tare
deznad ajduit.
Groza se afla in dormitorul sau de la etajul I. Am fost
condu0 de sotia lui Groza. La patul sau de suferint se afla
Mia, fi ica sa. Groza ne-a privit fara sa clipeasca, a incercat
sa ridice mana dreapta spre cap cu gandul de a ne saluta i
ali lua ultimul rmas bun i cu un oftat &lane, vedem cum
pleoap:.le ochilor i se inchid. Mia, fiica lui, striga cu putere:
: Tata a murit!
Intr-adevr, Groza murise in fata noastr.
A sosit familia lui Groza, foarte numeroas. Dej a
imbarbatat-o indelung pe sotia lui Groza, pe Mia fiica lui
i pe ceilalti membri ai familiei. Eu, la randul meu, am
procedat la fel.
Dej, prezentand condoleante din partea conducerii
partidului, statului i poporului roman, a spus:
- S-a stins din viala un mare orn politic al Romaniei,
un ferm i inflaceirat patriot, un bun prieten, un foarte bun
arnic al meu. Groza va rrnane in istoria poporului roman
ca un Jnare om de stat. El V-a neglijat sanatatea, dorind sii
fie de folos farii V poporului al carui fiu credincios a fost.
Toate infaptuirile politice, economice, sociale i cultural-
Viintifice poarta amprenta personaliteifii sale. Dumnezeu
sii-1 odihneascii in pace!
In plin hohot de plans al familici, ne-am despartit.
Au urmat apoi funeraliile inmormantarii lui Groza. S-
a decretat doliu national. La funeral ii au participat delegatii
de cetateni din toat tam, foarte multi din judetul
Hunedoara i din Ardealul mult iubit de Groza, precum i o
multirne indurerat de cetteni ai Capitalei.

102
 X. BATALIA CU KOMINTERNISTII

Dupd rdzboi s-a produs o adevrata invazie a

kominternitilor veniti din Uniunea Sovietica i cocotati sus
de tot, in conducerea partidului i statului. In fruntea tuturor
acestora s-a aflat Ana Pauker, o femeie foarte ambitioas,
dornica s imite la noi faima lui Dolores Ibaruri. Din
pacate, pozitia ei i a grupului kominternist, care s-a format
in jurul ei, venea in contradictie cu interesele i nevoile
poporului roman i s-a izbit de pozitia ferma, legata de
realitati, a lui Gheorghiu-Dej i a celor care, alaturi de el,
strabatusera impreund calvarul inchisorilor burghezo-
moierqti.
Confruntarile au inceput de timpuriu, chiar imediat
dupd Eliberare. Unul dintre cele mai importante repere il
constituia pentru noi atunci aprecierea i atitudinea flip de
actul istoric din ziva de 23 August 1944. Era pentru
conducerea partidului o problema urgent caci, la numai 5
luni de guvernare democratica, se implinea un an de la acest
act istoric. 0 saptarnana intreaga s-a discutat cu conducerea
provizorie largita a partidului dacd trebuie sa hotardm ca
aceasta zi sa fie declarata ca zi a Eliberarii Nationale a
Romniei sau nu.
Ana Pauker i Vasile Luca, sustinuti de Teohari
Georgescu, afirmau ca. 23 August 1944 a fost o enorm
grewal a politica.
Dacd nu ar fi fost acest 23 August, s-ar fi produs
instaurarea directa a dictaturii proletare i n-ar mai fi fost
necesar colaborarea cu partidele istorice. Aceste particle
istorice i camarila regard care au servit i servesc interesele
capitalitilor i moierilor pe plan intern i pe ale anglo-

103
americanilor pe plan extern, ar fi lost matUrate din viata
politica, avnd sprijinul direct al trupelor sovietice.
Nu se spunea cu voce tare, dar se putea deduce uor
regretul cd 23 August a impiedicat ca la conducerea
Partidului Comunist Roman i implicit a trii, s se
inscauneze emigratia romand din U.R.S.S., cu riscul enorm
ca Romania s devind o Republica Sovietica, o Colonie a
Statului vecin de la Rsarit.
0 problema divergenta care s-a discutat cu acest prilej
a fost aprecierea Ca eliberarea lui Fori din functia de
Secretar General al partidului, a fost ilegal i ca aceasta
masura nu a fost agreata de Komintern.
Probabil c ar fi fost agreata o troica" Ana Pauker,
Vasile Luca i Fori.
Dacd aceast posibilitate ar fi devenit realitate, Ana,
Luca i Fori ar fi fost principalii gropari ai poporului
roman.
Dupd terminarea rdzboiului, rnarile puteri (U.R.S.S..,
U.S.A. i Anglia) ar fi ters de pe harta Europei, Romania.
Moldova s-ar fi al ipit Moldovei Sovietice,
Transilvania ar fi fost data Ungariei, Banatul Iugoslaviei,
Dobrogea - Bulgariei.
Romania ar fi rmas cu Muntenia i cu Oltenia.
Desigur c s-ar fi gasit o solutie i pentru aceste cloud
provincii. Probabil c ar fi avut i ele soarta Moldovei,
devenind teritorii ale U.R.S.S.-ului.
Pozitia Anei Pauker, a lui Vasile Luca i Teohari
Georgescu era un atac frontal la adresa lui Gheorghiu-Dej i
impotriva activitilor partidului din afara i a celor din
inchisori i lagare, care actionasera unit pentru indepartarea
lui Fori, ca o conditie esentiala pentru a pune partidul pe
picior de lupta deschis impotriva regimului fascist-
antonescian, pentru scoaterea Romniei din razboi,

104
intoarcerea armelor impotriva mainii de rdzboi hitleriste i
aducerea la putere a unui guvern de larga concentrare
democraticd.
Discutiile intre moscoviti" i b4tinai" ajunseserd
la temperaturi foarte inalte in conducerea provizorie de
atunci a partidului. Se intrevedea o sciziune cu urmdri
dintre cele mai grave, pe care Gheorghiu-Dej a ocolit-o cu
deosebit prudenta i cu un mare catig de caufd. Pentru a-i
dezumfla pe moscoviti" de ifosele c ei fuseserd trimii
direct de Stalin pentru a conduce P.C.R.-ul i destinele"
Romaniei, el le-a amintit recenta primire foarte clduroas
a tovardplui Stalin", cat i aprecierile deosebit de elogioase
ale acestuia la adresa comuniOlor romani, care suferiserd
in inchisori i lagare i reuiserd sa se organizeze i sa
infaptuiasca in unitate cu fortele democratice i progresiste
din Romania, extraordinara intoarcere a tdrii in randul
fortelor aliate impotriva hitlerismului.
Cu privire la 23 August, Gheorghiu-Dej a invitat-o pe
tovarda Ana" s spund singurd ceea ce a zis tovardwl
Stalin" cd a fost i ea de fat cand tovardwl Stalin" a
precizat ca intoarcerea armelor de cdtre Romania impotriva
Germaniei naziste a insemnat reducerea rdzboiului cu peste
6 luni de zile i salvarea de la moarte sigurd a peste 2
milioane de lupttori ai Armatei RoO, mentionand totodatd
ca Transilvania va fi pentru vecie a Romaniei.
Foarte prudent i diplomat s-a ardtat Gheorghiu-Dej
in ceea ce privqte aspectul practic al srbtoririi de 23
August. El s-a declarat de acord cu tovardul Luca" i
tovar4a Ana" ca ziva respectiv s fie marcat printr-o
paradd militard (fard s precizeze ins romand i sovieticd"
ap cum propuseserd ei in discutii), i a cerut sd se aprobe
ca parada militard sd fie urmata. i de o demonstratie
populard, in care s dea glas ataamentului fata de Guvernul

105
lui Petru Groza, de largd concentrare democratick hid de
P.C.R,..,, de Uniunea Sovieticd.
In fata unei asemenea situatii, moscovitii" au cedat
mai bine zis si-au amnat rfuielile pentru mai tdrziu i
punctul de vedere al lui Gheorghiu-Dej a fost acceptat in
unanirnitate. In felul acesta, ziva de 23 August a fost
declarat ca zi nationald a Romniei, find srbtoritd, ca
atare, de-a lungul anilor, in lumina unor delimitri initiale,
pe cat de ascunse, pe atdt de dure.
Politica de aliante s-a dovedit foarte adecvat situatiei
de la noi, ea ne-a ajutat sa evitdm un razboi civil foarte
periculos, instigat de partidele national-tdrdnesc i liberal, i
dorit, chiar alimentat de fortele externe din Rdsrit i din
Apus.
Dupd infiintarea Partidului Muncitoresc Roman in
urma unificdrii celor cloud particle, Partidul Comunist i
Partidul Social Democrat, la congresul de unificare din anul
1949, s-a impus o curatire a noului partid de elemente
legionare, carieriti i aventuriO.
Se tic cd Ana Paukcr, contrar prcvedcrilor statutare,
a deschis portile partidului, inscriindu-se in partid oricine
dorea. Acest lucru i-a stimulat pe legionari sa devind
membri de partid.
Se -tia de asemenea ca. i Titel Petrescu prqedintele
Partidului Social Democrat, pand la ruperea sa de acest
partid i infiintarea Partidului Social Democrat
Independent, a deschis i el portile partidului, and libertti
de adeziune la acest partid a legionarilor i a altor elemente
dubioase, sustinnd cd este mai bine ca legionarii sa.
apartind Partidului Social Democrat dee& sa ingrow
rndurile partidului trnesc.
Problema curtirii noului partid de elementele
legionare, carieriste i aventuriste s-a discutat in Biroul

106
Politic al Partidului Muncitoresc Roman. Membrii acestui
organ conducator, fosti comunisti si social democrati, au
acceptat aceast curtire a partidului. Aceasta actiune a
durat aproape un an, find exclusi peste o sutd de mii de
neaveniti strecurati in rndurile partidului.
In domeniul agriculturii, Ana Pauker s-a considerat
mare specialista si mare conducatoare a experientei
sovietice in domeniul transformrii socialiste a
agriculturii".
Dupd cum se stie, in martie 1949 a avut loc plenara
C.C. al P.C.R. care a dezbatut si aprobat hotardrea
privitoare la transformarea socialist a agriculturii. Aceast
hot-di-are a fost elaborat cu participarea specialistilor nostri
in domeniul agriculturii i a consilierilor sovietici, sub
indrumarea si conducerea Anei Pauker.
In cadrul plenarei s-au ciocnit cloud modalitti de a se
trece la transformarea socialista a agriculturii. Ana Pauker
urmata de Luca, Teohari, Chisinevschi, Borild, Bodnaras,
Ceausescu si altii au sustinut s mergem numai pe o cale:
prin gospodarii colective (adica colhozuri), dupa modelul si
experienta sovietica. Aceasta pozitie nu a fost sustinutd de
catre Dej. Demonstrnd ca aceasta poate insemna pierderea
completa a dreptului de proprietate a pamntului posedat de
taranii ce aderau la colhoz (gospodarii colective).
Dej, pentru a-si sustine punctul de vedere, demonstra
cu fapte istorice traditia taranilor cu pamant putin sau fard
pamant, in luarea in tovrdsii a muncilor agricole,
ramanand stapani pe bucata lor de pamnt si pe productia
respectiva. Taranii fail pamnt lucrnd in tovarasie,
primeau la invoiald o cantitate de produse agricole in
functie de munca efectuat pe terenurile celor care
dispuneau de proprietate asupra lor. Pozitia ferma a lui Dej,

107
find sustinut de majoritatea rnembrilor Comitetului
Central, a fost adoptata.
Printre cei care 1-au sustinut pe Dej am fost i eu.
Cunweam din viata de copil pAna la 14 ani (cAnd am plecat
la ora pentru a deveni meseria) greutatile tranilor.
Printii mei au avut putin prnnt. Neavnd animale de
tractiune, in schimb aveau plug. Tata se intovr4ea cu fratii
i cu verii sAi, unii avnd boi, altii cai, i altii numai plug.
Arau i semnau in comun. Si tot in comun, in tovdr4ie, se
lucra la prdit, la secerat i recoltat. Fiecare familie din
tovrdie era stpand deplind asupra recoltei obtinute de pe
suprafata luat in tovr4ie.
Directive le privind indeplinirea(pe linie de partid) in
teren a hotArarii au fost aplicate de Ana Pauker. Pe linie de
guvern rdspundea Alexandru Moghioro. Se loveau cap in
cap dispozitiile Anei Pauker cu cele ale lui Moghioro, care
a fost un sustindtor a tovrdiilor, ca forma' mai simplA de
muncd in comun a pdmntului. Orientarea contradictorie
devenca insuportabild, ceea ce 1-a determinat pe Dej sa
convoace o edint extraordinarA a Biroului Politic.
Discutile din acest organ conducAtor au dus la cristalizarea
a cloud grupe. Una in frunte cu Ana Pauker i alta in frunte
cu Dej. Ana Pauker, clandu-i seama CA' Dej nu cedeazd, a
propus ca o delegatie de partid i de stat sa meargd la
Moscova i s discute cu Stalin problema. Dej a ripostat.
De ce s mergem la Moscova? Ce sA discutdm cu Stalin?
Rezolutia din 1949 este clard asupra metodelor ce trebuie s
le folosim pentru transformarea socialist a agriculturii. SA
se renunte la infiintarea de colhozuri i sa se concentreze
atentia i pe linie de partid i pe linic de stat spre infi intarea
de intevrdiri. Denumirea de tovrdie" a fost inlocuit de
o noud denumire mai pe intelesul tuturor - intovdr4ire".

108
 Totusi Biroul Politic a insistat asupra necesittii unui
schimb de pareri si idei cu tovardsul Stalin" si s-a hotdrat
ca Dej si Ana Pauker s mearga la Moscova. Si au mers.
Din discutia cu Stalin, tovardsa Ana" a iesit foarte
sifonatd.
Stalin a dat dreptate lui Dej privind orientarea in
procesul de transformare socialist in agricultura
romneascd. Avertizand-o pe Ana Pauker, i-a spus:
- Tu cunosti experienta sovieticd si nu cunosti traditia
istoricd a taranilor romani. Noi am trecut la deschiaburirea
masiv a satelor, impinsi de imprejurdri. In primul rand,
cordonul sanitar imperialist in jurul Uniunii Sovietice si a
sabotajului chiaburilor pe plan intern. De ce te grabesti,
Ana, cu colhozurile tale? Dej, nu faceti greselile pe care le-
atn facut noi. Nu NI rupeti de taranime!
La intoarcerea de la Moscova, s-a ascultat cu mult
atentie punctul de vedere al lui Stalin care a sustinut, ca
just, pozitia lui Dej.
S-a hotardt sa se treacd masiv la infiintarea
intovrdsirilor. Ana a acceptat hotdrdrea, dar in practicd a
lucrat pe varianta ei. Cu sprijinul lui Teohari Georgescu
ministru de Interne s-a fortat colectivizarea, s-a fortat si
incasarea cotelor obligatorii de produse agro-alimentare.
Am fost nevoiti sa" experimentdm, cu rezultate
nefavorabile pentru tarani, o alta experient sovieticd a
grupului Anei Pauker colectrile obligatorii.
In 1952, la eliminarea din conducerea de partid si de
stat a grupului Anei Pauker, au fost eliberati din inchisori
circa 10.000 de tarani (majoritatea zdrobitoare nejudecati),
pentru invinuirea cd s-au opus colectivizdrii si preddrii in
termen a cotelor obligatorii.

109
 in anul 1952 situatia economiea i financiara a tarii a
impus o noud reforma monetara dupd cea care a avut loc in
1947.
S-a lucrat la pregatirea conditiilor optime pentru
succesul acestei reforme monetare. Dej a condus in mod
direct aceasta actiune. Procentajul de schimb al monedei
nationale trebuia sa fie strict secret /Ana la declanarea
efectuLrii reformei monetare.
Cu acceptul Anei Pauker i a lui Teohari Georgescu,
Vasile Luca, care era ministru de Finante, fara tirea lui
Dej, 1-a determinat pe Vijoli, guvernatorul Bancii
Nationale, s comunice filialelor bncii din teritoriu
procentul de schimb al monedei nationale.
Deconspirarea procesului de schimb a fost benefica
(mand cereasca) pentru cei ce posedau mari sume de bani.
Acetia au avut timp pentru schimbarea de lei in valuta
forte :i transferarea lor peste granitele tarii. Actiunea
conjugata a celor trei a produs mari pagube situatiei
financiare i economice a tarii.
Intr-o edint a Biroului Politic i apoi la Plenara C.C:
a P.M.R. s-a discutat pe baza unui raport prezentat de catre
Dej privitor la sabotarea aplicarii reformei monetare. S-a
apreciat actiunea celor trei contrard intereselor nationale ale
poporului roman.
Plenara a hotarat eliberarea din functiile de conducere
ale partidului i guvernului a lui Vasile Luca, Anei Pauker
i Teohari Georgescu. Vasile Luca a fost exclus din
randurile partidului, find judecat i condamnat la multi ani
de inchisoare.
Intalnirea cu oamenii din pres a avut loc in anul
1951, primul an al primului cincinal de dezvoltare a
econorniei nationale, 1950-1955. Oamenii de presa prezenti
la aceast intalnire au fost surprir* de pozitia lui Dej. ['and

110
la urrnd s-au convins de justetea pozitiei sale. Cum
propaganda de partid i de stat era indrumat de
Chiinevschi, se mai devia uneori de la punctul de vedere al
lui Dej.
Dej a criticat excesul prosldvirii sale in presd. "De ce
vreti sa ma izolati de partid 1 de conducerea so?
Cultivarea excesiva a persoanei mele nu este in interesul
partidului ,si nu este in interesul poporului roman. Fa rog
sa incetafi cu proslavirea persoanei mele in propaganda
politica de partid ,q de stat!" le-a spus el

111
 XI. ELIBERAREA DE SOVROMURI

Despre sovromuri, sunt necesare o seamd de

explicatii. Noi, imediat dupd rdzboi. ne-am ciocnit de cloud
pozitii contradictorii chiar in interiorul P.C.R. Pe de o parte
pozitia noastra, a batina0or" care, trecuti prin coala
inchisorilor burghezo-moiereti, luptam s dam o noua
infatiare tarii, bazata pe traditii i pe eforturi proprii i,
kominternitii" sau moscovitii", cum le spuneam noi,
care supralicitau aa-zisul ajutor sovietic", subordonandu-
ne in toate, vecinului de Rsarit. Aceast manifestare
contradictorie viza mai ales economia trii, distrus de
rdzboi i apoi dezafectata de catre trupele sovietice, care se
instalaserd ca trupe de ocupatie pe teritoriul tarii. In aceste
conditii era greu s lupti pentru revitalizarea economiei
nationale, pentru punerea ei pe baze noi, socialiste,
conforme cu necesitatile i posibi1it4i1e noastre interne. Si
cu toate acestea, eforturi uriaw s-au facut pentru sustinerea
frontului, in vederea obtinerii unui loc al nostru, propriu,
intre beligeranti i recunoaterea cireptului nostru asupra
Transilvaniei. S-au consolidat intreprinderile industriale
existente, s-au deschis o seama de antiere (Bumbqti-
Livezeni, Salva-Vieu etc.). Inca de la Conferinta Nationala
din 1945, Gheorghiu-Dej a lansat un vast plan de refacere
economica a Romaniei, plan bazat pe resurse interne, in
care prioritard era asigurarea resurselor energetice. In urma
consol tddrii regimului popular sub Guvernul lui Petru
Groza, a abolirii monarhiei i unificarea celor cloud partide
ale clasei muncitoare: Partidul Social Democrat i Partidul
Comunist prin crearea P.M.R. (1948), se realizasera
conditiile trecerii la o economie nationala planificata, pe
baza de perspective socialiste. Pentru realizarea acesteia, a

112
aparut ca o necesitate interna, nationalizarea principalelor
mijloace de productie, deci a industriei, care s-a i realizat
la 11 iunie 1948, zi simbolica, legata de implinirea a 100 de
ani de la Revolutia pasoptista. Gheorghiu-Dej a avut o
contributie de seama la elaborarea Legii nationalizarii,
adoptata de catre Parlament.
Sub indrumarea sa direct au fost trecute toate
unitatile industriale din tall in mainile directe ale
colectivelor de salariati ale acestora.
Sindicatele au jucat un mare rol in preluarea
conducerii i administratiilor unitatilor industriale. Ele,
sindicatele, au propus noi directori i alte persoane in
conducerea intreprinderilor, care au fost aprobate de
ministerul de resort.
In multe intreprinderi au ramas pe functii directori
existenti inainte de adoptarea i aplicarea Legii
nationalizarii.
In urma planificarii de un an, in anul 1949 s-a trecut
la elaborarea primului plan cincinal pe anii 1950-1955. Sub
pretextul insuirii mretei" experiente sovietice pe aceasta
linie, a prezentei trupelor sovietice in tara, precum i a
grupului kominternist din conducerea partidului i mai ales
a aparatului sau de propaganda, am fost nevoiti s acceptam
prezenta de consilieri sovietici", precum i infiintdrii de
Sovromuri".
Consilierii sovietici infiltrati tot mai mult in ministere
i in aparatul de stat central actionau cu deosebit zel pentru
accelerarea colectivizarii prin colhozuri, sprijiniti de sus de
catre Ana Pauker, cat o i pentru sovromizarea tuturor
ramurilor industriale. Conducerile romneti ale
ministerelor i ale intreprinderilor sovromizate erau
sufocate de consilieri sovietici care-si impuneau punctele
lor de vedere in toate actele decizionale ale acestora.

113
 Prime le sovromuri au luat fiintd imediat ce trupele
sovietice au intrat in tard. Conform angajamentelor dintre
Anglia, S.U.A. i U.R.S.S., toate bunurile germane de pe
teritoriul Romniei au fost confiscate, in favoarea U.R.S.S.
Cum re atunci nu existau unitdti distincte numai cu capital
german, ci doar participri ale unor investitori germani sau
a cettenilor germani stabiliti in Romnia nu ale statului
german in unele uzine din tard, totui i acestea au fost
confiscate, devenind prti sovietice.
Evident, proportiile i volumele au fost apreciate de
sovietici i astfel, ne-am trezit cu Sovrom-Metal Reita,
Sovrorn-petrol, Sovrom-nav i multe altele.
De exemplu, la Fabrica de Tevi a lui Malaxa",
sovieticii au apreciat partea lor, la valoarea laminorului de
16 toli pe care 1-au demontat i 1-au d us undeva in Ucraina.
Aceste prti trecute in proprietatea U.R.S.S. trebuiau
administrate i aa ne-am pricopsit, la inceput cu primii
consi1i3ri sovietici, pe toat verticala conducerii industriei
romneti.
Apoi, experienta inaintatd" a proliferat peste tot,
Inc& nu se putea face aproape nimic Fara sa fim controlati.
Mai vreau sa spun cd, in fapt, nu tiu dacd era ceva de
confiscat ca bunuri ale statului german, iar dacd se va fi
investit cndva ceva in Romnia, capitalul respectiv s-a
reprod as de-a lungul anilor, prin nunca romnilor i era
bun roninesc.
Dar ce s mai vorbim despre leorie in acest domeniu,
cnd practic s-a facut altfel!
Ca sd nu fiu nedrept, pot s art ca, au fost i
colabordri mai aproape de normal, la cdteva sovromuri. A
aminti Sovrom-tractor unde s-a asimilat in fabricatie
tractorul pe enile i s-a putut cdpta o anumit experient
in acest domeniu. Insd cnd lucrurile au depdit fazele

114
inceputului i uzina a putut s mearga pe propriile ei
mijloace, s-a renuntat la fabricarea acestui tractor,
asimilandu-se un tip de creatie autohtond. Aceasta creatie
ii are i ea o mica istorie. La propunerea lui Dej, trebuia s
producem un tractor greu pe enile care s semene cu
Caterpilarul" american.
In acest scop s-a reuit sa procuram din State le Unite
un exemplar complect, dezarticulat. Specialitii Uzinei
"Tractorul" dupd ce au concluzionat i asupra compozitiei
metalului cu anumite imbunatatiri tehnice, au produs
primul Caterpilar" romnese, o mndrie a Uzinelor
Tractorul i a industriei romneti.
- Trebuie s spargem gheata, imi spunea Dej adesea,
trebuie s devenim stapani la noi acasa. Trebuie sa stopam
transformarea trii noastre in colonie sovieticd! Cu aceste
euvinte a intampinat i pe cei din Biroul Politic in preajma
zilei de 7 noiembrie 1952, find convocati la el acas.
- Ce se intamplase?
- Primise o not prin ambasadorul sovietic i
reprezentantul guvernului sovictic pentru activitatca
sovromurilor, prin care se anunta guvernul roman al cdrui
prim-ministru era Dej, ca este necesard infiintarea unui
SOVROM i pentru exploatarea gazului metan.
Dej, pe care nu I-am vazut niciodat aa de furios, ne
spune:
- Trebuie s punem piciorul in prag. Gaze le naturale
sunt o avutie a poporului roman. Numai aceste gaze ne-au
mai rmas nesovromizate. Pana. aici! Nu se mai poate! Va
propun sa acceptati s chem la guvern pe ambasadorul i
reprezentantul sovietic pentru sovromuri, cdrora s le
comunic c'd guvernul roman nu accepta propunerea
guvernului sovietic.

115
 Toti am aprobat pozitia i propunerea lui Dej, care in
aceea5i zi a i executat hotararea luata de Biroul Politic.
Ambasadorul i colegul sau au Camas foarte
nedumeriti de rdspunsul guvernului roman, dar nu au
ripostat. Au spus cu amaraciune c vor informa de indatd
guvernul sovietic.
In ziva de 7 noiembrie 1952, ne-am prezentat toti
membrii Biroului Politic la Ambasada Sovietica, find
invitati la receptia dedicata acestei zile.
La sfaritul receptiei, dupd o practica cunoscutd, am
fost invitati de ambasador intr-un salon alaturat, cu care
prilej s-au discutat mai multe probleme politice, interne i
internationale. Am fost mereu dupd diferite toasturi, sub
diferite pretexte rugati sa consumrn pana la fund
pahdrelele de voted. Acesta era un obicei sovietic.
Dupd o ord de discutii pe diferite teme, Dej care era
aezat la mas intre ambasador i reprezentantul guvernului
sovieti pentru sovromuri, prin surprindere, se adreseaza
acestuia din urma care era deja ametit, cu urmtoarea
intrebare:
- Tovar4e, am o nedumerire, i te rog sa-mi dai o
explicatie. Ce inseamnd export de capital?...
Reprezentantul sovromurilor raspunde la intrebare cu
alt intrebare:
Tovar4e Dej, ce rost are aceast intrebare?
Raspunde Dej, flatandu-lpe inierlocutor:
- Dumneata eti un mare economist al Uniunii
Sovietice, ai o mare experienta i nu se poate sa nu gasqti
rdspunsul la intrebarea mea.
- Pai, export de capital efectueazd trile imperialiste
in colonii.
Dej, multumit de rdspuns, riposteazd calm:

116
 - inseamnd ca. Uniunea Sovietica procedeaza la fel,
prin intermediul sovromurilor.
Intervine ambasadorul:
- Tovarase Dej, nu exagerezi oare cand faci o
asemenea afirmatie?
- Tovardse ambasador, raspunde Dej, dumneata, daca
ai fi in locul nostru, al romanilor, cum ai judeca cele ce se
intampl la sovromuri? Romnii fac investitii, muncesc,
produc, iar beneficiile lor, in buna parte, iau drurnul
Moscovei. Romanii cu ce raman, tovardse ambasador?... Cu
degetul in gura? Cu oftatul si inchiderea ochilor? Nu se
mai poate, tovarase ambasador! Eu stiu ca Dv. yeti informa
guvernul sovietic, despre pozitia noastra cu privire la
sovromuri. Va rugdm sa informati direct pe tov. Stalin
despre punctul nostru de vedere. Apare ca o stringenta
necesitate de a avea o discutie comund la nivel
guvernamental, despre aceast problema.
Dej ridicndu-se in picioare, multumeste pentru
invitatia noastr la receptie si pentru discutiile avute. Ne
ridicam toti. Strangand pe rand mainile celor doi
reprezentanti ai guvernului sovietic, ne retragem si poposim
la domiciliul lui Dej. Am servit Cate o cafelutd. Se simtea o
atmosferd incarcatd. Fiecare dintre noi se gandea la ce va
urma...
Miron Constantinescu, considerndu-se sfetnicul lui
Dej in probleme economice era seful planificarii in
guvern ne intreabd privindu-ne pe toti:
- Nu credeti cd pozitia categorica a tovardsului Dej va
constitui un mare risc pentru tara?
Atmosfera a inceput sa se lumineze, abia cand a
intervenit Dej. Adresandu-se lui Miron si noud celorlalti a
spus: "Eu am convingerea ca nu vom suporta nici un risc.
Dreptatea este de partea Romaniei ,si a partidului roman.

117
Nu va dati seama c principalele bogatii ale Nth sunt in
mainile Moscovei? Carbunele, petrolul, minereul de
uraniu. au intrat in circuitul economiei sovietice. Mai vor
sa ne ia i gazul metan, ultima bogatie naturala a ;aril? 1Voi
facem investitii pe seama bugetului nostru, depunem muncei
in conditii grele, deosebite, pierderile le suportam noi fi
beneficiile le incaseaza guvernul sovietic. A continua
pozitia noastra orbeasca inseamna sa nu servim interesele
majore ale poporului roman".
In aceasta ordine de idei, va propun sA acceptati s ne
pregtim serios pentru a obtine o pozitie pe bazd de fapte si
argumente convingatoare cu tovardsul Stalin.
Noi tot va trebui s prezentam, cum am hotrdt in
Biroul Politic, conducerii partidului si guvernului sovietic
cele cloud probleme: modificarea unor prevederi importante
ale planului cincinal 1950-1955, precum si dacd ar trebui s
o excludem sau nu pe Ana Pauker din partid. Problema
sovromurilor o vom discuta numai dacd partea sovieticd va
avea initiativa inceperii discutiei pe aceast temd. Dacd va
avea loc o asemenea temd, inseamnd cd Stalin a primit
informarea asupra pozitiei noastre de la Ambasada
Sovieticd, Vom fi pregtiti pentru a dezbate si problema
sovromurilor.
Dacd nu va avea loc o asemenea iniiativ, va
insemna Ca tovardsii sovietici nu sunt pregtiti pentru o
asemenea dezbatere. Vom astepta reactia lor. Noi am
aruncat mnusa. Ei vor trebui s reactioneze. Dacd sunteti
de acoi:d cu propunerea ca o delegatie de partid si de guvern
sa mearga la Moscova, a propune ca delegatia sa fie
formai din tovardsii Chisinevschi, Miron, Apostol si Dej.
Toti membrii Biroului Politic, inclusiv Miron
Constantinescu, prin cuvntul lor, au sustinut cele spuse de

118
Dej, precum i propunerea de a se deplasa la Moscova o
delegatie de partid i de guvern in formatia amintit.
Se Meuse ziud. Era 8 noiembrie, ziva de natere a lui
Gheorghiu-Dej. Felicitrile i imbrdtiarile au insemnat
incredere reciprocd i solidaritate deplind in apdrarea cu
mult curaj a intereselor trii in fata fratelui mai mare" de la
Rsdrit.
Am ciocnit ate o culla. de ampanie, urnd lui Dej
sndtate i multi, multi ani. La desprtire, Dej a multumit
pentru urdri spunnd urmtoarele:
- Nu uitati c inainte de a fi comuniti, suntem
romni!
Noi am inceput s ne pregdtim pentru cele trei
probleme, inclusiv problema sovromurilor, i ateptam
raspunsul de la Moscova privitor la vizita unei delegatii
romne de partid i de guvern.
Rdspunsul a sosit foarte repede.
. Stalin ne-a primit la ora 12 noaptea. El, de reguld,
lucra numai noaptea. La primire, ca i la discutii, au mai
participat Molotov, Beria i Mikoian. Erau bine dispui.
Ne-am aezat la biroul din Kremlin foarte lung al lui
Stalin acoperit cu postav verde. Partea sovieticd in partea
dreapt i delegatia romnd in partea stngd. Dej II avea in
fata pe Stalin. Chiinevschi era in fata lui Molotov, Miron
in fata lui Beria i subsemnatul in fata lui Mikoian. Dupd
salutul lui, Stalin ne intreabd:
- Ce probleme vreti sa discutdm?
Dej multumete pentru salut i primirea cald,
tovr4eascd cu care am fost intampinati i a inceput s
prezinte necesitatea unor modificdri ale planului cincinal.
- Dupd aproape doi ani de activitate in economie,
spune Dej, am ajuns la convingerea cd am repartizat din
bugetul de stat o surnd foarte mare din acumuldri, pentru

119
industrializare, i prea putin pentru agricultura, pentru
bunuri de larg consum si pentru cresterea nivelului de trai al
poporului. A prezentat date si cifre.
Stalin a apreciat pozitiv analiza mersului economiei
romanesti precum i justificarea modificarilor planului
cincinal.
Intervine Miron, care sustine ca planul a fost judicios
intocmit i ca la elaborarea lui o contributie esentiala au
avut-o consilierii sovietici.
Stalin, foarte nemultumit, 1-a apostrofat pe Miron,
zicand:
- Noi nu am trimis consilieri ca sa va dicteze voua
cum trebuie sa drmuiti venitul national al Romaniei.
Consil(erii sovietici au primit sarcini clare s Va ajute, nu s
hotarasca in locul vostru.
Apoi Stalin ne-a intrebat dacd putem trece sa
discutam o alfa problema. Dej a rdspuns afirmativ.
- inainte de a trece la o alt problemd, a zis Stalin, irni
permit a va intreba: Cum se desfasoard pIai1e Romaniei in
cadrul despagubirilor de rdzboi?
in locul nostru a rdspuns Molotov, care a spus
romanii au executat in termenul prevazut toate obligatiile
asumate.
Stalin pare satisfacut. Intervine Dej, care ii exprim
nedumerirea asupra faptului c Romania suporta toate
cheltuielile pentru transportul marfurilor livrate in baza
despagubirilor de rdzboi pe teritoriul Uniunii Sovietice,
incepand de la granitele noastre i paha la Vladivostok.
Stalin, surprins, intreabd pe Molotov dacd este
adevarata afirmatia lui Dej. Rdspunsul lui Molotov a fost:
- Da, tovardse Stalin.
il mai intreabd pe Molotov, cat mai au romanii de
plata.

120
 Raspunsul II da Mikoian, prezentand o cifra pe care
nu o mai retin.
Stalin, foarte ferm i suparat, dispune:
- Din aceast cifra, Romania va plti, ineepand de
astzi, numai 50% din restul de plata fard a mai suporta
cheltuieli pentru transportul mrfurilor pe intreg teritoriul
sovietic.
Cei trei din delegatia sovietica, rdspund fard
convingere:
- ika vom face, tovarae Stalin.
Dej, ea i noi, pldcut impresionat de hotararea
anuntata, multumete conducerii de partid i de guvern
sovietice i incredinteazd pe tovarawl Stalin ea partidul i
guvernul Romaniei, ca i poporul roman vor primi cu
uwrare i bucurie reducerea cu 50% a obligatiilor de plata
ce le mai aveam fata de Uniunea Sovietica, privitoare la
despagubirile de razboi i anularea pltilor de transport.
Card ins s-a ajuns la punctul privind excluderea
Anei Pauker din partid, Stalin s-a incruntat, a scos
cunoscuta-i lulea i pungd de tutun. A introdus cu grij
tutunul in gaoacea lulelei i a aprins apoi tutunul din lulea
cu un bat de chibrit cu o flacard proeminent. A tras cu
naduf cateva fumuri i apoi i s-a adresat lui Dej:
- De ate ori ti-am spus, Dej, ca daca. Ana Pauker
pune piedici activitatii voastre, s-o alungati din conducerea
de partid i de stat. De fiecare data ce mi-ati rdspuns, draga
tovar4e? Sa mai vedem, tovarae Stalin sd mai incercam.
Si acum vreti sa va spun eu ce s faceti cu ea? Nu e treaba
noastra. Conducerea voastra e suverand sa hotarascd. Noi
nu ne amestecam in treburile voastre interne de partid.
Spalati-va pe cap cu Ana Pauker. Dacd nu mai aveti nici o
problema de discutat, putem sa declardm inchise discutiile
noastre.

121
 Ne-am ridicat in picioare. Stalin i ceilalti ne-au
strns -ndria la fiecare i ne-au urat drum bun spre Romnia.
In tdcere am prsit Kremlinul spre Hotelul Ararat, unde
eram gazduiti.
Exist o continuare. Eu o voi povesti, cititorii n-au
deck s tragd singuri concluziile. Deci, cele de mai sus s-au
petrecut in lama dintre 1952-1953, la Kremlin, pe la 12
noaptea. Stalin avea acest obicei de a lucra noaptea i a face
primiri, precum cea la care am participat i eu atunci, La
orele 5 dimineata, am fost treziti la hotelul in care ne aflam,
de cdtre prirnul adjunct al ministrului de Externe sovietic,
anuntndu-ne cd tovardwl Stalin ne invit sa servim micul
dejun, la dnsul acasd. Ne-am pregdtit, ne-am strns in
camera lui Dej i am comentat vestea.
Ce va mai fi?
Chiinevschi i-a exprimat prerea:
- Poate se va ridica problema sovromurilor.
- In problema aceasta, a zis Dej, am decis acasd care
trebuie s fie pozitia noastr. Miroane, cred cd nu o s mai
faci opinie separatd?
Miron se explica afirmnd ed a vrut s puncteze
participarea efectiv la elaborarea primului plan cincinal a
tovar4ilor consilieri sovietici".
- Ti-a placut cum a ripostat Stalin? 1-a luat la rost Dej.
Trebuia oare sa mai ripostdm i noi?
Proiectul planului cincinal a fcst pe larg dezbtut intr-
o plenard special a Comitetului Central care, cu anumite
imbuniitdtiri, 1-a adoptat. Deci noi 1-am adoptat, nu
consilierii sovietici. Dupd o analizd serioas a desfaurdrii
realizrii lui, am ajuns la concluzia Ca trebuie s infaptuim
unele ajustri. Am discutat modificdrile absolut necesare, in
interesal economiei nationale. Aceste modificdri le-am
aprobat tot noi, nu consilierii sovietici. Tu i altii ati

122
sustinut ca trebuie s cerem pdrerea tovardsilor sovietici".
A fost oportund oare venirea noastr la Moscova, pentru a
discuta aceste modificdri si problema Anei Pauker? Vom
continua s mai vorbim la Bucuresti. Acum s mergem
unde am fost invitati, a conchis Dej.
In fata hotelului ne asteptau cloud automobile, zdpada
mult si un ger cumplit. Am sosit la locuinta lui Stalin care
se Oa in afara Moscovei. Intrdm induntru. Ne dezbrdcdm
de paltoane la garderoba, lsdm cdciulile. Intrdm intr-un
salon-sufragerie, luminat puternic. 0 masd destul de lungd,
pregtit pentru musafiri. Suntem intampinati de Stalin si
ceilalti trei care au participat la discutile avute la Kremlin.
Ne strngem mainile si Stalin ne invitd la mas, In timpul
micului dejun s-au discutat despre multe.
Stalin, stiind cd Dej a activat la Galati, find membru
al Partidului Comunist, a sustinut ca numele de Galati este
de origine gruzind. In decursul timpurilor trecute, gruzinii
au emigrat in masd si s-au stabilit in Galitia, pe teritoriul
Poloniei. Astfel a fost cu putinta in drumul lor spre nord, sd
se fi oprit in partea de jos a Dundrii, sa fi rmas mai mult
timp in aceast localitate si sa-i dea numele de Galati.
Nici unul dintre noi nu am confirmat aceast
supozitie.
S-a toastat pentru multe, si la fiecare toast s-a but
voted. Stalin golea pnd la fund fiecare palfarel. Ne uitam la
el si vedem cum i se invinetea nasul sdu proeminent.
La sfarsit, Stalin se adreseazd lui Dej, privindu-ne fix
pe fiecare in parte:
- Dej, eu la Kremlin am prezentat punctul nostru de
vedere oficial cu privire la Ana Pauker. Acum vreau s auzi
Gheorghe Afanasovici, prerea mea personald despre tine.
Eu am fost convins multd vreme ca prin vinele tale curge
sange de proletar. Constat ins c de la o vreme, prin vinele

123
tale curge sange de mic-burghez. Comportarea ta fat de
Ana Pauker este edificatoare. Eu dna eram in locul tau, de
mult ii trageam una la mir...
Un moment de liniste. Tot Miron intervine spunnd:
- Tovar4e Stalin, Gheorghe Afanasovici este foarte
sentimental. Lui Stalin i-a placut interventia lui Miron i,
satisfacut spune:
- Iat confirmarea, tovarde Dej.
Dej se ridica in picioare i cu demnitate, multumqte
tovard.;;ului Stalin i celorlalti pentru invitatia de a servi
micul dejun impreund.
$tiu ca timpul Dv. este foarte pretios. Va rog sa fiti
de acord s ne retragem. Vom pleca in aceast dimineata la
Bucureti. Ne-am ridicat in picioare. Dupd exemplul nostru,
s-au ridicat Stalin i ceilalti colegi ai sai. Ne indreptam spre
ieire. Imbracam paltoanele, ne punem caciulile pe cap.
Spre ieirea din locuinta lui Stalin, acesta il prinde de brat
pe Dej i ii spune ca pentru el:
- Gheorghe Afanasovici, nu trebuie sa fii suparat.
intre rioi trebuie sa ne exprimam i pared personale. Dej
tace, ii strange mana lui Stalin i ii spune in limba rus:
- La revedere, tovara.e Stalin.
Proceddm i noi la fel. Ne ludm la revedere i de la
ceilalti conducatori sovietici. Urcam in aceleai Gaz"-uri,
printre troienele de zapada de prin partea de est a Moscovei,
Ajungem in sfarit, la hotel. In holul hotelului, ne aezam
pe nite fotolii in jurul unei mese rolunde. Tacere. Pared am
fi fost la o inmormantare. Am comandat cate un chefir
(lapte batut), am golit sticlele iute, cu un fel de jend. Tot
linite. Nu pomenea nimeni nici un cuvnt. Sparge tacerea
Dej, i foarte ferm, se adreseazd lui Miron:
- Miroane, cum ajungem la Bucureti, convocam
Biroul Politic. Expunem cele petrecute la micul dejun oferit

124
de Stalin in cinstea noastra i vom hotari lichidarea Anei
Pauker. Vom propune membrilor Biroului Politic ca
persoana care o va impuca sa fii tu, Miroane! Auzi? S-a
sculat de pe fotoliu. Ne-a spus ca trebuia s ne pregatim de
plecare in tard i s-a retras. 11 urmrn i noi, fiecare foarte
ingandurati. Plecam la aeroport, ne urcam in avion i ne
luam zborul spre Bucurqti. Totul s-a petrecut din nou in
deplina tacere. Avionul, find special dotat pentru
conducere, dispunea de spatiu amenajat pentru discutii,
dotat cu un birou i scaune. Dej se indreapta spre acest
spatiu. Noi il urmam. Dej ne intreaba dacd nu dorim sa
servim cate un ceai. Am raspuns: da. Ni se servqte ceaiul.
Sorbind din ceaiul fierbinte, Dej ne privqte cu ochii lui
negri, mari, pe fiecare in parte, parca vroia sa ne
hipnotizeze. Mai mult il privqte pe Miron. Acesta are un
acces de isterie. lncepe sa plat-1ga, sd-i ceard iertare. Nu
pricepe ce 1-a determinat de a intervenit dupd afirmatia lui
Stalin privitoare la ce ar fi facut Stalin cu Ana, dacd ar fi
fost in locul lui Dej. Miron a plans i s-a vaicarit pand
aproape de Bucurqti. Dej ne propune sa fim de acord s nu
discutam nimic privitor la incidentul cu Miron. Ramane un
secret al nostru.
Miron a fost impacat" pentru solutia data atunci
cazului sail Dej &Muse o lectie intelectualului.
Dupd cum se tie Ana Pauker nici macar n-a fost
exclus din partid cu atat mai putin s i se traga un glonte
la mir", dupa cum spusese Stalin. Dej nu era omul facut
pentru astfel de razbunari.
Dej a convocat Biroul Politic i a prezentat o
informare asupra discutiilor avute cu Stalin i colaboratorii
sai.
Stalin ne-a dat o lectie usturtoare, meritatd, a spus el.
Neinterventia partidului i statului sovietic in treburile

125
interne ale partidului nostru i ale economiei nationale,
sustint.ta categoric de Stalin, ne d o data in plus
convingerea c suntem destul de maturi pentru a conduce
partidul i tara, fard nici o interventie din afard.

CAZUL FORIS

Fizionomia lui Fori ca om politic", sustinut de

Komintern, ca secretar general al Partidului Comunist
Roman

Dej il socotea ca pe un duman inrait al partidului i

poporului roman. Din cele expuse acestei relatari cu privire
la persoana lui Eltefan Fori, cred c era indreptatit
convingerea lui Dej. Aceast convingere si-a format-o i cei
trei tovardi ce s-au constituit in comisia provizorie a
partidului" dupd inlturarea lui de la conducerea P.C.R.
Aceti trei tovardi, Constantin Parvulescu, Emil
Bodndra i losif Ranghet, au fost imputerniciti de activul
de partid din lagrul Tg. Jiu s actioneze ca Fori s fie
sechesi rat in una din casele conspirative ale partidului.
Era un pericol pentru parlid i pentru comisia
provizorie de conducere a partidului sa.. fie lsat liber, in
voia lui. Cei din comisie cunoteau relatia lui Fori cu
Sigurarita Genera la a Statului. Era proaspald in memoria lor
intamplarea din anul 1943, cand Fori a dat pe mana
Sigurantei secretariatul Comitetului Central. Cum s-au
petrecut lucrurile? Fori a co nvocat o edinta a
secretariatului intr-o cas conspirativa., cunoscuta numai de
el. Aid au sosit individual i la anumite distante de tirnp
Chiinevschi, Teohari Georgescu i Birta, toti trei secretari

126
ai C.C. inaintea sosirii lor s-au prezentat in aceast cas
cativa tovardi care se ocupau cu "tehnica" unor astfel de
edinte ale conducerii.
Fori, conform intelegerii, trebuia sa soseascd ultimul.
In locul lui Fori, a sosit un grup de agenti de la
Siguranta. Acetia au arestat pe toti cei prezenti confiscnd
i tehnica".
A urmat un proces in urma cdruia cei trei au fost
condamnati la ani grei de inchisoare, iar tovardii de la
tehnic" au primit pedepse mai reduse.
Cum poate fi calif cat o astfel de ispravd" pusa la
cale in mod contient i adus la cunotinta Sigurantei
Statului care, la rndul sau, a procedat aa cum am ardtat
mai sus? Nu trddare?
Despre modul cum a "disprut" Fori am aflat dupd
moartea lui Dej.
Nicolae Ceauescu a format o comisie de partid care a
avut sarcina de a cerceta imprejurdrile in care a disparut
Fori, precum i cercetarea cazului Ptfacanu. Raportul
comisiei lui Ceauescu a fost prezentat in cadrul unei
plenare a C.C. Raportul concluziona reabilitarea lui Fori i
a lui Ptedcanu.
Ce tiam eu despre Fori, despre situatia lui dupd 23
august 1944?
Fori locuia intr-o casd de oaspeti a partidului. Fosta
sa sotie, Loti, mergea aproape zilnic la el.
Dej, in discutii individuale cu tovardii sai apropiati,
sustinea cd va trebui ca Fori s fie judecat de un tribunal
de partid format din comuniti ilegaliti. Trebuia s se
termine cu tergiversarea rezolvdrii situatiei lui. Dupd cate
tiu, acest tribunal nu s-a constituit i deci judecarea lui
Fori nu a mai avut loc. Ce s-a intamplat cu Fori nu
cunosc.

127
 Presupun insa ca Dej a fost pus in fata faptului
implinit in ceea ce-I privea pe Fori, ap cum a fost pus in
fata faptului implinit i privind impucarea lui Ptr4canu,
in celula din inchisoarea Jilava.

CAZUL PATRASCANU

Despre cazul Ptr4canu faptele sunt mult mai

complexe i obligatia noastr est3 de a le expune in
desfaurarea lor, pentru a putea fi mai bine intelese. Astfel,
despre cazul Pdtrdcanu se poate vorbi 'Inca imediat dupd
Conferinta Nationald a P.C.R. din 1945. Ptr4canu avea
meritele lui in actul de la 23 august 1944 i era un
intelecaial de baz al partidului nostru. Tocmai de aceea,
chiar Dej a fost acela care 1-a propus s fie ales in
Comitetul Central al partidului...
In Biroul Politic tot el 1-a propus cnd a i fost ales.
Eu am sustinut propunerea lui Dej, dar am formulat si
anumite critici la adresa lui Ptr4canu...
Stiindu-1 un om foarte ingdmfat, orgolios, intolerant
in opiriii, necomunicativ cu tovar4ii din partid. Si, evident,
i-am spus toate acestea de la tribuna conferintei...
Pe Pdtr4canu 1-am cunoscut in cloud imprejurdri, Inca
din ilegalitate, in lagarul de la Miercurea Ciuc i in lagdrul
de la Tg. Jiu.
Din pkate, in ambele situatii, eram pe pozitii diferite
in ce privete tactica noastr de lupta.
Tin minte cd in lagarul de la Miercurea Ciuc aveam
un comandant feroce, de profesie militar cu grad de colonel,
care hotrdse s ne supund unui regim dur de instructie
128
militard pentru cd, zicea el, noi comunitii ne ocupam tot
timpul cu propaganda comunist in rndul internatilor".
Atunci era prin august 1940 s-a hotarat formarea
unei delegatii, care s discute cu acest comandant asupra
regimului nostru de internati politici fail condamnare,
cerndu-i clarificarea situatiei noastre printr-o comisie
trimis de guvern. Aceast delegatie a noastr din care
faceau parte Alexandru Iliescu, Trandafirescu i altii, avea
in frunte pe Lucretiu Patrdcanu, proaspat internat i el in
lagdrul de la Miercurea Ciuc.
In discutiile cu comandantul lagarului, Patr4canu, in
loc sa foloseasca un ton moderat i calm in prezentarea
conditiilor grele in care ne ducem viata in lagar, sugernd
ca din aceasta cauza nu putem sa facem instructie militard,
a folosit, dimpotriva, un ton provocator, declarnd pe scurt
ca nu vom executa ordinul de instructie militara. Socotind
aceast pozitie intolerabila, comandantul a poftit delegatia
s pardseasca biroul sau i a luat msuri de a izola intr-o
aripa a cldirii, vreo 40 de internati considerati drept
comuniti periculoW.
A interzis corespondenta cu familiile, primirea de
colete i vorbitorul. Ne-a facut mult ru.
In aceasta situatie trebuia gsit o ieire printr-un
compromis. Mai cunoscuti in rndul internatilor erau
Simion Bughici, din Iai; Emil Pop, din Cluj i subsemnatul
din Galati toti trecuti prin coala" Dofianei. Discutnd
impreund situatia, am ajuns la concluzia ca, printr-o actiune
unit, am putea determina pe comandant s accepte ideea de
a face in locul instructiei militare, exercitii de educatie
fizica i sport, evident sub supravegherea unor instructori
din rndurile noastre. Toat noaptea cei trei doftaniti" au
mers din dormitor in dormitor pentru a discuta aceast
solutie a conflictului cu comandantul lagarului. Internatii au

129
votat, in unanimitate, propunerea i ne-au delegat pe noi trei
sa ducem discutille la comandantul lagdrului in acest sens.
A doua zi ne-am anuntat la raport" si am cerut s firn
primiti de comandant. Acesta a acceptat noua delegatie,
care It-a rugat foarte respectuos" sa accepte ideea ca
internatii politici s faca in locul instructiei militare,
exercitii de educatie fizica si sport. Comandantul s-a purtat
si el foarte respectuos" cu noi, dar nu a acceptat
propurterea noastr.
Vom vedea cine e mai tare? a concluzionat el. Voi,
sau eu!?
Toti internatii ne asteptau pe platoul din fata cldirii
in care eram tinuti (fosta cldire a unei scoli profesionale de
fete). Am explicat ceea ce s-a discutat si care a fost
concluzia comandantului. S-a reactionat in cor:
- Vrem educatie fizic i sport! Nu vrem instructie
militard! Vrem eliberarea noastr!
Dupa cdtva timp, trei plutoane de ostasi au venit si au
instalat trei mitraliere la eke 8-10 m. distanta intre ele.
Lnga ele, cdte doi servanti, iar restul plutoanelor mai in
spate, cu arma la picior. Peste cateva minute a sosit
colonelul, comandant al lagarului. S-a asezat Inga
mitraliera de la mijloc si a inceput sa ne terorizeze:
Soldati, drepti! La umar arma!
Toti soldatii au luat pozitie de tragere. Colonelul si7a
scos ceasul. Eu, dndu-mi seama ce ar putea s urmeze, am
facut doi pasi in lap.
- Domnule comandant, am strigat. Dati-mi voie s
raportez: Internatii vor educatie fizica si sport!
Comandantul ordond sa ma retrag la locul meu. Ma
execut. Acum, e rndul lui:

130
 - Aveti trei minute de gandire, striga el cu voce cam
ragusit. Cine vrea s facd instructie militar, doi pasi
inainte!
Nimeni nu-i executd ordinul! Repet din nou, la
fiecare minut. Far nici o miscare! Trei sute de suflete
asteptau cu incordare si demnitate deznodmantul! Cand s-
au implinit cele trei minute, comandantul s-a recunoscut
invins.
- Bine! a conchis el, cu o voce mai bland. Veti face
educatie fizica si sport... Dar sa faceti!
Cei trei doftanisti" am facut apel sa se rupd
randurile, dar fard sa ne manifestm, in mod zgomotos,
bucuria.
La mas, ne-am prezentat toti in tinutd solenma.
tacuta! Chiar nu ne venea sa radem, dupd momentul de
incordare i apasare, prin care trecusem!
Numai soldatii care ne serveau mancarea, zambeau,
spunand:
- Bine i-ati facut! Si cu noi se poarta ca un zbir!
Avem aceeasi soartd!
La doar cateva zile de la acest eveniment, Patrscanu
i Sraer ambii cunoscuti in procese inscenate
comunistilor, in care le luau apararea au fost eliberati! De
ce numai ei? ne-am intrebat cu totii. Apoi, de ce ne-au
prasit? fdr sa-si ia macar ramas bun de la noi. Noi ce
eram?!
Mu lt timp s-a comentat intre internatii din lagdrul de
la Miercurea Ciuc aceast lipsd de grij i politete a lui
Patrscanu fata de soarta noastra, cat si parasirea lagarului,
care a fost socotit de catre internati, destul de suspectd!
A doua intalnire cu Patrascanu a avut loc in lagarul de
la Tg. Jiu, la inceputul anului 1943, tot intr-un moment de
incordare a relatiilor noastre cu conducerea lagarului. Noi,

131
cei veniti din lagarul de la Miercurea Ciuc, 1-am primit cu
raceala" pe Ptrscanu, ceilalti insa, lard stirea noastr, 1-au
cooptat in conducerea organizatiei de partid din lagar.
Tocmai primisem ordin sa ungem, pentru nevoile frontului
din R'sdrit, niste cartusiere vechi si centiroane folosite in
primul rzboi mondial. Noi aveam dispozitie de la
conducerea partidului sa sabotdm orice actiune de sustinere
a frontului impotriva U.R.S.S.-ului. Am adoptat impreund
cu Ptrscanu aceast atitudine.
Am comunicat locotenentului Bogdan, comandantul
sectiei a 7-a comunisti, hotkarea noastr fata de ordinul lui
Zldtescu, comandantul lagarului.
Locotenentul Bogdan a plecat foarte dezamagit sd
comunice lui Zltescu, refuzul nostru de a executa ordinul.
Dupd o ord, ne pomenim ca intr pe poarta sectiei
noastre, un pluton de soldati cu arrna pe umdr, condus de
maiorul Lip.
Dandu-mi seama de pericol, am dat dispozitie ca toti
internatii sa intre in bardci si s ias cnd va fi momentul
oportun!
Maiorul Lita inainteazd in fruntea plutonului pand la
jumdtatea platoului din fata barkilor. Acesta a dat
dispozitie s scot toti internatii din bardci si sa mergem la
lucru. I-am rdspuns ca ordinul nu se va executa! Maiorul
ordon a. ca soldatii sa puna armele la umr, pentru tragere.
Armele erau indreptate spre mine!
Scoate ceasul din buzunar (ca si comandantul de la
Miercurea Ciuc) si spune cu voce tare: dacd in trei minute
nu dai dispozitie sd ias internatii din bardci, ostenii vor
trage!
Am rdspuns: - v luati o mare si grea rdspundere,
domnu le Major!

132
 Se numrd minutele, unul dupd altul. Am rmas
demn, desi numai eu stiu prin ce momente grele am trecut!
Dupd cele trei minute, maiorul face stnga-mprejur si in
fruntea plutonului paraseste sectia a 7-a comunist!
Internatii au iesit din bardci, la fel si membrii
comitetului de partid. M-au imbrtisat apreciind
comportarea mea curajoas si demn.
In urma refuzului, locotenentul Bogdan vine de la
Comandament cu o lista de 30 fruntasi comunisti, printre
care se aflau Ovidiu Sandru, Ptrdscanu, eu i altii i ne
comunicd s ne facem bagajele, sa ne ludm saltelele si vom
merge la izolare", intr-o sectie vizavi de a noastr. Eu m-
am exprimat pentru neacceptarea acestei izolari",
Ptrdscanu i Ovidiu Sandru i altii s-au pronuntat pentru
acceptarea izolarii.
Aceast inconsecvent a lui Ptrscanu a fost dublatd
de o atitudine destul de dubioas fat de Ovidiu Sandru.
La cateva zile dupd aceast capitulare a lui Pardscanu
am primit dispozitie ca 40 de internati de la sectia 7-a
comunistd si de la noi, cei izolati, sd mergem la exploatarea
unei pduri, in comuna Strmba Vulcan.
Printre acestia, figurau Ovidiu Sandru i subsemnatul.
Ptrascanu nu era pe lista.
Am aflat c Pdtrdscanu. rmas in lagr, a inceput sd-si
aroge postura lui Ovidiu Sandru de conducdtor al
organizatiei de partid, subminndu-i autoritatea. Asa a
inceput lupta intre diferite grupuri i grupulete fractioniste,
ceea ce a slbit, enorm, posibilitatea noastr de a actiona
unitar si a ne apara impotriva regimului de opresiune
existent in lagr.
Ptrscanu, find incunostintat cd Gheorghiu-Dej va
veni in lagr, a facut cum a facut si a prsit lagarul. Era a
doua eliberare suspectd. A plecat lsand in urma sa haos in

133
organizatia de partid. Cu multd greutate Gheorghiu-Dej a
reuit sa restabileascd. situatia i s asigure unitatea i
solidaritatea in rdndul tuturor internairilor politici.
Aa Ca, aveam motive foarte serioase sd-mi exprim
anumite opinii in legaturd cu Ptrdcanu, sustindnd in
acelgi timp i propunerea lui Gheorghiu-Dej ca Pdtr4canu
sa ocupe functii de inaltd rdspundere in conducerea
partidului. Am fficut-o sincer i cu toatd rdspunderea.
Supdrat de criticd, Pdtr4canu a cerut s demisioneze.
Dar Dej i s-a adresat:
- Vrei s mergi in jug cu noi, sau vrei s rmdi in
afard de brazdd?
Pdtr4canu a ascultat cu multd atentie cele spuse de
Dej di a urmd a declarat:
- Rdmn aldturi de voi! imi retrag cererea de demisie
din furtctia de ministru al Justitiei.
Aa s-a incheiat prima incercare de crizd politicd din
conducerea partidului, aleasd liber la Conferinta Nationald
din 1945.
Totui Dej II pretuia pe Pdtrdcanu. 0 dovadd in acest
sens este formarea delegatiei romdne la Conferinta de Pace
de la Paris din 1946, din care a facut parte i Pdtr4canu
aldturi de Gheorghiu-Dej. Acesta din urmd a avut un rol
important in numirea membrilor delegatiei.
Intre 1946 i 1948 s-au pet:recut lucruri grave in
comportamentul lui Pdtr4canu. Trdsturile sale de caracter
despre care am vorbit mai inainte (atitudinea spontand,
orgoliul, publicitatea ieftind) i-au fost exploatate de un
anumit anturaj din jurul sdu, indepartndu-1 de noi
apropiindu-1 mai mult de adversarii notri politici de atunci.
Declaratiile" fulminante ale lui Pdtrdcanu de la Cluj, au
facut rnult rdu politicii noastre de atunci, care avea nevoie
nu de afiaj i publicitate ieftind, ci de discretie i urmdrire

134
pas cu pas a cuceririlor de care aveam nevoie. Aceasta din
urma era tactica lui Dej $i evident cd, din acest punct de
vedere, ei s-au situat pe pozitii diametral opuse.
Au mai fost si niste urmri, unele irnediate, altele
ascunse $i de lunga durata in plan politic. Astfel, in urma
declaratiei" de la Cluj a lui Patr4canu, dr. Petru Groza era
cat pe-aci sali depund demisia din fruntea Guvernului. A
trebuit mult tact din partea lui Dej pentru a-I indeparta de la
un astfel de gest, fatal pentru unitatea stngii noastre
pol itice.
Cata vreme Stalin le spusese rdspicat lui Dej $i lui
Groza cd Transilvania va fi pe vecie a voastr", afi$ajul
nationalisrnului extremist a lui Patr4canu era de naturd s
compromit o asemenea promisiune.
Si pe parcursul grevei regale", Regele nemaivrand sa
recunoasca guvernul Groza, a actionat pentru formarea unui
nou guvern, in frunte cu Lucretiu Patrscanu. Pentru a
declan$a actiunea, au fost invitati la Palat: Maniu, Brtianu,
Titel Petrescu $i Patra$canu. Dej a cunoscut acest fapt $i a
actionat discret, in ap fel incat actiunea Regelui a e$uat. El
a renuntat in cele din urm la greva $i a reluat colaborarea
cu guvernul Groza, pand la despartirea civilizata" din
decembrie 1947.
S-a mai aflat prin Bodnara$ care conducea, ca secretar
general al guvernului Groza, $i Serviciul Roman de
Informatii, ca. Patra$canu intretinea legdturi cu serviciile de
informatii engleze $i se pregatea s fugd din lard.
lata pe scurt, cateva din circumstantele care au
determinat ca la congresul de unificare din 1948,
Patra$canu s nu mai fie propus $i ales in organele de
conducere ale partidului.
El a prasit in mod ostentativ congresul.

135
 Imediat dupd acest congres, Pii.trdcanu a fost lsat sa
se scalde in propriile sale ape. Anturajul sdu cretea i se
manifesta tot mai mult impotriva conducerii P.C.R. i a
guvernului Groza.
In aceast situatie s-a hotdrat anchetarea lui. Nu a fost
arestat. I s-a pus la dispozitie o casa de oaspeti a partidului.
Aici s-a petrecut intreaga anchet asupra invinuirilor grave
ce i se imputau.
A fost o hotrdre colectivd a Biroului Politic in urma
unei discutii prelungite. Dej nu dklea dispozitii personale"
in asernenea cazuri...
S-a dispus ca Teohari Georgescu, in calitatea sa de
Ministru de Interne, sa inceapa o anchet" asupra lui
Ptrdcanu. Aceast ancheta" a durat pand in anul 1952,
cand s-a produs eliminarea Anei Pauker, a lui Vasile Luca
i Teohari Georgescu din conducerea P.M.R. i din functiile
ce le detineau in guvern.
,.,Cazul Pdtrdcanu" nu fusese elucidat. in functia de
Ministru de Interne a fost numit Alexandru Drghici i ca
prim-a3junct al sal, Gheorghe Pintilie numit i Pantiua,
fost spion sovietic, condamnat pentru aceasta la ani grei de
temnit pentru spionaj in favoarea U.R.S.S. in anii
rdzboiului.
Dupa cum s-a aflat mai tarziu, Draghici a insdrcinat
pe Pantiua s conducd personal aneheta lui Ptrdcanu, ca
i a tuturor opozitionitilor politici apropiati lui. Iat deci
cum s-au innodat lucrurile!...
Aceast anchetare a durat pand la inceputul anului
1954. Draghici a prezentat Biroului Politic dosarul cu
anchetarea lui Patfacanu. Concluzia anchetatorilor, deci i
a lui Draghici, era cd Fratrdcanu a desfaurat o activitate
potrivnicd partidului i rii, find in slujba serviciilor de

136
spionaj anglo-americane" i se cerea judecarea i
condamnarea lui severa....
Procesul lui Pdtrcanu a avut loc in primele luni ale
lui 1954 in urma cdruia a fost condamnat la moarte pentru
Malta trddare.
Dej, inainte de a se executa sentinta, a dorit ca lui
Patr4canu s i se comute sentinta de la pedeapsa cu
moartea la inchisoarea pe viata. Dorinta lui a imbratiat-o
un numr restrns de membri ai Biroului Politic. Mi-a
imprt4it-o i mie:
- Nu trebuie s facem jocul Moscovei pand la capt in
cazul Patracanu"!
Am socotit justa opinia lui Dej, pe care am acceptat-o.
Comutandu-i pedeapsa capitald in inchisoare pe viata,
vom avea posibilitatea sa mai gandim i s actionrn ca
atare in cazul PatrFanu!... Imi amintesc bine cd aceasta a
fost ultima frazd a lui Dej la incheierea discutiei noastre...
Evenimentul uciderii lui PtrFanu a avut loc inainte
ca Biroul Politic s se fi pronuntat in acest sens, cum ar fi
vrut Gheorghiu-Dej, care obipuia adesea in cazuri grave,
controversate, s clued discutii prealabile cu fiecare in parte.
Este clar pentru mine c.a. Dej, avnd aceeai discutie i cu
Miron Constantinescu, cu Chiinevschi i Bodnara, careva
dintre acetia, ii bnui mai ales pe Chiinevschi i Miron, 1-
au incunotiintat pe Pantiva asupra intentiilor lui. Din cele
ce cunosc de la un adjunct al lui Dej, generalul Negrea,
Pantiua, pe proprie raspundere a actionat, impucandu-1 pe
Ptrdcanu in celuld la inchisoarea Jilava, fard s mai
atepte s aibd loc ceremonialul prevdzut de lege in cazul
condamnrilor definitive la moarte prin impucare.
Ap s-a terminat cu Ptrdcanu. Dorinta lui Dej de a-i
comuta pedeapsa, i-a urgentat uciderea miFleascd. Autorii
morali au fost Iosif Chiinevschi, Miron Constantinescu,

137
poate 5i Emil Bodnaras. Primii doi au fost eliminati din
conducerea de partid 5i de stat in mai 1957. Erau ultimele
"cozi" ale Moscovei in conducerea partidului.
Documentele de arhiva de la Moscova confirm si
amestecul consilierilor sovietici. Is toricul F. Constantiniu
mi-a spus c documentele pe care le-a consultat in arhivele
de la Moscova se pliazd in acelasi sens. Ideea lui Dej de a
comuta pedeapsa lui Ptrascanu, impartasit mie si altora $i
desigur i lui Chisinevschi i Constantinescu, i-a determinat
pe acestia sa aplice ceea ce se hotaxase la Moscova, unde
conducator era Hrusciov nu Stalin, mai repede, inainte de a
se putea actiona pe plan intern intr-un alt spirit decat cel
stabilit acolo. Asa se face cd Patrseanu a fost impuscat in
celuld, nu dupd regulile obisnuite, jar noi am fost 'pusi in
fata faptului implinit, acoperit el insusi de hotararea unui
tribunal regizat de afard.
Desigur, asta nu inseamnd c noi ceilalti, intre care si
Dej, nu avem o raspundere morala, ca nu am putut evita
comiterea unei asemenea atrocitti.
In 1967, la reabilitarea lui Patrascanu (post mortem),
Ceausescu a lovit in memoria lui Dej, pentru a-5i consolida
propria-i situatie. Dupd ce la Congresul al IX-lea al
partidului din 1965, criticandu-1 indirect pentru cd in ultimii
ani curnulase cloud functii: pe aceea de Prim-secretar al CC
al partidului si pe cea de Presedinte al Consiliului de Stat,
dupa nici doi ani, Ceausescu a reusit sa strnga in propriile
mdini, intreaga putere -in partid si in stat- &and astfel frau
liber nestvilitei sale betii de putere. A facut-o lovind din
nou in Gheorghiu-Dej, punnd pe seama lui uciderea lui
Ptrascanu, ca principal rival al sal la conducerea PCR
ceeace nu este adevarat
Ceausescu a procedat astfel si pentru a-5i ascunde
propria-i raspundere in acest caz. Din 1952, imediat dupd

138
demiterea grupului Anei Pauker, Ceawscu a fost ales
secretar cu problemele organizatorice al CC al P.M.R. i, in
aceasta calitate raspundea direct i coordona activittile de
la Ministerul de Interne, Securitate, Ministerul Fortelor
Armate, Procuratura Genera la i Ministerul de Justitie.
Pentru a-si indeplini aceste sarcini, dispunea de o sectie
speciala in C.C. numita .,Sectie administrativr, condusa de
un general de Securitate, care-i sttea permanent la
dispozitie.
Este de neconceput cd timp de aproape doi ani cat a
durat ancheta lui Patracanu, Ceagescu s nu fi tiut nimic
despre ea. El i Draghici Ii faceau vizite reciproce in
familie i vizionau filme impreund.
Sa nu fi aflat macar din curiozitate cum decurge
ancheta lui Patracanu? Este exclus, de neimaginat. Altfel,
de ce a scos-o, la momentul oportun, ca de la cutie?
Dupd cum poate sa-i dea seama oricine, din
examinarea cat de simpl a datelor problemei, Ceauescu a
contribuit, in acord cu Draghici i Pantiu*a la incheierea
anchetei, ap cum a participat i la tragerea concluziilor, in
baza cdrora Ptracanu a fost condamnat i executat in mod
la.
Dupa un anumit timp, Pantiua a fost decorat de
CeauFscu cu o insemnata distinctie, cu prilejul implinirii
unei varste rotunde de catre acesta.
Cum a fost posibil acest fapt? Tata" cd a fost posibil!
Pantiua, cel care 1-a impuFat pe Patracanu i care a
colaborat cu N. Ceauescu pe tot parcursul anchetei, nu 1-a
divulgat pe Ceawscu. Acesta din urma, drept recunotinta,
1-a decorat pe Pantiua.
Dupd moartea lui Stalin a inceput o etapd noud in
.

viata partidului i statului sovietic i o noud etapd in

relatiile noastre cu partidul i statul sovietic.

139
 Aceast etapd, in ce privqte Romania, a fost o etapa
lungd i dificila in cadrul careia s-a produs incetul cu
incetul eliberarea de sub tutela U.R.S.S. sub care am trait si
de care ne-am desprtit definitiv abia in anul 1964.
Maestrul politicii acestei desprinderi, din cletele
sovieti; a fost Gheorghiu-Dej. Patriotismul su, dragostea
fata de tard i de poporul roman 1-au cdlauzit, ne-au cdlauzit
i pe noi, in lupta neintrerupta, fara zgomot i zguduiri prea
puterni ce, sa cucerim independzmta i suveranitatea
nationala.
Mate incercarile lui Hrusciov de a mentine Romania
in situatia de satelit al U.R.S.S. au quat.
In timpul scurs de la moartea lui Stalin i pand la
Congresul al XXIII al P.C.U.S. in anul 1956, cand Hruciov
a demascat cultul personalitatii lui Stalin i urmarile acestui
cult in viata P.C.U.S. i a U.R.S.S., s-au produs cateva
actiuni ale noastre, care 1-au deranjat. mult, pe Hruciov.
Prima masurd economica importanta pe care am luat-
o a fost abolirea hotardrii privind cotele obligatorii asupra
produselor agro-alimentare, pe care producatorii agricoli
trebuiau sa le predea statului.
Hruciov a apreciat aceasta nasur ca o mare greeala
politica i economicd, sustinand c va avea drept consecinta
infomaarea clasei muncitoare.
- Nu veti asigura painea pentru locuitorii oraselor!
Dej 1-a intrebat pe Hruciov dacd in Uniunea
Sovietica se consurnd mmliga.
Hruciov, mirat, intreabd ce este marnaliga? Dej
raspuncle: mamaliga se produce din Mina de porumb i e
foarte gustoas i hrnitoare i inlocuiqte foarte bine
painea. Deci clasa muncitoare i ceratenii oraselor daca nu
vor avea paine, vor avea marrfliga pentru consumul zilnic.

140
 In locul cotelor obligatorii, s-a adoptat o lege a
contractelor de achizitie a produselor agro-alimentare.
Contractele se incheie de catre stat cu producatorii
agricoli la preturi de achizitie stabilite pe invoiala si
diferenta de la regiune la regiune. Prin cotele obligatorii,
noi am indepartat taranimea alianta ei cu clasa muncitoare
aproape nu mai exista. Prin contractele de achizitie ne
apropiem din nou tardnimea, restabilind astfel alianta
muncitoreasca-taraneasca. Hrusciov, amardt, nu a mai
insistat asupra acestei chestiuni.
A doua masura importantd, deosebit de importanta a
fost desfiintarea SOVROMURILOR. Nu a fost usor sa
scapam de ele. Au avut loc discutii fierbinti, repetate. Dar
nu ne-au speriat. Am sustinut cu argumente economice,
necesitatea desfiintarii lor. Pand la urma Hrusciov si
economistii sdi au trebuit sa cedeze.
Sovromul Cuartit" exploata minereul de uraniu din
Muntii Apuseni, care era in totalitate transportat in
U.R.S.S., la preturi defavorabile pentru economia nationala.
A fost primul sovrom care s-a desfiintat. Am preluat singuri
exploatarea si apoi producerea uraniului.
Ne-au obligat insa sa vindem acest metal valoros,
strategic, numai Uniunii Sovietice, la preturile practicate, in
lume, la acea data.
Romania si economia sa nationala au inregistrat o
mare victorie.
Exportul de capital sovietic in Romania, a avut in
general aceleasi consecinte, ca si exportul de capital
imperialist in colonii.
Dej a avut dreptate si noi I-am sustinut and a ridicat
problema exporturilor de capital sovietic in Romania prin
intermediul sovromurilor.

141
 Dati-mi voie s adaug pentru istorie, c desfiintarea
acestor sovromuri a insemnat cumpilrarea partilor sovietice,
a caror valoare s-a ridicat in vrernea aceea, la circa 83
miliarde lei, adica bugetul tarii pe anul 1961 sau 1962.
Este locul sa v spun ca. noi bstinasii", in frunte cu
Gheorghiu-Dej in conditfile existentei sovromurilor, a
consiliorilor sovietici, am gsit modalitati de a dezvolta, in
paralel, productia industriald evident in msura in care a
fost posibil, mai ales in unittile industriale, unde nu erau
varati sovieticii.
Si pentru ca planurile erau cunoscute, deci nu era
posibil sd se prevada anumite unitati s-a gsit solutia ca
toate cheltuielile legate de acele investitii, sa se treacd la
costurile de productie.
Astfel au aparut produse cu preturi de-a dreptul
aberante, dar per totalul economiei se includeau cum spun
econornistii, fard a fi evidentiate, la capitolul investitii.
Asa au putut sa apard hale noi si chiar noi unitati
industriale. lntreprinderea Vulcan" din Bucuresti, avea
doar o singurd hala cu schelet metalic, iar celelalte aratau ca
niste rnagazii de lemn. Ce sa mai spunem de dotare! Piesele
se transportau, de la o hard' la alta, cu caruta cu boi.
S-a luat hot-drat-ea s se facd ceva i s-a facut.
Rand pe rand magaziile" au fost dramate i s-au
ridicat hale moderne. La fel s-a procedat i la alte
intreprinderi, printre care Uzina din Toplet, Strungul" din
Arad, Sectia de forj de la Laminorul"
Autobuzul" Bucuresti, Semanatoarea", Ventilatorul",
Uzina de Motoare Electrice, Uzina de Pompe, Electrocablu,
Electroaparataj i altele.
Dar printre cele mai importante realizari trebuie sa
amintesc primele opt hale de la Co1ibai, unde a luat fiinta

142
intreprinderea de Autoturisme Pite5ti, precum 5i cele facute
sub munte" la Campulung Muscel.
In legaturd cu aceasta din urm, este necesar sa. afle
cititorul o mica intamplare. In momentul cdnd se discuta
intr-un cerc relativ restrdns, unul dintre speciali5tii care s-au
ocupat de intocmirea proiectului de amplasare s-a declarat
impotriva acestei investitii.
Cum nu se puteau discuta chiar in acel cerc restrdns
motivele, Chivu Stoica, intr-o pauzd, 1-a luat de o parte 5i
i-a spus:
Tu nu intelegi, mai Chiritd, cd acolo sub munte, uzina
nu se vede?
Atunci Chiritd Florea a5a il chema (in ciuda
pdrerilor sale era totu5i patriot), intelegand cum stau
lucrurile, i-a spus lui Chivu Stoica sd facd ce-o vrea cu el!
Chivu Stoica 1-a lini5tit, rugandu-1 sd-5i vadd de
treabd!
Chiritd n-a cerut sd se inscrie in P.M.R., cum au
facut-o numero5i speciali5ti 5i oameni de 5tiintd, cdnd au
inteles politica pe care o infaptuia Gheorghiu-Dej, dar 5i-a
facut pe deplin datoria in functia de director de ministere.
latd, cd noi in conditiile acelea deosebit de grele cdnd,
dupd rdzboi, industria mai lucra doar cu o treime din
capacitate, cu trupele de ocupatie care trebuiau intretinute,
cu obligatia de a plati datoria ce decurgea din armistitiu,
fait nici o posibilitate de aprovizionare cu materii prime 5i
materiale din import, fard credite externe, dupd
nationalizarea din 1948, am reu5it sa dubldm productia
industriald 5i sd trecem la infdptuirea repet in acele
conditii deosebite a unor mari obiective industriale, care
au stat la baza realizdrilor ulterioare.

143
 PLANUL VALEV

Dep4isem cateva hopuri difieile i and credeam cd

intrrn intr-o perioada cand nimeni nu se va mai amesteca
in treburile noastre, iat Ca apare ideea ca tam noastra s nu
se industrializeze, sa devind o sursd de materii prime pentru
alte tari socialiste. Se pregatea planul Valev.
Daca pand atunci s-au mai putut cumpra maini si
utilaje, dintr-odat a inceput sa nu se mai vand aproape
nimic.n
In aceasta situatie, am fost nevoiti sa infiintam, cum
s-a putut i cu ce a fost posibil, unitti industriale
producatoare de mijloace de procluctie i de materiale,
necesare consumului industrial intern.
Aa s:a construit Fabrica de Maini i Agregate
Bucureti, Infratirea" Oradea, Electroputere (Craiova) i s-
au dezvoltat sectoarele mecanice la mai toate unitatile, cu
scopul de a-i realiza singure unele rnaini i instalatii.
Va imaginati, cu cata. grij i ernotie s-a realizat totul!
Imi aduc aminte and am vizitat prima din halele
F.M.U.A.B. cu Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica i Gaston
Marin, unde se organizase i o mica expozitie cu maini si
utilaje din productia interna. La plecare Gheorghiu-Dej ne-a
spus celor de fata:
- Mai baieti, s nu afle prietenii"!
Puteam in orice moment sa fun arestati i judecati, ca
in cazul altor conducatori din statele "frteti", pentru inalt
trdare, cum se obinuia in epoca lui Stalin. Noi
batiriaii" am avut tria i am reuit s scapam de
sovrornuri, s scoatem din tara trupele sovietice, s
reglementam problemele cu o serie de tali din Occident
inclusiv cu S.U.A., s facem fata numeroaselor greutati
economice i sociale, in conditiile ardtate.

144
 Si toate acestea, unele stiute i ignorate, din care am
pomenit cateva, altele, nestiute si care nu cred ea vreodata
cineva le va mai da dimensiunea ce li se cuvine in istoria
tarii noastre i cinstirea meritata celor ce le-au initiat i
infaptuit.
Dimpotriva! Dupd 1989, nu este loc decat de
ponegriri i etichetari, de-a dreptul penibile!
Ce stiu ei, aceia care clevetesc pe la toate colturile?
Cat curaj i indrazneald ne-a trebuit noud sa ne
apucam s construim Combinatul de la Galati, cand avizele
unor institute de cercetari din U.R.S.S erau intentionat
negative?
Acestea sustineau cd Romania nu poate construi un
asemenea complex industrial de care noi aveam nevoie ca
de aer.
Este locul cel mai bun sa arat c Gheorghiu-Dej, in
masurile de dezvoltare echilibrat a diferitelor sectoare
importante ale economiei, s-a bazat pe colaborarea unui
numar important de economisti i speciaIiti, printre care s-
au remarcat: Alexandru Barladeanu, Aurel Vijoli, Modoran,
Bucur Schiopu, Gaston Marin, Roman Moldovan si altii.
Trebuie s mai evidentiez un alt moment deosebit
petrecut in ajunul sarbatoririi a 15 ani de la evenimentele de
la 23 august 1944. La aceste festivitati a fost invitat o
delegatie de partid i guvernamentala a U.R.S.S. Delegatia
sosita. la Bucuresti avea in frunte pe maresalul Konev.
Acesta era insarcinat s inmneze un drapel al Armatei
Sovietice Comandamentului trupelor Capita lei, marcand
eliberarea Bucurestiului de Armata Rosie. Acest eveniment
vroia s se produca la adunarea festiv din seara zilei de 22
august. Afland despre ce este vorba, Gheorghiu-Dej 1-a
invitat pe maresalul Konev la Biroul Politic pentru a-i
aduce la cunostinta nedumerirea noastra in legaturd cu

145
problerna drapelului Armatei Roii. Dej, foarte indignat, a
spus:
- Tovarase Konev, nici dupa cincisprezece ani
partidul i guvernul sovietic nu cunosc faptul ca
Bucurestiul, incepand cu ziva de 23 august 1944, a deschis
lupta irnpotriva armatelor hitleriste din Capita la si din jurul
ei? Ca Armata Romand, sprijinit de fortele patriotice
muncitoresti si de populatie, in zile a eliberat Capita la
3
Romniei? Trupele hitleriste au cap itulat. Trupele sovietice
au fost primite cu flori. Populatia a urcat pe tancurile
voastre i le-a condus pand in afara Bucurestiului.
Noi nu putem accepta, nu putem admite ca s fie
inmanat drapelul Armatei Rosii Cornandamentului Armatei
Romne din Bucuresti.
Maresalul, dezorientat, ne-a intrebat:
Ce trebuie s facd el? doar are o sarcind de implinit.
Dej ii indeamnd sa mearga la Ambasada Sovietica si
s comunice la Moscova punctul nostru de vedere.
De la Ambasada Sovietica ni s-a comunicat c
Moscova a admis pozitia noastra.
Tot in perioada aceasta dintre 1953-1956, s-au mai
inregistrat si alte controverse cu Hrusciov. Dupd ce a vizitat
fabricile de tractoare i camioane Brasov, sustinand Ca
industria sovietica poate s ne livreze cate tractoare i
camioane dorim, Dej i-a rdspuns:
Economia nationala are nevoie de tractoare i
-
camioane in cantitati sporite an de an si dv. nu ne puteti
asigura cantittile necesare. Si i-a aratat o scrisoare primita
din paAea guvernului sovietic, prin care se specifica faptul
cd nu poate s ne livreze din 500 de camioane, cat a cerut
guvernul roman, decat numai 100 de bucati.
- Treaba voastr, o s \id coste ca i cnd le-ati
produce din aur, a zis Hrusciov.

146
 - Vom produce, i-a rdspuns Dej i tractoare i
camioane, chiar daca ne va costa cat ziceli dv., dar vom fi
satisfacuti ca le produce industria noastra i cd sunt ale
noastre!

147
 XII. RETRAGEREA DIN TARA
A TRUPELOR SOVIETICE

Prin Tratatul de Pace de la Paris din 1946, Romania

era obligata s suporte prezenta trupelor sovietice pand la
incheierea Tratatului de neutralitate a Austriei. Gheorghiu-
Dej, care participase la semnarea acestui tratat, cunostea
foarte bine aceast clauza si a exploatat-o cu mdiestrie.
Hrusciov probabil cd nu tia de aceast clauza. Pentru
propria sa faim in Occident, Hrusciov s-a avntat in
semnarea Tratatului de neutralitate cu Austria si 1-a realizat
in vara lui 1955. Multi dintre membrii Biroului Politic ne
aflam atunci pe litoralul Mdrii Negre, in concediu de
odihn. Cnd s-a anuntat semnarea Tratatului de
neutralitate cu Austria, Dej ne-a convocat la vila sa din
Eforie-Nord si, foarte radios, ne-a informat despre
eveninientul respectiv.
- Fratilor, a strigat el, in sfarsit, a venit momentul
mult ajteptat: Eliberarea de trupele sovietice! Trebuie mult
tact, dar sa fim demni i sa rididm conducerii sovietice
problema retragerii acestor trupe. Intrerupem concediul de
odihn si plecam la Bucuresti. Am aflat cd de maine,
Hrusciov efectueazd o vizit oficiald in Bulgaria. Prin
ambasada noastr de la Sofia si prin ambasada sovieticd de
la noi, il vom ruga pe Hrusciov ca, la incheierea vizitei in
Bulgaria, in drumul de intoarcere la Moscova, sa facd o
escald la Bucuresti.
Sosit a doua zi in Capita l, Dej a comunicat, prin
ministrul nostru de Externe, ambasadorului sovietic, dorinta
noastrL, precum si ambasadorului roman la Sofia. A doua zi
Hrusciov ne-a anuntat pe aceleasi cfli cd accept cu plcere

148
invitatia partidului i guvernului roman de a face o vizit
neoficiala in Romania.
Dej ne-a chemat la biroul sau de la Consiliul de
Minitri i ne-a informat cd Hruciov a acceptat invitatia de
a veni la Bucureti. S-a stabilit o delegatie care sa participe
la discutiile cu Hruciov asupra necesittii retragerii
trupelor militare sovietice. Delegatia a fost formata din:
Dej, Apostol, Bodnara, C-tin Prvulescu, Miron
Constantinescu i losif Chiinevschi. Dej a propus ca
Bodnara, care cunotea bine limba rus i se bucura de o
anumita incredere printre sovietici, sa prezinte problema.
Cu totii am fost de acord.
In cinstea vizitei lui Hrusciov, s-a organizat un mare
miting in Piata Victoriei. S-au tinut cuvantarile de rigoare.
Dupd miting ne-am deplasat impreund cu Hruciov la
locuinta lui Dej de pe malul lacului Herstru. Dej i-a
multumit lui HruFiov pentru amabilitatea de a accepta
invitatia noastra. Hruciov a multumit, la rndul lui, pentru
invitatie. Dej i-a amintit lui Hruciov ea de curand s-a
semnat de cele patru mari puteri Tratatul de neutralitate cu
Austria.
- Am socotit c este necesar s avem un schimb de
pareri cu Dumneavoastr, in legaturd cu situatia creat de
semnarea acestui tratat. Tovarawl Bodriara va vorbi despre
importanta ce o are pentru noi acest eveniment.
Desigur, a urmat un antreu, o masa destul de sumard
pentru cd Dej era foarte echilibrat in aceast privinta dupd
care Bodnara. bine pregatit de amfitrion, a exprimat cu
calm prevederile Tratatului de la Paris cu privire la
stationarea de trupe sovietice pe teritoriul Romniei.
Conducerea noastra de partid socotqte cd trebuie s
discutarn cu Dv. modalittile de retragere a trupelor
sovietice din Romania, conform tratatelor internationale.

149
 1-1ruciov, a cdrui lap s-a Inroit i capul chel pared i
se marise, s-a ridicat in picioare foarte revoltat i ne-a spus
cu voce tare:
Parra' acum v-ati simtit bine sub aripile calde,
ocrotitoare ale Uniunii Sovietice, acuma vreti s ne dati cu
tifla in nas? Ati devenit antisovietici, comuniti nationaliti!
Am intervenit noi (Dej, eu i Prvulescu), explicnd
Ca suntem obligati sa ridicam in fata maretei" Uniuni
Sovietice, problema retragerii trupel or sale de pe teritoriul
Romaniei. Poporul roman ca i opinia publica internd i
internationala ateapta acest gest mret" de incredere si
intelepciune...
Tot furios, dar mai potolit putin, Hrwiov tot repeta:
- Sunteti antisovietici! Sunteti nationaliti! Eu ma
retrag i plec la Moscova!
Dej i noi, in afara de Bodnara care 1-a insotit pe
Hruciov la aeroport, am ramas pe loc. HruFiov nu-i luase
rmas bun de la noi, nu daduse mana cu nimeni la plecare,
cum s-ar fi cuvenit.
Chiinevschi, sustinut de Miron Constantinescu, si-a
manifestat ingrijorarea privind relatiile noastre de partid si
de stat cu Uniunea Sovietica. Supararea i plecarea brusca a
lui HruFiov va schimba in eau aceste relatii...
- Pentru ce i-am cerut, cred0 ca putea s ne pupe
Hruciov? a replicat Dej. Considera[i voi c trebuie sa mai
fim tratati ca nite rude sarace? Dacd ins sovieticii vor
judeca cu sange rece problema ridicat de noi, nu cred c nu
vor actiona conform dreptului international. Supararea
plecarea bruscd, dragi tovar4i, curn poate fi caracterizatd?
Nu ca a unui stapan fata de slugi? Vreti s rmnem in
continuare in aceast posturd?...
$i dupd cateva clipe de tacere, Dej a reluat pe un alt
ton, mai calm, mai cald:

150
 - Totusi nu trebuie sa dramatizam situatia. Eu It
cunosc destul de bine pe Hrusciov. Se aprinde repede, se
zburleste i apoi se domoleste. Dreptatea este de partea
noastr. Vom invinge si de ast data. Problema
sovromurilor stiti cd nu a fost ward. Au inventat tot felul
de presiuni sa renuntam la pozitia noastra. Sa stiti c
demnitatea in fata celor mari, impresioneazd, nu
intotdeauna negativ. Pozitia noastr fata de sovromuri a
avut succes pentru c a fost ferma. Vom avea succes si in
aceast chestiune. Dar trebuie sa avem rabdare. Ea nu este
deloc usor de rezolvat de sovietici. Trebuie s tinem seama
c Hrusciov insusi, care e mai repezit, dar totodat si mai
deschis, mai larg in vederi are in coaste, in conducerea
Uniunii Sovietice, oameni foarte dun i autoritari, ca
Molotov si Jukov. Apoi sa nu uitarn cd suntem membri ai
Tratatului de la Varsovia. Asta complied intrucatva
problema...
Apoi pe un ton ferm, hotardt:
- Dreptatea este insa de partea noastra i trebuie s
invingem! Cu aceast incheiere, am plecat fiecare la
treburile noastre.
Semnarea Tratatului cu Austria, stipulat in cadrul
Tratatului de la Paris pentru retragerea trupelor sovietice
din Romania prevedere strecurata cu abilitate de
diplomatia romnd in acel tratat din 1946 la care participase
ai Gheorghiu-Dej, acum exploatata de el cu staruint, dar nu
zgomotos a pus pe sovietici in mare incurcatura.
diplomatica. Ei au cautat s transforme aceast situatie pe
seama prevederilor Tratatului de la Varsovia. Este si
motivul pentru care, in octombrie 1956, dupd evenimentele
din Ungaria, Guvernul sovietic a publicat o declaratie
privitoarela dezvoltarea b i intarirea prieteniei si

151
colabordrii dintre Uniunea Sovieticd si celelalte tri
socialiste" in cadrul Tratatului de la Varsovia.
Se promitea respectarea principiilor suveranitatii,
avantajului reciproc si egalifatii in drepturi. Dupd cum se
cunoaste, aceste principii au rmas numai pe hrtie. In
declaratia mentionatd mai sus se afirma ca: Guvernul
sovietic este gata sa inceapd tratative cu Guvernul Ungariei
si cu c:elelalte state participante la Tratatul de la Varsovia,
in problema mentinerii trupelor pe teritoriul Ungariei".
Dupd cum vedeti, numai Ungaria era nominalizata in
problerna trupelor. Nu se pomenea nimic despre trupele din
Romnia. De fapt, scopul acestei declaratii era nu plecarea
trupelcr, ci mentinerea lor. Se urmirea stabilirea unor noi
justificdri, a unor noi baze de reglementare a mentinerii
acestor trupe pe teritoriul tarilor membre ale Tratatului de la
Varsovia.
In prelungirea acestei tendinte. se cuvine a fi subliniat
si un alt moment. In noiembrie-decembrie 1956, s-a
convenit sa meargd la Moscova o delegatie guvernamentara
condus de Chivu Stoica, presedintele guvernului nostru.
Dupd ce s-au luat unele hotrdri, mai ales pe probleme
econornice si comerciale bilaterale, Nichita Hrusciov a gsit
de cuviint sa se ocupe special de importanta Declaratiei
Guvernului Sovietic din octombrie 1956, mentionnd
pericolul i amenintarea pe care o reprezint mentinerea
blocurilor militare, remilitarizarea Germaniei Occidentale,
mentinerea trupelor americane si ale altor state in
apropierea tarilor socialiste. Drept urmare, se convine
asupra unei declaratii comune rorrtno-sovietice, unde se
stipula stationareea vremelnicd a trupelor sovietice pe
teritoriul Romniei, in conformitate cu Tratatul de la
Varsovia. Se mai sublinia c Guvernul Uniunii Sovietice i
Guvernul Romniei se vor consul ta intre ele, dar si cu

152
ceilalti membri ai Tratatului i in conformitate cu evolutia
internationala, asupra necesittii sau nu a stationarii
trupelor sovietice pe leritoriul Romaniei. Era, in ciuda
aparentelor, un c4tig diplomatic pentru noi.
A urmat i un altul. In anul 1957, se semna la
Bucureti acordul intre Guvernul Romniei i Guvernul
Sovietic referitor la statutul juridic al trupelor sovietice,
stationate temporar pe teritoriul Romniei. In felul acesta se
punea capat multor abuzuri care se produceau ca urmare a
stationarii acestor trupe pe teritoriul Romniei i se
recunotea necesitatea reglementarii situatiei.
- Ruii vor inghiti galuca imi spunea Dej incet,
dar sigur.
La indemnul lui, partea romand accepta cu diplomatie
reglementarile, le suprasolicita chiar, facnd mare tapaj
propagandistic pe tema prieteniei de nezdruncinat", dar in
realitate insistnd pe caracterul vremelnic al stationarii
trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei. Pe a indirecte se
sugera i posibilitatea unui scandal diplomatic international,
privind nerespectarea tratatelor de cdtre sovietici.
Sovieticii i mai ales HruFiov se temeau de un
scandal diplomatic i de aceea cautau cu febrilitate noi
motive care sa le justifice prezenta militard in Romnia.
Gheorghiu-Dej a intuit perfect aceast teamd i a exploatat-
o, nu ins cu gldgie, ci cu diplomatie. Era in firea lui s
nu-5i etaleze intentiile, pe care ins le urmarea cu o
disciplind de fier. Fara zgomot" era deviza lui pe care ne-o
transmitea adesea i noud, mai ales, and era vorba de
sarcini concrete i delicate.
Presupunnd cd Dej ar fi actionat in aceast privinta
pripit 5i cu tam-tamul pe care-I facea mai tarziu Ceawscu
pe tema independentei, riscam sa nu mai piece trupele

153
sovietice de la noi i poate c le aveam i astazi pe cap, cum
este Inca Armata a 14-a in Transnistria.
Sa mai presupunem ca Dej ar fi luat initiativa unei
rezistente armate i proteste civile, impotriva prezentei
acestor trupe. Ar fi fost o vrsare inutild de sange. Nici
macar n-am fi avut parte de scandalul international privind
situatia din Ungaria, scandal care i-a afectat destul de mult
pe sovietici in acea vreme i mai tarziu.
Dej a intuit ca situatia noastra, a Romaniei in raportul
dintre rnarile puteri ale lumii conternporane este alta deck a
Ungariei i chiar a oricarui stat vecin, lucru pe care nu-1
inteleg actualii promotori ai rapidei noastre integrari in
N.A.T.O. Occidentul dupa cum nu e greu de prevazut
ne tradeaza. i astazi, dup cum ne-a tradat i dupd cel de-al
II-lea :razboi mondial. Faptul atunci era mult mai mascat
cleat acum. De pada', acum se intelege mai uor c
zambaTtul Clinton nu ne-a primit in N.A.T.O., pentru Ca s-
a inteles mai intii cu Elfin la Helsinki in privinta sferelor de
influenta. In privinta imprtirii acestora intre Churchill si
Stalin dupa cel de-al doilea rdzboi mondial i tradarea de
cdtre Occident a Romaniei, au trebuit sa teach' aproape 50
de ani ca sa se afle adevrul. Gheorghiu-Dej are meritul de
a fi inteles acest adevar din cursul evenimentelor la care
participa. Refuzul de a se acorda larii noastre statutul de
cobeligeranta in cadrul Tratatului de la Paris, in ciuda
tuturor evidentelor, conditiile grele, absolut nefirqti in
raport cu realitatea i cu ratiunea. nu puteau fi impuse
unilateral de Cate Uniunea Sovietica i Stalin, rand o
intelegere prealabila cu celelalte puteri aliate, Anglia i
State le Unite. Or, faptul acesta ramasese secret, pe cand la
suprafata se ducea, pe atunci, razboiul rece" dintre ele.
Ar fi fost o greeala enorma ca Romania s fi fost
impinsa orbqte intr-un rdzboi cald", cum cereau tarani0i

154
 incercdrile lor de rezistent armat in munti, facand jocul
serviciilor de spionaj de tot felul. Asta ar fi fost echivalent
cu o sinucidere. Or, Gheorghiu-Dej are meritul de a fi
refuzat acest drum. El a preferat drumul unor discutii
directe cu dwnanul".
In aceast privintd, Dej nu numai c a intuit situatia
geo-politica a trii noastre in acel moment, ci a mizat pe
anumite elemente in schimbare din conducerea Uniunii
Sovietice. Despre caracterul nervos i instabil al lui
Hruciov, el ne atragea adesea atentia. De aceea el a lansat
repede i apoi a lsat sa se coach' in capul lui, ideea de
retragere de buna voie a trupelor sovietice din Romania ca
unica solutie rezonabila a conflictului (doar diplomatic
deocamdata!) intre cele cloud tali. Asta mai avea nevoie i
de schimbarile necesare, intuite de Dej, in cadrul raportului
de putere de la Moscova.
In acel timp in U.R.S.S. se infruntau cloud tendinte,
diametral opuse: una reformatoare in frunte cu HruFiov i
alta conservatoare. Lupta intre aceste tendinte s-a incheiat
in iunie 1957, cand la o plenara a C.C. al P.C.U.S. a fost
invinsa aripa conservatoare condusa de Malenkov,
Kaganovici i Molotov. La sfaritul lui octombrie al
aceluiai an A. K. Jukov este eliminat din prezidiul
U.R.S.S., iar in martie 1958 4i depune mandantul N.A.
Bulganin. Pe acest fond al schimbdrii raportului de forte
intre conservatori i cei deschii schimbarilor, am actionat
noi. Astfel, in luna mai 1958 au loc la Moscova cloud
reuniuni la nivel inalt al tarilor socialiste. La ambele,
delegatia romana a fost condusa de Gheorghiu-Dej. Intre
prima i a doua, delegatia romana a avut discutii chiar cu
Nichita Hrwiov, care ne-a comunicat hotardrea Uniunii
Sovietice de a-i retrage trupele de pe teritoriul Romaniei.

155
 A doua zi, 24 mai, a avut loc edinta. Comitetului
Consultativ al Tratatului de la Varwvia. La unul din
punctele inscrise pe ordinea de zi figura Raportul lui I.S.
Konev, comandantul suprem al fortelor armate unite, cu
privire la o noud reducere a fortelor armate ale tdrilor
participante la Tratat i la retragerea trupelor sovietice de pe
teritoriul Romniei. Nichita Hruciov in cuvntul sdu, dupd
ce a salutat hotrdrea Chinei de,a retrage voluntarii chinezi
din Coreea de Nord, a spus: In scopul slbirii incorddrii
internationale, Guvernul nostru, in urma consultdrii cu
Guvernul Romdniei, prezintd consftuirii, spre examinare,
problema retragerii trupelor sovietice care se afld pe
teritoriul acestei tali, in conformItate cu Tratatul de la
Varovia".
Consiliul Politic Consultativ a adoptat o declaratie de
presd in care se spunea in mod expres: Consiliul Politic
Consultativ al Tratatului de la Vawvia aprobd hotdrArea
Guvernului U.R.S.S. cu privire la retragerea in viitorul
apropiat a trupelor sovietice care se afld pc teritoriul
Romdniei, in conformitate cu Tratatul de la Varwvia".
Hotdrarea celor cloud guvermne a fost semnatd chiar
atunci de prim-minitrii acestora. In aceeai zi, minitrii
Fortelor Armate ale celor cloud tad (general-colonel Leontin
Sldjan i marealul Rodion Malinovschi) au semnat
acordul retragerii. Destinul a fdcut ca tocmai acela care a
condus intrarea trupelor sovietice pc teritoriul Rorndniei s
semneze i retragerea acestora. Era de fapt omul care
cunotea cel mai bine situatia i, poate a contribuit cel mai
mult la elucidarea ei in cadrul Guvernului Sovietic.
Actiunea s-a desf4urat MIA mare protocol i tam-tamuri.
Gheorghiu-Dej, aflat atunci la Moscova, a interzis
reprezentantilor partii romne orice fel de comentariu cu
privire la acest eveniment. Nici sovieticii nu erau interesati

156
sa inregistreze comentarii privitoare la aceasta infrangere
pusa intentionat sub semnul marinimiei lor, iar in cadrul
Tratatului de la Varovia, pe seama intelegerii cu ceilalti
parteneri.
Comentariile idiscutiile acestora ne-ar fi fost
defavorabile noua, ar fi putut duce la intarzierea i chiar
anularea deciziei sovietice i de aceea Dej a facut totul
pentru a le evita. Jocul lui abil a reuit. Dei se spunea c
trupele sovietice stationau in Romania conform intelegerii
in cadrul Tratatului de la Varovia, ele plecau in realitate
conform celor stabilite prin Tratatul de la Paris.
La intoarcerea in tara, delegatia romand a prezentat un
raport in cadrul unei plenare a C.C. a P.M.R., subliniindu-se
cele realizate cu destula parcimonie. Trebuie sa subliniez Ca
nici propaganda romand oriented cu grij de Gheorghiu-
Dej nu s-a manifestat galagios, cu semne de parada.
Opinia lui Dej era c politica de independenta nationala
trebuia sa se realizeze discret, prin fapte concrete, fara
publicitate inutila i paguboasa pentru tara.
Plecarea trupelor sovietice din Romania a reprezentat
insa un moment crucial in istoria tarii dupd cel de-al 11-lea
razboi mondial. Acest moment a fost i un examen de
intelepciune, de forta morala i patriotica a conducerii, de
atunci, Romaniei.
Prin acest act s-a inlaturat principalul obstacol din
calea eliberdrii depline i a obtinerii independentei tarii.
Numai pe baza lui se putea trece la infaptuirea liniei
politice nationale a partidului i statului roman.
Acest eveniment poate fi o sursa de invataminte
pentru zilele de azi, de maine i de poimdine. Romania a
avut un rol de pionierat in lupta pentru retragerea trupelor
straine de pe teritoriul altor tari, dupa cel de-al II-lea razboi
mondial. Numai in acest fel s-a putut urma apoi drumul

157
unei doctrine militare nationale, conforme cu interesele
poporului nostru.
Multe orori, greFli i abuzuri, care au costat mult
poporul roman, au putut fi inlturate dupa plecarea trupelor
si a consilierilor sovietici.
Evenimentele din 1958 au creat premisele care au
condus la Declaratia de Independenta din 1964.

CONTRAOFENS1VA IMPOTRIVA LUI

GHEORGH1U-DEJ

In acea perioada, mai ales dupa solicitarea de

retragere a trupelor sovietice, incepuserd s se clued a
anumite actiuni propagandistice care bateau departe. De
pilda, .,grupul lui Dej" din conducerea partidului i statului
roman incepuse s fie acuzat deschis in presa sovietica i a
altor tari socialiste ea nationalist i antisovietic.
Erau i nemultumiri mai vechi. Multi membrii ai
conducerii P.C.U.S. nu au vazut cu ochi buni indeprtarea
Anei Pauker, a lui Vasile Luca i Teohari Georgescu din
componenta conducerii i din Guvern. Erau i nemultumiri
legate de desfiintarea sovromurilor.
Insai prelungirea unui rdspuns pozitiv la propunerea
noastra de retragere a trupelor sovietice avea ceva
semnificativ. Se atepta pared o schimbare care sa opreasca
acest proces.
c'tiu
Y cd Dej a intuit cd in jurul lui i al b4tinailor"
din conducerea partidului plutesc nori negri. De aceea el ne
indemna la maxima prudent. Nici lui nu i-a fost wr...
Se tie ca. in 1956 a avut loc congresul P.C.U.S. de
condarnnare a cultului personalitatii lui Stalin. La acest
158
congres a participat si o delegatie a P.M.R. condusd de
Gheorghiu-Dej. Din delegatie au facut parte: Iosif
Chiinevschi, Petre Borild i Miron Constantinescu. La
intoarcere, delegatia trebuia sa facd un raport pentru a fi
discutat in Biroul Politic.
Miron Constantinescu i Chiinevschi au cerut ca ei
sa facd acest raport. Dej nu li s-a opus, dar a recomandat sd
participe i Borild la redactarea lui, el cunoscdnd mai bine
situatia din Uniunea Sovieticd, fiindcd trdise mult timp
acolo.
Nu a trecut mult timp, i Borild a venit val-vdrtej la
Gheorghiu-Dej spundndu-i indignat cd in proiectul de
raport, cu toate impotrivirile sale, se subliniazd cd i in
partidul nostru i in societatea romdneascd s-au produs
urmdri grave al cultului personalitdtii, cd i la noi se and un
Stalin, este adevdrat, mai mic, dar existd un Stalin, in
persoana lui Dej...
Dej era foarte dezamdgit i trist in perioada aceea.
Totui el nu si-a pierdut cumpdtul i i-a spus lui Borild sd
participe in continuare la definitivarea raportului i la
discutarea lui in Biroul Politic.
- Dacd nu ajungeti la un punct de vedere comun, sa
vorbeti despre obiectiile tale!
S-a intocmit raportul, aa curn I-a gdndit Miron
Constantinescu i Chiinevschi. Dej a cerut sd fie citit de
fiecare dintre membrii Biroului Politic, inainte de edinta in
care a fost luat in discutie. La edinta Biroului Politic tiu
cd nu s-a mai citit documentul, ci s-a trecut la dezbaterea
lui.
Prima parte a raportului se referea la continutul celor
prezentate de Flruciov la congresul sovietic asupra cultului
personalitatii lui Stalin i a urmrilor sale grave in viata
P.C.U.S. i a popoarelor sovietice. In a doua parte se

159
sublinia ca in P.M.R. i societatea romaneasca s-au produs
urmari asemanatoare cu cele din U.R.S.S., datorit cultului
personalitatii lui Dej. In ultima parte a raportului se trageau
concluzii i se sugerau masuri pe-itru lichidarea cultului
personalitatii i a consecintelor acestui cult in viata internd
de partid i a poporului roman.
Aceste acuzatii erau neadevarate i nedrepte in fond,
erau rLu intentionate i serveau interese straine partidului,
tarii i poporului roman.
Cultul personalitatii, pe lnga formele de suprafatd,
inseamn, in esenta reducerea la tacere a celor care nu sunt
de parerea ta, pana la inchiderea gurii cu pistolul i
mitraliera, cum a procedat Stalin. $1 la noi, Ceauescu mai
tarziu a procedat la anihilarea celor din jurul sau, nu ins in
formel de masa de pe vremea lui Stalin. Gheorghiu-Dej nu
.

a procedat ins niciodata astfel, iar cazurile Fori si

PatraKanu sunt cazuri speciale in care Dej nu a avut un rol
decisiv. Gheorghiu-Dej nu e direct vinovat de uciderea lor.
0 vind morala are i el, cum avem toti ceilalti din
conducerea de atunci a partidului, caci ne-am lasat pui in
fata faptului implinit. Dar sunt situatii in care Gheorghiu-
Dej s-a manifestat clar impotriva reprimrii celor ce s-au
manifestat direct impotriva lui. Cazul Anei Pauker, despre
care am mai vorbit i in care chiar Stalin s-a pronuntat
pentru lichidare fizica. Gheorghiu-Dej 1-a infruntat chiar pe
Stalin, opunndu-se acestui procedeu, iar Ana Pauker a
ramas in viata i membra pensionard a partidului. Nici cu
ceilalti adversari nu a procedat altfel, iar represalii de masa
in rndul partidului nu au avut loc in acea perioada, iar in
contra actiunilor clicii( Luca, Ana si Teohari) Dej a jucat,
dimpoiriva, un rol anihilator. El a fost cel ce, chiar in acele
imprej ardri grele, a actionat impotriva represiunilor. Am
amintil despre cei peste 10.000 de tiirani arestati pe vremea

160
cotelor( perioada gestionata de Ana Pauker) , pe care el, din
initiativa direct i personalk i-a eliberat din inchisori.
Si in cazul "Canalului", el a actionat impotriva
represiunilor. Cei ce au facut crime i represiuni la "Canal"
au fost arestati i judecati din ordinul lui, iar acesta a fost
inchis tot din initiativa lui...
$i aici Gheorghiu-Dej a jucat un rol de tampon. $tiu
ca toate sesizarile ajunse in mana lui au fost rezolvate
favorabil, iar atunci cnd a scapat de influentele straine, iar
tara i-a catigat pe deplin independenta guvernamentala i
administrativa, el a fost primul care a cerut i a impus
hotararea eliberdrii din inchisori a tuturor detinutilor politici
nu vreau sa mai aud de detinuti politici in Tara
Romaneascd"! a strigat el in plenul Biroului Politic al
fostului Partid Comunist. Acest strigat ar trebui sa-1 ia in
seama i detinatorii de azi ai puterii politice din Romania.
Gheorghiu-Dej s-a bucurat, intr-adevr, de mult
prestigiu in partidul nostru i in afara lui, in tara i in
straindtate, pe plan international. Dar toate semnele de
omagiu i de recunoatere el le primea cu modestie.
Adesea, and socotea el cd acestea sunt exagerate, mai ales
in presd, el reactiona indignat, am ardtat mai sus, cum in
plind risipa de cult a personalitatii lui Stalin, el i-a chemat
pe ziaritii notri impreund cu cei ce-i indrumau
(Chi5inevschi i Leonte Rautu) i i-a sapunit zdravan pentru
laudele ce i se aduceau in pres in legatura cu activitatea i
propria sa persoand, laude pe care le considera"aiurite".
Vreti s ma rupeti de partid"? Vreti sa ma izolati de
proprii mei tovardi de luptd"? Asta ii intreba Dej pe
ziariti. In lumina faptelor despre care am vorbit, sunt
convins acum, chiar mai mult cleat atunci, cd Gheorghiu-
Dej a dus o lupta ferma, atenta i continua, impotriva
cultului propriei sale personalitati, cult pentru care, dacd

161
trebuie cautati vinovati, ei sunt de gasit tocmai in rndul
celor care, atunci in vara lui 1956, cautau sa-1 acuze pe Dej
, tocmai, de cultul personalittii.
M-a revoltat insa, in timpul pregtirii raportului
delegai iei noastre, uurinta, lipsa de raspundere cu care
Chiinevschi i Miron Constantinescu ii asemuie pe Dej cu
Stalin. Ei, care erau uierii lui Dej, dupd inlturarea
grupulii Anei Pauker? Ei sa facd asemenea afirmatii? Ma
intreb: cnd au fost ei cinstiti N de Dej i de conducerea
de partid?
In acelai ton, dar cu argumente diferite, a condamnat
i Moghioro atitudinea celor doi. imi amintesc cd in
cuvantul sau, Moghioro a aratat ca Miron 1-a vizitat acasa
cu intentia clara de a-1 atrage de partea sa. Aceeai
incercare a facut-o i Chiinevschi cu Constantin
Parvulescu.
In cuvntul lor, cei doi au btut in retragere spunnd
Ca ei au procedat astfel din motive personale. Dej, cum era
5i firesc, s-a ardtat indignat de modul cum au procedat i de
continutul acuzatiilor care i se aduceau. El a cerut ca Biroul
Politic sa aprobe convocarea unei plenare a C.C. care sa
analizeze situatia creata in conducerea de partid i sa
decidd Biroul Politic a aprobat aceasta propunere.
Dar acea plenara nu a putut avea loc atunci din cauza:
evenimentelor din octombrie 1956, din Ungaria. Ea s-a
desfaurat abia in prima parte a anului urmator. Membrilor
C.C. li s-a pus la dispozitie atat raportul" Miron
Constantinescu Chiinevschi, cat i stenograma discutiilor
din Biroul Politic. Plenara a durat cred, cloud sau trei zile.
Nimeni din cei ce au luat cuvntul nu au fost de acord cu
punctul de vedere al lui Miron Constantinescu ai
Chiinevschi. Au fost unii vorbitori care au sustinut ca cei
doi nu ar Ii avut curajul s sustind, ce au sustinut, dacd nu ar

162
fi fost incurajati de la Moscova sa deschida o lupta
fractionist impotriva lui Dej, pentru a fi inlaturat de la
conducerea partidului.
Dej tia de ele dar s-a fdcut c nu le ia in seama. Mai
mult, a facut tot posibilul ca ele s nu ajunga obiect de
discutie publica, in presd. Ar fi fost periculos pentru
actiunile noastre in directia tratativelor cu Guvernul sovietic
privind scoaterea trupelor ruseti din tard.
De altfel, tin s subliniez, ca toate infruntarile de
opinie, atat din Biroul Politic, cat i din plenara C.C. s-au
desfaurat cu uile inchise. Nu s-a dat deck un comunicat al
plenarei care a calificat ca antipartinica, fractionista, pozitia
celor doi i a hotarat eliberarea celor doi din functiile ce le
detineau.
A fost cel de-al doilea mare oc suportat de
conducerea partidului nostru dupd cel punctat de grupul
Anei Pauker, despre care am vorbit mai inainte.
Nu a fost uor s lupti in interiorul tarii pentru
apdrarea linitii sale politice, economice i sociale i sd
actionezi in acelai timp i impotriva obstacolelor din afard,
ale celor carora nu le convenea linia nationala pe care o
adaptase partidul nostru, condus de Gheorghiu-Dej.
lar curatirea de asemenea elemente a fost foarte
dificila. i a fost nevoie de mult tact din partea lui Dej, i
fard ranchiund. Este edificator in acest sens urmtorul
exemplu:La cateva luni dupd ce Miron nu mai era in
Biroul Politic ii amintete Barldeanu intr-o edint,
Dej a intrebat: ce mai face Miron. 1 s-a raspuns Ca este
cercetator tiintific. Si ce salariu are"? a vrut sa *tie Dej.
Mai, el are vreo 5 copii" a constatat atunci Dej, nu-i ajung
banii. Sa-i mai dam o completare de 5 mii lunar de la
partid"...

163
 Ap era Dej. Nu era rdzbunator. Dimpotriva, odata
rezolvata problema, principial i practic, el devenea "painea
lui Di mnezeu", se comporta cu totul i cu totul uman,
concesiv, se preocupa de soarta celor ce puteau s fie loviti
in urma unor excese, ca i in cazul de mai sus.

CATRE LIBERALIZAREA VIETH INTERNE

In 1958 s-a incheiat procesul de retragere a trupelor

sovietice, iar stilul adoptat de catre Dej in acele imprejurdri
i actiunile sale politice de mare anvergura erau, in general,
acoperite. Nici nu-i placea sa se vorbeasca despre ele, iar
atunci cnd trebuiau sa se producd, tiu ca cerea discretie,
prudenta, tact i retinere. Mai ales a lupta noastra de atunci
trebuia sa se desfaware i pe alte planuri, unde aveam
nevoie sa nu trambitm, ci s ne sustinem cu calm i
fermitate punctul nostru de vedere, sa-1 deducem din
realitti, sa-1 argumentrn pe baza acestora i s ne
asigurEm pozitiile independente, in conformitate cu
adevrul i interesele fundamentale ale poporului roman,
rezistenta la presiunile pe care le exercita in continuare
vecinul de la Rasarit, in plan economic i spiritual, pe de
alta parte, spargerea "cortinei roii, de fier" in dosul careia
fusesern obligati sa trim, 'Ana atunci. Cu alte cuvinte
deschiderea spre Occident. In ambele directii aveam nevoie
de mult initiativd i tact.
Dupd ce am eliminat "grupul kominternist" din
conducerea partidului, dupd ce s-au retras trupele sovietice
i comilierii, a urmat i eliberarea de dogmele sovietice, ale
aa-zisului realism-socialist. Ele erau expresia unei presiuni

164
ideologice de care am putut scapa abia in jurul anilor '60.
De amintit discutiile lui Dej de la Uniunea Scriitorilor.
Atunci au avut loc schimbri importante si in
conducerea Uniunii respective. Mihai Beniuc a fost
schimbat cu Zaharia Stancu, iar Lucian Blaga a fost adus in
prim-planul culturii romane, dupd Tudor Arghezi si George
Calinescu. Din pacate, Blaga a incetat din viata la putin
timp dupa aceea.
Tot de la debutul anilor '60, dateaza si inceputul unei
deschideri marcante tap de literatura si arta occidentala, de
care s-a prevalat Ceausescu la Congresul al IX-lea.
Concomitent a avut loc si o deschidere catre Occident
destul de marcanta si fard tuteld sovietica, uneori chiar in
conditiile iritrii acesteia.
Politica de deschidere catre toate trile lumii si, cu
deosebire, catre tarile capitaliste occidentale, corespundea
intereselor generale ale poporului roman.
Se dezvoltd relatiile externe independente ale
Romanici cu Iugoslavia, China populard, Vietnam, Coreea
de Nord si Cuba, cu toate tarile in curs de dezvoltare. Dar
schimbarea cea mai spectaculoas este larga deschidere in
relatiile cu Franta, S.U.A., Anglia si celelalte tali capitaliste
dezvoltate.
Exemplul Romaniei a fost urmat treptat, treptat si de
catre celelalte tari participante la C.A.E.R.
Blocada C.A.E.R. a fost sparta de catre Romania.
Spargatorul principal a fost Fartidul Muncitoresc Roman.
Sub conducerea lui Gheorghiu-Dej, mare patriot si om
politic.
Cele cloud piete mondiale care s-au format la putin
timp dupd ce de-al II-lea razboi mondial piata mondiala
capitalista si piata mondiala socialista antagoniste intre
ele, inchisa una pentru cealalta, a dat posibilitatea U.R.S.S.-

165
ului s desfasoare o politica hegemonista asupra tarilor
participante la C.A.E.R. S-a remarcat lupta U.R.S.S.-ului in
ultimii ani ai vietii lui Stalin si mai ales dupa moartea sa,
cnd Hrusciov 1-a urmat in conducerea P.C.U.S., pentru
subordonarea economica, politica, culturala, stiintifica a
rani noastre. Partea romnd a fost nevoita s se lupte cu
teoriile integrationiste ale lui Hrusciov.
Relatii le economice si comerciale cu tarile
occidentale erau foarte reduse.
Politica de industrializare a tarii, transformarea
socialist a agriculturii si dezvoltarea altor sectoare ale
econorniei nationale nu se puteau realiza fard folosirea
stiintei si tehnicii avansate din Occident.
Conducerea partidului si statului, la indemnurile
staruitoare ale lui Dej, a hotardt deschiderea tarii spre
dezvoltarea relatiilor eonomice si comerciale cu toate raffle
lumii si cu deosebire cu principalele tari capitaliste
occidentale dezvoltate. Astfel au fost trimise delegatii
guvemamentale in Franta, Anglia, S.U.A., Germania
Federala si Italia. Aceste delegatii au avut in frunte pe Ion
Gheorghe Maurer si Alexandru Bdrladeanu.
Prezenta Romniei si activitatea desfasurata de
aceasta in cadrul 0.N.U., au inceput sa fie mai rodnice prin
pozitia noastra ferma de aparare a independentei si
suveranitatii nationale a tuturor tarilor membre prin
colaborarea si conlucrarea lor pentru dezvoltare reciproc
avantajoas pe plan economic, comercial, financiar etc.
Participarea lui Dej la Adunarea Genera la O.N.U. din
toamna lui 1962 alaturi de conducatorii celorlalte tari
socialiste, inclusiv U.R.S.S., prin persoana lui Hrusciov, a
fost de bun augur pentru activitatea Romniei in cadrul
O.N.U.-lui.

166
 In anul 1961, Romnia datorit pozitiei sale proprii, a
votat pentru prima data altfel deck U.R.S.S. i celelalte tari
socialiste, privitor la crearea unei zone denuclearizate in
America de Sud. Noi militam pentru crearea unei asemenea
zone in Balcani i nu puteam fi impotriva ei, in alte parti ale
globului.
Autoritatea i prestigiul Romniei, a politicii sale
externe au determinat O.N.U. s aleaga ca preedinte al sau,
pentru o perioada de un an, pe Corneliu Manescu
ministrul de Externe al Romniei. Corneliu Mnescu
devenise o figura proeminent la O.N.U. El putea fi ales ca
secretar general al O.N.U. daca Ceauescu i consoarta sa,
Elena, din gelozie politica, nu 1-ar fi inlocuit pe Mnescu in
conducerea Ministerului de Externe.
Iar eliberarea detinutilor politici in 1964 a fost fcut
tot la initiativa lui Dej. Avusesem cu el multe discutii
particulare pe aceasta temd. Stia din proprie experienta cd in
inchisori se produc atrocitati i agresiuni greu de imaginat
la adresa fiintei umane. El insui, ca i mine, fusese supus,
pentru ideile sale politice la vexatiuni de tot felul. Avea
informatii foarte largi despre cele ce se intdmpla in
inchisori cu detinutii politici. Cnd a adus aceast problema
in fata Biroului Politic, Dej a declarat cu amaraciune: Nu
mai vreau sa aud de detinuti politici in Romnia"!
La propunerea lui, s-a hotardt, in 1964, eliberarea
tuturor detinutilor politici cdrora li s-a asigurat incadrarea
imediat in munca, potrivit cu pregtirea lor profesionala i
cu gradul de studii, li s-a dat dreptul la locuinta, din cele
construite de stat, precum i dreptul la o salarizare egala cu
a tuturor categoriilor de angajati.
Vrem nu vrem, trebuie s recunoatem, in actul istoric
al eliberarii detinutilor politici din 1964, un model de

167
reconciliere nationald, din care am putea invdta multe i
astzi.
far dac mai trdia Dej mdcar 5 ani, pnd in 1970, nu
ar mai fi urmat epoca de aur" a domniei de tip "feudal" a
lui Nicolae Ceauescu.
inainte de agravarea bolii sale, intr-o discutie cu mine
i Chivu Stoica, Dej si-a exprimat hotkarea ca la Plenara ce
se preconiza s aibd loc la scurt timp, sd-1 elibereze pe
Nicolaa. Ceauescu din functia de secretar al Comitetului
Central i sd-1 transfere la guvern. Plenara nu a mai avut
loc. A avut loc Insd decesul sdu. Dup moartea lui Dej,
datoritd "traddrii" lui Maurer i Chivu Stoica, a ajuns prim-
secretar al Comitetului Central al partidului, Nicolae
Ceauescu i se tie ce a urmat.
Eu a vrea sa mai cornpletez faptul Ca prin anii '60
Dej a lansat ideea comerciantilor particulari (mandatari) pe
care i-a sugrumat Ceauescu mai tdrziu. Dej, cu mult timp
inainte, chiar pe vremea exceselor staliniste ale luptei de
clasd, a cautat s pastreze intreprinderile mici particulare,
atelierele meteugdrqti private. in acest sens a folosit i
sprijinul sindicatelor. Imi amintesc de firma Guban", care
fficea cei mai buni pantofi, era renumitd i prin poetele pe
care le producea, ajunsese sa aibd o mie de salariati. Si nu
era singura. Dej se interesa personal de bunul mers al
acestora. El vroia sa creeze un sistem concurential privat
fat de cel de stat, aa cum in agriculturd a lsat o parte
mare din pdmntul tarii, mai ales in zonele de deal i de
munte, in afara cooperativelor de productie.
Stiu c Bdrffideanu a prezentat un material i el a si
fost di scutat intr-o prima formd, ludndu-se chiar o hotkare
ca C.A.P.-urile sa fie mai independente tat de stat deck
erau, urmnd sd se realizeze i alte etape de liberalizare a
lor. in acea etard se prevedea ca C.A.P.-urile sa incheie

168
contracte de achizitii la bund invoiald cu statul, far ca
acestea s fie obligatorii. Aceasta hotrdre a fost abrogata
mai tarziu de Ceausescu.
13drldeanu afirma intr-un interviu Ca atunci cnd a
fost pus de Dej sa pregteascd materialul pentru
liberalizarea C.A.P.-urilor, el, Bdrldeanu i-ar fi spus lui
Dej cd ar fi bine sa fac acel material impreund cu
Ceausescu, care raspundea pe linie de partid, de agricultura.
Dej s-ar fi infuriat i i-ar fi zis: Las5.-1 pe prostul ala la o
parte! Nu intelege nimic. El poate numai s te-ncurce"!
Asa este. Dej avea o prere foarte proastd despre
Ceausescu mai ales dupd ce acesta s-a ocupat de
agriculturd. Stiu cd, in zelul lui de a se remarca pe aceast
linie, Ceausescu a vrut s facd din Galati o a doua regiune
complet cooperativizata. El a fortat lucrurile si in judetul
Vrancea, care apartinea regiunii Galati, au avut loc o seamd
de revolte care au culminat cu cele de la Vadu-Rosca.
Trimis s potoleasc lucrurile acolo, Ceausescu le-a aprins
si mai tare, trgand cu pistolul in oameni. Ca sa fie salvat, a
trebuit s se intervind cu fortele armate. Auzind de o
asemenea situatie, Dej a fost foarte revoltat. Intr-o discutie
care a avut loc impreund cu mine, Prvulescu i Drdghici, s-
a ardtat dispus s-1 scoat imediat pe Ceausescu din
functie. Au intervenit Parvulescu i Drdghici care au
sustinut cd Ceausescu se afia in legitima aparare, ceea ce a
amnat hotardrea lui Dej. Drept "recunostinta" i pe ei i-a
eliminat din conducere, nu peste mult timp, Ceusescu.
Stiu c aceast hotrdre i-a rmas ca un ghimpe in
suflet pan la sfarsitul lui neasteptat.

169
 DECLARATIA DE INDEPENDENTA

Inca de la inceputulconflictului sovieto-chinez,

conducerea colectiva a partidului, in frunte cu Dej, a avut o
pozitie diferita de aceea a partidelor din prile de rsdrit ale
Europei i Partidul comunist din U.R.S.S.
Dej a militat pentru un dialog responsabil intre
conducerile partidelor comuniste din U.R.S.S. si a Chinei
populare, pentru incetarea polemicii in interesul general al
socialismului, al unitatii si solidaritatii tuturor partidelor
comuniste i muncitoresti din toate tarile.
Delegatia de partid compus din: I. Gh. Maurer, Emil
Bodnra i Nicolae Ceausescu a purtat discutii in acest
sens la nivelul conducerii superioare a partidelor comuniste
din China si U.R.S.S. Prin scris si prin viu grai nu a incetat
s'a se nianifeste punctul nostru de vedere (al P.M.R.) pana la
stingerea din viat a lui Dej i chiar i dupd aceea, find una
din atitudinile noastre, cele mai originale i profunde, in
politica niondialia.
Activitatea Romniei in cadru C.A.E.R. avea la bazd
princir iul dreptului la dezvollare independenta a
econorniilor tarilor frtesti componente i ca atare era
motivL1 principal al divergentelor lui Dej cu conducatorii
acestor tdri, in special URSS. Independenta economiei era
pentru el bozo oricdrei idei pentru inclependenta statald.
Dupd terminarea celui de-al II-lea razboi mondial si
dupd o colaborare remarcabild intre puterile victorioase la
sfarsitul acestui razboi, a devenit dominant tendinta de
divizare a lumii si mai ales a Europei.
Pe plan politic existau cloud sisteme politice de bazd,
cel socialist si cel capitalist.
Din punct de vedere militar a aprut N.A.T.O. si
Tratatul de la Varsovia, iar din punct de vedere economic

170
au luat fiint organizatii economice inchise: in Occident-
actuala UE i in Est, C.A.E.R.
Divizarea economicd a fost influentatd, stimulafa de
caracterul antagonist al orientrilor ideologice i politice,
interesele hegemonice ale celor cloud mari puteri, U.R.S.S.
i S.U.A.
Tad le occidentale au actionat viguros pentru a
impiedica dezvoltarea liberd a relatiilor comerciale
economice i financiare cu tdrile din Rsdritul Europei care
nu au acceptat planul Marshall. Aceast stare, de fapt, a fost
avantajoasd Uniunii Sovietice, sustinnd tendintele sale
hegemoniste care se considera "fratele cel mare" al trilor
socialiste.
C.A.E.R.-ul (Consiliul de Asistent Economicd
Reciprocd) a luat fiinta in anul 1949 la consfatuirea
reprezentantilor guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei,
Poloniei, Romniei, Ungariei i U.R.S.S-ului. Discutiile i
negocierile pentru definitivarea principiilor de organizare i
functionare a C.A.E.R.-ului, s-a desfaurat de la sfar5itul
anilor 1950 pand la inceputul anilor 1960.
Gheorghiu-Dej a condus nemijlocit i cu cea mai
mare rdspundere participarea tarii noastre la elaborarea
principiilor i normelor de functionare ale C.A.E.R.-ului.
Ele au fost atent analizate de mai multe ori in Biroul Politic
i in cdteva plenare ale Comitetului Central al partidului.
Dezbaterea acestora in organele conducdtoare ale partidului
nostru reprezenta tactica aleasd de cdtre Dej pentru a putea
contracara pe sovietici, care militau pentru solutionarea
problemelor de ctre lideri. Hruciov sustine cd numai
primii secretari ai partidelor din tarile membre ale
C.A.E.R.-ului puteau sa aibd puteri depline, s poat hotri.
Doud conceptii organizatorice, contrar opuse, privind

171
C.A.E.R.-ul, s-au ciocnit intre ele la Consfatuirea din anul
1962.
Conceptia lui Hrusciov, care consta in faptul cd primii
secretari hotarasc in calitatea lor de participanti la
conducerea C.A.E.R.-ului. Aceasta inseamna cd prim-
secretarii se constituiau intr-un organ supranational al
C.A.E.R.-ului.
Conceptia lui Dej consta in aceea ca primii-secretari
sunt reprezentanti ai Comitetelor Centrale ale partidelor 7
organisme nationale si indeplineau hotardrile acestora.
Consfatuirea din 1962 a aprobat principiile
fundamentale ale diviziuni internationale socialiste a
muncii. Acest document a fost acceptabil pentru partea
romna, in el se statuau punctele de vedere sustinute de
romani. Consfatuirea nu a luat in considerare propunerile
sovietize care voiau sa transforrne C.A.E.R.-ul intr-o
organizatie suprastatala, supranationala. Plenara C.C. a
P.M.R. din ianuarie 1963 si-a dat acordul asupra
documentului consfatuirii din anul 1962. in comunicatul
plenarei se accentuau principiile: respectrii independentei
si suveranitkii nationale, egalitkii depline in drepturi,
intrajutordrii frkesti si avantajului reciproc.
Nu dupa multa vreme a avut loc o plenard a C.C. al
P.C.U.S. care adopta o hotarare speciald despre C.A.E.R.,
referindu-se in mod deosebit la crearea unui nou organ unic
de planificare.
Procedeul adoptkii de care un partener a unor idei
contrare hotardrii adoptate in comun a produs mare
supara-e in cadrul conducerii partidului nostru, care a
afirmat clar ca hotararile unui partid nu pot fi valabile deck
pentru el. Pentru noi sunt valabile numai hotardrile noastre.
In decursul timpului, Hrusciov a mai lansat i alte idei
precum cazanul comun" in care trebuia s intre cat mai

172
multe gaze 5i petrol, energie electrica 5i cereale. Dej a
respins cu fermitate teoria cazanului comun" 5i
international izarea fortelor de productie.
Propunerile integrationiste ale sovieticilor aveau in
vedere un sistem de relatii 5i forme organizatorice care
scoteau activitatea economica 5i dreptul de decizie de sub
autoritatea nationald a statelor. Aceste propuneri
integrationiste nu se refereau numai la activitatile
economice, ele cuprindeau 5i activitatile culturale, de
invatamnt, 5tiinta, presa, radioul 5i televiziunea. Se
prevedea un C.A.E.R. editorial, o editurd unica pentru
manualele 5colare, o agentie unica de presd, intreprindere
unica interstatald pentru televiziune, o agentie comund de
producere a filmelor, un organism comun in domeniul
5tiintei, ale carei hotardri erau obligatorii pentru toate
academiile de 5tiinta din tarile membre ale C.A.E.R.-ului.
Astazi se pare cd UE transpun in practica ceeace sovieticii
nu au putut impune atunci, ce ironie!
Conducerea colectiva in frunte cu Dej a combatut 5i a
respins 5i aceste incercari, de a scoate intreaga activitate
editoriald, de culturd, 5tiinta etc. de sub autoritatea 51
conducerea nationala.
Este un mare merit a lui Alexandru Barldeanu,
reprezentantul nostru permanent la C.A.E.R. 5i a
speciali5tilor care 1-au insotit, pentru darzenia avutd in
apararea pozitiei politice principale a partidului 5i statului
roman.
Teza lui Hru5ciov a internationalizrii fortelor de
productie cauta sa impund ideea cd resursele materiale nu
apartineau tarilor membre ale C.A.E.R.-ului, ci sistemului
mondial al socialismului. Un exemplu: liberul acces la
resursele energetice ale Hidrocentralei Portile de Fier. In
acest sens a adresat Hru5ciov scrisori similare lui Dej 5i
173
Tito prin care se cerea ca energia electrica a acestei
hidrocentrale sd fie livrata C.A.E.R.-ului la preturi ieftine
foarte convenabile pentru U.R.S.S. i altor tari limitrofe cu
Dundrea. Dej si Tito au respins delicat aceasta cerere,
mentionand Ca preturile pentru livrarea energiei electrice de
la Portile de Fier, tarilor riverane Dundrii se va efectua
numai la preturile mondiale stabilite pentru acest produs,
Dupa cum se stie, piatra de temMe pentru construirea
acestei Hidrocentrale a fost plasata la Portile de Fier de
catre Dej si Tito pe baza unei iritelegeri intre guvernul
roman si guvernul iugoslav. La construirea Hidrocentralei
Portile de Fier s-a folosit experienta construirii
hidrocentralelor de la Bicaz i Arges. Construirea ei a
reprezentat o extraordinard realizare tehnica, un model de
colabo rare internationald pe bazd de egalitate si avantaj
reciproc intre Romania si lugoslavia.
Ma alatur fara rezerve aprecierilor juste ale lui Paul
Niculescu Mizil la sfarsitul celor rioud articole publicate
sub titlul Mafia pentru C.A.E.R.", intr-adevar, lupta
conducerii partidului i statului nostru pentru principii
corecte in functionarea C.A.E.R.-ului nu a fost zadarnica.
Romariii au repurtat o mare si importanta victorie. C.A.E.R.
nu a putut deveni un instrument de subordonare, de
dominatie a trilor socialiste de dire U.R.S.S. si acesta este
meritu romanilor. Bata lia a fost dura. Argumentele au
invins forta. Ratiunea creatoare a prelevat asupra dogmelor.
Gheorghiu-Dej a fost mai puternic decat Hrusciov. Mafia
romanilor in cadrul C.A.E.R. nu poate fi stearsa din istoria
Romniei. Ea este un izvor de invataminte utile si pentru
perioada de tranzitie pe care o traie;ae astazi, in necazuri i
nevoi, poporul roman. -

Experienta capatata in marea batalie pentru C.A.E.R.

a fost formulatd, atotcuprinzator, in principiile relatiilor

174
Romniei cu toate trile socialiste, cu toate trile lumii, in
Declaratia din aprilie 1964, pentru apdrarea independentei
$i suveranittii nationale a statului roman.
Atitudinea lui Dej fata de Tratatul de la Var$ovia a
fost identicd cu cea fat de C.A.E.R.
Dupd cum se cunoa$te, Tratatul de la Var$ovia a luat
fiintd dupd infiintarea Pactului Atlanticului de
Nord(N.A.T.0), ca instrument de apdrare a Uniunii
Sovietice $i a celorlalte state socialiste de pericolul unei
agresiuni a acesteia.
Si in acest tratat, ca $i in C.A.E.R., Uniunea Sovieticd
a actionat pentru subordonarea armatelor nationale ale
prilor membre, comandamentului suprem al Tratatului de
la Var$ovia. Acest deziderat nu a avut sorti de izbndd
datorit pozitiei categorice a lui Dej care sustinea ca
Armata Romand este subordonat nemijlocit statului roman.
Dej, ca reprezentant al Romniei in Consiliul politic
al acestui tratat, s-a opus participrii armatei noastre la
mancvrele militare ale trilor participante la tratat $i nu a
admis armatelor celorlalte tari, inclusiv Armatei Sovietice,
la manevrele Armatei Romne pe teritoriul national.
Dej a fost ferm impotriva propunerii sovietice ca
Mongolia s fie admisd in Tratatul de la Var$ovia. Acest
fapt, sustinea Dej, ar fi o ofens la adresa Republicii
Populare Chineze. China nu constituie o amenintare a
statelor socialiste $i a U.R.S.S.-ului $i ca atare Mongolia nu
are nici un rost in acest tratat.
Datoritd pozitiei noastre consecvente Mongolia nu a
fost admis in Tratatul de la Var$ovia.
Deci, datorit pozitiei lui Dej, care exprima punctul
de vedere al conducerii partidului $i guvernului roman,
Tratatul de la Var$ovia nu a putut s se transforme intr-un

175
organism militar unic, cdruia sa-i fie subordonate toate
armatele nationale ale tarilor membre ale acestui tratat.
In anul 1964, chiar in primele luni ale acestuia, ne
pomenim cu pozitia bulgard, care prin intermediul unui
economist al acestei tri, pe nume E.B. Valev, prezint o
hart de integrare economicd a statelor europene vecine cu
U.R.S.S. S-a publicat i harta acestei integrari: Romania,
Bulgaria i Ungaria trebuiau sa devind in principal tar'
agrare, iar Cehoslovacia, R.D. Germand i Po Ionia
reprezentau partea industrivald. Tari le agrare, se preconiza,
s asigure cu produse agro-alimentare, populatia din tarile
industriale, inclusiv furajele necesare animalelor. Tarile
agrare ii puteau asigura produsele industriale necesare
econorniei lor i din Wile amintite mai sus.
De fapt ideile lui E.B. Valev erau impuse de guvernul
sovieti. Bulgaria sustinea integrarea doritd de Hruciov.
Bulgaria va recunoate candva a a rmas o republica
independentd in timpul lui Hruciov, datorit in principal
pozitiei ferme a Romaniei. Si celelalte tari membre ale
C.A.E.R.-ului (nu cu voce tare) erau de acord cu pozitia
princip iala, just a partidului i guvernului roman i au
profitat de aceasta.
Harta economica zonald a economistului bulgar a
impus convocarea urgent de cdtre Dej a unei edinte
speciale a Biroului Politic. Dej a propus i Biroul Politic a
aprobat constituirea unui colectiv in frunte cu el, cu
atribut ,a principald de a elabora un document de analizd a
scopurilor celor ce se aflau in spatele lui Valev. Acest
document era menit s consfinteasdi principiile de baz ale
relatiilor viitoare ale Partidului Muncitoresc Roman cu
partidele din tarile socialiste, precurn i relatiile dintre statul
roman i statele socialiste. Independenta i suveranitatea

176
nationala a Romniei trebuiau sa parcurga de la un capat la
altul, ca un fir rosu acest document.
Trebuie sa avem in vedere, ca. Gheorghiu-Dej a
condus partidul si tam intr-o perioadd grea si complexa, in
cadrul unor limite obiective, impuse de factori externi.
Meritul sau incontestabil a fost promovarea in mod
consecvent a liniei politice nationale.
La acest document s-a lucrat intens. El a fost dezbtut
in Biroul Politic si, primind anumite imbunatatiri, a fost
prezentat spre discutie si adoptare, plenarei extraordinare,
ce a avut loc in aprilie 1964. Plenara a adoptat in
unanimitate documentele care au fost discutate pe larg in
toate organizatiile de partid. Nici in plenard, si nici in
partid, nu s-au manifestat voci impotriva.
Documentul, dupd ce si-a primit adeziunea organelor
si organizatiilor de partid, a fost prelucrat in adundrile
publice, cetatenesti si in cadrul organizatiilor de masa,
sindicate, de tineret, femei. Nu a rmas segment al societatii
romnesti care sa nu fi cunoscut si s nu fi acceptat cu
incredere si devotament continutul acestui document. A fost
ca si un referendum, nesemnat formal. El a fost acceptat ca
un stindard de lupta al poporului roman pentru apararea
independentei si suveranitatii Romniei, in relatiile sale cu
toate trile.
Dupd 11 luni Dej a incetat din viata, in martie 1965.
Declaratia din 1964, denumita Declaratia
Independentei si Suveranitatii Nationale, poate fi socotit
un testament a lui Gheorghiu-Dej, lsat partidului si
poporului roman.
Declaratia din aprilie 1964 a produs o schimbare
esentiald in linia generala a politicii interne si externe a
partidului si trii, a fost o linie nationala, cu radacini adnci
in istoria miscarii socialiste din Romania.

177
 Declaratia din 1964 se concentreazd asupra a cloud
probleme importante:
I . Relatiile cu partidele comuniste i muncitoreti;

2. Relatiile dintre trile socialiste.

In legatura cu prima problemil, documentul se opune
categoric unui centru de conducere i relatiilor de
subordonare. Se proclama dreptul suveran al fiecdrui partid
de a-si elabora de sine stttor linia politica' generard,
potrivit conditiilor nationale i de ali alege conducerea. El
condarnn orice amestec in problemele interne.
Se pronunt pentru o solidaritate bazatd pe
independent i egalitate. Romnii vedeau in partid, in
primul rand, un partid national.
In legatura cu a doua problern, documentul respinge
concertia unei economii mondiale socialiste, guvernata de
un plan unic, subliniazd diversitatea de conditii i etape de
dezvol tare a tarilor respective.
Econom i i le sunt ale unor state suverane i
independente; evidentiaza dreptul suveran al fiecdrui stat de
a-i stabili formele de organizare i dezvoltare, modalitatea
princir ala de colaborare a tarilor socialiste find
coordonarea planurilor de dezvoltare a economiilor
nationale, pe bald de interese i avantaj reciproc.
Aceast declaratie nu si-a propus in nici un fel sa
renunte la socialism sau s-1 renege. Ea a deschis cale liberd
de a se curata de conceptii i practici straine socialismului,
dndu-i astfel mai mult vigoare.
Declaratia ca i evenimentele ar'atate mai sus sunt
parti integrate ale liniei politice nationale, sunt opera
conducerii lui Gheorghiu-Dej i a echipei sale.
0 istorie obiectiv il va inscrie, fard indoiald, pe
Gheorghiu-Dej pe lista marilor conducdtori politici! Brbat
de stat. curajos i luminat.

178
 XIII. MOARTEA SI SUCCESIUNEA
LUI GHEORGHIU-DEJ

Am aflat de la eful insotitorilor lui Dej cd in timpul

participdrii delegatiei romne la intainirea Tratatului de la
Varovia, Dej a fost cazat intr-o coald cu duwmele
aproape negre de petrol i fdra" cdldurd i cd in aceste
imprejurdri Dej a fost iradiat.
Dej, find bolnav, nu a dorit sa participe la intrunirea
celor mari" din Tratatul de la Varwvia. A propus sa
mearga. Maurer ca ef al delegatiei romne. Maurer s-a
eschivat, spunnd ca Dej poate mai bine dee& el s sustind
punctul de vedere al Romniei. Dej nu a avut incotro i a
trebuit sa fie prezent la VarKovia. Dej era deja bolnav. Dupd
vizita efectuat la Varwvia boala s-a agravat i in circa o
lund, s-a stins din viata.
Cu cdtva timp inainte de sfaritul vietii sale,
Ceawscu i Maurer au dispus ca Dej sd nu fie vizitat acas
de nimeni, in afar de ei doi.
Dej era gray bolnav i era imobilizat la pat.
Toate ingrijirile medicale erau sub controlul celor doi.
Boa la avansa foarte rapid. Au decis cei doi s aducd pentru
consult specialiti in boli de cancer de la Paris. Acetia
consultndu-1 foarte amnuntit, le-au spus celor doi i fiicei
lui Dej:
- V-ati trezit prea tarziu cu acest consult. Pregkiti-va
pentru sfaritul vietii lui.
Prin anii '60-'61, cred, i-au aprut pe peretii vezicii
urinare doi negi. Pentru extirparea lor a facut o operatie
efectuat de profesorul doctor oncolog Oldnescu, cel mai
bun din Ord in acest domeniu. A stat la Spitalul Elias"
cateva saptmni.

179
 Tot in aceti ani s-a intamplat un fapt foarte ciudat, de
neconceput. Din prima arja de uraniu produsa de catre noi,
dupd clesfiintarea Sovromului Cuartit", Chivu Stoica care
se ocupa i de acest sector, s-a prezentat la Dej cu o bucata
de uraniu de mrimea unei cutii mici de chibrit.
Chivu radios s-a adresat lui Dej:
- Am aici o bucatica de uraniu din prima arj
produs la noi. Dej, care lucra la biiou i era preocupat, i-a
zis:
- Pune-o i tu in bibliotec'd aldturi de machetele
primului tractor i primul autocamion produs la Braov.
Chivu Stoica a aezat-o acolo. Bucatica aceea de
uraniu era ambalat intr-o cutie de sticl transparenta.
Peste mai mult timp, poate un an, intr-una din zile Ii
face o vizit Rdoi, ginerele sau, vicepreedintele
guvernului, avand unele probleme de serviciu.
Dej se afia in biroul sau, cu n;te materiale. L-a rugat
pe Racloi sa se mai plimbe prin biroul sau /Ana termind el
de citil. Radoi se oprete in fata bibliotecii i observa cutia
mica de sticla. Nu a pus mana pe ea, dar a intrebat ce
contine. Dej i-a rdspuns: acolo este o bucatica din prima
arj de uraniu produs de noi. Produs de noi, a subliniat el
cu satisfactie.
Radoi i-a spus: - Tovar4e Dej, aceast bucatica de
uraniu nu trebuie s stea aici. Este foarte periculos pentru
sndtatea dumneavoastrd.
Dej i-a raspuns cd nu este nici un pericol. Radoi 1-a
chemat pe ministrul Minelor, Almajan, sa vind cu aparatul
de control al radiatiilor. Dej si-a dat acordul.
A sosit Almajan cu aparatura sa, au massurat nivelul
radiatiilor din biroul efului de cabinet. Aparatura a
semnalat o anumit doza de radiatii. In biroul lui Dej,
aparatura a inceput sa zbarnaie, doza de radiatii era extrem

180
de puternica. Almajan a spus: Tovardse Dej aceast
bucatica de uraniu nu trebuie s mai ramand aici. 0 iau eu
si o pun la minister intr-un loc anumit".
Dej a fost de acord.
Nu dupa mult timp, seful de cabinet al lui Dej, a murit
de cancer. Dupd moartea sefului de cabinet, a murit si Dej
tot de cancer. A murit de cancer si seful gospodariei de
partid, care aproape zilnic il vizita pe Dej. A urmat la rand
frizerul sau care il brbierea zilnic si apoi seful escortei
sale.
Cate victime a produs acea bucatica de uraniu!
Cata nechibzuinta din partea lui Chivu si, desigur, si
din partea lui Dej!
Poate cd asa i-a fost dat sd moara, de ceea ce era mai
mandru pe lume: producerea de catre noi a ceea ce putea
marca, mai deosebit, dezvoltarea tarii, si ulterior
posibilitatea construirii primei centrale atomo-electrice
romanesti.
Nu imi amintesc exact de anul in care a fost aprobat si
realizat monumentul funerar din Parcul Libertatii",
Mausoleul.
Stiu din spusele lui Dej ca prima variant prezentata
de arhitectul-sef al Capita lei a fost modificata de mai multe
ori de catre Dej.
Dej nu arata teamd ca se va pierde, dar presupun ca
banuia ca va sfarsi inainte de vreme. Era foarte grabit mai
ales, in ultimii ani pentru a pune in practica infAptuirile la
care visase. 1mi amintesc cu cat febrilitate veghea la
construirea Sa lii Palatului unde de fapt a fost si depus
pentru pelerinaj, trupul sau neinsufletit, cat si la marele
cartier de locuinte moderne din jurul acestei sail.

181
 SUCCESIUNEA LA PUTERE

Dupd eliminarea grupului Ana Pauker din conducerea

partidului si statului, in anul 1952, Biroul Politic a hotardt
sa cor stituie un secretariat al C.C. al P.M.R. din cadre
tinere. Din componenta lui faceau parte: Cosma, Dalea,
Fazekas, Ceausescu si Apostol. Acest secretariat a
functicnat pana la plenara C.C. din aprilie 1954, cnd au
fost alesi nominal, pe fiecare functie, de secretari ai
Comitetului Central.
Tot la aceasta plenard, la propunerea lui Dej, eu am
fost ales in functia de mare raspunclere, Prim-secretar C.C.
al P.M.R.
Aceasta functie am Indeplinit-o Oita' in ,soctombrie
1955, cnd a fost reales Dej prim-secretar. In aceast
realegere, Dej s-a sfatuit in prealabil cu mine. El mi-a
demonstrat ca este necesar sa revind in aceasta functie,
fiindca ne asteptam la actiuni neplcute cu Hrusciov in
relatiile noastre de partid si de stat si trebuie s aiba un
interlocutor pe masurd.
- Tu te reintorci la conducerea sindicatelor, mi-a zis
Dej. Conducerea sindicatelor incapuse sub influenta
sindicatelor sovietice. Liuba Chisinevschi i altii domneau
in conducerea centrald a sindicatelor.
Trebuia reinscaunata democratia muncitoreasck
birocratismul sa fie eliminat, curatat aparatul central si local
de elementele oportuniste i carieriste. La imboldul lui
Chisinevschi, prin sotia sa, s-a reusit s se schimbe pnd si
numele Confederatiei Generale a Muncii" cu denumirea de
Consiliul Central al Sindicatelor din Romania", exact
denumirea conducerii centrale a sindicatelor sovietice. Deci
incheia convorbirea Dej reluarea de ate mine a
functiei de prim-secretar al C.C. al P.M.R. i revenirea ta in

182
functia de pre$edinte al acestui Consiliu Central al
sindicatelor din tara noastr este o necesitate majora.
Partidul $i sindicatele trebuie sa tina seama de conditiile
istorice pe care le traim, de traditiile mi$cdrii muncitore$ti
din tam noastra. S termindm cu aplicarea mecanica a
experientei din altd parte fard discernamnt, sa tinem seama
mereu de conditiile objective $i subjective ce se manifesta
acum $i in viitor in societatea romneascd.
Convorbirea aceasta a avut loc la Dej acas, intre
patru ochi.
Am acceptat argumentele sale foarte convingatoare.
Dupa aceasta plenard s-a actionat in consecinta. Am
aratat mai inainte cate evenimente s-au produs din
octombrie 1955 rand in 1964, cnd s-a adoptat de catre
Comitetul Central al P.M.R., marea noastr Declaratie de
independent $i suveranitate nationala.
In acest rastimp, Dej a propus Biroului Politic ca de
fiecare data cand lipse$te el din tara plecari in delegatii de
partid sau guvernamentale in afara granitelor Gheorghe
Apostol sa conducas $edintele acestui organ executiv al C.C.
al P.M.R. Au fost multe asemenea,, deplasdri in raffle
socialiste dar $i in cele capitaliste. In India, Indonezia
precum $i la O.N.U. $i de fiecare data conducerea $edintelor
Biroului Politic mi-a fost incredintate mie cu acceptul
membrilor acestui birou. A$a ca, dupd moartea lui Dej,
pentru membrii Biroului Politic $i o buna parte a membrilor
Comitetului Central era clar cine il va succeda in functia de
prim-secretar al P.M.R.
Si nu este adevarat ce spune Maurer, precum cd Dej i-
ar fi propus lui sa-i succeadd in functia de prim-secretar al
C.C. al P.M.R.
Dej avea aprecierile sale privind personalitatea lui
Maurer.

183
 Eu cunosteam aceste aprecieri: cd este comod, desi
este pregatit politic si profesional, c are tendinte sensibile
spre prearnrire.
Dej avea in vedere inlocuirea lui Maurer din functia
de prirn-ministru al guvernului. Iat un exemplu: in anul
1961, s-a hotardt de catre Biroul Politic, la propunerea lui
Dej, ca Gheorghe Apostol sa treaca s lucreze in cadrul
guvernului in functia de prim-vice-ministru.
intr-o discutie in trei, dupd hotardrea adoptata de
Biroul Politic, Dej Ii spune lui Maurer:
- Draga Jane, Apostol va fi primul tau colaborator in
conducerea guvernului. Tu esti inaintat in varst i va trebui
sa te retragi din functia pe care o indeplinesti. Te rog, ajutd-
1 pe Ghita Apostol sa intre serios in problematica
guvernamentala.
Maurer nu a avut obiectii, din contra s-a angajat sa
predea din experienta sa pentru ca Gh. Apostol sa-si
indeplineasca obligatiile sale in functia de prim-
vicepresedinte al guvernului.
Alt exemplu. La funeraliile lui Nehru in 1964, s-a
hotaral sa mearga o delegatie condusa de Gh. Apostol.
Maurer a insistat sa mearga el in fruntea delegatiei romne.
Dej Ii spune: Draga Jane, trebuie ca Apostol sa se
manifeste si in afara tarii. S inceard a fi cunoscut de sefii
de stat si de guvern".
Si am plecat in India. Maurer a rdmas bosumflat.
Cu cdtva timp inainte de sfarsitul lui Dej, Maurer a
propus Biroului Politic ca sa nu mai mergem acasd la Dej.
Este obositor pentru el. Sa mearga numai Maurer si
Ceausescu pentru a-1 informa despre problemele de partid si
de stat. La rndul lor vor informa Biroul Politic de evolutia
bolii. Am acceptat.

184
 Cu o saptamana inaintea de moartea lui Dej, Maurer
ne-a comunicat ca a invitat cativa specialiti din Paris
pentru consultarea lui Dej. Concluziile specialitilor dupa
consult au fost ca nu mai are nici o speranta. Lica, fiica lui
Dej mi-a spus ca specialitii francezi au repetat de fata find
Maurer i Ceawscu: - V-ati trezit prea tarziu sa ne
chemat i!
De ce oare Maurer i Ceauescu nu au actionat la
timp?_
In sfarit, cand era deja clar ca Dej se pierde, Maurer
i Bodnara au luat initiativa sa se realizeze inlocuirea lui
Dej.
Lucram la Consiliul de Minitri. Am fost chemat de
Maurer la biroul sau. M-am dus acolo. La Maurer in birou,
era Bodnara.
Maurer foarte indurerat" spune:
- Draga Ghita, Dej se va pierde! Inainte insa de acest
deznodamant, trebuie sa rezolvam problema conducerii
partidului. El dorete ca inlocuirea sa sd se produca in
timpul scurt cat mai este in viata. Dej s-a manifestat fata de
un numar de tovar4i ca persoana cea mai indicata dintre
noi este Gheorghe Apostol. Ce parere ai? ma intreaba. Am
raspuns c problema inlocuirii lui Dej in conducerea
partidului trebuie sa se hotarasca in Comitetul Central al
partidului.
Intervine Bodnarw
- Draga Ghita, noi avem incredere in tine i te rugam
sa accepti, sa se rezolve problema conducerii urgent. Aa
dorqte Dej. Trebuie sa actionam ca ultima lui dorinta sa se
infaptuiasca.
Maurer face o precizare:
- Inainte de a merge la Biroul Politic pentru a discuta
aceasta problema, trebuie sa trecem pe la secretariatul C.C.

185
S cunoastem parerea lui Chivu Stoica, Draghici Alexandru
si Nicolae Ceausescu.
Ma declar de acord cu aceasta intentie a lui Maurer si
intreb ce se va intampla cu Nicolae Ceausescu. Maurer
enervat spune cu voce tare:
- Ii duc la guvern s se ocupe de problemele
agriculturii.
Plecam la sediul C.C. Intram in sala de sedinte a
Biroului Politic. Maurer se aseaza la un capat al mesei de
lucru. In partea sa dreapta Bodnra i Gh. Apostol. In
stanga lui, Chivu, Draghici si Ceausescu.
Maurer incepe a spune:
- Dragii mei, trebuie s rezolvdm cat mai repede
inlocuirea lui Dej in conducerea partidului. Aceasta este
ultima dorinta a lui Dej. M-am c:onsultat cu mai multi
membri mai vechi ai Biroului Politic si toti sustin
candidatura lui Gh. Apostol. De altfel i Dej sustine ca
Apostol sa-1 inlocuiascd, s fie ales in functia de prim-
secretar al C.C.
Maurer Ii declard acordul ]n concordan'[ cu cele
afirmate anterior. Eu, find in cauza, tac. Prin tacere
inseamna i acordul meu. Din partea stangd, intervine Al.
Draghici, care spune:
- Tovardsi, eu propun ca inlocuirea lui Dej s se
producd dupd ce Dej ne va prsi pentru totdeauna. Nu este
bine s ne grabim. Ce-o sa spund opinia publica
romaneasca Ca nici nu s-a asteptat ca Dej s moard si 1-am
inlocuit?
Maurer s-a declarat de acord cu interventia lui
Draghici i zice:
- Dupd moartea lui Dej ne vom intruni toti aid i vom
hotri asupra persoanei ce-1 va inlocui pe Dej.

186
 In ceea ce ma prive5te, eu am actionat firesc 5i in
spiritul deplinei increderi fata de ceilalti, care cuno5teau cu
toti ceea ce le incredintase Dej. Eu eram atunci profund
indurerat de moartea lui 5i de raspunderea mea, a noastra, a
tuturor. Cum a5 fi putut in acele conditii sd strig 5i sa ma
bat cu pumnii in piept in cadrul Biroului Politic: Eu sunt
cel propus de Dej". Imi era ru5ine s fac acest lucru, cand
5tiam ca toti aveau acest legat de con5tiinta.
Se vede ins c altii nu 1-au respectat, in frunte chiar
cu Maurer. Dacd eu insumi a5 fi pretuit mai mult lupta
pentru putere, decal lupta pentru unitatea partidului, a5 fi
procedat altfel. Dar pentru mine ultima a fost esentiald.
Chiar 5i dupd ce 5i-au incalcat legatul de con5tiinta
fat de Dej, eu am continuat s cred 5i s lupt mai presus de
orice pentru unitatea partidului, acordndu-i lui Ceau5escu
un cec in alb in aceast privinta. El 5i-a ardtat insa repede
coltii, in primul rand fata de mine.
In ceea ce-1 prive5te pe Maurer, pot sa spun cd el s-a
folosit din plin 5i cu randament maxim de timpul scurs de la
acea 5edint ramas in coadd de pe5te, tocmai datorita
atitudinii sale, /And la moartea lui Dej. El a speculat
nemultumirile nedeclarate, dar percepute de Ceau5escu, la
fiecare dintre cei 5ase, in afard de mine, cel in cauza.
Interesant, Maurer dorea arzator s ramana prim-
ministru. Nu era sigur de aceast functie, plina de avantaje
morale 5i mai ales materiale, daca Apostol va deveni prim-
secretar. Sotia lui Maurer nu ar mai fi plecat sali petreacd
vacantele de yard la Paris, folosind fondurile de valuta,
5tiute numai de el.
Am aratat parerea lui Dej in discutiile in trei, dupd
numirea mea ca prim colaborator al lui Maurer in anul
1961.

187
 Chivu Stoica era nemultumit cd nu a mai fost numit
prim-ministru, trebuind sd se multumeasca cu functia de
secretar al C.C. al P.M.R. El tintea ca dupd moartea lui Dej,
sa devind preedintele Consiliului de Stat, ceea ce i s-a i
oferit de Ceauescu, pentru o vreme.
Emil Bodnaras era rdnit in orgoliul su, datorit
criticilor severe facute de Dej la Mangalia, cu privire la
cumprarea in valuta' a unui yaht personal de la Londra i
pentru faptul c la evadarea sa din lagarul de la Tg. Jiu, 1-a
tinut aproape 10 zile la Rmnicu Valcea. Dej putea sa fie in
Bucureti cu mult inainte de 23 August 1944. Venirea lui in
Capita; s-a produs abia la 26 august. Eu am sustinut pe Dej
in aceast discutie. Acum Bodndra presupunea Ca vor urma
nite consecinte, pe care le-a exploatat cu brio, CeauFscu.
Alexandru Draghici socotea cd nu meritam
promo varea mea de cdtre Dej la furictia de prim-secretar al
C.C. al P.M.R. in anul 1964 i apoi faptul ca, la plecarea sa
din tard, trebuia s-i tin locul conducnd edintele Biroului
Politic. Cnd rn-am opus vehement propunerii sale i a lui
Ceauescu, dupd evenimentele din Ungaria 1956, ca
Securnatea s fie scoas de sub tutela Ministerului de
Interne, deci a guvernului, i A.. fie subordonatd. C.C. al
P.M.R. Ceausescu era secretar al C.C. i avea deja in
subordinea sa: internele, armata, justitia i procuratura
genera Id.
Draghici devenise confidentul lui Ceauescu. Vizite
reciprace in familie, vizionare de filme. De regula ei lipseau
de la rnesele comune ce se organizau aproape in fiecare
sdpfa.ni and de cdtre un membru al Biroului Politic.
Ceauescu i-a propus functia de prim-ministru in locul lui
Maurer dupa moartea lui Dej.
Iat deci, pe scurt, scenariul intocmit de Ceauescu
impreund cu cei enumerati mai sus.

188
 Dupd moartea lui Dej, m-am deplasat dis-de-
dimineat la sediul C.C. Am mers direct la biroul lui
Ceausescu. In biroul sau se aflau Maurer si Chivu. Intreh:
Ce faceti? Raspunde Ceausescu: Am hotardt s convocam
Biroul Politic si Comitetul Central pentru a discuta alegerea
noului prim-secretar al C.C.
Chivu trebuie s meargd la aeroport chiar acum, sa
primeasca delegatia chinezd in frunte cu Ciu En Lai.
Ceausescu propune s mergem la sedinta Biroului
Politic si la Plenara Comitetului Central.
Plecdm spre sala unde aveau loc sedintele Biroului
Politic. Membrii Biroului Politic erau prezenti, inclusiv
supleantii. Maurer se aseald in capul biroului. Cu o mutr
foarte sobrd, s-a adresat Biroului Politic.
- Tovardsi, a plecat dintre noi pentru totdeauna Dej.
Ne revine o mare responsabilitate de a alege aka persoand
in locul sau ca prim-secretar al C.C. al P.M.R.
Consultndu-m cu mai multi tovardsi cu vechime mai
mare in partid, am ajuns la convingerea ca aceast persoand
sa fie tovardsul Nicolae Ceausescu.
Nu,s a prezentat si altd candidaturd cum ar fi fost
normal. In said tcere mormntald. Am fost luati prin
surprindere.
Maurer, Med sa mai pund la vot propunerea, prin cele
trei intrebdri consacrate: cine este pentru, cine este contra,
eine se abtine, a socotit ca facerea insearnn aprobarea
unanim a membrilor Biroului Politic pentru ca N.
Ceausescu sa fie ales prim-secretar al C.C. al P.M.R.
Maurer ne invit s mergem la sala unde era
convocat Plenara C.C.
Maurer a luat cuvantul: Tovardsi... si .urmeazd
"poezia" de la sedinta Biroului Politic si prezintd
propunerea ca N. Ceausescu s fie ales prim-secretar.

189
 Aceeai tacere mormantala ca i i la Biroul Politic.
Aproape nimnui din cei prezenti nu le venea s ereadd ce
au auzit din gura lui Maurer. Tacerea i aici a fost
considerat de Maurer ca aprobare unanima a C.0 al
P.M.R.
Nici aici nu s-a folosit procedura: cine este pentru,
cine este impotriva, cine se abtine.
Iatd, cum s-a rezolvat problema succesiunii lui Dej.
lata cum N. Ceauescu a devenit prim-secretar al C.C. al
P.M.R. i dupd cum reiese din toate acestea, tragedia mortii
lui Dej a fost transformat intr-o afacere carierista, cu
urmari imprevizibile i incalculabile in viitorul tarii. Lupta
pentru putere nu a tinut seama de tragedia mortii lui Dej, ci
dimpotriva, s-a exploatat din plin i in mod diabolic situatia
creatd.
A fost calcata, zdrobit orice nuanta de democratic in
conducerea centrald a partidului.
Lupta pentru putere nu a tinut searna de principiile
democratice prevazute de statutul partidului. Lupta pentru
promovarea unor interese meschine personale, de
asemenea, a inclcat orice principiu democratic.
Lenin nu 1-a indicat pe Stalin ca succesor al sau, si
totui Stalin 1-a inlocuit pe Lenin. Folosind metode
diabolice, Stalin a invins. Lupta sa pentru putere a invins. $i
ce a urmat apoi? Sacrificarea tuturor preoponentilor sai,
chiar $i familiile acestora. Dictatura sa personala a dus la
lichidarea fizica a catorva milioane de oameni. La noi s-a
aplicat experienta luptei pentru putere in conducerea
P.C.U.S. Nici Dej nu a indicat pe Ceauescu ca succesor al
sau. $i totui CeauFscu, folosind intriga, antajul politic i
promisiunile, s-a impus, inlocuindu-1 pe Dej ap cum am
aratat.

190
 Carierismul, oportunismul si bunul plac demonstrat
de el in conducerea partidului si a trii s-au dezvoltat
vertiginos in teritoriu.
In ultimul deceniu al domniei feudale a lui Nicolae
Ceausescu, partidul a devenit partidul lui", al carieristilor
si lasilor. Principalii sal adversari au fost inlturati,
folosindu-se calomnia, minciuna, santajul si chiar moartea.
Presupun, pentru cd nu am dovezi concrete, ca nu a
fost intamplatoare moartea atator tovardsi din conducerea
centrala de partid, pe care i-am cunoscut si stiu sigur ca au
avut fata de Ceausescu opinii contradictorii, in unele
probleme importante de partid si de stat.
Va pot da cateva exemple:
Leontin Sldjan, fostul ministru al Armatei;
Gheorghe Vasilichi, secretar general al Marii Adundri
Nationale;
Chivu Stoica, fost presedinte al Consiliului de Stat;
Vasile Patilinet, fost secretar al Comitetului Central;
Virgil Trofin, fost secretar al Comitetului Central;
Tatu Jianu, seful arhivelor C.C. si, fara indoiala, au
mai fost si altii care au avut aceeasi soarta, pe care nu-i
cunosc.
Eu insumi am fost victirna a cloud accidente de
circulatie, provocate din ordinul lui Ceausescu, din care
nurnai intamplarea si Dumnezeu in-au salvat de la moarte
siguraye mine si sotia mea.
In luna martie 1975, Emil Bodnaras era internat la
Spitalul Elias, find gray bolnav. Era foarte bine pazit de
Securitate! Nimeni nu putea sa-1 viziteze, -lard aprobarea lui
Ceausescu.
Intr-o dimineata, eu am pandit pana am vazut cd
securistul a iesit din camera sa, si am intrat. Cnd rn-a

191
vazut, rn-a strns in brate i plngnd in hohote, mi-a spus:
Dragi'i Ghit, Ceauescu ne-a trdat"!
I-am rdspuns: Dragd Emile, pdcat Ca ai ajuns prea
tarziu la aceast concluzie"!
Folosind acest moment de profunda sinceritate, i-am
spus: ,,Eu plec la Galati sd-mi depun candidatura pentru a fi
ales deputat in Marea Adunare Nationala, fiindcd
CeauFscu nu a permis s candidez in nici un judet al tarii.
Bodnra, cu lacrimi in ochi, mi-a spus: Dragd Ghita!
RenurrA la aceast actiune. Ceauescu te va lichida"! I-am
ascultat sfatul i nu am mai plecat la Galati! Era ultirna
noastit intdlnire i convorbire, fiindcd dupd putin timp, a
plecat pentru totdeauna dintre noi!
In ceea ce privete inchisoarea din Ca lea Rahovei i
eu am cunoscut-o foarte bine, din nefericire, find anchetat
8 luni In anul 1989, ca urmare a sernnrii scrisorii celor 6.
Evenimentele din Decembrie 1989 rn-au salvat de la
judecarea i condamnarea la moarte pentru Inalt trdare.
Atitudinea sa crncen" fata de adversarii politici II
determina s nu mai aibd ratiune, control i limita.
Din nefericire, aa cum am mai spus, cunosc acest
procedeu, dintr-o experient personal.
La toate cele enumerate mai sus, a mai adauga i
mania de a te muta din casd. Te trezeai c te mutd din
locuinta in care ai fost!
Eu am fost mutat de 4 ori. De cea de-a cincea mutare
rn-au salvat evenimentele din decembrie 1989. El i dupd
acestea nu am scdpat de mutdri, am fost mutat de cloud ori,
de data asta de "democratia" instaurat de Iliescu.
53;tiu c in organizatiile de bald ale partidului, multi
membri care au avut preri i pozitii opuse indicatiilor i
deciziilor lui Nicolae Ceauescu, au fost sanctionati sau
exclui din partid. 0 bund parte din cei exclui au fost

192
predati Securittii pentru anchetare, judecare si
condamnare.
Dau un exemplu, din cele mai multe care s-au
petrecut. Gheorghe Zodian, fost adjunct al lui Alexandru
Draghici de la Ministerul de Interne, fost sef al Securitatii
judetului Iasi, a citi un memoriu in cadrul organizatiei de
partid, adresat care C.C. al P.C.R. pentru Congresul al
XIII-lea al Partidului.
in acest memoriu era combatut cu argumente i fapte
cultul personalitatii lui N. Ceausescu i demasca modul in
care Elena Ceausescu a obtinut diploma de inginer chimist,
cum a devenit doctor'', savant" si academician cu renume
mondial.
El mai propunea in acest memoriu s nu mai fie reales
N. Ceausescu in functia de secretar general al partidului.
In 24 de ore, a fost arestat, legat la ochi si transportat
la Bucuresti, la inchisoarea politica' din Ca lea Rahovei
pentru anchetarea faptelor comise fapte antipartinice si
antinationale.
Ancheta a durat mai mult de trei luni. Principalul
anchetator a fost generalul Plesit. Acesta vroia sa obtina
declaratia lui Zodian c renuntd la criticile din memoriul
adresat cuplului Ceausescu si mai ales la propunerea ca N.
Ceausescu s nu mai fie reales ca secretar general al
partidului.
Zodian nu a renuntat la punctele sale de vedere.
Pentru aceasta a fost judecat i condamnat de Tribunalul
Militar la 3 ani si 6 luni, dar cu suspendare.
Suspendare insemna lact la gura! Dacd nu, inapoi in
Ca lea Rahovei.
Victima si principalul anchetator trdiesc unul la Iasi si
altul la Bucuresti.

193
 In timpul cat Dej a implinit functia suprem in
conducerea partidului s-au folosit metode democratice,
pentru indeprtarea elementelor potrivnice intereselor
partidului i statului. Situatia politica internd i

internationald careia a trebuit sa-i facem fat a fost cu totul

alta, in comparatie cu cea din timpul regimului feudal,
totalitar al lui Ceauescu.
Dacd Ceauescu i consoarta sa nu ar fi fost
condarnnati la moarte dupa o judecat simulata, i ei ar fi
fost judecati de un tribunal revolutionar popular, multe din
urmdrile negative ale cultului personalitatii lui s-ar li
cunoscut in toat manifestarea lor.
Fara indoiala, nu se pot terge cu buretele i partile
pozitive ale personalitatii lui Nicolae Ceawscu; activitatea
sa pentru dezvoltarea economiei nationale i mai ales in
politica internationala. Dar nu despre asta e vorba acum.

ACUZATII $1 DELIMITAR1

Dupd evenimentele din 1989, in conditiile liberalizarii

totale a presei, s-au debitat tot felul de acuzatii la adresa
regimului comunist totalitar".
In actiunile muncitoreti de la Lupeni (Valea Jiului)
din 1977 i de la Steagul Rou (Brapv) 1987, comunitii au
participat activ la actiunile organizate impotriva politicii
dictatoriale ale lui Ceawscu.
Apoi, in evenimentele din decembrie 1989 de la
Timicam, Bucureti i din alte oraF ale tarii, comunistii
impretna cu ceilalti demonstranti, au actionat pentru
inlturarea din conducerea Partidului i Statului a lui
Ceawscu.

194
 S-ar cuveni, ca in fiecare 22 decembrie de dupa 1939
sa fie elogiata muncitorimea romana din care au facut parte
si fosti membri ai Partidului Comunist care au actionat
pentru rasturnarea regimului Ceusescu.
in aceste conditii, i asupra memoriei lui Gheorghiu-
Dej s-au abatut valuri de calomnii i insulte. Mai mult, i-a
fost profanat mormantul, ceea ce este foarte gray. Dar, orice
s-ar face, Gheorghiu-Dej nu va putea fi scos din istoria
poporului roman. El a reusit sa obtind victorii care se vor
inscrie cu litere de aur in analele trii.
Gheorghiu-Dej nu a avut nici pe departe trsaturile
negative ale lui Stalin. El nu a omorat activisti ai partidului,
nu a masacrat paturi sociale, cum a procedat Stalin.
Gheorghiu-Dej nu avea darul betiei si nici sadic nu era. Nu
admitea cultul personalitatii sale, dar nu-i displacea cand
unii membri ai conducerii din care facea parte se refereau la
calitatile sale, la actiunile lui. Nu admitea insa parada in
jurul acestora si slugarnicia fata de conduca.tor. Cele ce se
scriau ditirambic despre persoana sa, mai ales in presa de
partid dirijata de losif Chisinevschi si Leonte Rautu, stiu c
II revoltau peste masurd.
S nu se uite cd cei peste 10.000 de tarani arestati in
timpul cotelor si a colectivizrii fortate nu-i apartin lui, ci
grupului Anei Pauker, care voiau s aplice modelul
sovietic. Dej este cel care s-a opus acestui model si imediat
dupd inlturarea grupului Anei Pauker, el a dispus
eliberarea tranilor arestati i incetarea colectivizarilor
fortate. Cat despre judecarea i condamnarea lui Ion
Antonescu a fost decis de cele trei mari puteri victorioase
in cel de-al II-lea rdzboi mondial, SUA, URSS si Anglia.
Faptul c aceasta s-a facut in tara si nu la Nurnberg, nu
schimbd cu nimic situatia. Gheorghiu-Dej nu a fost implicat
in problema asta, atata timp cat a fost justitia romand
195
condusa de Ptr4canu i Regele, chiar i Iuliu Maniu. Pala
de ace;;tia. Gheorghiu-Dej a fost mai mult moderator...
Prin 1945 luliu Maniu a prezentat Guvernului o lista a
criminalilor notri de razboi. Aceasta lista era mult mai
larga, ea prezenta printre altii i pe Gheorghe Tatarescu
drept criminal de razboi, datorita pozitiei acestuia fata de
Basarabia i Bucovina de Nord. La insistentele lui Dej,
Ttrescu a fost scos de pe lista respectivd.
Suparat c o asemenea initiativa a putut veni tocmai
de unde nu se atepta, Iuliu Maniu a propus ca lista
respectiv sa fie fcutd de Partidul Comunist, care a suferit
cel mai mult in timpul dictaturii lui Antonescu. Gheorghiu-
Dej i-a replicat c Partidul National Taranesc este mai in
masuth sa defineasca aceasta lista. 1 uliu Maniu a fost liber
in timpul dictaturii militare antonesciene, pe and el, Dej, a
fost in inchisoarea de la Caransebe. i in lagarul de la Tg.
Jiu, deci el nu poate fi atat de obiectiv, pe cat poate fi
domnul Maniu. Acesta a dat din cap afirmativ acceptnd
replica lui Dej. Despre condamnrile politice lucrurile sunt
i mai complexe. Dej are i el o raspundere morala i
politica, cum trebuie sa avem toti cei ce am participat la
acele evenimente, dar dirijorii i chiar executantii nu erau
dintre noi, ci de afara, Regimul de ocupatie la care am fost
supui pand in 1958, cind am re.4it sa trimitem trupele
sovietix acasa, explica multe dintre atrocitatile acelor
vremuri de care se vorbete atat de mult astzi. Nu
Gheorghiu-Dej este vinovat de verlirea in tard a acestor
trupe i a tot felul de consilieri. El are meritul de a-i fi scos.
Nu el este vinovat de ceddrile de la Yalta i aruncarea in
proportie de 90% a Romniei in sfera de influent sovietica.
El are meritul de a fi inteles acest lueru i de a fi luptat prin
toate tnijloacele pentru echilibrul intern, care s permit
dezvoltarea i eliberarea treptata de s'ab ocupatia straina.

196
 Pentru cei de astzi ar fi multe de invtat din
experienta acelei epoci. Atunci cand esti ocupat de altii
mai ales sub forma unei ocupatii ascunse, cum este cea
economicd este foarte greu sa faci ceea ce ar trebui sa faci
in tara ta. E un adevr, aproape ca o axiornd si ar trebui sd
nu se joace nimeni, cum se joacd astzi, cu libertatea
economicd a Orli. Aceasta este deosebit de periculos pentru
noi toti.
lar despre prerea unora ca Dej era un antiintelectual
pot spune urmtoarele: dupd indepdrtarea din conducerea
partidului si statului a grupului Anei Pauker, s-a produs o
schimbare radicald privind pozitia partidului si guvernului
privitoare la intelectualitate, in general. Varfurile
intelectualittii romnesti au fost atrase, sprijinite si
incurajate pentru o activitate creatoare in toate domeniile
artistice, culturale si stiintifice. L-as da drept exemplu pe G.
Cdlinescu care a ajuns deputat in Marea Adunare Nationala.
Ludrile sale de cuvnt in Parlament, provocau ridicarea in
picioare a deputatilor, acoperindu-1 pe acesta cu aplauzele
lor.
Horia Hulubei s-a bucurat de sprijinul direct a lui Dej
in cercetrile sale in domeniul energiei atomice. I-a inlesnit
deplasarile sale in Franta pentru a cunoaste stadiul
cercetrilor din domeniul nuclear in aceast tard, in vederea
dezvoltdrii colabordrii pe aceast linie dintre Romnia si
Franta.
Amintesc si sprijinul acordat profesorului de chimie
Nenitescu, cdruia i-a creat conditii pentru un institut de
chimie pe care 1-a condus cu atasament pand la incetarea sa
din viata. De acelasi sprijin s-a bucurat si profesorul
Daicoviciu, pe trdrn istoric si arheologic. Citez si un mare
savant in domeniul hidrotehnicii Leonida, al cdrui proiect
era elaborat incd din timpul regimului burghezo-mosieresc,

197
dar care gsit realizarea abia dupd razboi, prin
construirea primei hidrocentrale, cea de la Bicaz.
Fata de Arghezi a avut o admiratie deosebita, acesta i
familia sa bucurndu-se de sprij in efectiv din partea lui Dej.
In fiecare an Arghezi a putut merge cu intreaga
familie in Elvetia pentru tratament i odihnd, iar la
propunerea lui Dej multi intelectuali au fost primiti in
partid.,
In memoria noastra a ramas cuvntarea sa la
Congresul Cooperativizarii din 1962, cnd s-a srbatorit
incheierea acestei actiuni in agricultura noastr.
Cei peste 11.000 de tarani prezenti in costume
nationale la acest congres, cu lacrimi in ochi, 1-au ovationat
pe Arghezi, ca i pe G. Calinescu, a cdrui cuvntare
admiratd de Gheorghiu-Dej, a determinat o schimbare
adnca a atitudinii fata de intelectuali a conducerii P.M.R.
La propunerea lui Dej, marii intelectuali ai tarii au fost
primiti in partid.
In domeniul artistic trebuie subliniata adoptarea unei
legi care prevedea acordarea titlului de artist al poporului".
Multe personalitati dintre vdrfurile artistice au primit acest
titlu.
Stiu c avea o admiratie deosebit pentru artitii de
teatru; in special Vraca, Lucia Sturza Bulandra,
Calboreanu, Mircea Anghelescu, Nichi Atanasiu,
Secdreanu, Dacian, Dina Cocea, Rachiteanu, Maria Tanase
1i multi, multi altii.
Periodic mergea la premierele teatrale de la Teatrul
National din Piata Amzei, al cdrui director era regretatul
Zaharia Stancu i la spectacole de opera. Vreau sa mai
adaug prezenta la multe spectacole ale ansamblului artistic
al sindicatelor "Rapsodia Rorrand" din str. Lipscani i care
devenise o coala pentru artitii amatori descoperiti in

198
intreprinderi si institutii. In acest ansamblu artistic s-au
format cntareti de opera de mare valoare si balerini de
asemenea. De exemplu: Her lea, Iordchescu, Gabor si altii,
iar ca balerin de prima mnd a fost Cotovelea.
Sergiu Comisiona a fost primul dirijor al corului
ansamblului sindicatelor, acum mare dirijor cunoscut in
multe lari ale lumii.
Hero Lupescu regizor de mare talent al Operei.
Maican, Sandu Eliad au fost organizatorii si conducatorii
ansamblului artistic al sindicatelor. Oprea Paraschiv dirijor
al Orchestrei radio.
Stiu ca profesorul si academicianul Ilie Murgulescu
era foarte apreciat de catre Dej. Problemele invatmntului
de toate gradele erau rezolvate cu discernamint de care
Dej.
Scolile profesionale de ucenici au constituit o
problema care 1-a preocupat foarte mult. Aceste scoli
trebuiau sa formeze cadre calificate pentru industrializarea
tarii in plina desfasurare. Astfel pe langa fiecare
intreprindere, uzind sau fabrica au fost inflintate scoli
profesionale. Raspunderea directa pentru organizarea si
functionarea acestora a fost incredintat lui Virgil Misicu,
fost director al Atelierelor C.F.R. din Galati unde a lucrat
Gheorghiu-Dej, pand la transferarea sa din ordinul
directorului general al Atelierelor C.F.R. din cadrul
Ministerului Comunicatiilor, Mereuta.
Pentru asigurarea unor conditii bune acestor scoli
profesionale Dej a fost de acord ca ele s se afle sub
patronajul sindicatelor.
Trebuie sa mentionez cd sindicatele s-au achitat cu
brio de patronajul lor asupra scolilor profesionale.
Acest Virgil Misicu, fiind director al Atelierelor
C.F.R. Galati, a fost martor al apararii in procesul

199
ceferiOlor din anul 1934. Acesta a nemultumit foarte mult
completul de judecatd militar condus de generalul
Hotineanu de pozitia fermd a sa in apdrarea lui Gheorghiu-
Dej. De asemenea, mai tiu c Gheorghiu-Dej impreund cu
Murgulescu au dat mare importantd invdtdmantului superior
politehnic, in vederea credrii de cadre de inaltd calificare
pentru organizarea i conducerea productiei industriale
agricole pentru cercetare.
A fost o colaborare foarte rodnicd a lui Gheorghiu-
Dej CU cel ce a fost un mare om de tiinta in domeniul
chimiei i un bun, foarte bun rninislru al Invdtdmntului in
acele timpuri.
Gheorghiu-Dej nu a fost un ateu.
Biserica i slujbaii sal, au participat la alegerile din
1946.
La formarea guvernului dupd aceste alegeri, in fruntea
Ministerului Cultelor, a fost nurnit pdrintele Burducea.
Este adevdrat Ca, dupd reforma invdtdmntului, religia
a fost eliminatd din programa analiticd, nemaiconstituind
obiect de predare.
Bisericile insd au continuat s functioneze, fait
oprelite.
Biserica nu a fost despartita de stat.
Nu e mai putin adevdrat cd, in teritoriu, s-au produs
unele exagerdri, prin care credincioii erau impiedicati s
meargd la brsericd.
Aceste exagerdri au lasat impresia c ar fi urmarea
unor instructiuni venite din partea conducerii partidului i
statului.
Mai tdrziu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rorndne a
fost pdrintele Justinian Marina, cel care 1-a gdzduit pe
Gheorghiu-Dej la Rdmnicu Vdlcea, dupd ce acesta evadase

200
din lagarul de la Targu-Jiu, pand la 26 august 1944, cand a
sosit la Bucureti.
Din cele relatate mai sus, se poate trage concluzia de
cat de ateu intolerant" a fost Gheorghiu-Dej.
In ciuda adversittilor de tot felul, opinia este totui
cd Gheorghiu-Dej era o personalitate politica complexa,
care a sdvarit fapte pozitive de important capitald in viata
poporului i a tarii, a impus un mod de a fi i a actiona
adecvat in conditii grele i dificile. Faptele mafi se
consemneazd in istorie sau se vor consemna ca atare.
In viata personala ii placea muzica populara, opera i
opereta. Era fermecat de interpretarea Ioanei Radu, Mariei
Tnase, a lui Buditeanu i Nicu Stnescu. Il aprecia pe Ion
Dacian de la Operetd, pe Secareanu, Buciu i pe multi altii
de la Opera de Stat. La receptiile oficiale nu lipseau Ioana
Radu, Maria Tnase, Grozutd, Cristoreanu etc.
Avea darul de a povesti frumos intre prieteni! Cu
prilejul intalnirilor la zilelc onomastice cu prieteni apropiati
i dupa receptiile oficiale.
Prieteni lui cei mai apropiati care au trecut prin
asprele inchisori burghezo-moiereti i lagare de internati
politici, dupd eliberarea produsa prin actul istoric de la 23
august 1944, au devenit colaboratorii sai cei mai apropiati,
cu functii in conducerile de partid i de stat. Se simtea bine
cand eram impreuna la mesele care se organizau la el acasa
sau la domiciliul fiecdruia dintre membrii Biroului Politic.
La aceste intalniri intime, familiale, se unea i mai
strans prietenia dintre noi. Cu aceste ocazii se cunoteau
atat bucuriile, cat i necazurile noastre, fie profesionale, fie
personale.
In timpul verii, sambat seara de obicei, ne invita sa
servim masa impreuna cu el la restaurantul Pescaru".

201
Ascultam muzicd frumoasd i nu refuzam invitatia femeilor
pentru a dansa Perinita".
Dej avea adesea o atitudine paternd fat de mine, ma
sfatuia, imi zicea familiar Ghita", ceea ce nu-mi
permiteam eu fata de el, fiindca era o mare diferenta de
vdrst i de experient umand. $tiu c pretuia foarte mult
faptul cd am fost alaturi de el in rnomente grele, precum
cele din Doftana, ca la plecarea mea de acolo mi-a
incredintat drama lui familiala: Mai Ghita, du-te i vezi
fetele inele i spune-le cd nu le-am uitat"! La fel i socrilor.
Atitudinea lui prieteneasca fat de mine a fost sincerd $i
permanent, ca i a mea N de el. $tiu c Ii plcea la
petreceri, s jucam sdrba impreuna. Ma prefera fata de
ceilalti. Parcd-li aud zicandu-mi: Ghita, hai la o sdrbd"!
Dej nu a trait ca un rege, cum a scris Petru Dumitriu
in Franta. Probabil c aceasta carte a fost scrisa i publicat
dupa ce Dej nu mai era printre cei vii. Dupa razboi multi
viteji se arata! Aa cum spune romanul.
imi aduc aminte de un episcd: ginerele lui Dej, in
persoana lui Radoi, care indeplinea functia de viceministru,
a fost invitat de ornologul sau din guvernul suedez, s
efectueze o vizitd oficiald in Suedia. Dupa intlnirea i
discutiile purtate cu cel ce 1-a invitat, s-a formulat un
comunicat de pres in care se mentiona cd la aceasta
intdlnire a fost prezent i Lica Gheorghiu.
Comunicatul de pres i-a parvenit lui Dej i acesta a
ters referirea la fiica sa.
Este adevrat c Dej tinea foarte mult la fricele sale.
Lica Gheorghiu impreund cu Radoi, sotul ei, aU mers de
mai multe ori in strainatate, in Elvetia i in Franta.
Fata de Tanti, a doua flied a lui Dej, sentimentele nu
erau la nivelul ce le nutrea fat de Lica. Pe Dej 1-a supdrat
foarte mult faptul c Tanti s-a castorit cu unul din fratii

202
Grigoriu. Tanti nu a dorit ca taral sdu sa se amestece in
viata ei personald.
Iatd cum regele Dej" si- a tratat printesele".
1mi mai amintesc un episod care marcheazd
onestitatea i modestia sa.
In Biroul Politic s-a hofardt sd se construiascd o casd
rezidentiald pentru Gheorghiu-Dej, primind sarcind pentru
proiectarea i construirea acestei case, gospoddria de partid.
Cu proiectarea i lucrdrile de constructie s-a ocupat arh.
Lazdrescu.
Cand s-a terminat constructia, eful gospoddriei de
partid, impreund cu arh. Ldzdrescu, au invitat membrii
Biroului Politic la inaugurarea noii locuinte in care trebuia
sa locuiascd Dej cu familia sa.
Cdnd am intrat in parcul din fata constructiei i am
privit pe dinafard clddirea nu prea ne-a impresionat.
Pdtrunzand in holul de primire ne-am minunat, mobilierul,
covoarele i lustrele care au fost aprinse erau de o calitate
atrgdtoare.
Am vizitat dormitorul destinat pentru el. Exceptional!
Said de film, un mic amfiteatru. Aparatele de proiectie erau
de cel mai inalt nivel tehnic. Piscina i sala de gimnasticd
erau superbe. Apoi am vizitat camerele de serviciu pentru
personal, care erau bine mobilate i dotate cu sail de baie.
In sfdrit, sufrageria spatioasd, avdnd o masa. lungd i
scaune de jur imprejur sculptate, candelabrele i lustrele
toate confectionate in lard.
Masa era plind i cu diverse mancdruri i buturi i un
numr de chelneri ne ateptau ca s cinstim cum se cuvine
noua locuintd a lui Dej, urdndu-i-se viata placutd in noua
casd.

203
 Dej a luat cuvantul i a apreciat calitatile i gustul
pentru frumos al arhitectului Lazarescu, multumindu-i
pentru strdania sa in construirea acestui palat.
L-a rugat s nu ia in nume de rau, sa nu se supere, dar
eu subliniazd apsat Gheorghiu-Dej nu o s locuiesc
aici. A ceasta constructie va deveni casd de oaspeti pentru
efii de stat i de guvern, care ne vor vizita tam capatand
numele de Vila Lac I.
Pentru mine se va construi o cas numai cu parter i
pentru familia lui Lica (fiica lui) o cast cu etaj in apropiere.
Lazdrescu a proiectat i a construit o cas cu parter,
dupa clorinta lui Dej, aproape de lacul Floreasca. Aceast
casa e2a compus din dormitor, sufragerie, bucatarie i 0
baie. Atat i nimic mai mult. Patul din dormitor era sculptat
frumps, in stil indonezian, primit cadou din partea lui
Sukarno, fost preedinte al statului Indonezia, cu ocazia
unei vizite oficiale de stat in aceast lark.
Acest pat a fost patul de suferint. Pe. acest pat s-au
sfarit zilele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej!
Aceasta este povestea despre ultima locuinta a lui
Dej.
Dumnezeu s-1 odihneasca in pace, caci viata lui Dej
din adolescent i pand la moarte a fost o viata de lupta i
sacrificii pentru libertate nationala i dreptate sociald
inchinat poporului roman pe care 1-a slujit cu credinta i
demnitate.
increderea lui Dej in Ceaqescu a fost zdruncinat
foarte serios. S-a nscut in mintea sa ideea indepartarii sale
din functia de secretar al C.C. al P.M.R. Dej era hotarat ca
la Plenara care trebuia sa aiba loc la sffiritul anului 1964-
inceputul anului 1965, s se produca aceasta masurd
impotriva lui Ceaqescu.
Se intrevedea apusul lui Ceauescu.

204
 Agravandu-se boala sa, o astfel de plenard, nu a mai
avut loc.
Maurer i Chivu Stoica au mizat pe apusul stelei" lui
Gheorghiu-Dej. Prin trddarea acestora dupd moartea lui
Dej, promovnd in functia de prim-secretar al C.C.-ului, pe
Nicolae CeauFscu au actionat contrar dorintei lui Dej,
dorint cunoscutd de cei doi.
Acesta este adevrul despre relatiile cu Dej ale lui
Nicolae CeauFscu.

INCEPUTUL UNEI MARI EPOCI CONSTRUCTIVE

in primul plan cincinal, Inca de la inceputul infaptuirii

lui, la propunerea lui Dej, s-au %cut modificari esentiale in
prevederile acestuia.
Am vorbit despre volumul de investitii prea mare in
sectorul industrial, neglijandu-se agricultura, industria
bunurilor de larg consum i ridicarea nivelului de trai al
populatiei tdrii.
Incetinirea ritmului constructiv in industrie a fost
vointa P.M.R., datorit imprejurarilor amintite mai sus.
Cele cloud cincinale 1955-1960 i 1960-1965 care au
urmat pe primul 1950-1955, s-au desMurat in mod
echilibrat in toate departamentele economiei nationale.
Referitor la zgomotul facut acum despre nite datorii
fat de evrei, de retrocedarea unor averi nationalizate in
1948; ele au fost achitate cu vdrf i indesat Inca din epoca
lui Dej, ca pret al reludrii legaturilor noastre politice i
economice cu Occidentul, de unde el preconiza s aducd
mijloacele tehnice de vdrf ale propriei noastre
industrializri.

205
 lar in normalizarea relatiilor cu Occidentul nu a fost
nimic usor pentru Romania.
Dupa nationalizarea principalelor mijloace de
productie din anul 1948, s-au creat mari dificultati pentru
relatiile noastre cu principalele tari capitaliste occidentale.
S-au purtat discutii la nivel guvernamental, cu guvernele
din Anglia, Franta, U.S.A., Italia, Israel, Germania. Olanda,
Belgia. Suedia si s-a ajuns la intelegeri realiste de plata a
unor despagubiri pentru intreprinderi si alte bunuri
apartinand acestor tari si care au fost nationalizate.
Aceste despagubiri s-au pltit prin export de produse
industriale si agricole esalonate pe mai multi ani, in functie
de volumul lor, pentru fiecare tail in parte.
Din partea partidului si guvernului, la discutiile cu
reprezentantii guvernelor tarilor amintite si reprezentantii
intreprinderilor si a altor bunuri nationalizate, a fost
Alexandru Barladeanu. Sub indrumarea directa a lui Dej,
Barldeanu s-a achitat cu cinste de aceast mare
raspundere.
Mijloacele tehnice de varf pentru industrializarea
tarii, in afara de cele obtinute din tarile membre ale
C.A.E.R., au fost achizitionate si din raffle occidentale.
Unul dintre multele exemple: Cracarea catalitica a
benzinei de la Combinatul petrochimic de la Brazi a fost
adus din State le Unite prin intermediul unui mare patriot
roman si anume domnul Pa lade, care mai tarziu a primit
Premiul Nobel in domeniul medicinei.
Instalatia de cracare catalitica a benzinei, dotard cu
mijloace tehnice de varf, ne-a dat posibilitatea s asiguram
o mare cantitate de benzenuri de in alt calitate octanica si
alte produse petrochimice pentru export.

206
 Politica de industrializare a tdrii a necesitat eforturi
materiale, financiare $i de muncd ale intregului nostru
popor.
Construirea noilor obiective industriale, agricole etc.
$i dezvoltarea celor nationalizate a mai necesitat $i
pregdtirea fortei de muncd calificate $i inalt calificate. Acest
fapt a impus construirea de locuinte, cdmine, dispensare,
spitale, cluburi $i case de culturd.
$ antierele mari de constructii hidrotehnice, precum
cele de la Bicaz, Arge$, Porti le de Fier, terrninarea liniei
ferate Bumbe$ti-Livezeni, $antierele de constructii
voluntare cu tinerii brigadieri la Agnita-Botorca, Salva-
Vi$eul de Sus etc., au fost in atentia deosebitd a lui Dej.
In timpul construirii hidrocentralei de la Bicaz am
facut acolo o vizit de lucru impreund cu Dej $i Petru
Groza. Pe $antier, inginerii constructori ne-au explicat
desfa$urarea lucrdrilor, a greutatilor intampinate. Ei au
insistat asupra faptului cd Dej are in atentia sa deosebitd
aceast investitie de insemndtate nationala. Dej a intervenit
spunnd cd meritul in aceastd important lucrare este al
partidului $i guvernului $i nu al ski personal.
Am vizitat barkile in care erau cazati tinerii
brigadieri, cantina $i clubul. Am vizitat, de asemenea,
casele noi construite de stat pentru cettenii mutati din
spatiul unde s-a amenajat lacul de acumulare al
hidrocentralei.
La sfar$irtul vizitei, Groza $i-a manifestat satisfactia
pentru insistenta lui Dej de a se construi hidrocenreala de la
Bicaz. L-a felicitat $i 1-a imbrtipt pe Dej.
Un amdnunt, pe $antier lucra $i fiul lui Groza, care
mai tarziu a devenit ministrul Energiei electrice. Dej a
propus ca fiul lui Groza sd ne insoteascd pe $antier.

207
 Ciroza a rdspuns ea locul acestuia este pe antier, sd
munceascd, nu sd ne insoteased.
$tiu cd Dej, multumit de randamentele exceptionale
ale hid rocentralelor de la Bicaz i Argq, era preocupat de
folosirea energiei Dundrii la Portile de Fier.
Pe baza unei intelegeri intre guvernul roman i
iugoslav, s-au format grupe comune de specialiti in
constructii hidrotehnice, grupe de economiti i finantiti,
pentru elaborarea studiilor tehnico-economice i financiare
a acesti grandioase constructii, de nivel european.
S-au inregistrat i anumite difioultati care, cu calm, au
fost eliminate.
De exemplu, guvernul bulgar a insistat sd participe i
Bulgaria la constructia hidrocentralei. Partea romdnd i
iugoslavd a rdspuns negativ, sustindndu-se cd aceastd mare
constructie se efectueazd intre guvernele celor cloud tail,
neavdn d nimic cu granita Bulgariei.
Uniunea Sovieticd, prin Hrusciov, dorea sa participe
si ea 1.a aceastd importantd luerare pe Dundre aducdndu-se
ca argument faptul cd U.R.S.S. fdcea parte din Comisia
Dundreand. Nu s-a acceptat nici aceastd participare. S-a
acceptat insd ca anumite utilaje sd fie importate contra cost
din Uniunea Sovieticd, iar pentru motoarele hidro sd ne
acorde licentd de fabricatie pentru a ft realizate in industria
romdneascd i iugoslavd. In ultirnd instantd, Hrusciov a
acceptat aceastd cerinta din partea romand. i iugoslavd.
Acesta este istoricul procesului de elaborare a tuturor
studiilor tehnico-economice i a proiectelor de bazd pentru
construirea Hidrocentralei Porti le de Fier. Pe aceastd bazd
Dej i Tito au marcat piatra de temelie awzatd la Portile de
Fier, construirea acestui obiectiv hidroenergetic care a
depdi1 insemndtatea de ordin national a celor cloud tali
vecine i prietene.

208
 Istoria relatiilor de buna prietenie si buna vecinatate
dintre Romania si lugoslavia pecetluieste personalitatile lui
Dej si Tito, ctitorii constructiei Hidrocentralei de la Porti le
de Fier.
Nu am participat la marea intalnire oficiala pe linie de
partid sau guvernamentala cu Tito.
L-am intalnit pe Tito, ca sef al unei delegatii
sindicale, dupa incetarea conflictului dintre Romania si
lugoslavia, impus de U.R.S.S., pentru nesupunerea
Iugoslaviei tendintelor hegemoniste ale Partidului Comunist
al URSS si a statului sovietic.
Dezvoltarea industriei noastre chi m ice si
petrochimice trebuia sa foloseasca cu maximum de
randament materiile prime existente in subsolul tarii, cu
deosebire: gazul metan, petrolul, sarea.
Industria siderurgica si constructoare de masini era in
stare sa produca otelurile aliate de inalta calitate, precum si
instalatii, utilaje si masini, dupa licentele obtinute din pile
occidentale.
Produsele acestor unitati chimice si petrochimice de
calitate superioard creau surse sigure pentru export, mai
ales in raffle capitaliste. Valuta obtinuta era intrebuintata cu
prioritate pentru importul masinilor, utilajelor si instalatiilor
industriale, inzestrand astfel industria noastra de varf.
Si in acest sector al economiei, ca si in alte sectoare
ale industriei, amprenta gandirii si initiativei lui Gheorghiu-
Dej a fost esentiald.
Industria chimica si petrochimica a fost o mndrie a
economiei nationale si trebuie sa se mentina aceastd
mandrie si in zilele de astdzi.
Pentru Gheorghiu-Dej cresterea nivelului de trai a
fost o preocupare constantd.

209
 Am vorbit in alt parte despre pozitia lui Dej de
modifi3are a unor prevederi ale primului plan cincinal.
Partea important din bugetul national era indreptata spre
industrializare, neglijandu-se sectorul agro-alimentar 5i al
industriei ware, neasigurandu-se in mod corespunzAtor
consumul populatiei, cre5terea nivelului de trai.
Impotriva rezistentei 5efului planificdrii, a
Ministerului de Finante, a unor economi5ti, 5i mai ales din
partea consilierilor sovietici, care au contribuit la
intocmirea primului plan cincinal, pozitia lui Dej a fost
adoptata de Biroul Politic al Comitetului Central al P.M.R.
La discutarea proiectelor planurilor cincinale i
anuale. Dej intreba mereu pe economi5ti: Cate boabe de
fasole in bor5u1 cetdteanului s-au asigurat in plus fata de cel
existent"? Aluzie la prevederile acestor planuri privitoare la
cre5terea nivelului de trai al poporului roman.
Imi aduc aminte Ca spre sfar5itul realizArii celui de-al
doilea plan cincinal se impunea cu stringent anularea
subver tiei de la bugetul de stat la paine 5i sare. S-a discutat
cateva luni in 5edinte1e comune ale Biroului Politic 5i
guvernului aceast problema. Atunci s-a acceptat la
propurterea Confederatiei Generale a Muncii compensarea
salariilor pentru un anumit timp, suportandu-se mai u5or de
cdtre populatie scumpirea painii 5i a laptelui.
Trebuie sa mentionez Ca Dej a lucrat efectiv, alturi
de conducdtorii autorizati ai sindicatelor, la elaborarea
primului Cod al Muncii aprobat de Care Marea Adunare
Nationala.
In acest Cod al Muncii se consfinteau drepturi
obligatii reciproce din partea conducerii administrative a
intreprinderilor i institutiilor pe deoparte 5i ale salariatilor
precum 5i ale organizatiilor sindicale, pe de alt parte.

210
 Contractele individuale si colective de muncd erau
obligatii sfinte. Sindicatele din intreprinderi si institutii
aveau dreptul de control asupra indeplinirii obligatiilor ce
reveneau salariatilor si conducerii administrative.
As incheia subliniind un lucru, cred eu, important, si
anume ca rata acumuldrii din bugetul national pentru
dezvoltarea economiei tarii a oscilat intre 25-26%, ceea ce
demonstreazd grija fata de nivelul de trai al populatiei.
Dupd moartea lui Gheorghiu-Dej, mai ales in timpul
epocii de aur" a lui Ceausescu, rata acumuldrii a variat
intre 35-40%, ceea ce a insemnat o reducere drastica a
nivelului de trai al populatiei, cu toate consecintele sociale
si mai ales asupra sdnatatii.
Constructiile de locuinte, pe lnga marile platforme
industriale au constituit o preocupare majord a lui Dej.
Dau numai un exemplu. In partea inalt a orasului
Galati s-au construit mii de apartamente pentru salariatii
Combinatului siderurgic. Tinand seama de dezvoltarea
constructiei acestui combinat, anual se ddea in folosinta
peste cinci sute de apartamente. Noii angajati nu asteptau sa
primeascd locuinte la bloc. Odat cu angajarea, luau in
primire si locuinta respectivd.
Aici cred Ca' este cazul ca oamenii s cunoascd
dificultatile si modul in care s-a ajuns la concluzia ca la
Galati s se construiascd acest combinat siderurgic si nu in
alt parte a tdrii.
inca de la intocmirea primului plan cincinal, 1950-
1955, Gheorghiu-Dej intr-o discutie in Biroul Politic, a
subliniat necesitatea construirii unui asemenea combinat la
Galati, care s asigure otelurile necesare dezvolfrii
industriei constructiilor de masini.
Dej sustinea cd o lard Med metal este o tard fail viitor.

211
 Romania poate deveni o lard a viitorului, prin
dezvoltarea siderurgiei, deci a productiei de metal.
Grupul Anei Pauker s-a opus, apreciind ca propunerea
lui Dej se bazeaza pe patriotismul local". Se facea aluzie la
faptul ea' Dej se socotea galatean.
Dej nu a mai insistat, desi argumentele sale erau
edificatoare. Portul Galati era locul unde se putea asigura
aprovizionarea cu minereu de fier de la Crivoirog
(U.R.S.S.) si din alte tari.
Carbunele cocsificabil din import era mai economic
s se opreascd la Galati, decat s fie transportat in alt parte
a tarii.
Constructia de vase fluviale si maritime in santierele
navale din porturile dundrene i vapoarele maritime de
mare tonaj construite la Constanta care consumau tabl
groas deci mult metal, vor avea surse de aprovizionare
apropiate.
Intreprinderea de tractoare Brasov si de camioane din
acelasi oras la fel necesitau cantitati apreciabile de metal.
Dupd eliminarea din conducerea partidului si a
statului a grupului Anei Pauker, la intocmirea celui de-al
doilea plan cincinal 1955-1960, Dej a ridicat din nou
problerna construirii unui combinat siderurgic la Galati. In
acest E cop, Dej a convocat pe cei mai buni specialisti in
domeniul constructiilor industriale, prezentandu-le
necesitatea stringent a econorniei nationale pentru
construirea unui asemenea combinat.
A cerut specialistilor, in frunte cu cunoscutul ing.
Aurel A. Beles sa inceapa sa efectueze studiile tehnice
necesare construirii la Galati a acestui centru siderurgic.
Aceste studii s-au efectuat in mai multe luni de zile.
Chivu Stoica, in calitate de prirn-ministru, trebuia sa

212
asigure toate conditiile cerute de specialisti pentru
intocmirea acestor studii.
S-a depus o muncd titanicd, de teren si de birou,
ajungdndu-se in sfarsit la cloud variante pentru siguranta
construirii unui asemenea combinat: Brila si Galati.
Be les, cunoscut pentru experienta sa in mari
constructii pe teren format din loes (pdmnt galben nisipos),
a sustinut varianta Galati. Alti specialisti sustineau varianta
Brdila. Aici terenul este mai sndtos, neavnd in structura
sa loes ca la Galati.
Apa freaticd poate misca structurile de loes punnd in
pericol constructia combinatului.
A avut loc o discutie care a tinut cateva zile asupra
acestor cloud variante Brdila si Galati. Discutiile au fost
conduse de cdtre Dej. Au mai participat din partea
conducerii de partid Chivu Stoica si subsemnatul. Pand la
urm Dej, impotriva pozitiei lui Chivu Stoica (acesta
sustinea varianta Brila), a optat pentru varianta Be les.
Punctul de vedere al lui Dej 1-am imbra.tisat si eu.
Be les a dat asigurdri garantand trdinicia constructiei
combinatului prin folosirea pentru turnarea temeliei
acestuia a unor stalpi de beton in lungime de 29 de metri
care strbdteau toate straturile de loes. El a dat ca exemplu
constructia dupd proiectul ski a gdrii fluviale din Galati
ridicate chiar pe malul Dundrii.
I s-a dat posibilitatea lui Bele sa facd o demonstratie
de santier la care s-a lucrat mai mult de trei luni pentru
experimentarea stalpilor de beton.
S-au efectuat expertize tehnice la fata locului si
rezultatele au fost pozitive. Dej a indicat lui Bele s
definitiveze varianta sa, pentru a fi discutat in Biroul
Politic al partidului si Guvern.
S-a aprobat varianta Bele fard nici o impotrivire.

213
 La punerea pietrei de temelie pentru construirea
combinatului care a fost proiectat pentru producerea in
cloud etape a 10-11 milioane tone de otel, au participat
Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica i eu.
Dura terminarea acestei actiuni care a punctat
naterea Combinatului Siderurgic, am coborat in centrul
oraului la sediul Comitetului Judetean de partid. Prim-
secretar era Scarlat Constantin, participant i el la punerea
pietrei de temelie.
Locuitorii Galatiului auzind de acest mare eveniment
i de faptul cd Gheorghiu-Dej se afld la Comitetul Judetean,
s-au rnobilizat i au ocupat strada principala a oraplui,
ovationandu-I pe Dej, care le-a adus la cunoOntd hotararea
partidului i guvernului Romaniei de a se construi, pe
dealul orasului, un mare combinat siderurgic, unde vor
putea lucra peste 10.000 de muncitori.
Un entuziasm rai margini a cuprins masa de
galaterti, prezenti in fata Comitetului Judetean de partid.
DupA moartea lui Gheorghiu-Dej, Romfinia nu
avea nici un leu si nici un dolar datorie externA.
Gospoddrirea cu maxima grija a resurselor nationale,
materiale, naturale i umane ale tarii, precum i bugetul
national, au creat conditiile optime pentru dezvoltarea de
sine sttatoare a vietii economice, sociale i cultural-
tiintif ce a Romaniei.
i Ceausescu a fost
Deosebirea principala dintre Dej
aceea ca in timpul lui Gheorghiu-Dej munca i conducerea
in parti d erau colective.
Guvernarea tArii era o muncA distinct fatA de
aceea de partid.
Nu se suprapunea puterea de partid cu puterea
statului.

214
 In timpul lui Nicolae Ceausescu, acest principiu de
bazd al conducerii partidului i statului a fost abandonat.
Guvernul si M.A.N. au fost transformate in sectii ale
C.C. al P.C.R., subordonate nemijlocit P.C.R.-ului. In
timpul lui Gheorghiu-Dej, P.M.R. era cu adevdrat partidul
celor ce muncesc, de la orase si sate.
In timpul lui Nicolae Ceausescu, P.C.R. a devenit
proprietate personald", instrumentul principal al politicii
sale totalitariste.
0 alt deosebire major a fost grija constant a lui
Gheorghiu-Dej privitor la viata de toate zilele a celor multi,
la cresterea nivelului de trai material si spiritual al acestora.
In timpul lui Nicolae Ceausescu, datorit
grandomaniei sale in ceea ce priveste industrializarea
fortata a trii, a dus la sardcirea poporului, la nemultumirea
sa generala, aproape de nesuportat, care a explodat in
decembrie 1989 la Timisoara si apoi in toat tara.
Iat deosebirile de bazd, contradictiile, dintre politica
lui Gheorghiu-Dej si aceea a lui Nicolae Ceausescu.

SPIRITUL SI TARANA SCUMPULUI GENERAL AL

NEAMULUI ROMANESC"

Cred c Gheorghiu-Dej ar putea sa fie un punct de

reper pentru formarea personalitatilor politice de viitor ale
Romniei.
Cititorii acestei carti citind despre viata lui Dej vor
putea s analizeze si sa facd comparatie cu actualii
componenti ai clasei politice.
Sa" fii cinstit ci corect in relatiile cu oamenii ci cu tine
insuti!
Jii onest in viata personalii i in societate!
215
 Sa tii sa renunti la interesele personale V familiale
in interesul celor multi, in interesul tarii i al poporului!
Sa fii un bun roman!
Sa Vii in orice imprejurri politice interne i
internationale sei aperi fiinta nationala a poporului,
independenta ci suveranitatea tarii!
Iat ce ne invat personalitatea lui Gheorghiu-Dej. Si
ne mai invatd ceva:
Sei nu-ti treimbitezi succesle! Sa le peistrezi in surdinei!
Sa faci loc s se afirme i altii!
in jurul lui Gheorghiu-Dej s-au format multi oameni
de valoare.
Cred c i in viitor multi vor putea invata din modelul
sdu urr an i politic.
Gheorghiu-Dej a tiut sa imbine cu pricepere umanul
cu socialul, politicul cu socialul, in interesul oamenilor i al
trii.
Vocatia lui Dej de mare conducdtor politic i-a fost
recunoscutd de multe personalitati ale timpului. La moartea
sa cel mai indreptatit purttor de condei al tarii, bdtranul
scriitor Tudor Arghezi, scrie aceste cuvinte care mi se par
extrem de potrivite: Teivaliti ca pentru o expiere, in
cenu4a, cd nu am izbutit sci-1 sceipam pe acest biruitor al
tuturor vreijmaVlor dinlauntru ci dinafarei, aclamat de toate
amintirile marelui Pantheon al trecuturilor omenegi. Stau
V prang, condeiule al meu, pe un mormant, revoltat Ca ziva
s-a stins i cc)" pameintul care a primit in el, unul dupei altul,
pe Domnitorii novri, a cutezat s primeasca i tareina
scumpului general al neamului romanesc, scufundat in cea
mai chmplita jale. N-a,v cuteza sa-mi inchipui ce are sei fie
timpul care incepe cu ziva de azi"...
Cred Ca in toate cele ce am scris despre preocuparile
majore ale lui Dej, cu privire la viata materiald i spirituald

216
a poporului roman pe plan intern si la lupta desfasurata
pentru cucerirea independentei si suveranitatii tarii,
demonstreaz cu prisosint aprecierea lui Arghezi
mentionata in pasajul de mai sus.
Ce-as mai putea adauga eu la jalea ce l-a cuprins pe
poet la despartirea de Gheorghiu-Dej si la asemuirea
acestuia cu Domnitorii nostri, la scumpul general al
neamului romanesc".
Aprecierile lui Arghezi despre personalitatea
proeminenta a lui Gheorghiu-Dej le accept fr nici un
comentariu. Istoricii vor analiza lard prejudecati, impartial,
locul pe care trebuie sa-1 ocupe Dej in istoria contemporana
a Romaniei.
Este bine cunoscut faptul cd ramasitele pamntesti ale
lui Dej au fost depuse in Pantheonul(Mausoleul) din Parcul
Libertatii (acum Parcul Carol I) din Bucuresti. Linistea
vesnica a sufletului sau generos a fost intrerupt intr-un
mod greu de crezut in anul 1990, dupd 25 de ani de la
trecerea sa in nefiinta.
Nu a fost de ajuns asasinarea cuplului Ceausescu. A
trebuit sa fie asasinat mort fiind si Gheorghiu-Dej.
Sicriul cu ramasitele trupului ski f ind scoase si lasate in
izbeliste pe treptele Mausoleului. Ce salbaticie! Ce
profanare s-a produs sub ochii orbiti ai celor ce reprezentau
puterea dupa evenimentele din decembrie 1989!
Ce ar putut scrie Arghezi, daca trdia si vedea
fi
asemenea blasfemie! Are oare acest fapt ceva comun cu
renumita bland* a poporului roman"?
Dej a fost reinhumat de catre unicul sau vldstar in
viata, flea sa, Tanti, in Cimitirul Bellu Militar.
Iat cd nici de aceasta data Dej nu a izbutit sa scape
de cei lipsiti de constiinta nationald si patriotica.

217
 A doua inmormantare a lui Dej a fost fara doliu
fait lacrimi.
Fiica sa, Tanti, a lcrimat pentru intreg poporul
roman.
Odihneasca-se pentru vecie, modest si simplu, cum a
trait cel ce a fost scumpul general", far de galoane al
neam ilui romanesc", unul dintre marii conducatori ai
acestei tari, cum il definea Tudor Arghezi.

218
 Cuprins

INTRODUCERE 5
I. INCEPUTURILE UNEI LUPTE 8
II. INTRE ZIDURILE INCHISORILOR 19
III. LA DOFTANA 27
IV. IN LAGARUL DE LA TARGU-JIU 58
V. PERIPETIILE EVADARII 68
IN FOCUL LUPTELOR POLITICE 75
DE DUPA RAZBOI 75
VII. TRANSILVANIA 1 84
PRIMA INTALNIRE CU STALIN 84
VIII. REVITALIZAREA P.C.R. 51 POLITICA DE ALIANTE 87
IX. DOUA MARI PERSONALITATI- 94
GHEORGHIU-DEJ 51 PETRU GROZA 94
X. BATALIA CU KOMINTERNI5T11 103
XI. EL1BERAREA DE SOVROMURI 112
CAZUL FOR15 126
CAZUL PATRA5CANU 128
PLANUL VALEV 144
XII. RETRAGEREA DIN TARA A TRUPELOR
SOVIETICE 148
CONTRAOFENSIVA IMPOTRIVA LUI
GHEORGHIU-DEJ 158
CATRE L1BERALIZAREA VIETH INTERNE 164
DECLARATIA DE INDEPENDENTA 170
XIII. MOARTEA 51 SUCCESIUNEA 179
LUI GHEORGHIU-DEJ 179
SUCCESIUNEA LA PUTERE 182
ACUZATII 51 DELIMITARI 194
INCEPUTUL UNEI MARI EPOCI CONSTRUCTIVE 205
SPIRITUL 51 TARANA SCUMPULUI GENERAL AL
NEAMULUI ROMANESC" 215

219
 Telinoredactare computerizatd:
George S. Savu
Prefucrare coperta? Warius Corbu
TIPARIT:
124.4 & r9ftroji.

L.!

13 021 211 40 74
 t.
it

11,

1952 Chivu Stoica, Gheorghiu Dej, Ghe. Apostol si Nicolae Ceausescu la Moscova

oil It
_1 0 0

.,
cc. L,

_ _ .
.. ,
,g ..
er Jr

1 . -

,7 Otlib
,.
. sat
Mir ! WI S
.
r

1954 Gheorghiu Dej, ambasadorul Bulgariei ci Ghe. Apostol la Predeal

r, r.17

rz * 4
.. ....1_,
P44.
sat;i's
.
k
L
...
, , .. i.,, ...1.0,1"--= "V ,....,
. ''' . _ .
1

1957 Chivu Stoica, Gheorghiu Dej, Petru Groza ci Gh. Apostol

 'brr
VP 4CP it
.411
II
1

1949 Decembrie la M.A.N. voteind proiectul legii

Planului de Stat al R.P.R. pentru anu11950

rr:(41.nr2,.

.e
:

-110

1949 Lui Gh. Apostol i se conferei Ordinul Aprarea Patriei

clasa I, de cadre Constantinescu - Iasi
 11

7;

1963 Leonte Rutu, Gh. Apostol si N. Ceausescu la Moscova

7411r

,1

,..,
1960 Gheorghiu Dej la tribuna 0.N.U.
 o

Gheorghiu Dej cu Ciu En Lai

tf ,

Lt.

vi I
,-
7
uu

Gheorghe Apostol cu Kim Ir Sen

 'JO
7;;''

1,7
'I k ,

- _

-AUC2
2010 Delegatia PC.R. Comitetul de reorganizare - la comemorarea
lui Gheorghe Gheorghiu Dej

'14

51!i
4#4"
r^ of-%
.4

or

2005 - 40 de ani de la moartea lui Petre Ignatencu, cu col. Ch4

aghiotant al lui Gheorghiu Dej
 GHEORGHE APOSTOL

1E:2 Om politic
1 roman, s-a nascut la
16 mai 1913, intr-un
sat din apropiere de
Ii Galati. S-a remarcat
mai intai in activitatea
;1. sindicala din timpul
rm actiunilor greviste ale
!I anilor 1930-33, unde
I-a cunoscut pe
Gheorghe Gheorghiu Dej, alaturi de care a militat intreaga viata.
Judecat i condamnat pentru activitatea comunista in 1937,
ispaete la Doftana pana in 1940, dupa care, in timpul razboiului,
trece prin diverse lagare: Miercurea Ciuc, Caracal, Targu Jiu.
Participa la reorganizarea micrii sindicale de dupa
rzboi, ajungand preedinte al Confederatiei Generale a Muncii
(1945 52), apoi preedinte al Consiliului General al Sindicatelor
(1955 1961, 1967 1969).
- Intre aprilie 1954 i octombrie 1955 a
indeplinit functia de prim-secretar al CC al PMR. A fost i prim-
vicepreedinte al Consiliului de mini,5tri (1952-54,1961 67).
Intrat in conflict cu tendintele dictatoriale ale lui Nicolae
Ceauescu, a fost eliminat din Comitetul Central al PCR in 1969 i
trecut director la Rezervele de Stat (pana in 1975), apoi in diplomatie
(ambasadorin Argentina, Uruguay, Brazilia, pana in 1988).
In primavara lui 1989 este initiatorul Scrisorii celor ase",
difuzata la postul Europa Libera", prin care era supusa unei critici
severe politica cea4sta.
Invinuit de inalta tradare", este arestat la domiciliu i anchetat
timp de 8 luni. Evenimentele din decembrie 19891-au adus salvarea.

Editura
1,06 11
ISBN 978-606-8006-6.0-4 9 786068 06604