Curs Sist Dispersie-2015-Eweb PDF

Sisteme
disperse
Catedra de Biofizica - MG
Facultatea de Medicina Generala
UMF Carol Davila Bucuresti
2015 (A.Iftime)
UMFCD-Biofizica (A.I.)
Cuprins
1. Definitia si clasificarea sistemelor disperse

2. Solutii moleculare. Proprietati speciale
3. Fenomene de transport in solutii
Difuzia
Osmoza
Roluri biologice
4. Proprietati electrice ale solutiilor
1. Definitia si clasificarea
sistemelor disperse
Definiie
Sistem de dispersie:
Amestec de doua faze: dispersanta si
dispersata (faza dispersanta o contine pe
cealalta)
Un sistem de dispersie poate contine doua sau

mai multe substante
Clasificarea sistemelor disperse
Criterii de clasificare:
Continuitatea dintre faze

Starea de agregare a dispersantului
Afinitatea dintre componente
Dimensiunea particulelor dispersate
vezi mind map

atasat (mm1)
Clasificare - dimensiuni
D = grad de dispersie;
dispersie
d = diametrul particulei dispersate
Solutii moleculare
D > 109 m-1, d < 1 nm
Solutii coloidale
107 < D < 109 m-1, 1 nm < d < 100 nm
Suspensii
D < 107 m-1, d > 100 nm
vezi mind map

atasat (mm1)
vezi mind map
atasat (mm1)
Clasificare stare de agregare
Gazoase
Lichide Starea de agregare a
dispersantului
Solide
In toate cazurile, faza dispersata poate avea

orice stare de agregare
vezi mind map

atasat (mm1)
Clasificare - faze
Monofazice
Omogene (proprietati identice in toate punctele sistemului)
Neomogene (proprietatile difera intre diferite zone ale
sistemului)
Polifazice
Heterogene (exista suprafete de demarcatie intre faze)
vezi mind map

atasat (mm1)
Clasificare afinitatea dintre
componente
Liofile
Intre solvit si solvent exista afinitate
Liofobe
Fara afinitate intre solvit si solvent
vezi mind map

atasat (mm1)
Cu importan biologic:
Solutii moleculare
Ex: Ionii dizolvati in lichidul intracelular, extracelular,
sange etc
Solutii coloidale
Ex: Proteinele dizolvate in lichidul intracelular,
extracelular, sange etc
Suspensii
Ex: Elementele figurate suspendate in plasma sangvina
vezi mind map

atasat (mm1)
2. Solutii moleculare.
Proprietati.
Solutii moleculare
Sunt solutii adevarate

Faza dispersanta = solvent
Faza dispersata = solvit
Daca unul din constituenti este lichid, el este

considerat solventul
Doua lichide solventul este cel in cantitate mai mare
Apa este intotdeauna considerata solvent indiferent de
cantitate
Procesul de dizolvare (1)
cristal NaCl, solid
modificat dupa Lehninger, ed. 4

apa, molecule orientate aleator
cristal NaCl, solid

apa, moleculele de langa NaCl sunt

orientate dupa tipul de sarcina locala
datorita agitatiei termice

a solventului,
particulele solvitului sunt

scoase din structura initiala.
cristal NaCl, solid

apa, moleculele de langa NaCl sunt

orientate dupa tipul de sarcina locala
Particulele solvitului sunt

inconjurate de moleculele
cristal NaCl, solid solventului, in functie de tipul
de sarcina.
Variatia energiei interne in dizolvare
In procesul de dizolvare se modifica legaturile
dintre componente:
se rup legaturile solvit-solvit (proc.endoterm)

se rup unele legaturi din solvent (proc.endoterm)
se formeaza legaturi noi solvent-solvit
(proces exoterm)
Concluzie: in timpul dizolvarii, energia intern U a

sistemului variaz.
Deoarece fenomenele se petrec la presiune constanta se prefera
folosirea termenului de entalpie pentru a descrie variatiile energ. interne.
Variatia energiei interne in dizolvare
Entalpia de dizolvare = numeric egal cu caldura
schimbat de sistem la dizolvarea complet a unei
substane ntr-un solvent.
H >0 (Hfinal > Hinitial , sistemul primete caldur din

exterior), reacie endoterm.
(ex: dizolvarea NaCl n ap este endoterm)
H < 0 (Hfinal < Hinitial , sistemul cedeaz caldur in

exterior), reacie exoterm.
(ex: dizolvarea KOH n ap este puternic exoterm)
Probleme legate de solubilitate
Solutia ideala. Solutii saturate
Solutia ideal = soluie diluata, al carei comportament poate fi

prevazut teoretic
La cresterea mare a concentratiei, solutia devine saturat >

orice solvent adaugat in plus precipit (nu se mai dizolv)
Concentraia limit a soluiei saturate = solubilitate; depinde

de:
Natura solventului si solvitului
Temperatura
Presiune
Observaie: pe msur ce crete concentraia, se prefer folosirea altui termen pentru a o

descrie, i anume activitatea-vezi mai jos
Solutii de gaz in lichid
Solubilitatea unui gaz

Definita ca volumul de gaz care se dizolva intr-un litru
de lichid, la temperatura si presiune normala
Influentata de:
Presiune / presiunea partiala: creste cu cresterea presiunii
(Legea Henry)
Temperatura: scade cu cresterea temperaturii
Dintre gazele atmosferice, solubilitatea maxima o are

CO2
Implicatii medicale ale solubilitatii
Solubilitatea gazelor atmosferice

in plasma sanguina:
narcoza adancurilor
boala de decompresie
acidoza CO2
hiperoxia
detaliate in slide-urile urmatore.

Narcoza adncurilor:
Apare la scufundatorii de mare adancime

Cresterea presiunii determina cresterea
solubilitatii gazelor in sange si, consecutiv,
cresterea concentratiei sangvine a acestora,
cu efecte narcotice asupra sistemului
nervos central
Ordinea efectului narcotic:
He < H2 < N2 < Ar
Boala de decompresie
Apare scufundatorii de mare adancime

datorita variatiilor de solubilitate ale
gazelor sangvine cu presiunea
La scufundare presiunea creste lent, o

cantitate mai mare de gaze sunt
solubilizate in sange
La decompresie rapida solubilitatea

acestora scade brusc, in sange apar bule
de gaz care duc la embolii gazoase
Acidoza CO2
Apare daca p CO2 este crescuta

Cresterea presiunii determina cresterea solubilitatii CO2 in
sange, dizovarea CO2
Peste o anumita limita, apare acidul carbonic (reactia CO2 cu
apa)
Dezechilibru acido-bazic, toxic
Hiperoxia
Apare daca p O2 este crescuta
Cresterea presiunii determina cresterea solubilitatii O2 in

sange, dizovarea excesiva a O2
Peste o anumita limita, apar efecte toxice inclusiv la nivel

SNC, ne-elucidate complet (se presupune ca sunt legate de
aparitia de radicali liberi, stress oxidativ)
Proprietati speciale ale solutiilor
Coligative
Rezulta in urma interactiunilor intre moleculele de solvent si
solvit
Optice
Modificari ale proprietatilor optice datorate solvitilor
Electrice
Rezulta in urma disocierii solvitilor in particule incarcate
electric
Proprietati coligative ale solutiilor
Apa
Solvit Cristal in formare
Vapori

Apa
Solvit Cristal in formare
Vapori
apa este
mai diluata
in paharul 2.
=> diverse
consecinte

A) scderea presiunii de vapori

B) creterea punctului de fierbere
C) scderea punctului de congelare
D) apariia n anumite conditii a unei
presiuni osmotice
A) scaderea presiunii de vapori
Legea lui Raoult (pt. solutii ideale):
Presiunea totala de vapori intr-o solutie ideala depinde de presiunea de

vapori si fractia molara a fiecarei componente a solutiei.
Legea lui Henry (pt. solutii ideale diluate)
Intr-o solutie ideala diluata, la T=ct., presiunea de vapori a solvitului este

direct proportionala cu fractia molara a solvitului.
(Obs: presiunea de vapori stauranti caracterizeaza rata de evaporare.

La echilibru, rata de evaporare = rata de condensare)
B) cresterea punctului de fierbere
Cresterea punctului de fierbere al unei solutii este

proportionala cu concentratia acesteia;
(consecinta a legii lui Raoult)
C) scaderea punctului de congelare
Scaderea punctului de congelare al unei solutiei este

proportionala cu concentratia acesteia;
(consecinta a legii lui Raoult)
Proprieti coligative ale solutiilor
(schema tranziiilor de faz pentru solventul pur i pentru
soluiile acestuia, in funcie de temperatur)
UMFCD-Biofizica (A.I.) http://www.chem.ufl.edu

D) aparitia in anumite conditii a unei
presiuni osmotice
Aceasta va fi discutata mai jos, dupa lamurirea altor

fenomene care joaca un rol in acest procs.
Proprietati speciale ale solutiilor
Coligative
Rezulta in urma interactiunilor intre moleculele de solvent si
solvit
Optice
Modificari ale proprietatilor optice datorate solvitilor
Electrice
Rezulta in urma disocierii solvitilor in particule incarcate
electric
Proprietati optice ale solutiilor
Modificarea indicelui de refractie al solutiei in functie de

concentratie
Refractometrie
Modificarea unghiului de rotatie al planului luminii

polarizate de catre solutii optic active
Polarimetrie
Absorbtia luminii in solutii

Spectrofotometrie (!! cea mai folosita metoda in laboratoarele clinice)
Difuzia luminii in solutii

Studiul unor sisteme coloidale
Aceste proprietati se studiaza in detaliu la L.P.

Fenomene de transport n solutii
Tipuri de transport
Difuzie
Transport de masa (de solvit),
solvit datorita
existentei in solutie a unor gradienti de
concentratie
Osmoza
Transportul apei,
apei datorita existentei unor
gradienti de presiune osmotica
Difuzia simpl
perete despartitor
o singura particula
o cantitate numarabila de
particule
aspect macroscopic
(vezi animaie ataat)
Difuzia simpl
Pentru a descrie formal acest fenomen, se definesc mai multe
notiuni: gradient, flux (vezi i cursul de Termodinamic)
Concentratie Concentratie
locala C1 locala C2
distanta x
Se numeste gradient de concentratie,

concentratie
acea situatie in care concentratia unui
component variaza de-a lungul unei distante x.
Se noteaza uzual cu :
Difuzia simpl
notiuni: gradient, flux.
locala C1 locala C2
distanta x
Pot exista gradienti de concentratie, de temperatura, electrici, etc.
Difuzia simpl
locala C1 locala C2
distanta x
Se numeste flux de substanta,

substanta fenomenul de transport care apare
consecutiv unui gradient, printr-o zon de arie A.
Se noteaza uzual cu : J
Unitatea de masura: mol / (m2s)
Difuzia simpl
locala C1 locala C2
distanta x
Fluxul de substanta (J) continua atat timp cat exista un gradient de

concentratie.
Fluxul de substanta (J) tinde sa anihileze acest gradient (adica

dupa o vreme se ajunge la o concentratie omogena).
Difuzia simpl
Legea I a lui Fick (difuzie stationara)
Fluxul de difuzie este direct proportional cu
gradientul de concentratie (ct in timp)
J fluxul de difuzie (mol/(m2s):

D coeficient de difuzie (m2/s)
C concentratia (mol/m3)
Gradientul de concentratie:
Difuzia simpl
Legea I a lui Fick (difuzie stationara)
Fluxul de difuzie este direct proportional cu
gradientul de concentratie (ct in timp)
Relatia lui Einstein aproximeaza coeficientul de difuzie D pentru particule sferice:
k constanta lui Boltzmann

T temperatura
vascozitatea mediului
R raza particulei
Difuzia simpl
Legea II a lui Fick (difuzie nestationara)
Variatia in timp a concentratiei intr-o regiune data a solutiei

este proportionala cu variatia in spatiu a gradientului de
concentratie (factorul de proportionalitate este tot D)
Discutie: ce este "difuzia stationara" si ce este "difuzia nestationara"
Difuzia Difuzia prin membrane
Membrana = pelicula subtire, cu grosimea

neglijabila fata de suprafata, care separa
doua medii cu proprietati fizico-chimice
diferite
Clasificarea membranelor (in functie de
particularitatile difuziei):
Membrane permeabile:
Egal permeabile (pentru toti constituentii solutiei)
Inegal permeabile (permeabilitati diferite pentru constituenti)
Membrane selectiv permeabile:
Permeabile doar pentru anumiti constituenti
Membrane semipermeabile:
Permit doar trecerea solventului
Membrane ireciproc permeabile:
Permit doar trecerea solvitului, intr-un singur sens
Difuzia speciilor neelectrolitice
76
Coeficientul de partitie :
Coeficientul de permeabilitate P:
Legea lui Fick se poate rescrie sub forma:
Difuzia speciilor electrolitice

este mai complicat deoarece fluxul de difuzie este afectat i de gradieni
electrici adiionali, care pot avea sau nu acelai sens cu cei de concentraie -
capitolul va fi discutata la cursul de Bioelectricitate
Difuzia speciilor electrolitice
Fluxul total prin membran:

Flux de masa datorat gradientului de concentratie
Flux de sarcina datorat gradientului de potential
electric
In conditii stationare:
Transportul apei prin membrane
Solutie cu solvit
Apa care nu trece prin
membran
Membrana
semipermeabil
Solutie cu solvit
Apa care nu trece prin
membrana
Apa din pahar traverseaz

membrana, intr n tub si
determin:
- diluarea soluiei din tub
- creterea consecutiv a
Membrana volumului soluiei din tub,
semipermeabil pn aceasta ajunge la o
nlime h modificat dupa Lehninger, ed. 4
Solutie cu solvit
Apa care nu trece prin Piston
membrana
Membrana
semipermeabil
Osmoza
Osmoza
= trecerea solventului printr-o membran

semipermeabil, dintr-un compartiment cu
concentraie mai mic a solvitului spre
compartimentul cu concentraie mai mare a
solvitului
- membrana semipermeabila la
capatul inferior al tubului;
- solvit care nu poate trece prin
membrana
presiune hidrostatica
=gh
presiune osmotica
=
La echilibru: =gh
Osmoza
Presiunea osmotica ()
= presiunea care trebuie aplicata unei solutii pentru a
opri fluxul de solvent printr-o membrana semipermebila
care separa compartimentul de un altul continand
solvent pur
Legea Van't Hoff (pentru particule care nu disociaza electrolitic)
unde = numrul de moli, V=volumul, T=temperatura, R=const.univ. a gazelor
altfel scris, deoarece conc. molar C= /V, :

Osmoza
in cazul solutiilor electrolitice, in care o molecula

disociaza in mai multe particule, iar legea Van't
Hoff se scrie:
Indicele de disociere (i) :
p numarul de particule in care disociaza o

molecula
i=p pentru solutii ideale ( =1).
Pentru solutii reale,

gradul de disociere a moleculelor (nr.
molecule disociate / nr. total molecule
Osmolul
Osmolul = cantitatea de substanta care,
dizolvata in solvent, duce la aparitia a NA
particule
Exemple:
Solutie ideala NaCl 1M -> va avea 2 osmoli (p=2)
Solutie ideala CaCl2 1M -> va avea 3 osmoli (p=3)
Solutie ideala de albumina 1M -> va avea 1 osmol (p=1)
Osmolaritatea plasmei este 0.3 Osm (300 mOsm).

Orice solutie injectata trebuie sa aiba aceasta osmolaritate
(trebuie ajustata molaritatea astfel incat osmolaritatea ei s fie
de 300 mOsm).
Presiunea coloid-osmotic
= Presiunea osmotica datorata existentei, intr-un

compartiment, a unor macromolecule
nedifuzibile
= Presiune oncotic
R constanta universala a gazelor

T temperatura
C concentratia macromoleculelor
b constanta care depinde de interactiile moleculare
M masa moleculara a macromoleculei
V volumul solutiei
Roluri biologice
Izotonie, hipertonie, hipotonie
Osmolaritatea plasmei 300 mOs
In functie de relatia dintre osmolaritatea unei

solutii si cea a plasmei, solutiile se impart in:
Izotone (osmolaritate egal)
Hipertone (osmolaritate mai mare)
Hipotone (osmolaritate mai mic)
imagini Wikimedia Commons
Izotonie
solvit,
in exterior
solvit, in interiorul celulei
flux de apa,
apa
simetric

Izotonie
solvit,
in exterior
flux de apa,
apa
simetric
Daca solvitul NU poate traversa membrana, dar apa poate traversa:

-> doua situatii distincte ->
Izotonie, hipertonie
solvit,
in exterior

Izotonie, hipertonie
solvit,
in exterior
solvitul este mai concentrat in exterior

apa este mai "concentrata" in interior
flux de apa,
apa
catre exterior
solvit,
in exterior

solvit,
in exterior
apa este mai "concentrata" in exterior

solvitul este mai concentrat in interior
flux de apa,
apa
catre interior
Ce caracteristica trebuie sa aiba deci
un mediu injectabil
pentru a nu dauna fizic celulelor?
imagini Wikimedia Commons
Fenomene la nivel capilar
Capat venos
Capt arterial
Capat venos
Capat arterial
Diferenta de presiune hidrostatica induce tendinta apei

(+electrolitilor dizolvati) de a parasi capilarul
Diferenta de presiune osmotica (proteinele raman in vas!)
induce tendinta apei de a se intoarce in capilar din tesutul
interstitial
La capatul arterial:
Apa impreuna cu ionii dizolvati vor trece in tesuturi
(ultrafiltrare)
La capatul venos:
Apa si produsii de catabolism vor fi atrasi spre interiorul
vasului (osmoza)
= diferenta de presiune hidrostatica (mecanica)
= diferenta de presiune osmotica

Fluxul de apa prin membrana semipermeabila:
Papa coeficient de
permeabilitate a membranei
pentru apa
ultrafiltrare
osmoza
Aspecte patologice
Hipoproteinemii (scaderea concentratiei de
proteine din plasma)
Scade presiunea coloid-osmotica
Ultrafiltrare mai usoara acumularea apei in tesuturi edeme
Retentii hidrosaline (de ex, in boli renale)

Creste volumul sangvin creste tensiunea arteriala si presiunea
de filtrare ultrafiltrare mai usoara acumularea apei in
tesuturi edeme
Fenomene la nivel renal
Glomeruli ultrafiltrare
Eliminarea urinei primare, in volum mare
Tubii contorti si ansa Henle:

Reabsorbtie de apa + saruri urina se concentreaza
Utilizari terapeutice
Tratamentul edemului cerebral cu solutii

hipertone (Manitol)
Creste presiunea osmotica a plasmei
Apa din tesuturi este reabsorbita
Explicaii suplimentare
(noiuni folosite n descrierea soluiilor reale)
Proprietati fizice speciale
care se regasesc in cadrul studiului solutiilor ionice:
i. Activitatea unei solutii

ii. Tria ionic
iii. Potenialul chimic
iv. Potenial electrochimic
i ) Activitatea unei solutii (a)
Exprim capacitatea reala a ionilor dintr-o solutie de a

participa la diverse fenomene (de ex. conductia curentului
electric, reacii chimice ntre specii, etc); se exprim in
uniti de concentraie (de ex. mol/l)
Intr-o solutie ideal:
Solutia este diluata, substantele disociaza complet, toti ionii sunt
mobili si disponibili pentru participare (la conductie, reactii, etc)
=> activitatea = concentratia
Intr-o solutie real:

Disociere incomplet -> nu toate moleculele introduse vor fi
disponibile pentru a participa la alte fenomene, deoarece
O parte din ioni rmn imobilizati prin legaturi intra/intermoleculare
=> activitatea < concentratia
i ) Activitatea unei solutii (a)
a activitatea solutiei
f coeficient de activitate
C concentratia solutiei
f fractiunea de ioni care participa liber la fenomene

(conductie, etc)
pt. solutie ideala: f = 1 => a=C
Altfel spus, activitatea "a" este o masura a concentratiei efective a unui component
(adica masoara concentratia particulelor care intervin efectiv in diverse fenomene)
ii ) Tria ionic unei soluii (I)
Este o masura a concentratiei efective a tuturor ionilor

dintr-o solutie.
Ci - concentratia speciei ionice

zi - valenta speciei ionice
S-a constatat ca de obicei, constantele de reactie depind

de taria ionica a solutiei in care se desfasoara reactia.
ii ) Tria ionic unei solutii (I)
Exemple:
- o solutie de NaCl 1 M, are o tarie ionica I = 1
- o solutie de MgSO4 1 M, are o tarie ionica I = 4
Consecin practic: ionii multivalenti contribuie

semnificativ la cresterea triei ionice.
iii ) Potentialul chimic al unei substante ()
reprezinta variatia in energia interna U a sistemului atunci

cand in sistem se mai introduce inca o particula de acelasi tip
(fara a modifica volumul sau entropia)
Altfel spus:
este echivalent cu lucrul mecanic necesar pentru a aduce
1 mol de substanta de la puritate absoluta la o anumita
concentratie,
(in conditii standard), fara a varia alti parametri (presiune,

volum, potential electric al sistemului).
iii ) Potentialul chimic al unei substante ()
0 - potentialul chimic al substantei in

stare pura (p=1atm, t=25 C)
R - constanta universala a gazelor
T - temperatura
a - activitatea ionica
(cand a = C) C - concentratia speciei
Obs1:
este un parametru termodinamic, unitatea de masura este J / mol.
Obs2:
particulele tind sa se miste din zonele cu potential chimic mare catre zonele cu
potential chimic mic (vezi difuzia, mai jos)
iv ) Potentialul electrochimic al unei substante
()
Daca solvitul este un electrolit disociat, pe langa potentialul

chimic se adauga energia electric (din interactiile
electrostatice dintre ioni).
Cu alte cuvinte, este mai greu de introdus un ion intr-o

colectie de ioni de acelasi fel prezenti deja in solutie.
Trebuie efectuat un lucru mecanic suplimentar L impotriva
fortelor electrostatice.
iv ) Potentialul electrochimic al unei substante
()
0 - potentialul chimic al substantei in

stare pura (p=1atm, t=25 C)
R - constanta universala a gazelor
T - temperatura
a - activitatea ionica
C - concentratia speciei
z - valenta speciei
F - constanta lui Faraday
V - potentialul electric
Obs1:
este un parametru termodinamic, unitatea de masura este J / mol.
Obs2:
particulele incarcate (ex: ionii) au deci un potential total mai mare
4 . Proprietati electrice ale solutiilor
1. Conductivitatea solutiilor
2. Diferente de potential electric.
Proprietati electrice ale solutiilor
Apa are constant dielectric mare (r = 80;

caracter polar pronuntat) favorizeaz disocierea
ionilor n soluie; ca urmare:
Conductivitatea solutiei creste
Intre doua solutii cu concentratii diferite apare o

diferenta de potential electro-chimic
Conductivitatea () = proprietatea de a
permite trecerea curentului electric
Ionii disociati in solutie sunt purtatori de sarcina, care se vor
misca ordonat de la potential electric mai mare la potential
electric mai mic in solutie apare un curent electric
conductivitatea soluiei
rezistivitatea soluiei
S = Siemens
2. Diferente de potential electric.
Potentiale Nernst
Intre cele doua compartimente cu solutii de concentratii

diferite ale aceleiasi specii ionice se masoara o diferenta
de potential electric (potential Nernst)
Nernst
Potentiale Nernst
Prin membrana selectiv permeabila dintre cele doua

compartimente intre care exista o diferenta de potential electric,
si care contin solutii ale aceleiasi specii ionice va aparea
transport, dar echilibrul va fi atins pentru valori diferite ale
concentratiei intre cele doua compartimente
Potentialul Nernst
La echilibru, diferenta de potential electrochimic intre
compartimente este 0
E = potentialul electric de echilibru (Nernst)
Valorile potentialelor Nernst ale principalelor specii ionice, la

concentratii fiziologice:
ION POTENTIAL
NERNST
Na+ +67 mV
K+ -90 mV
Ca2+ +123 mV
Cl- -86 mV
Anexe
Mecanisme biologice care au la baza
fenomene osmotice - la plante

Definiia concentraiilor uzuale
Concentratia molar (kmol / m3, mol/l)
Concentratia molal
Concentratia
procentual
Concentratia normal
(schema variatiei potenialului chimic )
Wikimedia
Commons
Bibliografie
- Curs de biofizica medicala, C. Ganea
- Curs de biofizica medicala, I. Baran, A. Popescu, et. al.
- "Six easy lessons", R. Feynman
- Lehninger Principles of Biochemistry, 4th edition, D.L.Nelson, M.M. Cox
Sursele imaginilor:
Cele mai multe imagini sunt create in cadrul Catedrei de Biofizica Medicala, UMF
Carol Davila Bucuresti, majoritatea publicate in:
Curs de biofizica medicala, I. Baran, A. Popescu, et. al.
Celelalte imagini sunt preluate si / sau modificate din urmatoarele surse, astfel:
Imaginile in domeniu public (licenta GNU / GPL / CC):

Wikimedia Commons
OpenClipart Library
In celelalte cazuri, sursa imaginii este indicata fie sub imagine, fie supraimpusa peste
text (de ex. National Geographics).

Curs Sist Dispersie-2015-Eweb PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Sist Dispersie-2015-Eweb PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme

1. Definitia si clasificarea sistemelor disperse

Un sistem de dispersie poate contine doua sau

Continuitatea dintre faze

vezi mind map

vezi mind map

In toate cazurile, faza dispersata poate avea

vezi mind map

vezi mind map

vezi mind map

vezi mind map

Sunt solutii adevarate

Daca unul din constituenti este lichid, el este

cristal NaCl, solid

modificat dupa Lehninger, ed. 4

apa, molecule orientate aleator

cristal NaCl, solid

modificat dupa Lehninger, ed. 4

apa, moleculele de langa NaCl sunt

datorita agitatiei termice

particulele solvitului sunt

cristal NaCl, solid

modificat dupa Lehninger, ed. 4

apa, moleculele de langa NaCl sunt

Particulele solvitului sunt

se rup legaturile solvit-solvit (proc.endoterm)

Concluzie: in timpul dizolvarii, energia intern U a

H >0 (Hfinal > Hinitial , sistemul primete caldur din

H < 0 (Hfinal < Hinitial , sistemul cedeaz caldur in

Solutia ideal = soluie diluata, al carei comportament poate fi

La cresterea mare a concentratiei, solutia devine saturat >

Concentraia limit a soluiei saturate = solubilitate; depinde

Observaie: pe msur ce crete concentraia, se prefer folosirea altui termen pentru a o

Solubilitatea unui gaz

Dintre gazele atmosferice, solubilitatea maxima o are

Solubilitatea gazelor atmosferice

detaliate in slide-urile urmatore.

Apare la scufundatorii de mare adancime

Apare scufundatorii de mare adancime

La scufundare presiunea creste lent, o

La decompresie rapida solubilitatea

Apare daca p CO2 este crescuta

Apare daca p O2 este crescuta

Cresterea presiunii determina cresterea solubilitatii O2 in

Peste o anumita limita, apar efecte toxice inclusiv la nivel

modificat dupa Lehninger, ed. 4

modificat dupa Lehninger, ed. 4

A) scderea presiunii de vapori

Legea lui Raoult (pt. solutii ideale):

Presiunea totala de vapori intr-o solutie ideala depinde de presiunea de

Legea lui Henry (pt. solutii ideale diluate)

Intr-o solutie ideala diluata, la T=ct., presiunea de vapori a solvitului este

(Obs: presiunea de vapori stauranti caracterizeaza rata de evaporare.

Cresterea punctului de fierbere al unei solutii este

Scaderea punctului de congelare al unei solutiei este

UMFCD-Biofizica (A.I.) http://www.chem.ufl.edu

Aceasta va fi discutata mai jos, dupa lamurirea altor

Modificarea indicelui de refractie al solutiei in functie de

Modificarea unghiului de rotatie al planului luminii

Absorbtia luminii in solutii

Difuzia luminii in solutii

Aceste proprietati se studiaza in detaliu la L.P.

(vezi animaie ataat)