MINISTERUL EDUCATIE! $1 INVATAMINTULUI M. Petrescu-Prohova |. Buzu |. lorga-Siman FIZICA Manual pentru clasa a Vil-a Q Editura Didacticé si Pedagogicé ~ BucurestiMonuatul a fost eleborat. po basa Ministeral Bducafii gi Invafinintutur ew nm, Suigpia ry 190 si avizat de Comisia de fizick EE La detniiverea manusersyie- faut sem nevile unor profecori de tite dit fedeete ad 1 Argos Refeeni: Lacon és, A. COSTES Prof, I. MELNIC au Prof. §, MZ Redactor: ILEANA BARSAN Tehnoredactor: YLINCA PROSAN Copitolul 1 Obiectul si metodele fizicii A. Fizica — sting a naturii Ineroducere Fiica este o iin} « naturii; ea studiaai o categorie distinot de feno mene din naturs, numite fenomene frice (dati exemple de clteva eiemenen fenomene), Insigi denumires acestai quinfe deriva ie 1a. cuvintl groves sfisie care lateamnné natura, Fisica a apirut gi s-a dexvoltat ait din nevoin tie arczolva derive probleme, xvorite din viata 9 aclivitatoa practica a oame: nilony clt 9h conslere, propeio finger umanc. Pritnele stuait $i detooperisi su fost facuto in antichivate, ca de exemplu, eluctrizarea corps Tilbr prin frecare,refloxia gi lgilerollexil luminil§.8. Desvottaroe fiict ea int a fost posibilé datorith dexvoltari produofiet materiale care & permis Fealizarea primolor instramente de cercetare, cum sint de exempl Tuneta fi mieroscapal (apirute pe In 1000), gi pe baze acumulirii nor date culese din diferito observatii gi experimente, Csi care au adus fiziea la nivelul le cate ea se afl astési, cei care au patruns tainele ei, -au descoperit egile $i Aplicayile practice sit savantii, onmeni de geniu, ale ciror nume au ramas hepieritosre'o dats cu opera pe care au realzal-, Sa citam numele numai ale cltorva acemenes oameni de care sit legate, Jescoperiri fundamentole Achimorle, marele ineatat al antichitatit (287 —212 i,en,), G. Galle (1567 4042), 1. Newton (16431727), M, Faraday (1791 1867), J. Maxwell (1831 — 4879), A. Einstein (1879 1955} Tn fara noastré, fizica se studiari din a doua jumitate a socotutui al XVILee gia Tost predaté gi dezvoltata prin cantribujia unor oameni de reami cum sint: Teodor Stamati, Alexo Marin, Stefan Miele, Emanuel Baca- logy, Dinitrie Negreanu, Canstontin Miculescu, Dragomir Hurmuzescu s. in anit constructietcocialiste partidul gi statul nostru au aoordat 0 deo sobitéatentie denvottari bszei materiales sistemulul de organizare a Inv ‘mintului fiziis gi corcetaeit linfilice. A fost Infiinjat centrul de fizich de Ta Magarele (Bucuresti), numeroase site centre. de Invajarolnt $i corcetare, are lucreazi Tiricieni, ingineri, elf} specinlqti, Fiuiee oete conciderata ini o glinfa fondamentale enre, alaturl de celelelte guiinte, joncd un rol important tn desvoltarea economiei nationale, in educarea gt formarea stin- fifion « tinerlor, In pregatires lor pentru munca gi viata 3Metode de lueru. Metoda experimentulul guingifc Numeroase fenomene fizice re pot observa direet eu ajutorul simfurilor noastre, Aga tint: deformarea unui resort, reflexia Tuminii pe o oglinda, Inc zirea apei dintr-un vas ets. Alte fenamene nu se pot pune in evident direct eu ajutorul simfurilor, de exemphy propagarea luminii en 0 vilexA Tinita, tarea de magnetizare ®@ unui corp, migearea moleculelor din eae sint led ‘ite substantele etc, AUt inte-un cay clt gi in celélalt fenomenelo ee studiazi eu ajutorul unor aparate gi instalafii, eare permit s& se faci misurdti precise. Prin prelucrarea datelor culose in utma acestor misuréri se poate cunoaste Jogatura dintro diferite Jaturi ale fonomonului studiat, se trag conclusii, se ‘gisose 4i se formuleazi logi fixie, Acoasta motoda do hicru bazata pe experi mente de Iaborator se numegte metoda inductid sau experimental Exist4 gio alta cale de a ceroeta in firied. Pe baza anumitar date gi legt ceunoscute se deduc in mod logic, de cele mai multe ori prin caleul matematic, anumite consecinte caro sint formulate ca noi adeviruri gtiinfifice sau ca noi legi fizice, Aceasti metod’ se numeste metada deductio’ sau teoreticd Trebuie precizat insh cd gi rezultatele obtinute pe eale deductiva trebuie vorifieate experimental gi numai dack experimentul confirma regultatul obfinut teoretic acosta este definitiv admis ca adevir sau loge fixid. Dintre cele douk metodo cea mai mare pondore 0 are metoda experi mentali. Ea se foloseste pe larg atit In eeroetarea stiintific’ elt 51 tn labora torul geolar. Experimental eolar eo realizenza in mai multe etape asemin’ tor cu modul cum se realizeazi experimentul gliinfific utiliza in cereetare. Acesto elape sint urmitoarele: 1) fermularea ipotezei care trebuie verilicat’ experimental; 2) proteciarea expertmenmtut; 3) realizarea experimentalus $6 Iinregistrarea datelor; &) preluerarea datelor gi stabilirea conclustilo. entra a putea lucra cu ugurinté In laborator gi a realiza experientele de fined este neeosar si cunoagtem componenta trusei de fizied pentru gimnaziu, denumirea si rolul pieselor din trusd, modul lor de atamblare. Rezultatul unei misuriri dopinde de precizia aparatului cu care se Juereaza, de indeminarea celui care face experimentul gi de alfi fectori, Nu putem pretinde niciodati od rerultatul unei singure mésuréiri a unei marimi Teprerint& yaloarea adevienth a acolei marimi, Ca dovada, dacd vom face ‘acoeagi misurare de mai multe orisau dack o vor fece mai multi expesimenta tori se vorobtine rezultate pun diferite, De obiceise fac mai multe masuriri ale tunei mérimi, se inregistreazi valorile objinute Ie fiecare misurare gise eelou- leazé media aritmetick @ acector valori care se contiderd a fiind yaloarea ‘cea mai apropiati de valoarea adevirata a mirimil misurate 1.2. Marimi fizice. Unitai de misurd [Agi tnvigat tn clasa a Vi-a ce ge infelege prin mérime fizick (dati de nifia marimii fizice gi exemple de mérimi fizice cunosoute). Deserierea unui fenomen, a proprietajilor unui corp sau exprimarea unei logi fizico so fac cu ajutorul mirimilor fizice, Despre 0 marime fizick se poate vorbi in gene ral, fird si precizdim valoarea ei numeric’; de exemplu migearea unui mobil 4 se caracterizeozi Ja un moment dat printr-o anumitévitexé, interdefiunca to earactrizeazA prin forfa de interacfune, o lnllé co eavacterineast printro tnumité dittanja focalé ete. Unele mirimi fiico co definese pe besa unos rolalii matamatice de definic: de exemplu v = dit, ¢ = mi? Pontru a uniformiza modul de definiro 4 marimior fice gi @ unitilor de misuri s- introdus ,Sistemul Internajional de {initafi*, notat prescurtat SIL, Ia care « aderat i fara noastri din anul 1964. Tn eadtul fiecarat sistem de unit se atege un namie minim do mivimi fixie eu respoctivele unit nomite fundamentale, Toate celelaite mirimi gi unitafi so mumese mirimi fi vritafi derivate deoarece t0 deduo din unitjile fundameniale pe baca ralajilor care longi intze ele mirimilefizce. In S.l. se aleg sapte mir imi fice fundamentale: lungimea, timpa, masa, canitatea de subsanti, tempo: ratura, inenstaten curentuni cletri i intnsitaiea luminoasi.Uaitiile de m&suri ale acestor mimi snt reepectiv metral(m),sceunda (a, Filogramal (kg), mola (mo), etonal (K),amperul (A) sicandela (ed, unit fundamentae. De obice, unitatea de mésurd a unei marimi derivate ge stabilegte chiar din relia prin care se defineste acea mérime, Pentru # exprima tmitatea de masuri se folosgte 0 notatie specials, Si lujim, ca exempla, delniren unité {fide mieurd « vitezei, 1.1, Se pleact de le relatia de definitie a vitezci » =. Luind deplacarea d si timpul ¢ ogale eu unitaten rezulta aunitatea de misuri a vitezei, Vom eerie astfel: ley = 1" 1m _ ym Wass Moltipli i submultiplii, unitailor de micurk ce formeand eu ajutorul unor prefixe ale céror denumiri gi semnificatii le prczentém in tabelul de. mai jos. enw hese | alu Semnitiatia Semiticatia Tas BS deca | da [10 10 heoto| h 400 wil [| 10°= 1000 mil fm [102 = 0001 [aes | [ice to00000 fated a [10000001 €_|10°= 109000000. [ nano] n [40> opo000001 ters [T [1051060 00905000] rin [» [10> ,90000000000 Exemple: am = 108 mi; A um = 410 m = 0,000 004 1. § a ‘Va eat ct am sorte © gi nu S47 Rpticasin ete foarte simplt. dd rpresintt Aitorenga a doud distanje, far d este o distanfa. Unitaten de misura pentru distange §1 entra difeonfa distanelor este aoeayi(aistel), De ex. 8 m3 m= 5 m 51.3. Fenomen fizic, Lege fizick Si considerim un corp, de exemplu apa dinte-un vas, aflat Ino anumit temperaturé, Apa din vas se aflé intro anumita ystare fzic8" po care, cel pujin intr-o prim’ aprosimatie, 0 putem earacteriza astfel: ,apa este un corp lichid, are un anumit volum, 0 anumité densitate gi 0 anumitd tempe- raturi, Dac vom Incilzi apa ea'va trece tntr-o nouk stare fired, va avea un alt volum, 0 alti densitate, o alté temperaturd, Inctlind apa tn cont. nuare, la temperatura de 100°C oa va incope si fiarbi gi din nou se va modi- fica stara fziod« apei. La tnceput a avut toe fenomenul de incdeie iar apot fenomenul fizie de fierbere In general modifiarea starié fizice « unui corp in urma interacjiunié ew un alt corp se numestefenomen fisic. Am avait studial fenomenelorfizice 6 face de obicei po cale experimental, ciutindu-se legiturile care exist Intre mirimile fizice caracteristico conpurilor sau fenoimenclor studiate ‘Relgileinire marinile fizice se numese legi fizice (dai exemple de etteva ogi studiate in clasa a VI-a). Logile fizice represint& adovdruri tiinitice ‘objective. Acoasta inscamné ei ele na depind de voinfa oamenilor. Totodata tebuie subliniat faptul cé lege fiziee sint valabile in anumite condiii care trebuie dinsinve precizate, Astfel, de exemplu, loge do migcare d =f este Yalabilé numai tn migearea uniforms. Dacé migcaren este nouns (vitera se modifica in timpul migciri),acensté lege nu mai poate fi aplicaté pentru Intecaga déplasare a mobilului,ci numai pentrw un interval de timp foarte ign eare putem admite cf viteza mobitului a rimas netchimbata In multe cazuri legea fizicd se exprima printr-0 dependent calitativii {ntre mnumite marimi. Spunem atunci oi ea este o lege calitativ. De exempt tn clasa a Vi-a am invifat ei wn corp incdzit iyi mlregte volumal iar dact este ricit gi micgoreazd volumol. Lage calitativa prin care ae poate exprima acest renultat ste urmétoarea: ln erejereatamperaturit uni corp rokumul su se mireste iar la micjorarea temperaturii-voluml 46 micforeazi. Desigur nei of dorim gi este nesesar sk stim mai mult in legitura cu dila- tain anu contractia conpurior De exensplo,in cazul prelucririiuneipito la strung trobuie si cunoagtem ce temperatuei are piesa In timpul functiondri si tn funcfo do ageste dato pputom caloula dimensiunile ei la protucare. In acest soop so fag misurasi preciso alo dimonsiunilor gi sostaitete legitura Intro dimensiunite corputui $i tamperatura sa. So gitfte antfel o leg eantitativa. Lepile fice camitatoe te exprimd prin relat matematice, prin grafice sau prin tabele de valor. ‘Tem experimental Va propunem a, pe baza celor invijate tn acest capitol introductiv, 44 efeotuati unul sau mai multe din experimentele urmatoare, referitoare la uncle fonomene studiate in clasa a Vi-a 4) Si se studieze relate intre deplasarea d a corpului gi durata t a mig ivi In cazul unei migedti roctilinit unitorme. ) Si se studieze dependenta intre alungiren A? a unui resort gi greuta toa G a corpului suspendat de acel resort. ¢) Sicsestudieze relatia Intro unghiul de incidenta isi un hiul de reflexie r Ja willexia luminii po o oglindé. Pentru realizarea experimentelor propuse ‘oti urmiri s& parcurgeti toate etapele expuse In pagina 4 In cadrol proiee- tani experimentului va voji aloge si mijloncele (piese i aparate) de care avofi_nevoie. Pentru a va obignui af luerafi ordonat incercafi sf réspundel {n scris cum afi rezolvet etapele pe care vi lo-afi propus in eadrul experimen: tului realizat. Rezumat Firica este 0 sina naturil care stuionsfenomenel fice, Ea folseste deus metede de mudlu qi de cereetare! metoda expe tena sau Induct Siimetode teoreticd sou deductva.intr-un experiments parcurgciteva etape Principle: formulare ipotezl,proiecares experimental, eectueres expe- Fimentului si hregstravea datelor, preluearen datlor stable conc. lor. Firieaopereaz cu mirimi fie. Unitatea de misur a unei mir fizice M se noteaz [PM]. Uniti folsite pentru marimile zie fac parte din Sl. Unite file fundamentale ale Si sint:m, =) kg, mel, K, A cd. Relaile inte marimile fiice se rumesc life, LeieFizce pot fi csitative sau canttative. Lele faice cantitative se pot exprima prin tabele de valori prin grafice si prin reli matematice. Intrebari, exercitii, probleme 1, Studiafi in Iaborator, cu mate- rialele din trusa de fiziek pentra gimnaziv, fenomenul de reflexie ) Cum vi ginditi si roalizayi experimentul de_verificare a ipotezei propuse? peunint 2. Masurim de trei ori alungirea ) Co ipoteze putefi_propune unui resort gi gasim valorile spro a fi vetifieate experi- A, =32 em, A= 34 om, mental? a= 3 Care’ este’ valoa:rea cea mai apropiata de valoa. rea adevirati a alungirit acelui resort? Rs 9,96 om, (8! Densitater unvi corp se defi neste prin. relatia Zim step fa ‘este masa, V volumul eorpului), Stabilifi Unitatea de masuri a densitayii in SI Rita= 4M. A, Distanja de Ia Pémint 1a Soare este de 150000000 kam. Expri- mati aceasti distanfa in Mm si in Gm. Rs d= 150000 Mm — 150 Gm 5) Gite microsecunde sint Intro secund’? Dar inte-un minut? 1000 000; 60 009 coo. 6 Viteza unui autoturism este 72 kem[h. Si se exprime aceasta vitert in mje. Rw ™, 7 Viteza unui mobil este — 4 m/s Git este pitratul vitexei acelui mobil?’ 8. Unitatile de misuri apar ca factor dupa _vatoaren numorieh ‘2 marimilor fiziee. Ele se supun ‘poratilor de inmulfire, impair oto) Fig. 1. Grateul midst primal ‘noh"din_ problema 1h, fire, ridicare Ja putere, Cum putom si folosim acoast obser- Valie pentru a verifica, In primi aproximatie, corectitudinea unei roletii? (De exemphy m— Ve sans 0h) Seria in formule utile do ‘pis fan de vale mame fecluind operat aigeince parse Si asupre untaglon, Seba £2 bh fu ate de bor man | Un elev sustine ck 0 raz de umini nu poate iegi niciodatat ddin api in aer. Un al doilea elev susfine contrariul, cd o raxk de Jumind jose totdeauna din api ‘n aer. Stabiliti care din ei are dreptate (Loma experimentald). Temperatura unui corp Varina Im timp conform datelor din vermatorul. tabel @ 0 10 20 30,40 50 60 CO fit 1a 13 14 44a Reprezentafi grafic dependents temperaturii de. timp - Graficul objinat tn urma unui experiment." privind migearea {nt mobil este eel din figura 11 Enunoi eltova caractristii ale migtrt meh cena {ntrebare relativa Ia’ grafical din figura 41.2. ® TSE SBT EOD lg 1.2, Grateal.migetrii celui de-at ites mobil ain problema 11 Copitolul 2 Procese mecanice. Marimi mecanice. Echilibrul mecanic 24. Forta Efectele Interacguntt Po base obuervisi corpiloe din naurd precum 9 pin experenje seo tuats in laorn, te dager anal insu bf abit ck printers E | Experiment: O bili agezata pe o suprafats orizontali noted’ poate fi pst in migcare lovind-o eu v riglt (lig. 2-1, a), deci prin aofiunea altul Corp asupra ei, Daci bila se afld in migcare, lovind-o cu. rigla in sensul migoarit (fiz. 2, 2), observasi o creslere a vitezoi bilei, Lovind bila in fens contrar migedtii ei (fig. 2-1, e), 0 obsorvit o scadere a vitezei sau chiar oprirea bilei, Datonita opium viglei valoarea vitezei bilet a variat tinea unl corp) Hila posta fr pe In migeare; zl ein Tat se poate mou fica?(la.zero sau la 0 valoare diferita de zero). Lovind bil lateral (lig. 21, ), 4 cresout (de Ia zero sau de la 0 valoare diferita de zoro) sau a scdzut observaji ci ea fyi schimbt directa migedrit. ; sults: $m toate ens stdite octal acini uni corp anu sluia este schimharea strié de migare a corp aqonat, rn een tut de mignteInjlgindto verlfe rolaie nurses oa camaro | bred dire mip fecal interaction intr corpuri, de a schimba sarea de migeare a corpurlor care intractioneast, ae nunaye der inane Dact un corp nt ae poate migca In emer, aural ceefet va aven tegiunea liu cory aspen hi? E Eaperimen: ) Apt in scl imp, eu righ, o ning de cacive 0 ilk doping, aezate pe un suport Olmorvat of alt son ap sie eat Se morn (igo), Dap oan pene, | ate deformata (tig. 2.2, 6). idee | ) Se mapendt de un sativum ser de ofel ig. 23, ). De eapatn Inferior al ves sativa ciigul pentru digs fp 2, Bee wore intndeea resort Dash se same cigs de took ease fojiunen Tat emupr rvortuliydeformaren dpa (igs Sao) 6) Teaafi mai mule In parle lngu um tub de eatelos, Fxai ‘in pat ig 24, a) grout eapatal et (g 24 8) Obeanreh coe | ‘Tilo tent, me on ined route, teformarentabet bet ce intact afin asta tubulin rin pasa, dot dete 2-0) 0 mange do canciuo fo blk do pasting so compris prin {ncetarn apiatildeformaren ming dispar, po lad a Mle de fsUie a ponte eta. 6) ne ovortul to" Tinde sub ofa nea ut camps tan nee: terior “defor, Pip 24 0) Un tab ae slat fatten Piso o © tr masa resratl capa rer bes, “bur se ° ra ‘ilormeac 10 | 24 marea dispare. Repetati acelasi experiment. cu_o hari de-plastilind Observafi ci dacd acjionafi In acelagi mod asupra harei ea se ristcoste, iar dup Incetarea actiunii, bara de plastilina rimine deformata, Cone 4) Interactiunes dintre corpuri poate avea ea efect_ mu numai modifi area stiri de migeare, cl si deformarea corpurilor. Comprimarea, intindereé, isucirea teprerinta. diferite feluri de deformani alo. corpurilor 2) Unele.deformiei dispar dup incotarea interactivnii (deformerea ringit de oaucito, a resortulni de ofel, a tubului de eauciuc), pe cind alte deformari se menjin gi dupa Incstarea intorac}iunis (a bili de plastilind, harel de_plasilina) Doforméile care dispar dupa incstarea interaoliunii care le-a provocat se numese deformari elastie. Deformarile care se mentin gi dupa Incetarea {nteracizanil ‘care Te-a provocat se numosc deformért plastice, Elootul de. deformare a corpurilor care interactioneaxa xe numete ‘fetal static al inter sofiuni Agadar interacfianea dintre corpurt poate avea allt un efeo dinamic, tt in efct static asupra corparilor care interactioneaxd. Pe baza wnvia dintre Loeste efecte, comparind efectele unor interacliuni diferite asupra.acehvagi orp, se poste stabilt de cite oni efectul Unei interectiuni este mai mare decit ‘tectul altel interactiuni, deci de elte ori o interactiune este mai mare decit falta. Interactiunea este 0 proprietate a coxpurilor, care se exprima cent tativ print-o manime fizick numité fort (). In practices, pentru masurarea fortelor so folosegte aparatal numit. dinamometru, bazat. pe efectul stati, die deformare & unui resort elastic. Unitatea de migurd stabilita pentsu Torta in Si se mumoste newton (XN), dupa numele fzicianului englez 1. Newton (16421727). Definifia newtonului a fost data pe baza efectului dinamic al fortsis un neinton este acea for{d care, ajionind asupra unui corp eu masa de Thy, i provoacd 0 variaie a vitezside 1 ms th ficare interval de imp de Ls Forfa — mirime vectorial Compara efecto unei forte ce actineazd asupra une bile tn migcary pe direcjn miguel ig. 34, Bou efocta forfel ce achoneaz& pe ala directs salt cea a migedi (Cig. 24,4). In primal caz'nu ee modifin dlrectia mised inal dolea car se sohimba’ drecia migoti bile. rectal forfel depinde deat Ue inet de anita fore Compara ofeetl orl eo acjioneazt arupra bile pe diretia qi tn sensul nngee (ig. 21,9) cu sfotalforfel ce acfloneart atupea bie, pe aosay Airelie eu migeare ol, dar in tens opus min (ig. 21, e). Beta ders Jn primal car vita bill eregte;in al doles caz tendo. Acfionind 0 0 fort dos Iungol woul resort In funcie de tensile} rexortl poste fi ating rae comprimat. Rezulti ca trebuie sa se find seama gi de sensul de actiune al forget. Agadar, forts este deplin caracterizat& prin valoare numeried, unitate de miisurd, direcfie gi sens. Directia gi sensul aledtuiese, Impreuns, orientarea. ‘Mrimile fice deplin earactorizate prin valoare numeric& si unitate de masuri (de ex.: masé, Volum, densitate ete.) se numese mdrimi sealare, Mati- mile fizice deplin earacterizate prin valoare numericé, unitate de misuri §i norientare (directie si sens) so numese ‘marimi vettoriale. Forfa. este ‘0 mitime ie vectorial, care se reprezint printr-un vector’ Simbolul vectorului forfi este F, spre deosebire de simbolul F, care reprozinta numai valoarea numeriei 4 forte. Dowd forte F si Fy sint opal, Fa, dnc an scons direc, aceag feng qi valor’ numerics pale, Fy = Re a Pig. 2.5, ) Rosortul este tras cu o for, pe directo oriontali, de Ia stinga In dreapt: 5} fori poate ft reprosontatlprat-un sgueat de drenped onestate © mirime vectoriala se poate roprezenta grafic printrun segment de Adrespti orienta. Astfl, pentru a representa grafic Torta F care trage reeortal din figura 2.5, a, do valoare numerick 4 N, pe drvc|iaorizontala, de a stinga la dreapta, se reprezintl ini drei, prntt-o dreapta orizontal 22 (ig 2.5, ). Se aloge pe aceasta direcfie un punet O, numit pune de aplicate at fore, ‘dick punctal de pe resort in care sctionennt forta. Ineapind din punctul de Aplicafie se represint& pe dreapts, de Ta atinga lu dreapta, un segment. do reap, de 4 ori mai lung deci un segment ales convenjional care s&reprezints 4 N. La capatul sogmentului care reprerintd valoarea numerica P= 4N@ fore, se figureazd un vit de sigeats, prin care se indici sensu! forte. Dreapta pe care se afld acest segment de dreapti oriental se numeste suportal fare. Forfa cu care este tras resortul din figura 26, a, de valoare numerie& 3 N, este reprezentata grafic in figura. 26, 6 printe-un segment. de dreapta orientt In figura 27, este reprezentata grafic printrun segment de dreapti oriental forfa F, de valoare numerici = 40 N, J eu caro un copil trage 0 sanie, eu aju- torul nei sfori care face un unghi de 30° cu oFizontala. Dooarvce valonrea FY-30) —- tomeriei ania mare, ara. ales conve f ional un segment are si reprezinte 1 40 N gi mu tN. Agadar, 0 mdrime vectoriald se poate reprezenta printr-un segment de drcapti Fig. 2.6 ¢) Resort esto tras ou 0 orientat, care are. urmatiarele elemente {or{a vertical, de sus In joe; 6) repre. ealoare mumericd, direc, sens si. punct eniagea forel peinte-un sekment” de devapla venta de aplicati. 2 a b Flg- 2.7. Roprozontarenforei ou cao copill trage sania (a), printran segment de dreapt ‘oentat (8) ‘Compunerea fortelor. concurente Rorultanti. Avupra unui oorp 20 pot exercita mai multe forje in acelagi timp. Astfol, doi elevi pot acfiona in facelagi timp asupra capstului liber al unui resort elastic, pe douai directii di- ferite, ca in figura 2.8, Dinamometrelo or indica valonia clue douk fore By, Forjele F, gi Pe on acelai punct Ga pliatn, Forjclo ou ecole punt P28. Fora EVeplinstie 0 numese fre concarenl” ae ca’ torial FF, tnpecen Deck F, — Fy, iar dircfile calor dour fort sot simetric fa de. verticals, felobtervi of resrtal ts tntinds pe verticall. Acceayldeformare« revrtal Heoate obtins dack ua sngar elev trage capAul rscrtlul prin intermedtul # produce aceeasi_ defor BR scraceten erticl in Fs ae toe Rvp F care produc ‘acelagi fect ca fortle F, gi Fs se numeste fort rezultanta, Pentru a gisi legi ura dintre dows forje concurente si rezultanta lor, trebuie efectuat. un experiment. Pxperiment: Se utilizeazt dispozitivul din figura 2.8 Menfinind aceeagi (de ex. 0,1 N) se modifies unghiul « valoare pentru forgele #, i 3intro ole, dindwi de exemplu va- Tonite 30°, 60°, 120%, 180". Le fiecare nou valoare a unghiului , se Iinlocuiese forfele F, gi Fy printr-o Goqust fared cand vk product te agi deformare & resortului (ig. 2.9) Se repetd seria masuritorilor gi pen- tru alte valori ale forfelor #, si Fs {do ex. pontru Fy = F,=0,5 N 8 pentru F, = Fr=1.N). Trooeli pig, 9.9, Representaron forjlor rerultatele in rubricile notate cu F 5. BaF prin wegmente de. araptt torul abel orentate : E | Experiment: Fixafi in trei puncte ale unci meso de laborator trei dina. ‘momotre (fig. 211, a). Logati 0 sfoara de 10—~20 om lungime la mijlocul unei alte sfori de 30 em. Fiocare dintre cele trei capete ale sforilor le fixafi la ctrligul a clte unui dinamometra, astfel ca sforile s& fie bin fntinse, iar nodul central s& stea In repaus. Dinamometrele vor indica ala teffoja Tie, Fy carer abbas eras odtha?* Pe fous agrHiie,ayeatA po meal ul bul teat dire eer te /dinae Rta fihd ndsl ae ta geet Pattee ai, present a iri-yoetntoc}d (igs (176) Goustr tat peraelgram euSYeotod F, 51 Fy oa laturi gi comparati diagonala Ini eu veetorul Fy, GCeiisbasit = rezultanta a dows forte concurente depinde autt de valorile numarice ale forjelor, cit gi de unghiul dintre direcile lor; —resultanta seade pe misurd ce ereste unghiul dintre direeite eelor dowd fortes forfe concurente. Agadar, rezultanta forfelor nu poate fi gisita, in eazul gonoral, prin fadunarea algebried a valorilor lor, ei trebuie stabilita 0 alta regula de com: pune a frfelor. Dack se reprezintl forjele #, #y ak rer tanta lor ¥ prin segmente de dreapté orientate, ou acelagi punet de aplicatie (lig. 210), se observ cf Intre acegti trei vectori este o legéturi geometricd: vectorul F este dia- gonali tn paralologromul construit ou vectort #, gis ca Fig. 210, Yecto- Jaturi. Inainte de a formula o regula de compunere a for- rutfeate dingo felor po baza acostei observa tebuie th se verfice. duck nalttn paracte, goastt legaturd dintre esle trei forfe Fi, Fy, F xe mentine ‘teu veto Btn azul tn care forfle F gi, nu mai au valori numerice iB ca laturi. egal. “4 —reaullanta creste pe masurd ce erese valorile numerice ale celor dowd Bevre, 6) Nat ws tnrspann rx ete slr fora fina ap acon pate as tate ui te en tapas one bobans hat Poca te teen seal ate eet eet er eater ‘compensat de efectul forfei Fs, astfel inett nodul este tn repaus. Operatia de ‘compunere (sau adunare) a doud forte te noteszi simabolie cae Rtn? Conclusie: diagonala parslelogramului construit eu vector mde ete fora resin (Aedar, rcltanta 0 dad fre cotarente pasty pitt, prin rape ee rainiiasc iin eeertec iors ot mt Inert ea a ee oe ce gomedia usc! de epicgia al ear dud fone (tg. 212) =, A Pig. 212. Re ‘ltatelogramt Pig. 218. Regula tra com {rtinghlal pentru Rava douttorte ompuneres & dou ‘coneurente . forje eoncurente 18In figura 242 se observa ot aceeagirezutanta #, a forjlor Fi Fa fo poste gsi construind numai triunghiul OAC. De soeea, pentru compu hnoron_a dovi forte concurents se poate folosi o alti rogulé, echivalenta, hs apt Vert #2 panes nomi regula trunehiulis se reprecintd vecorul tul de aplicatie tn virful lui F,; resultanta.B se obfine unind punctul de aplicatie al bni By cu tad tas Py (ig. 2.43. Din guile 2.2 gi 248 ao observa ed tn triunghil OAC latora OC este tsi ssbel doch amg btwibe GAG AC, odio <5, + (am oa onthe eu relafin vocioriald dP =F, +P. fee A € i 0 ee 7 a ; o Mie Rozltanta a dout fore concuront, eu acca divesta: a) de eslay sons; b do ‘onsur opus, tind, > Faye) desonaut opus cad > Pe Dac orale, 917, an aceagi directo gl aclai sens (i. 2.14, a), api ind regula triunghiului se objine o rezultanté F, a oiirei valoare numerica este F =F, + Fs $i care are direofia gi sensul forjelor F, si Fy. Verificali ‘cect rozultat,folo \d un roe0rt elastie gi dows dinamomotre In cam woe Harja, Fycaran acouy el, dr bial oan ‘fig, ZAG G, 2) pei régGla tvfunghiniet! bolobifine o Torultanth cafe are valaren nuneich = |, — Fs] gi see frjel mai mat. Veoatt newt eal prince epectnat Agadar, doud forfe concurente se compun (se adund) prin regula paralelo- | gramului sau prin regula triunghiului (F =F, + Fy); ealoarea numeric a rezultantei (F) este minima cind unghiul dintre ele este de 180° gi este mazima tnd unghiul dintre cle este de 7 F-MshchitFe Tipurl de forte a) Forfa de greutate. Daca tinefi in mink un corp (0 minge, 0 patra, un creion ete.) si il Risafi liber, el cade. Daci vreti sé ridieafi corpul, simi cc trebuie si Invingofi o forld orientat de sus in jos. Un resort de care afi suspondat un corp-se lungoste (Fig. 2-15), indicind actiunea unei forfe orien- tate de aus in jos. Observafile experimentale duc la concluzia ct Pamintul exercitd 0 fort de atractie asupra coxpurilo. Orize corp este atras de Pamint cu o for{a, numita ford de gravitajie sau fortd de greutate (pe scurt greutate). Ca orice forf, greutaten este 0 mirime 16 Fig. 2.17. Grow tala repre int ‘printieun epment de areapla orien ty pearls ‘verticals ens ful de'sus in joss 216, Un msort do, care en suspend Fig. 2416. Fira Tun orp astfel de fenomen se petrece ori de cite ‘ri un corp esto agezat pe suprafaja altui. Spre deosebire de cazul rosortului, defor- marea este atit de miei, inclt trece neobservati. - Pe lg. 2.85. Corpul apast etortal ex 0 tora F = &, iar resortul aofionenss asupra corpulul cu forfa.elastien F, ‘opine compra Rezumat Interactiunea dintre corpuri poste avea attt efect dinamic (schimbarea st8rll de migcare), cits eect Static (deformare elastca sau plastica) asupra cor- Durllor care interacyionesza Forta este pe deplin caracterizaté prin valoare numerich (jl unitate de misurd), punct de aplicatie si orientare (direcie, sens); forta este o mirime fizicd vectorials, Ea se poate reprezents grafic printr-un segment de dreapts orientat (vector). Forga care, inlocuind dou forge, produce acelai efect casi ele se numeste ford rezultantd. Rezultanta a doua forte concurente se obtine prin regula para Felogramulut sau prin regula triunghiull rice corp este atras de Pimint cu o forka numita greutate, Greutates ‘are punctul de aplicatie in centrul de greutate al corpulul, directie vertical, sensul spre centful Pamintulul, ar valoares ei numericl este direct propor Fionala cu masa corpului Foro elasticd, ce apare tntr-un corp deformat, are o astfel de orientare Inclt se opune deformarii corpului, iar valoarea sa numerics este direct pro- portionala cu deformarea, La suprafata de contact dintre doud corpuri ia nastere forta de frecare, ‘are se opune miscirii unui corp fata de celalalt Forte de frecare este orien: tatd In sens opus sensului de migcare a corpului. Penteu corpuri cu masele gel, foria de frecare de rostogelire este mal mich deci orf de frecare de alunecare Principal acpunilor recjoroce arata cé ta natura nu exist® actiuni izalst, i numai interacfuni: decd un corp actionea7a asupra altul carp cu o forts, cel deal doilea actioneazi esupra celui dintti cu alté forta de aceeayi valoare, pe aceeasi directie, dar in cens opus, 23Probleme rezalvate 2. Co forfi elastiot aparo Inte-un resort de constanta elastic& k fem? Reprezentati aceasta for cind eate alungit ou Al 1. Doi copii au Iegat dou sfori in acelosi punet al unui edrucior gi tragfiecare Rezoleare: Forta elastics din resort, are valoarea numerick Fy ‘A= 150 Nim-00L m= 1,5 N. Are punctul de aplicatie in pune cn cite o fori de 20 N, astfel ett intre sfori este wn unghi de 90", a) Sa se reprezinte cele dout forte la scara 1 om = 10 N, b) Si se compare cei tal P, In capatul resoetului deformat (lig. 2.27) gi este orientata tn sens doi vectori forja. e) Ce fork de Trecare ae exereit& lntre rofile eérucioru ‘opus alunginii resortului, adiok spre punctul O, unde s-ar gisi capatul Toi si_asfalt, deck viteza Tui este constanta? resortului nedeformat, Se reprezint& forta elastic Fin lungul resortu- Rezoloare. s) So represintd suporturile forfelor, prin dowi drepto fui, cu punctol de aplieajie InP, cu sensul de la P spre O, printe-un care se inlersectenai inte-un punct gi care formeaza Intre ele un unghi sogment de lungime 4,5 em (la scara {om = 4 N). de 7 (fig. 2.26, a). Incepind din punctul de intersectie O ee reprezinta pe fiecare suport olte un segment. de dreapta orientat, eu lungimea de Intrebiri, exerciti, probleme lia ican OS nobel oe del Youle Fe sls 0) Veotnt Fo Fy au cua F, = Fy 20 N, wa uc punch de aptti, dar valori numer Ge se tntimplé cu vitexa unui mw corp In urmétoarele situa s/w glsonrar (orient) dilcrite..Do_acoea vecioni Fal 2) supra corpulsi_nu_acjo onan nie © Tori ae 3) asupra corpulu acfioneaza 0 ar produce acdagt elect ca gi tortle F, i, forjd, pe diecfia gn sensul motels 6) stupra corpulsi actionsari © fort po ceca ti p\Tndicehi care. din urmatoarsle eee cea greta fea unel singure forje asupra 1) regleren vtec; ciruciorului rimine con: b) mentinerea vitezei constante; sint egal: F, Fy, e) Viteza eiruciorului este constanta deci efectul forjelor F, gi F, esto epmpensat do efetal forjel de frcare Fy dintre roti gi asfalt. Forfa ¢ F, + Fe. Ba poste fi gisita eu ajutorul regulii iP este rezultanta lor paralelogramului: se construiegte paralelogramul care are vector ca Iaturi (ig. 2.26, a, ducind prin vintl Iu, o paratelé le 7 st prin sUlihat?olparable io-FDiagonala perclograrcte care tanya Sin panbel ete parietal alr 79) pF oem cosidera od uaepre clcloruli se oxercits dows fori: forfa 1 (ere Te Inlooueste pe F, si F,) gi forga de frocare F, Deoarace vite ee eraser ees sence eal tee eaten eer jusatara oxi roeutanta lr exto mult: H+ Fy = 0, Ace Incr eae posiilnumnai eee erence fea ea ta etcetera ge foe ‘egale, astfel incit H — Fy = 0 (fig. 2.26, 6). Se miisoara in figura 2.26, « 2) Cum sint forbele rpprezentate Ia Tungimea diagonalei gi se objin 2,8 em. ‘Jinind seam& de scara aleasa aceeagi ecard in figura 2.28. eee B e088, Ponta pblena 3 cm = 10 N), rezulti cf R—28 N. Agadar, forja de frecare este In figure 2.29 sint representate doua forte: F,, la scara 1 em = 10 N si F, In scara 1 om = 20 N. Care este valoarea numeric’ a celor dous forfe? Ce Pg. 2.98, Pontew problema rexolvat 4 ig. 2.97. Pontru problema zerolvald 2 elemente comune au cei doi Decker Ge eater Dar of Fy E ie ig. 2.80. Pentru problems 6 Yeotorii din figura 2.30 repre- inti, le acosagi card patra forfe. Ce elements comune au ‘aceste forke? Este corecta relalia ry Myo Fe Dar ¥, s Ff i a A ig. 2.90, Pentru problema 5. Suspendagi de eiligul unui dina- ‘mometru, unul sub eelilalt, dou corpuri de greutate G, = 5 N gi ON. Ce greutate G tre- Duie sk aibi un al treilea corp care, suspendat in locul celor oul, si producd aoclagi efeot? Verificati experimental. Scrieli relafia dint vector Gi, Go,i relatia dintre valorile lor nu- G4 Ge Tesla os eT Soe ere a eae na Poe Sip incase toe ET ae et ge te de F, i F; indiewto ae dinamo- Fa Nontcalt regula parale- ree ia pene compere celor out forjeconcurente Fy fi Fe Com trebuio wh fe rorul- tanta lor Haj do greataten tammy ind corp ete foram? Pentru probleme 7. Forjele F, Fa gi B din _pro- bleme 7 satisfac reasie: Fy + Fy — A. Dups doterminsron Saloni lor_momerceverfeal nod este adowdratt wi rlafia: FP, + Fy = R. Ince caz ar putes FPeatisttouth gi count reat? Agesalio monedt pe marginea © tect! Tmpingetio" brure, ps Tretie oroutald, ante In Seal tn aferaanezl,Observai Sinan mond pac" 2 tere suprafata de apsin Patten) fore eclionenah wed yb) oe orontare a seat fre Fh deri sia monedel; 0) co ofect Keene for, 10) Aruneafi 0. minge de In. sol Aol insu Obeervali ct Tedimpis cu viesa ei. Expliatt vetgbye determin acase Ye Shar ale migobr ming 11. Ce efect dinamio poate avon frevtevee ‘unui corp aupra Srepului? Ponte ven st afct sate 12, Paint are mask? Dar grow tate? 18, Ge. se intimpli cu _greutaten Seesseulul ack pleat Intro ‘seamen ung paral care Skeor prin punotal de plecare? Bar fungal moridianalat® 1A, In co condifii este posibil on dont corpuri, care au_masele fale, #8 Aiba greutiji diferite? 15. Este posibil ca doui corpuri, de ase diferite, si aibit greutaji cegale? 16. Un corp are masa de trei_ ori ‘mai mare decttaltul. Care este raportul greutitilor eelor dou ‘corputi, in aeelagi loc pe supra- fata Pamintul ig. 2.92. Pentru problema 1, n. 1. a. In figure 2.32 sat reprezentate out tuburt de eauelue. defor tate i forse easice care au tparut, Pretizafi-cum a fort format fovare corp: print Iungire sau" prin ‘comprimare? - 0 billi suspendats de un resort slastio este in repaus. ‘Trageti bila vertical in jos gi apoi lasaji sistemul liber. Urmiriti migea rea bilei de 0 parte si de alta a posifiel ei inifiale. Reprezentati forja elastica din resort. cind bila este in pozitia initiald, eind bila este densupre gi dodesubtul potitiet inifiale Care este alungirea unui resort elastic de constant elastica 4000 N/m, daca forja elastica este de 10 N? Bt om |. Ce for} elastic’ apare intr-un resort de constanti' elastics 200 Njm clnd este comprimat cu 2 em? Roprozentati aceastit Tort N Suspendafi un corp de greitate eunosouti, pe rind, de trei re torturi elastice diferite, Mau: rafi de fiecare dati alungiroo i determinaji constantele elastice ale resorturilor. a) Ce concluzie putefi trage cu privire Ia con: stantele elastioe ale unor resor. ‘uri diferite? b) Daca se schimbi resortul unui dinamometru, se pot astra notafiile de pe scara gradati? Pentru a impinge un dulap pe odes, cu vitor’ constanti, oste necosarii 0 forfti de 400 N. Ce fort de frecare eo exerci tntre dulap si poden? Reprezentati aceste dout forje prin sezimente te dreapti orientate. R: 400 N; 2%, Forfa de frecare dintre rofile ‘unut cdrucior si asfalt este de 80 N. Cu ep forfa trebuie tras eiruciorul pentru al deplasa ‘evo vitezd constanta de0,5 mjs? Dar pentru. a-1 daplasa cu-o vitor constant do 0,6 m/s? Reprezentati prin sogmente de dreapts orientate forja de fre- are si fora de tractiune ce cjioneaxi asupra efruciorului Rt 60 N. 24, Un corp ete tras cu 0 viter’ constanté pe 0 suprafatt ori zontal, prin intermedivl unui ddinamometen (Fig.2.33). Ce fork indict dinamometrul: greutatea vorpului sau forka de frecare? ig. 2.5. vent problema 26 25. In figura 2.34, compul A este age zat po un circior, iar greutatea corpului B trage de oapatul firalui. Reprezentati forjele de tractiune dintee coxpul A gi ciirucior. Descoperfi In_acest ‘at existonfa uni forfe de fe care care ni determine deplasa ren gi nu opriren unui corp? Verificaji experimental 4 ig. 2.84. Pentru problema 2526, Un om afta int-o bared trago corpului (fig. 2.35). Garo este, de o sfoard, lat de un stp in earul Snteratiunit-oomp Pa dle peal, Idontficaticorparile minty cea, de-a down. for}a? fans intoracfioneatd, for|sle de Reprosantati-a, Co efect are fcfiune si reaofiune, precum i for{a @? Dar forfa de reactiune? sfectalo acestor fore. Reprezen- tai forte f 27, 0 carte eate fn repaus po maxi. fi Se exercita forte asupra ei? In cnt afirmativ, indicati care sint fceste for{e gi reprezentaj-le prin segmente de dreapti orien- tale. 28, Corpul C este atras de Pémint ‘cu o forta G, numiti greutatea Pig, 2.85, Pentre problema 28, 2.2. Luerul mecanie si energia mecanics Miscarea mecanici. Deplasarea Ai obtervat adosoa mijearea unui automobil, In timp ee automobile se migea fata de cladirile sau arborii do po marginea goselei, rofile Iui_ se Toteeo In jurul osiior, volanul se rotogte in jurul axei lui, Pentru doterminarea Poritjei automobilului pe gotea nu este insi necesar sii se fini soama gi de Inigcarile difertelor lui parfi componente. Este suficient si se cunoasca dis- tanta de la un punet A, ales ea reper pe gosea, Ia un punct P al automobi- lulu (fig. 2.36). Pig. 2.98, Pentru a presien positia unui ftvlomobil, poste # inlocat-printe-un ut a Astle tn oe 9 urmésim deplasares automobiluli reprezentat tn figura 2.98 vom ttn mint punctalu PPrin rma, ne Pere cepa arinian puna caraa lu aibuim o mas gala cu masa crpului gi pe re Pn ened materi, Na una migetea nl automo poate Gece pen cugoaen unui punet ‘utero, et miele altor corpur arcnetsabiute pe un derdclug «uel mint fa le eopil care 0 arunck, a Sinuf’vapor fath de port a unt avion fafé de aeroport ete Dec ve nese posfile succesive $n care ae afl punctul material in timp migeue se obfine 0 linie nunita taiecori. Teaectorle pot fi curbl Tn sau retlinis © tinge lovita-de sn jueitor de fotbal are 0 trsiectorie ube, o\bsisout caro at. depleseasX paralel eu marginea trotuarult Gere: sca dreapta ore 0 traieetorie retilinie. Uneori taiectoria, poate Pong Vaile Aatfel ve intima, de exemplo, in cazul unel Biiclete cx Cauclucurile ue po o ote useatd Poxitia punctului material pe traiectorie poate fi precizata prin diatanta do la un punet de pe traiectorc, ales en reper, ping la punctul material. Di tanja de la reper Ja punctul material este mumiti coordonaid 9i se noveaza cu litera d. Tn cazul umsi automobil care circula intre douii localitati, A gi B, fe poate alege ea reper punctul 4, in prima localitate (lig. 2.37). Distanja stribiutd Intre douk puncte ae numeste deplasare. Deplasarea automobilului intre punctele M, wi Af eate ogula cu diferenfa coordonatelor punctulut final (ds) si a ponctului initial (d,). Folosind simbolul A pentru diferent, vom poten serie deplasarea intre Af, i Bla: Ad Iului intre panctul 4 si punctul Af, este egal tot ou diferonta dintre coordo- rata punctului final (2)) si eoordonata punctului initial (0). Cu ajutorul figurit 2.37 se observa c& deplasarea tolald Inte A gi 2 este egeld eu sume deplasiilor tntre punctele intermediare (de la A la My de IM, In Me 95 dela Me Ia B). ooh ow er ee ee ret ee eeleetoc a M rs 6 Lucrul mecanie In timpul migedrii, corpurile din natura sint acfionate de una sau mai multe forje. Migcarea unui corp sub acfiunea unei forge reprozinti un proces fizip, in care corpul treee de In poritia i viteza inifialé Ia pozigia si vitexa finala. In cazul cel mai simplu, forja F este constant gi aofioneazi pe directia fi in teneul migoirii corpului, care are o deplasare Ad, Intre punctele i, fi Ata (fig. 2.38). Asttel de procese se Intilnese de exemplu la un éutomobil, al extui motor dezvolt& o forta do tractiune constantd, la un edrucior fmpins de un copil, In © macara care ridiei 0 sarciné ete, Pentru caracterizarea cantitativa a acettor procese fizice se defineste 0 nous marime fizicd, numita Ineru meeanie, notati simbolic ou litera I. Lucrul mecanic efectuat de o fort ‘constanté, ce actioneaza asupra unui corp pe directa itn sensul migcdrit corpu: lui, este 0 marime fizid scalard definita prin produsul dintre valoarea mumeric& fa forjei gi deplasarea corpului pe direefia gi in vensul forfei: lg. 2.98 0 for constants care actionenxd taupe uiut corp. pa direcjia gia rental migeaP corp