Republica Moldova, impune strinului urmtoarele condiii:

-Solicitantul trebue s ating vrsta de 18 ani

- Dei nu s-a nscut pe acest teritoriu, domiciliaz legal i obinuit aici cel puin n ultimii 10 ani sau
este cstorit cu un cetean al Republicii Moldova de cel puin 3 ani, sau domiciliaz legal i
obinuit nu mai puin de 3 ani i domiciliaz legal i obinuit aici n ultimii 3 ani la prini sau copii
(inclusiv nfietori i nfiai) ceteni ai Republicii Moldova

- Domiciliaz legal i obinuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani naintea mplinirii vrstei
de 18 ani

- Este apatrid sau recunoscut ca fiind refugiat, conform prevederilor legii naionale, i domiciliaz
legal i obinuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puin de 8 ani

-Cunoate i respect prevederile Constituiei

-Cunoate limba de stat n msur suficient pentru a se integra n viaa social

-Are surse legale de existen

-Pierde sau renun la cetenia unui alt stat, dac o are, cu excepia cazurilor cnd pierderea sau
renunarea nu este posibil sau nu poate fi rezonabil cerut

Definitii

POPR, popoare, s. n. 1. Form istoric de comunitate uman, superioar tribului i anterioar

naiunii, ai crei membri locuiesc pe acelai teritoriu, vorbesc aceeai limb i au aceeai tradiie
cultural. 2. Totalitatea locuitorilor unei ri, populaia unei ri; cetenii unui stat; naiune, neam,
norod. (nv.) Populaia unei ceti, a unui ora, a unui sat (ori a unei pri dintr-un sat) sau a unei
uniti teritoriale formate din mai multe sate. 3. Marea majoritate a populaiei (cu venituri mici) a
unei ri; grosul populaiei; norod; spec. rnime. Loc. adj. Din popor = care face parte din grosul
populaiei; de origine social modest. 4. (La sg.; colectiv) Numr nedefinit (dar mare) de persoane,
mulime mare de oameni strni la un loc; poporaie, poporime. 5. (nv.) Totalitatea credincioilor
care aparineau aceluiai cult sau aceleiai parohii. [Var.: (nv.) popl, popl s. m.] Cf. lat. populus,
it. popolo.

NAINE, naiuni, s. f. Comunitate uman caracterizat prin unitatea de teritoriu, contiina

identitii istorice i culturale i, n general, prin unitate de limb i religie. [Pr.: -i-u-. Var.: (nv.)
nie s. f.] Din lat. naio, -onis, it. nazione, fr. nation, rus. naiia.

POPULIE, populaii, s. f. 1. Totalitatea locuitorilor unei ri, ai unei regiuni, ai unui ora etc.;
poporaie, poporime. (Biol.) Grup de indivizi aparinnd aceleiai specii de animale sau plante care
coexist n aceeai arie geografic. 2. (n sintagma) Populaie de stele = ansamblu de stele grupate
dup vrst, poziie, compoziie chimic etc. [Var.: (nv.) populaine s. f.] Din fr. population.

ETNE s. f. unitate etnic, determinat n timp i spaiu, cu trsturi de civilizaie i cultur (limb,
tradiii etc.) comune. (< fr. ethnie)

GRUP ETNIC (denumit i etnie, din greac , etnos, popor) este definit ca o colectivitate n
interiorul unei societi mai mari, ai crei membri au, n realitate sau presupus, origine comun,
amintiri comune, sau mprtesc acelai trecut istoric, i un punct de vedere cultural, asupra unuia
sau mai multor elemente simbolice, ca un rezumat al poporului lor. Exemple ale acestor elemente
simbolice sunt: sistemul de nrudire, nfiarea fizic, confesiunea religioas, limba sau formele
dialectale, afiliaia tribal, naionalitatea, fizionomia tipic sau alte combinaii ale acestora.

DISPOR s. f. 1. Totalitatea comunitilor evreieti dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului

i alungrii populaiei de ctre Nabucodonosor II, regele Babilonului. 2. P. ext. Grup etnic aflat n
afara granielor rii de origine. [Pr.: di-a-] Din fr. diaspora.

INFRACIUNI ECONOMICE (p123)

Articolul 236. FABRICAREA SAU PUNEREA N CIRCULAIE A BANILOR

FALI SAU A TITLURILOR DE VALOARE FALSE

(1) Fabricarea n scopul punerii n circulaie sau punerea n circulaie a biletelor Bncii

Naionale a Moldovei, a monedelor, a valutei strine, a hrtiilor de valoare de stat sau a altor

titluri de valoare false, utilizate pentru efectuarea plilor,

se pedepsete cu nchisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridic se pedepsete cu

amend n mrime de la 1000 la 3000 uniti convenionale cu privarea de dreptul de a

exercita o anumit activitate.

(2) Aceleai aciuni svrite:

a) repetat;

b) de un grup criminal organizat sau de o organizaie criminal;

c) n proporii mari

se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani, iar persoana juridic se pedepsete cu

amend n mrime de la 3000 la 6000 uniti convenionale cu privarea de dreptul de a

exercita o anumit activitate sau cu lichidarea ntreprinderii.

[Art.236 completat prin Legea nr.211-XV din 29.05.03, n vigoare din 12.06.03]

Articolul 15. Cotele de impozit

Suma total a impozitului pe venit se determin:

a) pentru persoane fizice i ntreprinztori individuali, n mrime de:

- 7% din venitul anual impozabil ce nu depete suma de 31140 lei;

- 18% din venitul anual impozabil ce depete suma de 31140 lei;

b) pentru persoanele juridice n mrime de 12% din venitul impozabil;

c) pentru gospodriile rneti (de fermier) n mrime de 7% din venitul impozabil;

d) pentru agenii economici al cror venit a fost estimat n conformitate cu art.225 i 2251 n
mrime de 15% din depirea venitului estimat fa de venitul brut nregistrat n contabilitate de
agentul economic. trar destinaiei se restituie la buget.

Teoria organicista

A aparut ca o riposta spirituala, ca o contrarevolutie ideologica a vechii clase feudale si a bisericii fata
de burghezie, de revolutie si doctrina sa liberala.

Ea este o varianta a conservatorismului politic din perioada cand aceasta se prezinta si se manifesta
ca o ideologie antiburgheza.

Teoria organicista este o analogie mecanicista intre organismul uman si cel social.

Statul este sinonim cu organismul uman si este format din mai multe parti intre care exista o
legatura indestructibila. El dispune de un cap care sa conduca, sa orienteze activitatea, acesta fiind
sinonim cu aristoctratia feudala, un stomac care sa consume, adica aceeasi aristocratie, si un
membrii care sa produca tarani, muncitori, comercianti.

Altfel spus, statul este un organism viu cu manifestari in viata sociala si care, ca si individul, are si el
perioada de crestere, apogeu, declin si moarte.

Aceasta teorie a urmarit sa justifice, sa legitimeze existenta statului feudal, a inegalitatilor sociale din
cadrul acestuia, sa evidentieze predestinatia rolului si statutului claselor si categoriilor sociale, in
special al uneia de a conduce aristocratie si a celorlalte de a se supune si de a fi conduse.

Teoriile teocratice

Acestea sunt proprii societatilor antice si feudale. Potrivit acestora, statul este o creatie divina,
rezultatul vointei lui Dumnezeu, acceptarea si supunerea fata de acesta este o obligatie religioasa.

In feudalism are loc o coabitare intre puterea laica si biserica, ce a avut ca efect imprimarea unui
pregnant caracter divin atat puterii cat si institutiilor sale politice, fapt ce a determinat o justificare si
o legitimare supranaturala a acestora.

In acelasi timp biserica, prin dogma sa teologica a contribuit in mare masura la fundamentarea pe un
temei divin a doctrinei monarhice absolute. Potrivit acesteia, monarhul este reprezentantul lui
Dumnezeu pe pamant, el primeste si exercita puterea de la Dumnezeu, iar pentru faptele si actele
sale nu este raspunzator decat in fata divinitatii.

Cei mai de seama reprezentanti ai teoriei teocratice au fost Aurelian Augustin cu lucrarea De civitate
Dei, si Toma D'Aquino cu Suma Teologica.

Aurelian Augustin este primul teolog al bisericii crestine care pune problema raportului dintre statul
pamantesc si statul lui Dumnezeu, deschizand lupta pentru hegemonie dintre biserica si puterea
laica.
La randul sau, calugarul Toma d'Aquino va crea la mijlocul secolului al XIII-lea asa cum spunea si papa
Leon al XIII-lea, "singura si cea mai autentica filosofie a bisericii catolice", care era un mixaj intre
credinta si ratiune, la care se adauga numeroase referiri din Sfanta Scriptura.

In aceeasi teorie se incadreaza si conceptia lui Platon care in Republica realizeaza o constructie
teoretica a statului pe principii divine, dar cu multe elemente de elitism politic si de utopie. Statul,
dupa Platon, reprezinta o organizare de tip artistocratica, bazat pe caste, unde conducerea este
asigurata de elita filosofilor si inteleptilor.