Cu mintea mea de femeie

Partea I: Copila

Vrbiua

(1957)

Cnd nchid privirea gndului i o las pe cea a imaginii, cltoresc undeva, departe, pe
o uli, lng un pru mare i spimos. Latul lui era mai lung ca mine. Undeva n spate
era o poart uria cu o u zvort la care eu nu puteam s ajung. tiam c doar n
spatele ei nu m amenin nimic. mi era fric s nu se nchid i s rmn afar pe
vecie. Atunci ns, n acea prim amintire, se ntmpl ceva teribil. in n pumni o
vrbiu fr suflare. Sttea nemicat acolo, uria n podul palmelor mele mici i nu
voia s zboare, nici s m ciupeasc cu gheruele ei glbenele pe care le inea strnse
i reci. Iar eu ateptam. Nimic nu era la locul lui: poarta s-a nchis, prul cretea pe
msur ce l priveam. Nu puteam face nici o micare. Poate vrbiua dormea. Atept s
se trezeasc i s zboare. Imaginea asta acoper vremea cnd cred c eram aproape
nevorbitoare. Aveam doi ani. Amintirea nu are dect simire, form i culoare.

Preoteasa

(1959)

Apare preoteasa care se ascunde intr-un loc (Veceul din fundul curii).
Pe urma autoarea o inteaba pe mama ei ce face preoteasa acolo. Din dialog reiese ca
aceasta citea pe ascuns.
Autoarea este surprinsa de faptul ca acesta se ascunde, in contextul in care preotul
citeste deseori pe banca din fata casei ( ideea de patriarhat).
Vai, ct eti de copil! Printele e preot i e brbat, mai ales e brbat. El poate s
citeasc ce vrea i cnd vrea. Pentru o femeie de la ar e mare ruine s stea aiurea
cu o carte n mn. Ea trebuie vzut fcnd mereu ceva, cu minile ei. De stat, stai
cnd eti bolnav. Ei cred c cititul le smintete pe femei i le mai face i lenee pe
deasupra. La brbai e altceva. Cei cu o carte sau cu un ziar n mn sunt respectai.

1
Cu mintea mea de femeie

Cnd preoteasa citete, pierde vremea degeaba i i intr grguni n cap. Aa cred ei. (
citat).( CLAR IDEEA DE PATRIATHAT)
Aa erau vremurile. Ziceau oamenii c fetele care tiu s scrie fac lucruri pe ascuns. i
orice face o femeie pe de-ascuns nu poate s fie dect lucru ru i pctos. ( face referire
la postitutie)

De aici reiese ca in acea vreme femeile de la tara, cu exceptia ce celor din mediu
scolar, le era interzis(daca putem spune asa) sa aiba acces la carti.

Spre final putem observa ca odata cu trecerea timpului se pun diferite amprente
pe femeile care din diferite motive nu au fost la scoala.

Legea egal a Talionului

(1960)

Aici se vorbeste despre diferentele de sex. Exemplu cu urinatul.

Povesteste despre intamplarea cu sapa = legea talionului.

Clopotnia

(1960)

Aici povesteste de intamplarile din biserica, unde si acolo erau diferente intre baieti si
fete si spune cum ea era obligata sa stea in partea mai din spate a biserici pec and
baieti stateau in fata si aveau mai multa libertate( puta sa iasa afara si sa se joace ori
sa traga clopotul)
Aminteste ce sa intamplat atunci cand sa urcat in clopotnita, iar dupa ce preotul a
vazut-o, a inceput sa dea cu cadelnita pentru a indeparta erezia pe care a facut -o.
Apoi povesteste de procesiunea realizata in biserica la casatorie, supunerea femei fata
de barbat + supunerea femei fata de biserica.

2
Cu mintea mea de femeie

Credina, ndejdea i zborul

(1958-1961)

Aici vorbeste despre credinta ei(facand un cult pentru Iisus), dar aminteste si de grad ul
de analfabeti din romania.

Vreau s pun ara la cale

(1961)

Aici vorbeste despre cum era la inceput o femeie din comunism si cum toata munca
casnic ii era rezervata. Cum fara ea totul s-ar fi oprit in loc si nimic nu ar mai fi
functionat.
Soaele mele

(1960-1962)

Povesteste ritualul pe care fetele il faceau primavara in jurul marului inflorit.

Turbanul lui tanti Tru

(1963)

Vorbeste despre statului femeilor cand inca tranzitia catre comunism nu era relizata in
totalitate si acesta in mare parte erau femei casnice.
Aduce in discutie povestea cu vecina, care atunci cand vine sotul de la munca foloseste
metoda cu prosopul la cap si migrena ( folosind un truc din filmele capitaliste
americane din anii 60.
De-a prinesele

(1963-1965)

Povesteste de zilele petrecute in compania unei omoloage pe cand era copil si incerca
sa inteleaga de ce femeile sunte nevoite sa poate tot timpul acele haine sufocante si
inrobitoare.

3
Cu mintea mea de femeie

Haiduca

(1965-1967)

In prima parte este relatata intamplarea prin care era batjocorita de baieti pentru ca
purta ochelari. Acest lucru i se intampla datorita faptului ca era fata si in imaginea
acelora era vazuta ca sexul slab care nu poate sa riposteze si sa se apere de
vicisitudinile sexului superior din societatea comunista = barbatul.
Apoi arata ambitia de care a dat dovata pentru a putea fii mereu pe primul loc si cum
a luptat de doua ori pentru acest lucru.

S nu ucizi pentru hran!

(1968)

Istoria aparine sexului care ucide, nu a celui care d via. (Simone de

Beauvoir)

Poveste despre cum femeile nu sunt niste criminale( evident de animale) si cum ea a
taiat un cocos. + povestea taierii porcului.