COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA

Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. Fie ca acestia sunt
molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.Trebuie sa va atragem atentia insa
ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna chiar simpla, iar rezultatul final depinde mult de
seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu
abandonati lupta. Iata ce posibilitati de aparare aveti :

Molia de ceara (gaselnita)

Este un parazit care nu ataca direct
albinele, acestea fiind atacate numai in
stadiul de larva. Molia se remarca insa prin
pagubele pe care le produce fagurilor de
ceara, atat din stupii populati cat si celor de
la rezerva, cantitatilor de ceara provenite
din fagurii reformati, precum si a puietului
de albine.

Combaterea moliei in stupii populati : Nu

poate fi facuta prin procedee chimice
deoarece substantele folosite sunt
daunatoare pentru albine. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure, daca adoptam
cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului,
restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri, intarim familiile slabe
atacate de molie cu albine din alti stupi.

Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul

substantelor chimice. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru
depozitare, prevazut cu rastele. Daca nu dispuneti de un dulap, tratarea si depozitarea
fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele chimice folosite sunt :

Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea

moliei. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta, aplicarea
tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4
corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol. Batonul de sulf se aprinde, se
aseaza pe o cutie metalica, gaurita si prevazuta cu un grilaj, doza fiind de 50 g sulf la 1m
cub volum. Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. Apicultorul
trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic.
Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice, magazinele cu produse chimice de
combaterea daunatorilor in agricultura, acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor
pentru vin.

Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Se aseaza

tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%, cate 2 ml acid la litru de volum, in
partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Aplicarea unui numar mare de tratamente
cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor.

Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament

foarte eficient. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. Peste deschiderea din
partea de sus a stivei se pune o panza de sac, iar pe aceasta panza substanta activa.
Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. Atentie mare pentru ca
substanta este foarte toxica, camera trebuind a fi bine ventilata.

In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :

- Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei, fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de
a fi introdusi in stupi.
- La temperatura de 0 grade C, larva, nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt
necesare tratamente.

Viespea(viespea comuna , etc.)

Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Cea
mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor.
Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid, operatiune care daca
este facuta primavara are o eficienta marita. O alta metoda de combatere destul de
eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. Construiti aceste
capcane folosind sticle de plastic(peturi), in care se introduce un sirop aromatizat. Acest
sirop se prepara din apa, miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. Se umplu
20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. Viespile atrase de aroma
siropului intra in capcana si se inneaca. Pentru a spori eficienta capcanei, sticla se agita de
2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi.

Furnicile
Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Cand atacul lor devine
suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaiele de furnici, se
prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este sa avem fiecare stup asezat
pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. Ca substante de ungere
putem folosi fenolul, naftalina, floarea de sulf. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica
un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.

Prigoria
Prigoria este o mare consumatoare de albine. Incercarea distrugerii acestor pasari prin
amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Singura metoda
buna pentru a scapa de atacul pasarilor esteamplasarea de sperietori.In acest scop agatam
de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar daca avem chiar prigorii
moarte(impuscate), e chiar mai bine.

Soarecii
Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul
de iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a
soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Pentru o buna eficienta se are
in vedere ca instalarea sa se faca la timp. Daca atacul este puternic se trece la starpirea
sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. O posibila capcana
se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se
obisnuiesc soarecii), grau curat, iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit.
Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.