O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE

Este gandacul mic de stup un nou parazit ce ameninta coloniile de albine din Romania.Daca da,ce este de facut? Articolul
raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra :

Gandacul mic de stup - Aethina Tumida

Autor : Drd.biolog expert Chioveanu Gabriela

Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala - Bucuresti

Aethina tumida (Murray) gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae, ord.
Coleoptera, clasa Insecta. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai n zonele cu
climat subtropical. n 1998 a fost identificat si pe continentul american, n SUA, unde pana
in prezent s-a raspandit cu repeziciune n 8 state. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la
conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si n
alte tari. Consideram oportun cunoasterea unor elemente
de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si
raspandirea n tara noastra a parazitului, precum si
posibilitatea alertarii specialistilor n cazul semnalarii
acestuia.

Gandacul mic de stup apare n urma unei metamorfoze

complete: ou larva - pupa si stadiul adult.

Oul de Aethina tumida este alb sidefiu, de 1,4 mm

lungime si 0,26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici.
Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect
neregulat. Femela prefera sa depuna ouale n mici excavatii, deci pot exista oriunde n
interiorul unui stup atat pe inventarul apicol ct si fagure. Perioada de incubatie dureaza de
la 1 zi pana la 6 zile, functie de conditiile de microclimat.

Larva , este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei
colonii de albine. Este de culoare alb-galbuie , cu aspect sidefiu si are aprox. 1cm. lungime.
Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Galleria melonella, dar
se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare, proeminente, cu care
este prevazuta larva gandacului mic de stup. Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile, dar
poate dura chiar mai mult. Se nregistreaza mortalitate naturala crescuta n stadiul n care
larva ajunge la maturitate si se transforma n pupa. Deci, n stup la un moment dat, fara o
cauza determinata se pot observa multe larve moarte. Acest aspect trebuie sa alerteze
apicultorul. n perioada de tranzitie de la larva la pupa, insecta este foarte vulnerabila.
Larva intra n pamntul din fata stupului, isi formeaza o galerie, care se termina printr-o
celula, unde se va transforma n pupa.

Pupa este la nceput de culoare alba, dupa aceea ncepe si se pigmenteze. Stadiul de pupa
dureaza ntre 15 si 60 de zile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4
saptamni. Acesta, este un argument n plus pentru a se ntelege de ce trebuie ca oglinda
stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata.

Adultii nou iesiti au o culoare galben maronie, aspect luminos, pentru ca n scurt timp
chitina devine maro nchis si n final neagra. In primele doua zile dupa ce au iesit din
pamant, adultii sunt foarte activi, si iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina,
pana intalnesc o colonie de albine. Dupa ce patrund n colonia de albine, treptat activitatea
lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor
sau la mbinarile peretilor acestora. Femelele ncep sa depuna oua numai la o saptamna
dupa propria emergenza din sol. Deci, adultul paraziteaza colonia de albine, are la
maturitate aprox. 0,5 cm. lungime si 0, 25 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera
ntregul abdomen, chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila
apucarea lor cu mana. n functie de conditiile de mediu traiesc de la cteva zile (1-2
saptamani) pna la 6 luni.

Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din
Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America. Identificarea acestuia n
multe state din SUA a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive
nregistrate de catre apicultorii, la stupinele din aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca
desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare
alb-galbuie persista in stupi si n magazia de faguri. Aceste larve ca urmare a
metabolismului foarte intens, se hraneau cu rezervele din stup, iar excrementele lor
provocau fermentarea si alterarea mierii. Depopularea coloniilor de albine se accelera pna
la disparitia totala a acestora. Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de
stup si nu gaselnitei.

Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit n cadrul coloniei de

albine. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta,
sunt mai susceptibile de a fi parazitate. De asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori
habitatul pajistilor si crengile copacilor. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul
stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de hrana (miere si polen).
Cnd infestatia este puternica albinele mpreuna cu matca parasesc stupul. Aethina tumida
cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de excretie rezultati n urma
metabolismului intens al larvelor si adultilor, ducnd n final la distrugerea totala a coloniei
de albine. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si
parasirea stupului.

In urma unor studii proprii facute n colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie

Bucuresti si Facultatea de Biologie, la solicitarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare
pentru Apicultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna
Romniei. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre
de pericolul pe care l reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic
(matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fost semnalat pna n prezent n nici o tara
din Europa. In tarile n care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord), eradicarea
este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea
inventarului apicol. Nu sunt autorizate pna n prezent folosirea pesticidelor sub forma unor
medicamente specifice de combatere.

Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea orice

suspiciune de existenta a unui astfel de parazit ntr-o stupina din Romania, se sesizeaza
autoritatile sanitare veterinare, la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala direct sau la
Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultura Bucuresti, laboratorul de Patologie
apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce n stupina
material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara
veterinara, sau alt specialist autorizat n domeniu, importa material biologic, indiferent de
tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a
acestuia. Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de
albine, pe baza de "troc" care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt
cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase,
existente.