11t0112016

- Combustibilii sunt materiale care prin

ardere in aer sau in oxigen dezvolti cdldurdt
suficientd pentru a putea fi folosili drept
COMBUSTIBILI sursi de energie.
'Prin combustibili se inlelege orice
subsfanfd sau arnestecuri de substanle, care
in urma unei reaclii chimice de ardere,
produce o mare cantitate de cdlduri.

COMBUSTIBILI CLASIGI
* GOMBUSTIBILI
Pentru ca o substanfC sC fie considera6 Si folositd . naturali: lemn, cdrbune, grafit, !i!ei' metan
drept combustibil, ea tiebuie sC ,ndeplineascd ceteva gaz de sondd, etc.
condilii de bazd:

> sd se gCseascC in naturd in cantitate mare; . artificiali: mangal, cocs, benzind, motorind,
I sC aibC temperatura de aprindere mai scdzutd; gaz lampat, picure, gaze de cracare, de
> sC nu degaje prin ardere foarte multe substanle toxice, cocserie, acetilend, hidrogen, etc.
corozive 97 iocive pentru mediu;
7 sC nu aibd intrebuinldri mult mai utile din punct de vedere
economtc,
. sintetici: benzine sintetice (formate din
Combustibilii se clasificC dupC timpul de rcactie in: hidrogenarea catalitici a cdrbunilor 9i din
Y comhustibili clasici; gaz de sintezi), gaze sintetice, gudroane, etc.
D combustibili nucleari.
167

{ COMBUSTIBILINUCLEARI
Sunt formali din multe elemente
radioactive, izotopii elementelor grele (uraniu,
thoriu, plutoniu).
Pentru caracterizarea unui combustibil
trebuie sC f se cunoascd compozilia chimici,
puterea calorici, cantitatea de aer necesare
arderii, temperatura gazelor de ardere etc.
COMBUSTIBILI
Sulful - pafticipd cu o pondere de 0,1'7To,
in compozilia dfferililor combustibili solizi.
in combustibil, sulful se giseste sub trei
forme:
.in combinalii organice (sulf organic);
. sub formC de sulfuri metalice;
. in combinalii anorganice oxigenate (de
exemplu sulfa|i).
11t0112016
COMPOZITIA COMBUSTIBILILOR
Combustibitii solizi conlin diferite combinalii organice ale
elementelor C, H, S (elemente combustibile), O, N, a6turi de
umiditate 9i suhstanle minerate (Al) care dau cenuga.
Carbonul - este elementul Principal al combustibililor
sotizi, Acesta se gdsegte in proporlie de 50'95%' in func.tie cte
natura gi versh combustibilutui. Piln arderca comPletd a unui
kilogram de carbon se obline o eneryie de 33.440 kJ.
Hidrogenul - se gdsegfe in combustibilii solizi intre 2'6%'
Acesfa este un element care ridice valoarea termicC a
combustibilului, intrucet piln ardere se degaie o mare cantitate
de celdu6.
Prin arderea unui kilogram de hidrogen se obline o
cantitate de cdldure de 143.000 kJ.
COMBUSTIBILI
Dintre aceste lrei forme numai primele doue ard gi degaie
cCldure.
in prima formC sutful se lransformi in SO2, cantitatea de
cCtdure'degajatd la 1 kg S = 9'150 kJ, iar la a doua formd se oblin
oxizi metatici 9i SOr, rar cantitatea de cdldurC degaiatC la 1 kg S
din sulfuri este 7,800 kJ.
Cu toale ce ta arderea sultului se degaie o mate cantitate de
cewurd acest element este dAundtot in procesul de ardere a
Pe Enge aceasta, sulful necesitd Pentru aPrindere o
temperature mare (500 - 600 grade Celsius).
2
 11t01t2016

COMBUSTIBILI COMBUSTIBILI
Azotul - se gisegte in general in cantitate Oxigenul - se gisegte in combustibili in
micd, nedepCaind 2%. El este un element proporlie de Ia 2% pni la tl4%.
nedorit in masa combustibilului.
Prezenla sa in combustibil conduce la
la ardere, dar ia
Acesta nu pafticipi mic3orarea valorii termice a acestuia,
cilduri pentru a se incilzi Pdni la deoarece fiind combinat mai ales cu
temperatura cu care gazele arse pirCsesc carbonul gi hidrogenul, o cantitate din aceste
instalalia de ardere 9i prin urmare consume o elemente combustibile sunt deia oxidate.
pafte din cildura degaiati la arderea
combustibilului.

173

COMBUSTIBILI COMBUSTIBILI
+Cenuga - constituie un balast al combustibilului, Combustibili lichizi - sunt oblinuli, in mare pade, prin
prclucrarea lileiului (petrol brut),
intrucatii micgoreazC puterea caloricd gi uneori poate
duce Ia dezorganizarea compbte a procesului de Combustibilii lichizi sunl de trei tipuri:
gaze lichetiate;
ardere, fie prin faptd ce se acumuleazd in focar gi
impiedicC admisia aerului, fe cd se topegte la o co mbu stibil i d istilali ;
co mbustibil i rezid u al i-
temperaturd joasd gi formeazd un conglomerat plastic
cu inglobarea unor cantitdli de combustibil. Combu stibil ii t ich izi d istilati s unt :
benzina;
De aceea, in practica industrialC, intotdeauna, la petrolul lampanl;
alegerea sistemului de ardere a combustibililor solizi motorina.
se ia in considerare cantitatea de cenuga 9i Acestia contin in principal hidrocarburile C5-C10, C10-C15
proprietCtile ei. gi respedtive Cl 5-C21.
 11t0112016

COMBUSTIBILI COMBUSTIBILI
ut,1t
Benzinele trebuie sd albC anumite proprietdli
Prin distitarea atmosfericC (distilare primard) se care sd asigure o combustie optime in motorul cu
oblin din lilei, benzine, petrol lampant, motorind, ardere internd.
pdcurd. Calitatea unei benzine (proprietatea
-cifra ei
antict6tonantd) se caracterizeazd piin octanicd
@otata_C.O.).
Benzinele sunt folosite drept combustibili
(carburanli) pentru motoarele cu ardere interne, La stabilirea scCrii convenlionale de 9ifle
motorina este un carburant pentru motoarele Diesel, octanice, vatoarea "100" se atribufe izooctanului, iar
iar pCcura este transformate in produsi (lubrifianli)- vatoarea "0" n-heqtanului.
nn-artat C+{Cr+ iH-,

i: l:
art q.c4:aN-aH,
-'ln -
{:.2.r,r Ineuh,e Gn

COMBUSTIBILI COMBUSTIBILI
Amesrccend ambele hidrocarburi in anumite Cu cit o benzinC are C.O' mai mare, cu atet se
DroDoriii, se obtin punctele intermediarc ate scdrii de comDortd mai bine un motor; ea determind cretterea
iiciide'(etaloanele) iu care sd se compare experimental' puttirii motorului, o viald mai tungd de funclionare a lui'
'un
carburantul cercetat. consum mai redus de carburant.
De exemplu, o benzini cu C.O.= 80 se compotTd ca
un amestec de 80% izooctani 9i 20% n-heptan. Cifra octanicl a diferitetor hidrocarburi variazd in
ordinea:
Alcani < cicloalcani < alchene < izoalcani < arene

n heptan CFlt{ CFLI aH-1

t"
(2,2,41rmr!lpenl6n
'1"'
cFt q . cF\ cH,

-3
cH.1
lDrl
179

4
 11t01t2016

COMBUSTIBILI COMBUSTIBILI

Prezenla hidrogenului in moleculele

combustibilului mCregte puterea calorice 9i prezenla Combustibilii reziduali: sunt formati, in general'
oxigenului o scade; hidrocarburile au cele mai mari din reziduul oblinut la distilarea primard a lileiului ti
puteri calorice. din reziduurile obginute la cracarea termice a
pCcurilor sau a motorinelor.
ln uttimul timp gi alcoolii inferiori sunt folosili
drept combustibili nepoluanli; in unere .stafe Aceitia au o compozilie foarte complexd'
(Brazilia, USA) se utilizeazd pentru propulsarea
automobitilor amestec de 10% etanol in benzinC
(denumit benzohol).

COMBUSTIBILI COMBUSTIBILI

Combustibilii gazosi - au o compozilie foarte Gazele de cnacare sunt amestecuri de alcani 9i

variatd, ce depinde de originea acestora. alchene inferioare 9i se folosesc.. la umplerea
Astfel, oazele naturale in tara noastre contin buteliilor de aragaz; hidrocarburile nesaturate
oesi6-iiC62 fiietai. iai qazete cohbustibile anificiile componente se - separC ai se prelucreazd
'constau dintr-un'ame5fec de gaze combustibile 9i petrochimic.
necombustibile,

Combustibilii gazogi prezintd o serie de avantai9 Gazele rezultate la cocsificarea cdrbunilor

fatA de cei lichizi sau iolizi: se transportd ugor prin hazele de cocserie) sunt de asemenea folosite drept
cdnducte, permit reglarea condiliilor de ardere, Llombustibili.
arderea lor iste lipsitd de fum Si cenugd.
 11t0112016

COMBUSTIBILI COMBUSTIBILI
Concentra{ia combustibilului gazos in am?stec Principalele componente combustibite ale
cu aerul trebiuie sd se situeze intre nigte limite K
' acestora sunt.'
caracteristice fiecdruia, numite limite de explozie' . monoxid de carbon;
Astfet, pentru metan: 5-15,2%, iar pentru acetibne 3' .
82%.
hidrogen;
. metan;
. alte hidrocarburi gi hidrogen sulfurat.
Puterea caloricC a hidogenului lichid (120,91
MJ/kg) depdgegte cu mult pe cea a hidrogenului
gazos. lar componentele necombustibile insotitoare sunt:
. dioxid de carbon;
Astfet, el este forosit drept combustibil in . oxigen;
p ro p u I sa rea ra ch ete I o r. . azot.
185

, COMBUSTIBILI COMBUSTIBILI
v-
PUTEREA CALORICA in urma arderii combustibililor rezufte totdeauna
dioxid de carbon (gaz) Si apC (gaz sau lichid); s-au
Catitatea unui combustibit*mai conslftC 9i in introdus in calcu!e, douC puteri calorice.
funclie de puterea caloricC' De exemplu,in cazul arderii metanului:
CIl/) + 2()"i9 CCI{ei + 2H2L1(ll
Puterea caloricC exprimA cantitatea de caldurC -T---+
card rezu-iffiffireb completd a unei unitcli de I
combustibil. Putrrea c-J,4rca rul,trirra 1Q:|
l!i28 Lr/rii'i = 39.?28 l'flirn']'l
Puterea caloricd a unui combustibil reprezintd
cantitatea de cCldurd degaiatd de un kilogram aH,Gi + 2a-Lsl _ { ilis'r + .'El: iEi
combustibil sotid, lichid sau de 1m3 combustibil l
..1.

gazos, prin ardere comqbte. plerta c:Jo1ta url-ercaa (!r)

3i300 LTini = 35.30 l"fltin rsb
187

COMBUSTIBILI
Puterea caloricl suoerioarii /Qs) reprezintd
cantitatea de cdldurd obtinutd prin arderea unei
cantitdli de combustibil, in cazul cind produsele de
ardere au temperatura de 20 grade Celsrus,' in acest
caz, apa din produsele de ardere fiind lichidC, la
puterea caloricC determinate se include gi cCldura
latentd de condensare a vaporilor de apC,
COMBUSTIBILI
Puterea caloricd se poate determina prin douC
metode:
. o metodd bazate pe cunoagterea compoziliei chimice
gi folosirea unor relalii empirice;
. o mebde experimentald care se
bazeazd pe
experimente, folosind aparate cu aiutorul cerora se
poarc masura cdldura degajatd.
191
11t01t2016
g COMBUSTIBILI
Puterea caloricd inferioarC (Qil reprezintd
cantitatea de cildurd determinati la arderea
unei unitdli de comhustibil in condiliile in
care produsele finale sunt evacuate la o
temperaturd mai mare decdt temperatura de
condensare a vaporilor de aPd.
COMBUSTIBILI
APRINDEREA $l ARDEREA COMBUSTIBTLILOR GAZO$I: are.
loc Drin reaclii inlantuite, initiate temic. Combustibilii
gazosi
oferlnd cea mlai mare'supratal| de contact intre ei 9i oxigen, se.
aprind toarte ugor; atderca are loc in intreg volumul amesteculut
de combustibil-aer.
ARDEREA COMBUST,BILILOR LlCHlZl: se realizeazC
mCrindu-se supratala de contacl cu oxigenul sau aerul, in scoPul
cend acejtia se pulverizeazd.
ARDEREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI: este un procedeu
eterogen gi se compune din urmetoarele elape:
. incehirea gi uscarea combustibililor;
. descompunerea pirogenicd a combustibilului cu formare de
maaerii volatite si a cocsului:
. arderea materiiior volatile:
. arderea cocsului.
 11t0112016

COMBUSTIBILI COMBUSTIBILI
zAcAutHre DE GlzE NATURALE 9l PETRoL
TlcCmintele de gaze naturale neasociate cu
aaze naturale se inteleg
Prin -provenite -tipirihidrocarburi petrolul din lara noastrd reprezintd metan aproape
oazoase din douC de surse" pur (uneori peste 99% Puritate).
ilcdmi,nte'asociate c! cele de petiol' in care avem
Secem!?te19
indeDendentc, care nu ai-niiio te:gaiurc c.t celeVa
@r. ln alte regiuni ale globului, alCturi de metan' se
gdsegte hidrogen sulfurat, heliu, bioxid de carbon 9i
Cete doud tipuri de qaze naturale au in comun
faptut cd metariut predomind net fald de celelalte mici cantitCli de etan, propan 9i butan.
c 6m ponente ale amCstecul u i.
in rest, existC o deosebire de comPozilie, relativ
pronuntatd; gazele de sondd sunt mai complexe' pe.
'cdnd clelelalie gaze naturale sunt alcdtuite din mai
pu.tine componente.

Subiecte Posibile
COMBUSTIBILI 1.
2.
Legile chimiei
Structura atomului Alcltuirea atomulul.
3. Structura atomului, Modele atomice.
,1. Leg{turile chimice Legitura ionice. Legaluta covalenta
Petrolul sau lileiul, este un combustibil 5. Legaturametalicd.Legiturileintermoleculare-
tichid, un amestec de hidrocarburi lichide 6. Sistemul periodic al elementelor.
(C5, C20) in care sunt dezvoltate la 7. Corelatia dintre structura inveligului electronic al atomului 9i pozilia elementelor
in Tabelul Periodic.
temperaturi normale hidrocarburi gazoase E. Varialiacaaacteruluielectrochimic.
(C1, C4), hidrocarburi solide (peste C20) 9i 9. Combinatiileanorganice Hidrurile.
10. Combinaliileanorganice. Orizii
cantitdli reduse de compugi cu oxigen, azot 11. Combinaliileanorganice.Acizii. Hidroxizii.
gisulf. 12. Combinaliileanorganice. Situri
13. Solulii.
1il. Proprietllile radioactive ale elementelo. chimice Razele radioacl've
De reguld, hidrocarburile sunt parafinice, 15. Proprietllile radioactive ale elementelot chimice. Elemente radioactive'
aromatice gi nesatu rate. 16. Combustibili.Generalit{li.
17. Combustibili lichiri 9i gazoii
'18. Coro.iunea.Generalitdla
195
'19. Coroziunea chimict 9i electrochimica. 196

20. Metode de protecie anticorozivt a materialelor metalice

I
 11t01t2016

PRIVIRE GENERALA ASUPRA

-,
", COROZIUNII METALELOR
Termenul de coroziune este conventional 9i
cuprinde o serie de procese, de schimbdri chimice 9i
coRozruNEA 9l PRoTECTIA electrochimice prin care metalele trec dintr-o forma
METALELOR 9r ALIAJELOR elementard intr-o formd combinata.

iruporntvA coRoztuNtl Aceaste trecere este posibila deoarece in natura,

metalele se gisesc sub formd combinatd ca: oxizi,
carbonati, hidroxizi, a caror energie libere este mai
mici decit a metalului pur, determinand tendinla
metalelor de a trece la forme cu energie liberl mai
redusd.

C/ PRIVIRE CEHENEIA ASUPRA V PRIVIRE GENERALA ASUPRA

COROZIUNII METALELOR COROZIUNII METALELOR

Prin coroziune se inlelege distrugerea materialelor Dupd mecanismul de desfdgurare se pot distinge
datorite reactiilor chimice sau electrochimice cu mediul doui tipuri de coroziune:
inconjurltor.
-coroziunea chimici care se referd la procesele de
Atacul chimic direct este posibil la toate materiile distrugere a metalelor 9i aliajelor care se produc in gaze
orime folosite in industrie, in timp ce atacul uscate, precum 9i in lichide firi conductibilitate electrica
electrochimic nu apare decit la metale, deoarece gi in majoritatea substanlelor organice ;

numai ele posede eleclroni liberi. -coroziunea electrochimicd se refera la procesele de

degradare a metalelor 9i aliajelor in solulii de electroliti,
Materialele sintetice nu posedd aceaste structura ele
in prezenfa umiditilii, fiind insolite de trecerea curentului
electric prin metal.
fiind de obicei supuse degradirii numai prin alac chimic'

o

PRtvtRE GENERALA esuPna
V COROZIUNII METALELOR
Dupd aspectul distrugerii, coroziunea poate fi
clasificatl in:
O coroziune continul, cgnd intreaga suprafali metalicd a
fost cuprinsd de acliunea mediului agresiv;
O coroziunea locald cAnd distrugerea se produce numai
pe anumite po4iuni ale suprafelei melalului sau aliajului.
Dace coroziunea esle distribuila pe inlrega suprafali a metalului
coroziunea se numesle cont'nuC. Coroziunea continue poate fi uniformi
sau neuniforme.
Daca distrugerea corozivi se concentreaza pe anumite po(iuni ale
suprafelei, distrugerea se numegte 99&lig9..jl9gall.
COROZIUNEA CHIMICA
Coroziunea chimicd se produce din cauza afinitilii
dintre metal gi unele gaze (Oz; SOz; HrS; HCI gazos; CO;
COr; Hr) sau lichide slab conducdtoare de electricitate
(alcooli; benzine; benzoli etc.) provocind modificiri ale
metalului manifestate prin:
O dizolvarea pd(ilor componente 9i pierderi de material;
O spdlarea componentilor;
O dezagregarea materialului de citre cristalele sArurilor
care se formeazd in porii sdi;
tl mdrirea sau reducerea particulelor, deci 9i a intregii mase
a metalului.
203
11t01t2016
K" PRIVIRE GENERALA ASUPRA
COROZIUNII METALELOR
Coroziunea locall poate fi de mai multe teluri:
Q Coroziunea punctiformd. care se localizeazd pe suprafete mici
(puncte de coroziune);
O Coroziunea subsuprafald, care incepe la suprafali dar se extinde sub
suprafala metalului provocAnd umflarea 9i desprinderea metalulul
(pungi de coroziune),
Q Pete de coroziune, care se repartizeaze pe suprafete relativ mari, dar
adencimea lor este mice,
Q Coroziunea intercristafine, care se caracterizeaze p.|n dlstrugerea
selectivi a metalului la limita dintre crislale;
Q Corcziunea trcnscristalini, care reprezinta un caz tipic de coroziune
localA la care distrugerea corozive este determinate de direclia
tensiunilor menice de intindere Caracteristic la acest fel de coroziune
este faptul ci fisurile se propagi nu numai la limita cristalelor' cr ele
chiar le lraverseaza. ,r.
COROZIUNEA CHIMICA
Coroziunea chimicd a metalelor sau aliajelor se
produce prin reaclii ce se desflgoari la suprafala
ecestora in contact cu gaze uscate sau solulii de
neelectrolili.
Produsele care rezulte sub acliunea acestor medri
rdmin. la locul interacliunii metalului cu mediul coroziv,
sub formd de pelicule de grosimi 9i compozilii diferite
in funclie de propriettlile lor fizico-chimice, peliculele
de coroziune exercitd o influenld asupra desfagurerii
orocesului de coroziune, a cineticii acestuia, putdndu-l
diminua intr-o masure mai mare sau mai micd.
10

COROZIUNEA CHIMICA
in funclie de durata 9i de temperatura de incdlzire a
metalului, peliculele formate au diferite grosimi 9i proprietef
de protectie diferite:
Pentru alte metale, ca: Ni, Cr, Cu, Sn, Zn, etc. la suprafata aceslora se
fomeaza peticule carc tAneazd considerabil desfasurarea in continuare a
procesului de oxidare, adici posede proprieta! protectoare.
COROZIUNEA CHIMICA
d in functie de culoare se pol deosebi 3 feluri de rugjne 9r anume
O Rugina albi Fe(OH)2, care se formeaza dup6 reaclaa:
Fe+2H2O-Fe(OH)2+H2
Acest tip de rugina trece rapid, prin oxidare, in rugina bruna, de aceea se
observa foarte rar.
O Rugina brunl, apare'in urma reactiei:
4Fe(OH)r+O2*4FeO.OH+2H2O
O Rugina neagra, este formatd din oxid feros 9i feric; fiind denumite
magnetiti din cauza proprietdlilor sale magnetice 9i este consideratd ca
flind forma cea mai stabald a oxidului de fer. Ea fomeaze pe suprafata
metalului un strat protector, cu structure omogena 9i aderentd.
Reactia decurge astfel:
2FeO'OH+Fe(OH)r-Fe3Oa+2H2O
11t01t2016
COROZIUNEA CHIMICA
in cazul Fe-ului oxidarea in atmosferA a acestuia cu
formarea oxizilor de Fe (rugina) are loc in trepte.
in prima treaptd de oxtdare a Fe-ului, se formeaze FeO,
oxidul feros, care este stabil numai in absenla oxigenului
Cdnd apare oxigenul atmosferic, oxidul feros se transformd in
hidroxid de fier (FerO.H2O) sau FeO(OH), dintre care se
cunosc 2 faze:
Q Faza 1 care corespunde unui exces mare de oxlgen;
Q Faza 2 caracterizatd printr-o cantitate de oxigen, insuficientd,
din care cauzd. oxidarea evolueaza incet.
COROZIUNEA CHIMICA
in ceea ce privegte coroziunea chimici a unui aliai, in oxigen
sau aer uscal, in principiu, depinde de alinitalea chimica a
componenlilor sei fal; de oxigen, precum 9i de comportarea reciproca a
oxizilor formati.
\ De exemplu, in cazul aliajului Fe'Cu, ferul are pentru oxrgen o
,/ afinitate mult mai mare decal cuprul. Spre deosebire insd de ferul pur,
I oxidarea se produce in ad3ncime, provocAnd formarea unui strat m'xt
/ de ."t"t si oxid Ferul oxidandu-se preferential, metalul ce remane in
/ atr"trl mlxt se imbogeteste in cupru 9i devine din acest moliv din ce in
9i ce mai rezistent la coroziune.
I
Viteza de coroziune in gaze se mic|oreazd pin crearea unei
atmosfere inerte 9i mai ales pin alierea olelului cu difeite elemente se
mereste stabilitatea otelului la temperatui idicate.
11

COROZIUNEA ELECTROCHIMICA
Spre deosebire de coroziunea chimicd, metalele in
contact cu solufiile bune conducdtoare de electricitate
(electroliti) se corodeazi electrochimic.
Solulia 9i metalul sunt stribdtute, de un curent electrlc,
generat de procesele electrochimice care se desfdgoard la
limita celor doud faze.
Pentru aparilia acestui tip de coroziune este necesar se
existe un anod, un catod, un .electrolit 9i un conductor,
deci un elament galvanic.
Prin inldturarea uneia dintre aceste conditii, coroziunea
electrochimica nu se produce.
COROZI UN EA ELECTROCH IMICA
V"
Viteza de coroziune se exprima prin masa de metal
..'' distrus pe unitatea de suprafali in unitatea de timp g/m2h
' sau adincimea la care au aiuns degradlrile in unitatea de
__timp mm/an.
Cunoagterea acestor indici, permit alegerea
corespunzatoarea materialului in funclie de nalura
mediului, ceea ce determine o dimensionare
corespunzetoare a instalatiilor 9i o justi apreciere a duratei
lor in exploatare.
11t0112016
COROZIUNEA ELECTROCHIMICA
Prin introducerea metalului in api sau in mediu cu
propriete! electrolitice, pe suprafala metalului apar
elemente galvanice in care impuritdlile din metal
funclioneazi ca microcatozi cu descdrcare de hidrogen
pe suprafala lor, in timp ce metalul, funclionAnd ca anod
se dizolvd.
Exemple tipice de coroziune electrochimice se
intAlnesc in cazul coroziunii atmosferice (ruginirea
ferului) gi la coroziunea provocate de curenlii electrici de
dispersie din sol numili 9i curenli vagabonzi.
210
METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A
MATERIALELOR METALICE
Protectia impotriva coroziunii reprezinti totalitatea
masurilor care se iau pentru a feri materialele tehnice de
acliunea agresive a mediilor corosive.
Metodele gi mijloacele de proteclie anticorosivd sunl
foarte variate $i numeroase 9i se pot grupa in
urmatoarele categorii:
tr metode de Prevenire a coroziunii;
0 utilizarea metalelor 9i aliajelor rezistente la coroziune;
O metode de aclionare asupra mediului corosiv;
B metode de acoperire a suprafelelor metalice
12
 11t01t2016

METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A

MATERIALELOR METALICE MATERIALELOR METALICE
x )1
.a. Utilizarea metalelor gi aliajelor rezistente la coroziune
Metodele de Drevenire a coroziunii constau in:

Din grupa metalelor gi aliajelor rezistenle Ia coroziune fac parte

O alegerea corectd a materialelor utilizate in mnstruclia de aparate 9a
metalele nobile gi aliajele lor, dar utilazarea lor devine difacili din
utilaje industriale, din punct de vedere al rezistenlei la coroziune;
cauza coslului lor ridicat.
tr evitarea ounerii in contact a unui metal cu un alt metal mai
Se pot utiliza, in schimb, metalele 9i aliajele autoprotectoare,
electronegativ decat el, de exemplu aluminiu alSturi de aliajele
adici metalele gi aliajele care in urma coroziunii initiale se acopera
cuprului sau otelurilor aliate, bronz in contaci cu olelul etc.
cu o pelicula izolatoare daloriti fenomenului de pasivare (exemplu
D la fel se va evita punerea in contact a metalelor ecruisale cu pasivarea Ag in HCI prin formarea peliculei de AgCl, a Fe in HNO.
metalele recoapte sau lurnate, deoarece din cauza diferenlei de concentrat etc).
potenlial electrochimic dinlre ele, in prezenla unui electrolit
in majoritatea cazurilor se recurge la alierea metalelor cu un
corespunzator, primele se corodeazal
component adecvat. Uneori concentralii relativ sc:zute ale
O prelucrarea mai ingrijiti a suprafetei metalului, deoarece componentului de aliere, reduc considerabil vileza de coroziune (ex
adAnciturile, zgarieturile favorizeaza gi accelereaza coroziunea introducerea Cu de 0.2...0,3%,Cr sau Ni in oteluri etc.).

214

METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A

MATERIALELOR METALICE M MATERIALELOR METALICE

Metode de acoperire a suprafetelor metalice cu inveliguri anticorosive

O modificarea oH-ului mediului de coroziune (exemplu neutralizarea apelor Protectia prin inveliguri anticorosive se realizeazd prin
reziduale cu substante chimice) acoperirea metalului cu un strat subtire de material autoprotector.
O indepdrtarea gazelor (OrlCO2) care miresc viteza de coroziune a Stratul autoprotector trebuie sd indeplineascd urmdtoarele
mediilor corosive,mai ales a apei; conditii:
f,l utilizarea inhibitorilor sau a pasivatorilor, ce sunt substanle organice sau O sd fie compact gi aderent;
anorganice, care inlroduse in cantitili minime in mediul corosiv,
micgoreazi sau anuleazd complet viteza de coroziune a acesteia;
O sd fie suficient de elastic ai plastic;

O orotectia catodice conste in aplicarea unor metode galvanice de O grosimea lui si fie c6t mai uniformd.
proteclie a metalelor, folosind anozi metalici auxiliari, care se corodeaz;
in locul metalului protejat.

13
 1110112016'

METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A

J MATERIALELOR METALICE
Metode de acoperire a suprafetelor metalice cu inveliguri anticorosive

pe
Stratul prolector poate fi metalic sau nemetalic; cele metalice depuse
suprafata metalului protejat se pot realiza: pe cale galvanicd, pe cale termice 9i
prin placare.
Straturile protectoare nemetalice pot fi organice sau anorganice, realizate
prin utilizarea lacurilor, vopselelor, emailurilor sau a foliilor de masa plastice,
elc.
Alegerea uneia sau alteia dintre metodele de protec$e este funclie
oe:
O parametriitehnologici de funclionare a inslalatieii
Q forma gi dimensiunile obiectului protejat;
0 calitatea materialului suPort;
O amplasarea obiectului de protejat in instalalie;
O tehnologiile de aplicare 9i posibilit;lile de executie a protecliei
antlcorostve. 21i

14