Sunteți pe pagina 1din 3

Vitamina A

(retinol)

SCURT ISTORIC
În 1913, Elmer McCollum, un biochimist de la Universitatea Wisconsin și colega
lui, Marguerite Davis, au identificat un nutrient solubil în grăsimi în grăsimi de lapte și ulei
de ficat de cod, pe care l-au denumit "fat-man factor A".Munca lor a confirmat-o pe cea a
lui Thomas Osborne și Lafayette Mendel, de la Yale, care au sugerat existența unui nutrient
solubil în grăsimi găsit în lapte, tot în 1913.
Vitamina A a fost pentru prima dată sintetizată în 1947.Prima sinteză completă a
acestui compus a fost găsită de David Adriaan van Dorp și Jozef Ferdinand Arens în 1947.
Structura
Aşa cum se poate observa din structură, retinolul este derivat din izopren și are ca grupă
funcțională un hidroxil.
Mulți izomeri geometrici diferiți ai retinolului, retinalului și acidului retinoic pot apărea ca
rezultat al configurației trans sau cis a celor patru legături duble găsite în catena laterală.
Izomerii cis sunt mai puțin stabili și se pot ușor converti în configurația toți-trans (cum se
observă în structura toți-trans-retinol de alături). În orice caz, unii izomeri cis sunt găsiți în
stare naturală și dețin funcții esențiale. De exemplu, izomerul 11-cis-retinal
este cromoforul rodopsinei. Rodopsina este formată prin legarea covalentă printr-o bază
Schiff a 11-cis-retinal de opsină. Procesul vederii se bazează pe izomerizarea indusă de
lumină a cromoforului din 11-cis în toți-trans, rezultând o schimbare a fotoreceptorului
moleculei. Unul dintre primele semne ale deficienței de vitamina A este orbirea de noapte,
urmată de acuitate vizuală scăzută.
Multe dintre funcțiile non-vizuale ale vitaminei A sunt mediate de acidul retinoic, care
regulează înfățișarea genelor prin activarea receptorilor acidului retinoic intracelulari.
Funcțiile non-vizuale ale vitaminei A sunt esențiale în funcțiile imunologice, reproductive și
dezvoltării embrionare a vertebratelor, cum este arătat de creșterea insuficientă,
susceptibilitatea la infecții și defectele congenitale observate la populațiile care primesc
cantități mai mici decât optim de vitamina A din dietă.
Retinolul poate fi folosit și ca tratament pentru acnee în creme.
O formă a acidului retinoic, toți-trans acid retinoic (ATRA), este utilizată în prezent drept
chemoterapie pentru leucemie promielocitică acută, un subtip de leucemie mielogenoasă
acută. Aceasta se întâmplă deoarece aceste celule transformate ale acestui subtip răspund de
cele mai multe ori la receptorul acidului retinoic (RAR). Mărește acuitatea vizuală pe timp
de noapte, îmbunătățește vederea și ajută în tratamentul multor boli de vedere prin faptul că
permite formarea purpurei ochiului. Mărește rezistența la infecțiile respiratorii. Ajută la
funcționarea normală a sistemului imunitar. Scurtează durata de boală. Menține sănătatea
straturilor superficiale ale țesuturilor și organelor interne. Contribuie la înlăturarea petelor
pigmentare determinate de vârstă. Menține procesul de creștere și consolidare a oaselor și
starea de sănătate a pielii, părului, dinților și gingiilor. Ajută în tratamentul acneii, al ridurilor
superficiale și în afecțiuni ca impetigo, furunculoză, în arsuri și ulcere deschise — atunci
când este folosită în uz extern. Este adjuvant în tratamentul emfizemului și al
hipertiroidismului.

Deficiența de vitamina A este comună în țările în curs de dezvoltare, dar rareori întâlnită în țările dezvoltate.
Aproximativ 250.000 până la 500.000 de copii subnutriți din țările în curs de dezvoltare orbesc în fiecare an din
cauza deficienței de vitamina A. Orbirea de noapte este unul dintre primele semne ale deficienței. Xeroftalmie
și slăbirea vederii pe timp de noapte. Afecțiunile pot fi cauzate de deficiențe cronice de absorbție a
grăsimilor și se întâlnesc cel mai adesea la copiii sub cinci ani, din cauza cantității insuficiente de
vitamina A ingerată. Aceasta contribuie la orbire prin uscarea corneei și distrugând retina și corneea.
Deficiența de vitamina A diminuează abilitatea de a combate infecțiile. În țările în care copiii nu sunt imunizați,
bolile infecțioase, precum pojarul, au rate de mortalitate mai ridicate. Deficiența poate fi o problemă și pentru că
poate crește riscul copiilor de a dezvolta infecții respiratorii și diareice, scăderea gradului de creștere,
dezvoltarea greoaie a oaselor și descreșterea șanselor de supraviețuire în urma unor boli grave. Deficiența
de fier poate afecta aportul de vitamina A.
Consumul excesiv de alcool distruge vitamina A, deși un ficat solicitat poate fi mai susceptibil toxicității cu
vitamina A. Persoanele care consumă cantități mari de alcool ar trebui să consulte un medic înainte să ia
suplimente de vitamina A.
Unitățile de măsură a vitaminei A sunt: UI (Unități Internaționale), USP (United States Pharmacopea) și, mai
recent, RE (Echivalenți Retinol). Doza zilnică necesară — se referă la necesarul vitaminic minim pentru un om
normal, în condiții de viață normale; carența vitaminică poate apărea datorită unui aport insuficient: obiceiuri
alimentare dăunătoare, interdicții sau practici religioase, lipsei alimentelor necesare etc. — exocarență; sau
datorită unor tulburări de absorbție — enterocarență: floră intestinală patogenă, tulburări de metabolism, exces
vitaminic neechilibrat, factori genetici; în cazuri de hipovitaminoză — carență ușoară, sau avitaminoză —
carență vitaminică gravă, dozele de compensare recomandate pot fi foarte mari. În scopuri preventive, pentru
adulți este de 5.000 UI (1.000 RE) în cazul bărbaților și 4.000 UI (800 RE) în cazul femeilor. Pentru mamele care
alăptează, doza zilnică se poate mări cu 2.500 UI în primele șase luni și cu 2.000 UI pentru următoarele șase
luni. (sursa: Biblia Vitaminelor de Earl Mindell).

SUPRADOZA
Depășirea timp de luni de zile a unei doze zilnice de 50.000 poate determina efecte toxice la adulți. Peste
18.500 UI zilnic riscă să producă efecte negative la copii. Simptomele intoxicației cu vitamina A sunt: căderea
părului, greață, vărsături, îngroșarea pielii, tulburări de vedere, erupții
cutanate, osteoporoză, menstruații neregulate, oboseală, dureri de cap și mărirea ficatului.
Prea multă vitamina A poate fi dăunătoare sau chiar fatală. Organismul convertește forma dimerizată, caroten,
în vitamina A pe măsură ce este necesară, deci niveluri înalte de caroten nu sunt toxice în comparație cu
formele de ester. Ficatul anumitor animale, în special cele adaptate mediului polar, conține de obicei cantități de
vitamina A care ar fi toxice pentru oameni. Primul deces documentat din cauza otrăvirii cu vitamina A este cel al
lui Xavier Mertz, un om de știință elvețian, care a murit în ianuarie 1913 într-o expediția în Antarctica, când
proviziile de mâncare au fost pierdute și s-a ajuns la sacrificarea și mâncarea câinilor care trăgeau săniile. Mertz
a consumat cantități letale de vitamina A prin ingestia de ficat de câine. Ficatul ursului polar are, de asemenea,
suficientă vitamina A pentru a omorî un om, sau pentru a îmbolnăvi grav câinii de sanie.
Excesul de vitamina A a fost suspectat ca fiind un factor care contribuie la apariția osteoporozei.
Carotenoidul beta caroten a fost asociat cu o creștere în riscul cancerului pulmonar când a fost studiat într-un
test de prevenire a cancerului pulmonar la bărbații fumători.
Deși cazuri de toxicitate cu vitamina A au fost raportate la exploratorii arctici și la unii consumatori de megadoze
de vitamina A pe perioade lungi de timp, femeile însărcinate au nevoie de cantități mari de vitamina A, de
preferință din surse naturale animale, precum ficat, unt nepasteurizat și ulei de ficat de cod.

S-ar putea să vă placă și