Sunteți pe pagina 1din 5

STUDIUL 11

TEXTUL CARE LIPSEŞTE

L a Creaţiune, Dumnezeu a făcut ca Sabatul zilei a şaptea să se deosebească de celelalte zile

ale săptămânii prin trei lucruri – El S-a odihnit în el, l-a binecuvântat şi l-a sfinţit (Geneza 2,1.2).
Fiind inclus în porunca a patra, Sabatul este semnul special al lui Dumnezeu, care arată că Isus
este Creatorul şi Mântuitorul nostru (Exod 31,17; Ezechiel 20,12). Această zi a speranţei ne
aduce aminte în fiecare săptămână să-L onorăm pe Isus pentru dragostea Sa.
În studiile anterioare, am văzut că profeţia dezvăluie un plan de a schimba „vremile şi legea”,
plan care a constat în schimbarea Sabatului din sâmbătă în duminică (Daniel 7,25). Acest lucru a
avut loc la mult timp după moartea ucenicilor. Biblia este surprinzător de tăcută, dacă ne gândim
că o acţiune de asemenea amploare, dacă ar fi fost întreprinsă, aşa cum se susţine, imediat după
Înviere, ar fi stârnit o dezbatere uriaşă, similară cu cea legată de circumcizie. (Vezi Fapte 15.)
Dacă Biblia este regula de viaţă şi de credinţă a creştinului, putem găsi în ea un text care să
aprobe această schimbare a Sabatului în duminică?
În studiul acesta vom căuta răspunsul la această întrebare. Vom lua rând pe rând textele în
care se vorbeşte despre duminică sau despre „prima zi a săptămânii”, cum era ea numită în
Biblie. Dacă Dumnezeu, Isus sau apostolii ar fi cunoscut că a avut loc această schimbare, cu
siguranţă că ne-ar fi spus şi nouă.

1. Este Biblia o sursă de informaţii demnă de încredere? Amos 3,7


„Domnul Dumnezeu nu face _______ fără să-Şi descopere taina Sa slujitorilor Săi
___________.”
Biblia este demnă de încredere. Dumnezeu ne descoperă în ea tot ceea ce este necesar cu
privire la mântuire. De aceea, este important să o studiem, ca să vedem dacă Dumnezeu a
schimbat Sabatul în duminică. Dacă a făcut această mare schimbare, El ne va descoperi acest
lucru în Biblie.

2. Unde este amintită duminica pentru prima dată în Biblie? Matei 28,1
„La sfârşitul zilei Sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua ________ a săptămânii,
Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul.”
Matei nu face altceva decât să consemneze că în zorii primei zile a săptămânii femeile s-au
dus la mormântul lui Isus ca să Îl îmbălsămeze. Matei şi-a scris evanghelia la şase ani după
Înviere şi nu menţionează că s-ar fi făcut o modificare în privinţa zilei de odihnă. Însă el spune că
Sabatul este înainte de prima zi a săptămânii.

3. Afirmă Luca, în evanghelia sa dedicată neamurilor, că Sabatul a fost schimbat?


Luca 24,1-4
„În ziua ____ a săptămânii, femeile acestea şi altele împreună cu ele au venit la mormânt
dis-de-dimineaţă şi au adus miresmele pe care le pregătiseră.”
În această descriere amănunţită, Luca nu le spune nicăieri neamurilor că Sabatul este pentru
evrei şi că ei trebuie să păzească duminica, în amintirea Învierii. Dimpotrivă, el susţine păzirea
Sabatului, declarând că ei l-au păzit chiar şi după moartea lui Isus. Iar Luca şi-a scris evanghelia
la 35 de ani după Înviere!
4. Menţionează evanghelia lui Marcu vreo schimbare? Marcu 16,1-4
„În ziua ________ a săptămânii, s-au dus la mormânt dis-de-dimineaţă, pe când răsărea
soarele.”
Marcu a scris aceste cuvinte la aproximativ zece ani după Răstignire, dar nu aminteşte că
Sabatul ar fi fost schimbat.

5. Au susţinut ucenicii un serviciu divin de închinare în cinstea Învierii, în prima


duminică dimineaţă? Marcu 16,9-11
„Isus, după ce a înviat, în dimineaţa zilei _______ a săptămânii, S-a arătat mai întâi Mariei
Magdalena, din care scosese şapte draci. Ea s-a dus şi a dat de ştire celor ce fuseseră
împreună cu El, care plângeau şi se tânguiau. Când au auzit ei că este viu şi că a fost văzut
de ea, _____________.”
Nici aici textul nu aminteşte că ar fi existat vreo schimbare. Maria este prima care stă de vorbă
cu Isus după Înviere, dar El nu-i spune că de acum ar trebui să păzească duminica în cinstea
Învierii Sale. (vezi Ioan 20,11-18) Când Maria le spune ucenicilor că Isus este viu, ei plâng pentru
moartea Sa şi nu o cred. Nu avem aici un serviciu divin închinat Învierii.

6. Ce ne spune Ioan despre prima zi a săptămânii? Ioan 20,1


„În ziua ________ a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe
când era încă întuneric; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt.”
Ioan a scris cuvintele acestea la cel puţin şaizeci de ani după Răstignire şi nu aminteşte despre
nicio schimbare.

7. Afirmă Ioan că ucenicii se închinau în prima zi a săptămânii? Ioan 20,19


„În seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile locului unde erau adunaţi
ucenicii erau încuiate, de _______ Iudeilor, a venit Isus, a stătut în mijlocul lor şi le-a zis: ’Pace
vouă!’”
Unii au declarat că, după Înviere, ucenicii s-ar fi închinat mereu în ziua de duminică. Însă Ioan
spune aici că ei erau adunaţi nu pentru închinare, ci „de frica Iudeilor”. Isus „i-a mustrat pentru
necredinţa şi împietrirea inimii lor, pentru că nu crezuseră pe cei ce-L văzuseră înviat” (Marcu
16,14) Este clar că ei nu ţineau un serviciu divin în cinstea Învierii, în care nu credeau.

8. Nu spune Biblia că primii creştini aduceau daruri la biserică în ziua de duminică?


1 Corinteni 16,1-3
„Cât priveşte strângerea de ajutoare _______ sfinţi, să faceţi şi voi cum am rânduit
Bisericilor Galatiei. În ziua _______ a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va
putea, după câştigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu. Şi când voi veni, voi
trimite cu epistole pe cei ce îi veţi socoti vrednici, ca să ducă darurile voastre la Ierusalim.”
Textul acesta nu spune „Să aduceţi daruri la biserică în ziua dintâi a săptămânii”. Iată ce
spune textul:
 Este vorba despre „ajutoare” pentru sfinţi, şi nu de daruri pentru sfinţi.
 Strângerea aceasta de ajutoare era destinată credincioşilor săraci din Ierusalim (Romani
15,25-28).
 Credincioşilor li se spune să pună darurile deoparte acasă, traducere care corespunde cu
textul grecesc original. Observăm că îndemnul acesta este dat fiecărui credincios în parte şi că
nu este vorba despre o colectă strânsă la biserică. Ei trebuiau să ţină seama de
binecuvântările primite de la Domnul în săptămâna respectivă şi să pună acasă o parte din
venit. Când avea să vină la ei, Pavel avea să găsească ajutoarele gata pregătite pentru a fi
duse la Ierusalim. Pasajul acesta nu susţine că Sabatul a fost schimbat.

9. Se aminteşte în Faptele apostolilor despre un serviciu de închinare care a avut


loc la biserică duminică dimineaţa? Fapte 20,7-11
„În ziua _______ a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel, care
trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor şi şi-a lungit vorbirea până la ______________. În
odaia de sus, unde eram adunaţi, erau multe __________. Şi un tânăr, numit Eutih, care şedea
pe fereastră, ___________ de-a binelea în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a
căzut jos din catul al treilea şi a fost ridicat mort. Dar Pavel s-a pogorât, s-a repezit spre el, l-
a luat în braţe şi a zis: ’Nu vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el.’ După ce s-a suit iarăşi, a
frânt pâinea, a cinat şi a mai vorbit multă vreme până la _______. Apoi a plecat.”
Iată în sfârşit o adunare religioasă care are loc în prima zi a săptămânii. Dar se spune aici că
Sabatul a fost schimbat sau că ucenicii sărbătoreau duminica întotdeauna? Răspunsul este NU.
Să vedem ce explicaţii ne oferă Biblia.
 Ucenicii predicau şi „frângeau” pâinea în fiecare zi a săptămânii, nu numai duminica (Fapte
2,46).
 „Frângerea pâinii” nu face din această adunare religioasă un serviciu divin de împărtăşanie.
Expresia aceasta se referă de multe ori la servirea mesei. Spre exemplu: „Frângeau pâinea
acasă şi luau hrana cu bucurie.” (Fapte 2,46; Fapte 27,33-35) Chiar dacă ar fi fost vorba
despre un serviciu divin de împărtăşanie, Biblia nu spune că împărtăşania avea loc numai
duminica.
 Adunarea aceasta a avut loc în seara primei zile. Să observăm că Pavel a predicat până la
miezul nopţii; în încăpere erau multe lumini (afară era întuneric); Eutih a adormit (era noaptea
târziu); iar Pavel a predicat până în zorii zilei şi apoi a plecat într-o călătorie. Din moment ce la
evrei ziua începe şi se încheie la apusul soarelui, atunci în pasajul acesta este vorba despre
sâmbătă noaptea (Geneza 1,5.8). Pavel a predicat sâmbătă noaptea şi a plecat duminică
dimineaţa în călătorie. El nu s-a dus la biserică! Pasajul acesta nu susţine păzirea duminicii,
întrucât Pavel pleacă în călătorie duminică dimineaţă.
Am citit toate versetele din Noul Testament în care este amintită duminica şi niciunul nu
susţine că Sabatul biblic ar fi fost schimbat. Acum să analizăm alte câteva versete care sunt
aduse ca argument în favoarea schimbării.

10. Afirmă Pavel că nu contează ce zi de odihnă ţinem? Romani 14,5.6


„Unul socoteşte o zi mai _________ decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel.”
Pavel nu face niciodată referire la Sabat în Romani 14. Biblia nu ar fi consecventă cu ea însăşi
dacă Pavel le-ar fi spus romanilor că nu era nevoie să ţină Sabatul, în timp ce el îl păzea şi îi
învăţa pe cei dintre neamuri să îl păzească (Fapte 13,42-44; 16,13; 17,2; 18,4). Este clar că Biblia
nu se contrazice. Atunci ce vrea să spună Pavel aici?
În biserica de la început, între evrei şi creştinii dintre neamuri exista o discuţie privitoare la
obligativitatea convertiţilor dintre neamuri de a respecta sărbătorile evreieşti şi de a fi circumcişi
şi la interdicţia de a mânca din carnea animalelor jertfite idolilor (Fapte 15,1; 1 Corinteni
8,7-13; Romani 14,1-5). Întrucât aceste disensiuni nu se refereau la Cele Zece Porunci, Pavel a
spus că prima îndatorire a bisericii era aceea de a păstra unitatea.
Este evident că Pavel a susţinut păzirea Celor Zece Porunci, dar nu păzirea legii ceremoniale.
„Tăierea împrejur nu este nimic şi netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui
Dumnezeu.” (1 Corinteni 7,19)

11. Se spune undeva în Biblie că Legea lui Dumnezeu s-a schimbat? Daniel 7,25
„El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi se
va încumeta _________ vremile şi legea.”
Da, Biblia spune că Legea va fi schimbată, dar nu de către Dumnezeu. Oamenii rău
intenţionaţi au fost cei care au încercat să schimbe Legea sfântă a lui Dumnezeu în urmă cu mult
timp. Problema este că, astăzi, tradiţia este atât de bine înrădăcinată în cultura noastră, încât
simţim nevoia să justificăm această schimbare cu orice preţ, chiar în lipsa argumentelor din
Biblie. Dar problema este serioasă şi este legată de credincioşie. Vom rămâne credincioşi lui Isus
şi Cuvântului Său sau vom da întâietate omului? Acesta este provocarea pe care ne-o adresează
instituţia care a adus schimbarea:
Păzirea duminicii „nu numai că nu are vreo bază în Biblie, ci este şi o negare flagrantă a literei
ei, care ne porunceşte să ne odihnim în Sabat, adică sâmbăta. Biserica Catolică a fost cea care…
a transferat această odihnă asupra zilei duminicii, în amintirea învierii Domnului. Astfel, ţinerea
duminicii de către protestanţi este un tribut pe care ei îl aduc, vrând-nevrând, autorităţii
Bisericii.” Monsignor Segur, Plain Talk About the Protestantism of Today, (Thomas B. Noonan &
Co., Boston, 1868),
pag. 213.

12. Va reaşeza Dumnezeu la locul cuvenit adevărurile din Cuvântul Său? Fapte
3,20.21
„Şi să trimită pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi:
pe Isus Hristos, pe care cerul trebuie să-L primească, până la vremile ____________________ a
tuturor lucrurilor: despre aceste vremi a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinţilor Săi
proroci din vechime.”
Înainte de revenirea Sa, Isus va reaşeza toate adevărurile din Cuvântul Său la locul cuvenit.
Reaşezarea Sabatului este deosebit de importantă, deoarece el este, după cum a fost prezis,
ţinta atacurilor diavolului împotriva lui Isus, în calitate de Creator şi Mântuitor al nostru (Daniel
7,25). În vremea judecăţii, exact înainte de revenirea lui Isus, Evanghelia ne cheamă să ne
întoarcem la închinarea şi la respectul pe care I le datorăm lui Isus, Creatorul. „Şi am văzut un alt
înger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească
locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod. El zicea
cu glas tare: ’Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-
vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!’” (Apocalipsa 14,6.7) Este demn
de remarcat că această Evanghelie citează din porunca a patra: „Căci în şase zile a făcut Domnul
cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a
binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.” (Exod 20,11) Ai observat că porunca a patra
începe cu cuvintele „Adu-ţi aminte”? Fiind atotcunoscător, Dumnezeu a ştiut că vom uita şi că
vom avea nevoie de chemarea din Apocalipsa 14,7.

13. Îl iubeşti pe Isus şi vrei să Îi aduci slavă pentru că El este Creatorul şi


Mântuitorul tău?
Răspunsul tău: ___________________________________
_____________________________________________________

În studiile următoare:
Te-ai întrebat vreodată cum va fi revenirea Domnului Isus? În curând vom studia acest subiect
captivant.

S-ar putea să vă placă și