SPIROCHETE

Ordin Spirochetales

• Familia Spirochetaceae

– Genul Treponema

• Specia pallidum

– Subspecia pallidum – SIFILIS (LUES)

– Subspecia endemicum – BEJEL (SIFILIS ENDEMIC)

– Subspecia pertenue - PIAN

• Specia carateum - PINTA

– Genul Borrelia

• B. burgdorferi - Boala Lyme (borrelioza)

• B. recurentis – febra recurenta

• Familia Leptospiraceae

- Genul Leptospira - Leptospiroza

Genul Treponema

• Bacterii spiralate, subtiri

• Foarte mobile.

• Strict aerobe sau microaerofile

• Foarte pretentioase nutritiv.

• Speciile patogene nu se cultivă pe medii artificiale.

• Specii patogene

• Specii din flora normală genitala sau bucala

Treponema pallidum

Habitat

• unică gazdă omul

• În mediul extern nu rezistă – f. sensibilă la uscăciune si la dezinfectante

Caractere morfotinctoriale

• bacterie spiralată, cu spire regulate (6-14) si cu capetele drepte.

• Foarte subtire si relativ scurtă L = 2 – 20 µm si G= 0,1 - 0,3 µm.

• Foarte mobilă: Fibre axiale periplasmice înfăsurate în jurul protoplastului si inserate la

extremitătile cilindrului protoplasmic prin corpii bazali miscari de flexie, insurubare si translatie (la
microscopul cu fond întunecat)

Caractere de cultură

• T. pallidum nu se poate cultiva pe medii de cultură artificiale

• inoculări intratesticulare la iepure care dezvoltă o orhită sifilitică.

Caractere biochimice si de metabolism

• Microaerofil

• Nu se cunosc alte caractere pt ca nu poate fi cultivat

Rezistenta fată de agentii fizici,chimici si biologici

• Distrusa de : – temperaturi de 42°C

– săruri de mercur si bismut

– antiseptice, dezinfectante

– antibioticele beta-lactamice (penicilină)

• Rămâne viabilă mai multi ani în suspensie păstrată la - 70°C

Structura antigenica

• antigenul cardiolipinic – NESPECIFIC (alte bacterii, plante, cord bovin) determina aparitia
de anticorpi antilipoidici (reagine). VDRL, RPR, RBW

• antigenul proteic Reiter – SPECIFIC DE GEN – determina anticorpi antiproteici;

• antigenul specific pentru T. pallidum –determina imobilizine, Ac antipolizaharidici

• (TPHA, FTA-Abs, TIT)

Caractere de patogenitate

• Multiplicare• Invazivitate
PATOGENIE. BOALA LA OM

• Agentul etiologic al sifilisului venerian

care se transmite :– prin contact sexual, direct cu leziunile ulcerative ale persoanei infectate

– transplacentar de la gravida in faza bacteriemica la fat

– prin inoculare directă în sânge.

• Sifilisul primar

– incubatie de 3 săptămâni

– sancrul dur

• la locul de inoculare - cel mai frecvent pe organele genitale.

• papulă care se ulcerează.

• ulceratia nedureroasă, cu marginile ridicate, indurate si baza neteda

• se vindecă în 3-6 săptămâni, lăsând o mică cicatrice atrofică

• spirochetele se pot evidentia din exsudatul din sancru.

– adenopatie regionala dură, discretă, nedureroasă

• Sifilisul secundar

– la 4 - 10 săptămâni după aparitia sancrului

– leziuni muco-tegumentare diseminate si de aspect variat , infectante (eritem polimorf

nepruriginos, condylomata lata)

– simptome sistemice ca de viroză

• Sifilisul latent

– bolnavul este asimptomatic si necontagios (exceptie transmitere transplacentar)

– Pot aparea recăderi ale sindromului cutaneomucos

• Sifilisul tertiar

– după 1- 40 de ani de la infectia primară.

– Afecteaza sistemul cardiovascular (în special aorta) si sistemul nervos central = tabes

– leziunea caracteristica = goma sifilitica - ulceratie necrotică

• Sifilisul congenital

– debut precoce (până la 2 ani) sau tardiv (peste 2 ani).

– asemănător cu sifilisul secundar al adultului

– predomină manifestările neurologice acompaniate de modificări ale sistemului osos, ale dintilor
sau oculare.

Sifilis primar (sancrul primar)

Sifilis secundar (rozeole sifilitice)

Sifilis tertiar (goma sifilitica)

DIAGNOSTIC DE LABORATOR

• BACTERIOLOGIC - evidentierea treponemelor din leziunile din sifilisul primar (secretie din
sancru) si secundar (exsudat din leziuni, biopsii)

• MO cu fond intunecat

• Impregnatie argentica Fontana Tribondeau

• Imunofluorescenta

• SEROLOGIC – evidentierea anticorpilor

- nespecifici (anticardiolipinici) (reagine)

- prin teste de screening : VDRL (Venereal Disease Research Laboratory), RPR (Rapid Plasma
Reagine), RBW (RFC - reactia Bordet Wasserman)

– Titrul variaza ifd evolutia bolii (apar la 4-6 sapt de la infectie)

– Monitorizarea tratamentului

– reactii incrucisate cu alte bacterii

- specifici (treponemici)

- prin teste de confirmare: TPHA, FTA-Abs, ELISA IgM, TIT

• Persista mult timp dupa vindecare

TRATAMENT

• De electie PENICILINA

• Pacientii trebuie urmăriti serologic si clinic pentru a aprecia eficienta tratamentului

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE SI CONTROL

• Răspândit în toată lumea,

• Incidenta în crestere în toată lumea

• Sursa de infectie este omul bolnav

• Transmitere: sexuala, transplacentra, prin sange

• Receptivitatea este generală

• Profilaxie nespecifică pt ITS limitarea răspândirii bolii

– evitarea contactelor sexuale neprotejate

– evitarea partenerilor multipli, anonimi

– în cazul îmbolnăvirii, tratarea tuturor partenerilor sexuali

– depistarea gravidelor si tratarea lor scade incidenta sifilisului congenital.

• Program de supraveghere si control al ITS – Ordin 1070MS

Genul Borrelia

Generalitati

• spirochete groase, cu spire laxe, mobile

• se mentin în natură printr-un ciclu care implică animale sălbatice sau omul si artropode
hematofage.

• două specii de interes medical uman:

– Borrelia recurrentis agentul etiologic al febrelor recurente

– Borrelia burgdorferi agentul etiologic al bolii Lyme

BORRELIA BURGDORFERI

Habitat

• Gazda : păsări sălbatice si mamifere

• Transmiterea se face prin căpuse Ixodides si probabil prin tântari

• Capusele in ciclul de viata de 2 ani au trei perioade în care se hrănesc cu sânge parazitând
mamifere sălbatice – inteapa si infecteaza alte mamifere
Caractere morfotinctoriale

• spirochete mai groase (0,2-0,5 µm grosime, 8–30 µm lungime),cu 3-10 spire laxe, cu
capetele drepte si foarte mobile.

• Mobilitate prin fibre axiale periplasmatice miscări de flexie, rotatie si însurubare – se observa pe
preparatele native la MO cu fond intunecat

Caractere de cultură

• Creste pe medii speciale :

– Mediile se incubează în conditii de microaerofilie la 32ºC, minimum 4-6 săptămâni

– Multiplicare = culoarea indicatorului virează dar mediul rămâne limpede si nu are sediment.

• Poate fi izolată in vivo:

– sobolanii tineri– soarecii,– coloniile de căpuse– oul de găină embrionat

Structura antigenică

• 80 de polipeptide

– proteinele majore ale suprafetei externe (Osp A si Osp B)

– proteina OspC, heterogenă, rol în instalarea răspunsului imun precoce

- necesară infectării gazdei

– proteinele de suprafată OspE si OspD – adezine, porine si receptori pentru moleculele solubile

– proteina p39 asociată membranei

– proteina p41 (flagelina)

– proteina p60, proteinele de stress, HSP (heat shock proteins), pe membrana externă – si la
alte bacterii, dau reactii incrucisate, fals pozitive

– Complexul de proteine p100, p94, p83 are înaltă specificitate - răspunsul imun tardiv

• sufera variatii antigenice si modificări în exprimarea proteinelor de suprafată

• Antigene codificate de gene cromozomiale (flagelina, HSP, p83) sau pe plasmide.

PATOGENIE. BOALA LA OM

Boala LYME

• 1977, Lyme, Connecticut , USA

• după muscătura de căpusă infectată

• Borreliile difuzează local apoi în tot organismul localizându-se în final în variate situsuri: ex.
sistemul nervos si articulatiile.

• Trei stadii:

– STADIUL I

• incubatie de 1-3 săptămâni

• eritemul migrator de la locul muscăturii, se întinde centrifug

• adenopatie si

• de semne generale.

– STADIUL II

• după săptămâni sau luni de la infectie

• multiple leziuni tegumentare sub formă de eritem inelar

• afectare cardiacă cu miocardită

• afectarea sistemului nervos cu :

– paralizii de nervi cranieni

– meningite cu lichid clar

– STADIUL III

– Manifestări articulare cronice, recidivante în special la articulatiile mari (genunchi)

– Acrodermatita cronica atrofica

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

• Diagnosticul microscopic – prin imunofluorescenta pe sectiuni tisulare (biopsie

de la marginea eritemului migrator la 4 mm de la margine, spre interiorul leziunii)

• PCR

• Din căpusa capturată de pe bolnav (CNR)

• Diagnosticul serologic este cel mai utilizat

– IgM apoi IgG – ELISA, imunofluorescenta si confirmare prin Western blot

– TPHA pt excludere reactii fals pozitive in caz de sifilis

– Rezultate fals pozitive apar si in boli autoimune, artrite reumatoide

TRATAMENT

• Cu antibiotice

– cefalosporine

– betalactaminele asociate cu inhibitori de betalactamază,

– tetracicline

• Este curativ si profilactic

• Exista numeroase scheme, în functie de stadiul bolii.

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.

CONTROL

• Zoonoză

• Boala nu este transmisă interuman decât de la mamă la făt, transplacentar.

• Rezervor animal: mamifere mari sălbatice (cervidee, mistreti, vulpi), mamifere mari domestice
(ovine, bovine, câini), animale mici (rozătoare), reptile, păsări

• Transmitere: căpuse din genul Ixodes aflate în diferite stadii de dezvoltare

• Receptivitatea este generală

• Persoane cu factori de risc: silvicultori, muncitori forestieri, agricultori, vânători,

veterinari, excursionisti in zone cu vectorul specific

• Imunitatea post-boală nu este de lungă durată

• Profilaxia nespecifică vizează evitarea muscăturii de căpusă

• Profilaxia specifică : sunt in studiu vaccinuri recombinante

• În caz de muscătură se îndepărtează cu atentie căpusa astfel încât să nu I se rupă piesele bucale,
se spală bine zona cutanată cu apă si săpun, se antiseptizează cu alcool. Se urmareste timp de o luna
locul intepaturii pt a observa daca apare eritem.

Genul Leptospira

Generalitati
• spirochete subtiri, fine cu spire strânse si regulate si cu capetele încârligate

• pot fi cultivate pe medii artificiale.

• pot pătrunde în organism prin tegumente si mucoase intacte sau usor scarificate.

• două specii: (ifd învelisul lipopolizaharidic care înconjoară peretele celular)

– L. interrogans, cu peste 200 de serovaruri patogene

– L. biflexa cu peste 60 de serovaruri saprofite.

Habitat

• trei categorii de organisme gazda:

– de mentinere:

• poartă leptospirele în rinichi si posibil si în organele de reproducere,

• aparent sănătoase

• Afinitate pentru o anumita gazda: L. icterohaemorragiae – sobolan; L. canicola – caini, L.

pomona - porci

– Acccidentale:

• om si mamifere

• Infectia manifesta clinic

• Infectare prin urina gazdelor de mentinere sau altor gazde accidentale

• doza infectanta mare

– de amplificare gazde accidentale la care infectia se poate transmite epidemic (in crescatorii
animale) om si animale

• leptospirele pot supravietui pe sol , mâl, ape, până la 42 de zile la întuneric, mediu cald si pH
neutru sau usor alcalin

Caractere morfotinctoriale

• spirochete subtiri, fine (lungime 6-20 µm, diametrul 0,1µm) cu spire strânse si regulate si cu
capetele încârligate.

• Sunt organisme mobile, având doi flageli periplasmici inserati subterminal, înfăsurati într-un
cilindru protoplasmic protector. Flagelii sunt inserati la capetele opuse ale corpului bacterian.
Forma spiralată si dispozitia flagelilor îi permite să pătrundă în organism prin tegumente si mucoase
intacte si îi conferă miscarea caracteristică de însurubare, flexie dar cu deplasare redusă în spatiu.

• Sunt bacterii Gram negative dar se colorează greu, de aceea pentru evidentierea lor pe frotiuri
se poate folosi coloratia Giemsa sau impregnatia argentică.

Caractere de cultură, biochimice si de metabolism

• medii lichide sau semisolide suplimentate cu ser de iepure (ex. mediul Korthof).

• 28-30ºC, la întuneric, 6-14 zile.

• Turbiditate usoara in medii lichide

• disc linear la 1-3 cm de suprafata m. solid

• microaerofile

• bogat echipament enzimatic: catalază, oxidază, hialuronidază, fosfolipază

Rezistenta fată de agentii fizici,chimici si biologici

• sensibile fată de : – uscăciune,

– lumină solară,

– pH acid sau intens alcalin,

– temp < 14 °C si > 28°C

• distruse de alcool, acizi, baze, cloramină

• sensibile fată de betalactamine

Structura antigenică

• antigen somatic O. Are specificitate de gen; lipo-polizaharido-polipeptidic

• antigene de suprafată. Au specificitate de grup si tip; complex polizaharido- polipeptidic.

• Imunogene; ofera protectie limitata in timp

Răspuns imun

• prin boală - anticorpi fată de antigenele de suprafată.

• anticorpi aglutinanti, fixatori de complement si anticorpi litici

• titru detectabil în ser la 4-6 zile de ladebutul bolii, titrul este maxim în

săptămânile 3-6 de boală

Caractere de patogenitate

Leptospira interrogans - patogenă prin: - multiplicare

- invazivitate: mobilitatea si incovoierea extremitatilor

• Unele tulpini au factor de virulentă Vi.

PATOGENIE. BOALA LA OM

• Lezarea endoteliului vaselor mici

• Forme inaparente

• Forme clinic manifeste: afectare hepatica, renala, meningeala

• Gravitate depinde de numarul de microorganisme infectante, virulenta tulpinii si imunitatea

gazdei

• Incubatie de 1-2 saptamani

• Debut brusc, febra ridicata, cefalee, mialgii (faza bacteriemica)

• Evolutie spre meningita aseptica sau infectie generalizata cu eruptie cutanata, icter, colaps
vascular, hemoragii, insuficienta renala, deces 10%

• Rar sindrom coagulare intravasculara diseminata

• Exista si cazuri de leptospiroza congenitala

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

• Microscopia pe fond intunecat

• Imunofluorescenta directa

• Cultivare din sange, lcr si urina

• PCR

DIAGNOSTIC SEROLOGIC

– Reactia de aglutinare microscopica (leptospire vii - 20 tipuri antigenice) din sapt a II-a de boala, >
1/100 in CNR din Institutul Cantacuzino

– Hemaglutinare indirecta
– ELISA

TRATAMENT

• Doxicilină

• Penicilină G i.v. si tratamentul suportiv –in forme grave

• Echipă: anestezist, infectionist, nefrolog si medic de laborator.

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE SI CONTROL

• zoonoza cea mai răspândită în lume

• Gazde vezi habitat

• Transmitere : urina ape, sol umed, gunoi om

• Poarta de intrare : tegumente si mucoase intacte sau usor lezate; rar digestiv dupa consum de
organe de porc insuficient preparate termic sau apa contaminata

• Prevenire nespecifica: deratizare, evitarea scaldatului in ape statatoare necontrolate

• Chimioprofilaxie cu doxiciclina la persoane expuse

• Vaccinarea septelului si a animalelor de companie