Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

CURRICULUM
la disciplina

DREPTUL MEDIULUI SI DREPT FUNCIAR

Ciclul I, Licenţă

AUTOR:
Dr.Drept, Conf.Univ. Iordanca-Rodica IORDANOV

CHIŞINĂU 2017

1
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2017

2
PRELIMINARII
Prezentarea generală a disciplinei

Mediu îînseamnaă factorii fizici sș i biologici care prin interactșiunea chimicaă afecteazaă organismul sau
grupuri de organisme. Mediul este ceea ce ne îînconjoaraă , un sistem fizic care poate interactșiona cu
celelalte sisteme naturale sau artificiale prin schimbul de masaă , energie sau alte proprietaă tși./IÎn epoca
actualaă , oamenii prin activitatea sa aduc daune mediului, îîn asș a fel îîncaî t devine tot mai periculos pentru
existentșa umanaă . Pentru a proteja mediul, au fost elaborate seturi de acte legislative, evolutșia caă rora se
datoreazaă procesului intensiv agricol - industrial din ultimele secole. Folosirea sporitaă a resurselor
naturale îîn goana dezvoltaă rii economice a provocat legislatorul saă elaboreze sș i saă adopte acte legislative
din domeniul dat, ca ulterior saă sesizeze necesitatea stringentaă de completarea acestor acte sș i cu
reglementaă ri din domeniul protectșiei, conservaă rii sș i restabilire resurselor naturale. Conservarea sș i
protectșia mediului reprezentaă o parte inseparabilaă a patrimoniului sș i culturii natșionale. Realizaî nd
importantșa sa, taî naă rul statul moldav a consacrat sș i îîn Constitutșie, care impune “Protectșia mediului
îînconjuraă tor, conservarea sș i ocrotirea monumentelor istorice sș i culturale constituie o obligatșie a fiecaă rui
cetaă tșean” (art. 59) sș i “Fiecare om are dreptul la un mediu îînconjuraă tor neprimejdios din punct de vedere
ecologic pentru viatșaă sș i saă naă tate, precum sș i la produse alimentare sș i obiecte de uz casnic inofensive.“ (art.
37).

Respectiv reglementaă rile din domeniul mediului, metod unicaă de reglementare sș i obiectul distinct de
reglementare au contribuit la consolidarea conceptului de ramuraă de drept, care ar putea fi definitaă ca
ramuraă distinctaă , formataă din totalitatea normelor juridice care reglementeazaă relatșiile dintre persoane
stabilite îîn legaă turaă cu folosirea resurselor naturale sș i protectșia sș i dezvoltarea mediului.

IÎn pofida maă surilor îîntreprinse de statul Republica Moldova îîn domeniul protectșiei mediului, raporturile
de mediu se dezvoltaă îîn directșii nefavorabile pentru naturaă sș i societate. Este necesaraă crearea unui sistem
armonios de interactșiune dintre sferele mediu şi economicaă , astfel îîncaî t, procesul de productșie saă se
dezvolte nu îîn detrimentul sistemului ecologic, iar ecosistemul saă fie utilizat efectiv îîn procesul de
productșie. Numai îîn acest mod se poate asigura o dezvoltare durabilaă continue.
Pentru crearea acestui sistem este necesar de revizuit îîntregul concept de gospodaă rire a resurselor
naturale, lucru posibil numai cu conditșia asiguraă rii unui cadru legal adecvat.
Raporturile sociale din sfera interactșiunii societaă tșii sș i naturii sunt reglementate de un complex organic de
norme juridice. O importantșaă majoraă prezintaă , mai îîntaî i de toate, normele funciare, acvatice, silvice sș .a.,
care stabilesc cerintșe de utilizare ratșionalaă a resurselor naturale respective, precum sș i normele ce
determinaă maă surile juridice de protectșie a mediului sș i a ariilor naturale. Influentșa ecologicaă asupra
procesului tehnico-sș tiintșific se efectueazaă de normele juridice de mediu prin intermediul raporturilor
economice, de gestionare. De aceea, reglementarea raporturilor de mediu (exploatarea resurselor
naturale sș i protectșia factorilor naturali), se efectueazaă , concomitent sș i de normele altor ramuri de drept –
administrativ, civil, fiscal, comercial, penal etc.
Aceasta sș i alte particularitaă tși de reglementare a raporturilor de mediu sunt luate îîn consideratșie la
îîntocmirea prezentei curriculla.

locul şi rolul disciplinei în formarea competențelor specifice ale programului de formare


profesională/specialității şi misiunea curriculumului în formarea profesională
Disciplina Drept ecologic sș i Drept funciar contribuie la formarea complexaă sș i specializataă a juristului prin
cunoasș terea legislatșiei sș i practicii judiciare îîn domeniul protectșiei mediului, folosirii resurselor naturale sș i
folosirea terenurilor îîn Republica Moldova, functșionarea sistemului institutșional îîn domeniile vizate,

3
functșionarea sistemului de folosirea resurselor naturale îîn baza sistemului de permise, autorizaă ri,
raportaă ri sș i control a activitaă tșii economice ce are impact asupra mediului .

Prin studiul disciplinei studentul va fi apt saă :


 îîntșeleagaă , aplice sș i interpreteze cadrul legislativ din domeniul protectșiei mediului, folosirii
resurselor naturale sș i folosirii terenurilor;
 determine structura sș i competentșa functșionalaă a institutșiilor publice din domeniul protectșiei
mediului, folosirii resurselor naturale sș i folosirii terenurilor;
 aplice cadrul legislativ, practica judiciaraă îîn domeniul protectșiei mediului, folosirii resurselor
naturale sș i folosirii terenurilor;
 îîntșeleagaă mecanismul de functșionare sistemului politic, legislativ, institutșional îîn domeniul
protectșiei mediului, folosirii resurselor naturale sș i folosirii terenurilor;
 identifice responsabilitaă tșile internatșionale sș i aspectele de integrare europeanaă îîn domeniul
protectșiei mediului sș i folosirii resurselor naturale;
 saă aplice cunosș tintșele îîn domeniu practic prin îînaintarea solutșiilor pe cazurile de îîncaă lcarea
legislatșiei din domeniul protectșiei mediului, folosirii resurselor naturale sș i folosirii terenurilor;

Cursul propus este dezvoltat îîn asș a fel îîncaî t prin cunosș tintșele propuse saă fie posibil de informat sș i de
pregaă tit studentșii, viitorii specialisș ti spre orientarea profesionalaă sș i specificaă domeniul juridic, avaî nd îîn
vedere astfel perspectivele de îîncadrare îîn cadrul institutșiilor publice din domeniul mediului sau funciar,
sau private îîn calitate de jurisș ti, consultantși juridici, specialisș ti, colaboratori autoritate public cu functșii îîn
domeniul controlului sș i supravegherii legislatșiei de mediu, autoritaă tși publice de mediu centrale sș i
desconcentrate, avocatși, procurori, judecaă tori.
Cursul propus este elaborat, îîn principal, îîn baza reglementaă rilor natșionale sș i internatșionale, metodologii
de aplicare a legislatșiei de mediu, practicii judiciare internatșionale/CEDO, Comitetelor de supraveghere a
Conventșiilor internatșionale la care RM este Parte, a ideilor unor expertși, a recomandaă rilor metodologice
elaborate la nivel internatșional pentru dezvoltarea reglementaă rilor juridice îîn domeniul protectșiei
mediului, folosirii resurselor naturale sș i folosirii terenurilor.

Limba de predare a disciplinei

Disciplina data saă citesș te îîn trei limbi: romanaă , rusaă , englezaă ;

Beneficiarii:
Studentșii facultaă tșii de drept, USM, anul IV de studii la zi;
Studentșii facultaă tșii de drept, USM, anul IV cu frecventșaă redusaă ;

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:
Nr. de credite
Evaluarea

Forma de Codul Sem


Denumirea Responsabil inclusiv
îînvaă tșaămaî n discipline estru
disciplinei de disciplinaă Total
t i l C S L LI

cu Dreptul P. Zamfir exa


frecventșaă M07A040 I-R Iordanov VII 75 30 45 - 75 me 5
la zi V. Dumneanu n
cu Dreptul P. Zamfir IV 30 22 8 120 exa 5

4
frecventșaă V. Dumneanu me
redusaă * n

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r zi f/r*
*
Dreptul mediului
1. TEMA 1: Caracteristica generală a interacțiunii dintre 2 2 2
societate şi natură. Noțiuni şi termeni ecologo-juridici.
Criza ecologică. Noțiunea, obiectul şi sistemul
dreptului mediului.
2. TEMA 2: Drepturi şi obligații de mediu ale cetățenilor 2 1 2
şi organizațiilor neguvernamentale de mediu.
3. TEMA 3: Dreptul de proprietate şi Dreptul de 2 1 2
beneficiere asupra obiectelor naturii şi
resurselor naturale
4. TEMA 4: Administrarea de stat în domeniul protecției 1 1 1
mediului şi utilizării resurselor naturale
5. TEMA 5: Reglementarea juridică a evaluării 2 1 2
impactului asupra mediului. Controlul de mediu.
6. TEMA 6: Răspunderea ecologico – juridică. 0 0 1
7. TEMA 7: Regimul juridic al aerului atmosferic. 1 1 2
8. TEMA 8: Regimul juridic de utilizare şi protecție a 0 1 2
terenurilor
9. TEMA 9: Regimul juridic de utilizare şi protecție a 2 1 2
subsolului.
10. TEMA 10: Regimul juridic de protecție şi utilizare a 2 1 2
apelor.
11. TEMA 11: Regimul juridic de protecție şi utilizare a 2 1 2
fondului forestier.
12. TEMA 12: Regimul juridic de utilizare şi protecție a 2 1 2
regnului animal.
13. TEMA 13: Regimul juridic al deşeurilor şi a 0 0 1
substanțelor chimice.
Dreptul funciar
14. TEMA 14. Noțiunea, obiectul dreptului funciar; 2 1 2
Raporturile juridice funciare, normele juridice
funciare şi sistemul dreptului
15. TEMA 15. Dreptul de beneficiere (folosință) funciară, 0 1 2
dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra
terenurilor
16. TEMA 16. Reglementarea juridică a tranzacțiilor 1 1 2
funciare şi administrarea de stat cu fondul funciar
17. TEMA 17. Răspunderea juridică pentru încălcarea 0 0 2
legislației funciare
18. TEMA 18. Regimul juridic al terenurilor agricole, 2 1 2
terenurilor gospodăriilor țărăneşti(de fermier)

5
19. TEMA 19. Regimul juridic al terenurilor din intravilan 1 1 2

20. TEMA 20. Regimul juridic al terenurilor destinate 1 1 2


industriei, transporturilor, telecomunicațiilor şi altor
destinații speciale.
21. TEMA 21 Regimul juridic al terenurilor destinate 1 1 2
ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității
recreative, terenurilor de valoare istorico-culturală,
terenurilor zonelor suburbane şi zonelor verzi.
22. TEMA 22 Regimul juridic al terenurilor fondului silvic 2 1 2
23. TEMA 23 Regimul juridic al terenurilor fondului 2 1 2
apelor
Total
30 22 45
* pentru specialitaă tșile cu frecventșaă redusaă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Notă. Finalităţile disciplinei (se deduc din competenţele profesionale şi valenţele formative ale
conţinutuluui informaţional al disciplinei).

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor, - a defini conceptele de bazaă ale dreptului mediului sș i


teoriilor, paradigmelor şi dreptului funciar (resurse naturale, evaluare de mediu,
metodologiei din folosirii raţionale drepturi de mediu ale omului, autorizarea de mediu,
a resurselor naturale, şi protecţiei raport de mediu, raă spundere pentru cauzarea
mediului; prejudiciului mediului, recuperarea prejudiciului cauzat
mediului sș .a.);
- a distinge notșiunile legale sș i doctrinare ale dreptului
mediului sș i dreptului funciar;
- a relata despre evolutșia institutșiilor dreptului mediului sș i
dreptului funciar îîn diferite etape istorice de dezvoltare a
societaă tșii sș i îîn diferite sisteme de drept;
- a face generalizaă ri referitoare la diferite fenomene sș i
institutșii de dreptului mediului sș i dreptului funciar;
- a stabili locul sș i rolul dreptului mediului sș i dreptului
funciar îîn contextul altor sș tiintșe juridice;
- a argumenta esentșa unor fenomene sau institutșii de
dreptului mediului sș i dreptului funciar;
2. Utilizarea cunoştinţelor în - a identifica problemele de drept, specifice ramurii dreptul
culegerea datelor şi informaţiilor mediului sș i dreptul funciar;
referitoare la probleme concrete - a alege metoda/ procedeul cel mai eficient pentru
de dreptul mediului şi dreptul acumularea datelor sș i informatșiilor referitoare la
funciar; problema concretaă de dreptul mediului sș i dreptul funciar;
- a demonstra temeinicia teoriilor sș tiintșifice alese ca suport
la clarificarea naturii juridice a unei sau altei norme sau
institutșii de dreptul mediului sș i dreptul funciar;
- a argumenta eficientșa modalitaă tșii utilizate pentru
culegerea datelor sș i informatșiilor referitoare la

6
problemele de dreptul mediului sș i dreptul funciar;
- a evalua datele sș i informatșiile culese/ acumulate, prin
prisma utilitaă tșii pentru problematica dreptului mediului sș i
dreptului funciar;
3. Aplicarea legislaţiei Republicii - a distinge actele normative natșionale, europene /
Moldova, a altor instrumente internatșionale din domeniul dreptului mediului sș i
juridice europene şi dreptului funciar;
internaţionale; - a identifica normele ecologico-juridice aplicabile
- a interpreta corect norma ecologico - juridicaă aplicabilaă
- a raporta norma ecologico- juridicaă aplicabilaă la situatșia
concretaă
- a stabili coraportul dintre norma ecologico - juridicaă
natșionalaă sș i cea europeanaă /internatșionalaă
- a formula propuneri de transpunere a prevederilor
normelor de mediu autohtone cu prevederile legislatșiei
europene/ internatșionale;
4. Aplicarea tehnicilor şi - a cunoasș te descrie/ a identifica tehnici sș i instrumente
instrumentelor specifice din specifice domeniului dreptului mediului sș i dreptului
domeniul juridic în soluţionarea funciar;
problemelor de ordin practic; - a identifica problemele de ordin practic din domeniul
dreptului mediului sș i dreptului funciar;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din punct de
vedere legal pentru a solutșiona problema de ordin practic
din domeniul mediului sș i funciar;
- a determina solutșiile corecte pentru problemele de ordin
practic vizaî nd materia dreptului mediului sș i dreptului
funciar;
- a decide asupra diverselor situatșii practice îîn baza
cunosș tintșelor acumulate sș i tșinaî nd cont de prevederile legii
din domeniul dreptului mediului sș i dreptului funciar;
- a elabora planuri de actșiune ce pot fi raportate la situatșiile
concrete din practica judiciaraă a dreptului mediului sș i
dreptului funciar;
5. Exprimarea viziunilor proprii - a identifica lacunele sș i carentșele din domeniul dreptului
faţă de reglementări sau coliziuni mediului sș i dreptului funciar;
sau de drept; - a analiza critic cadrul normativ existent îîn domeniul
dreptului mediului sș i dreptului funciar;
- a estima eficientșa normelor care creeazaă dreptul mediului
sș i dreptul funciar;
- a expune opinia proprie referitoare la lacunele sș i carentșele
din domeniul dreptului mediului sș i dreptului funciar;
- a argumenta opinia proprie expusaă referitoare la lacunele
sș i carentșele din domeniul dreptului mediului sș i dreptului
funciar;
6. Utilizarea de tehnici, metode şi - a compara experientșa doctrinaraă sș i practicaă îîn vederea
procedee în vederea formulării alegerii solutșiei interpretative corecte a normei juridico-
soluţiilor interpretative ale ecologice;
normelor juridice; - a interpreta norme juridico- ecologice ce formeazaă
disciplina dreptul mediului sș i dreptul funciar;

7
- a utiliza metodele specifice dreptului mediului sș i
dreptului funciar îîn procesul de elucidare a esentșei
juridice a unei sau altei institutșii de dreptul mediului sș i
dreptul funciar;
7. Formularea propunerilor în - a stabili normele juridico-ecologice cere contșin carentșe;
vederea perfecţionării cadrului - a determina interdependentșa dintre normele din
legal existent. dreptului mediului sș i dreptului funciar cu alte ramuri de
drept;
- a stabili legaă turi îîntre normele dreptului mediului sș i
dreptului funciar sș i normele de referintșaă din actele
normative din alte ramuri de drept;
- a propune conceptșii pentru ameliorarea contșinutului
normelor sau institutșiilor de dreptului mediului sș i
dreptului funciar;
- a face propuneri de lege ferenda;
- a determina perspectivele dezvoltaă rii dreptului mediului
sș i dreptului funciar ca instrument de realizare a politicii
de mediu sș i funciar a Republicii Moldova.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut


 se formuleazaă îîn raport cu finalitaă ţile disciplinei. Termeni-cheie:
1. Caracteristica generală a interacțiunii dintre societate şi natură. Noțiuni şi termeni ecologo-
juridici. Criza ecologică. Noțiunea, obiectul şi sistemul dreptului ecologic.
- a defini conceptul de protectșie a mediului; 1. Formele de interactșiune dintre
- a evidentșia dezvoltarea conceptului de protectșie a societate sș i naturaă , dezvoltarea lor la
mediului; etapa actualaă . Poluarea: notșiunea sș i
- a enumera sș i a caracteriza felurile de interactșiune efectele;
dintre societate sș i mediu; 2. Functșia ecologicaă a statului.

8
- a determina felurile poluaă rii sș i impactul acesteia Conceptul politicii de mediu a statului;
asupra mediului, vietșii sș i saă naă taă tșii; 3. Aparitșia sș i dezvoltarea dreptului
- a determina resursele naturale, elementele naturii sș i ecologic. Notșiunea dreptului ecologic;
ariile naturale protejate de stat; 4. Raporturile juridice ecologice.
- a defini ideile generale sș i comune tuturor normelor sș i Temeiurile de aparitșie, modificare sș i
sistemului juridic ecologic; stingere a raporturilor juridice
- a distinge categoriile de principii ecologice; ecologice;
- a delimita dreptul ecologic de alte ramuri de drept. 5. Obiectele naturii sș i resursele
- a identifice functșiile ecologice sș i elementele acestora naturale, Arii naturale protejate de stat;
6. Principiile dreptului ecologic;
7. Metodele de reglementare a
raporturilor juridice ecologice;
8. Sistemul dreptului ecologic.
Corelatșia dintre dreptul ecologic cu alte
ramuri de drept.
Termeni cheie
ecologie sș i dreptul mediului,
reglementarea protectșiei mediului,
resurse naturale, elemente ale naturii,
arii naturale protejate de stat, poluare,
crizaă ecologicaă . categorii de principii,
principiile protectșiei mediului sș i
principiile dreptului mediului, raport
juridic de mediu,
2. Drepturi şi obligații de mediu ale cetățenilor şi organizațiilor neguvernamentale de mediu.

- a cunoasș te drepturile de mediu ale omului; 1. Notșiune sș i categoriile de drepturi


- a argumenta esentșa fiecaă rui drept; ecologice ale cetaă tșenilor sș i organizatșiilor
- a aplica modul de apaă rare a drepturilor de mediu; neguvernamentale de mediu din
- a delimita dreptul la informatșie de mediu; Republica Moldova.
- a delimita dreptul la acces la justitșie îîn materie de 2. Formele sș i metodele de apaă rarea
mediu; drepturilor ecologice ale cetaă tșenilor sș i
- a delimita metodele sș i formele de implicare a organizatșiilor neguvernamentale de
publicului îîn luarea deciziilor de mediu; mediu.
- a delimita subiectșii sș i statutul fiecaă ruia. 3. Obligatșiunile ecologice ale cetaă tșenilor
Termeni cheie
drepturile de mediu ale omului, acces la
justitșie; acces la informatșie; participarea
publicului îîn luarea deciziilor de mediu;
metodele de apaă rare
3. Dreptul de proprietate şi Dreptul de beneficiere asupra obiectelor naturii şi resurselor
naturale.
- a defini notșiunea de drept de proprietate; 1. Notșiunea sș i particularitaă tșile dreptului
- saă identifice traă saă turile specifice proprietaă tșii asupra de proprietate asupra obiectelor
resursele naturale; naturii sș i resurselor naturale.
- a determina subiectșii, obiectele sș i contșinutul dreptului 2. Fondurile de stat ale resurselor
de proprietate; naturale.
- a analiza conditșiile dispunerii cu resurse naturale 3. Subiectșii sș i Contșinutul dreptului de
- a elabora acte juridice de aplicare a altor drepturi reale proprietate asupra obiectelor naturii sș i

9
asupra resurselor naturale; resurselor naturale.
- a identifica notșiunea de beneficiere specialaă sș i 4. Particularitaă tșile dispunerii asupra
generalaă ; obiectelor naturii sș i resurselor
- a determina subiectșii sș i obiectele dreptul de naturale.
beneficiere 5. Formele sș i metodele de apaă rare a
- a analiza temeiurile de aparitșie, modificare sș i stingere
dreptului de proprietate asupra
a dreptului de beneficiere; obiectelor naturii sș i resurselor
- a elabora acte juridice ce determinaă dreptul de naturale.
beneficiere specialaă . 6. Notșiunea, particularitaă tșile sș i tipurile
dreptului de beneficiere asupra
obiectelor naturii sș i resurselor
naturale. Particularitaă tșile gestionaă rii
resurselor naturale.
7. Principiile dreptului de beneficiere
asupra obiectelor naturii sș i resurselor
naturale.
8. Obiectele, subiectșii sș i contșinutul
dreptului de beneficiere.
9. Temeiurile de aparitșie, modificare sș i
stingere a dreptului de beneficiere.
Termeni cheie
dreptul de proprietate; resursele naturale
ca obiecte al proprietaă tșii; proprietate
publicaă sș i privataă asupra resurselor
naturale; dispunerea cu resursele
naturale; dreptul de beneficiere;
formele de beneficiere; beneficiere
generalaă sș i specialaă ; resursele naturale ca
obiecte al beneficierii; temeiurile de
aparitșie a dreptului de beneficierii.
4. Administrarea de stat în domeniul protecției mediului şi utilizării resurselor naturale.

- a identifica notșiunea de administrare; 1. Notșiunea, functșiile sș i metodele de


- a determina rolul statului, sș i societaă tșii îîn administrarea administrare îîn domeniul protectșiei
cu relatșiile de utilizare sș i protectșie; mediului sș i utilizaă rii resurselor
- saă identifice functșiile Ministerului Mediului (MM); naturale.
- a analiza aspectele cu privire normare sș i 2. Sistemul organelor administraă rii de
standardizarea calitaă tșii mediului; stat îîn domeniul protectșiei mediului
- a aplica metodele de informare prin sistemul de sș i utilizaă rii resurselor naturale.
cadastru. 3. Cadastrele resurselor naturale si
registrele, notșiunea, tipurile,
contșinutul, importantșa juridicaă .
4. Normarea sș i standardizarea calitaă tșii
mediului.
5. Competentșa Ministerului Mediului

Termeni cheie
administrarea cu relatșiile de utilizare sș i
protectșie a mediului; formele de

10
administrare; cadastrul resurselor
naturale; normarea sș i standardizarea
mediului;

5. Reglementarea juridică a evaluării impactului asupra mediului. Controlul ecologic.

- a analiza notșiunea, elementele sș i traă saă turile specifice 1. Evaluarea Impactului de Mediu
ale evaluaă rii impactului asupra mediului; 2. Evaluarea Strategicaă de Mediu
- a determina procedura controlului ecologic; 3. Expertiza Ecologicaă
- a aplica cunosș tintșe pentru efectuarea expertizei 4. Controlul Ecologic
ecologice;
- a determina cazurile de efectuare a auditului ecologic; Termeni cheie
- a evidentșia specificul monitoringului ecologic. notșiunea, elementele sș i traă saă turile;
specifice ale evaluaă rii impactului asupra
mediului. controlul ecologic. procedura
controlului ecologic; expertiza ecologicaă ;
auditul ecologic; monitoriungul ecologic
6. Răspunderea ecologico – juridică.

- saă a defini saă determine cazurile de recuperare a 1. Notșiunea sș i particularitaă tșile raă spunderii
prejudiciului cauzat mediului; ecologico – juridice.
- a analiza tipurile de raă spundere pentru îîncaă lcarea 2. Notșiunea, componentșa sș i tipurile fraude
legislatșiei ecologice; ecologice. Prejudiciul cauzat mediului –
- a îînocmi proiecte de acte juridice necesare pentru parte componentaă a fraudelor ecologice.
examinarea fraudelor ecologice. 3. Formele raă spunderii ecologico – juridice:
Penalaă
i. Contraventșionalaă
ii. Civilaă
iii. Ce reiese din relatșiile de muncaă
iv. Specialaă .
4. Formele juridice de recuperare a
prejudiciului economic sș i ecologic.
5. Locul sș i rolul organelor de ocrotire a
normelor de drept îîn combaterea
contraventșiilor ecologice.
Termeni cheie
frauda ecologicaă ; prejudiciu cauzat mediului;
raă spundere penalaă , civilaă , materialaă de taxaă ,
recuperarea prejudiciului cauzat mediului;
organele îîmputernicite cu combaterea fraudelor
ecologice.
7. Regimul juridic al aerului atmosferic.

- a identifica notșiunea de aer atmosferic – obiect de 1. Aerul atmosferic ca obiect de protectșie.


folosire sș i protectșie; 2. Legislatșia privind aerul atmosferic.
- a analiza maă surile de protectșie juridicaă a aerului 3. Maă surile juridice de protectșie a aerului
atmosferic; atmosferic. Evidentșa de stat a influentșei
- a deosebi formele de folosire a aerului atmosferic negative asupra aerului atmosferic.
- a determina cazurile de aplicare a normativelor a 4. Concentratșia maximaă admisibilaă a

11
Concentratșiei Maxim Admisibile; poluantșilor din atmosferaă
- a determina cazurile de aplicare a normativelor 5. Limitele admisibile de evacuare îîn
Limitele Admise de Evacuare; atmosferaă a substantșelor nocive.
- a determina temeiurile de autorizare a folosintșe asupra 6. Controlul asupra staă rii aerului atmosferic.
aerului atmosferic; 7. Raă spunderea pentru nerespectarea
- a solutșiona studiile de caz din domeniul utilizaă rii legislatșiei privind protectșia aerului
aerului atmosferic atmosferic
Termeni cheie
aerul atmosferic – obiect de protectșie sș i
folosire; protectșie juridicaă a aerului atmosferic;
Concentratșia Maxim Admisibilaă ; ELA –
Emisii Limitat Admisibile; formele de
folosire; calitatea aerului; supravegherea;
raă spunderea;
8. Regimul juridic de utilizare şi protecție a solului

- a identifica notșiunea de sol – obiect de folosire sș i 1. Solul ca obiect de protectșie sș i utilizare.


protectșie; 2. Administrarea fondului funciar
- a analiza maă surile de protectșie a solului; Cadastrul de stat sunciar.
- a deosebi formele de folosire a solului; 3. Dreptul de beneficiere asupra solului.
- a folosi studiile de caz din domeniul utilizaă rii solului. 4. Protectșia juridicaă a solului.
5. Raă spunderea juridicaă pentru
nereaspectarea legislatșieisolului
Termeni cheie
solul– obiect de folosire sș i protectșie;
protectșia solului; maă suri juridice;
calitatea solului; formele de folosire;
raă spunderea;
9. Regimul juridic de utilizare şi protecție a subsolului.

- a identifica notșiunea de subsol – obiect de folosire sș i 1. Subsolul ca obiect de protectșie sș i


protectșie; utilizare. Clasificarea substantșelor
- a analiza maă surile de protectșie juridicaă a subsolului; minerale utile sș i importantșa ei juridicaă .
- a determina clasificare Zaă caă mintelor Minerale Utile; 2. Administrarea fondului subsolului.
- a identifica formele de folosire a subsolului; Cadastrul de stat al subsolului.
- a determina cazurile de atribuire prin licentșa a Informatșia geologicaă .
folosirii subsolului; 3. Dreptul de beneficiere asupra
- a analiza informatșia inclusaă îîn cadastru; subsolului. Autorizarea prin licentșaă a
- a solutșiona studiile de caz din domeniul utilizaă rii folosirii subsolului.
subsolului; 4. Protectșia juridicaă a subsolului.
5. Raă spunderea juridicaă pentru
nereaspectarea legislatșiei subsolului
Termeni cheie
subsolul – obiect de folosire sș i protectșie;
Zaă caă mintele Minerale Utile; protectșie
juridicaă a subsolului; maă suri juridice;
autorizarea prin licentșaă; perimetru minier;
formele de folosire; cadastru;
supraveghere; raă spunderea;

12
10. Regimul juridic de protecție şi utilizare a apelor.

- a identifica notșiunea de apaă – obiect de folosire sș i 1. Apele ca obiect de protectșie sș i utilizare.


protectșie; Notșiunea sș i componentșa fondului de stat al
- a analiza maă surile de protectșie juridicaă a apei, apelor.
corpurilor de apaă ; 2. Normele juridice sș i raporturile juridice
- a analiza clasificarea pe categoriile de ape; acvatice. Legea apelor al Republicii
- a deosebi formele de folosire a apelor; Moldova.
- a determina cazurile de atribuire prin licentșaă, 3. Administrarea fondului de utilizare sș i
autorizatșie de mediu a folosirii apelor; protectșie a apelor. Cadastrul de stat al
- a analiza informatșia inclusaă îîn cadastru; apelor. Schemele de utilizare sș i protectșie a
- a solutșiona studiile de caz din domeniul utilizaă rii apelor.
apelor 4. Regimul juridic de folosire a apei.
5. Regimul juridic al zonelor sș i faî sș iilor de
protectșie a apelor raî urilor sș i bazinelor de
apaă .
6. Protectșia juridicaă a apelor, contra poluaă rii,
epuizaă rii sș i degradaă rii.
7. Raă spunderea juridicaă pentru nerespectarea
legislatșiei apelor.

Termeni cheie
apa – obiect de protectșie sș i folosire; clasificarea
apelor; protectșie juridicaă a apelor; faî sș ii de
protectșie sș i zone riverane; formele de folosire;
cadastru; supravegherea raă spunderea;

11. Regimul juridic de protecție şi utilizare a fondului forestier.

- a identifica notșiunea de paă dure – obiect de folosire sș i 1. Paă durile – obiect de protectșie sș i
protectșie; utilizare. Fondul forestier de stat sș i
- a analiza maă surile de protectșie juridicaă a paă durii; componentșa lui.
- a determina criteriile de clasificare a paă durilor; 2. Normele juridice sș i raporturile juridice
- a deosebi formele de folosire a fondului forestier; silvice. Codul silvic al Republicii
- a determina cazurile de atribuire prin licentșaă, Moldova.
autorizatșie a folosirii paă durilor; 3. Clasificare paă durilor îîn grupe sș i
- a analiza informatșia inclusaă îîn cadastru; categorii functșionale.
- - a solutșiona studiile de caz din domeniul utilizaă rii 4. Administrarea fondului forestier.
fondului forestier. Amenajaă rile silvice. Evidentșa de stat a
paă durilor. Cadastrul silvic de stat.
5. Dreptul de beneficiere a fondului
forestier: notșiunea, subiectele,
obiectele, temeiurile de aparitșie sș i
stingere.
6. Protectșia juridicaă a fondului forestier.
7. Raă spunderea juridicaă pentru
nerespectarea legislatșiei silvice.

Termeni cheie

13
paă durea – obiect de protectșie sș i folosire;
clasificarea paă durilor pe categorii
functșionale; protectșie juridicaă a paă durilor;
formele de folosire; cadastru silvic;
supravegherea sș i controlul silvic;
raă spunderea;

12. Regimul juridic de utilizare şi protecție a regnului animal.

- a identifica notșiunea de regn animal – obiect de folosire 1. Regnul animal ca obiect de utilizare sș i
sș i protectșie; protectșie.
- a analiza maă surile de protectșie juridicaă a regnului 2. Administrarea activitaă tșilor ce tșin de
animal; protectșia sș i utilizarea regnului animal.
- a determina notșiunile de animale rare, vulnerabile sș i Cadastrul regnului animal.
periclitate; 3. Dreptul de beneficiere a regnului animal:
- a deosebi formele de folosire a regnului animal; notșiunea, subiectele, obiectele,
- a determina cazurile de atribuire prin autorizatșie a temeiurile de aparitșie sș i stingere.
folosirii animalelor prin vaî nat sș i pescuit; Drepturile sș i obligatșiile beneficiarilor.
- a analiza informatșia inclusaă îîn cadastru sș i îîn Cartea 4. Reglementarea juridicaă a vaî natului sș i
Rosș ie; piscuitului: notșiunea, tipurile.
- a solutșiona studiile de caz din domeniul utilizaă rii 5. Gospodaă riile cinegetice.
regnului animal 6. Recuperarea prejudiciului cauzat
regnului animal prin vaî nat sș i pescuit îîn
mod ilegal.
7. Maă surile juridice de protectșie a regnului
animal.
8. Raă spunderea juridicaă pentru
nerespectarea legislatșiei regnului animal.

Termeni cheie
regnul animal – obiect de protectșie sș i
folosire; protectșie juridicaă a regnului
animal; formele de folosire; vaî natul,
pescuitul; cadastru, Cartea Rosș ie;
supravegherea; raă spunderea;

13. Regimul juridic al managementului deşeurilor şi substanțelor chimice


- a identifica notșiunea sș i categoriile de desș euri; 1. Reglementarea juridicaă a
- a identifica notșiunea sș i categoriile de substantșe managementului desș eurilor. Clasificarea
chimice; desș eurilor regimul juridic al acestora.
- a determina regimul juridic al categoriilor de desș euri; 2. Administrarea îîn domeniul gestionaă rii
- a determina regimul juridic al importului sș i exportului desș eurilor.
de desș eurilor; 3. Drepturile sș i obligatșiilor subiectșilor din
- a determina regimul juridic al categoriilor de produse / domeniul gestionaă rii desș eurilor.
substantșe chimice; Autorizarea gestionaă rii desș eurilor
- a determina regimul juridic al importului sș i exportului 4. Reglementarea juridicaă a
de substantșe chimice; managementului substantșelor chimice.
- a determina regimul juridic al desș eurilor de la Clasificarea substantșelor chimice sș i
substantșele chimice. regimul juridic al acestora.

14
5. Raă spunderea juridicaă pentru
nereaspectarea legislatșiei din domeniul
managementului desș eurilor sș i
substantșelor chimice;
Termeni cheie
notșiunea de desș euri; clasificarea
desș eurilor; importul /exportul
desș eurilor; clasificare substantșelor
chimice; desș eurile de substantșe
chimice; importul /exportul
substantșelor chimice; reglementari
internatșionale îîn domeniu.
14. Noțiunea, obiectul, izvoarele, sistemul, raporturile juridice funciare şi normele juridice
funciare
- a defini conceptul obiectului de studiu al dreptului 1. Istoricul reformei funciare îîn Republica
funciar; Moldova
- a evidentșia perioadele de dezvoltare ale dreptului 2. Notșiunea dreptului funciar. Obiectul
funciar; dreptului funciar. Sistemul sș i metoda de
- a defini notșiunea dreptului funciar; reglementare a dreptului funciar.
- a enumera sș i saă caracterizeze institutșiile metodei de 3. Principiile dreptului funciar.
reglementare; 4. Raport juridic funciar: clasificarea,
- a determina contșinutul sistemului dreptului funciar; obiectul, subiectul sș i contșinutul.
- a defini raporturile sș i normele juridice funciare;
- a delimita dreptul funciar de alte ramuri de drept. Termeni cheie
reglementarea dreptului funciar; corelatșia
dreptului funciar cu alte ramuri de drept;
raport juridic funciar; sistemul dreptului
funciar;

15. Dreptul de beneficiere (folosință) funciară, dreptul de proprietate şi alte drepturi reale
asupra terenurilor
- a defini notșiunea dreptului de beneficiere (folosintșaă) 1. Dreptul de proprietate asupra
funciaraă ; terenurilor.
- a defini dreptului de proprietate funciaraă sș i alte 2. Dreptul de beneficiere asupra
drepturi reale: dreptul de administrare directaă , dreptul terenurilor.
de preemtșiune, ipoteca, servitutul funciar; 3. Dreptul de uzufruct asupra terenurilor.
4. Dreptul de superficii asupra terenurilor.
5. Dreptul de servitute asupra terenurilor.

Termeni cheie
formele juridice de beneficiere funciaraă ,
subiectșii dreptului de folosintșaă funciaraă ,
plata pentru folosintșele funciare. tipurile
dreptului de proprietate funciaraă ; subiectșii
sș i obiectele dreptului de proprietate
funciaraă ;

16. Reglementarea juridică a tranzacțiilor funciare şi administrarea de stat a fondului funciar

15
- a defini notșiunea sș i saă clasifice tranzactșiile funciare. 1. Notșiunea de tranzactșie funciaraă sș i
- a defini notșiunea de pretș normativ al paă maî ntului; particularitaă tșile acestora.
- a argumenta importanta juridicaă a tranzactșiilor 2. Contractul de Vaî nzare – Cumpaă rare a
funciare. terenurilor.
- a determina importantșa reglementaă rii juridice a 3. Contractul de Donatșie sș i Schimb al
vaî nzaă rii-cumpaă raă rii terenurilor, a donatșiei sș i terenurilor.
schimbului de terenuri; 4. Contractul de arendaă îîn agriculturaă sș i
- a identifica formele sș i metodele de administrare statalaă Contractul de locatșiune a terenurilor.
a fondului funciar; 5. Conditșiile de mosș tenire a terenurilor.
- a defini notșiunea de fond funciar sș i saă determine
componentșa fondului funciar al RM; Termeni cheie
- a identifica sistemul organelor de administrare statalaă
clasificarea tranzactșiilor funciare; pretșul
a fondului funciar; normativ al paă maî ntului; notșiunea sș i
- a defini monitoringul funciar; importantșa juridicaă ; reglementarea juridicaă
- a identifica categoriile de litigii funciare. a tranzactșiilor; componentșa fondului
funciar al tșaării.
17. Răspunderea juridică pentru încălcarea legislației funciare

- a defini notșiunea de raă spundere juridicaă ; 1. Notșiunea, componentșa sș i tipurile fraude


- a identifica tipul contraventșiilor funciare; funciare. Prejudiciul cauzat calitaă tșii
- a delimita tipurile raă spunderii juridice pentru solului – parte componentaă a fraudelor
nerespectarea legislatșiei funciare. funciare.
2. Formele raă spunderii funciar – juridice: (
Penalaă , Contraventșionalaă , Civilaă )
3. Formele juridice de recuperare a
prejudiciului economic sș i funciar.

Termeni cheie
contraventșiilor funciare, raă spunderii
juridice pentru nerespectarea legislatșiei
funciare,
18. Regimul juridic al terenurilor agricole, terenurilor gospodăriilor țărăneşti (de fermier)

- a defini notșiunea sș i componentșa fondului funciar 1. Notșiunea sș i particularitaă tșile terenurilor


agricol al tșaării; cu destinatșie agricolaă .
- a identifica particularitaă tșile regimului juridic al 2. Particularitaă tșile dreptului de proprietate
terenurilor agricole; sș i altor drepturilor reale asupra
- a delimita drepturile sș i obligatșiunile detșinaă torilor de terenurilor cu destinatșie agricolaă .
terenuri agricole. 3. Notșiunea, particularitaă tșile gospodaă riilor
- a identifica notșiunea de gospodaă rie tșaăraă neascaă (de tșaăraă nesș ti (de fermieri).
fermier); 4. Regimul juridic al terenurilor sș i altor
- a cunoasș te modalitatea de atribuire a terenurilor bunuri din cadrul gospodaă riilor tșaăraă nesș ti
agricole gospodaă riilor tșaăraă nesș ti (de fermier); (de fermieri).
5. Felurile de folosire a terenurilor cu
destinatșie agricolaă îîn scopuri personale.
6. Reglementarea juridicaă a scoaterii
terenurilor din circuitul agricol.
Termeni cheie
fondului funciar agricol; terenurilor

16
agricole, excludere a terenurilor din
circuitul agricol; recuperarea prejudiciului;
gospodaă riilor tșaăraă nesș ti (de fermier)
19. Regimul juridic al terenurilor din intravilan

- a defini notșiunea sș i componentșa fondului funciar al 1. Notșiunea sș i particularitaă tșile terenurilor


terenurilor din intravilan; din intravilan.
- a identifica particularitaă tșile regimului juridic al 2. Notșiunea sș i particularitaă tșile terenurilor
terenurilor din intravilan; spatșiilor verzi ale localitaă tșilor urbane sș i
- a delimita drepturile sș i obligatșiunile detșinaă torilor de rurale;
terenuri din intravilan; 3. Particularitaă tșile drepturilor reale asupra
- a evidentșia specificul dreptului de proprietate asupra terenurilor din intravilan sș i spatșiilor
terenurilor din intravilan; verzi.
- a identifica modalitatea de atribuire a terenurilor din 4. Reglementarea juridicaă a modului de
intravilan; stabilire sș i modificare a hotarelor
terenurilor din intravilan.

Termeni cheie
componentșa terenurilor din intravilan,
particularitaă tșile regimului juridic al
terenurilor din intravilan, subiectșii
dreptului de proprietate, posesiune sș i
folosire asupra terenurilor din intravilan.,
modul de stabilire a hotarelor
intravilanului,
20. Regimul juridic al terenurilor destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor cu
destinații speciale
- a defini notșiunea de terenuri destinate industriei, 1. Notșiunea sș i particularitaă tșile terenurilor
transporturilor, telecomunicatșiilor sș i altor destinatșii industriei, transporturilor,
speciale; telecomunicatșiilor sș i cu alte destinatșii
- a identifica formele de folosire a terenurilor speciale.
nominalizate sș i saă stabileascaă particularitaă tșile de 2. Particularitaă tșile drepturilor reale asupra
folosire a acestor terenuri; terenurilor industriei, transporturilor,
telecomunicatșiilor sș i cu alte destinatșii
speciale.
Termeni cheie
regimului juridic al terenurilor destinate
industriei, transporturilor,
telecomunicatșiilor; dreptul de proprietate
asupra acestora; formele de folosire a
acestor terenuri.
21. Regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității
recreative, terenurilor de valoare istorico-culturală, terenurilor zonelor suburbane şi zonelor
verzi
- a defini notșiunea terenurilor destinate ocrotirii naturii, 1. Notșiunea sș i particularitaă tșile terenurilor
ocrotirii saă naă taă tșii, activitaă tșii recreative, terenurilor de destinate ocrotirii naturii, saă naă taă tșii,
valoare istorico-culturalaă , a terenurilor zonelor activitaă tșii recreative sș i cu o valoare
suburbane sș i ale zonelor verzi; istorico – culturalaă ;
- a identifica subiectși folosintșelor a terenurilor vizate sș i 2. Regimul juridic al terenurilor destinate

17
saă stabileascaă formele de folosire a acestor terenuri; ocrotirii naturii;
- a identifica formele de folosire a terenurilor 3. Regimul juridic al terenurilor destinate
nominalizate sș i saă stabileascaă particularitaă tșile de ocrotirii saă naă taă tșii;
folosire a acestor terenuri. 4. Regimul juridic al terenurilor destinate
activitaă tșii recreative;
5. Regimul juridic al terenurilor cu o
valoare istorico – culturalaă ;
6. Maă surile juridice de protectșie a
terenurilor destinate ocrotirii naturii,
saă naă taă tșii, activitaă tșii recreative sș i cu o
valoare istorico – culturalaă ;
Termeni cheie
terenurilor destinate ocrotirii naturii,
ocrotirii saă naă taă tșii, activitaă tșii recreative,
terenurilor de valoare istorico-culturalaă ,
terenurilor zonelor suburbane sș i
zonelor verzi. dreptul de proprietate
asupra acestora; formele de folosire a
acestor terenuri.

22. Regimul juridic al terenurilor fondului silvic

- a defini notșiunea sș i componentșa fondului silvic; 1. Notșiunea sș i particularitaă tșile terenurilor


- a identifica particularitaă tșile regimului juridic al fondului silvic.
terenurilor silvice; 2. Regimul juridic al terenurilor
- a delimita drepturile sș i obligatșiunile detșinaă torilor de degradate supuse îîmpaă duririi;
terenuri silvice. 3. Particularitaă tșile drepturilor reale
- a caracteriza regimul juridic al terenurilor fondului asupra terenurilor fondului silvic.
silvic; Termeni cheie
- a stabili dreptul de folosire a terenurilor fondului fondului silvic; dreptului de proprietate
silvic; asupra terenurilor silvice; formele de
- a evidentșia particularitaă tșile regimului juridic al folosintșaă a terenurilor fondului silvic;
terenurilor fondului silvic;

23. Regimul juridic al terenurilor fondului apelor

- a defini notșiunea sș i componentșa fondului apelor; 1. Notșiunea sș i particularitaă tșile terenurilor


- a identifica particularitaă tșile regimului juridic al fondului apelor.
terenurilor apelor; 2. Notșiunea sș i particularitaă tșile zonelor sș i
- a delimita drepturile sș i obligatșiunile detșinaă torilor de faî sș iilor de protectșie
terenuri acvatice. 3. Particularitaă tșile drepturilor reale asupra
- a caracteriza regimul juridic al terenurilor fondului terenurilor fondului apelor;
apelor; Termeni cheie
- a stabili dreptul de folosire a terenurilor fondului fondul apelor; dreptului de proprietate
apelor; asupra terenurilor apelor; formele de
- a evidentșia particularitaă tșile regimului juridic al folosintșaă a terenurilor fondului apelor;
terenurilor fondului apelor;

18
V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de


preconizat realizare
Prezentarea elementelor diferite sș i
A compara un act
prezentarea recomandaă rilor de Doua luni de
Elaborarea legislativ de drept
perfectare a actului legislativ; la momentul
1. unui tabel de ecologic cu Directiva
Forma tabelului aprobataă , volumul îînceperii
concordanță omolog din cadrul
10 pag. dactilografiate 12 studiilor
legislatșiei europene
Times New roman.
A proiecta un aviz de
Evaluarea
mediu îîn baza analizei de Prezentarea proiectului elaborat
Impactului Dupaă o lunaă
2. documentelor tehnice (forma scrisaă ) îîn cadrul
asupra de studii
prezentate (studiu de seminarului evaluativ
mediului
caz).
Plata pentru A determina aplicarea Dupaă douaă
a) Sustșinerea rezultatelor obtșinute
3. poluarea plaă tșilor pentru poluarea saă ptaă maî ni de
îîn cadrul unui seminar aplicativ
mediului mediului(studiu de caz). studii
A formula o actșiuni cu
indicarea formulelor de
Recuperarea a) Sustșinerea calculelor îîn cadrul IÎn treia luni
calculare a prejudiciului
prejudiciului unui seminar tip dezbatere de studii
cauzat mediului (studiu
de caz).
a) a interpreta practica
a)Prezentarea rezumatului îîn
judiciaraă , publicataă
cadrul unui seminar
oficial, privind Cu douaă
integrativ;
Interpretare protectșia mediului; saă ptaă maî ni
a legislației b) a proiecta un aviz la îînainte de
b) Sustșinerea proiectului elaborat
un proiect de lege examen
îîn cadrul unui seminar tip
destinat protectșiei
dezbatere
mediului

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE


 formele de organizare a instruirii;

Organizarea instruirii are loc după cum urmază:

timpul de desfăşurare: Orele sunt desfaă sș urate pentru o perioada de un semestru caî te 2 ore pe saă ptaă maî naă
una curs teoretic de caî te 130 min si alta practicaă la fel de 130 min;

Activitățile frontale cuprind: lecția pentru cursurile teoretice sș i seminare pentru activitățile practice.

Predarea frontala se bazeazaă pe principiul trataă rii nediferentșiate, al muncii egale cu totși studentșii dintr-un
singur torent. Aceastaă formaă este bazataă exclusiv pe expunere, pe transmitere de cunosș tintșe sș i
informatșiei, explicarea, demonstreazaă , argumenteazaă , formuleazaă îîntrebaă ri, dirijeazaă activitatea tuturor
studentșilor dintr-un singur torent, iar acestea rezolva, simultan si in acelasș i ritm, sarcinile de instruire
comunicate de profesor sau se autoinstruiesc.

19
Activitățile de grup dirijate cuprind: consultatșii, meditatșii, exercitșii independente, lucru grupuri mici, ,
îîntaî lniri cu specialisș ti (oameni de sș tiintșaă, jurisș ti notorii), participare îîn concursuri sș i dezbateri, sesiuni de
comunicaă ri sș i referate, elaboraă ri de publicatșii. Aceste forme sunt aplicate îîn special îîn timpul orelor
practice. Aceste activitaă tși pot fi realizate cu un efectiv de aproximativ 30 studentși.

Activitățile individuale cuprind: studiul individual, efectuarea temelor pentru acasaă , studiul îîn biblioteci,
lectura suplimentaraă , îîntocmirea de proiecte, referate, scheme, alte lucraă ri scrise, comunicaă ri sș tiintșifice,
alte proiecte practice. Formele individuale de activitate pun accentul pe munca independentaă , faă raă
supraveghere directaă sș i consultantșaă din partea profesorului.

Cele trei forme de desfaă sș urare a activitaă tșii didactice sunt complementare sș i se pot desfaă sș ura concomitent,
îîn functșie de obiectivele sș i contșinutul didactic. Dintre ele, lectșia este considerataă cea mai importantaă , fiind
cea mai eficientaă formaă de organizare a activitaă tșii de predare.

 strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei);

Expunerea didactica - consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informaţie, de
către profesor către studenţi, in concordanţă cu prevederile programei şi cu cerinţele didactice ale
comunicării poate îîmbraă ca varianta de prelegere - forma de expunere in cadrul caă reia informatșia este
prezentata ca o succesiune de idei, teorii, interpretaă ri de fapte separate, in scopul unificaă rii lor îîntr-un tot.

Conversaţia didactica- constaă îîn valorificarea didactica a îîntrebaă rilor sș i raă spunsurilor.
A. Conversaţia euristica
 conceputa astfel îîncaî t saă conducaă la “descoperirea" a ceva nou pentru student.
 consta in serii legate de îîntrebaă ri sș i raă spunsuri, la finele caă rora sa rezulte, ca o concluzie,
adevaă rul sau noutatea pentru studentul antrenat in procesul îînvaă tșaării.
 îîntrebaă rile si raă spunsurile se îîncheagaă in serii compacte, fiecare noua îîntrebare avaî ndu-sș i
germenele sau punctul de plecare in raă spunsul anterior
 conditșionataă de experientșa de cunoasș tere de pana atunci a studentului, care sa-i permitaă
sa dea raă spuns la îîntrebaă rile ce i se pun.

B. Conversaţia examinatoare (catehetica) are ca functșie principala constatarea nivelului la care se afla
cunosș tintșele studentului la un moment dat.

C. Conversaţia în actualitate
Cerintșe:
(a) sa fi creat climatul socio-afectiv necesar, bazat cu prioritate pe coeziunea grupului;
(b) se organizeazaă grupul de dezbatere in numaă r rezonabil (15-20), pentru a da fiecaă ruia
posibilitatea sa-si exprime paă rerea;
(c) se evitaă pe cat posibil impunerea de paă rere, profesorul asumaî ndu-sș i doar rolul de moderator;
(d) repartizare aproximativa a timpului, pentru tratarea fiecaă rei probleme cuprinse in dezbatere.

D. Metoda demonstraţiei

Demonstraţia cu substitute are o extensie deosebit de mare (substitutele sau materialele


confectșionate): fotografii si tablouri, materiale tridimensionale
Demonstraţia cu mijloace tehnice - se sprijinaă pe mijloacele tehnice: mijloace audio; mijloace
video; mijloace audio-vizuale.

20
E. Metoda lucru cu speţe
spetșele pot fi grupate îîn functșie de cel putșin doua criterii:
dupaă forma - exercitșii orale
- exercitșii scrise
- exercitșii practice

F. Problematizarea - denumita si predare prin rezolvare de probleme sau, mai precis, predare prin
rezolvare productiva de probleme. Metoda dataă didactica consta din punerea in fata studentului a
unor dificultăţi create in mod deliberat in depăşirea cărora, prin efort propriu studentul află ceva
nou.

Studiul de caz - metoda ce consta din confruntarea studentului cu o situaţie reala de viaţă, prin a
cărei observare, înţelegerea, interpretare, urmează sa realizeze un progres în cunoaştere.

 strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalitaă tșii de calcul a


notei finale.

Evaluarea rezultatelor învățării se desfășoară prin:


40% din nota  0  evaluarea initșialaă , realizataă la îînceputul fiecaă rui semestru;
finala  15%  evaluarea formativaă /curentaă , realizataă pe parcursul procesului didactic la
disciplina de studiu;
 50%  testarea sumativaă (2) una pentru disciplina Dreptul mediului alta pentru
Dreptul Funciar
 20%  lucru individual (portofoliu)
 15%  evaluarea cotidianaă , îîn baza raă spunsurilor oferite îîn timpul orelor practice

60% din nota evaluarea sumativaă / finalaă , realizataă la finele disciplinei (examen oral)
finala
modele de evaluare finala în Anexa 1

Anexa 1
Modele de teste pentru evaluarea finală

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


Facultatea de drept / Departamentul Drept Public

Aprob Director Departament____________


Pentru sustșinerea examenului la drept ecologic sș i drept funciar
anul_IV_licenţă , grupa _____

Test __

Subiectul I: Dreptul de proprietate asupra resurselor naturale


Activități de evaluare:

a) Descrietși obiectul sș i subiectșii dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.


b) Determinatși particularitaă tșile contșinutului dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.
c) Recomandatși maă suri juridice de apaă rare a dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.

21
Subiectul II Raporturile şi normele juridice funciare.

Activitate de evaluare

a) Identificatși obiectele raporturilor juridice funciare.


b) Clasificatși raporturile sș i normele juridico- funciare
c) Recomandatși temeiurile juridice specifice aparitșiei, modificaă rii sș i stingerii raporturilor juridice
funciare.

Barem de notare
Nota 5 (6-8p.); Nota 6 (9-11p.); Nota 7(12-18p.); Nota 8 (19-25p.); Nota 9 (26-28p.); Nota 10 (29-30p.).

22
BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

Manuale

1. Duţu M., Duţu A., Dreptul mediului. Editia 4, CH Beck, 2014;


2. Duţu M., Dreptul mediului, tratat, Bucuresș ti 2010.
3. Marinescu D., Tratatul de Dreptul mediului, Universul Juridic, 2010;
4. Lupan E., Tratat Dreptul mediului, C.H. Beck, 2009;
5. Romitan C., Dictionar de dreptul mediului, C.H. Beck, 2004;
6. Trusca A., Particularitatile raspunderii juridice in dreptul mediului, Universul Juridic,
2012;
7. Ene Costel, Dreptul mediului, C.H. Beck, 2011;
8. Ţârcă Ş. , Dreptul mediului, Universitatea „Hyperion” Bucuresș ti, 2010
9. Lupan E., Dreptul mediului, Bucuresș ti 1996, partea generalaă .
10. Lupan E., Dreptul mediului, Bucuresș ti 1997, partea specialaă .
11. Badescu Valentin-Stelian, Dreptul mediului. Sisteme de management de mediu, C.H.
Beck, 2011;
12. Zamfir P., Trofimov I., Dreptul mediului, partea generalaă , Chisș inaă u 1998.
13. Zamfir P., Dreptul mediului, partea specialaă , Chisș inaă u 1998.
14. Trofimov I., Dreptul mediului, partea specialaă , Chisș inaă u 2000.

Legislaţia

Constitutșia Republicii Moldova, 29.07.1994;


Conceptșia politicii de mediu a Republicii Moldova. Hotaă raî rea Parlamentului Republicii Moldova
nr.605-XV din 02.11.200;
Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 sș i a Planului de actșiuni pentru implementarea
acesteia
H.G. nr. 301 din 24.04.2014 (îîn vigoare 06.05.2014) MO nr.104-109 art.328 din 06.05.2014

Acte legislative

1. Legea privind protectșia mediului îînconjuraă tor, nr. 515-XII din 16.06.93, MO nr. 10/283 din
30.10.1993;
2. Legea privind evaluarea impactului asupra mediului nr. 86 din 29.05.2014 (în vigoare
04.01.2015) MO nr.174-177 art.393 din 04.07.2014;
3. Legea privind evaluarea strategicaă de mediu nr. 11 din 02.03.2017 (în vigoare 07.04.2018)
MO nr. 109-118 art. 155 din 07.04.2017;
4. Legea privind expertiza ecologicaă . nr.851 din 29.05.96 MO nr.52-53 din 08.08.1996;
5. Legea privind plata pentru poluarea mediului. nr.1540-ХШ din 25.02.1998. МО nr. 54-55 din
18.06.1998;

23
6. Legea privind controlul de stat asupra activitaă tșii de îîntreprinzaă tor nr. 131 din 08.06.2012
(îîn vigoare 28.02.2013) Monitorul Oficial nr.181-184 art.595 din 31.08.2012;
7. Legea cu privire la resursele naturale, nr. 1102-XIII din 06.02.97, MO nr. 40/337 din
19.06.1997;
8. Legea Republicii Moldova privind accesul la informaţie nr.982-XIV din 11.05.00;
9. Legea cu privire la activitatea hidrometeorologicaă . nr.1536-ХШ din 25.02.1998 МО nr. 60-61
din 02.07.1998;
10. Legea privind protectșia aerului atmosferic nr. 1422-XIII din 17.12.97 (în vigoare
21.05.1998) MO nr.44-46 art.312 din 21.05.1998;
11. Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011, MO nr.81/264 din 26.04.2012;
12. Legea privind serviciul public de alimentare cu apaă sș i de canalizare nr. 303 din 13.12.2013
(în vigoare 14.09.2014) MO nr.60-65 art.123 din 14.03.2014;
13. Legea cu privire la asociatșiile utilizatorilor de apaă pentru irigatșii nr. 171 din 09.07.2010 (îîn
vigoare 07.09.2010) MO nr.160-162 art.588 din 07.09.2010
14. Legea cu privire la asociatșiile utilizatorilor de apaă pentru irigatșii nr. 171 din 09.07.2010 (în
vigoare 07.09.2010) MO nr.160-162 art.588 din 07.09.2010;
15. Legea cu privire la zonele sș i faî sș iile de protectșie a apelor raî urilor sș i bazinelor de apaă . nr.440-
XIII din 27.04.1995 MO nr.43 din 03.08.1995;
16. Codul Funciar. Legea. Nr.828-XII din 25.12.1991 MO nr.107 din 04.09.2001
17. Codul Subsolului. Legea RM nr. 3/02.02.2009 //Monitorul Oficial 75-77/197, 17.04.2009;
18. Legea cu privire la geodezie, cartografie sș i geoinformaticaă [Denumirea îîn redactșia Legii
nr.280-XVI din 14.12.2007, îîn vigoare 30.05.2008] Nr.778-XV din 27.12.2001 MO nr.29-
31/160 din 28.02.2002;
19. Legea regnului animal nr. 439-XIII din 27.04.95 (în vigoare 09.11.1995) MO nr.62-63 art.688
din 09.11.1995;
20. Legea cu privire la Cartea Rosș ie a Republicii Moldova nr. 325-XVI din 15.12.2005 MO nr.21-
24/95 din 03.02.2006;
21. Legea RM cu privire la retșeaua ecologicaă nr. 94-XVI din 05.04.2007 MO nr.90-93/395 din
29.06.2007;
22. Codul silvic, Legea nr. 887-XIII din 21.06.96, MO nr. 4-5/36 din 16.01.1997;
23. Legea RM cu privire la spatșiile verzi ale localitaă tșilor urbane sș i rurale nr.591-XIV din 23.09.99
MO nr.133-134/649 din 02.12.1999;
24. Legea regnului vegetal nr. 239-XVI din 08.11.2007 (în vigoare 26.02.2009) MO nr.40-41
art.114 din 26.02.2008;
25. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr. 1538-XIII din 25.02.98, MO nr. 66-
68/442 din 16.07.1998;
26. Legea privind fondul piscicol, pescuitul sș i piscicultura nr. 149-XVI din 08.06.2006 MO
nr.126-130/597 din 11.08.2006
27. Legea privind desș eurile de productșie sș i menajere. nr.1347 din 09.10.1997 MO nr.16-17 din
05.03.1998;
28. Legea privind deşeurile nr. 209 din 29.07.2016, (în vigoare 23.12.2017), MO nr. 459-471 art.
916 din 23.12.2016;
29. Legea cu privire la regimul produselor sș i substantșelor nocive nr. 1236-XIII din 03.07.97 (în
vigoare 16.10.1997) MO nr.67-68 art.557 din 16.10.1997;

24
30. Legea privind protectșia animalelor folosite îîn scopuri experimentale sau îîn alte scopuri
sș tiintșifice nr. 265-XVI din 28.07.2006 (îîn vigoare 27.04.2007) MO nr.168-169 art.762 din
27.10.2006;
31. Legea privind securitatea biologicaă Nr.755-XV din 21.12.2001, MO nr.75/631 din 13.06.2002;
32. Legea privind principiile urbanismului sș i amenajaă rii teritoriului Nr.835-XIII din 17.05.96 (în
vigoare 02.01.1997) MO nr.1-2 art.2 din 02.01.1997;
33. Legea privind terenurile proprietate publicaă sș i delimitarea lor nr. 91-XVI din 05.04.2007,
MO nr.70-73/316 din 25.05.2007
34. Legea cu privire la arenda îîn agriculturaă nr. 198-XV din 15.05.2003 MO nr.163-166/650 din
01.08.2003;
35. Legea privind gospodaă riile tșaăraă nesș ti (de fermier) Nr.1353-XIV din 03.11.2000, MO nr.14-
15/52 din 08.02.2001;
36. Legea privind pretșul normativ sș i modul de vîînzare-cumpaă rare a paă mîîntului nr. 1308-XIII
din 25.07.97 Republicat: MO nr.147-149/1161 din 06.12.2001, MO nr.57-58/515 din
04.09.1997
37. Legea pentru ameliorarea prin îîmpaă durire a terenurilor degradate, nr. 1041-XIV din
15.06.2000, MO nr. 141-143 din 09.11.2000.
38. Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998 (în vigoare 21.05.1998) MO
nr.44-46 art.318 din 21.05.1998;
39. Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare, cadastrul funciar de
stat si monitoringul funciar Nr.1247-XII din 22.12.92 Monitor nr.12 din 30.12.1992.

Acte Normative (adoptate prin Hotărâri de Guvern)

Regulamentul privind modul de tșinere a evidentșei de stat a fondului forestier, nr. nr. 1007 din
30.10.97 (în vigoare 11.12.1997) MO al R.Moldova nr.82-83 art.827 din 11.12.1997;
Regulamentul privind clasificarea paă durilor pe grupe sș i categorii functșionale, nr. 1008 din
30.10.97. (în vigoare 11.12.1997) MO al R.Moldova nr.82-83 art.828 din 11.12.1997;
Regulamentului cu privire la autorizarea taă ierilor îîn fondul forestier sș i vegetatșia forestieraă din
afara acestuia, nr. 27 din 19.01.2004 (în vigoare 30.01.2004) MO nr.19-21 art.155 din
30.01.2004
Regulamentul privind fondurile ecologice aprobat prin Hotaă raî rea Guvernului nr.988 din
21.09.98
Regulamentul privind auditul ecologic al îîntreprinderilor, aprobat prin Hotaă raî rea Guvernului
R.M. nr. 395 din 08. 04. 1998.
Regulamentul privind antrenarea publicului îîn elaborarea sș i adoptarea deciziilor de mediu,
aprobat prin Hotaă raî rea Guvernului R.M. nr. 72 din 25. 01. 2000.
Regulamentul privind zonele de protectșie sanitaraă a prizelor de apa nr. 949 din 25.11.2013 (îîn
vigoare 06.12.2013) MO nr.284-289 art.1060 din 06.12.2013;
Regulamentul privind cerintșele de colectare, epurare sș i deversare a apelor uzate îîn sistemul de
canalizare sș i/sau îîn corpuri de apaă pentru localitaă tșile urbane sș i rurale nr. 950 din
25.11.2013 (îîn vigoare 06.12.2013) MO nr.284-289 art.1061 din 06.12.2013;
Metodologiei privind identificarea, delimitarea sș i clasificarea corpurilor de apaă nr. 881 din
07.11.2013 (îîn vigoare 15.11.2013) MO nr.258-261 art.986 din 15.11.2013;

25
Regulament-tip privind modul de constituire sș i de functșionare a comitetului districtului
bazinului hidrografic nr. 867 din 01.11.2013 (îîn vigoare 08.11.2013) MO nr.252-257 art.973
din 08.11.2013;
Regulamentul privind conditșiile de deversare a apelor uzate îîn corpurile de apaă nr. 802 din
09.10.2013 (îîn vigoare 01.11.2013) MO nr.243-247 art.931 din 01.11.2013
Regulamentul Cadastrului de stat al regnului animal nr. 1005 din 13.09.2004 (îîn vigoare
24.09.2004) MO nr.175-177 art.1195 din 24.09.2004;
Regulamentul cu privire la îînfiintșarea, îînregistrarea, completarea, paă strarea, exportul sș i
importul colectșiilor de animale sș i plante din flora sș i fauna saă lbaticaă nr. 1107 din
11.09.2003 (îîn vigoare 26.09.2003) MO nr.204-207 art.1176 din 26.09.2003;
Regulamentul Cadastrului obiectelor regnului vegetal nr. 211 din 13.03.2009 (îîn vigoare
20.03.2009) MO nr.57-58 art.260 din 20.03.2009;
Regulamentul Fondului de stat de informatșii privind subsolul nr. 392 din 30.05.2011 (îîn
vigoare 03.06.2011) MO nr.91-94 art.451 din 03.06.2011;
Regulamentul cu privire la modul de atribuire îîn folosintșaă a sectoarelor de subsol nr. 570 din
11.09.2009 (îîn vigoare 18.09.2009) MO nr.144-147 art.633 din 18.09.2009;
Regulamentul cu privire la organizarea sș i desfaă sș urarea concursului pentru dreptul de folosintșaă
asupra sectoarelor de subsol pentru prospectșiuni sș i exploraă ri sau pentru extragerea
substantșelor minerale utile nr. 570 din 11.09.2009 (îîn vigoare 18.09.2009) MO nr.144-147
art.633 din 18.09.2009;
Regulamentul cu privire la atribuirea perimetrelor geologice sș i miniere nr. 570 din
11.09.2009 (îîn vigoare 18.09.2009) MO nr.144-147 art.633 din 18.09.2009;
Regulamentul privind expertiza de stat a rezervelor de substantșe minerale utile larg raă spîîndite
nr. 259 din 12.04.2013 (îîn vigoare 19.04.2013) MO nr.83-90 art.314 din 19.04.2013;
Regulamentul Comisiei de stat pentru rezervele de substantșe minerale utile larg raă spîîndite
nr. 259 din 12.04.2013 (îîn vigoare 19.04.2013) MO nr.83-90 art.314 din 19.04.2013;
Regulamentul privind procedura de instituire a regimului de arie naturalaă protejataă , aprobat
prin Hotaă raî rea Guvernului R.M. nr.803 din 19.06.2002.
Regulamentul privind organizarea sș i functșionarea Agentșiei “Moldsilva”, structurii sș i efectivului-
limitaă ale aparatului central al acesteia nr. 150 din 02.03.2010 (îîn vigoare 05.03.2010) MO
nr.33 art.204 din 05.03.2010;
Regulamentul privind organizarea sș i functșionarea Agentșiei “Apele Moldovei”, structurii sș i
efectivului-limitaă ale acesteia nr. 882 din 22.10.2014 (îîn vigoare 31.10.2014) MO nr.325-332
art.950 din 31.10.2014;
Regulamentul Agentșiei pentru Geologie sș i Resurse Minerale nr. 485 din 12.08.2009 (în vigoare
14.08.2009) MO nr.124-126 art.536 din 14.08.2009;
Regulamentul Inspectoratului Ecologic de Stat, nr.77 din 30.01.2004 MO nr. 26-29 din
13.02.2004.
Regulamentul privind terenurile destinate industriei, transportului, telecomunicatiilor, apararii
si cu alte destinatii speciale si privind modul de trecere la pierderi a sistemelor de ameliorare si
de clasare a terenurilor irigate si desecate in categoria celor neirigate Nr.707 din 12.11.93
Monitor nr.11 din 30.11.1993.

26

S-ar putea să vă placă și