Genul Staphylococcus

Patogenitate:
patogeni pt om si animale (S. aureus)
– un procent important din populatie sunt purtatori de S. aureus pe termen lung (tegument si vestibul
nazal)
conditionat patogeni – restul – stafilococi
coagulaza negativi (SCN) ex. S. epidermidis, S. saprophyticus, S haemolyticus,
S simulans, S cohnii, S warneri and S lugdunensis,
S. schleiferi
Staphylococcus aureus poate da:
A. Infectii purulente localizate sau generalizate
B. Toxiinfectii
C. Infectii nosocomiale (MRSA)
Stafilococi coagulaza negativi
• Endocardita
• Infectii ale materialelor de implant, proteze
• Infectii ale tractului urinar
• Alte localizari
A1. Infectii localizate
Foliculite: infectii piogene la nivelul foliculilor pilosi.
La pleoape -orjelet.
Furuncule: extinderea infectiei la glandele sebacee, colectie apreciabila de puroi, însotita de tesuturi
necrozate, durere
Carbuncule: rezultat al extinderii infectiei la mai multe glande pilosebacee si la nivelul tesuturilor
subcutanate profunde.
Impetigo: infectie superficiala la nivelul fetei si membrelor, care afecteaza mai ales copilul mic. macule,
vezicule, pustule, pe fond eritematos, cruste.
asocierea S.aureus cu streptococul de grup A (în 20% din
cazuri).
A1. Infectii localizate
• Hidrosadenita: infectie a glandelor sudoripare cu localizare la nivel axilar, perineal, sau în zonele
genitale
• Mastita: infectie a glandei mamare
– 1-3% din femeile care alapteaza
– nodul eritematos si formarea unui abces canalicular.
• Infectii ale plagilor:
– post traumatic
– chirurgical,
–edem si eritem local, durere si acumulare de
puroi.
A2. Infectii generalizate

 Bacteriemia si endocardita:

-50% dobândite în mediul spitalicesc dupa: proceduri chirurgicale,utilizare de catetere intravenoase

contaminate
-se asociaza frecvent cu diseminare septica secundara de obicei la nivelul endocardului si aparitia
endocarditelor acute, infectii severe, cu o mortalitate de cca 50%.
• Pneumonia si empiemul pulmonar:
– frecventa la vârstele extreme
• Osteomielita si artrita septica: rezultat al diseminarii septice secundare unor infectii stafilococice cu
alte localizari, sau postraumatic
– la copii la nivelul zonelor metafizare ale oaselor lungi
– la adulti, localizarea este mult mai frecventa la nivel vertebral
• Artrite septice dupa infiltratii intraarticulare,
B. Toxiinfectii / TOXINOZE
1. Toxiinfectii alimentare
– consumul de alimente contaminate cu enterotoxine stafilococice ( carne de porc in saramura, sunca,
salate de cartofi, înghetate) TOXINA PREFORMATA
– frecvent în sezoanele calde (iulie-august).
– rezultat al contaminarii produsului alimentar de catre purtatorii sanatosi.
– Încalzirea sau fierberea ulterioara a alimentului distruge bacteria dar nu inactiveaza toxina. Alimentul
contaminat nu are aspectul sau gustul alterat
– Incubatia -4 ore, debutul este brusc, evolutia rapida, 24 de ore, caracterizata prin: diaree apoasa,
greturi, varsaturi, dureri abdominale, cefalee.
2. Dermatita exfoliativa
(sindromul pielii oparite, maladia Ritter sau impetigo bulos)
• la copiii cu vârsta sub 1 luna
– eritem perioral, care în decurs de 2 zile cuprinde întreg corpul
– formarea de vezicule (cu lichid clar, germeni microbieni si leucocite absente, datorita faptului ca
patogenitatea este determinata de toxina bacteriana
– descuamarea epiteliului. Refacerea epiteliului are loc în 7-10 zile, când apar anticorpii protectori.
3. Sindromul socului toxic
1978 -stafilococii producatori de TSST-1
-febra, hipotensiune
-eritem scarlatiniform
-evolutia poate fi fatala -50%
-la femei tinere, care au utilizat tampoane intravaginale.
Acestea au a afinitate crescuta pentru Mg2+. Scaderea concentratiei acestora în secretiile vaginale este
favorabila înmultirii stafilococilor si secretiei în cantitati mari a TSST-1. Aceasta toxina se absoarbe si
stimuleaza macrofagele care vor secreta interleukina-1, prostaglandine si TNF-a (tumor necrosis factor).
Aceste citokine sunt responsabile de manifestarile clinice.
Cazurile cele mai grave când s-a asociat cu o infectie cu Gram-negativi
4. Infectiile nosocomiale
• S.aureus rezistent la meticilina (MRSA)
• Transmiterea se face mai ales prin contact direct, prin intermediul purtatorilor sanatosi de germeni
(portaj nazal, prin mâini contaminate, etc
• localizari: cutanata, respiratorie, renala, digestiva, osoasa, articulara, generalizate.
Stafilococii coagulazo-negativi (SCN)
• Endocardita
– valvulele cardiace (lezate prin malformatii cardiace, reumatism articular acut
– cauza majora a endocarditelor valvulare artificiale.
– introdus în organism în timpul tehnicilor de chirurgie cardiovasculara
– debutul lent, la aproximativ 1 an de la interventia chirurgicala
– debuteaza la nivelul suturii valvulei de tesutul cardiac
– formarea abceselor cardiace si separarea valvulelor la nivelul liniilor de sutura, cu tulburari de
dinamica cardiaca.
Prognosticul este rezervat.
• Infectii ale materialelor de implant
– 20-65% din infectiile secundare implanturilor de dispozitive, catetere, sunturi, tuburi de dren sunt
cauzate de SCN (mai frecvent S.schleiferi si S.lugdunensis).
– SCN -capsula polizaharidica asigura atasarea la nivelul dispozitivelor sintetice, protejându-i astfel de
actiunea antibioticelor si a celulelor antiinflamatoare.
• Infectii ale protezelor articulare
– frecvente la nivelul soldului
• Infectii ale tractului urinar
– S. saprophyticus
– la femeia tânara, activa sexual
• Alte infectii: abcese cerebrale,meningite, infectii vasculare, peritonite, septicemii, majoritatea cu
caracter nosocomial pot fi produse de specii de SCN .
Patogenie
• multiplicare si invazivitate
– a-toxina -rol în generalizarea infectiilor si aparitia sepsisului
– d-hemolizina si leucocidina explica de ce S. aureus este mai dificil de distrus prin fagocitoza
– lipaza este importanta în mecanismul de producere a furunculelor;
– coagulaza contribuie la localizarea si persistenta infectiei;
– hialuronidaza contribuie la invazivitate
• multiplicare si toxinogeneza
Imunitate : Slaba, Posibila reinfectie, Ac anti toxici
Epidemiologie
• Sursa – purtatori sanatosi si bolnavi
• Calea de transmitere: direct maini, pic Pflugge, obiecte, instrumentar
• Receptivitate: la imunocompromisi, nou nascuti infectii nosocomiale, toxiinfectii alimentare, infectii de
cateter
Habitat
• ubiqvitari (tegumente, mucoase, aer, suprafete obiecte)
• vestibul nazal – permanent
• tegumente, mucoase – pasager
• portaj 10-40% in populatia generala, pana la 70% personal din mediul spitalicesc
• infectii: cutanate, profunde, septicemii
Rezistenta
• la uscaciune – luni
• la caldura umeda – 62oC – 30 min
• (enterotoxina – rezista 30 min la fierbere)
• la alcool 70oC – 1 ora
• la fenol 2% -30 min
• novobiocin – dif. S. aureus si epidermidis (sensibili) de S. saprophyticus (rezistent)
• alte antibiotice – variaza • vezi tabel
Rezistenta la antibiotice
Sensibilitatea la chimioterapice, antiinfectioase .
Este natural sensibil la aproape totalitatea familiilor de antibiotice: natural rezistent la polimixine
colistin) quinolone de generatia întîi (acid nalidixic)
Rezistenta
– secretia beta-lactamazelor -codificate plasmidic (inhibate de inhibitorii de b-lactamaze acid clavulanic
= augmentin, sulbactam, tazobactam care le inactiveaza)
– prin modificarea tintei (tulpini meticilino-rezistente MRSA sau Meti-R).
• aparitia unei PBP aditionale si se manifesta fata de toate betalactaminele (peniciline, cefalosporine,
carbapenem). Singurele antibiotice active fata de aceste tulpini sunt glicopeptidele (vancomicina). Dar si
fata de acestea au aparut tulpini rezistente.
!!! Antibiograma este obligatorie
Caractere morfologice
• coci Gram +, 1 mm diam, gramezi (staphylo) (diviziune in planuri perpendiculare – cultura in bulion),
izolati sau perechi (in produse biologice)
Strugure (rom.) =
PERETE BACTERIAN
la bacteriile Gram pozitive
• Gros, omogen, retea tridimensionala vezi schita
• Se asociaza cu : -acizi teichoici (a.t.) 50% din greutatea uscata
-a.t. de perete
-a.t. de membrana
• Polimeri de ribitol sau glicerol fosfati
• Stabilizeaza peretele
• Leaga ionii de Mg si permite functionare enzimelor
membranei celulare
• Antigene majore de S
-acizi teichuronici (contin acid uric si polizaharide neutre)
– antigenici, subtipare streptococi si lactobacili
-lipoglicani (glicolipide)
Structura schematica a peretelui

 stratul bazal de mureina, caracteristic bacteriilor gram pozitive de care sunt legati la exterior
acizii teichoici

• la suprafata lor o enzima legata, denumita “clumping factor” sau coagulaza legata, care transforma
fibrinogenul în fibrina. Nu trebuie confundata cu “coagulaza libera”, secretata în exteriorul celulei
bacteriene si care este caracteristica speciei S. aureus
• la majoritatea tulpinilor de S. aureus, peptidoglicanul este acoperit de proteina A. Aceasta are
proprietatea de a lega în mod nespecific anticorpii prin fragmentul Fc, ceea ce confera stafilococilor
proprietati antiopsonizante
• Unele tulpini sunt încapsulate ceea ce creste proprietatile antifagocitare ale stafilococilor
Structura schematica a peretelui
L-Lys Gly
Caractere de cultura
• in aerobioza facultativ anaerobioza, 35-37oC, medii cu NaCl 7,5%
• mediu lichid (bulion simplu, bulion tripticaz soia, Chapman,– tulbura uniform cu depozit la fundul
tubului
• medii solide: nepretentiosi
– colonii S, 1-3 mm diam, marg regulate, suprafata lucioasa (exista si col M si R)
– pigment auriu, galben sau alb – GELOZA SIMPLA, IN AEROBIOZA
– hemoliza totala sau partiala (cald –rece) – GELOZA SANGE
– mediu cu NaCl 7,5% (Chapman solid)
– sensibil la novobiocin (geloza simpla, Mueller Hinton)
– colonii negre (Baird Parker) – screening pt izolare si numarare S. aureus din produse alimentare
Caractere biochimice, metabolice
• catalaza pozitivi
• oxidaza negativi
• fermenteaza glucoza, manita (S. aureus)
• cresc in cond de pres osmotica ridicata (NaCL 7,5%)
Staphylococcus aureus se deosebeste de alti stafilococi prin:
• caracterele de cultura
• colonii pigmentate galben-auriu, spre deosebire de S. epidermidis si S. saprophyticus care prezinta
pigment alb
• produce pe agar sânge o hemoliza clara spre deosebire de restul speciilor, care produc o hemoliza
incompleta
• prezenta coagulazei
• enzima care are proprietatea de a coagula plasma oxalatata. Restul stafilococilor sunt denumiti SCN
• prezenta dezoxiribonucleazei (termonucleazei)
• prezenta proteinei A în structura peretelui celular
Caractere de patogenitate
• Virulenta
– capsula – la unii – protectie fata de fagocite
– proteina A, ac teichoici (specificitate de specie)
– Enzime:
-coagulaza – libera si legata (clumping factor):
-Stafilococ coagulaza pozitiv (S. aureus)
-Stafilococi coagulaza negativi (SCN)
-DNA-za
-stafilolizina (fibrinolizina)
-lipaze
-hialuronidaza
-fosfataza
• Toxinogeneza
– hemolizine (alfa, beta, gamma, delta)
• alfa caldura, si formol anatoxina
• alfa
• hemoliza totala, beta
• hemoliza cald-rece : leucocidine,TSST1 , toxina exfoliativa , Enterotoxina (A -E)
Catalaza enzima protectiva care catalizeaza conversia peroxidului de hidrogen toxic, acumulat în cursul
metabolismului bacterian, sau eliberat prin fagocitoza, în apa si oxigen molecular
Coagulaza: 2 coagulaze
• coagulaza legata (clumping factor): legata de peretele celular al stafilococului si actioneaza asupra
fibrinogenului transformându-l în fibrina insolubila, rezultând aglutinarea stafilococului.
• coagulaza libera are acelasi efect, dar numai în urma reactiei cu un factor globulinic din plasma
(CRF=coagulase reacting factor), formeaza trombin-like factor, sau stafilotrombina, care la rândul ei
catalizeaza conversia fibrinogenului în fibrina insolubila. Coagulaza libera este utilizata ca marker
taxonomic si de virulenta pentru S.aureus.
S. aureus S. C. N.
Coagulaza + Coagulaza
Hemolizine
• Sunt în numar de 4 ( a, b, d, g ), mai importante în patologia umana fiind alfa-toxina (hemolizina) care
produce o liza eritrocitelor si lezeaza trombocitele si beta-toxina care degradeaza sfingomielina fiind
toxica pentru eritrocite dar si pentru alte tipuri de celule
Leucocidine
• Lizeaza PMN si macrofagele. Bacteriile care produc aceasta toxina au o rezistenta crescuta la
fagocitoza. Este deseori secretata de catre tulpinile izolate din furuncule.
Hialuronidaza
• Depolimerizeaza substanta fundamentala a tesutului conjunctiv, facilitând astfel diseminarea infectiei
Lipaza -100% SA, 30% SCN
• Rol în hidroliza lipidelor, fapt esential în supravietuirea stafilococului la nivelul glandelor sebacee
• Responsabile de invazia stafilococului la nivelul tesuturilor cutanate si subcutanate, fiind implicate în
patogenia furunculelor si carbunculelor.
Exfoliantina -5% din tulpinile de S.aureus
• toxina dermolitica raspunzatoare de producerea sindromului pielii oparite
• tropism cutanat, producând pe plan histologic o decolare intraepidermica, iar pe plan clinic leziuni
buloase
Enterotoxine -50% din tulpinile de S. aureus
• proteine solubile, termostabile (30 de minute la 100°C)
• rezistente la actiunea enzimelor digestive
• 6 tipuri antigenice de enterotoxine (A-E).
• tipurile A si B -asociate cu producerea de bolii
• tipurile C si D sunt asociate cu contaminarea produselor lactate, iar enterotoxina B cu enterocolita
pseudomembranoasa postantibioterapie
• lizeaza PMN si macrofagele
Toxina socului toxic 1 (TSST-1) -2% din S.a.
• stimuleaza macrofagele, care vor elibera cantitati mari de mediatori chimici, cauza a sindromului
socului toxic
beta-lactamazele – numeroase tulpini, inactivarea beta-lactaminelor si reprezinta unul din cele mai
importante mecanisme de rezistenta la aceste antibiotice
TAXONOMIE
• este o disciplina stiin"ifica care se ocupa cu stabilirea unor legi de clasificare si sistematizare a unor
domenii reale, caracterizate printr-o structura complexa.
• în contextul stiin"elor biologice, este o disciplina a clasificarilor speciilor de vie"uitoare de pe Pamânt.
• gr. taxis – ordine , gr. nomos – lege ,TAXON (Taxa – la plural) = unitate de clasificare (Ex. domeniu,
hilum, regn, clasa, ordin, familie, gen, specie, subspecie)
Taxonomie bacteriana
• Sec XIX – 2 regnuri : animal si vegetal
• 1937 – procariote si eucariote (ME)
• 1990 -Carl Woesse – 3 regnuri: Archaea,
Bacteria si Eucariota
• PROCARIOTE (precursoare ale celulelor cu
nucleu)
– Archaebacterii – bacterii extreme (primitive)
(nepatogene pt om)
– Eubacterii – bacterii adevarate
• EUCARIOTE (celule cu nucleu)
Eubacteria
• 30 diviziuni (phyla) – Phylum Firmicutes
• Clasa Bacilli (Firmibacteria) – Ordin Bacillales
-Familia Staphylococcaceae Genuri: Staphylococcus
Jeotgalicoccus
Macrococcus
Nosocomiicoccus
Salinicoccus
Taxonomie
Familia: Staphylococcaceae
(Schleifer and Bell 2010)
Genul: Staphylococcus
(Rosenbach 1884)
49 specii si 26 subspecii
(Euzeby J.P., 2012)
Specia tip: Staphylococcus aureus
(Rosenbach 1884)
Cele mai recent descrise:
-S. jettensis (De Bel et al. 2013)
-S. petrasii
-S. agnetis (Taponen et al.2012, sp.nov)
-S. stepanovicii (Hauschild et al. 2012, sp. nov)
Metode:
• Hibridizare ADN – ARN ribosomal (rRNA)
• Hibridizare ADN-ADN
• Analiza comparativa a oligonucleotidelor 16S rRNA
Definitie
• Coci Gram pozitivi
• Imobili
• Nesporulati :diviziunea celulara -se produce în trei planuri perpendiculare si nu permite separarea
completa a celulelor fiice
• Dispusi in gramezi neregulate (staphylo), izolati sau in perechi
• Aerobi, facultativ anaerobi
• Oxidaza negativi, catalaza pozitivi
• Mezofili (se dezvolta între 10-42°C), cu dezvoltare optima la 37°C
Tratament
• Chirurgical – evacuare puroi
• Antiseptice -local
• Antibiotice – general (parenteral, oral) conform antibiogramei
• Exista rezistenta la peniciline (OXA, Cefoxitin pt determinarea Meticilinorezistentei) • MRSA
• standarde CLSI si EUCAST
• Vaccin stafilococic, Anatoxina si autovaccin
Diagnostic de laborator
• DIRECT (BACTERIOLOGIC)
– RECOLTARE
– TRANSPORT
– EX. MACROSCOPIC – alb galbui cremos
– ex micro – izolati, perechi, lanturi scurte, PMN
– IZOLARE
– IDENTIFICARE – ANTIBIOGRAMA