DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION

SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

IMPLICATIONS OF LOCUS OF CONTROL IN DISTRES AND EMOTIONAL

EXHAUSTION OF UNDERGRADUATE TEACHERS

Lucica Emilia Coșa

Assist. Prof., PhD, ”Petru Maior” University of Tîrgu Mureș

Abstract: The research aims to investigate the implications of locus of control in distress and emotional
exhaustion of undergraduate teachers. The study was conducted on a sample of 834 secondary level
teachers. The instruments used were PDE - Scala on emotional distress profile ;, Burnout Inventory
(Christina Maslach); Questionnaire IPAH (Multidimensional Locus of Control). The study results
highlight the increased tendency of teachers (79% of those investigated) have an internal locus of control
and show that it is a good predictor of distress and low emotional exhaustion.

Keywords: distress, instead of internal control, external locus of control, emotional exhaustion, teachers

1. Locul controlului – orientări și clarificări conceptuale

Pornind de la teoria învățării sociale, Rotter (1966) introduce conceptul de locul contr

olului, concept spre care s-au focusat multe studii în anii care au urmat. Fără a clarifica toate
aspectele și contradicțiile existente, rezultatele studiilor au evidențiat legătura dintre orientarea
locului controlului și variabile precum: domeniul de activitate, genul, performanța în muncă,
starea de bine, boală sau stres.

Definit de Rotter ca fiind modul în care o persoană își explică succesul sau eșecul, prin
cauze de tip intern sau extern, controlabile sau necontrolabile, locul controlului este de două
tipuri, intern și extern. Locul controlului intern reprezintă convingerea că responsabilitatea
pentru eșec, respectiv meritul pentru succes stă în defectele, erorile, respectiv în aptitudinile și
calitățile persoanei respective. Locul controlului extern se referă la convingerea că sursa

322
 DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION
SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

evenimentelor (pozitive sau negative) se găsește în soartă, destin sau puterea altora. Internalitatea
respectiv externalitatea sunt două capete ale unui continuum.

În prezent, termenul de locul controlului este deseori înlocuit cu conceptul de percepere

subiectivă a controlului. Concluzia unor studii prezentate de Legeron1 evidențiază faptul că nu
realitatea controlului ci sentimentul de control este importantă când vorbim despre stres. De
asemenea, așa după cum apreciază o serie de autori2 ,3 există și o altă perspectivă asupra acestui
concept, perspectivă adoptată de cele mai multe studii recente. Locul controlului este văzut ca o
trăsătură bidimensională: o dimensiune referindu-se la scopurile și succesele personale iar a
doua la controlul asupra sistemului socio-economic și politic.

Numeroasele studii realizate în această direcție au evidențiat o serie de corelații între

orientarea controlului și o serie de alte trăsături ale persoanei. Interniștii au un nivel al motivației
de autorealizare mai ridicat decât externiștii() 4, o poziție mai activă și tendința de orientare către
situații care oferă oportunități de realizare a obiectivelor5, încredere în sine mai mare,
responsabilitate pentru acțiunile și consecințele propriului comportament, tendințe continue spre
succes, sănătate și abilități de adaptare mai bune 6. Locul controlului intern corelează cu stilul
apreciativ de timp empatic și creativ și competențe socio-emoționale mai ridicate 7. Pe de altă
parte, persoanele cu un loc extern al controlului sunt mai puțin competente în relațiile
interpersonale, inferioare în domeniul abilităților sociale, indecise cu privire la cariera
profesională8. Oamenii tind să adopte o orientare predominant externă, odată cu înaintarea în
vârstă sau în urma confruntării cu anumite experiențe negative de viață. Aceiași persoană poate
manifesta o orientare externă sau internă în funcție de situație sau de rolul profesional9Sarason și

1
Legeron, P., Cum ne apărăm de stres, Editura trei, București, 2003, p.140
2
Băban, A., Psihologia sănătății, Suport de curs, Universitatea „Babeș Bolyai‖, Cluj – Napoca, 2005
3
Brate, A., Stresul – o abordare interdisciplinară, Editura Almamater, Sibiu, 2002
4
Schultz, Schultz 2005, apud Balgiu, B.A., Implicația locului controlului în structura personalității. Studiu pe
funcționari publici. În Revista de Psihologie, 57, 2011 p. 44)
5
Lefcourt, 1982, cit de Balgiu, idem, p 45
6
Loosemore, M.Lam, M.,The Locus of Control: Safety In: Conctruction Management and Economics, 2004, vol 22,
p.385-394.
7
Paladi, A. Influențe educaționale în formarea locului de control În Studia Universitatis, Seria Științe ale Educației,
Chișinău, 2011, nr 9, p 136
8
Stărică, C.E., Psihologia dezvoltării. Psihologie aplicată, Probleme și perspective, 2003, 10, p 16
9
Balgiu,B.A., idem, p 53

323
 DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION
SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

colab., 10, susțin, în consens că locul controlului extern ar fi asociat cu o proporție mai mare de
insatisfacții și cu o predispoziție netă spre anxietate și depresie.

2. Locul controlului în distresul emoțional

Locul controlului ocupă un rol important în discuțiile și cercetările pe marginea

problematicii stresului. Modul de reacție în fața agenților stresanți este influențat de locul
controlului, adică de măsura în care indivizii percep că pot controla orice tip de situație. Indivizii
interni se percep ca având un control mai mare și au tendința de a se simți mai puțin amenințați
de stresori decât cei externi iar în situații stresante prezintă astfel mai puține reacții adverse.
Locul controlului intern este protector în stresul psihic acut și cronic prin receptivitatea crescută
a persoanei la informațiile din mediu cu valoare adaptativă, prin rezistența la presiunile externe,
prin încrederea în forțele proprii și prin gradul crescut de angajare în situație. Deși am amintit de
cercetări care susțin rolul locului intern al controlului în fața stresului, nu lipsesc nici
argumentele care consideră locul controlului ca fiind irelevant sau protector doar în cazul
stresului acut, nu și în cel cronic 11 Unii autori citați de A Baban12 demonstrează efectul pozitiv al
locului controlului intern doar în situațiile ambigue de stres. În anumite circumstanțe nivelul
ridicat al internalității poate avea efecte negative.

Baban, A. 13 interpretează aceste contradicții prin distincția pe care o consideră necesară

între tipurile de loc al controlului. Externalitatea poate fi defensivă (când persoana atribuie
eșecul factorilor externi, protejându-se astfel pe sine) și pasivă (care este expresia percepției
lipsei de control, cu efecte negative). Internalitatea este responsabilă (exprimând dorința de a-și
asuma controlul și responsabilitatea pentru succes și eșec) și culpabilizantă (subiectul
autoblamându-se pentru eșecuri dar în același timp neacordând suficientă importanță succeselor).
Autoarea sugerează că doar internalitatea responsabilă este o sursă de sanogeneză.

10
Sarason şi colab 1978, cit. de Baban, A idem
11
Cohen, 1989 apud Bucur, E., Boza, M.,Sentimentul de singurătate și strategiile de coping la persoanele văduve și
divorțate, În Psihologie socială, Nr 21(I), Editura Polirom, Iași, 2008, p 29
12
Murphy, 1991, Bãban, idem, p. 96
13
Baban, idem

324
 DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION
SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

Ne-a atras atenția analogia realizată de Gallwey,W.T. 14, între oamenii stresați și bilele de
biliard. ―Stresul are propriul impuls la fel cum are și o bilă după ce e lovită de alta, pe masa de
biliard. Când sunt stresați, oamenii se mișcă nu în direcția în care intenționau ci acolo unde îi
duce impactul”. Mai precis, stresul se naște din sentimentul lipsei controlului și conduce la lipsa
de control.

Pornind de la controversele existente pe această temă și de la rezultatele unor studii mai

vaste pe marginea distresului emoțional și a dimensiunilor burnout-ului la cadrele didactice din
mediul preuniversitar,1516apreciem că această categorie profesională, prin caracteristici ce țin de
nivelul educației, de statut și de direcția specializării, pot prezenta anumite particularități care
merită studiate și supuse atenției.

3. Metodologia cercetării

3.1. Scopul: Identificarea unor implicații ale locului controlului în distresul și epuizarea
emoțională la profesorii din mediul preuniversitar.

3.2. Ipotezele cercetării

Ipotezele studiului ne-au fost sugerate de numeroasele concluzii ale studiilor din literatura de
specialitate

Ip.1. Profesorii din mediul preuniversitar tind să aibă un loc al controlului extern;

Ip.2. Există o corelație puternic pozitivă între locul controlului extern și un nivel ridicat al
distresului emoțional la profesorii din mediul preuniversitar;

Ip.3. Locul controlului extern corelează pozitiv cu epuizarea emoțională la profesorii din mediul
preuniversitar.

3.3. Metoda

14
Gallwey, T. W., Jocul interior și stresul, Editura Spandugino, București, 2011, p 40
15
Coșa, L ., Rolul mediatorilor psihologici ai distresului emoțional la profesorii din învățământul preuniversitar.
Impactul intervențiilor de dezvoltare personală. Teză de doctorat, Cluj Napoca, 2011
16
Coșa, L., (2011) Mecanisme de coping și distres emoțional la cadrele didatice din mediul preuniversitar, În
Cercetarea modernă în psihologie, Direcții și perspective, Editura Universitară, București

325
 DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION
SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

3.3.1. Subiecții

În cadrul prezentului demers au fost selectate un număr de 834 cadre didactice cu vârste
cuprinse între 22-55 ani. Repartiția pe vârste este următoarea: 41% sub 35 ani, 34% cu vârsta
cuprinsă între 36-45 ani, 24,2% cu vârsta peste 46 ani (media de vârstă egală cu 35,6 ani).
Cadrele didactice participante la studiu au fost împărțite în cinci categorii, în funcție de vechimea
în muncă. Din perspectiva de gen, din numărul total de participanți, se regăsesc 186 persoane de
sex masculin (22,3%) și 648 persoane de sex feminin (77,7% ). Cercetarea s-a desfășurat în
perioada aprilie-septembrie 2010, în școli din județul Mureș, Harghita și Covasna. Modalitatea
de eșantionare a fost cea nealeatorie-pseudoaleatorie sau de conveniență, fiind utilizați
participanți disponibili. Această situație s-a creat din considerente de ordin practic. Participanții
au fost rugați să răspundă în scris.

3.3.2. Instrumentele

În vederea verificării validității ipotezelor am aplicat următoarele instrumente:

 PDE - Profilul Distresului Emoțional este o scală cu 26 de itemi care măsoară emoții
negative disfuncționale și emoții negative funcționale, concepută în 2005 (Opriș și Macavei)
pornind de la itemii Profilului Distresului Emoțional, varianta scurtă, la care li s-au adăugat
cuvinte ce descriu emoții identificate cu ajutorul dicționarului de sinonime. Cei 26 de itemi care
formează varianta finală a scalei, au rezultat în urma unei validări cu experți și a mai multor
studii experimentale menite să stabilească relevanța lor și subscalele în care se încadrează.

 Chestionarul IPAH (Multidimensional Locus of Control) (Rotter, 1966) cuprinde 29 de

itemi, dintre care 23 vizează direct locul controlului iar 6 itemi au fost incluși de autor pentru a
face mai ambiguu scopul testului (este vorba despre itemii : 1, 8,14,19,24,27). Fiecare item
conține 2 afirmații, una referindu-se la internalitate, cealaltă la externalitate. Subiectului i se cere
să indice care dintre cele două afirmații exprimă mai bine convingerea sa. Conținutul itemilor se
referă la domenii variate ale vieții (ex: succes școlar și profesional, relații interpersonale,
politică).

326
 DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION
SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

 Inventarul de Burnout Maslach.17Inventarul este conceput ca o scală după modelul scalei

în șapte trepte de intensitate a lui Th. Adorno. Această scală conține în versiunea originală 23de
itemi grupați pe cele trei dimensiuni menționate anterior: depersonalizarea, derealizarea
personală, epuizarea emoțională. Subiecții aleg între cele șapte trepte de intensitate valoarea care
cred că îi caracterizează cel mai bine.

3.4.Termenele

Studiul s-a desfășurat în perioada aprilie - septembrie 2010

3.5. Rezultatele

obținute și analiza datelor:

Analizele statistice au fost realizate cu ajutorul programului SPSS 17

Discuțiile pe marginea ipotezelor de cercetare au permis validarea acestora, după cum urmează:

Ip 1 . Profesorii din mediul preuniversitar tind să aibă un loc al controlului extern.

Pentru a verifica această ipoteză, am recurs la aplicarea chestionarului ―Locus of

control‖. În urma aplicării și cotării, datele au fost prelucrare statistic, folosindu-ne de
următoarele metode: frecvențe procentuale, corelații bivariate, histograme și regresii logistice
multinominale.

Analiza frecvențelor (Tabelul 1) ne permite să remarcă faptul că, locul controlului extern
este prezent doar la 20,3% dintre cadrele didactice iar locul control interior este prezent la
79,7% dintre cei investigați. Deși rezultatele obținute ne-am surprins în prima etapă, în sensul că
ne-am fi așteptat ca procentul celor cu un control extern să fie mult mai mare, o analiză mai
amănunțită a lor ne-a permis evidențierea unor aspecte importante.

17
Maslach, C., Jackson, S. E., & Leiter, M. P., (1996). Maslach Burnout Inventory Manual Third Edition, Palo Alto,
CA: Consulting Psychologists Press, Inc.

327
 DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION
SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

Frecvențe Procentaje

Locul controlului intern 665 79,7

Locul controlului extern 169 20,3

Total 834 100,0

Tabelul 1 Frecvențe- locul controlului la profesorii investigați

Analiza diagramelor de mai jos (Figura 1)

Figura 2 Relația locul controlului - variabila gen -vârstă

ne ajută să remarcăm faptul că persoanele din cadrul eșantionului investigat, de gen feminin, tind
să aibă un loc al controlului orientat spre interior iar cele de gen masculin un loc al controlului
extern. De asemenea, pe măsură ce înaintează în vârstă orientarea locului de control este spre
exterior. Aceste date sunt în concordanță și cu alte date din literatura de specialitate.

Ip.2..Există o corelație pozitivă între nivelul ridicat al distresului și Locul controlului

exterior:

Analizând alte legături ale locului control cu celelalte aspecte investigate, (Tabel 2) am ajuns la
următoarele concluzii:

328
 DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION
SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

Distres Locul control

Spearman's rho Distres 1,000 ,201**

Locul control ,201** 1,000

Tabel 2. Corelația distres - locul control

După cum se poate observa, locul controlului extern corelează puternic pozitiv cu
distresul ridicat. Rezultatele sunt explicabile în condițiile în care Locul de control intern implică
convingerea că puterea și controlul personal pot influența evenimentele, că succesele proprii se
datorează aptitudinilor și muncii depuse. Dar probabil că singur are o putere prea mică asupra
distresului emoțional. Prin urmare, analizele suplimentare (Teză doctorat, 2011) vin să aducă o
serie de precizări legate de rolul locului controlului în ecuația distresului emoțional. Analiza de
regresie logistică a permis evidențierea faptului că locul controlului este un bun predictor al
distresului scăzut.

În concluzie: Astăzi psihologia cognitivă tinde să evidențieze în cadrul studiilor realizate, faptul
că locul de control conduce la distres emoțional deoarece contribuie sau activează evaluările
realizate de individ în situații specifice. Totuși, în cadrul studiului nostru locul controlului extern
se asociază puternic pozitiv cu distresul ridicat și locul controlului intern este un bun predictor
al distresului scăzut. De asemenea, locul control extern se asociază pozitiv cu genul masculin.
Este poate o altă explicație a corelației pozitive dintre distresul ridicat și genul masculin.

Toate aceste date conduc la validarea ipotezei potrivit căreia ―Există o corelație pozitivă între
nivelul ridicat al distresului și locul de control extern‖.

Ip.3. Locul controlului extern corelează pozitiv cu epuizarea emoțională la profesorii din mediul
preuniversitar.

Primele date ne-au orientat să credem că vechimea în muncă este predictorul

dimensiunilor burnout-ului, dar informațiile oferite de regresia logistică multinominală au reușit
să aducă o serie de clarificări importante. Corelația puternic pozitivă r = 0,76** între vechimea
în muncă și vârstă a condus la aceste corelații între vechimea în muncă și dimensiunile burnout-

329
 DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION
SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

ului. Analiza gradului de asociere a variabilei gen cu variabila vechime respectiv vârstă nu a
evidențiat existența unor corelații semnificative. Astfel că, profesorii de gen masculin nu se
asociază cu o vechime mai îndelungată în muncă, respectiv o vârstă mai mare. Pe de altă parte,
datele obținute prin intermediul regresiei evidențiază rolul de puternic predictor în cazul valorilor
scăzute ale dimensiunilor burnout-ului, deținut de locul controlului intern. Pe de altă parteaceste
date permit confirmarea ipotezei.

Concluzii

79,9% dintre cadrele didactice investigate au locul controlului intern. Cadrele didactice
de gen feminin, tind să aibă un loc al controlului orientat spre interior iar cele de gen masculin un
loc al controlului extern. Pe măsură ce înaintează în vârstă, orientarea locului de control este spre
exterior. Există o corelație puternic pozitivă între locul controluui extern și un nivel ridicat al
distresului emoțional. Iar locul control intern este un predictor puternic al nivelului scăzut al
dimensiunilor burnout-ului în cazul cadrelor didactice investigate. Toate aceste concluzii
confirmă anumite date existente în literatura de specialitate dar aduc și câteva precizări privind
importanța orientării locului controlului atât în distresul emoțional cât și în burnout.

1. BIBLIOGRAPHY:
2. Băban, A., Psihologia sănătății, Suport de curs, Universitatea „Babeș Bolyai‖, Cluj –
Napoca, 2005.
3. Balgiu, B.A., Implicația locului controlului în structura personalității. Studiu pe
funcționari publici. În Revista de Psihologie, 57, 2011.
4. Brate, A.,Stresul – o abordare interdisciplinară, Editura Almamater, Sibiu, 2002.
5. Coșa, L., Rolulmediatorilor psihologici ai distresului emoțional la profesorii din
învățământul preuniversitar. Impactul intervențiilor de dezvoltare personală. Teză de
doctorat, Cluj Napoca, 2011.

6. Coșa, L., Mecanisme de coping și distres emoțional la cadrele didatice din mediul
preuniversitar, În Cercetarea modernă în psihologie, Direcții și perspective, Editura
Universitară, București, 2011.

330
 DISCOURSE AS A FORM OF MULTICULTURALISM IN LITERATURE AND COMMUNICATION
SECTION: PSYCHOLOGY AND EDUCATION SCIENCES Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2015, ISBN: 978-606-8624-21-1

7. Loosemore, M.Lam, M.,The Locus of Control: Safety In: Conctruction Management and
Economics, 2004, vol 22, p.385-394.
8. Gallwey, T. W., Jocul interior și stresul, Editura Spandugino, București, 2011.
9. Matheews.,G, Deary, I.J., Whiteman, M.C., Psihologia personalității, Editura Polirom,
Iași, 2005.
10. Maslach, C., Jackson, S. E., & Leiter, M. P., Maslach Burnout Inventory Manual Third
Edition, Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press, Inc., 1996
11. Paladi, A. Influențe educaționale în formarea locului de control În Studia Universitatis,
Seria Științe ale Educației, Chișinău, 2011, nr 9, p 136- 138.
12. Soh, K.C, Locus of Control as a Moderator of Teacher Stress in Singapore. The Journal
of Social Psychology. 126(2), 257-258, 1986
13. Stărică, C.E., Psihologia dezvoltării. Psihologie aplicată, Probleme și perspective, 10,
Social Psychology. 126(2), 257-258, 2013

331