Judec judecata

Am avut ocazia să vizitez judecătoria din Bălți de două ori și de fiecare dată am rămas cu impresii
contradictorii.
Prima vizită efectuată în această clădire impunătoare cu patru etaje am avut-o în timpul orelor de
legislația presei. Atunci am beneficiat de o prezentare generală a insituției și, respectiv, am avut
prilejul să particip la cîteva procese pentru a ne forma o viziune generală. Cea de-a doua vizită nu
a fost cu mult diferită de prima, avînd ocazia să analizăm mai bine atmosfera și calitatea proceselor
desfășurate.
Din start, am așteptat entuziasmați această plecare, ajungînd însă la fața locului am intrat înăuntru
și am simțit prin toți porii negativismul și răceala pe care o emanau pereții acesteia. Oamenii care
așteptau pe holuri pînă a fi chemați în instanță emanau aceeași tensiune pe care și ceilalți o simțeam
în aer. Pe holurile slab încălzite și zgîrcit luminate am fost conduși către cămăruțele de dimensiuni
infirme în care sunt încuiați deținuții aduși de către convoi. Cele cinci cămăruțe, așezate într-un șir
erau încuiate cu lacăt. Am aflat că celulele minuscule pot găzdui pînă la șase deținuți. Lipsa
condițiilor favorabile și a oxigenului te sufocă și te face să te gîndești la prețul libertății. Dacă
fiecare ar cunoaște locul în care ar urma să fie aduși în caz de încălcare a legii, atunci cu siguranță
ar ezita să se abată de la ea. Din păcate, o societate fără conflicte rămîne un proiect utopic.
Dacă prima vizită mi-a creat impresia de organizare și rigoare, atunci cea de-a doua a reprezentat
exact opusul. Așteptînd pe holurile judecătoriei ora la care urma să demareze procesul la care
asistam, am observat că sobrietatea de care trebuie să dea dovadă angajații unei insistuții
judecătorești, lipsește cu desăvîrșire. Bluze, pantaloni, fuste și pantofi de diferite modele și diverse
culori cu care erau îmbrăcate angajatele, mi-a dat impresia că se aflau la o prezentare de modă.
Tocurile înalte pe care le stăpîneau cu greu le-a făcut pe cîteva dintre angajate să se împedice pe
holuri și scări, abținîndu-se să facă contact cu podeaua. Ședințele de judecată au dat impresia de
lipsă de profesionalism din partea traducătorilor. Discursul celor prezenți fiind tradus parțial, astfel
denaturîndu-se mesajul real transmis. Atitudinea neserioasă, care persistă în sălile de judecată din
partea inculpaților, neprezentarea la proces, mi-a dat impresia de o joacă continuă cu libertatea.

Alina Baran
Gr JR23Z