Universitatea Politehnica-Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerii

CENTRALE HIDROELECTRICE

Studenti: Andrian Stefan

Balajel Luiza

Banica Adriana

Dako Maria

Gaiculescu Diana
 Introducere:

Industria energiei electrice reprezinta o ramura economica de mare importanta pentru

economie, viata sociala si in activitatile omului, fiind folosita in iluminat, la consumul casnic,
pentru usurarea activitatilor gospodaresti, dar si in industrie, agricultura, transporturi si
telecomunicatii, precum si in alte domenii.

Energia electrica a revolutionat mijloacele de productie si aparatura folosita in toate

domeniile de activitate, ea poate fi transportata la mari distante prin linii electrice de inalta si joasa
tensiune.

Uzinele care folosesc energia caderilor de apa se numesc HIDROCENTRALE.

In acest caz, drept resursa primara este energia potentiala conservata in caderile naturale
sau artificiale de apa. In acest scop se foloseste apa din rauri, fluvi, prin crearea de noduri
hidrotehnice (in cascade), actiune ce permite totodata si reglarea debitelor bazinelor hidrografice.

Amenajarile hidroenergetice sunt amplasate in zonele de inalta cadere, de cadere mijlocie

sau pe firul apei (de derivatie).

Primele hidrocentrale au fost construite in zonele muntoase cu pante accentuate, avand

puteri instalate in jurul a 100 MW.

Prin amenajare hidroenergetica se intelege complexul de constructii si instalatii cu ajutorul

carora se realizeaza concentrarea energiei hidraulice a unui curs de apa si transformarea ei in
energie electrica.

O amenajare hidroelectrica urmareste obtinerea unei caderi de apa cat mai mari in
conditiile unui debit maxim. Se impune de asemenea asigurarea unui regim de lucru uniform al
CHE ceea ce necesita uniformizarea debitului cursului de apa, lucru obtinut prin realizarea unei
acumulari de apa. Amenajarile hidroelectice realizeaza caderi de apa de la cateva zeci de metri
pana la cateva mii.
Principalele elemente ale unei amenajari hidroenergetice sunt:

1. Polder, lac redresor, lac de acumulare

2. Noduri de presiune-care cuprind urmatoarele uvraje principale:

-castelul de echilibru, care atenueaja socul loviturii de berbec cauzate de inchiderea brusca

a vanei de admisie la turbina

-galeria/ canalul/ conducta de adictiune, care are rolul de conducerea apei catre turbina,

pana intalneste conducta fortata

-casa vanelor

3. Conducta fortata- este practic „ drumul spre turbina” si face parte din circuitul hidraulic

intern al turbinei

4. Racordul conducta fortata- centrala se face direct, in cazul montarii unei singure turbine,

sau prin intermediul unui distribuitor, in cazul mai multor turbine.

5. Centrala hidroelectrica- este cladirea care adaposteste echipamentele mecanice si electrice

ale amenajarii:

-turbina si elementele sale auxiliare, amplasate subteran transforma energia hidraulica a

apei in energie de rotatie

-generatorul cu elementele sale auxiliare- este rotit de turbina (are in general ax comun cu

al turbinei), este format dintr-un stator fix si un rotor mobil. Prin intermediul infasurarilor

statornice si rotorice, generatorul, prin rotatie, produce putere si energie electrica. Aceasta

putere este colectata prin intermediul unor bare care transporta energia catre statia de

transformare si apoi, catre liniile de transport.

6. Canal de fuga- conduce apa inapoi pe circuitul sau natural.

O clasificare a schemelor de amenajare hidroenergetica este prezentata mai jos:

 Amenajari hidroenergetice gravitationale- valorifica potentialul natural al unui curs

de apa:

- tip baraj: - cu centrala in frontul barajului( fluviale: CHE Portile de fier I si II,

CHE de pe Olt)

-cu centrala la piciorul barajului( lac Tarnita, pe raul Somes)

-cu derivatie( aductiune) :-sub presiune( galerie/tunel hidrotehnic)

-cu nivel liber( canal hidroenergetic)

-tip baraj cu derivatie

 Amenajari hidroenergetice cu acumulare prin pompare, valorifica potentialul

natural al raului si creeaza un potential artificial prin pomparea apei inapoi in lac:

-in circuit inchis – cu pompare pura

- cu pompare mixta

-in circuit deschis – cu pompare pura

- cu pompare mixta

A. Amenajarile hidroenergetice gravitationale

 Amenajarile prezentate sunt denumite si amenajari gravitationale pentru a le

distinge de amenajarile hidroenergetice cu acumulare prin pompare

 AHE gravitationale sunt cele care valorifica potentialul natural al cursurilor de apa
 AHE tip baraj

Sunt acele amenajari la care caderea este realizata integral de baraj, cladirea centralei fiind

amplasata fie in frontul barajului( centrala fluviala) sau la piciorul barajului. Acest tip de AHE se

adopta in general la raurile de campie cu panta mica.

Caderea utilizabila( neta) este realizata integral in zona lacului de acumulare fiind egala cu

diferenta dintre cota apei la coada lacului si cota apei in aval de centrala din care se scade pierderea

de cadere corespunzatoare volumului in lac.

Cladirea centralei se amplaseaza in frontul barajului pana la caderi de cel mult 30- 40m si in

general pe rauri cu debite mari, aceasta limitare fiind impusa de faptul ca, cladirea centralei trebuie

sa preia forta hidrostatica data de apa din lac.

La caderi mai mari, cladirea centralei se amplaseaza imediat in aval de baraj. Aductiunea apei la

turbina din centrala este de lungime foarte mica.

AHE cu acumulare prin pompare

Sunt destinate imbunatatirii functionarii sistemelor energetice.Sunt utilizate pentru reglajul

frcventa- putere din cadrul graficului de sarcina, fiind obligatorii in momentul in care, in sistem

exista un producator mare care nu are flexibilitate pornire- oprire( centrala nuclear electrica).

Aceste AHE servesc pentru acumulare energiei in cadrul unui sistem electroenergetic. Puterea

electrica ceruta de consumatori este valabila in timp, prezentand variatii importante chiar in

descursul unei zile.

Centralele cu acumulare prin pompare functioneaza, in general, ca un producator de energie in

perioadele de consum de pe curba de sarcina si ca un consumator in perioadele de gol de sarcina,

echilibrand balanta puterii produse-consumate, astfel in cat marii producatori, centralele nuclear-
electrice si termoelectrice-centrale cu pornire-oprire care necesita timp indelungat) sa nu fie nevoit

sa opreasca centralele in aceste perioade de gol.

Centralele hidrolectrice cu acumulare prin pompare au doua rezervoare. In perioadele de varf de

sarcina, centrala se comporta ca un producator, uzinand debitul din primul rezervor. Debitul uzinat

este stocat in cel de-al doilea rezervor. Pe perioadele de gol de sarcina, turbinele care sunt de obicei

reversibile( pompe/turbine) isi schimba functionare in pompe si pompeaza apa inapoi in primul

rezervor. Pompele sunt consumatori de energie si preiau diferenta de energie consumata necesara

pentru buna functionare a marilor producatori. Astfel, acestia nu sunt obligati sa opreasca

centralele iar sistemul ramane in echilibru.

O alta clasificare AHEAP este:

 Dupa ciclul de pompare-turbinare:

 Cu ciclu zilnic

 Cu ciclu saptamanal( se pompeaza in plus volumul in rezervorul superior in zilele

nelucratoare si se turbineaza acest volum in zilele lucratoare)

 Cu ciclu anual( sezonier) – se pompeaza in perioada de vara si se turbineaza in perioada

de iarna.

 Dupa numarul de masini energetice:

 Cu patru masini energetice( turbina, pompa, motor electric, generator electric)

 Cu trei masini energetice( pompa, turbina, masina electrica reversibila)

 Cu doua masini energetice( masina electrica revesibila si masina hidraulica reversibila).

 AHE tip baraj. Clasificarea barajelor

Barajele sunt constructii hidrotehnice, transversale cursului de apa, ce au rolul de a ridica si

controla nivelul apei in bieful amonte sau de a realiza acumularea unui anumit volum de apa in

acest bief.

Clasificarea barajelor:

 Dupa scopul urmarit

-baraje de acumulare de mare inaltime, care creeaza lacuri de acumlare de mare capacitate cu

scopul de a realiza regularizarea debitelor, atenuarea viiturilor, satisfacerea nevoilor de apa ale

consumatorilor industriali si agricoli.

-baraje de retentie( de derivatie), de mica inaltime, care realizeaza ridicarea nivelului apei in

masura necesara pentru ca apa sa poata fi derivata pe o aductiune. Volumele de apa acumulate in

lacurile create de aceste baraje sunt mici si nu permit regularizari de durata.

 Dupa structura:

-fixe – baraje de inalta cadere, cu acumulari mari

-mobile – baraje de mica inaltime cu scopul de a realiza inaltimea necesara devierii apelor pe

aductiunile ce duc apa la folosinte( centrala hidroelectrica, irigatii, etc.). Acumularile realizate cu

astfel de baraje au capacitate mica.

 Dupa materialul din care sunt executate:

-din lemn

-din pamant( materiale locale)

-din anrocamente si zidarie uscata

-din beton sau beton armat

-metalice, fixe sau mobile

 Dupa modul in care preiau diversele solicitari si le transmit terenului de fundatie:

-baraje de greutate – constructii masive din beton armat care transmit terenului de fundatie

sarcinile preluate din diversele incarcari cu ajutorul greutatii proprii. Stabilitatea acestor baraje

la rasturnare si alunecare se asigura prin masa lor si prin fortele de frecare care iau nastere intre

baraj si terenul de fundatie, forte care sunt direct proportionale cu greutatea barajului.

-baraje arcuite – barajele la care presiunea hidrostatica a apei( principala incarcare) este

preluata de catre o membrana din beton, de grosime variabila, curbata atat in plan orizontal,

cat si in plan vertical, si care lucreaza ca o structura complexa in spatiu. Transmiterea

eforturilor catre versanti si terenului de fundatie se face in plan orizontal prin intermediul

arcelor, iar in plan vertical prin cel al consolelor.

-baraje evidate si cu contraforti – barajele la care golurile provenite din largirea rosturilor

devin mult mai mari si care preiau presiunea apei si din contraforti, pe care se reazama

elementele de retentie si care transmit sarcina terenului de fundatie.

-baraje descompuse – baraje alcatuite din elementele de retentie de diferite forme( placi, bolti,

cupole, etc.), care preiau presiunea apei si din contraforti, pe care se reazama elementele de

retentie si care transmit sarcina terenului de fundatie.

 Dupa modul de descarcare al apelor mari din bieful amonte in cel aval:

-baraje deversoare( barajele din beton, de diferite tipuri)

-baraje nedeversoare( barajele din materiale locale)

Cladirea centralei hidroelectrice

 Centrala hidroelectrica reprezinta ansamblul de cladiri si echipamente electrice si mecanice

din cadrul unei amenajari hidroenergetice, in care se realizeaza efectiv transformarea energiei

potentile si cinetice a apei in energie mecanica si apoi in energie electrica.

 Centrala hidroelectrica, cuprinde din punct de vedere constructiv urmatoarele parti:

-sala masinilor – turbinele si generatoarele sau doar generatoarele

-infrastructura – sustine echipamentul principal si turbinele

-sala de comanda – cuprinde aparatajul de comanda, control si semnalizare

-incaperi anexe si postul de transformare

 Centralele hidroelectrice se pot impartii, dupa cadere, in:

-centala de joasa cadere( H<15m, intreaga cadere se realizeaza in jurul centralei)

-centrale de cadere mijlocie( 15m<H<50m, exista o conducta fortata sau un put fortat care face

corp comun cu infrastructura centralei)

-centrale de mare cadere( H>50m, conducta fortata este independenta de constructia centralei)

 In functie de tipul de energie hidraulica pe care o prelucreaza, centralele pot fii:

-centrale hidroelectrice gravitationale

-centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare

-centrale mareomotrice

-centrale care utilizeaza energia valurilor

 In functie de amplasamentul centralei, centralele hidroelectrice se impart in:

-centrale baraj, amplasate pe firul apei si preiau caderea direct din bieful amonte; sunt specifice

amenajarilor de tip fluvial cu debite mari si caderi mici

-centrale amplasate la piciorul barajului, dispun de aductiuni secundare scurte

-centrale pe derivatie, nu preiau apa direct din bieful amonte ci printr-un canal sau conducta
 Accesul la centrala influenteaza pozitia si cota platformei de montaj. Acesta se face pe

sosele, pe cai ferate normale proiectate astfel incat sa permita transportul echipamentelor pana

la platforma de montaj. Daca centrala este amplasata pe o cale navigabila, accesul se face pe

apa. La centralele subterane transportul pieselor grele necesita amenajari suplimentare fata de

centralele aeriene( tuneluri de acces, puturi, galerii inclinate, dotate cu utilaje de ridicat si de

transportat). Racordarea centralei la reteaua electrica de transport se face prin intermediul unor

instalatii de inalta tensiune. De obicei barele colectoare ale generatorului sunt racordate la

postul de transformare si la serviciile interne ale centralei, apoi mai departe la liniile de

transport. La centralele mari pentru serviciile interne sunt prevazute posturi suplimentare de

transformare dotate cu transformatoare coboratoare sau grupuri diesel. Centralele mici cu

grupuri putine au o singura incapere care tine loc si de sala masinilor si de camera de comanda.

Instalatiile auxiliare sunt formate din cablurile electrice dispuse din canalele accesibile si

izolate, instalatiile de racire ale generatoarelor, instalatia de ulei sub presiune pentru comanda

agregatelor, instalatia de evacuare a infiltratiilor, instalatia de prevenirea si stingerea

incendiilor.

Concluzii:

Energia electrică nu se găseşte în natură decât în mică măsură în trăsnete, fulgere şi nu poate
fi captată pentru a fi utlizată în diverse procese, fiind produsă prin transformarea diferitelor
forme de energie primară în centrale electrice.

Avantajele hidrocentralelor constau în costul energiei electrice scăzut, nu necesită

combustibili, personal redus sde întreţinere şi exploatare, nu poluează, siguranţă în funcţionare,
randament ridicat.

Dezavantajele sunt legate de dependenţa de regimul fluvial, existenţa surselor de apă,

valoarea ridicată a investiţiei, efectuarea construcţiilor durează mult şi necesită forţă de muncă
numeroasă. Prin construirea unui baraj de acumulare pe cursul apei se produc derglari ale climei,
florei, faunei din zona învecinată, datorită modificării regimului precipitaţiilor dispărând specii de
plante şi animale. Lacurile de acumulare împiedică transportul de substanţe fertile care se depun
mai ales în zona gurilor de vărsare a fluviilor, în delte.

Amenajarile hidroenergetice constituie un exemplu de folosinta complexa, deoarece apa

acumulata intr-un lac artificial poate fi folosita in acelasi timp pentru producerea de
energie,alimentarea cu apa a zonelor agricole (irigatii) , alimentarea cu apa potabila sau
industriala a centrelor apropiate, piscicultura, combaterea eroziunii solului,agrement, etc.

Fata de energia obtinuta prin arderea combustibililor clasici( petrol, carbune, sisturi
bituminoase) sau reactiile metalelor radioactive(uraniu imbogatit, plutoniu), energia electrica
obtinuta prin amenajarea cursului raurilor sau fluviilor este in primul rand "curata", fara a elibera
in mediul inconjurator nici un fel de noxe.
Amenajarile hidroelectrice permit ,pe langa folosintele energetice si alte folosinte, asa cum
am aratat: in agricultura,piscicultura,gospodarirea apelor, turism.
Amortizarea cheltuielilor constructiilor executate se face relativ rapid, astfel incat investitiile
ulterioare sunt minime,numai pentru intretinere, ceea ce conduce la un cost ieftin al kilowatt-ului
(adica apa este gratuita) , in comparatie cu centralele termice la care combustibilul are costuri din
ce in ce mai ridicate.
Dezavantajele constau in modificarea biotopului inconjurator,necesitatea exproprierilor
terenului din calea constructiilor,anii secetosi care pot scadea dramatic nivelul in lac.

In Romania zilelor de azi este mult mai avantajoasa obtinerea energiei electrice din
hidrocentrale, deoarece acestea sunt existente, nu necesita import de combustibili si sistemul
hidrotehnic este foarte bine organizat.
Bibliografie

*** www.agp.ro/ro/energia_hidro/hidrocentrale

Stematiu, Dan, “Amenajari hidroenergetice”, Bucuresti: Conspress, 2008

*** www.wikipedia.org/wiki/Hidrocentral%C4%83