« Copiii au mai multă nevoie de exemple decât de critici.

» (Joseph Joubert) Director:

Raluca Mărginean
Profesor coordonator:
Laurențiu Hofnar
Profesor metodist:
Ancuța Mihaiu
PROIECT DE LECŢIE Profesor pentru învăţământul
preşcolar:
Silvia Naghiu
Unitatea de învăţământ: Grădinița cu program prelungit “ Căsuța cu poveşti” Bistrița

Propunătoare: Melinte Anca

Grupa: Mare

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: DLC

Tema anuală: Când, cum şi de ce se întâmplă?

Unitatea tematică:

Subiectul activităţii: Ursul pacalit de vulpe

Forma de realizare:povestea educatoarei

Tipul de lecţie: comunicare de noi cunostinte

Domenii integrate: DS

Durata: 30 minute

Nivelul II (5-6/ 7 ani)

SCOPURI

Informativ: informarea copiilor cu privire la animalele salbatice

Formativ: dezvoltarea memoriei logice, a atenţiei voluntare, a spiritului critic, a spiritului creativ, a spiritului de observaţie (psihologie), dezvoltarea
liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului în funcţie de ritmul propriu şi trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a
acestuia;

Educativ: educarea sentimentelor şi calităţilor morale, a gustului pentru poezie. Educarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi mediul,
pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi. Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi experimentărilor, ca experienţe
autonome de învăţare, descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive

OBIECTIVE CADRU:

DLC

Dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor structurilor verbale orale.

Educarea unei exprimari verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical si sintactic.

Dezvoltarea creativitatii si expresivitatii limbajului oral de a intelege

DS

Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare

Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjur ător, precum şi stimularea curiozit ăţii pentru
investigarea acestuia;
Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjur ător, în vederea educ ării unei atitudini
pozitive faţă de acesta.
 OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

DLC
Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor.
Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj
oral corect din punct de vedere gramatical.

DS
- Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a
mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele.

- Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întîlnite în viaţa de zi cu zi sau în poveşti, povestiri.

-Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

Domeniul cognitiv

O1- Să precizeze momentele importante ale poeziei citite, din prima incercare de înşiruire,

O2- Să recreeze firul narativ al povestirii, folosind imaginile puse la dispozitie in maxim 5 min,

O3- Să folosească răspunsuri elocvente în propoziții din maxim 2 încercări,

O4- Să răspundă la întrebările adresate pe baza textului cu maxim o greşeală,

O5- Să reproducă expresiile si cuvintele noi din povestire, cu ajutorul explicatiilor educatoarei, în maxim un minut;

Domeniul afectiv

O6- Să manifeste interes pentru activitate

Domeniul psihomotor:

O7- Să păstreze poziţia corectă a corpului pe scaun

STRATEGII DIDACTICE:

Metode şi procedee: povestirea, descrierea, dramatizarea, conversaţia euristică,

Mijloace didactice: planşe,,plicul cu scrisoare

Forme de organizare: frontal, individual,

SISTEM DE EVALUARE:

Metode de evaluare: evaluare orală, autoevaluarea,

Forme de evaluare: formativă, sumativă.

SCENARIU DIDACTIC

Timp Conţinutul instructiv- educativ Strategii didactice

Nr. Eveniment didactic Obiectiv Activitatea învăţătoarei/ educatoarei Activitatea elevilor/ copiilor Metode Mijloace Forme de
Crt (Etapele lecţiei) e organizare
.
1. Moment 1 min O7
organizatoric Aranjarea materialelor necesare desfăşurării Elevii intră în sala.
activității.
Aranjarea mobilierului.
Organizarea colectivului de elevi.

2. Captarea atenţiei 2 O6 -se realizeaza prin prezentarea unei planse ce Sunt atenti.
O7 ilustreaza o vulpe si un urs(animale salbatice) Raspund intrebarilor adresate
Ulterior vom purta un scurt dialog despre
anialele salbatice,pe baza plansei
prezentate anterior:
-“Ce animale vedeti in aceasta
imagine?”(ursul si vulpea)
-Ce fe de animale sunt ele;animale salbatice-
care traiesc in padure,sau animale domestice-
care stau pe langa casa omului?(animale
salbatice)
-Cu ce stiti despre vulpe,cum este ea?
(vulpea este sireata,prinde gaini si alte pasari)
-Ce stiti despre urs?(traieste in padure,se
hraneste cu fructe de padure,miere de albine)

3. Anunţarea temei 3 O6 Ei bine,astazi la activitatea de educarea

şi a obiectivelor O3 limbajului va voi citi povestea -Ursul pacalit
de vulpe, de Ion Creanga. Va citesc aceasta Sunt atenti,receptioneaza.
poveste, iar voi trebuie sa ascultati si sa tineti
minte cele citite, deoarece la sfarsit trebuie sa
povestiti, sa puneti intrebari si sa dati
raspunsuri din continutul povestii„.
Întreb inca o dată care este titlul povestii, iar
 apoi incep sa le spun continutul acesteia.
Pe masura ce povestesc le explic si cuvintele
necunoscute:

4. Desfăşurarea Era odată o vulpe vicleană. Ea umblase o -Crizantemele infloresc toamna.

activităţii/ 15 noapte întreagă după hrană şi nu găsise -Toamna este un anotimp ploios.
Dirijarea învăţării/ O6 nicăiri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la -Crizantemele infloresc in
Prezentarea noului O3 marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gradina.
conţinut O4 gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi
ceva de mâncare.
Şăzând vulpea cu botul întins pe labele
de dinainte, îi vine miros de peşte. Atunci ea
isi rădică puţin capul şi, uitându-se la vale, în Sunt atenti.
lungul drumului, vede venind un car tras de
boi.
– Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o Se revarsa-curge
aşteptam eu. Şi îndată iese de sub tufă şi se
O5 lungeşte în mijlocul drumului, ca şi cum ar fi
fost moartă.
Tăranul ce mâna boii o vede şi, crezând că-i
O1 moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Sclipiri-stralucitoare
O2 Boii se opresc. Ţăranul vine spre vulpe, se
uită la ea de aproape şi, văzând că nici nu Gingasa –delicat, firav
suflă, zice: Bre! da’ cum a murit vulpea asta
aici?! Ti! ce frumoasă caţaveică am să fac
nevestei mele din blana acestui vulpoiu!
Zicând aşa, apucă vulpea de după cap şi,
târând-o până la car, se opinteşte ş-o aruncă
deasupra peştelui. Apoi strigă la boi: "Hăis!
Joian, cea! Bourean". Boii pornesc. Memoreaza,recita.
Ţăranul mergea pe lângă boi şi-i tot
îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă
degrabă acasă şi să ieie pelea vulpii.
Însă, cum au pornit boii, vulpea a şi
început cu picioarele a împinge peştele din
car jos. Ţăranul mâna, carul scârţâia, şi
peştele din car cădea.
După ce hoaţa de vulpe a aruncat o
mulţime de peşte pe drum sare şi ea din car
şi, cu mare grabă, începe a strânge peştele de
pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl
duce la vizunia sa şi începe a mânca, că tare-i
mai era foame!
Tocmai când începuse a mânca, iaca
vine la dânsa ursul.
– Bună masa, cumătră! Ti!!! da’ ce mai
de peşte ai! Dă-mi şi mie, că tare! mi-i poftă!
– Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre,
că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit
eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie
coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să
mănânci.
– Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu
ştiu cum se prinde peştele.
Atunci vulpea rânji dinţii şi zise: Alei,
cumătre! da’ nu ştii că nevoia te duce pe unde
nu-ţi e voia şi te-nvaţă ce nici gândeşti?
Ascultă, cumătre: vrei să mănânci peşte? Du-
te desară la băltoaga cea din marginea
pădurei, vârâ-ţi coada-n apă şi stăi pe loc, fără
să te mişti, până despre ziuă; atunci ai să scoţi
o mulţime de peste.
Ursul, nemaizicând nici o vorbă,
aleargă-n fuga mare la băltoaga din marginea
pădurei şi-şi vâră-n apă toată coada!
 În acea noapte începuse a bate un vânt
răce, de îngheţa limba-n gură şi chiar cenuşa
de sub foc. Îngheaţă şi apa din băltoagă, şi
prinde coada ursului ca într-un cleşte. De la o
vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozi şi
de frig, se trage o dată din toată puterea. Şi,
sărmanul urs, în loc să scoată peşte, rămâne
făr’ de coadă!
Începe el acum a mornăi cumplit ş-a sări
în sus de durere; dadu vina pe vulpe că l-a
amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar
şireata vulpe ştie cum să se ferească de mânia
ursului. Ea ieşise din vizuina şi se vârâse în
scorbura unui copac din apropiere; şi când
văzu pe urs că vine făr’ de coadă, începu a
striga:
– Hei cumătre! Dar ţi-au mâncat peştii
coada, ori ai fost prea lacom ş-ai vrut să nu
mai rămâie peşti în baltă?
Ursul, auzind că încă-l mai ia şi în râs,
se enerveaza şi mai tare şi se răpede iute spre
copac; dar gura scorburei fiind strâmtă, ursul
nu putea să încapă înlăuntru. Atunci el caută
o creangă cu cârlig şi începe a cotrobăi prin
scorbură, ca să scoată vulpea afară, şi să-i
deie de cheltuială… Dar când apuca ursul de
piciorul vulpei, ea striga: "Trage, nătărăule!
mie nu-mi pasă, că tragi de copac…" Iar când
anina cârligul de copac, ea striga: "Valeu,
cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!"
În zadar s-a năcăjit ursul, de-i curgeau
sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din
scorbura copacului.
 Şi iaca aşa a rămas ursul păcălit de
vulpe.
- V-a placut povestea,ce anume v-a placut din ea?
-Care este personajul care v-a placutcel mai mult
si de ce?
-A procedat bine vulpea cand a furat pestele
si l-a pacalit pe urs?
Ei bine,dragii mei ,in aceasta poveste am
observant faptele viclene ale vulpii si
naivitatea ursului care s-a lasat pacalit de
vulpe,iar invatatura acestei povesti este
urmatoarea:Pentru a obtine un lucru pe
care nu-l dorim trebuie sa muncim cinstit
fara a pacali pe cineva sau a
fura.Deasemenea nu trebuie sa ne lasam
pacaliti de anumite personae,asa cum s-a
intamplat si in caul ursului.

5. Obţinerea Dupa ce le-am explicat copiilor cee ace copilasi vor veni pe rand in fata si
performanţei/ 5 O5 trebuie sa retina din poveste am sa-I vor povesti fiecare cate o secventa a
Asigurarea pun pe ei sa vina si sa povesteasca cate povesti.
retenţiei şi o secventa a povestii pe baza
transferului imaginilor. -un copil va veni in fata si-mi
- copilasi vor veni pe rand in fata si vor povesti va povesti intreaga poveste
fiecare cate o secventa a povesti.
-dupa ce s-a povestit pe fragmente ,voi
scoate un copil in fata care-mi va reda
intreaga poveste.
6. Evaluarea II intreb pe copii cum s-a numit
activitatii 3 povestirea de astazi,dupa care
evidentiez din nou morala si le
multumesc pentru faptul ca au stat
cuminti si au fost activi.