Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arsenie Boca Cararea Imparatiei PDF
Arsenie Boca Cararea Imparatiei PDF
C RAREAăăăÎMP R IEI
l
Invierea Domnului.
Pictur ăînătempera,ădeăIeromonahăArsenieăBoca.ă
BisericaădinăsatulăDr g nescu,ădeălâng ăBucureşti.
CUVÂNT ÎNAINTE
Arsenie.
I
C R A R E A
NOEăŞIăIISUS
Ceeaăceăodinioar ăeraăcorabiaăluiăNoeăpesteăpuhoaieleăpotopului,ă
aceea e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - pesteăpuhoaieleăpierz rii.
1 1
Matei 7, 13. Apocalips ă3,ă1.ă Moan 13, 15.
2 5 8
Matei 7, 14. Genez ă6,ă3.ă Matei 28,20.
3
Apocalips ă12,ă9-13. "Iov 21, 13.
C RAREA 15
DINăP C TOŞI,ăSFIN I
1 4
1 Corinteni 1, 13. Matei 28, 20.
2
Ioanl9, 7. 'Fapte 6, 6.
3
Efeseni 2, 8.
C RAREA 17
1
1 Corinteni 1, 18.
1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă63,ăFiloca-lia, Sibiu,
1948, ed. I, voi. 3, p. 364. , 3 1 Timotei6, 12. 4Apocalips ă12,ă11.
18 C RAREAăÎMP R IEI
cului 1 . Unii s-auă învrednicită înc ă deă aiciă s ă petreac ă nev zută cuă
sfin ii,ăs ăfieăcerceta iădeăMaicaăDomnuluiăşiădeăPuteriăcereştiăşiăchiară
pe Domnulăs -Lăvad .ăEăcunoscut ăîntoarcereaăluiăPavelăpeădrumulăDa-
mascului2 şiăr pirea lui în Rai3.
Caleaământuirii,ăprinăurmare,ăneădesprindeădeăp mântăspreăCer,ă
caăpeăuniiăceăştimăc ădeălaăDumnezeuăamăieşităşiăiar şiălaăDumnezeuăne-
ntoarcemăşiăl s mălumea.
Fericit cine se-ntoarce...
LUPTA MÂNTUIRII
porunc :ă"Nuăiubi iălumea, nici cele din lume: pofta trupului, pofta
ochilorăşiătrufiaăvie ii,ăcareănuăsuntădeălaăTat l"1.
Cineăvreaăs ăbiruieăaceast ăprim ăpiedic ăînăcaleaământuirii,ăareă
laă îndemân ă acesteă trei:ă r bdarea,ă iertareaă şiă rug ciunea.ă Cuă ar tareaă
r bd riiăsuntemădatoriăînăprimulărândăpentruăc ,ămaiăînainteădeăaăveniălaă
caleaăluiăDumnezeuăsauălaăosteneleleământuirii,ăt ceamăşiănoiăaleălumii,ă
umblândăînăf r delegiăşiăchinuindăpeăal ii,ăşiăastfelăne-amăb gatădatori;ă
deciă acumă trebuieă s ă pl timă aleă noastreă celeă deă atunci, ca pentru
r bdareăs ădobândimământuireaădeălaăDumnezeu.ăAşaătrebuieăs ăpl timă
acum cu durere cele ce le-amăf cutăodinioar ăcuăpl cere.
Gândulă acestaă iat ă cumă îlă exprim ă Sf.ă Maximă M rturisitorul,ă
definindă virtuteaă r bd rii:ă "Aă staă neclintită înă împrejur riă aspreă şiă aă
r bdaă relele;ă aă aşteptaă sfârşitulă ispitiriiă şiă aă nuă daă drumulă iu imiiă laă
întâmplare;ăaănuăvorbiăneîn elept,ăniciăaăgândiăcevaădinăceleăceănuăseă
cuvinăunuiăînchin torăalăluiăDumnezeu.ăC ciăziceăScriptura:ă"Pân ălaăoă
vremeăvaăr bdaăcelăcuăîndelung ăr bdareăşiăpeăurmaiăseăvaăr spl tiăluiă
cu bucurie..."2.ă Acesteaă suntă semneleă r bd rii,ă dară maiă presusă deă
acesteaăesteăaăseăsocotiăpeăsineăpricinaăîncerc rii.ăC ciămulteădinăceleă
ceă niă seă întâmpl ,ă niă seă întâmpl ă spreă îndrumareaă noastr ,ă sauă spreă
stingereaă p cateloră trecute,ă sauă spreă îndreptareaă neaten ieiă prezente,ă
sauăspreăocolireaăp catelorăviitoare.ăCelăceăsocoteşteăaşadarăc ăpentruă
una din acestea i-aăvenităîncercarea,ănuăseăr zvr teşteăcândăeălovită- mai
alesădac ăeăconştientădeăp catulăs uă - nici nuăînvinov eşteăpeăacelaă
prin care i-aăvenităîncercarea,ăc ciăfieăprinăacelaăfieăprinăaltul,ăelăaăavută
s ă beaă paharulă judec iloră dumnezeieşti...ă Nebunulă îns ă roag ă peă
Dumnezeuăs -lămiluiasc ;ădarăvenindămilaănuăoăprimeşte,ăfiindc ăn-a
venit precum a vrutăel,ăciăprecumăDoctorulăsufletelorăaăsocotităc ăeădeă
folos.ăŞiădeăaceeaăseăfaceănesim itorăşiăseătulbur ăşiăuneoriăseăr zboieşteă
aprinsă cuă dracii,ă alteoriă huleşteă peă Dumnezeu;ă astfel,ă ar tându-se ne-
mul umit,ănuăprimeşteădecâtăbâta"3.
Cineăvreaăs ăbiruieălumeaăeădatorăs ăiaăarmaărarăfolosit ăaăiert rii,ă
oricâteănecazuriăarăp timiădeălaăoameniiălumiiăacesteia,ăcaăunulăceăvede
1
1 Ioan2, 15-16.
"ăîn elepciuneaăluiăIsusăSirahă1,ă22-23.
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăAscetic,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,ăed.ăI,
voi. 2, pp. 13-14.
20 C RAREAăMPARATIEI
5
1 Tesaloniceni 5, 14. 2 Timotei 1, 12.
6
2 Timotei 2, 5. 2 Corinteni 10, 4.
Matei 18, 35. 4 2 1 Ioan 5, 4.
Timotei 2, 3.
C RAREA 21
"VR JMAŞăMILOSTIVăŞIăPRIETENăVICLEAN"
Cândăprotivniculământuiriiănoastreăseăvedeăb tutălaăprimaăpiedic ă
- ceaămaiăuşoar ă- ceăoăridic ăînăcaleaărobilorăluiăDumnezeuăprinălume,ă
mândria nu-1ălas ăs ăseădeaăb tut,ăciăleăstârneşteăaădouaăpiedic ăprină
viciile trupului, sau oăiubireătrupeasc ădeăsine.ăLaăoăatareăînaintareăaă
lupteiăpentruământuireăseătânguieătrupul,ăcaăs ăteămilostiveştiădeăel;ăeă
tânguireaăviclean ăaăstric ciunii,ăcareănuătrebuieăascultat ,ăciăscoas ădină
r d cin ăşiăfireaăf cut ăiar şiăcurat .ăDeăaceeaăP rin ii i-au zis trupului:
vr jmaşă milostivă şiă prietenă viclean.ă înă vremeaă negrijeiă deă mântuireă
trupulăseăn r viseăcuăpatimileăşiăpoftele,ăiarăacesteaăl-auădesfrânatăşiă
l-auăscosădeăsubăconducereaămin ii,ăsau,ămaiăbine-zis, au scos mintea
de la conducere, încât seă r scoal ă cuă neruşinareă împotrivaă sufletului,ă
chinuindu-1ăînătotăfelul,ăşiăseăînt rât ăpân ăşiăîmpotrivaăluiăDumnezeu.ă
"C ciăpoftaăc rniiăesteăvr jm şieăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăfiindc ănuăseă
supuneălegiiăluiăDumnezeu,ăşiăniciănuăpoate"2.ăAşaăvineăc ăfiecare du-
cem un ateu, necredincios, în spate - trupul de pe noi. De la starea asta
şiă pân ă laăa-iă faceă s ă fieătempluă sauă Biseric ă aă Duhuluiă Sfânt 3 e de
luptatădeăceleămaiămulteăoriăvia aăîntreag .
Fireaătrupuluiăfiindăsurd ,ăoarb ăşiămut ,ănuăteăpo iăîn elege cu el
decâtăprinăosteneal ăşiăfoame,ăacesteaăîns ătrebuieăconduseădup ădreap-
taăsocoteal ,ăcaăs ănuăd unezeăs n t ii.ăAcesteaăîlăîmblânzesc,ăîncâtănuă
seă maiă ineă vr jmaşă luiă Dumnezeu.ă Rug ciuneaă şiă postulă scotădraciiă
pofteiăşiăaiămânieiădinătrup.ăFoamea îmblânzeşteăfiarele.
1
Apocalips ă13,ă10.
2
Romani 8, 7.
3
1 Corinteni3, 16.
PUIUL NECURAT
nezeuă sporeşteă dragosteaă Saă c treă tineă şiă creşteă şiă dragosteaă taă c treă
Dumnezeu,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăeăşiăpiedicaădinăcaleămaiămare.ăîntr-
adev r,ă aceast ă iubireă trupeasc ă deă sineă şiă plin ă deă trufie,ă numaiă
dragosteaăaprins ăaăluiăDumnezeuăoăpoateăscoateăşiădes vârşităs-oăfac ă
scrum,ăprinăumilin eleăcuăcareăoăarde.ăObişnuitănoiănuăpreaăputemăştiăînă
cât ăprimejdieăneăbag ăiubireaădeăsine,ădarăoăputemădeduceădinăpurta-
reaădeăgrij ăaăluiăDumnezeu,ăCare,ăcuăiubireădeăoameni,ăajut ământui-
reaănoastr ,ăîng duindăîncerc ri,ăcert riăşiăoc riăpesteăcapulănostru,ăcuă
rostulăcaăs ăneăscârbimădeănoiăînşineăşiăs ăniăseătoceasc ătotăgustulădeă
celeă deă aici,ă c ciă altfelă nuă putemă muriă nou ă înşineă caă s ă viemă luiă
Dumnezeu1.ăDeăaceeaăto iăP rin iiăauăfugitădeălaud ăşiăauăiubităocaraăşiă
toat ăn p stuirea,ăcaăpeăuneleăceăucidăpuiiăvicleniăşiăaducămultăfolosădeă
la Dumnezeu.
Ceiăce,ăprinădarulăluiăDumnezeu,ăseăizb vescăşiădeăleg turileădin-
l untruăaleăiubiriiădeăsine,ăseăpoart ăşiăseăm rturisescăpeăeiăînşişiăstr iniă
şiăc l tori2 aiciăpeăp mânt.ăDeăaceeaă"suspin măînăacestătrup,ădorindăs
neă îmbr c mă cuă locuin aă noastr ă ceaă dină Ceruri" 3.ă Iat ă deă ce,ă prină
sfatulădrepteiăsocoteli,ătrupulătrebuieăstinsăşiăfapteleăluiăvicioase,ăomo-
râte4.ă Ină privin aă aceastaă stauă m rturieă cuvinteleă Mântuitorului,ă cândă
zice:ă "Cineă ineă laă via aă luiă oă vaă pierde; iar cine-şiă pierdeă via aă luiă
pentruăMine,ăvaăg si-o"ă.ăîn elegemăc -şiăvaăpierdeăvia aăcelăceă ineălaă
felulălumescăşiătrupescăalăvie ii.ăIarăsubăalt ăform ăauzimăacelaşiăcuvânt,ă
gr ind:ă"Cineăvaăvoiăs -şiământuiasc ăsufletul,ăîlăvaăpierde;ăiarăcine-şiă
va pierdeă sufletulă s uă pentruă Mineă şiă pentruă Evanghelie,ă acelaă îlă vaă
mântui"6.ăSufletulăareăşiăelăoăparteăp timaş ,ăcare,ăprinănegrij ,ăn r vin-
du-seă cuă via aă ceaă trupeasc ,ă aşaă seă învoieşteă şiă seă leag ă deă tareă cuă
pl cereaădinălumeaăaceasta,ăîncâtăn-ar mai vreaăs -iămoar ătrupul,ăciăară
vreaăs ăfieăveşnic ăvia aăaceastaăvremelnic .ăPoateăc ăşiădeăaceeaăaă
l satăDumnezeuăvia aăaceastaăaşaădeănec jit ,ăcaăs ăneămaiăşiăsatur mă
deă ea.ă Deci,ă caă nişteă dezlega iă deă pl cerileă vie ii,ă maiă ferici iă suntă
s racii7,ăcaăboga ii.ăC ciăbogatulăzice:ă"Acum,ăsuflete,ăaiămulteăbun -
t i,ăadunateăpeămul iăani:ăm nânc ,ăbeaăşiăteăveseleşte".ăIarăpentruăo
1
Galateni2, 19. 'Matei 10,39.
2 6
Evrei 11, 13. Marcu8, 35.
3 7
2 Corintenî 5, 2. Luca 6, 20.
4
Romani 8, 13.
24 C RAREAăÎMP R IEI
atareă socoteal ă Dumnezeuă i-a zis: "nebun"1. Deci, vcaă s ă neă mântuimă
trebuieăs ăpierdemăînclinareaăsufletuluiăceaălunecoas ăspreăîmp timireaă
cuă lumea,ă cuă trupulăşiă cuă avu ia,ă careă toateă aiciă r mân.ă Iară dac ă nuă
ardemăaceast ăînclinareăaăsufletuluiăspre lume,, sufletul întreg se pierde.
Şiătotuşiăn-amăsc patădeăcurse,ăc ciăsuntăuniiăcare-şiăcur escăsufletulă
de patimi prin multe ostenele - şiă sufletulă areă patimileă lui:ă p rerea,ă
slavaădeşart ăşiămândriaă- iarădac ăscap ădeăacesteăbucuriiămincinoase,
d ruindu-leă Dumnezeuă înă schimbă adev rateă bucuriiă duhovniceşti,ă cadă
înăprimejdieădeăaăseăîndr gostiăaşaădeătareădeăpropriulălor suflet, pentru
faptulăc ăseăfaceăcurat,ăîncâtăsufleteleălorăseăstingăşiăseăpierd.ăBucuriaă
neînfrânat ,ăchiarăceaăpentruădaruriăcuăadev ratăduhovniceşti,ăteăpoateă
faceă s ă ui iăc ă înc ăn-aiăieşităcuătotulădinăîmp r iaă ispitelor. Sufletul
îns ă careă seă mântuieşteă esteă acelaă careă nuă maiă tr ieşteă pentru sine, ci
pentru Dumnezeu - sufletul care s-aă izb vită deă sineă şiă petrece ca un
dus din lumeaă aceasta.ă Via aă şiă dragosteaă luiă întreag ă este numai
Dumnezeu, care-Lă faceă s ă uiteă deă sine,ă iară cândă revineă înă lumea
aceasta,ăseăur şteăpeăsine.ăEvanghelistulăIoanăprindeătocmaiăaceast ăaă
treiaătreapt ăaălupteiăcuăsineăînsuşiădup ăcuvântulăDomnului,ăcare zice:
"Cine-şiăiubeşteăsufletulăs uăîlăvaăpierde;ăiarăcine-şiăur şte
sufletulă s u,ă înă lumeaă aceasta,ă îlă vaă p ziă spreă via aă veşnic ă .ă Deci,ă
de-amăstr luciăduhovniceşteăcaăsoarele,ăceeaăceălaăpu iniăseăîntâmpl ,ă
deă unaă saă neă inem:ă c ă nuă suntemă dină lumea aceastaă şiă nuă trebuieă
intuit ă"aici"ădragosteaănoastr .ăCândăajungem,ălaăoăatareăsocoteal ăcuă
noiăînşine,ăatunciădragosteaăluiăDumnezeuăneăarde,ăşiăardeăşiăpiedecaăaă
douaădinăcaleaăîntoarceriiănoastreăAcas ...ăCeiăceăşi-auăadunatăşiăşi-au
str mutată unite toateă puterileă f pturiiă loră deă laă lumeă şiă viciiă spreă
Dumnezeu,ăaceştiaăsuntăceiăceăauăbiruitălumeaăşiăpeăeiăînşişi.
SEMNUL CRUCII
1 Corintenil, 18.
26 C RAREAăÎMP R IEI
IN PUSTIA CARANTANIEI
Pân ă aciă seă în elegeă şiă nuă seă preaă în elegeă dramaă des vârşiriiă
persoaneiă omeneşti.ă Şiă fiindc ă aceastaă nuă s-a preaă putută în elege,ă
urm riăşiărealiza,ăaăfostănevoieăcaăDumnezeuăs ăcreezeăomulăaădouaă
oar ă şi,ă prină creştinism,ă s -lă fac ă înă stareă deă aceast ă în elegereă şiă
realizareă aă des vârşiriiă saleă personale.ă Aceast ă des vârşireă urm rit ă şiă
aşteptat ădeăDumnezeuădeăla om, ni s-a revelat, ni s-a dat de model în
persoanaă clar ă şiă real ă aă luiă Iisusă Hristos,ă aă Dumnezeu-Omului. De
aceeaăElăeăCaleaăşiănatural ăşiăsupranatural ăaădes vârşirii.ăIisusăHris-
tosănuăaveaănevoieădeământuireaăSa,ădarătar ăpogorâreaăSa,ăînătrupădeă
om re-creat,ăn scutăafar ădeăcaleaăp catului,ământuireaănoastr ăarăfiăfostă
cuăneputin ;ăoriănoiăeramăşiăsuntemăceiăceăavemănevoieădeământuire.ă
Deciă pentruă iubireaă deă oameniă aă luiă Dumnezeu,ă sim it ă deă noiă caă oă
credin ăarz toareădeământuire,ăniăs-aăar tatăşiăniăs-a dat ca model de
via ăpersoanaăreal ăaăMântuitoruluiănostruăIisusăHristos.ăElăeăpentruă
noiă oameniiă m suraă des vârşirii.ă Atâtă doară c ă modelulă revelată trebuieă
urmat.ă C ci,ă dac ă Dumnezeuă aă t cută totulă pentruă mântuireaă noastr ,ă
aceastaă nuă însemneaz ă caă noiă s ă neă ded mă lenei,ă pentruă c ă aă t cută
Dumnezeuătotulăşiănoiănuămaiăavemădeăf cutănimic.ăDumnezeuăaăf cută
totul din partea Sa, anume: S-aă micşorată peă Sineă şiă S-aă f cută omă
adev rat1,ă întruă totulă asem nându-seă nou ,ă afar ă deă p cat,ă caă s ă neă
arateăc rareaăcuălucrulăşiăcuăpersoanaăSa.ăElăeraăşiăDumnezeuăadev rat,ă
dară aă mersă omeneşteă peă caleaă ceaă nou .ă Deă aceea,ă caleaă mântuiriiă oă
numimăcaleaăluiăDumnezeu,ăpentruăc ,ăcelădintâi,ăElăaămersăpeăea.
Filipeni 2, 7.
C RAREA 27
Deci,ă ceiă ceă vremă s ă neă mântuimă trebuieă s ă mergemă şiă noiă to iă
aceeaşiă cale,ă toat .ă Şi,ă fiindc ă avemă deă aă treceă pesteă şerpiă şiă pesteă
scorpiiăşiăpesteătoat ăputereaăvr jmaş 1, iar noi nu suntem decât numai
oameni,ăIisusăCelăcuăcruceăneăajut ,ăd ruindu-neădinăpersoanaăşiăvia aă
Sa cele trebuitoare,ădarămaiăpresusădeăfireaănoastr .ăBaămaiămult,ăchiară
Elă însuşiă seă lupt ă pentruă noiă caă s -Lă urm mă întocmai,ă peă toat ă caleaă
p mânteasc .ăDinăbuzeămul iăîlăurmeaz ăpeăDomnul,ădarăcândăs ătreac ă
prin moartea de pe cruce - des vârşitaălep dareădeăsineă- mul iăseădauă
înapoi.ăTo iăaceştiaăîntârzieăpeăcale.ăDeăaceeaăzic,ăcineăvreaăs ăvad ăpeă
Domnulăînăveaculăf r ădeăsfârşit,ădup ăînviere,ătrebuieăs ămearg ăcuăElă
toat ă calea,ă iară nuă numaiă pân ă laă unăloc,ă sauă numaiă pân ă laă oăvreme.ă
R maşiăînăurm ădeăfric 2 sunt destui în toate vremile, dar mai ales în
zilele noastre, temându-seă caă nuă cumvaă dină cauzaă credin eiă s -şiă pri-
mejduiasc ăvia aăaceasta.ăNoiăîns ăzicem:ăundeăeăfericireaăaceea,ăs ăc -
demăşiănoiăînă"primejdia",ăînăcareăaăc zutăDumnezeu;ăiarădeănuăneăpri-
mejduimăpentruăDumnezeuăeăsemnăc ănuăsuntemăvrednici.
Dac ăavemăînăvedereăpeălâng ăcunoştin aământuiriiăşiănevoin a,
sauăcaracterulăasceticăalăc r riiăspreădes vârşire,ăneăîntâlnimăcuăînv
turaă Sf.ă Maximă M rturisitorul,ă unaă dintreă celeă maiă luminateă min iă ale
Bisericii.ăDepan mădeciăfirulăc r riiăînăspiritulăCuvântului ascetic al Sf.
Maximă M rturisitorul3,ă atâtă pentruă trebuin aă document riiă patristice,
câtăşiăpentruăadâncimeaăşiăfrumuse eaăînv turiiăSfântului. '.
Iisus Hristos, Dumnezeu prin fire, primind s ăseăfac ăom,ăpentruă
iubirea de oameni, S-aăcoborâtăsubălege,ăcaăp zindăporuncaăasemeneaă
unuiăom,ăs ădesfiin ezeăosândaăceaăvecheăaăluiăAdam.ăIarăştiindăDom-
nulăc ătoat ălegeaăşiăproorociiăatârn ăînăpomncaăiubiriiădeăDumnezeuăşiă
de oameni, S-aăgr bităs ăleăp zeasc ăasemeneaăunuiăom,ădeălaăîncepută
pân ălaăsfârşit.
Acesteă porunci,ă careă rezum ă Scriptura,ă trebuieă p ziteă împotrivaă
cuiva,ăcareăvreaăs ăleăsurpe,ătrebuieăap rate,ătrebuieătr iteăînăciudaăfiriiă
şiăaăunuiăprotivnic,ăaltfelănuăneământuim.ăCuăacestăprotivnic a avut Iisus
oălupt ăîndoit ,ăunaăprinăispiteleăpl ceriiăşiăaădouaăprinăîncerc rile
durerii.ă Iat primaă ispitireă prină pl cere:ă diavolulă l-aă crezută om,ă v zân-
du-Lă peă Elă m rturisită laă boteză deă Tat lă şiă primind,ă caă om,ă peă Duhulă
înrudit,ădinăceruri,ăşiămergândăînăpustieăcaăs ăfieăispititădeăel.ăînşelân-
du-seăşiăcrezându-L astfel, a pornit împotriva Lui totăr zboiul,ădoarăvaă
puteaăcumvaăs -Lăfac ăşiăpeăElăs ăpun ămaiăpresusămateriaălumiiădecâtă
iubireaă luiă Dumnezeu.ă Deci,ă ştiindă diavolulă c ă mânc rile,ă avu iileă şiă
slavaă suntă celeă treiă întreă careă seă fr mânt ă toateă celeă omeneşti,ă cuă
acesteaăaăispitităşiăpeăDomnul în pustie ca doar-doarăîlăvaăpr v liăşiăpeă
Elăînăpr pastiaăpierz rii,ăcaăpeătotăomul.
Eăbineădeăobservatăc ăIisusăHristos,ăîntrupatăînăomăadev rat,ă
aă biruită peă diavolulă caă om,ă iară nuă caă Dumnezeu;ă c ciă cuă putereaă deă
Dumnezeu, ca fulgerul l-a aruncat din ceruri1.ăIisusăaăvenităs ăseălupteă
cuădiavolul,ăcaăomăadev rat,ăîntrucâtănumaiăaşaăneăputeaăîmpingeălaă
toat ăîndr znealaăcât ătrebuie;ăiarăcâştigândă- ca om - oăbiruin ădes -
vârşit ăasupraălui,ăbiruin aăne-a dat-oănou ,ăînădar,ădarănumaiădac ăneă
lupt măşi noiăcaăEl.ăCuăbiruin aăSa,ăMântuitorulăne-aăînv atăşiăpeănoiă
meşteşugulăr zboirii,ăne-aădatăcunoştin aăşiăne-aădatăşiăputerea.ăDeciăElă
eămeşteşugul,ăcunoştin aăşiăputerea;ăElăeămodelulădeălupt ,ăcâtă ineăc -
rarea.ăMântuitorulădeăaceeaăaăşiăvenit,ăcaăs ăsf râmeălucrurileădiavolu-
lui2 şiăs ăsurpeăst pânireaăluiăînăcareă ineaăpeăoameni.ăAstfel,ăcândăL-a
ispitit, în Pustia Carantaniei3,ăcaăs ăfac ădinăpietreăpâini,ăc ciăfl mân-
zise, El l-aăb tutăcuăScriptura,ăzicând:ă"ăScrisăesteăc ănuănumaiăcuăpâineă
vaă tr iă omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu"! Dar diavolul n-a
renun atălaălupt ,ăciăL-aăispitităiar şiăcuăstr lucireaătuturorăîmp r iiloră
p mântuluiă- cu slava puterii politice - zicândăDomnului:ă" ieăî iăvoiădaă
toat ăputereaăşiăstr lucireaăei,ăc ciămie-mi esteădat ăşiăoădauăcuiăvreau.ă
Deci,ădac .ăTuăteăveiăînchinaămie,ătoat ă i-oădauă ie".ăPrivitorălaăacesteă
cuvinteă seme eă aleă ispititorului,ă Sf.ă Cirilă ală Ierusalimuluiă seă întreab ă
dac ăaămin ităSatanaăatunci,ăsau,ăsilitădeăprezen aăluiăDumnezeu,ăaăspusă
adev rul?4 Ciă r spunzândă Iisus,ă l-aă b tut,ă gr indă dină Scripturi:ă "Scrisă
este:ăDomnuluiăDumnezeuluiăt uăs ăteăînchiniăşiănumaiăpeăElăunulăs -L
1
Luca 10, 18.
2
1 Ioan 3, 8.
3
Luca 4, 1-13.
4
Sf.ăCirilăalăIerusalimului,ăCatehezele,ăIzvoareleăOrtodoxiei,ăBucureşti,
1943, vol.6, Cateheza VIII, cap.7, pp. 205-206.
C RAREA 29
slujeşti"1. Când s-aă v zută diavolulă b tută dină Scripturiă aă luată şiă elă
Scriptura,ăc ciăştieăşiăelăScriptura,ăîns ădiavoleşte,ădeoareceăminteaălui,ă
fiindănebun ,ăstrâmb ăîn elesulăoric ruiăcuvânt,ădeăvremeăceăelănuăst ăînă
adev r,ă ciă înă minciun .ă Aşa,ă îlă duceă peă Iisusă peă aripaă templuluiă dină
Ierusalim, zicându-I:ă"Dac ăeştiăTuăFiulăluiăDumnezeu,ăarunc -Te de
aiciăjos,ăc ciăesteăscrisăc ăîngerilorăS iăvaăporunciăpentruăTine,ăcaăs ăTeă
p zeasc ă şiă Teă voră ridicaă peă mâini,ă caă nuă cumvaă s ă Teă izbeştiă cuă
piciorulă deă vreoă piatr ".ă Atunciă Iisusă i-aă t iată scurtă şiă ispitaă aceasta,ă
r spunzându-i: "S-aăzisăînălegeăs ănuăispiteştiăpeăDomnulăDumnezeulă
t u!"ăŞiădup ăceăsfârşiătoat ăispita,ădiavolulăseăduseădeălaăElăpân ălaăoă
vreme.ăSemnăc ăaămaiăvenităşiăsubăalt ăform .
IUBIREAăEăC RAREA
1
Luca4, 13.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebarea 21, Filo-
calia, Sibiu, 1948, ed. I., voi. 3, p. 65.
C RAREA 31
1
Ioan 8,41-47.
2
Ioan 8,48-59.
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăascetic,ăFilocalia,ăed.ăI, voi. 2, Sibiu
4
1947, pp. 8-9.
Zaharia 3, 1. 'Matei 22, 37-40. ' 1 Ioan 4, 8.
Zaharia 3, 8.
32 C RAREAăÎMP R IEI
boalaă epilepsiei,ă careă seam n ă multă cuă îndr cirea,ă descris ă deă Evan-
ghelii.
Fireşteăc ăşiănoiăînăluptaăcuăpatimileă - treab ădeăîncep tori,ădară
careăpoateă ineăoăvia ăîntreag ă- trebuieăs ăd măcuăelăoălupt ăînăduh.ăînă
aceast ă lupt ă înc ă suntemă scuti iă prină rânduial ă dumnezeiasc ă deă a-i
vedeaăînătoat ăfioroasaăluiăprezen .
Deă laă aceast ă deosebireă încolo,ă luptaă pentruă mântuire,ă atâtă aă
Mântuitoruluiă câtă şiă aă ucenicului,ă urmeaz ă aceeaşiă c rareă şiă stadii.ă
Astfel,ădup ăceăIisusă1-aăb tutăpeăprotivnicăînăpustie,ăaăvenităs -lăbat ăşiă
înălume,ăînăsocietateaăomeneasc ăst pânit ădeăacela.ăDeăaceea,ăurmândă
peăDomnul,ăspunemăc ământuireaănuăseăcâştig ăcuăoăfapt ăr zlea , ci
presupuneăşiăoăfa ăsocial ;ănimeniănuăseământuieşteăsingur;ădeământu-
ireaăsaăseămaiăleag ăoămul imeădeăoameni.
înăsocietateaăomeneasc ăIisusă1-aăb tutăpeăprotivnicăprinăiubireaă
deăoameni,ăoricâtăîlăloveaăvr jmaşulăprintr-înşiiăcuăispitaădurerii.ăŞiăpe
urm ă deă tot,ă aă venită - prină orânduireă dumnezeiasc ă - ispita, tot prin
durere,ă asupraă trupuluiă Domnului,ă ispit ă peă careă aă biruit-o, dându-şiă
trupulăcaă"dinăneputin "1 s ăfieăr stignităpeăcruceăcaăunăf c torădeărele.ă
Nu-şiăd deaySatanaăseamaăc ,ăr stignindă"omul"ăpeăcruce,ădup ăce-L
vaă înghi iăcuăpoft ,ăsauăcuăuraă ceaă maiă mare,ăvaăaflaă c ă prinăcruceă aă
înghi ităpeăDumnezeu.ăNu-şiăputeaădaăseamaăvicleanulădeăTainaăCruciiă
careăîiăvaărupeăceleădinl untru,ăşi,ăHristosăIisus,ăOmul-Dumnezeu îi va
înviaă peă drep ii ceiă dină Vechiulă Testament,ă f cândă biruin ă veşnic ă
asupraăr uluiăpeăcareăoăvaădaăomului,ăfrateluiăS u2 şiăucenicăpeăaceeaşiă
cale.ăAceast ăbiruin ăaăluiăIisus,ăprinăomulăînăcareăseă ineaăascuns,ăaă
f cută restabilireaă firiiă omeneşti;ă aă deschisă împ r iaă lui Dumnezeu, a
vestităînviereaăşiăaădatământuireaăînădar3.
1
2 Corinteiii 13, 4.
2
Matei 28, 10.
3
Efeseni 2, 8.
34 C RAREAăÎMP R IEI
C RAREAăSFÂNTULUIăPAVEL
Iat ă deă dataă aceastaă ună omă p c tos,ă întruă totulă asemeneaă nou ,ă
n zuindăspreă int 1,ăf r ăs ăseăfiăsocotităc ăaăajuns2,ăm rturisindăabiaălaă
cap tulăalerg rii:ă"Caleaăamăs vârşit,ăcredin aăamăp zit 3... de acum
aşteptă cununa,'ă - unireaă des vârşit ă cuă Hristos.ă Deciă nuă maiă avemă
motivăs ăspunem,ăscuzându-ne lenea,ăc ăIisusăaăfostăDumnezeuăşiăaşaăaă
biruităputerileăprotivniceăşiăînd r tniciaăfirii,ăc ciăiat ăSf.ăPavelăeraăom,ă
cuă p cateă grele,ă baă şiă boln vicios,ă şiă iat -1, luptându-seă dup ă lege5
pentruă legeaă careă rezum ă Scripturaă şiă mântuirea,ă c ă s-aă ar tată maiă
presusădeălunecuşulăpl ceriiăşiăascu işulădurerii.ăAăieşitădinăcerculăviciosă
alăpl ceriiăşiăalădurerii,ăînăcareădeăobiceiăseăînvârteăpân ălaăabsurdăvia aă
omeneasc .
Iat ăceămareăeăsfatulăSfinteiăTreimi:ăcaăUnulădinăTreimeăs ăseă
fac ă omăpentruănoiăşiăpentruăaă noastr ă mântuire,ăceeaă ceă eătotunaă cuă
creareaăfiriiădinănou.ăMântuitorul,ăomeneşte,ăaă mersăşiă mergeăînainteaă
noastr ,ăf cându-seăc rareădeălaăomălaăDumnezeu.ăNuăputemăr mâneă
decâtăuimi iădeădragosteaăpentruăîn elepciuneaăşiăiubireaăluiăDumnezeu,ă
personificate în Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul.
Caăm rturiiănetrebniceăîiăştimădragosteaăcuăcareăneăiubeşteăEl,ă
darănimicădeăpeăp mântăn-oăpoateăspune.ăElăumbl ănev zutădeăoameniiă
cuăochiădeălut,ăc utândămereuăpeăfra iiăS i6,ăpândindăşiăalergândădup ă
fiecare ins, "pân -iăvaăprindeăpeăto iăceiăceăseăvorământui,ăcaăpeăPa-
vel"7,ăşiăneavândăodihn ăpân ănu-iăadun ăpeăto iăAcas .ăŞiăaceastaăoă
faceămereu,ăînăfiecareăveacădeăoameniăpân ălaăsfârşitulălumii.ăAstaănuă
seă poateă t cea.ă Iară cineă L-aă şiă v zută peă Domnulă şiă neasem nata-i
Cruce,ăpeăcareăînc ăoătotăduceăprintreăoameniiăce-Lăp lmuiescăcuăur ă
deăfiar ăpân ălaăsfârşitulăveaculuiăde-a'cum, unul ca acela sare ca ars
dinăoriceă iubireă conservatoareă deăsineăşiăseă roag ,ăstrigândăs ă aib ă înă
lumea aceasta soarta lui Dumnezeu. Unul caă acestaă tr ieşteă caă ună
dezlegatădeăvia ăşiăniciăoăurgieăaăvremiiănu-i poate face nimic, decât a-i
des vârşi,ăl murindu-1 ca aurul.
4
2Timotei4,8.
2 3
p , 1 4 . Filipeni3, 13. 2Timotei4,
7. 7 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteă 1 Corinteni 9, 20.
6
despre dragoste, Filocalia, Sibiu, 1947, Matei 28, 10.
ed. I,vol.2, p/77.
36 C RAREAăÎMP R IEI
n,
i
I
II
ÎNV MINTELEăăăăREGILOR
SAULăŞIăDAVID
Peăcaleaământuiriiănimeniănuăpoateămergeăsingurădeănuăseăvaăl saă
condusădeămânaănev zut ăaăMântuitorului,ăprinăpreo iiăBisericii,ăsluji-
toriiă S iăv zu i.ăC ciă zice:ă"Cineă v ă primeşteă peă voiăpeă Mineă m ă pri-
meşte"1.ăDeci,ăînăcaleaăDuhului,ănuăpo iămergeăf r ăucenicieălaăduhov-
nic.ă Mul imeaă ispitelor,ă vicleniileă protivniculuiă nev zut,ă r zboindu-ne
prină lucrurileă sauă oameniiă v zu i,ă oricândă ară puteaă scoateă peă ucenicul
Domnuluiădină caleaă mântuiriiăşiăs -lă r t ceasc ,ădac ă duhovniculăn-ar
aveaămeşteşugul,ăştiin aăşiăputereaădeălaăDumnezeu,ăcaăs ăîmpr ştieăşiă
mereuăs ăstriceălucr turileăprotivnicului.ăPricepemăprinăurmareăc ăuce-
nicul sau credinciosul e dator cu ascultareaădinădragosteăc treăduhov-
niculăs u,ăc ciătar ădarulăacestuiaăeăcuăneputin ăizb vireaădeănecazuriă
şiământuirea.
Sfântaă Scriptur ă neă înşir ă mul iă ascult toriă buni,ă dară şiă foarteă
mul iă neascult tori.ă Dintreă ceiă ascult toriă alegemă spreă înv tur ă peă
regele David,ăcareăst teaăsubăpov uireaăduhovniculuiăs u,ăNatanăpro-
orocul,ă îlă numimă peă Natană duhovnică şiă nuă sfetnică ală regelui,ă pentruă
faptulă c ă eraă îndrept toră înă aleă duhuluiă şiă mijlocitoră întreă legeaă luiă
Dumnezeuăşiăf r delegeaăomului,ăspreădeosebireădeăsfetnic, care mij-
loceşteăîntreăomăşiăom.ăIarădintreăneascult toriăîlăalegemăpeăregeleăSaul,ă
careănuăprimeaăsfatulăluiăDumnezeuăprinăSamuilăşi,ăneascultândăpân ăînă
sfârşit,ăaăluatăplataăneascult rii,ădes vârşităpierzându-se.
1
Matei 10, 40.
40 C RAREAăÎMP R IEI
VREMEA DE PLATA
moarteădeăom,ăsabiaăvaăatârnaăînăveacăasupraăcaseiăsale.ăIarăpentruăc ăaă
luatăfemeiaăaltuia,ăşiăfemeiaăsaăvaăfiăluat ădeăal iiădinainteaăochilorăs i.ă
Ce-aăf cutăelăaltuiaăînăascuns,ăal iiăîiăvorăfaceăluiăpeăfa ,ăînainteaăaătotă
norodul.ăAstaăeălegeaănestr mutat ăaădrept iiăluiăDumnezeuăcareăaduceă
pesteăcapulăt uăceăaiăadusăşiătuăpesteăcapulăaproapeluiăt u.ăCeăaiăf cută iă
seăvaăface;ăceăaiăzisă iăseăvaăzice;ăceăîncarciăpeăaltulăaiăs ăduciăşi tu.
CândădreptateaăluiăDumnezeuăseăîntoarceăasupraănoastr ăaăsosită
vremeaădeăplat ăsauăisp şirea.ăIsp şireaănu-iăoăpedeaps ădeălaăDumne-
zeu,ăciăunămijlocădeăîn elep ire,ăoăîndreptareămaiăaspr .ăIarăfiindc ădrep-
tateaăluiăDumnezeuămereuă ineăcump n ăîntre fapt ăşiăr splat ,ăputemă
vorbiăchiarădeălegeaădrept ii,ăcaădeăoălegeămilostiv ,ăprinăcareăneăcur -
imădeăpeteleăfaptelorărele.ăînăvremeaăisp şirii,ăcândăvinăasupraănoastr ă
strâmtor rile,ădac ăleăr bd mădeăbun voie,ăneumblândăcuăocolirea,ăneă
ajut ăDumnezeu;ăiarădeănuăvremăs ăprimimăceleăceăvinăpesteănoi,ăc ănuă
leăîn elegem,ănuăneăajut ăDumnezeu,ădeşiăElăarăfiăvrut.
Toat ăslujbaăaceastaăaăl muririiăuceniculuiăînăaleăduhului,ăînăaleă
celoră nev zuteă legi,ădeă undeă vină pesteă oameniă toateă celeă v zute,ă n-o
poate face decât duhovnicul. Lui i s-aă dată meşteşugul,ă cunoştin aă şiă
putereaăcaăs ăajuteăomuluiăînăîncerc ri,ăs ăvreaăşiăelăleaculăceăi-1 îmbie
Dumnezeu,ădup ăfelulăşiătrebuin aăboliiăsale.
M RTURISIREA
1
2 Regi 12, 12.
42 C RAREAăÎMP R IEI
deasupraă taă şiă tuănuăveiă muri"1.ă Iat ă câtă deă repedeă seă schimb ă Dum-
nezeuăcuăiubireădeăoameni!ăîn elegemădeăaici,ăc ăatâtaăvremeăcâtă inemă
p cateleănem rturisite,ăascunseăcuăvoia,ăatâtaăvremeăatârn ăpedeapsaă
lor asupra noastr ,ăcaăoăsabieăcareăst ăs ăcad ăpesteăvia aănoastr .ăDeă
îndat ăîns ăceăm rturisimăp cateleăşiăvinov ia,ăprimejdiaămor iiăoăînl -
tur ăDumnezeuădeădeasupraănoastr .
ÎNCERC RILE
1
2 Regi 12, 13.
2
Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 77.
ÎNV MINTELEăREGILOR 43
sacă înă locă deă porfîr ă şiă şedeaă peă cenuş ăşiă peă jos,ă înă loculă tronuluiă
ferecat cu aur. Dar nu numaiăc ăşedeaăpeă cenuş ,ăciăchiarăşiămâncaă
cenuş ă precumă însuşiă neă spune:ă "Cenuş ,ă caă pâineaă amă mâncat" 1,
înal iiăs iăsfetniciăîlărugauăs ăm nânceăpâine,ădarăelănu-i asculta2.ăŞapteă
zileăaă inutăpostul3.
Cuăcâtăcinevaăst ămaiăsusăpeăscaraăr spunderilorăobşteşti,ăcuăatâtă
îiă poart ă şiă Dumnezeuă oă iubireă şiă oă grij ă maiă mare.ă Iat ă cumă îlă treceă
DumnezeuăpeăDavidăprinăam r ciunileăînv riiădeăminte,ăsauăcumăîlă
duceăpeăcaleaăsuferin elor,ăcareăstatornicescăpeăomăînăbine.ăSabiaăceăară
fiăatârnatăasupraăvie iiăluiă- dac ănuăşi-arăfiăm rturisităp catulă- seămut ă
asupraă copiluluiă s u,ă caă unulă ceă eraă înă f r delegiă venit.ă Prooroculă îiă
prevesteşteămoarteaăcopiluluiăceăiăseăvaănaşte.ăînăcasaăregelui,ăîntreăcei-
lal iă fiiă aiă s i,ă începă s ă vieă ispiteă pesteă ispite.ă Peă unulă din ei regele îl
pedepseşteăcaădoiăaniăs ănu-iăvad ăfa a,ăceeaăceăeraăneînchipuitădeăgreuă
pentruăunăfiuădeărege.ăPedeapsaăaceastaăîns ăd ăroadeătocmaiăcontrareă
aştept rilor;ă c ciă fiulăs u,ă prinăsuferin aă peă careă oă îndur ,ă câştig ă dra-
gostea poporului, dar greşeşteăcuăea,ăuneltindăr sturnareaădeăpeătronăaă
tat luiăs u.ăPeădeăalt ăparteăispititorul,ăduhulăcelăr u,ăcearc ăşiăpeărege,ă
îndemnându-1ăs ădespart ăpoporulăînădou ătabere,ăunaăaăluiăşiăaltaăaă
fiuluiă s uă şiă s ă seă bat ă împreun ,ă caă s -şiă apereă tronul,ă ceea ce ar fi
pricinuitămult ăv rsareădeăsânge.
Iat ă cumă îng duieă Dumnezeuă ispititoruluiă s ă seă apropie,ă caă ună
vameşăalăv zduhului,ădeărobiiăluiăDumnezeuăcaăs -iăcerceănuăcumvaăs ă
seămaiăafleălaăeiăcevaăiubireădeăsine,ăcevaămândrie,ăsauăp rereăînalt ,ăşiă
prin acesteaă s -iă întinezeă iar şiă înă celeă dintâi,ă sauă înă maiă mariă s -i
cufunde.ăRegeleăDavidă(sauădac ăvre i:ăsufletul)ăseăs turaseădeăv rsareă
deăsângeăşiăn-aămaiăvrutăs -şiăapereămândriaădeărege,ăciăşi-a ales mai
bineăfugaădeăpeătron:ăumilin aăceaămaiădeăpeăurm ,ăceăpoateăveniăunuiă
rege.ăFugaăluiădovedeşteăîns ănuăceaămaiămareăsl biciune,ăciăceaămaiă
mareă putereă aă în elepciunii.ă C ciă primireaă umilin eiă eă ceaă maiă mareă
putereăaădreptului;ăpeăcândăr zboiulăpentruămândrieăeădovadaăceleiămaiă
mariăneputin e.ăDavidăaăpusămaiăpresusăcâştigareaăiert riiăluiăDumne-
zeuădecâtătronulăs uăîmp r tescăşiăastfelăs-aăhot râtăs -şiăisp şeasc
'Psalm 101,10.
2
Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 77.
2 Regi 12, 17-18.
44 C RAREAăÎMP R IEI
1 (
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă2,ă5. 2 Regi 16, 12.
2 l
2 Regi 16, 10. Iov 15, 15.
46 C RAREAăÎMP R IEI
1 Tesaloniceni 5, 16.
2
Sf. Marcu Ascetul,ăDespreălegeaăduhovniceasc ,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ă
ed. I, voi.ă1,ăcap.ă67,ăp.ă238,ăcap.ă114,ăp.ă242;ăşied.ă II, vol.l, Sibiu, 1947, cap.
67, p. 236, cap. 114, p. 240.
ÎNV MINTELEăREGILOR 47
LUMINAăSUFERIN EI
3 Regi 2, 35.
ÎNV MINTELEăREGILOR 49
Psalmulă sfârşeşteă cuă strigareaă deă bucurie,ă caă aă unuiă izb vită deă
Dumnezeuăşiăiar şiăf cutădrept:
C RAREAăÎMP R IEI
1. BineăvoiăcuvântaăpeăDomnulăînătoat ăvre
mea; lauda Lui va fi pururea în gura mea.
2. CuăDomnulăseăvaăl udaăsufletulămeu:ăaud
ceiăblânziăşiăs ăseăveseleasc !
3. Sl vi iăpeăDomnulăcuămineăşiăs ăîn l m
numeleăLuiăîmpreun .
4. C utat-am pe Domnulăşiăm-aăauzităşiădin
toate necazurile m-aăizb vit.
5. Apropia i-v ădeăDomnulăşiăv ăve iăluminaăşi
fe eleăvoastreănuăseăvorăruşina.
6. Vreunănec jităde-Lăstrig ,ăl-audeăDomnulăşi—1
mântuieşteădinătoateănecazurileălui.
7. (C ci)ăîngerulăDomnuluiăstr juieşteăîmpreju
rulăcelorăceăseătemădeădânsulăşiădinătoateănecazuri
leăîiăscap .
8. Gusta iăşiăvede iăc ăbunăesteăDomnul!ăFerice
deăomulăcareăn d jduieşteăîntr-Insul!
9. Teme i-v ădeăDomnulăto iăsfin iiăLui,ăc
nimicănuălipseşteăcelorăceăseătemădeăDânsul...
Şiă aşaă e toat ă Psaltirea:ă oă m rturieă str lucitoareă aă bun t iiă luiă
Dumnezeu,ă inut ăînămân ădeăDavid,ăcaăoăf clie,ămângâindăoriceăsufletă
zdrobitădeăpeăurmaăp catelor.ăLuminaăeiăatrageăluareaăaminteălaăcârmu-
ireaăluiăDumnezeuăasupraăvie iiăomeneşti,ăîndeamn ăsufletul la asculta-
reă şiă smerenie,ă cuă careă oricineă poateă biruiă toateă protivniciileă dină caleaă
mântuiriiăşiăpoateăr bdaătoateăpalmeleăispitelor.
ÎNV MINTELEăREGILOR 51
CENZURA INVIDIEI
1 Regi 18, 7.
C RAREAăÎMP R IEI
parteădeămaiămariăbinefaceri,ăcuăatâtămaiătareăfierbeădeăciud ,ă.maiămultă
seăsup r ăşiăseămânie.ăMul umindăpentruădarurileăprimiteăşiămaiămultăseă
c tr neşteădeăpurtareaăbinef c torului.ăCeăfiar ănuăîntrecăeiăprinăr uta-
teaă n ravuluiă lor?ă Ceă s lb t ciuneă nuă dep şescă eiă prină cruzimeaă lor9
Câinii,ă c roraă liă seă arunc ă oă coaj ă seă domesticesc;ă leii,ă c roraă liă seă
poart ădeăgrij ,ăseăîmblânzesc.ăInvidioşiiăîns ,ămaiămultăseăirit ăcândăliă
seăarat ăîngrijireăşiăaten ie."1
"R nileă invidieiăsuntăadânciăşiăascunseă şiăeleă nuăsufer ă vinde-
care, ca unele ce s-auăînchisădeădurereaălorăoarb ăînăascunzişurileăcon-
ştiin ei.ăInvidiosulăeăduşmanulăproprieiăsaleăs n t iăsufleteşti.ăCelăinvi-
diatăpoateăs ăscapeăşiăs ăocoleasc ăpe invidios; iar invidiosul nu poate
sc paădeăsineăînsuşi.ăTu,ăinvidiosule,ăduşmanulăt uăeăcuătine,ăvr jmaşulă
i-eăcontinuuăînăinim ,ăprimejdiaăeăînchis ăînăadânc,ăeştiălegatăcuăună
lan ăneîndurat,ăeştiăprizonierulăinvidieiăşiăniciăoămângâiereănu- iăvineăînă
ajutor.ăAăprigoniăpeăunăomăbinecuvântatădeăDumnezeuăşiăaăurîăpeăcelă
fericit,ăiat ăoănenorocireătar ăleac."2
SOARELE SMERENIEI
David,ă deşiă aă trecută cuă bineă printr-atâteaă încerc riă şiă cenzuri,ă
totuşiă numaiă omă fiind,ă nuă ne-aă putută ar taă cevaă des vârşit;ă cuă toate
acestea,ădac ănoiăne-amăpurtaăcaăDavidăînăvremeaăisp şiriiăp catelor,ă
amă fiă destulă deă spori iă înă caleaă mântuirii.ă Davidă eraă oă icoan ă deă maiă
înainteăaăluiăIisus,ăceăaveaăs ăvie.ăDarănumaiăCelăf r ădeăp catăpoateăs ă
neăarateăşiăs ăneădeaăcevaădes vârşit şiăînăisp şire.ăAdic ăascultareaăLuiă
şiă isp şireaă Luiă s ă împlineasc ă ceeaă ceă lipseşteă dină ascultareaă şiă dină
isp şireaănoastr ăaăp c toşilor.
înv turaădes vârşit ăoăavemădeăla:ă"Celăce,ăfiindăînăchipulăluiă
Dumnezeu, n-aă inutăcaălaăoăprad ălaăegalitateaăSa cu Dumnezeu, ci S-a
1
Sf. Vasile cel Mare, Despre invidie P.G. 31, col. 376-377.
2
Sf. Ciprian, De zelo et livore c.9; în Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum
Latinorum,ăEd.ăG.ăHar ei,ăWienăă1868./ăTexteătraduseădeăProf.ăă I. Coman în
"Cenzura invidieiălaăPlutarch,ăSf.ăăCiprianăşiăSf.ăVasileăcelăMare"ăînăvolumul
"Omagiu Patriarhului Nicodim...", p. 151.
ÎNV MINTELEăREGILOR 53
'Fiiipeni2, 6-10.
2
Sf. Vasile cel Mare, Despre invidie, P. G. 31, 377, C.
54 C RAREAăÎMP R IEI
Nou ,ătoateănecazurileăneăvinădeălaăgreşeli,ănuădeălaăDumnezeu.ă
Elănumaiăleăîng duieăşiăspal ăcuăeleăvinov iileănoastre.ăOameniiăîns ă
tareăgreuăpricepăc ăîndreptareaăprinănecazuriădovedeşteănuăp r sirea lui
Dumnezeu,ăciămilostivireaăLui.ăBaăchiarăprinăaceeaăştimăc ăDumnezeuă
areăgrij ădeănoi,ădac ăvomăaveaănecazuri.ăFiindăatotbunăşiăatotîn elept,ă
neăpoart ădeăgrij ăşiăneăspal ,ăcuămilostivire,ăoriăvrem,ăoriănuăvrem,ăoriă
pricepemă acum,ă oriă vomă în elege peă urm .ă C ci:ă "Dumnezeuă esteă
îndelungă r bd toră şiă multă milostiv,ă dară nepedepsită nimică nuă las "1. El
aşteapt ăoăvremeăs ăvad :ăneăgr bimănoiăcuăpoc in aădeăbun voieăsauă
nu;ăînv mădinănecazurileăaltoraăsauăaştept măs ăneăspargemăşiănoiă
capulădeăele,ăcaăşi ei?
Dumnezeuăvreaăs ăajuteăpeăto i,ădarănuăto iăprimescăpurtareaăSaă
deă grij .ă Aşaă seă faceă c ă suntă oameniă p c toşiă careă n-au necazuri. Pe
aceştiaăi-aălep datăDumnezeu.ăC ciăştiindu-leăfirea,ăprecumăc ănuăauă
leacă şiă nuă pricepă nimică dină ocârmuireaă Sa,ă îiă las ă înă p cateleă lor.ă
AceştiaăsuntăceiădeăcareăziceăDavidăc :ă"N-auăniciăoăsuferin ăpân ălaă
moarteăşiăsuntăpliniădeăs n tate;ăcuăoameniiălaăosteneleănuăiauăparteăşiă
nuăsuntăsupuşiălaăb t iăcaăceilal iăoameni.ăRâdădeătoat ălumeaăşiăgr iescă
deă sus.ă Iat ,ă necredincioşiiă huzurescă înă lumeaă aceastaă şi-şiă adun ă
bog ii".ăAşaăîncâtămul iădinăneştiin :ă"Râvnescăsoartaă(p mânteasc ă
a)ă necredincioşilor,ă v zândă prop şireaă p c toşilor";ă dară cândă în elegă
"sfârşitulăp c toşilor"ă- iarăaceastaăleăvineănumaiăcândăintr ălaă"Altarul
Domnului" - abiaă atunciă nedumerireaă liă seă împr ştie.ă C ciă laă Altarulă
Domnului,ăunde:ă"seăafl ăascunseătoateăcomorileăcunoştin eiăşiăale
Maurn J.
56 C RAREAăÎMP R IEI
URZIREAăC DERII
înainteaă luiă Dumnezeuă poateă greşiă chiară şiă ună poporă întreg.ă
Astfelăprimulăregeăalăiudeilor,ăSaul,ăaăfostăalesăşiăcerutădeăto iăb trâniiă
luiăIsrail,ăf r ăpl cereaăluiăSamuilăprooroculăşiăf r ăvoiaăluiăDumnezeu4.
TotuşiăDumnezeuăi-aăl satăînăsfatulălorăşiăle-aădatălucrulădup ăcare-i
1 2
Coloseni 2, 2-3. Psalm 72, 3-19.
Sf.ăMarcuăAscetul,ăDespreălegeaăduhovniceasc ,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ăed. I,
voi.ă1,ăp.ă242;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 240. 41 Regi 8, 4; Oseia 8, 4.
ÎNV MINTELEăREGILOR 57
Ară fiă loculă s ă neă întreb m:ă oareă deă ceă prooroculă d deaă mereuă
poporuluiăgreşealaăpesteănas?ă - Cuărostulăcaăs ăîn eleag ăpoporulăc ăaă
greşit,ăschimbându-şiăteocra iaăcuăregatul;ăşi,ăîn elegând,ădinăadâncuriă
s -şiă cear ă iertare,ă c ă altfelă nuă vineă iertarea.ă Mul i,ă pân ă nu-şiă în elegă
greşelile,ăseăcredăcura iăap rându-se:ăc ăn-au omorât, n-auădatăfocăşiă
aşaă maiă departe.ă Deă faptă eiă suntă închişiă şiă lega iă laă minteă cuă ună v lă deă
întunerică careă nuăseă rupeă altfel,ădecâtănumaiăcândăleă izbeştiăp cateleă
pesteă obraz.ă Astaă eraă ostenealaă proorocului:ă s ă lucrezeă cumă vaă ştiă
poc in aă dină adâncă aă poporuluiă caă s ă vieă deă laă fa aă luiă Dumnezeuă caleă
milostiv ădeă îndreptare,ă vremuriă deă reînviorare'ă iară nuăosând ăşiă urgieă
mare.
în vremeaăaceeaăSamuilătrimisăaăfostădeăDomnulăc treăSaulăs -i
spun :ă"Adusu-mi-amăaminteădeăceleăceăaăf cutăAmalecăluiăIsrail,ăcumăiă
s-aă împotrivită înă cale,ă cândă veneaă dină Egipt.ă Mergiă acumă şiă bateă peă
Amalec...ăşiănimiceşteătoateăaleălui.ăS ănuăieiăpentruătine nimic de la ei,
ciănimiceşteăşiăd ăblestemuluiătoateăcâteăleăare.ăS ănu-1ăcru iăşiăs ădaiă
mor iiădeălaăb rbatăpân ălaăfemeie,ădeălaătân răpân ălaăprunculădeă â ,ă
deălaăbouăpân ălaăoaie,ădeălaăc mil ăpân ălaăasin"2.
Aceastaă eraă poruncaă luiă Dumnezeuă c treă Saul, care, purtând
sabie,ăaăprimităînăascultareăoătreab ădeăsabie.ă"DarăSaulăşiăpoporulă
iar şiăauăf cutădeăcapulălor:ăauăcru atăpeăAgag,ăregeleăluiăAmalec,ăpeă
celeămaiăbuneădinăoiăşiădinăviteleăcornute,ămieiiăîngr şa iăşiătotăceăeraă
bun n-aă vrută s ă piard .ă Iară toateă lucrurileă neînsemnateă şiă rele,ă le-au
pierdut.ă Atunciă aă fostă cuvântulă Domnuluiă c treă Samuil,ă zicând:ă "îmiă
pareă r uă c ă amă pusă peă Saulă rege,ă c ciă elă s-aă ab tută deă laă Mineă şiă
cuvântul Meu nu 1-a împlinit."3
Iat ă cumă deă laă neascultareă începeă c derea deă laă Dumnezeuă şiă
greşelileăseă inălan ,ăunaădup ăalta.
1
Fapte 3, 19.
2
1 Regi 15,2-3.
3
1 Regi 15, 8-10.
ÎNV MINTELEăREGILOR 59
Oareăpentruănişteămiei,ăşiănişteăviteăcornute,ăşiăpentruăc ăr zboi-
niciiăauăcru atăpeăc peteniaăluiăAmăalee,ăs ăseăfi sup ratăDumnezeuăaşaă
deătare,ăîncâtăs ăseătânguieăomului,ăc -iăpareăr uădeăceăaăt cut,ăpunândă
pe Saul rege?
SfântaăScriptur ,ăCarteaăluiăDumnezeu,ăareăliter ăşiăareăduh.ăDeă
aceeaăşiăcitiriăsuntădou .ăDac -tiădezleag ăDumnezeuătainaăascuns ăînă
litere o pricepi;ădac ănuă i-oădezleag ănuăpricepiădecâtălitere.
Astfel, cufundându-ne în urma timpurilor, peste rostogolul vea-
curilor,ăd mădeăvedeniaăluiăAvraam:
Facere 15:
12. Laăasfin itulăsoareluiăaăc zutăpeăAvraam
somnăgreu,ăşiăiat ă1-aăcuprinsăîntunericăşiăfric
mare.
13. AtunciăaăzisăDomnulăc treăAvraam:ă"S ăştii
bineăc ăurmaşiiăt iăvorănemerniciăînăp mântăstr in,
undeăvorăfiărobi iăşiăap sa iăpatruăsuteădeăani;
14. Darăpeăneamulăacela,ăc ruiaăvorărobi,ăîlăvoi I
judecaăEu,ăşi,ădup ăaceea,ăvorăieşiăs ăvin ăaiciăcu
avere mare.
15. Iarătuăveiătreceălaăp rin iiăt iăînăpaceăşiăveiăfi
îngropatălaăb trâne iăfericite.
16. Eiăîns ăseăvorăîntoarceăaiciăînăalăpatrulea
veacădeăoameni,ăc ciănuăs-aăumplutăînc ăm sura
nelegiuirilor Amoreilor".
1
l Regi l5, 19.
2
1 Regi 15, 28.
62 C RAREAăÎMP R IEI
3
URegi 15,24-25. 1 Regi 15, 30.
2
în elepciuneaăluiăSolomouă17,ă11-12. 4
1 Regi 16, 1.
5
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăop.ăcit.,ă299-300.
m
64 C RAREAăÎMP R IEI
1 2
I Regi 16, 1. Ieremia 7, 16.
Sf.ăMarcuăAscetul,ăDespreăceiăceăcredăc ăseăîndrepteaz ădinăfapte,ăFilocalia Sibiu,
1946, ed. I, voi.ă1,ăp.ă254;ăşiăed.ăII, Sibiu, 1947, voi. 1, p. 252. 41 Regi 16, 12-J5.
ÎNV MINTELEăREGILOR 65
4
'lRegi 18, 10-12; 19, 10. 1 Regi 28, 4.
2 5
1 Regi 22, 17-18, 1 Regi 28, 5.
3
1 Regi 24, 1-20.
C RAREAăÎMP R IEI
faptele luiă suntădină ceă înă ceă maiă demente.ă Doarăoă ultim ă lic rireă aă luiă
Dumnezeu i-aămaiăr mas,ăpentruăcaăîndat ăs ăseăsting ăşiăaceea.ăC ciăaă
întrebat Saul pe Domnul, dar Domnul nu i-aăr spunsăniciăprinăvis,ăniciă
prin vedenie, nici prin prooroci. Atunci Saul ziseăslugilorăsale:ă"C uta-
i-miăoăfemeieăvr jitoare,ăcaăs ămergălaăeaăşiăs-o întreb". Iar slugile i-au
r spuns:ă"EsteăaciăînăEndorăoăvr jitoare".ăSaulăşi-aăschimbatăhaineleăşiă
s-aădusălaăvr jitoare1.
Dumnezeu,ă ştiindu-1ă c ă vaă faceă aceasta,ă nuă i-aă r spuns;ă c ci
minteaăluiănuămaiăf ceaădeosebireăîntreăbineăşiăr u,ăîntreăDumnezeuăşiă
diavol.ăIat -1ăacumăpeăSaul,ăp r sitădeăDumnezeuăşiămergândălaăvr ji-
toare,ăuceni aădiavolului.
SPIRITISM
Laă vr jitoare,ă cereă dină mor iă peă Samuilă peă careă nu-1 ascultase
când a trebuit.ăIat ăînăceăfelăaduceăDumnezeuăstrâmtoareaăpesteăom,ăcaă
odat ,ătotuşi,ăaşaăs ăpre uiasc ăsfatul,ăîncâtăşiădinămor iăarăfiăînăstareăs ă
cheme pe aceia pe care nu i-aăascultatălaăvreme.ăDarăceiăceăpân ăacoloă
seăînd r tnicesc,ăîncâtănumaiămor iiăi-ar mai putea întoarce, "chiar de
vaăşiăînviaăcinevaădinămor i,ătotănuăvorăcrede"2.ăNeascult tori,ăoameniiă
tariădeăcapăşiăbetegiălaăminteădeăfumulămândriei,ănuăauăparteădeădarurileă
sfatului.ă C ci,ă p r sindă sfatulă celă bună dată laă vreme,ă şiă Dumnezeuă îiă
p r seşteă şi-i las ă înă sfatulă celuiă r u.ă Aşaă aă p ită Saul,ă c ciă - dup ă
tâlcuireaăSf.ăGrigorieăalăNissei,ăcareăl mureşteăloculăacestaă- nu duhul
luiă Samuilă aă ieşită dină iadă (deşiă înă iadă auă mersă to iă drep iiă Vechiuluiă
Testament,ăafar ădeăEnohăşiăIlie),ăciăaăieşităduhulăcelăr u, cu care lucra
vr jitoarea,ăşiăcareăaăluatăînf işareaăluiăSamuil,ăcaădes vârşităs -lăînşeleă
pe Saul.
Iat ăpeăfostulăregeăc zândăcuăînchinareăînainteaămeşteşugiriiădia-
volului,ăcareăîşiăîntinseseăst pânireaăşiăasupraăvieţii sale,ăîncâtăşiăsfârşi-
tul i 1-a proorocit. '
1
1 Regi 28, 6-8.
2
Luca 16,31.
ÎNV MINTELEăREGILOR 67
1 Regi 28:
15. Şiăaăzisă(celăînăchipulălui)ăSamuilăc treăSaul:
"Pentruăceăm ătulburiăcaăs ăies?"ăIarăSaulăr spun
se: "Mi-eătareăgreu;ăFilisteniiăseălupt ăîmpotriva
mea, iar Dumnezeu s-aădep rtatădeămineăşiănu-mi
maiăr spundeăniciăprinăprooroci,ăniciăînăvis,ăniciăîn
vedenie; de aceea te-amăchematăcaăs ăm ăînve iăce
s ăfac?"
16. Zis-aă(celăînăchipulălui)ăSamuil:ă"Laăceăm
întrebiăpeămine,ădac ăDomnulăs-aădep rtatădeătine
şiăs-aăf cutăvr jmaşulăt u?
17. Domnulăfaceăceeaăceăaăgr ităprină"mine":
VaăluaăDomnulădomniaădinămâinileătaleăşiăoăvaăda
luiăDavid,ăaproapeleăt u,
18. Deoarece tu n-ai ascultat glasul Domnului
şiăn-aiăplinităiu imeaămânieiăluiăasupraăluiăAmalec,
de aceea Domnul face aceasta cu tine acum.
19. ŞiăvaădaăDomnulăpeăIsrailăîmpreun ăcuătine
înămâinileăFilistenilor;ămâineătuăşiăfiiiăt iăve iăfiăcu
mine!"
nuă seă maiă puteaă slujiă deă minteă şiă deă nervi,ă c ciă tâlh riteă deă spiriteă
sl bescă şi,ă oarecumă zicând,ă îşiă schimb ă firea,ă încâtă toateă leă v dă
printr-unăduhăstr in,ăaltfelădecâtăcealalt ălumeănormal .ăAşaăîncepeăpeă
încetulăs ăseăarateănebunia,ădeăceleămaiămulteăoriăf r ădeăîntoarcere.
Spre documentarea celor de mai sus aducem în sprijin cartea
unui medic despre Ştiinţele oculte şi dezechilibrul mintal 1. Cartea
aceastaăareămeritulăc ăaduceăşiăr spunsurileăocultiştilor,ăspiritiştilorăşiăaă
câtorvaăorientaliştiădeăseam .ăToateăsfaturileălorănuăsuntădecâtăstrig teă
deă alarm ă împotrivaă navaleiă mul imiiă spreă dezechilibrulă mintal.ă Iat ă
câtevaăr spunsuriălaăîntrebarea:ă"Dac ăştiin eleăoculteă- faimoasaăştiin ă
aă bineluiă şiă r uluiă - pot duce la dezechilibrul mintal, sau nu?" Unul
r spunde:ă"Nuăcredăc ăştiin eleăoculte,ăprinăeleăînsele,ăducălaădezechili-
bruămintal,ădac ăcelăceăleăstudiaz ăsauăleăpractic ănuăareătareăintelectua-
le.ăDarăeăunălucruăsigurăc ămul imeădeădezechilibra iămintalăsuntăatraşiă
spreăpracticareaăştiin elorăoculteăşiănu-şiăg sescăînăeleădecâtăînr ut ireaă
tulbur riiălorăsauăoătem ăpeăcareăs ădelireze"ă(Prof.ăAlajovanine, p.92).
Iat ă r spunsulăuneiăorientalisteă (D-na H. Blavatsky): "Cele mai
bune,ă celeă maiă puterniceă mediiă auă suferită deă peă urmaă experien eloră înă
sufletulăşiăînătrupulălor.ăAminti i-v ămoarteaă- vrednic ădeăplânsă- a lui
Ch. FOrster, care s-a stins de nebunieă furioas ăîntr-ună azilă deăaliena i;ă
aduce i-v ăaminteădeăStade,ăcareăeăepileptic,ădeăEglinton,ăprimulămediuă
alăAnglieiădinăvremeaănoastr ,ăcareăeăatinsădeăaceeaşiăboal .ăVede iăceă
via ăaăavutăDouglasăHome.ăGândi i-v ăapoiălaăsoartaătrist ăaăs rmanu-
luiăWashingtonăIrving.ăIat ăînăsfârşităşiăpeăsurorileăFox,ăceleămaiăvechiă
medii,ă întemeietoareleă spiritismuluiă modern,ă dup ă pesteă 40ă deă aniă deă
"raporturi"ăcuă"îngerii",ăeleăauăînnebunităf r ălecuire,ămul umit ăaceloră
îngeri...ă Ştiin aă bineluiă şiă aă r uluiă esteă plin ă deă primejdiiă şiă plin ă deă
curse" (p. 96).
Ună spiritistă încercată (Stanislasă deă Gnaita)ă atrageă aminte:ă "Po iă
vedeaăc ănuăt g duiescăcuăprejudecat ăpre ulăspiritelor.ăEuăjudecăaspruă
doctrina - una din cele mai însemnate în general - numai pentru conse-
cin eleălaăcareăduceăînăchipăfatal:ăpromiscuitateaăpsihic ăşiăanarhiaăspi-
ritual .ă..ăExperimentatorulăîndr zne ăcândăvreaăs ăintreăînătrupulăluiăîlă
poateăg siăocupatădeăoălarv ,ăcareăs-a instalat acolo, a luat organele în
'' ' Dr. Philippe Encausse, Sciences occultes et desequilibre mental, Paris,
Payot, 1944, ed. II, 314p.
70 C RAREAăÎMP R IEI
Sfin iiă P rin i,ă într-ună gând,ă prevină turmaă credincioşiloră deă
ispiteleăiscodirilorăl turalnice;ăastfelăSfântulăCirilăalăIerusalimuluiăstri-
g :ă"Fugiădeăoriceălucrareădiavoleasc ...ăNuădaăaten ieălaăastrologi...ă
Nuăprimiăniciăm carăs ăauziădespreăfarmece,ădescânteceăşiădeăfaptele
ÎNV MINTELEăREGILOR
foarteă nelegiuiteă aleă celoră careă cheam ă spiritele!" 1 Iat ă şiă cuvântulă
SfântuluiăGrigorieădeăNissa,ădinăscrisoareaăsa.ăc treăEpiscopulăTeodo-
sie2: "S-aă p rută unoraă dintreă înaintaşiiă noştriă c ă aceaă vr jitoareă ară fiă
adusădeăfa ăchiarăsufletulăluiăSamuil,ăşiăînăsprijinulăacesteiăp reriăaducă
faptulăc ăfiindăfoarteăimpresionatăSamuilădeălep dareaăluiăSaulă(deăc treă
Dumnezeu)ă şiă chiară c utareaă vr jitoareiă s-aă f cută totă cuă gândulă laă
Dumnezeu,ă adic ă prină aceeaă c ă aă vrută s ă afle,ă printr-o manevrare a
vr jitoarei,ă ună r spunsă înşel toră laă întreb rileă puseă deă el.ă Fiind,ă adic ,ă
sup rată prooroculăpentruă c ă nuă voiaă caă p c tosulă s ă fieă dată pierz rii,ă
dreptăaceeaăşiăadaug ăc ăaăpermisăDumnezeuăcaăs ăfieăchematăsufletulă
prooroculuiăprinăaceaăart ămagic ,ăpentruăcaăs ăvad ăînsuşiăSamuilăc ă
ap rareaăpeăcareăaăvrutăs-oăiaăluiăSaulăaăfostăzadarnic ,ăar tându-i prin
vorbireaă pânteculuiă c ă prooroculă îiă esteă protivnic,ă f cându-iă s ă i-o
spun ăpersonalăatunciăcândă1-a chemat."
"Gândindu-m ăîns ălaăpr pastia,ădeăcareăneăspuneăEvanghelia,ăc ă
s-aăc scatăîntreăîmp r iaăcelorăbuniăşiăaăcelorăr i,ăprecumăaăzisăacelăpa-
triarh,ăsauămaiăcurândăînsuşiăDomnulăpatriarhuluiă(Dumnezeu),ă(para-
bolaăcuăLaz răşiăbogatul),ăanumeăc ănimeniădinăceiăcondamna iănuăseă
mai poate ridicaăpân ălaăceleă cereştiă şiă nimeniădină cerănuă maiă poateă
coborîă înă ceataă celoră r iă - euă personală nuă credă înă astfelă deă concep iiă
magice,ăciăcredăc ăsingurulăadev răeăcelădescoperitădeăSf.ăEvanghelie."
"Peăcâtăştim,ăcâtădeămareăesteăSamuilăîntreăsfin iăşiăde condamna-
bil ă eă fascina iaă magiei,ă peă atâtăsuntă deă convinsă c ăînă aceaă stareă deă
odihn ăcomplet ăînăcareăseăaflaăSamuil,ăn-aăpututăniciăcuăvoie,ăniciăf r ă
voieăs ătreac ăpesteăpr pastiaăcareăsepar ăpeăceiăr iădeăceiăbuni;ă- f r ă
voie - nu, întrucât ar însemnaăc ăs-arăfiăpermisădiavoluluiăs ătreac ăelă
aceaăpr pastieăşiăs ămuteăpeăacelăsfântăproorocădinămijloculăceteiăceloră
sfin iăînăaltăloc;ădeăbun ăvoie,ăiar şiănuăeăposibil,ăc ciăniciăn-ar fi în
stareăşiăniciăn-arăvreaăs ăseăamesteceăînăceleărele.ăC ciăcine odat ăpetrece
înăbine,ăeăabsurdăs ăseăspun ăc ăarătreceădeăbun ăvoieăIaăceleărele.ăDar
chiară dac ă ară aveaă deă gândă aşaă ceva,ă m rimeaă aceleiă pr p stiiă nuă
permite astfel de trecere."
1
Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 133.
2
Sf Grigorie de Nissa,ăEpistolaăc treăTeodosie,ăMigue,ăP.G.ă45,ăcol.ă407-
414.
74 C RAREAăÎMP R IEI
2 Tesaloniceni 2:
7. ... Tainaăf r delegiiăseăînfiripeaz ...
1
Ioan8, 44. <2
Matei 24, 5.
76 C RAREAăÎMP R IEI
PLATAăDINăURMAăAăNEASCULT RII
1 Regi 31:
3. LuptaăcontraăluiăSau!ăajunseseăcumplit ,ăşi
arcaşiiăîlălovir ăpeăacesta,ăcareăfuăgreuăr nit.
4. AtunciăaăzisăSaulăpurt toruluiăs uădeăarme:
"Trage- i sabiaăşiăm ăstr pungeăcuăea,ăcaăs ănu
vin ăaceştiaăs ăm ăucid ăşiăs -şiăbat ăjocăde
mine".ăPurt torulădeăarmeăîns ăn-aăvoit,ăc ciăse
temeaăcumplit.ăAtunciăSau!ăşi-aăluatăsabiaăşiăs-a
aruncat în ea.
5. V zândăpurt torulădeăarmeăc ăSaulăaămurit,
s-aăaruncatăşi elăînăsabiaăsaăşiăaămurităcuăel.
ÎNV MINTELEăREGILOR 77
6.ăAşaăaămurităînăziuaăaceeaăSaulăşiăceiătreiăfiiăaiă
s i,ăşiăpurt torulădeăarme,ăprecumăşiăto iăoameniiă
lui.
1 Paralipomena 10:
13. AşaăaămurităSaulăpentruănelegiuireaăsa,ăpe
careăoăf cuseăelăînainteaăDomnului:ăpentruăc ăn-a
p zităcuvântulăDomnului,ăaăalergatălaăoăvr jitoare
cu întrebarea sa,
14. Şiăn-aăc utatăpeăDomnul.ăDeăaceeaăaăşiăfost
elăomorâtăşiădomniaăaăfostădat ăluiăDavid,ăfiulălui
lesei.
Iat ă cum,ă dină neascultareă şiă nepoc in ,ă începeă caleaă pierz riiă
care-1ăduceăpân ăînăfa aămor ii,ălipsitădeăoriceăpietate,ăşiăpr buşindu-l în
pierzareaăveşnic .ăIat ăcumăceiăcuăminteaăplin ădeăfumulămândrieiăşiăală
iubiriiădeăsineăpân ălaămoarte,ăneprimindăluminileăsfatului,ăcadădinăgre-
şeliăînăgreşeli,ăpesteăcare vin necazuri din ce în ce mai mari; iar sub po-
varaădurerilor,ăceiăneascult toriăseăarunc ăînădezn dejdeăşiăînăomorâreaă
deăsine,ăprinăcareăiadulăîiăînghiteătar ădeăîntoarcere.ăC ciăucigaşiiădeă
sine nu au iertare, nici în veacul de acum, nici în veacul ceăvaăs ăvie;ă
iară Bisericaă eă oprit ă s ă seă roageă pentruăiertareaă lor.ă Iat ă deă ceă auă zisă
P rin iiăc ăplataăneascult riiăeăpierdereaământuirii;ădarăşiăaceeaăauămaiă
zis,ă c ă pentruă înmul ireaă neascult riiă aă ridicată Dumnezeuă sfatulă dintreă
oameni. Iar Scriptura, pentruă aceeaşiă pricin ,ă m rturiseşteă c :ă "Preo-
tuluiăîiăvaălipsiăcunoştin aălegiiăşiăb trânuluiăsfatul"1.
Şiăiar şiăm rturisim:ăc ăDumnezeuăn-are pe nimeni de pierdut.
ChiarăpeăSaul,ăDumnezeuăîlăchemase,ădar,ădac ăn-aăvrutăs ăîn eleag .ă
Iudaăaăîn eles,ădar n-aăvrutăs ăvie...
Iezechiil 7, 26.
78 C RAREAăÎMP R IEI
TIRANIăINăPOC IN A
CELEăăăăŞAPTEăăăăSURLE
DUMNEZEUăSEăROAG ...
Aproapeăîntotdeauna,ăceleămaiăcuprinz toareăcuvinteăaleăoric ruiă
omăsuntăcuvinteleăluiădeăpeăurm ,ăîntrucâtăle spuneăcuăceaămaiăadânc ă
dareădeăseam .ăMântuitorulăînc ăareăunăcuvântădeăacesta,ădeăpeăurm ,ă
care,ăînăacelaşiătimp,ăesteăşiărug ciuneaăceleiămaiăaprinseăiubiriăv zuteă
vreodat ăpeăp mânt.ăCuvântulăacestaă- totodat ărug ciuneă- neăajut ăs ă
întrez rimăneasem nataăstr danieăaăluiăDumnezeu-Omul,ăcaăs ăneăcâş-
tigeă fiin aă întreag ă pentruă mântuireaă cuă careă aă venită înă lume,ă înă so-
cietateaă omeneasc .ă Iară despreă totă foculă cuă careă tânjeşteă inimaă luiă
Dumnezeuădup ănoi,ăvrândăs ăneăatrag ăspreăSine,ăIoan,ăuceniculăiubi-
rii, scrie:
6. Ar tat-amănumeleăT uăoamenilorăpeăcareăMi
i-aiădatăMie,ăşiăcuvântulăT uăl-auăp zit.
7. Acumăauăcunoscutăc ătoateăcâteăMi-ai dat
de la Tine sunt;
8. C ciăcuvintele pe care Mi le-ai dat, le-am
datălor,ăiarăeiăauăprimităşiăauăcunoscutăcuăadev rat
c ădeălaăTineăamăieşit,ăşiăauăcrezutăc ăTuăM-ai
trimis.
9. EuăpentruăaceştiaăM ărog,ănuăpentruălume
M ărog,ăciăpentruăceiăceăMiăi-aiădat,ăc ciăeiăaiăT i
sunt.
10. ŞiătoateăaleăMeleăaleăTaleăsuntăşiăaleăTale
suntăaleăMeleăşiăm ăpream rescăîntruăele.
11. Mult nu mai sunt în lume, dar ei sunt în
lumeăşiăEuăvinălaăTine.ăP rinteăsfinte:ăpeăcareăMi
i-aiădatăp zeşte-iăîntruănumeleăT u,ăcaăs ăfieăuna,
precumăsuntemăşiănoi.
12. Când eram cu ei în lume, pe cei ce Mi i-ai
dat,ăîntruănumeleăT uăîiăp zeam;ăşiăastfelăi-am
p zităc ăn-aăpierităniciăunulădintreăei,ăf r ănumai
fiulăpierz rii,ăcaăs ăseăîmplineasc ăScriptura.
13. Acumădar,ăvinălaăTineăşiăacesteaăleăgr iesc
în lume, ca bucuria Mea s-oăaib ădeplin ăînăei.
14. CuvântulăT uăle-am dat lor, dar lumea i-a
urâtăfiindc ănuăsuntădinălume,ăprecumăniciăEuănu
sunt din lume.
15. NuăM ărogăcaăs -iăieiădinălume,ăciăcaăs -i
p zeştiăpeăeiădeăcelăviclean.
16. Ei nu sunt din lume precum nici Eu nu sunt
din lume.
17. Sfm eşte-i pe eiăîntruăadev rulăT u,ăCuvân
tulăT uăesteăadev r.
18. Precum M-aiătrimisăpeăMineăînălume,ăşiăEu
i-am trimis pe ei în lume.
19. ŞiăpentruăeiăEuăM ăsfin escăpeăMineăîn
sumi,ăcaăşiăeiăs ăfieăsfin i iăînăadev r.
CELEăŞAPTEăSURLE 85
GLASULăCONŞTIIN EI
Matei 5, 25.
C RAREAăÎMP R IEI
CHEMAREAăCUVÂNTULUIăŞIăT CEREAă
TRAS ăLAăR SPUNDERE
CHEMAREAăCAREăUSTUR
1 Tesaloniceni 2, 2.
90 C RAREAăÎMP R IEI
Levitic 26:
3. Dacă ve iăumblaădup ălegileăMeleăşiădeăve i
p ziăporuncileăMeleăşiăleăve iăîmplini,
4. V ăvoiădaăploaieălaăvreme,ăp mântulăîşiăvaăda
roadeleăsaleăşiăpomiiăroadeleălor.
5. Treieratulăvostruăvaăajungeăpân ălaăculesul
viilor,ăculesulăviilorăvaăajungeăpân ălaăsem nat;
ve iămâncaăpâineaăvoastr ăcuămul umireăşiăve iătr i
înăp mântulăvostruărar ăprimejdie.
6. Voiătrimiteăpaceăpeăp mântulăvostruăşiăni
meniănuăv ăvaătulbura;ăvoiăalunga fiarele rele din
1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespreădragoste,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,ă
ed. I, voi. 2, p. 64.
CELEăŞAPTEăSURLE 91
p mântulăvostruăşiăsabiaănuăvaătreceăprinăp mântulă
vostru.
7. Ve iăalungaăpeăvr jmaşiiăvoştriăşiăvorăc dea
ucişiăînainteaăvoastr .
8. Cinciădinăvoiăvorăbiruiăoăsut ,ăşiăoăsut ădin
voiăvorăprigoniăzeceămii,ăşiăvorăc deaăvr jmaşii
voştriădeăsabieăînainteaăvoastr .
9. C uta-voiăspreăvoiăşiăv ăvoiăbinecuvânta;ăro
ditoriăv ăvoiăface,ăv ăvoiăînmul iăşiăvoiăfiăstatornic
înăleg mântul Meu cu voi.
10. Ve iămâncaăroadeleăvechiădeăaniiătrecu iăşi
ve iădaălaăoăparteăpeăceleăvechi,ăpentruăaăfaceăloc
celor noi.
11. VoiăaşezaălocaşulăMeuăînămijloculăvostruăşi
sufletul Meu nu se va scârbi de voi.
12. Voi umbla printre voi, voi fi Dumnezeul
vostruăşiăvoi ve iăfiăpoporulăMeu.
d râm turileăidolilorăvoştri,ăşiăseăvaăscârbiăsufletulă
Meu de voi.
31. Oraşeleăvoastreăleăvoiăprefaceăînăruin ,ăvoi
pustiiăălocaşurileăvoastreăceleăsfinte,ăăşiănuăvoi
mirosi mireasma jertfelor voastre.
32. Pustii-voiăp mântulăvostru,ăcâtăs ăseămire
deăelăvr jmaşiiăvoştri,ăcareăse vorăaşezaăîntr-însul;
33. Iarăpeăvoiăv ăvoiărisipiăprintreăpopoare;ăîn
urmaăvoastr ăîmiăvoiăridicaăsabia,ăşiăv ăfiăp mântul
vostruăpustiuăşiăoraşeleăvoastreăd râmate.
R SPUNSULăPOPORULUI
Neemia 9:
1. In ziua de dou zeciăşiăpatruăaăacesteiăluni
s-auăadunatăto iăfiiiăluiăIsrail,ăîmbr ca iăînăsacăşiăcu
capeteleăpres rateăcuăcenuş ,ăcaăs ăposteasc .
2. Şiăosebindu-se cei ce erau din neamul lui Is
railădeăto iăceiădeăaltăneam,ăauăvenitădeăşi-auăm r
turisităp cateleălorăşiăf r delegileăp rin ilorălor.
3. Şi,ădup ăceăs-auăaşezatălaălocurileălor,ăliăs-a
citit din Cartea legii Domnului Dumnezeului lor
unăp trarădeăzi,ăiarăaltăp trarădeăziăşi-auăm rturisit
p cateleălorăşiăs-au închinat Domnului Dumneze
ului lor.
CEASUL PRIMEJDIEI
Mul imeă deă oameniă îns ă niciă grij ă n-auă deă cuvinteleă chem riiă
acesteia, oricât le-arăvedeaăcuăochiiăşiăarătreceăprinăele.ăDac ăniciădup ă
asprimeaăunorăatareăchem ri,ăcareăustur ăpieleaăvie ii,ăoameniiătotuşiănuă
se întorc spre Dumnezeu,ăvia aăîncepeăs ăfieăînăprimejdie:ăîncepăneca-
zurileămor ii,ăsurleleăchem riiăaăpatra.
Via aă oă avemă deă laă Dumnezeu:ă prină Elă tr im,ă neă mişc mă şiă
suntem1.ă Adic ă Dumnezeuă esteă izvorul,ă sus in torulă şiă rostulă sauă
destinulăvie iiănoastre.ăDac ămergemăaşa,ăpotrivităacestora,ăavemăvia a
1
Fapte 17, 28.
98 C RAREAăÎMP R IEI
asigurat ă deă Dumnezeu,ă temeliaă ei;ă dac ă nuă urm mă aşa,ă ciă încâlcimă
via aă noastr ă înă toateă f r delegileă şiă spurc ciunile,ă careă îndr cescă şiă
sufletulăşiătrupulăşiăoăducemăaşaăvremeăîndelungat ,ăatunciăDumnezeuă
seădesfaceădinăvia aănoastr .ăTotuşiănuăseădesfaceăîndat ădup ăgreşealaă
noastr ,ăciărabd ăoăvremeăr t cireaăomului,ăaăfiuluiăS uămaiămic,ăînătotă
chipul chemându-1.
Iarămoarteaăoăavemădeălaăucigaşul.ăDeci,ăcândăoameniiăseăleag ă
cu totulădeăvoileădracilor,ăleăesteăînăprimejdieăvia aăşiăprimejduiescăşiăpeă
al ii.ă Iară deă seă leag ă caă robiiă cuă inimaă deă lumeaă aceastaă şiă deă voileă
trupuluiăceleăîmpotrivaăfirii,ăminteaăliăseăstrâmb ,ăîncâtănuămaiădeose-
beşteă adev rulă deă r t cire;ă atunciă Dumnezeuă se-ntunec ădinămintea,ă
dinăinimaăşiădinăvoin aălorăşiăajungăc ănuăvorăs ămaiăştieădeăDumnezeuă
şiăaşaăvineăosândaălaămoarte,ăaşaăvineăpr p dulăînăvremeaăfiec ruiărândă
deă oameni.ă întâiă eă moarteaă sufleteasc ă aă ateismului,ă aă necredin ei,ăpeă
urm ă seă arat ă şiă moarteaă dină afar ă aă trupului,ă dup ă vrednicieă şiă spreă
în elep ireaămultora.
Laăînceputăoameniiătr iauămaiămult.ă"ToateăzileleăluiăMatusalemă
au fost 969 de ani, apoi a murit."1 Cuătrecereaădeăvremeăînmul indu-se
oameniiă peă p mântă s-aă înmul ită şiă stric ciuneaă desfrân rii.ă Şiă aă zisă
Dumnezeu:ă"Nuăvaămaiăr mâneăDuhulăMeuăpurureaăînăoameniiăaceştia,ă
pentruăc ăsuntănumaiătrup;ădeciăzileleăloră(peăp mânt)ăs ămaiăfieă120ă
ani"2.ăIarădup ătrecereădeăvremeăşiăînmul ireaăf r delegiiăîntreăoameni,ă
David zicea: "Toate zilele vie iiănoastreăsuntă70ădeăani,ăiarăpentruăceiă
maiăînăputereă80ădeăani;ăiarăceăesteămaiămultădecâtăaceştia,ănu-i decât
osteneal ăşiădurere"3.
Aşaăeraăînăvremuriădeădemult;ăast ziămul imeaăbolilorăşiădesimeaă
r zboaielorămultăaămaiăscurtatăvia aăoamenilor.ăAcesteaăîns ăîmplinescă
dinăîng duin aăluiăDumnezeu,ăpedeapsaăceaăasupraăp catelor.
Noiănuămaiăsuntemăsubăîmp r iaălegiiăvechi,ăciăînăîmp r iaăha-
ruluiăcâştigatănou ădeăMântuitorulăHristosăcaăs ăneământuim;ădarădac ă
nepriceputulădeăomăseă ineăîmpotrivaălui Hristos,ădeădragulăf r delegi-
lor,ăcadeădinăharăsubălege,ăşiăaşaăatârn ăasupraăluiăpedeapsaăcuămoarte
1
Facere 5, 27.
2
Facere 6, 3. 3
Psalm 89, 10.
CELEăŞAPTEăSURLE 99
CEăURM REŞTEăDUMNEZEU
Ceeaăceăurm reşteăDumnezeuăînă'totăchipulăeământuireaăsauăîn-
toarcereaănoastr ăduhovniceasc ăspreăElăşiăAcas ,ă chiarădac ămaiăr -
mânemă şiă înă via aă aceasta.ă Oameniiă îns ă lega iă înă neştiin ,ă scur iă laă
minteăşiăslabiăînăcredin ăurm rescăvia aăp mânteasc ăşiătoat ămâhnireaă
lor e pentru trupuri1.
Câtă ineăformaăaceastaădeăvia ăoameniiăvorăfiăamesteca i:ăceiădină
Noul Testament, fiii harului, cu cei din Vechiul Testament pe care nu-
maiăfricaălegiiăîiămaiă ineăînărânduial ăşiăoameniiăf r ăniciăunătestament,ă
oameniiăf r delegiiăşiăaiăneorânduieliiăf r ăleac,ăfiiiăceluiăr u.
"Acelaăcareăiubeşteălucrurileăbuneăşiăfrumoaseătindeădeăbun ă
voieăspreăharulăîndumnezeirii,ăfiindăc l uzitădeăProviden ăprinăra iunileă
în elepciunii.ăIarăacelaăceănu-iăîndr gostitădeăacesteaăeătrasădeălaăp cată
împotriva voii lui - şiălucrulăacestaă îlăfaceă Judecataă ceaă dreapt ,ă prină
diferite moduri de pedepse.ăCelădintâi,ăadic ăiubitorulădeăDumnezeuăeă
îndumnezeităprinăProviden ,ăcelădeăalădoilea,ăadic ăiubitorulădeămaterieă
eăopritădeăJudecat ăs ăajung ălaăosând ."2
Toat ăr zbatereaăcuănepricepereaăpopoailuiăaceastaăeste,ăc ,ăînă
îngustimea vederii lui, st ruieăs ăvad ăşiăs ăsus in ăvia aăaceastaăcaăpeă
unăscopăînăsineăşiăsuficient ăsieăîns şi.ăNuăvreaăs ăzic ă"muntelui"ălumiiă
acesteiaăridic -teădinăcaleăşiăteăarunc ăînămare,ăcaăs -şiădeschid ăvede-
reaăîmp r ieiăspiritului.ăŞiăn-arătrebuiăcredin ădecâtăca un bob de mac.
Rarăs ăg seştiăunăomăcareăs ădeaăsensăreligiosămor ii,ăadic ăs-oăaştepteă
cu bucurie ca pe-oă izb vireă sigur ă dină împ r iaă p catului.ă Cuvinteleă
sfântuluiă neă înva :ă "Pentruă greşealaă dintâiă s-aă furişată înă trupă legeaă
p catuluiă careă esteă pl cereaă sim urilor,ă iară pentruă aceastaă s-aă hot râtă
moarteaătrupului,ărânduit ăspreădesfiin areaălegiiăp catului.ăCelăceăştieă
c ămoarteaăs-aăivitădinăpricinaăp catului,ăspreădesfiin areaălui,ăseăbucur ă
purureaăînăsufletulăluiăcândăvedeăcumăeăstins ălegeaăp catului în trupul
s u,ăprinădiferiteleăstrâmtor ri,ăcaăs ăprimeasc ăînăduhăfericitaăvia ăvii-
toare.ăC ciăştieăc ănuăseăpoateăajungeălaăaceeaădeănuăeăgolit ămaiăîna-
inte din trup, ca dintr-unăvas,ăînc ă dinăvia aă aceasta,ălegeaă p catului,ă
sus inut ăprinăînclinareaăvoin eiăspreăel"3.
1
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă41,ă14.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFilo-
calia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 252.
3
Idem, pp. 309-310.
102 C RAREAăÎMP R IEI
"Celă ceă nuă primeşteă întâmpl rileă careă îlă dep rteaz ă deă patimi,ă
acelaăfugeădeăceeaăceănuătrebuieăs ăfug ."1 Dreptăaceea,ăpân ănuăvomă
ajungeă deă aceeaşiă p rereă cuă Dumnezeuă despreă via aă noastr ă p mân-
teasc ,ă precumă şiă despreă cealalt ,ă deă peă cel laltă t râm,ă nuă vomă aveaă
linişteăînăsuflet,ăniciăuniiăcuăal iiăşiăniciăs n tateăînătrupăşiăniciăînăorân-
duireaăomeneasc .
Trebuieăs ăneăplec măîn elepciuniiăatotştiutoareăaăluiăDumnezeu,ă
care,ăînătotăceăface,ăurm reşteăîn elep ireaănoastr ,ăoriăpricepem,ăoriănuă
pricepemăaceasta.ăCândăneăplec măcapulăşiăvremăşiănoiăce-a vrut Dum-
nezeu,ăînă clipaă aceeaă c p t mă linişteaă sufletului,ăoriceă ară fiădatăpesteă
zileleănoastre.ăC ciăElăeăSt pânulăvie iiăşiăalămor ii,ădeăElăascult ăzidireaă
şiădeăElăseătemeăiadul,ăşiădinăporuncaăluiăascult ădraciiădeăSatanaălor.ă
"To iălocuitoriiăp mântuluiăsuntăoănimicaăînainteaălui;ăElăfaceăceăvreaă
cuăoasteaăcerurilorăşiăcuălocuitoriiăp mântului,ăşiănimeniănuăpoateăs ă
steaăîmpotrivaămânieiăLui,ăniciăs -iăzic :ă"Ceăfaci?"2
Cândăaăvrutăs ământuiasc ăpeăAdamăşiăcuăto iădrep ii,ădinăiad i-a
scosăşiăpoateăs ăscoat ădinăgheareleămor iiăpeăoricineăvrea.ăDeăaceeaăauă
şiăzisăP rin ii,ămângâindăpeăoameni:ă"C ăp c tosăcaăunădracăde-ai fi, nu
dezn d jduiă deă putereaă luiă Dumnezeu",ă fiindc ă oricine,ă careă înă pri-
mejdie de moarte fiind va chema numele luiăDumnezeu,ăîşiăvaământuiă
sufletulăc ciăînăce-lăvaăfiăaflatămoarteaăînăaceeaăvaăfiăînăveci.ăIat ădeăce,ă
neştiindu-neă sfârşitul,ă suntemă datoriă aă neă aflaă mereuă înă poc in ă caă
într-însaăs ăfimăsocoti iăînăveci.
Dumnezeuăneăcaut ,ăneăcheam ,ăneăstrig ,ădarădac ănuăvremăs ă
în elegem,ăîncepeăs ăneăurm reasc ăcuăprimejdiiăşiăn paste.
M RTURIAăUNUIăSFÂNT
şiăauărisipităturmaăoilorănoastre".ăAşaăm-auălegatăşiăm-auădatăst pâni-
torului.ăŞiănuăsuntăvinovat,ăSt pâne,ăînăaceast ăpricin ,ăciăm-au clevetit
peămine.ăIarăel,ăzâmbindăcuăfa a,ămi-aăzis:ă"Ştiuăşiăeuăc ănuăeştiăvinovată
laăpricinaăaceasta,ăciăeştiăclevetit.ăDarăştiiăceăaiăf cutămai înainte de asta
cuăpu ineăzile?ăCumăaiăalungatăcuăpietreăvacaăs raculuiăşiăaiăomorât-o?
Deciăcunoaşte,ăc ănuăesteănedreptateălaăDumnezeu,ăciăjudec ileăDom-
nuluiăsuntăadâncădeăadânc.ăIarăpeălâng ăaceastaăvreauăs ăştiiăşiătuăc ăşiă
b rba iiăaceştia,ăcareăsuntăcuătineăînătemni ,ăsuntănevinova iădeăprici-
nile cu care s-auăpârâtăşiăsuntălega i.ăCiăispiteşte-iăpeădânşiiăşiăînva -te
c ănuăînădeşertăsuntăînchişiăînătemni aăaceasta,ăcaăs ăcunoştiăc ădreptă
esteăDomnulăşiădreptateaăaăiubit."ăAcesteaăzicându-mi tân rulăceămiăs-a
ar tat,ăs-a dus.
Iarădac ăs-aăf cutăziu ,ăamăchematăpeăb rba iiăcareăerauăcuămineă
înătemni ,ăşiăamăzisăc treădânşii:ă"Fra ilor,ăpentruăcareăpricin ăsunte iă
închişiăînătemni aăaceasta?"ăAtunciăaăzisăunulădintreădânşii:ă"Euăpentruă
ucidere suntăprins,ăşiănevinovatăsuntăînălucrulăacesta".ăCel laltăînc ăaă
zis:ă "Şiă euă pentruă preacurvieă suntă prinsă şiă nevinovată suntă deă lucraiă
acesta".ăŞiăamăzisăc treădânşii:ă"Cuăadev ratăaşaăeste;ădarăave iăoareceă
p cateăgreleăpeăcareăle-a iăf cutăvoiăşiăpentruăaceeaăa iăajunsă- cu pur-
tareaădeăgrij ăaăluiăDumnezeuă- caăs ăfi iăprinşiăînăînvinuirileăacestea".ă
Atunciăaăzisăcelăceăpentruăucidereăeraăprins:ă"Cuăadev ratăeuăv ăvoiă
spuneă p catulă meu.ă Maiă înainteă deă acesteaă cuă pu ineă zileă treceamă peă
podulărâului,ăcelăafar dinăcetate,ăşiăal iădoiăoameni,ăceăveneauăînăurmaă
mea,ăşi-auăf cutăpricin ăîntreădânşiiăunulăcuăaltul,ăşiăs-au apucat amân-
doiălaăsfad ăşiălaăb taie,ăşiăunulă1-aăbiruităpeăcel laltăşiă1-a aruncat de pe
podăînărâuăşiăs-aădus.ăIarăeu,ătrecând,ăputeamăs -i dauăluiămânaăşiăs -l
scotădinărâuăcaăs ănuămoar .ăC ciăacelaăstrigândăşiărugându-se cu multe
lacrimi,ăcaăs -i dau mâna, eu n-am vrut, ci l-amăl satăs ăseăînece.ăC ciă
dup ăvremeădeăunăceas,ăluptându-seăşiăneputândăs ăias ădinăap ,ă1-a
luat pe el curgerea râuluiă şiă aă murit;ă iară euă stândă priveamă laă dânsul.ă
Acesta-iăp catulămeu;ăşiăştiuăcuădeadinsul,ăc ăpentruăpricinaăaceastaă
m-aăl satăDumnezeuăs ăfiuăclevetităşiăaruncatăînătemni aăaceasta,ăc ănuă
este nedreptate la Dumnezeu".
Iar cel ce era pârât pentru preacurvieă aă zis:ă "S ă v ă spună şiă euă
p catulămeu.ăMaiăînainteădeăastaăcuădoiăaniăs-aăîntâmplatăc ăerauădoiă
fra iăostaşiăavândăavu ieămult ămoştenireădeălaăp rin iăşiăaveauăşiăoăsor ă
v duv ăşiăînc ănuăîmp r iser ăîntreădânşiiăavereaăp rinteasc ăcaăs -i dea
CELEăŞAPTE SURLE 105
şiă eiă parteaă cuvenit .ă Ciă fra ii,ă nevrândă s -iă deaă nimic,ă c utauă pricin ă
asupra ei s-oă poat ă scoateă f r ă moştenireă dină avereaă loră ceaă p rin-
teasc .ăAstfelăauăclevetităamândoiăpeăsoraălor,ăzicândăc ăaăcurvit,ăşiăc ă
auămartori,ăcareăştiuălucrul.ăIarăv duvaăseăjura,ăzicândăc ănuăeăvinovat ă
întruălucrulăacesta.ăFra iiăeiăîns ,ăînt râtându-seăs ădovedeasc ăînvinui-
rea lor, s-auăîn elesăîntreădânşiiăc ăvorăveniămartoriăcareăvorădovedi-o
precumăc ăaăcurvit,ăcaăs ăoăscoat ăf r ămoştenireădinăavereaăp rinteas-
c .ăDeciăauăvenitălaămineăamândoiăfra iiăşiăm-auărugat,ăzicând:ă"S ăstaiă
deăfa ăînainteaăsuroriiănoastreăşiăs ăm rturiseştiăîmpotrivaăei,ăîmpreun ă
cuănoi,ăprecumăc ăştiiălucrulăşiăcuăadev ratăaăcurvit,ăcaăs ăoă putemă
scoateăf r ămoştenireădinăavereaăp rin ilorăşi- iăvomădaă50ădeăgalbeni".ă
Iară euă amă st tută deă fa ă împotrivaă v duvei,ă cumă c ă ştiuă lucrulă şiă cuă
adev ratăaăcurvit,ăceeaăceănuăeraăadev rat.ăAşaăamăscos-o pe dânsa din
avereaă p rinteasc ă f r ă moştenire.ă Acestaă eă p catulă meu,ă iară pentruă
preacurvia,ă pentruă careă suntă pârâtă acumă şiă stauă înă temni ă nuă suntă
vinovat".
Atunciă amândoiă auă zisă c treă mine:ă "Dară tu,ă frate,ă pentruă careă
pricin ăeştiăaruncatăînătemni ?"ăIarăeuăle-amăr spuns:ă"Maiăînainteădeă
aceastaă cuădou ă luniă m-auă trimisăp rin iiă meiă laăoraşulă celă afar ădeă
cetate,ăşiăamăînseratăpeăcale.ăîntâlnindu-m ănişteăp storiădeăoi,ăm-au
luatăs ăg zduiescălaădânşii.ăIarăînănoapteaăaceeaăauăs rităfiareleăînăsta-
ululăoilorăşiăauărisipitătoat ăturma.ăAtunciăst pâniiăoilorăm-au prins pe
mine, zicând: "tu aiă adusă ho ii,ă careă ne-auă furată şiă ne-auă risipită nou ă
turma".ăŞiăaşaăm-auălegatăşiăm-auădatăst pânitorului.ăIat ăpentruăceăm ă
afluăînătemni ."ăAtunciăauăzisăoameniiăaceiaăc treămine:ă"Nuăcumvaăaiă
fâcutăşiătuăvreoăgreşeal ăşiăpentruăaceeaăte-aăl satărânduial ăluiăDumne-
zeuăs ăcaziăînăispit ăşiăs ăteăarunciăînătemni ?"ăAtunciăle-amăr spuns,ă
zicând:ă "Cuă adev ratăv ăvoiă spuneă şiă euă ce-amă f cut.ă Multă eramă nea-
stâmp rat,ădinăpricinaăp catelorămele.ăAşaăîntr-una din zile m-au trimis
p rin iiăînăoraşulădeălâng ăcetate. Ducându-m ,ăamăaflatăînăp dureăoă
vac ăîngreunat .ăDeciăamăluatăpietreăşiăamăînceputăaăfug riăvacaăprină
p dure,ăşiăatâtaăamăfug rit-oădinăurm ăcuăpietre,ăpân ăcândăsearaătârziu,ă
am înghesuit-oăînăadânculăp durii,ăundeăaăc zutădeăalergareăşiăaămurit.ă
Vacaăeraăaăunuiăs rac.ăDeciădac ăamăomorâtăvaca,ăîntorcându-m ,ăamă
datădeăs racul,ăaăc ruiaăeraăvaca,ăplângândăşiăc utând-o,ăşiăm-a întrebat
şiăpeămine,ăziqând:ă"Fiule,ănuăcumvaăaiăv zutăpeăaici,ăpeăundevaăoăvac
106 C RAREAăÎMP R IEI
adeverită şiă m-amă încredin at,ă c ă minunateă suntă lucrurileă Domnuluiă şiă
nenum rateăc ileăLui".ăAşaăamăînceputăa-i ruga cu multe lacrimi, zi-
când:ă "St pâne,ă aiă f cută dreptateaă aceastaă mareă cuă robulă t u,ă şiă întruă
ar tareaă Taă aiă mângâiatăneputin aă mea.ă Miluieşte-m pe mine robul
T uăşiăm ăscoateădinătemni aăaceasta,ăcaăs ăm ăînvrednicescăaăm ăfaceă
monahăşiăs ăslujescăSt pânuluiăHristos".ăIarăel,ăzâmbindăcuăfa a,ămi-a
zis:ă"Seăc deaă ie,ăs ăfiiăcuăbun ăaşezareăşiăs ănuăteăarunciăînătemni aă
.aceasta; dar cu purtarea taăceaărea,ăintrândăaici,ăceăpotăs - iăfac?ăîns ănuă
te teme; n-oăs ăiaiămulte.ăC ciăvineăaltăst pânitor,ăcareăvreaăs ăteăslobo-
zeasc ".ăŞiăzicândăacesteaăs-a dus.
Iar eu, întru mult necaz petrecând, socoteam oare cum vor lua
sfârşităceleăpentruămine.ăDeci,ă dup ăcinciăzileăaăvenităaltăst pânitor,ă
careăpetrecuseăînăcasaăp rin ilorămei.ăLaăşapteăzileădup ăluareaăst pâni-
rii,ăaăîntrebatăpeăacela,ăc ruiaăîiăerauăîncredin ateăjudec ile,ădeăsuntă
cevaălega iăînătemni ?ăIară elăspunându-iăc ăeă unătân rălegatăpentruă o
pricin ăoarecare,ăînăziuaăoptaăaăporuncităs ăseărânduiasc ăieşirea.ăDeci,ă
şezândă elă înă divană aă poruncită s ă fiuă adusă spreă întrebare.ă Şiă Venindă
slujitoriiălaătemni ,ăiar şiămi-auăpusălan ulădeăgrumazăşiăm ătr geauăînă
privelişteaăcet iiăspreăcercare.ăSt pânitorulăaăporuncităs ăm ădezbraceă
şiăs ăm ălegeăcuăzdren eăşi,ăpunându-m ăînămijloc,ăm-au adus înaintea
judec torului.ăSt pânitorulăv zându-m ăm-aăcunoscut,ăîns ădup ăaspri-
mea legilor m-aăîntrebatăşi,ăcunoscândăc ăsuntăclevetit,ăaăporuncităs -mi
dea drumul. Atunci slujitorii dezlegându-miăleg turileăşiădându-mi hai-
nele, m-auă îmbr cată şiă m-auă slobozit.ă Iară euă cuă preasl vireă izb vin-
du-m ,ăîndat ăşiănumaidecâtăamămersăînămunteălaăunăstare ăşiăc zândălaă
picioareleăluiăşiăpovestindu-i lui toate, m-aăf cutăpe mine monah.
Acestea,ăfra iiămei,ăviăle-amăpovestităpentruăfolos,ăcaăşiăvoiăîm-
preun ăcuămineăs ăsl vi iăpeăDumnezeuăcelăceăvoieşteăcaăto iăoameniiă
s ăseământuiasc ăşiălaăcunoştin aăadev ruluiăs ăvie"1.
1
Sf.ăEfremăSinii,ăCuvinteleăşiăînv turile,ăBucureşti,ăTipografiaăNa io-
nal ,ă1926,ăpp.ă3-7.
110 C RAREAăÎMP R IEI
SOCOTELILEăÎN ELEPCIUNIIăCUăMOARTEA
Cândănuămaiăr spundăoameniiălaăchemareaădragosteiăluiăDumne-
zeu,ădauădeăasprimeaădrept iiăSale,ăcând,ăspreăpedepsireaăr ut ii,ăîn-
g duieăr zboaiele.ăAtunciăvia aăoricuiăseăafl ăînăprimejdieădeămoarte,ăşiă
aăcelorădeăacas ăşiăaăcelorădeăpeăfronturi.
S ăcercet m,ăîntreămarginileăîng duite,ăpricinaăaceasta,ăaăr zboa-
ielor,ăcareăpeămul iăîiăspal ădeăf r delegiăînăşiroaieădeălacrimi.ăLu măcaă
gând de ajutor înădareaăr spunsuluiăvoin aăluiăDumnezeu,ăcareăurm -
reşteăcaăto iăoameniiăs ăseământuiasc ăşiălaăcunoştin aăadev ruluiăs ăvie.ă
Dreptăaceea.ăDumnezeu,ăcelămilostivăîntruădrept i,ăpeăceiăneb g toriăînă
seam ăsauăprotivniciă- darătotuşiăoameniăcumsecadeă- abia cu ajutorul
primejdieiăîiăînduplec ăs ăvreaăşiăeiăceăvreaăDumnezeu,ăadic ământui-
rea,ăsingurulălucruăcuăadev ratădeătrebuin .ăAlădoileaăgândădeăajutorăeă
primireaădeămaiăînainteăcaăbun,ăaăceeaăceăorânduieşteăşiăfaceăDumne-
zeu,ă şiă ştiindă c ă nimică nuă seă întâmpl ă f r ă voiaă luiă Dumnezeu,ă s ă neă
bucur mădeăhot râreaăLui,ăchiarădac ănuăpricepemăaceasta.ăIarăgândulă
alătreileaăeăc ăînăsuferin eăf r ădeăvoieăs-au mântuit mucenicii, în sufe-
rin eădeăbun voieăs-auământuităcuvioşii;ătotăaşaăşiăcuăsuferin eleăr zboa-
ielor,ămultămaiămul iăseământuiescăpeăfront,ădecâtăs-arăfiământuităacas .
Obişnuit,ă lumeaă credeă c ă moră înă r zboaieă ceiă r iă şiă scap ă ceiă
buni.ăEsteăşiănuăesteăaşa,ăpentruăc ănumaiăsingurăDumnezeuăştieăşiă ineă
socotealaă fiec ruia.ă Unulă dină sfin iă aă zis:ă "Caprele eu sunt; iar oile
Dumnezeuăleăştie".ăPeăurm ănumaiăsingurăDumnezeuăştieă- şiăprecumă
ştieăşiă faceă - dac ă pentruă cinevaă eă maiă deă folosă via a,ă sauă maiă multă îiă
foloseşteămutareaădinăvia aăaceasta.ăApoiăDumnezeu,ăînăatotputerniciaă
Sa,ăfoloseşteăşiăpeăceiăr i, peănecredincioşi,ăpeăceiăf r ăniciăunăDumne-
zeu,ăbaăchiarăşiăpeădraci,ăcaăprintr-înşiiăs ăaduc ălaământuireăpeăceiădeă
mântuit.
Aşaăbun oar ăcineva,ăînc rcatădeăp cate,ăcumăl-auăpov uităceiă
treiă"prieteni"ăaiăs i,ăajungeălaăstrâmtoareăşiănevoieămare.ăNecazurile îi
maiătopescătrupul,ăîiămaiăsub iaz ăminteaăşiăaşaăg seşteăpeăDumnezeu,ă
caăpeăsinguraăsc pareăaăsaădinăprimejdie.ăAcumăI seăroag ăpentruăprimaă
dat ,ăşiăpoateăcaăniciodat .ăDeci,ăcuăprilejulătârcoalelorămor iiăînăjurulă
vie iiăsale,ăDumnezeuăînăatotştiin aăSa,ăv zându-1ăc ăs-a îndreptat pe
caleaăbun ăpentruătoateăzileleăluiăpeăcareăle-ar mai avea - dac ăarăfi
CELEăŞAPTEăSURLE 111
în elepciuneă3:
1. Sufleteleădrep ilorăsuntăînămânaăluiăDumne
zeuăşiănuăseăvaăatingeădeădânseleămunca.
2. P rutu-s-âăînăochiiăcelorănepricepu iăc ădrep
iiăsuntămor iăeuădes vârşireăşiăieşireaălorădinălume
eă6ămareăpedeaps ,
112 C RAREAăÎMP R IEI
3. Şiămergereaălorădeălaănoiăsf râmare,ăiarăei
sunt în pace.
4. Chiarădac ăînăfa aăoamenilorăauăîndurat
munci,ăn dejdeaălorăeăplin ădeănemurire,
5. Şiăpu inăfiindăpedepsi i,ămareăr splat ăvor
primi,ăc ăDumnezeuăi-aăîncercatăpeădânşiiăşiăi-a
aflat Lui-Şiăvrednici.
6. Caăaurulăînătopitoare,ăaşaăi-aăl murit,ăşiăcaăpe
oăjertf ădeăardereăîntreag ,ăaşaăi-a primit.
7. Str luci-vorăînăziuaăr spl tirii...
2 Corinteni 4:
16,ă Deă aceeaă nuă neă descuraj m,ă şiă m cară c ă
omulănostruăcelădinafar ăseăpr p deşte,ăomulănos-
truăcelădinl untruăseăînnoieşteăziădeăzi.
I 7.ă Pentruă c ă suferin aă noastr ,ă uşoar ă şiă de-o
clip ,ă neă agoniseşteă nou .ă maiă presusă deă oriceă m -
sur ăoăcump n ăveşnic ădeăm rire,
18. Ca unora ce n-avem în vedere cele ce se
v d.ă fiindc ă celeă ceă seă v dă suntă vremelnice,ă peă
cândăceleăceănuăseăv dăsuntăveşnice.
2 Corinteni 5;
1. Ciănoiăştimăc ,ădac ăp mânteascaănoastr ălo
cuin ,ăînăcortulăacesta,ăseădesface,ăavemăînăceruri
cl direădeălaăDumnezeu,ăcas ăveşnic ,ănef cut ăde
mân .
2. De.ăaceeaăsuspin măînăacestătrup.ădorindăs
'•- neăîmbr c măcuălocuin aănoastr ăceaădinăcer
14 CARARKAăIMPÂR TILI
JUDECATAăMILOSTIV
de truda-iă tar ă road .ă Cumă staă aşa,ă pierdută înă gânduriă grele,ă iat ă c ă
Dumnezeu îi deschise ochii nec jituluiă s uă suflet,ă asupraă uneiă vedeniiă
înfricoşate:ăoăgloat ădeăarapi,ănegriăcaăt ciunele,ăiăseăar tar ăcaăunănoră
întunecat de duhuri necurate. Era un divan al diavolilor în frunte cu Sa-
tana,ămareleăşiăîncruntatulătartorăalălor.
Deodat ,ădinămijloculădivanuluiăunăglasădiavolescăzbier ădeăclo-
cotiăv zduhul:
- Voi,ădr ceştilorăgloate,ăsfatui i-v ,ăn scoci iăcuăminteaăvoastr
meşter ăînăviclenii,ăşiăs -miăspune i:ăcumăa iăputeaăvoiămaiăuşorăşiămai
sigurăînşelaăpeăoameni,ăcaăs ăumplemăcuăeiăîmp r iaăbezneiăşiăpânte
celeăfl mândăalăiadului?
Laăaceast ăporunc ăaătartoruluiăceluiămare,ăgloateleăîntunecateă
aleăîncornora ilor,ăintrar ăînăputoareaădiavoleştilorăsfatuiri.
Nuătrecuămultăşiădinămul imeaăaprins ădeăsfatăieşiăînainteaăSata-
neiăoăc petenie,ălucindăcaăp cura,ăşiăzise:
- întunecimeaăta,ăs ăfuriş măînăminteaăoamenilorăgândulădr cesc
c ănuăesteăDumnezeu;ăastfel,ăneavândădeăcineăs ăseăteam ,ăuşorăneăvor
c deaăînăgheare,ăvorăfaceănumaiăceeaăceăvremănoiăşiăvomăumpleăiadul
cu ei.
Ascultându-1, Satana chibzuiăşiăapoiăr spunse:
- Cuăminciunaăastaăpreaăpu iniăvomăputeaăprindeăînăundi ;
pentruăc ălucrurileăCeluiădeăsus:ăcerulăşiăp mântulăşiătoateăcâteăleăîmpo
dobescăm rturisescăslavaăLuiăşiătoateădovedescăc ăElăeste.ăS ăvieăaltul,
cuăoăn scocireămaiăviclean .
Atunciădinăgloateleăîntunerecului,ăieşiăoăalt ăc petenieăîncornorat ă
şiăzise:
- întunecimeaăta,ăp rereaămeaăeăs ăleăspunemăoamenilorăc ,ăchiar
dac ăarăfiăDumnezeu,ădarădup ămoarteănuăesteăsufletăşiănuăesteăjude
cat ,ăşi,ăprinăurmare,ăniciăr splat ăsauăpedeaps .ăS ăleăspunemăc ănuăe
niciăraiăniciăiadăşi,ăprinăurmareăsuntăsloboziăs ăm nânce,ăs ăbeaăşiăs -şi
fac ătoateăpofteleătrupuluiăşiăaleăinimii,ăc ci,ăcaămâineăvorămuriăşiădup
moarteănuămaiăeănimicăşiăoăs ăleăpar ăr uăc ănuăşi-auăf cutătoateăgustu
rile cât au fost în putere.
Satanaăîiăcump niăvorbele,ăapoiăîiăzise:
- Niciăcuăvicleşugulăacestaănuăvomăputeaăcâştigaăpreaămul i:ăc ci
printreăoameniăsuntăuniiăr s ri iălaăminte,ăcareăştiuăc ăesteăDumnezeuăşi
c ăînădreaptaăLuiăst ăr splataăsauăpedeapsaădup ăfapte.ăŞiăapoiămul i
18 C RAREAăÎMP R IEI
Vedeniaă seă stinse,ă şiă preotul,ă trudită deă soartaă credincioşiloră s i,ă
în elese,ăînăsfârşit,ăpricinaăz baveiălorădeăaăseăhot rîăs ăseământuiasc ă
cuăadev rat.ăDeăform ăşiădeăochiiălumii,ăeiăîşiăîndeplineauădatoriileăcreş-
tineşti,ădar,ăvr ji iădeăşoaptaăademenitoareăaăviclenilor,ăg seauăc ăsfatu-
rileăp rinteluiăsuntăbuneămaiămultăpentruăceiăb trâni.ăCâtădespreăeiăîn-
şişiămaiăauăvremeădestul :ămâine,ăpoimâine,ălaăb trâne e...ă".
Iat ăsfatulădeă primejdieăcare-iăîncâlceşteăpeă oameniăînăreleăşi-i
bag ăînătoateănecazurileăşiăînătotăîntunerecul,ăiarămâine,ăpoimâine,ăcaă
nişteăstorşiădeăvlag ,ănuămaiăsuntăbuniădeănimic.ăDumnezeuăiart ăneşti-
in a,ădarăvicleniaăba.ăIarăomulăcuăsocoteal ăviclean ăeăacelaăcare-şiăd ă
cuăvoiaătoat ătinere eaădracilor,ăr mânândăcaăluiăDumnezeuăs -l dea o
b trâne eădistrus .ăNu-iăvaăfîăzvârlit ăşiăb trâne eaălaolalt ăcuătinere ea9
DEZL N UIREAăSTIHIILOR
Dac ă oameniiă totuşiă nuă seă întorcă deă laă rele,ă niciă dup ă asprimeaă
necazurilor, atunci vin peste întunecata lume necazuri mai presus de
fire:ă"T riileăceruluiăvoră11ăzguduite;ănuăvoiăcutremuraănumaiăp mântul,ă
ciăşiăcerul,ăziceăDomnul!"1 C ci:ă"Moarteaăşiăsângele,ăînvr jbireaăşiăsa-
bia,ăzdrobireaăşiăb taia,ăasupraăcelorănelegiui iăs-au zidit toate acestea,
şiăpentruăeiăs-aăt cutăpotopul"2.
SusăînăCer,ălaăcârmaănev zut ăaălumiiăseărânduieşteăceăs ăfieăjosă
peăp mânt,ăcuăto iăşiăcuăfiecare.ăDarăceleăceăvinăs ăseăîntâmple peăp -
mântătotădeăpeăp mântăîşiăiauăplecarea;ăaşaăc ,ăînătoate,ăoricând,ăşiădeă
noiăatârn ăceăs ăneăvieădeălaădreaptaăjudecat .ăC ăaşaăseă ineăcump naă
întreăsusăşiăjos.
Iarăprecumăc ădeăpeăp mântăseăsuieăpricinaăp catelorăstrig toareă
laăcerăşiăc ădinăcerăcoboar ăr spunsul,ăavemăm rturiaăîngerilor,ătrimişiă
laăLotăînăSodoma,ăînăchipulăaădoiăoameni,ăc ciăsodomiaălocuitoriloră
strigaălaăcerăşiăchinuiaăsufletulădreptului:
1
2 Petru 3, 10.
2
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă40,ă11-12.
120 C RAREA'ăÎMP R IEI
Facere 19:
13. Strigarea lor s-aăsuităînainteaăDomnuluiăşi
Domnul ne-aătrimisăs -i pierdem.
14. AtunciăaăieşităLotăşiăaăgr ităcuăgineriiăs iăşi
le-aăzis:ă"Scula i-v ăşiăieşi iădinăloculăacesta,ăc ăva
s ăpiard ăDomnulăcetatea".ăGinerilorăîns ăliăs-a
p rutăc ăLotăglumeşte.
Faptele lor nu-iăl sauăs ăcread ,ăciăt ceauăs ăliăseăpar ăglum ăşiă
aşaă auă pierită şiă gineriiă luiă Lot,ă f cându-se nevrednici de cuvântul lui
Dumnezeu.ă Dară avemă îns şiă m rturiaă luiă Dumnezeu,ă ceaă dat ă luiă Noeă
înainte de potop:
Apocalipsa 14:
12. Aciăesteăr bdareaăsfin ilor,ăcareăp zescăpo
runcileăluiăDumnezeuăşiăcredin aăluiăIisus.
13. Şiăamăauzităunăglasădinăcer,ăzicând.ă"Ferici i
ceiămor i,ăceiăceădeăacumămorăpentruăDomnul!ăDa,
gr ieşteăDuhul,ăodihneasc -se de ostenelele lor,
c ci faptele lor vin cu ei".
14. Şiăamăprivităşiăiat ăunănorăalb,ăşiăcelăce
şedeaăpeănorăeraăasemeneaăFiuluiăOmului,ăavând
peăcapulăluiăcunun ădeăaurăşiăînămânaăLuiăsecer
ascu it .
15. ŞiăaltăîngerăaăieşitădinăTempluăşiăaăstrigatăcu
glasămareăceluiăceăşedeaăpeănor: puneăsecereaăşi
Facere 6, 13.
CELEăŞAPTEăSURLE 121
ANTIHRIST
puteriă şiă deă semne,ă deă minuniă mincinoaseă şiă deă am giriă nelegiuiteă
pentruă fiiiă pierz rii,ă fiindc ă n-auă primită iubireaă adev rului,ă caă s ă seă
mântuiasc .ă Deă aceea,ă pentruă c ă iubescă p catulă maiă multă decâtă peă
Dumnezeu,ă Dumnezeuă leă trimiteă am giriă puternice,ă caă s ă deaă crez -
mântăminciunii,ăşiăs ăcad ăsubăosând ăto iăceiăceăn-auăcrezutăadev rul.ă
ciăauăîndr gitănedreptatea 1.
Iudeiiă deă odinioar ,ă împinşiă ml untruă deă "acela"ă auă r stignit pe
Domnul,ă în epându-iă c lcâiul2,ă şiă nuă I-au putut face mai mult nimic;
dimpotriv ă Domnul,ă pogorându-Se prin cruce la cei din închisoare, a
spartă veşniceleă încuietori,ă şiă mareă prad ă aă f cută nes iosuluiă iad.ă Deă
atunciă umbl ă protivniculă caă ună leuă turbat.ă înt râtându-şiă uneltele,ă caă
m cară fapteleă şiă înv turaă Mântuitoruluiă s ă leă întuneceă înă necredin .ă
Neputândă niciă aceasta,ă îşiă aprindeă ciraciiă şiă peă "acela"ă ală lor.ă careă seă
repet ă înă fiecareă veacă deă oameni,ă dină zileleă Sfin iloră Apostoli',ă pân ă înă
zileleă celuiă maiă des vârşită Antihrist,ă dină vremeaă deă apoi,ă cândă vaă pro-
pov duiă Ilieă ,ă caă doar -doar ă vaă puteaă m cară s ă sting ă peă uceniciiă luiă
Iisusă deă peă fa aă p mântului'ă prigonindu-i, spânzurându-i. ucigându-i,
r stignindu-iăşiăînătotăfelulăomorându-i.
Mai mult.ă cumă ziceă ună P rinte,ă acestă Antihristă - care nu se
mul umeşteă numaiă cuă necredin aă sa,ă ciă vreaă necredin aă tuturoraă - nu va
aveaă astâmp ră decâtă înă ziuaă cândă ară izbutiă s ă ucid ă peă Dumnezeuă şiă
s -Lă azvârleă dină inimaă şiă minteaă celuiă dină urm ă credinciosă r mas pe
p mânt;ă şiă nuă râvneşte,ă nebunul,ă laă oă mândrieă maiă mare,ă decâtă aceeaă
dc-aă terminaă odat ă cuă Dumnezeu,ă iară înă loculă Luiă s -şiă împlânteă înă su-
fletulăomului,ăcaăpeăoăsabieăaăiadului,ăchipulăs uădeăfiar .
"Acela"ă nuă seă mul umeşteă numaiă s ă înşeleă peă oameniă cu amâ-
nareaă poc in eiă peă mâine,ă peă poimâine,ă laă b trâne e,ă ciă lupt ă nebună ce-
rândă 1ă moarteă luiă Dumnezeu;ă 2.ă moarteă înv turiiă Sale;ă 3.ă moarteă
creştinilor,ă uceniciloră S i;ă 4.ă pustiireă Bisericiiă Saleă şiă oprireaă Sfinteiă
Jertfe celei dc-a pururi, care este Sfânta Liturghie.
Chinurileă celeă deă peă urm ,ă celeă deă laă Antihrist,ă înă careă vaă lucraă
toat ăputereaăSatanei,ăvorăîntreceătoateăprigoaneleăcâteăs-auăînte ităasu-
praăcreştinilor,ădeălaăînceputăpân ăînăzileleăacelea.
Numaiăsilaăuneiăprigoaneăpesteătotăp mântulăîmpotrivaăcreştiniloră
îiă vaă hot rîă s ă laseă laă oă parteă oriceă vrajb ă confesional ă şiă s ă fieă una.
cumă auă fostă laă început.ă Nuă voră sc paă deă subă t v lugulă urgiiloră istorici
pân ănuăvorăveniăşiălaăminteaăaceeaăs ăasculteăşiăs ăîmplineasc ,ăm cară
laăsfârşit,ărug minteaăceaămaiădeăpeăurm ăaăMântuitoruluiăînălume.
Poateă c ă înă vremileă aceleaă abiaă voră maiă tiă creştini;ă dară oricâtiă voiă
r mâne,ă aceiaă trebuieă s ă treac ,ă pesteă ceeaă ceă ară liă foarteă bineă s ă treac ă
creştin tateaăvremiiănoastreăşiăs ăfieăuna.
Primejdiaă comun ă s-aă ar tată înă lume,ă unireaă creştin t iiă întârzie,ă
Doamne,ăpân ăcând9
Deci.ă cândă f r delegileă voră încleştaă minteaă şiă inimaă oameniloră
şi-iăvorăs lb ticiăaşaădeătare.ăîncâtăvorăziceăc ănuăleămaiătrebuieăDumne-
zeuă şiă Biseric ă şiă Preo i,ă încâtă vaă fiă s lb ticireaă şiă nebuniaă uni 1 peste tot
p mântul,ăatunciăvineăsfârşitul.
SEAN AăLITURGHIEăMAIăUNIăăăăLUMEA
•ROOROCULăF)EăIOC
Deciă cât ă vremeă maiă suntă oameniă ceă caut ă poc in aă şiă Sfântaă
împ rt şanie.ă Satanaă n-areă putere.ă îlă opreşteă Dumnezeu.ă Dară cândă
oameniiă seă voră întunecaă laă minteă aşaă deă tare.ă încâtă voră împiedecaă
Sfântaă Liturghie,ă cuă toat ă voiaă lor.ă vrândă necredin ,ă înă zileleă aceleaă vaă
înceta şiă Jertfaăceaăde-aăpururi,ăşiăvaăîncepeăurâciuneaăpustiirii,ăprecumă
zice la:
Danul 12:
11.ăŞiădinăvremeaăcândăvaăîncetaăJertfaăcea
1
2 Petru 3. 7.12.
CELEăŞAPTEăSURLE 125
de-aăpururiăşiăvaăîncepeăurâciuneaăpustiirii,ăvorăfiă1290
de zile1.
E vremea de treiăaniăşiăjum tate,ăînăcareăvaăpropov duiăIlie,ăcelă
maiămâniosăprooroc,ăşiăvaăvestiăceleăşapteăcupeăaleăurgieiăluiăDumne-
zeu - celeădeăpeăurm ă- cuăcareăseăvaăsfârşiămâniaăluiăDumnezeu2. Va fi
o vreme de strâmtoare, cum n-a mai fost de la începutul lumii, nici nu
va mai fi3. în zilele acelea:
Dani ii 12:
10.ăMul iăvorăfiăcur i i,ăalbi iăşiăl muri i;ăiarăceiă
nelegiui iă seă voră purtaă caă ceiă nelegiui i.ă To iă ceiă
f r delegeă nuă voră pricepe,ă ciă numaiă ceiă în elep iă
vorăîn elegeă(ceăvremeăe:ăapropiindu-se a doua ve-
nire).
Ceiă f r delegeă hulir ă peă Dumnezeulă Ceruluiă dină pricinaă dure-
rilor, care-i frigeau de-şiămuşcauălimbile,ădarădeăfapteleălorănuăs-au po-
c it,ăziceăApocalipsa4.
Laăplinireaăaceleiăvremiădeăpeăurm ,ăcândăr utateaăvaăfiădes vâr-
şităcoapt ,ăvaăvestiăIlie5, Proorocul de foc, a doua venire a Mântuito-
rului.ăVestireaăaceasta,ăbucuriaăceaămaiămareăaăcreştinilor,ăvaăfiăprimej-
dieădeă moarteă prooroculuiă adev rat;ă c ciă oameniiă f r delegiiăîlăvoră
ucideăcaăpeăIoanăBotez torul,ăcareăeraăînăduhulăşiăputereaăluiăIlie6, la
cea dintâi venire. Dar tocmai când protivnicii Atotputernicului credeau
c ă omorândă şiă peă celă dină urm ă prooroc,ă înă sfârşită "auă terminată cuă
Dumnezeu",ăiat ăc ăînvieăIlie...
Iudeiiă îşiă dauă seamaă deă nebuniaă protivnicieiă loră şiă deă înşelareaă
Antihristului şi,ăcuăînfricoşareăşiăcutremurămare,ăseăîntorcăşiăprimescăpeă
Iisus Hristos-Dumnezeu,ădup ăcumăm rturiseşteădespreăeiăScriptura.
Prooroculă mincinos,ăAntihristul,ăprinăduhulăs uănecuratăcuă careă
lucr ăşiăseă ine,ăr scoal ăpeăto iăîmp ra iiălumiiăs -i adune laăr zboiulă
zilei celei mari a lui Dumnezeu7, în valea lui Iosafat8,ălaăcelădeăpeăurm ă
r zboiăşiălaăceaămaiămareăv rsareădeăsângeădeăpeăp mânt.
1 4 7
Daniil 12, ÎL Apocalipsa 16, 10-1 Apocalipsa 16, 14.
2 x
Apocalipsa 15, 1. 'Maleahi3, 23. Ioil4, 12.
■'ăMateiă24,ă21-22. 6
Luca 1,17.
126 CÂRARfăAăÎMP R IEI
2 Tesaloniceni 2:
8. Domnul îl va ucide cu suflarea gurii Sale.
şi-lăvaănimiciăcuăstr lucireaăveniriiăSale.
Daniil 12:
12.ăFericităvaăfîăcelăceăvaăaşteptaăşiăvaăajungeălaă
1335 de zile.
EăziuaăDomnuluiăceaămareăşiăîniricoşat ,ăziădeăfericireăpentruăceiă
chema i,ă aleşiă şiă credincioşi2,ă ziă deă bucurieă negr it ,ă ziuaă întoarceriiă
Acas ,ă înă araă deă obârşie'ă şiă cap tulă plângerii.ă Ziă deă fericire,ă v zândă
izbândaăr bd rii,ăv zândăînviereaăceaădeăobşte,ăv zândămoştenireaăceaă
g tit ădeă laăîntemeiereaălumiiăcelorăee-Lăiubescăpeă Dumnezeuă şiăauă
r masă înă dragosteaă Luiă pân ă înă sfârşit.ă Şiă taineă întreă taine,ă numaiă deă
Dumnezeuăştiute,ăatunciăseăvorăvedea.
Ceilal iăîns ,ăvorăstaăs -şiădeaăsufletulădeăgroaz ăşiădeăaşteptareaă
celoră porniteă s ă vieă pesteă lume.ă c ciă T riileă Ceruluiă voră fiă zguduite.ă
Atunci vedea-vor pe Cel ce L-auăr stignit,ăvenindăpeănori,ăcuăputereăşiă
cuă m rireă mult 4;ă peă Celă ceă esteă dragosteaă noastr ,ă careă nou ă neă
împr ştieăfrica,ă darăgroaza groazelor pentru cei ce L-auăprigonităşiă
L-auăr stignităpentruăiubireaăSaădeăoameniăşiătrebuindăs -şiăcapeteăplat ă
veşnic ădup ăfapteleălor.
1
Luca 2, 34. 'Luca 21, 26-28. în elepciuneaă
"Apocalips ă17,ă14.ă lui Solomon 17. 6
■'ăIeremiaă22,ă10.
CELE ŞAPTEăSURLE 127
1
Apocalips ă6,ă4.ă ■'ă1ăPetruă4,ă11.
4
2
Apocalips ă10,ă6-7. Fapte 17, 30-31.
IV
R ZBOIULăăăăNăEV A ZU T
OMUL.ăZIDIREăăDFăMAREăPRE
Ină nouaă situa ieă aă c deriiă dină armoniaă paradisiac .ă omulă sufer ă
;
L lăconstat ăînăpropriileăm dulareăr ul,ădurerea,ămoartea.ăŞiăleăconstat ă
înă toat ă lumeaă înconjur toare.ă P catulă luiă seă r sfrângeă asupraă lumiiă
întregiă şiă lumeaă întreag ă sufer ă împreun ă cuă el.ă fiindc ă omulă caă micro-
cosmos, cu alteă cuvinteă caă rezumată ală stihiiloră dină careă eă alc tuit ă
lumea,ăfaceăcaăr ulădinăelăs ăseărepercutezeăasupraălumiiădinăafar .ăIsto-
ri a omeniriiă c zuteă eă înă ceaă maiă mareă parteă istoriaă p catuluiă înă desf şu- 3
rare.ăLaăpareăimagineaăr sturnat ăînădezordineăaăParadisului legendar
Dou ă sentimenteă puterniceă sporescă triste eaă şiă durereaă omuluiă
c zut:ă sentimentulă r mâneriiă peă dinafar ă dină armoniaă superioar ă aă lumiiă
spiritualeă şiă refuzulă deă aă acceptaă integrală condi iaă deă mizerieă înă careă îşiă
isp şeşteăpedeapsa.
întrupareaă Mântuitoruluiă şiă isp şireaă p catuluiă omenescă prină cru-
cificare deschid din nou poarta Paradisului spiritual. Prin Logos s-a
creată armoniaă primordial ă aă lumii,ă prină Logosulă întrupată seă vaă restabiliă
Creştinismulăeăaădouaăcrea ieăaălumii.ăOrganulăprinăcareăseărevars ădină
nouă înă via ă energiileă haruluiă dumnezeiescă eă Biserica.ă Uşaă eiă eă poartaă
redeschis ăaăParadisului."'
INGIăRlăC ZU I
NichiforăCrainic,ăOrtodoxieăşiăEtiiocra ie.ăEd.ăCugetarea.ăBucureşti.ă1937,
p. 54-56.
" Isaia 14. 12-15. Apocalips ă12.ă12. * I Petru 5. 8.
•'ăl.ucaă10,ă18.
R ZBOIULăNEV ZUT 133
PUSTIIREAăFIRIIăOMENEŞTIăINăADAM
sineăînsuşiăcu
II. învr jbireaăînăafar :-
semenii cu
fireaătoat
1
Facere 3, 5.
2
Facere 3, 21.
3
Romani 7, 23.
R ZBOIULăNEV ZUT 135
DUP ăFIREăŞIăÎMPOTRIVAăFIRII
1 2
Isaia 58, 12. Psalm 13, 2-3; 52, 3.
3
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă59,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, pp. 310-311. 4 Romani 5
7, 23. 6 âfeseni 2, 14. Facere 3, 6.
136 C RAREAăÎMP R IEI
1
2 Corinteni 6, 16.
~ăSf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă49,ăScoliaă
11ăşiă15,ăFilocalia,ăSibiu,ă1948,ăed.ăI,
Isaia 5, 20. Psalm 52, voi. 3, pp. 192-193.
Facere 3, 5.
R ZBOIUL NEV ZUT 137
maiă cunoasc !0 Iat ă ceă eă oă minteă îndr cit :ă dină bun ,ă nebun ,ă careă so-
coteşteăminciunaăadev răşiăadev rulăminciun ăşiăazvârleăcuăspurc ciuniă
înă Dumnezeu,ă bucurieăf cândă dracilor.ăIat ă oă minteălegat ă cumplit,ă tâ-
rât ăînărobieăstr in ăşiăpierzându-şiădarulădeămareăcinsteădeălaăDumne-
zeu: al libert iiăvoin eiăşiăalădrepteiăsocoteli.
Iară trupulă celă hot râtă dup ă tlreă s ă împlineasc ă cuă lucrulă sfatulă l u i
Dumnezeuă şiă sfatulă drepteiă socoteli.ă împlineşteă sfatulă f r delegii,ă ro-
bind patimilor contra firii, care-lăspurc ,ăîlătâlh rescădeăvlag .ăîlăstricaă
cu bolileă şiă cuă totulă îlă facă neputinciosă spreăosteneleleă suiriiă deă laăchipă laă
asem nare.
Iat ă h işulă deă patimiă şiă f r delegiă înă careă r zboiulă vr jmaşuluiă
cufund ă sufletulă celoră ceă iubescă lucrurileă luiă şiă nuă leă pas ă deă Dumne-
zeu.
Iu imea: 5 Mânia
6 Invidia sau zavistia
7 Mândria,ăslavaădeşart învârtoşescăinima
o aprinde: 1 Erezia
2 Stareaăîmpotrivaăadev ru
lui
3. Nebunia
Prin mânia
aprins :
o surpa:
HMHHHHHMMI
Viomeala
cu mintea: / ^~ în i
4.
Asupreala
Unirea
Lupta
Luptainim :
5. învoiala
6. împlinirea cu lucrul
/ \~ăăăăăă""^ăcuăvoin a:ă/ 7. Deprinderea sau obiceiu
REFACEREAăFIRIIăOMENEŞTIă
ÎN IISUS HRISTOS
Ioan 3. 8.
R ZBOIULăNEV ZUT
"FiulăcelăUnulăN scutăşiăCuvântulăluiăDumnezeu,ăfacându-se om
deplinăspreăaăscoateăfireaăoamenilorădinăaceast ăstrâmtoare,ăaăluatădină
primaăalc tuireăaăluiăAdamănep c toşeniaăşiănestric ciunea;ăiarădin naş-
tereaă introdus ă dup ă aceeaă înă fire,ă dină pricinaă p catului,ă aă luată numaiă
tr s turaăp imitoare,ăîns ătar ădeăp cat.ăPuterileăreleăîşiăaveau,ăcumăamă
spus,ă dină pricinaă p catului,ă lucr rileă loră ascunseă înă tr s turaă p tiini-
toare,ă primit ă deă laă Adam,ă caă într-oă legeă necesar ă firii.ă V zândă eleă înă
Mântuitorulătr s turaăp timitoareă aăfiriiăceleiădinăAdam,ădatorit ătru-
pului pe care-1ăaveaăşiăînchipuindu-şiăc ăşiăDomnulăaăprimitălegeaăfiriiă
dinănecesitateăcaăoriceăomăobişnuit,ăiarănuămişcatădeăaplecareaăvoiiă
Sale,ăşi-auăaruncatăşiă asupraă Luiă momeala,ă n d jduindăc -L vor con-
vingeă şiă peă El,ă caă prină patimaă ceaă dup ă fireă (prină afectulă natural)ă s -şiă
n luceasc ă patimaă ceaă împotrivaă firiiă (afectulă contraă naturii)ă şiă s ă
s vârşeasc ăcevaăpeăplaculălor.ăDomnulăîng duindu-le prima încercare
aăispitirilor,ăprinăpl cere,ăle-aăf cutăs ăseăprind ăînăpropriileălorăvicleniiă
şiă prină aceastaă le-a anulat, alungându-leă dină fire,ă întrucâtă aă r masă
neajunsăşiăneatinsădeăele.ăAstfelăaăcâştigatăbiruin aă- desigur nu pentru
El, ci pentru noi pentru care s-aăf cutăomă- punând în folosul nostru tot
câştigul.ă C ciă nuă aveaă pentruă Sineă lips ă deă încercareă celă ceă eraă
Dumnezeuă şiă St până şiă slobodă prină fireă deă toat ă patima,ă ciă aă primiiă
încercareaă pentruă ca,ă atr gândă laă Sineă putereaă ceaă reaă dină ispitele
noastre,ăs ăoăbiruiasc ăprinămomealaămor ii,ăpeăaceeaăcareăseăaşteptaă
s -l biruie pe El, ca pe Adam la început.
AstfelădeălaăprimaăîncercareăaăînfruntatăC peteniileăşiăSt pâniile1,
careăauăvenităs -Lămomeasc ,ăalungându-leădeparteădeăfireăşiăt m du-
indălaturaădeăpl cereăaătr s turiiăp timitoare.ăPrinăaceastaăaădesfiin atăînă
Elă însuşiă zapisulă luiă Adamă careă seă învoiseă deă bun ă voieă cuă patimileă
pl cerii,ă şiă care,ă avându-şiă voiaă povârnit ă spreă pl cere,ă vestea,ă chiară
t când,ă st pânireaă vicleanuluiă asupraă lui,ă prină fapteleă ceă leă s vârşea,ă
neputându-seăeliberaădinălan ulăpl cerii,ădeăfricaămor ii.
Dup ăce,ăaşadar,ăprinăbiruin aăasupraăprimeiăispiteăprinăpl cere,ăaă
z d rnicităplanulăPuterilor,ăC peteniilorăşiăSt pâniilorăcelorărele,ăDom-
nul le-aă îng duită s -şiă pun ă înă lucruă şiă ală doileaă atac,ă adic ă s ă vin ă şiă
încercareaăceăleămaiăr m sese,ăcuăispitaăprinădurere.ăînăfelulăacestaăaă
voităca,ădeşertându-şiăaceleaădeplinăînăEl,ăînsuşiăveninulăstric ciosăal
Col6seni2, 15.
140 C RAREAăÎMP R IEI
CONTINUAREAăBIRUIN EI.ăPRINăTAINE
atunciă alt ă biruin ,ă ciă totă aceeaşi,ă prelungindu-seă înă vremeă şiă înmul-
indu-seăcuălupt torii.ăC ciăIisusăHristosăîmplineşteăceeaăceăneălipseşteă
nou .ăne-aăd ruităoăaădouaănaştere,ăiertându-ne de prima; ne-aăînt rită
fireaă pentruă refacereaă virtu iiă şiă ne-a luminat mintea pentru refacerea
cunoştin ei,ă- amândou ădeătrebuin ăpentruăaăneălipiăcuădragosteaămaiă
tareădeăadev rădecâtădeăvia aăaceasta.ăAstfelăne-aăd ruităşiănou ăbiruin aă
asupraămor ii,ăîntrucâtă- celorăceătr imăvia aăînăHristosă- nu ne mai este
oăgroaz ,ăciăoădezlegareădefinitiv ădeăp cat.ăMoarteaăpentruănoiănuămaiă
esteăoăînfrângereăaăfirii,ăciăomorâreăaăp catuluiăşiăizb vireaăfirii.ăInăfelulă
acesta zicemăc ăbiruimăşiănoiădarădeăfaptăeăIisusăHristos,ăcelăceălo-
cuieşteăînănoiăprinăTaine,ăcareăcâştig ăr zboiulăşiăseăoşteşteăpentruămân-
tuireaănoastr ;ăşi.ăst ruindăşiănoiăcuădragosteăînănevoin aăluiăDumnezeu,ă
r zbeşteă asem nareaă Saă pesteă chipulă vie iiă noastre.ă Aşaă niă s-a îm-
p rt şită peă Sine,ă înă primeleă treiă Sfinteă Taine,ă fiec ruia,ă îndat ă dup ă
venireaănoastr ăînălume.ăNiăS-aăd ruităpeăSineăcaălumin ăceălumineaz ă
pe tot omul ce vine în lume1. Acestea sunt: Sfântul Botez, Ungerea cu
Sf.ă Miră şiă Sfântaă împ rt şanie,ă iară laă vârstaă priceperiiă cunoştin aă deă
Dumnezeu2.
PrinăSfântulăBotez,ăBisericaăluiăHristosăneănaşteădeăsus 3 în ob-
şteaăcreştinilorăsauăaăucenicilorăDomnului.ăPrinăelăprimimăştergereaăp -
catuluiă str vechi4,ă întrucâtă to iă eramă înă Adamă cândă aă p c tuită el 5,
înt rireaă firiiă înă stareaă deă cur ie,ă dobândit ă prină Botez,ă r mâneă s ă seă
împlineasc ătreptat,ăconlucrândăfiecareăcuăharulădatălaăBotez.
Prină Sfântulă Miră primimă s l şluireaă înă noiă aă daruriloră Duhuluiă
Sfânt,ăpotrivităcuăatotştiin aăşiăorânduireaăluiăDumnezeu ce-o are în
via ăcuănoiăcuăfiecare.ăTainaăaceastaăneăd ăînt rireaăînăvia aăceaănou ă
primit ălaăBotezăşiăfaceăs ăseădezvolte,ăînăbine,ătalan iiăascunşiăînă arinaă
fiec ruiăinsălaănaştere.
Iară prină Sfântaă împ rt şanieă îlă primimă peă însuşiă Domnulă Dum-
nezeul şiăMântuitorulănostruăIisusăHristos,ăcaăMântuitorădinăprimejdiaă
ceăoăavemăcuăvr jmaşulăşiăpustiitorulăvie ii.
4
' Ioan 1. 9. Romaniă5,ă19ăşiă6,ă22.ă
2
Ioaml7, 3. 'Romani 5. 12-14.
J, .5.
?
Io au
142 C RAREAăÎMP R IEI
1 2 3
Galateni 3, 27. 1 Corinteni 15, 47. Efeseni 4, 24.
Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, Sibiu, 1946, ed. I, voi. 1, p. 285;
şi ed. II, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 281. 5 Idem,ăp.ă249;ăşiăp.ă247.
R ZBOIULăREV ZUT 143
lucrareaăporuncilorăpân ălaăcunoaştere,ăcaăunădrumătainicăalăDomnuluiă
înănoi,ădeălaăcoborâreaăpeăp mântăsubăchipăsmeritădeărob,ăpân ălaăsuireaă
pe muntele Taborului, unde s-aă ar tată înătoat ăslavaă Saădumnezeiasc .
Suimă deă laă nevoin eleă asceticeă pân ă laă contemplareaă mistic :ă cuă
Hristos, prin Hristos, spre Hristos.1
Eăfoarteăsemnificativ ăîntreitaăcufundareăaăceluiăceăseăboteaz ăină
numeleă Sfinteiă Treimi.ă Cufundareaă aceastaă total ă însemneaz ă atâtă
moartea Domnului pentruă noiă câtă şiă moarteaă omuluiă vechi,ă omulă
p catului.ăNumaiăcuăpre ulăacesteiămor iăneăînvrednicimădeăungereaăcuă
Sf.ă Mir.ă prină careă niă seă împ rt şesc,ă dup ă orânduireaă luiă Dumnezeu,ă
darurileă Duhuluiă Sfântă şiă deă unireaă cuă Omulă celă nou,ă celă venită dină
Ceruri, prină tainaă Sfinteiă împ rt şanii.ă "Prină mijlocireaă acestoră taine.ă
Hristosăvineălaănoi,ăîşiăfaceăs laşăînăsufletulănostru,ăseăfaceăunaăcuăciăşi-1
trezeşteă laă oă via ă nou ;ă iară odat ă ajunsă înă sufletulă nostru.ă Hristosă
sugrum ă p catulă dină noi,ă neă d ă dină îns şiă via aă Saă şiă dină propriaă Saă
des vârşire."""ă înă temeiulă acesteiă semnifica iiă aă Botezului,ă caă repetândă
moarteaă şiă înviereaă Domnului,ă înă noiă înă flecare,ă sauă moarteaă omuluiă
vechiăşiăînviereaăOmuluiănou,ăIisusăHristos,ăniăseădeschidădou ălaturiă
ale acestei taine: unaăpozitiv ăşiăaădouaănegativ .
"Hristos,ă s l şluită deă laă Boteză înă noi,ă conduceă cuă putereă nuă
numaiă str duin aă noastr ă dup ă împodobireaă firiiă cuă virtu i,ă deciă nuă
numaiă lucrareaă pozitiv ă deă fortificareă prină voin ă aă omuluiă nou,ă ciă şiă
lucrareaănegativ ădeăomorâreăaăp catului,ădeăsl bireă- totăprinăvoin ă- a
omuluiăvechi.ăC ciăomulănouănuăcreşteăşiănuăseăîntindeăînănoiădecâtăpeă
m sur ă ceă scadeă şiă cedeaz ă omulă celă vechi.ă înă sporireaă cuă putereă aă
acestuiăprocesăspiritualăseăiaăîn elesulăBotezuluiăcaăparticipare a celui
ceăseăboteaz ălaămoarteaăşiăînviereaăDomnului.ăDarătainaăBotezuluiănuă
eănumaiăoărealizareămomentan ăaăuneiămor iăşiăînvieriătainiceăaăceluiăceă
seă boteaz ,ă ciă şiă începereaă unuiă procesă înă careă moarteaă şiă înviereaă
aceastaăcontinu ăpân ălaădes vârşire/"'1
Oameniă suntemă to i;ă om îns .ă numaiă dină cândă înă cândă câteă unul:ă
acela care nu-şi dezminte obârşia divină; iar Om (cu "O" mare) numai
unul, Iisus Hristos, care pentru noi oamenii. Dumnezeu tund. s-aă f cută
Om.
Ştiamă şiă pân ă laă HIă c ă avemă oă obârşieă divin ,ă c ă suntemă nemu-
ritoriă cuă sufletul,ă c ă esteă ună singură Dumnezeu,ă spiritual,ă nev zută - ştiauă
acesteaăşiădaciiăluiăZalmoxis,ădeăpeămeleagurileănoastreă- dar cu veni-
rea lui Iisus Hristos, ca Om între oameni,ă înă istorie,ă seă repar ă structurală
fireaăomeneasc .ăCreştinismulăeăaădouaăcrea ieăaălumii,ădup ăconcep iaă
Sf.ă Dionisieă Areopagitul.ă preluat ă şiă deă Nichiforă Crainică înă Nostalgia
paradisului.
S ădezvolt măpu inăceleădeămaiăsus.
Intr măînăCreştinismădeămici. tare de mici, prin botez. Atunci ni
se "inoculează" creştinismul. Atunciă suntemă n scu iă aă douaă oar ă dină
ap ă şiă dină Duhă - Sf.ă Botez;ă atunciă suntemă mirui iă peă frunte,ă peă ochi.ă peă
obraz,ă peă gur ,ă peă gât,ă peă umeri,ă peă mâini,ă peă glezne,ă cuă aă douaă tain ă
creştin ă- Sf.ăMir;ăatunciăprimimăşiăaătreiaătain ă - în ordinea în care ni
se dau - Sf.ăîmp rt şanieăcuăDomnulăHristos.
Şiătrecăanii,ăprunculăseăfaceăcopil,ătân r,ăstudent,ăasistent...
Şiă vină împrejur riă neprev zute,ă spontane,ă careă trezescă str fun-
duri, sau fac apel la străfunduri, cu care încă nu făcusem cunoştinţă.
Acesteă împrejur riă potă declanşaă adev rateă crizeă aleă ra iuniiă sauă aleă
conştiin ei.ă Nerezolvateă laă timpă în lumina unei raţiuni supreme a
existenţei, pot duce la dezechilibru, la sinucidere, la nebunie, sau la o
blazareă careă nuă maiă deosebeşteă bineleă deă r u,ă ceeaă ceă totă ună dezastruă
sufletesc este.
Aten ie!;ă suntemă invita iă deă oă nev zut ă orânduireă aă lucrurilor,ă s ă
facem apel, să aducem în sfera luminoasă a cunoştinţei şi resorturile
latente ale fiinţei noastre, care,ăactualizate,ădep şescăprinăfrumuse eăşiă
putereă totă ceă agonisisemă pân ă aci,ă şi,ă prină frumuse eaă şiă putereaă loră
intrinsec ,ă să ne redea liniştea şi echilibrul, peă careă ra iuneaă noastr ă
omeneasc ă - oricâtăarăfiădeăantrenat ăcuăştiin aăsauăfilosofi a - nu le-ar
putea restabili.
146 C RAREAăÎMP R IEI
numaiăsimplu,ăsmerit:ădeăsabie.ăBaămaiămult,ăfaptulăsupravie uiriiăînăini-
maginabileămunciăşiărevenireaămiraculoas ălaăs n tate,ătrezeaăînă mun-
citoriiăp gâniăoăuimireăcare-iăf ceaăs ăseăm rturiseasc ăşiăeiădeăparteaă
lui Hristos, botezându-se pe loc, în propriul lor sânge: botezul muce-
niciei,ăcareăşiăelăconfer ăsfin eniaădefinitiv .
înă definitivă aceastaă şiă esteă finalitatea omului: creşterea sa în
dimensiunile spirituale (conferite de jertfaăîn eleas ă- deciăacceptat ă-),
aleăb rbatuluiădes vârşităIisusăHristos.ăDeciădesăvârşirea este finalita-
tea noastră - cuăporunc ă- dac ăesteăcineăs ăpriceap ăşiăs ăseăangajeze.
Credin aăeăunăriscăalăra iunii;ădarănicidecumăoăanulare,ăci,ădimpo-
triv ăo iluminare a ei. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii
acesteia,ăînămodulădivinăalăexisten ei.ăConştientădeăaceast ădezm rgi-
nire,ă f r ă s ă fiiă mortă delocă şiă înă lume,ă experiezi,ă tr ieşti,ă laă intensit iă
neb nuiteăsentimentulălibert iiăspiritului. De fapt la mijloc e o înviere a
spirituluiăpeăplanulăşiălaănivelulăra iuniiădivineăaăexisten eiăînăgeneralăşiă
aceastaă oă tr ieştiă caă oă eliberareă dină temni aă şiă teroareaă acesteiă lumiă
sensibile.ăAcumăscapiădeăfric .ăLumeaănuăseămaiăpoateăatingeădecâtăde
temni aă taă biologic ,ă - nouaă taă realitate,ă deă oă eviden ă absolut ,ă sc -
pându-iăcuădes vârşire.
AcesteaăsuntăcuprinseăînăcuvântulăluiăIisus:ă"Eu,ăAdev rul,ăv ă
voiăfaceăliberi!"ăşiă"Nuăv ăteme iădeăceiăceăucidătrupulă- careănuăpl teşteă
nimic (în sine) - şiămaiădeparteănuăpotăs ăfac ănimic!"
Deciăcândăîmprejur rileăte-aducăînăsitua iaăs ăveziălimiteleăra iu-
nii,ăcataclismulăînăfa ,ăputerileăr uluiădezl n uite,ănuătremuraăc ciănuă
eştiăsingur:ăesteăCinevaănev zutăcuătine,ăînătine,ăcareăst vileşteăhaosul,ă
iar peă tineă teă creşteă maiă presusă deă omă împrumutându- iă şiă ieă nimbulă
divinit ii.
(S ănuăpierdemădinăvedereăc ăaciăseădescriuăînsuşirileăşiărosturileă
majoreăaleăcreştinismului,ăîntr-oăconcep ieăfundamental ,ătotal ,ădespreă
viat ăşiălume.ăŞiăceeaăceăseăschi eaz aci sunt doar linii extrem de
sumareăfa ădeăinfinitaălorăbog ieăşiăfrumuse eăînătr ireaălorăautentic .)
Oăiluminareăaăra iunii,ădatorit ă"locuirii"ăluiăHristosăînăsuflet,ănuă
esteădeăniciăoămirare,ăîntrucâtăIisusăHristosăesteănumităînc ăînătermino-
logia greac :ă "Logos",ă Cuvânt,ă ra iuneaă absolut ă aă luiă Dumnezeu.ă
Adic ăşiăiă iuneaănoastr ăprimeşteăoădeschidereădeăorizontălaănivelulăcuă
careăDumnezeuăînsuşiăvedeăfinalitateaăcrea ieiăSale.ăVedemăcuă"ochii"ă
luiăDumnezeu,ăgândimăcuăminteăîndumnezeit ,ăîn elegemăînălumin
1
148 C RAREAăÎMP R IEI
divin ă şiă celeă sensibileă deă aiciă şiă celeă eterneă aleă existen ei.ă Imanen aă
naturiiă seă str bateă deă transcenden aă divin ă - efectul Harului - şiă des -
vârşireaănuămaiăareăsfârşit.
Dară maiă suntă şiă cazuriă cândă poseda iiă suntă filosofi.ă Exemplu:ă
Nietzsche,ă revoltată împotrivaă luiă Dumnezeu,ă voiaă "s ă scrieă osândireaă
creştinismuluiăpeătoateăgardurile"ă- pentruăc ăsl beşteăînăomăputereaădeă
revolt ăaăsupra-omului,ăcrea iaăsa.ăAăsfârşitănebun.
Nuăpotă s ănuă transcriuă aciă înc ăvreoă câtevaă citateă aleăacestuiă
mareă sfântă şiă scriitoră ală creştinismului,ă întrucâtă vede ceaă maiă larg ă in-
terpretare a iubirii de oameni, cu care ne men inem,ăsporim,ăsauăc demă
dinăcreştinism.
Ştiiăc ăpeăaceast ăînsuşireăsufleteasc ,ăaăiubiriiădeăoameni,ăaiădo-
bândităoăpractic ăceănuă i-oăd deaăcarteaăşiăaiăajunsăs ărealizeziădesco-
peririăînsemnate.ăInăfinal:ădescoperireaăcreştinismuluiăşiăînătine.
R ZBOIULăNEV ZUT
Sfin iiă P rin iă auă numită "draci"ă patimileă deă c petenieă (Sf.ă loană
Sc rarulăînă"Scara"ănum r ă7ăsauă8ăpatimiădeăc petenie),ădinăcauzaăca-
racteruluiălorăconstrâng tor,ăalăobârşieiălorăadamice,ăaăcapacit iiălorădeă
a strica echilibrul min iiăşiădeăaăoăîntoarceăstricat ăîmpotrivaăluiăDumne-
zeu:ă draculă l comiei,ă draculă curviei,ă draculă trufiei,ă şiă al iă "draci"ă aiă
nervilor.
Unăneurologăpsihiatruăaăidentificatăpentruăfiecareăpatim ădescris ă
deăSfin iiăP rin iăoăgland ăendocrin .ăAdev ratăesteăc ăoăbaz ăbiologic ă
aăpatimilorăşiăaăurm rilorălorăoăformeaz ăşiăglandeleăendocrineăalăc roră
echilibruă sauă dezechilibruă func ională seă r sfrângeă înă toat ă fiin aă ome-
neasc .
Reamintindu-neă sistematizareaă celoră patruă patimiă observ mă c ,ă
pentru eliberarea de ele, li se împotrivesc întocmai cele trei voturi mo-
nahale.
Nuăurm rimăprinălupt ănumaiăsimplaădesp timireăaăinstinctelor,ă
ci eliberarea totală a monahului de orice constrângere a vreunui
instinct al vieţii acesteia. Cât e cu dreaptă socoteală atâtaămânc m, ne
îmbr c măşiăferimătrupulădeăintemperii.ă inemăs ăfieăs n tosăşiăs ădure-
ze în lumea aceasta atâta cât are rânduit, cu rostul de a ajunge suport
omenescă ală unuiă omă îndumnezeit.ă Cândă îns ă cinevaă vedeă rostulă s uă
numaiălaăvia aăaceasta,ănuăvedeănimic.ăPatimile i-au întunecat lumea de
dincolo de zare. A devenit numai natură biologică, "numai trup".
Cândăînăomăseăînt reşteăaceast ăalternativ ,ăaătrupului,ăcareăacapareaz ă
pentruăsineăşiăfor eleănaturaleăaleăsufletului,ăminteaă- conştiin aăchiară-
atunci războiul nevăzut între binele şi răul din om ia o formă clinică,
psihanalitică.
R ZBOIULăNtV ZUT 153
Maiăîntâiăconstruc iaăpsiho-fizic ăaăomului,ăînăansamblulăei,ăeă
de ună mecanismă şiă inter-rela ieă extremă deă complicate.ă Totuşiă
mecanismul func ională ală omuluiă eă pus, de la zidirea lui, sub
controlul a două foruri de conducere: cenzura raţiunii şi mărturia
conştiinţei.
Al doilea foră deă supraveghereă ală vie iiă nuă maiă areă suportă
biologic,ă ciă ineă deă domeniulă vie iiă sufleteştiă şiă religioaseă aă omului:ă
conştiinţa.
PORUNCILEăŞIăLIBERTATEA
Prinăbotezăsc p mădeăjugulărobiei,ădevenimăliberiădeăsilniciaăp -
catului.ăPoruncileăNouluiăTestamentăsuntăporunciăaleălibert ii,ăporunciă
aleăhapului,ănuăaleălegii.ăDarădac ănuăleăîmplinimăneăpierdemăiar şiă
libertatea.ăPoruncileăNouluiăTestamentăneăasigur ălibertateaăspiritului,ă
precumăneîmplinireaălorăneăîntoarceăiar şiăsubătiraniaăp catului.ăDeci
R ZBOIULăNEV ZUT 157
1
Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, ed. I, voi. 1, Sibiu, 1946,
p.ă279;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 275.
2
Idem,ăp.ă280;ăşip.ă276.ă 4 Idem,ăp.ă282;ăşiăp.ă278.
5
Ibidem. Idem, p. 290;ăşiăp.ă286.
158 C RAREAăÎMP R IEI
1
Idem, pp. 293-294;ăşiăp.ă289.
2 3
Idem,ăp.ă295;ăşiăp.ă291. 1 Ioan 5, 18.
4
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă6,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, pp. 31-32.
RÂZBOriJLăNEV ZUT [59
1 2
Idem, p. 35. Romani 8, 19-22.
3
Maurice Blondei, L'Action, Librairie Felix Alean, Paris, 1936, voi. 1,
p.420.
'P.G.ă 91,713,ă înă Cursulă deă ascetic ă şiă mistic ă creştin ă ală Pr.ă prof.ă D.ă
St niloae,ăp.ă26.
160 C RAREAăÎMP R IEI
Iat ă peă Dumnezeuă cârmuindă lumeaă şiă totuşi,ă cuă mareă smerenie,
b tândăşiăaşteptândălaăpoartaăzidiriiăSale,ăs ă1ăseădeschid ăşiăs ăfieăpri-
mit... într-uniiăseănaşte,ăîntr-al iiăsporeşteăcuăvârstaăşiăcuăîn elepciunea,ă
într-al iiă propov duieşte,ă într-al iiă minuniă s vârşeşteă şiă înă sfârşită
într-uniiăseăschimb ălaăfa ăînălumin ădumnezeiasc ;ăiarăîntr-al iiă
- foarteămul iădeăaceştiaă- neasem natăseăchinuieşte...
LUCRAREAăPORUNCILORăSTINGEăCRIZELEăVOIN EI
1
M. Blondei, op. cit., voi. II, p. 194.
162 C RAREAăÎMP R IEI
"Idem, p. 198.
2
Idem, pp. 198-200.
R ZBOIULăNEV ZUT 165
Ideni. pp. 2 1 1 - 2 1 5 .
R ZBOIULăNEV ZUT 167
SPREăRUG CIUNEAăNEÎNCETATA
Matei 18:
19. Dac ădoiădintreăvoiăseăvorăînvoiăpeăp mânt
înăprivin aăunuiălucruă(mântuirea)ăpeăcareăîlăvor
cere:ăseăvaădaălorădeăc treăTat lăMeu,ăcareleăeste
în ceruri.
20. C ăundeăsuntădoiăsauătreiăaduna iăîntru
numeleăMeu,ăacoloăsuntăşiăEuăînămijloculălor.
Tesaloniceni 5, 17.
170
C RAREAăÎMP R IEI
multulă poporă adunat,ă adic ă gândurileă evlavioaseă aleă fiec reiă puteri.ă
Sufletulăf cândăaşaăaăbiruităşiăaăruşinat,ăprin mâna lui Dumnezeu, pute-
reaăviclean ăşiătiran ,ăpornit ăîmpotrivaălui,ăomorândălaăporunc ădum-
nezeiasc ,ă prină ra iuneaă destoinic ă s ă distrug ă patimile,ă caă printr-un
înger,ăoăsut ăoptăzeciăşiăcinciădeămiiădinăostaşiiăei.ăIarăacestănum răindi-
c ădeprindereaăp catului,ăcareăaăp trunsăînăceleătreiăputeriăaleăsufletuluiă
prinăchipurileăsensibile,ăcaăşiălucrareaăsim urilorăîndreptat ăspreăele.
Prină urmareă mintea,ă careă vreaă s ă risipeasc ă prină cunoştin ă e-
s turileănev zute,ănuătrebuieăs ăseăocupeăniciăcuăcontempla iaănatural ă
şiăniciăaltcevaăs ănuăfac ăînăvremeaăataculuiădracilorăvicleni,ăciănumaiă
s ă seă roage,ă s -şiă îmblânzeasc ă trupulă cuă ostenele,ă s ă sting ă cuă toat ă
sârguin aăcugetulăp mântescăşiăs ăp zeasc ăzidurileăcet ii,ăvirtu ile."1
Darurile Sf. Botez ne îmbie,ăl untricăprinăconştiin ,ăşiădinăafar ă
prin cuvântul Bisericii, la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. Lucra-
reaăporuncilor,ăcareăp zescăvia aăcurat ăşiădauăvia ăceluiăceăleăîmpli-
neşte2,ă tocmaiă slujbaă aceastaă oă are:ă dezgropareaă comorii,ă sauă deştep-
tareaăputerilorăs diteăînănoiălaăaădouaănaştere,ătrezireaălaăvia aăceaădup ă
HristosăşiăDuhulăSfânt.ăC ăDumnezeuăseăg seşteăînăporuncileăSaleăşiă
prinăporunciăvineălaănoiăşiăpeănoiăneăstr mut ăînăSine;ăprecumăşiăîntors;ă
prinăf r delegiăseăstrecoar ăvr jmaşul şiăajungemăde-oăasem nareăcuă
el.ăDeci,ăceiăceăajungăhotarulămor iiăînănelucrareaăporuncilorănuăseăvoră
mântui, ca unii ce n-auăaliatăcomoara,ăbaăşiătalantulădeănegustorieăl-au
îngropatăînăp mânt1.
Cât ăvremeămergemăînăvoiaăvalurilor,ăînăvoiaăfiriiăpovârnite spre
p cat,ăn-avem nici-oălupt ,ănuăneătrezimădinăcurseleăvr jmaşului4;ăst mă
deă bun ă credin ă c ă mergemă bine.ă neă ispr vimă zileleă înă fericireă şiă
coborâm cu pace la iad!5 Darădeăîndat ăceăafl măceăînzestrareăavemăşiă
neă trezimă spreă ceă trebuieă s ă fim,ă puterileă iaduluiă voră s riă s ă neă cear ă
socoteal ăpentruănesupunere.ăDarănuăvorăs riăcuătoat ăenergiaăr ut ii,
1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie.ăîntrebareaă49,ăFiloca -
lia. Sibiu, 1948. ed. 1. vol.3. pp. 182-184.
:
Neemia 9, 29.
■'Sf.ăMarcuăAscetul. Despre Botez, Filocalia, Sibiu. 1946, ed. l, voi. 1.
p.ă294;ăşiăed.ăII. voi. 1, Sibiu. 1947. p. 289.
4
2 Timotei 2, 26.
"Iov 21, 13.
172 C RAREAăÎMP R IEI
c ănuăleălas ăDumnezeu,ăciăcuăvicleşuguriăşiăcurse,ăcuăminciuniăşiăcuă
înfricoşareă şiă cuăalteănemaipomeniteă zavistii.ă Peă deă alt ă parte,ăseă voră
folosi de unelte de-ale lor1,ăoameniăam gi iădeăei,ăcareăle-ar face toate
câte-iăînva ădracii,ă- dac ăarăfiădup ăei.ăDeăaceeaăziceăîn eleptul:
Sfin iiă Apostoli,ă ceiă str muta iă dină lumeaă aceastaă deă dragosteaă
Mântuitoruluiăşiăcare,ădeşiăseăvedeauăînălume,ănuăerauădinălume3 totuşiă
auăfostăpreveni iădeăMântuitorulăprinăcuvântulăc treăPetru:
4
Ioan 8, 44. Luca 22, 30-32.
'ăîn elepciuneaăluiăIsusăSirahă2,ă1.ă "Facere 18, 27.
?
Ioan 17, 14.
R ZBOIULăREV ZUT
LUPTAăDUP ăLEGE
1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespreădragoste,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,
ed. I, vol.2^ p. 68.
2
2 Timotei 2, 26.
174 C RAREAăÎMP R IEI
maiă eă şiă viclean,ă seă îmbrac ă înă pieleă deă oaieă şiă bietulă miel,ă neavând
mirosul oii cercat, tot de-aăzburdaăseăduceăînăcol iiălupuluiăfl mând.
Primaăîntâlnireăîntreăminteăşiădiavolăeălaăliniaămomelii,ăpeăcareăoă
flutur ă elă înă v zulă min ii.ă Dac ă minteaă nuă bag ă momealaă înă seam ,ă
vr jmaşulăst ruieăcuăea,ăoăarat ămaiăsclipitoare,ăcaăs ăoăfac ăiubit ămin-
ii.ăAceastaăeăaădouaăînaintareăaăr zboiului,ăsauăasupreala.ăDac ălaăasu-
preal ă aă izbutită s ă fureă minteaă cuă momealaă şiă s ă oă fac ă s ă vorbeasc ă
împreun ,ăavemăînaintareaălaăunire.
Minteaăîns ăseătrezeşteăc ăaăfostăfurat ădeăgând str inăşiăc ăseă
afl ăînăaltceva,ădecâtăînăceeaăce-iăeraădatădup ăfire;ăiarăcândăîşiăd ă
seamaădeăeaăîns şiăşiădeăceleăînăcareăseăafl ,ăavemăluptaăceaădeăgândălaă
oăclip ăhot râtoare.ăSeăvaăînvoiăminteaăs ămearg ădup ămomeal ămaiă
departe, sau se va întoarce deă laă dânsa?ă Aiciă eă lupta,ă şiă clipeleă suntă
scumpe;ăşiădeăceleămaiămulteăoriăvia aăîntreag ăaăunuiaăsauăaămul imeă
deăinşiăatârn ădeăluptaănev zut ăaăcâtorvaăclipe.ăDac ăîntârziemăs ăneă
lupt m,ăseă poateăîntâmplaă caă f r ăvesteăs ăfimăînv lui iălaă minteă dină
parteaăpofteiăsauăaăiu imii,ăasupraăc roraăînc ăarunc ăvr jmaşulăaprin-
dereaăsa.ăPrinăurmare,ăostaşăalăluiăHristos,ăluptaătrebuieădat ăgrabnicăşiă
dup ălege.
Iat ă cumă descrieă Sf.ă Marcuă Ascetulă iscareaă r zboiuluiă nev zut:ă
"Momealaă aruncat ă deă Satanaă esteă ar tareaă unuiă lucruă r uă înă formaă
exclusiv ă aăunuiăgând.ă Eaă foloseşteă pu in tateaă credin eiănoastreăcaă
prilejăs ăseăapropieădeăminteaănoastr .ăC ciădac ăamăprimităporuncaăs ă
nuăneăîngrijimădeănimic,ăciăs ăp zimăcuătoat ăstr juireaăinimaănoastr ăşiă
s ăc ut măîmp r iaă Cerurilorădinăl untrulănostru,ăîndat ăceăseădep r-
teaz ăminteaădeăinim ăşiădeăc utareaăamintit ,ăd ălocămomeliiădiavolu-
luiăşiăseăfaceăînăstareăs ăprimeasc ăşoaptaăluiăceaărea.ăDarăniciăatunciă
nuăareădiavolulăputereaăs ăstârneasc ăgândurileănoastreăcuăfor a,ăpentruă
c ădac ăarăfiăaşaănuăne-arăcru aăşiăne-arăaduceăcuăsilaăoriceăgândăşiănuă
ne-arăîng duiăs ăcuget mălaănimicăbun.ăElăareănumaiăputereaăs ăneă
arateă înă formaă exclusiv ă aă unuiă gând,ă laă primaă luiă r s rire,ă în elesuriă
p c toase,ăspreăaăispitiăl untrul nostru, dându-iăprilejăs ăînclineăfieăspreă
ceea ce vrea el, fie spre porunca lui Dumnezeu, întrucât acestea se
împotrivescăîntreolalt .ăAstfelădac -1ăiubim,ăneămişc măîndat ăgându-
rileănoastreăspreălucrulăar tatăşiăcugetareaănoastr ăîncepeăs ăseăocupe în
chipă p timaşă cuă el:ă dac ă îns ă îlă urâm,ă nuă putemă z bovi,ă ciă urâmă şiă
momealaăîns şi.ăIarădac ămomealaăst ruieăchiarăcândăeăurât ă(c ciăse
R ZBOIULăNEV ZUT 175
întâmpl ăşiăacestălucru)ăaceastaănuăeădinăpricinaăuneiăalipiriăproaspete,ă
ciăpentruăc ăs-a înt rităprintr-oăvecheăobişnuin .ăDeăaceeaăr mâneăne-
clintit ăpeăloc,ăcaăgândăsimplu,ăfiindăîmpiedecat ădeănepl cereaăinimiiă
s ă progresezeă laă oă cugetareă dezvoltat ă şiă laă patim .ă C ciă ar tareaă
aceastaăizolat ,ăfiindăurât ădeăcelăceăeăatentălaăsineăînsuşi,ănu are putere
s ă târâieă cuă silaă minteaă înă înv lm şagulă p timaşă deă gânduri,ă decâtă
numaiăprinăîmp timireaăinimiiădup ăpl ceri.ăAşadar,ădeăvomălep daăcuă
totulăîmp timireaă dup ă pl ceri,ănuăvomă maiăputeaă fiăv t ma iăniciădeă
apari iaăgânduluiăsimpluăalăvechilorăobişnuin e,ăiarăconştiin aănuăvaămaiă
aveaă îndoieliă înă ceă priveşteă siguran aă celoră viitoare.ă C ciă cunoscândă
minteaă împotrivireaă trândav ă aă acesteiă obişnuin eă şiă m rturisindă luiă
Dumnezeuăvecheaăpricin ,ăîndat ăeăînl turat ăşiăaceast ăispit .
Şiăiar şiăvaăavea minteaăputereăs ăveghezeăasupraăinimiiăşiăs ăoă
p zeasc ăcuătoat ăstr juirea,ăîncercândăs ăp trund ăînăceleămaiădinl -
untruăşiămaiănetulburateăc m riăaleăei,ăundeănuăsuntăvânturiăde-ale gân-
durilor rele - careă împingă cuă silaă şiă sufletulă şiă trupulă înă pr p stiile
volupt iiăşiăleăarunc ăînăfântânileădeăsmoal ă- şiăniciăvreoăcaleălarg ăşiă
înc p toare,ăpardosit ăcuăcuvinteăşiăcuăchipuriădeăaleăîn elepciuniiălu-
meşti,ăcareăs ăvr jeasc ăpeăceiăceăpornescăpeăea,ăoricâtădeăîn elep iăară
fi.ăC in rileăacesteaăcurate, careăsuntăceleămaiădeădinl untrulăsufletului,ă
şiă careă suntă casaă luiă Hristos,ă nuă primescă nimică dină lucrurileă goaleă aleă
veaculuiăacesta,ăfieăc ăsuntăra ionale,ăfieăc ăsuntănera ionale,ăf r ănu-
mai pe acestea trei, pe care le-aănumităapostolul:ăcredin a,ăn dejdeaăşiă
dragostea.
Deciăcelăceăesteăiubitorădeăadev răşiăprimeşteăostenealaăinimiiă
poateăs ănuăfieăatrasăînăafar ăniciădeăobişnuin eleăvechiăînăfelulăînăcareă
amăar tat,ăciăs ăveghezeăasupraăinimiiăşiăs ăstr bat ătotămaiăînl untruăşiă
s ă seă apropieă numaiă de Dumnezeu,ă f r ă s ă seă team ă deă osteneleleă
aten ieiăşiăaleăst ruin ei.ăC ciănuăpoateăs ănuăseăosteneasc ăcuăinimaă
celăceăiaăaminteălaăîmpr ştierileăgânduluiăşiălaăpl cerileătrupeşti,ăavândă
s ăsteaămereuăînchisăînăanumiteăhotareă(s ăseăcircumscrie),ănuănumai în
celeădinafar ,ăciăşiăînăceleădinl untru.ăMaiăalesăc ăaceleăîmpr ştieriăşiă
pl ceriăadeseoriăabatăşiăcugetulăşiăfapta.
Prină urmareă eă dreptă c ă momeala,ă caă gândă simplu,ă exercit ă oă
putereăsilnic ăatunciăcândăst ruie,ăchiarădac ăeăurât .ăDarăconvorbireaă
gânduriloră ceă seă adaugşă atârn ă deă voiaă noastr ă liber .ă Aceastaă auă
ar tat-oăşiăceiăceăn-auăp c tuităîntruăasem nareaăc lc riiăluiăAdam,
176 C RAREAăÎMP R IEI
1
Sf. Marcu Ascetul, op. cit., pp.303-305;ăşiăpp.ă298-300.
2
Psalm 136, 8. "Fapte 4, 11-12.
' Matei 22, 42. 6Filipeni 2, 9-10.
'Matei 21, 44.
R ZBOIULăNEV ZUT 177
Deciă vremeaă deă lupt ă areă oă mareă cump n ,ă şiă anume:ă dac ă
mintea nu-şiăaduceăaminteăcuăcredin ădeă"DoamneăIisuse..."ăiăseăîn-
tâmpl ăc ăîncuviin eaz ămomealaăvr jmaşului.ăAciăeăgrani aăîntreăluptaă
dup ă legeă şiă c dereaă înă f r delege.ă Deciă minteaă c zut ă înă hotarulă
f r delegii,ă d ă încuviin areaă eiă voin ei,ă c reiaă înc -iă sufl ă vicleanulă
boareaă ame irii.ă Voin aă iaă hot râreaă întotdeaunaă dup ă sfatulă min iiă şiă
niciodat ăînainte:ă- celăpu inăînăfapteleădeăconştiin ,ăaşaăe.ăDeăaceeaăseă
ziceăc ă1ăoriceăhot râreăavemălibertateaăvoin ei,ăadic ăputin aăde-a
alegeăcăăăăărem.ăDarulălibert iiăvoin ei ni 1-a dat Dumnezeu, ca pe o
1
Filipeni 2, 8.
2
Sf.ăMarcuăAscetul,ăop.ăcit.,ăp.ă3ă11;ăşiăp.ă306.
178 C RAREAăÎMP R IEI
1 3
Matei 5, 9; Galateni 3, 26. loan 8, 44.
2
loan 8, 32. Romani 7, 7.
R ZBOIULăNEV ZUT 179
fac ă r scoal ă împotrivaă robieiă sale,ă vineă cuă asuprireă mare,ă dovedindă
sufletuluiăc ăn-areăchipădeăsc pare.ăIarăcaăpedeaps ,ăprecumăc ăsufletulă
aăîndr znităunaăcaăaceasta,ădiavolulăumbl ăs -l dea legat la un chinuitor
maiăgreu:ăduhulădezn dejdii.
Aşaăeădeăgreaărobiaăduhuluiăacestuia,ăîncâtăsufletul,ăadunându-şiă
celeămaiădeăpeăurm ăputeri,ăd ăluptaădezn dejdii.ăAtunciăseăafl ăsufle-
tulăîntreăvia ăşiămoarte.ăCâteăuniiămaiăscap ,ăal iiăoăducăaşa,ămaiămultă
mor iădecâtăvii;ăiarăal ii,ănemaiputândăsuferi,ăliăseăîntunec ăminteaăşiăfacă
şiăp catulăcelămaiădeăpeăurm :ăomorâreaădeăsine.ăŞiăînăsfârşit,ăaltora, de
durere,ăliăseăr t ceşteăminteaăcuătotul,ădândăînănebunie.
Trebuieăs ăspunemăc ăfiecareădinăpatimileădeăc petenieăpotăduceă
zidireaă luiă Dumnezeuă pân ă laă dec dereaă ceaă maiă deă peă urm ,ă fieă eaă
omorâreaădeăsine,ăfieănebunia,ăfieăchiarăîndr cirea.ăDeăpild ,ăl comiaă
deăavere,ăl comiaădeăputereăşiăfumulămândriei,ăpeăcâ iănuăi-a luat de
minteăşiăs-auăomorât!ăBolileădeăpeăurmaăcurviei,ăpeăcâ iănuăi-au adus
s -şiăpun ăcap tăzilelor?ăCareăaăsfârşităbineădintreăbe ivi,ăcareăn-au vrut
nicidecumăs ăseălaseădeăpatimaălor?ăDară şiăleneaăpoateăfaceănebuniiă
când se vede în primejdii.
Deăundeăatâtaăpustiire?ăDeălaăoăclip ărar ădeăDumnezeuăaămin ii,ă
clip ăînăcareăvr jmaşulăi-aăfurişatăundi aăiaduluiăpeăgât,ăînv luit ămeş-
teşugităîntr-oămomeal ăaăunuiălucruăsensibilăalălumii de aici. Protivnicul
ispiteşteăcuămomealaăpl ceriiăpeătotăomulăspreăpatimaăspreăcare-1 prin-
deăc ăareăpovârnireămaiămare:ăpeăcelăaplecatăspreătrup,ăcuădesfrânarea;ă
peăcelăînclinatăspreăgânduri,ăcuăîn elepciuneaăveaculuiăacestuia1 care
peămul iăi-aăr t citădeăDumnezeuăşiăpeăpu iniăi-a întors; pe cei dornici
deăCuvântulăluiăDumnezeuăîiăispiteşteăcuăBiblia2, încât în zilele noastre
seăv dămul iăc l toriălaăiadăcuăScripturaăînămân .ăTo iăceiăceăumbl ă
dup ă pl ceri,ă deă oriceă fel,ă nuă voră sc paă deă primejdii,ă c ci sub orice
pl cereăeăîncol cităunăşarpe.
1
1 Corinteni 1, 20.
2
2 Petru 1,20.
180
C RAREAăÎMP R IEI
CURSELE ...
ini, sau de cântarea de psalmi, sau de cetanii, sau de cele mai înalte
înv turi,ăsauădeăculcareaăpeăjos,ăsauădeăveghere,ăsauădeătoateăcelelalte
prin care se caracterizeaz ă via aă dup ă Dumnezeu,ă pân ă ceă scopulă şiă
cauzaăcelorăceăseăs vârşescăleăslujeşteălor.ăDeăaceea,ăpeăceilal iădraciăîiă
observ ăascetulămaiărepedeăşiăscap ămaiăuşorădeăv t mareaăceăvineădeă
la ei.
Darăpeăaceştiaăcareăauăaparen ăc ăajut ăomuluiăs umble pe
caleaăvirtu iiăşiăc ăzidescăîmpreun ăcuăelătemplulăDomnului,ăceăminteă
înalt ăi-arăputeaădescoperi?ăNuăpoateămintea,ăf r ănumaiăprinăCuvântulă
viuă şiă lucr tor,ă careă p trundeă înă toateă şiă str bateă pân ă laă desp r ituraă
sufletuluiăşiăaăduhului1,ăadic ăcunoaşteăcareădintreăfapteăşiăgânduriăsuntă
sufleteşti,ă sauă formeă şiă mişc riă naturaleă aleă virtu ii,ă şiă careă suntă du-
hovniceşti,ă sauă formeă şiă mişc riă maiă presusă deă fireă şiă propriiă luiă
Dumnezeu, date firii prin har...
C ciă"nuăesteăînainteaăLuiăniciăoăf ptur ascuns "ă- seăîn elege,ă
înă noiă careă credemă c ă neă putemă ascunde.ă "Fiindc ă toateă suntă goaleă şiă
descoperite"2, nu numai cele ce s-auăf cutăşiăs-auăgândit,ăciăşiăceleăceă
seăvorăfaceăşiăseăvorăgândi.ăCredăc ădespreăfapteleăşiăgândurileăviitoareă
spune Scriptura c ă"nuăesteăf ptur ăascuns "ăiarănuădespreăceleăceăs-au
s vârşit.ăC ciăacesteaăneăsuntăcunoscuteăşiănou ăînşineăşiăleăsuntăşiă
altora descoperite. Deci cu atât mai mult sunt descoperite lui Dumn-
ezeu,ăcareăaăcunoscutădeămaiăînainteătoateăveacurileănesfârşite...
Cineădeci,ăneavândăacestăCuvântăs l şluităînăadânculăinimii,ăarăfiă
înă stareă s ă scapeă deă vicleşugurileă ascunseă aleă f rnicieiă draciloră
împotrivaănoastr ăşiăs ăsteaădeăsineăcuătotulăsingurăf r ăniciăunăamestecă
cuăei,ăşiăs ăzideasc ătemplulăDomnuluiăasemeneaăluiăZorobabel?ăC ciă
acestaă spuneă hot râtăşiă cuă glasă mareă duhuriloră am gitoareă aleă mân-
driei,ăaleăslaveiădeşarte,ăaleăpl ceriiădeălaăoameniăşiăaleăf rniciei:ă"Nuă
vom zidi cu voi templul Domnului Dumnezeului nostru, ci vom zidi
singuri Domnului lui Israil". Numai cel ce are acest Cuvânt poate
cunoaşteă c ă amesteculă draciloră pricinuieşteă stric ciuneaă şiă surpareaă
întregiiăcl diriăşiăîntineaz ăharulăşiăfrumuse eaăstr duin elorăînchinateă
luiă Dumnezeu.ă C ciă nimeneaă nuă poate,ă avândă caă ajutoră laă virtuteă peă
vreunulădinădraciiăpomeni i,ăs ăoăzideasc ăpeăaceastaăluiăDumnzeu.
'Evrei 4, 12. 2
Evrei 4, 13.
182 C RAREAăÎMP R IEI
UNII-ŞIăTACEăMINTEAăINăSCRIPTURI
1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă56,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi.ă3,ăşiăScoliaă15,ăpp.ă291-294.
2
1 Petru 5, 8.
3
2 Corinteni 11, 14. >
R ZBOIULăNEV ZUT 183
■
* ă ■ ă ă ă ă ă ■ * ,
1 3
Matei 24, 24. Luca21,8. 2
Tesaloniceni 2,11.
184 C RAREAăÎMP R IEI
*
Israil. - -
Matei 7, 14.
Numerii 25, 7-13.
R ZBOIULăNEV ZUT 185
Iovi:
6. într-oăziăîngeriiăluiăDumnezeuăseăînf işar
înainteaăDomnului,ăşiăSatanaăveniăşiăelăprintreăei.
7. AtunciăDomnulăziseăc treăSatana:ă"Deăunde
vii?"ăIarăSatanaăr spunseăDomnuluiăşi-I zise: "Am
R ZBOIULăNEV ZUT 189
Cuăîng duireaăluiăDumnezeu,ăSatanaăîiăcerneăşi-iăculegeăpeăto iă
ceiă ceă maiă umbl ă înă lumeaă aceastaă dup ă pl ceri,ă chiară duhovniceşti,ă
numaiăs -iăprind ,ăc ăînc ănuăs-auălep datădes vârşitădeăiubireaădeăsine
şiă deă oriceă spurc ciuneă aă vie ii,ă dup ă atâtaă şiă atâtaă propov duireă aă
Bisericii.ă C ciă patimaă aceastaă faceă peă omă s ă cad ,ă lovită deă s ge ileă
laudei,ă şiă s ă seă trezeasc ă cuă minteaă înşelat ă şiă s rit ă dină socotealaă
smereniei.
C ăiat ,ăpeăceiăceăn-aveauăcur ia vie ii,ăling iiădeălaăcurteaărege-
lui Ahav, - i-aădatăînşel ciuniiădes vârşiteăaăduhuluiăminciunii,ăşiăsfatulă
lorăeraăispit ăregeluiăiubitorădeăslav ădeşart ,ăispit ăînăcareătrebuiaăs ă
cad ăşiăregele,ăascult torulălor,ăpentruăp cateleăsale.
Caăşiăînşela ii aceia care l-auăp lmuităpeăadev ratulăproorocăală
luiă Dumnezeu,ă aşaă şiă proorociiă mincinoşiă dină zileleă noastreă suntă deă oă
îndr zneal ă nemaipomenit ă şiăp lmuiescăsmerenia,ă dându-se pe ei de
cevaă mare:ă "Ilie",ă "Ioan",ă "Hristos",ă "Fiulă Omului",ă "Dreptulă Judec -
tor",ă şiă aşaă maiă departe.ă Pretindă ascultareă deă laă oameniă pentruă c ă
"Dumnezeu" i-aătrimis,ăs ăspun ălaălume...ălucruriădeăcareăî iă iuieăure-
chile,ăşi- iăînghea ăinimaăauzindu-i.
Peăsemneleăurm toareăseăpotăcunoaşteăc ănuămaiăsuntăîntregiălaă
minte:
8. Câteăuniiăcuătoateăacesteaăarat ăoăevlavie
neobişnuit :ăăm rturisindăpeăăHristos,ăăpeăăMaica
Domnului, facându-şiăşiăsfântaăCruce,ăb tândăme
tanii,ăs rutândăicoanele,ăbaăşiăSfântaăîmp rt şanie
luând-o■(!);ăşijurându-seăc -s oamenii lui Dumne
zeu,ăiarăeiăsuntăînşela i.
9. Facăpeăproorociiăşiăîmpr ştieăspaim ăîntre
oameni. Multe proorocii li se împlinesc, dar multe
nu.ăAstaăatârn ădeăputereaădeăstr vedereăaă"duhu
lui" care le spune ce le spune, ca unul ce n-are
învelitoareaătrupului,ăşiădeăaceeaăprindeăcuăoare
care vreme înainte, cele ce le apropie Dumnezeu
de oameni. Dar asta nu e proorocie.
10. în numele "dumnezeului" lor, sunt în stare
s ăomoareăom,ăîntemeindu-seăpeăScriptur ăc ăşi
Avraam a fost în stare de o atare ascultare, iar
Fineesăaăşiăf cutăaceastaăşiăiăs-a socotit acestuia
râvn ăpentruăDumnezeulăs u 1.ă(Cuăam gireaăas
cult riiăpân ălaăucidereădeăom,ăaăcercatăvr jmaşul
peămul i,ăînătoateăvremurile,ăchiarăşiăpeăpustnici,
de cum pe oamenii lumii.) Prin urmareăfiindăaşa
deăs ritoriăcuăascultareaăşiăcredin aălaăpove ele
"duhului" lor, pe care-1ăcredăc ăeăHristos,ăsuntăo
adev rat ăprimejdieăprintreăoameni;ăteroriştiăai
sufletelor simple.
11. Sarădeălaăunălucruălaăaltulăşiăleag ălucruri
f r ăniciăoăleg tur .ăT lm cescăgreşit,ăstrâmb
adev rulăşiăseăpropov duiescădinăScripturi,ămai
multăpeăeiăînşişiădecâtăpeăDumnezeu,ămergând
gr bităspreăceaămaiădeăpeăurm ăsf râmareăşiăs rire
aămin ii.ăăăăăă; ;,
12. Inăpreajmaălorăsim iătulburareăşiăprimejdie,
c ciămul iădintreăeiăauăfost pe la casa de nebuni,
sauăvorătrebuiăs ăseăduc .ăNu-iăblânde eăpeăchipul
lor. Nu-iăoc ram,ăciăneăp zimăşi-iăînv măşiăpe
2 Petru I, 20.
192 C RAREAăÎMP R IEI
GREŞELILEăIUBIRIIăŞIăDREAPTAăSOCOTEAL
!ăAceştiăuceniciăaiăDomnului,ădinăpricinaăiubiriiălorăaprinse,ăflecare
aă f cută câteă oă greşeal ă înă uceniciaă lor.ă Doiă s-au îndreptat, unul s-a
surpat. Astfel, într-oă c l torie,ă cândă oamenii dintr-o cetate oarecare
necunoscându-i, n-auă vrutăs -iăprimeasc ,ăIacobăşiăIoanăauăzis:ăs ă neă
rug măcaăIlie,ăs ăseăpogoareăfocădinăcerăpesteăeiăs -iăard .[ Cinsteaăşiă
pre ulăpeăcare-1ăaveaăDomnulăînăinimaălor,ăprecumăşiărâvnaăsauăiu imeaă
lor,ăînc ănuăleăaveauăînăcump n ăşiăcuădreapt ăsocoteal ăşiăaşaăauăarsăoă
greşeal .ă Mântuitorulă i-aă adusă laă blânde eă şiă laă dreaptaă socoteal ,ă
înv ându-i:ă"Nuăşti iăceăduhăgr ieşteăprinăvoiăacestea"2.
Petru,ădup ăfrumoasaă m rturisireădeăcredin :ă"TuăeştiăHristosă
Fiul lui Dumnezeu celui viu!"3,ăşiădup ălaudaăMântuitoruluiă- care în
aşaăfelăi-a spus-o,ăcaăoarecumăs -lăfereasc ădeăprimejdiaălaudeiăşiăaăp -
rerii de sine, - cândă Iisusă aă începută s ă leă spun ă Apostoliloră despreă
patimileăşiăr stignireaăSa,ăPetru,ăînăiubireaăluiăn-aăpututăr bdaăoăsoco-
teal ă caă aceea,ă ciă şiă s riă cuă gura:ă "Doamne,ă s ă nu- iă fieă ieă unaă caă
aceasta!"4 Atunci, ca unul ce n-aveaăşiăcunoştin aătainelorăluiăDumne-
zeuăcareăs ă ieăcump naădreapt ăcuăputereaăiubiriiăaprinseăşiăîn eleas ă
omeneşte,ăc p t ădeăla Domnul palmele acestea: "înapoia Mea Sata-
no!ă sminteal ă îmiă eşti!"5 Sigură c ă nuă Petruă eraă Satana,ăciă unăgândă ală
SataneiăintraseăşiăseăexprimaseăprinăguraăluiăPetru,ă - c ciăeraăoăsp r-
tur ,ăoădescump nireăîntreăputerileăluiăsufleteşti:ăcunoştin ,ădragoste şiă
iu ime.ăŞiăseăvedeăc ăînc ănuăs-aăt m duităcuăîndreptareaă aceea.ăMaiă
b trânăfiindăşiămaiăgreuădeăleac,ăiubireaăluiăînc ănuăseăstr mutase,ăcaăaă
luiă Ioan:ă toat ă pentruă Mântuitorul,ă ciă maiă ineaă cevaă şiă pentruă sine.ă
Mântuitorulăîlăcunoşteaăşi-i prevesti lep dareaăceaădeătreiăoriăînăcurteaă
luiăCaiafa.ăPetruăiar şiăs riăcuăgura,ăzicândăc ănu.ăDarălaăurm ăaătrebuit
1 4
Luca 9, 54. Matei 16,22.
2 5
Luca 9, 55. Matei 16,23.
3
Matei 16, 16.
R ZBOIULăNEV ZUT 193
1
Marcu 6, 8.
2
2 Corinteni 4, 4.
3
loan 13, 27. .
194 C RAREAăÎMP R IEI
MASURILE...
M
R ZBOIULăNEV ZUT 195
Efeseni 4:
11. Elăaădatăpeăuniiăcaăs ăfieăApostoli,ăpeăal ii
prooroci,ăpeăal iiăbineăvestitori,ăpeăal iiăp storiăşi
înv tori,
12. Spreădes vârşireaăsfin ilor,ăla lucrul slujbei,
spre zidirea trupului lui Hristos,
13. Pân ăcândăto iăvomăfiăajunsălaăunireaăcre
din eiăşiăaăcunoştin eiăFiuluiăluiăDumnezeu,ăla
stareaăb rbatuluiădes vârşit,ălaăm suraăpliniriiăvâr
stei lui Hristos,
14. Caăs ănuămaiăfimăcopiiiăşiăjuc riaăvalurilor,
purta iăîncoaceăşiăîncoloădeăoriceăvântădeăînv
tur ,ăprinăînşel ciuneaăoamenilor,ăprinăvicleşugul
lor,ăspreăuneltireaăr t cirii,
15. Ciăfiindăcredincioşiăadev rului,ăprinăiubire
s ăsporimăîntruătoate,ăpentruăel,ăcareăesteăcapulă-
Hristos.
1
Fapte 22, 6-7.
2
Fapte 26, 16-18.
3
Galateni2, 1-8.
196 C RAREAăÎMP R IEI
Hristoşiiăşiăproorociiămincinoşi,ădeăcareăneăprevineăMântuitorulă
dinăvreme,ăsuntăvicleniiădeădincoloădeăzare,ăcareăfacăsil ămareăşiămultă
meşteşugit ,ăcaăs ăfieăprimi iădeăoameniăcaăatare.ăEiăumbl ăr cnindăşiă
caut ă peă cinevaă s -iă vad ă şiă s -i asculte. - Nu cumva li-e vremea
aproape,ăc ciătare-şiămaiăfacădeăcap!?
Mântuireăesteăşiăpentruăceiăînşela i:ăcândăîşiăvorăcunoaşteăînşela-
reaăşiăseăvor poc iădeăea.ăIudaăîns ăn-a mai avut vreme.
1
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă3,ă18.
2
Matei 24, 24.
R ZBOIULăNEV ZUT 197
Iat ă peă scurtă pricinileă şiă grijaă pentruă careă Predaniaă Bisericiiă
R s riteneăseăfereşteădeăvedenii,ăşi-şiăfereşteăşiăfiii,ăîntrucâtăacestea nu
suntă neap rată trebuitoareă mântuirii,ă şiă des vârşirea,ă laă careă suntemă
chema i,ălas ăînăurm ăoriceăvedenie.ăRevela iaăeădeplin ,ăiarăceleăceă
maiălipsesc,ăleăaştept mălaăaădouaăvenire.
SFATURILE EVANGHELICE
SAU PORUNCILE
DES VÂRŞIRII
'Levttic 11,44-45.
2
Mateiă5„ă48.
i
Apocalips ă17,ă14.
i
198 C RAREAăÎMP R IEI
I
grijaăvie iiăşiă1-a scutitădeătoateăprimejdiileăsocotirii.ăDes vârşitănuăpo iă
ascultaădecâtădeăunăsfânt.ăAceştiaăîns ăfugădeăslujbaăporuncirii.
Totuşiăspreăfolosulăvie iiăduhovniceştiăeştiădeămareăcâştigăascul-
tândăpeă oricine;ăc ciăascultareaă eă rânduit ăîmpotrivaăpatimiloră min ii:ă
1 mândria,ăp rereaăşiăslavaădeşart ,ăşiăcineăareădeăgândăs ăscapeăde
"Prinăştiin aălui,ădreptul,ăslugaăMea,ăvaăîndreptaăpeă
mul i."4
1 3
Luca 9, 23. Romani 8, 29.
2 4
Romani 12, 3. Isaia 53, 11.
200 C RAREAăÎMP R IEI
1
Filipeni 2, 8.
2
Filipeni 2, 5.
'Coloseni 2, 3.
R ZBOIULăNEV ZUT
smerenieă înainteaă luiă Dumnezeu,ă ştiindă c ă seă lupt ă Elă înă loculă lor.ă
Parteaăîncep torilorăesteănevoin aădeăaăsecaăizvoareleăpatimilorădinăp -
mântulăinimii,ăprecumăşiăgrijaădeăaănuăseăsuiăcuăminteaăînăv zduhulăp -
rerii,ăc ciăacoloăbatăfurtuniămariăşiăseărupăaripileămin ii.ăFiindc ădeă
multe ori e atras ăminteaădincoloăşi,ăfurat ădeăvraj ăcumăe,ăuşorăpoateă
fiă mişcat ădeăbucurieăstr in .ăDeăaceeaăSfin iiăP rin iăneăatragăluareaă
aminteăs ăneăîmpotrivimăacesteiăr piriăaămin ii,ăpentruăc ădincolo,ămariă
şiă multeă suntă primejdiile,ă înă careă încep toriiă potă s -şiă frâng ă mintea,ă
încep toriiătrebuieăs ăsteaăcuăminteaădeăstraj ălaăpor ileăsufletului,ăcaăs ă
nuăintreăcaăunăfocăbucurieăstr in ăînăcetate.
Vremeaă nevoin eiă pentruă uniiă eă maiă scurt ,ă pentruă al iiă maiă
lung ,ăpentruăuniiămaiăuşoara,ăpentruăal iiămaiăgrea,ăşiăpentruăfoarteă
mul iă ineătoat ăvia a.ăDarăpentruăceiăceănuăjudec ăpeănimeni,ăMântui-
torulăziceăc ătar ănevoin aăintr ăînăîmp r ie1.
F r ăuscareaăizvoarelorărele,ăIar ăscoatereădinăr d cin ăaăpatimi-
lor - caăpeăurm ăloculăs ăfieăarsăcuălacrimileăpoc in eiă- tar ănetezireaă
scurm turilorăpeăcareăle-auăf cutăînăfireăporciiăpatimilor:ădealuriăşiăv i.ă
nuăeăchipădeăaăprimiăpeăIisusăşi-aăajungeăînăceataăaădouaăaălupt torilor,ă
aăcelorăspori i.ăCeataăîncep torilorăst ăsubăfericireaăs r cieiădes vârşi-
te. Nimic n-aămaiăr masădeăcareăs ăIeămaiăfieăîmp timit ăinima,ăniciădeă
eiăînşişi,ăniciădinăaltcevaădinăceleădeăaici.ăCâtădespreăpatimi,ăsinguraăloră
avu ie,ăprinănevoin aăceaădeăbun voie,ăauărisipit-o,ăauăajunsăs raciăşiă
s-auăf cutăcaăunăcrinăînăpustie.
Luca 6, 37.
202 C RAREAăÎMP R IEI
Sufletulă ajunsă laă stareaă deă fecioar ă areă parteă deă crinulă Bunei-
Vestiriă aă naşterii lui Hristos într-însul.ă Inăvremeaă aceasta,ă sortit ă dez-
veliriiădarurilorădobânditeăprinăSf.ăMir,ăseăîntâmpl ăc ăsufletulătrebuieă
s ătreac ăprinănevoin eăf r ădeăvoie,ăneatârn toareădeăel,ăcareăîns ăîiă
vină prină dumnezeiasc ă orânduire,ă împlinindă ceeaă ce mai lipsea din
l murireaă laă cât ă s-aă supusă prină nevoin eă deă bun ă voie.ă Ină vremeaă
aceasta,ălucreaz ă asupraă nevoitoriloră putereaă ceaă maiăpresusădeă fireăaă
DuhuluiăSfânt.ăDar,ăs ănuăuit m:ănumaiădup ăceăei,ăprinănevoin eleă
celeă deă bun ă voie,ă auă scosă toateă puterileă sufletuluiă dină robiaă lucr riiă
contraăfiriiăşiăle-auăadusălaălucrareaăpotrivit ăcuăfirea,ăspreăcareăleăerauă
date.ăOdat ădobândit ăaceast ăconvertireăşiăarmonieăl untric ăaăputeri-
lor,ăvineăşiălucrareaăceaămaiăpresusădeăfireăşiăajut ăcreştereaăşiărodirea
darurilor Duhului Sfânt, potrivit orânduirii lui Dumnezeu cu fiecare.
Prunc nou s-aăn scutăfirii,ăpeăcareăaăîntors-oălaăstareaădeăfecioar ă
f r ăprihan .ăIarăprunculăcreşteaăşiăseăînt reaăcuăDuhul,ăumplându-se
deă în elepciune,ă şiă Harulă luiă Dumnezeuă eraă cu El1. El e steaua de
diminea ,ăcareăr sareăînăinimileăcredincioşilor2,ădup ăcumăziceăPetru.ă
El e Dumnezeul-lumin ă- lumina ta - ceaăcareăeraăînv luit ădeăîntune-
reculăneştiin eiădinăvremeaăpatimilor,ăcareăvaăr s riăcaăzorileăşiăvaăgr biă
t m duireaă ta3. Peă d râm turileă taleă vechiă seă voră faceă zidiriă dină nou,ă
c roraăleăveiăpuneătemeliaăceaăstr veche4: Iisus Hristos. Lumina lumii
şiăluminaătaăvaăcreşteătotămaiătare,ăprunculăIisusăs-aăf cut,ăînăceataă
celoră des vârşi i,ă b rbată des vârşit,ă şiă vine,ă plecându-şiă capul, sub
mânaădeă rân ăaăzidiriiăSale,ăar tându-ne smerenia ca pe un Botez.
Duhulă luiă Dumnezeu,ă luminaă ceaă adev rat :ă Hristos,ă luminaă
careă lumineaz ă peă totă omulă ceă vineă înă lume5,ă ajut ă sufletulă s ă seă cu-
noasc ăcuăadev ratăceăesteăfa ădeăsfin eniaăluiăDumnezeu. La lumina
adev ruluiă veşnică îşiă vedeă mul imeaă p catelor,ă loviturileă tâlharilor,ă
t ieturileăf r delegilorăşiăîntârziereaăt m duirii.ăPeăm sur ăceăsporeşteă
într-însulă luminaă dumnezeiasc ă aă cunoştin eiă deă sine,ă peă aceeaşiă
m sur ăvedeăcât ăstric ciuneăi-aăf cutăvremeaăînchis ăînănecunoştin aă
deăsine.ăAşaăseăfaceăc ăsubălucrareaăsfânt ăaăHarului,ănevoitoriiăseăv dă
ceiămaiămariăp c toşiă- c ciăeăcinevaăsfântăînăeiăşiăleăarat ăaceasta.ăIat
1 4
Luca 2, 40. Isaia 58, 12.
2 5
2 Petru 1, 19. Ioan 1, 9.
3
Isaia 58, 8-12.
R ZBOIULăNEV ZUT 203
cuvântulăSf.ăMarcuăAscetul:ă"Cuăcâtăsporeştiăvirtuteaăast zi,ăcuăatâtă
te-aiădoveditădatorăpentruăziuaădeăieri,ăf cândăar tat ăcapacitateaăfirii.ă
Fiindc ă prină sporulă deă aziă s-aă dovedită c ă nuă exist ă ună sporă sauă ună
sc z mântăalăfirii,ăciăalăvoin ei"1.
Caăatareăsfin iiăsuntăconvinşiădeăp cateleălor.ăDeăaceeaăjudecân-
du-seăpeăeiăînşişiăvredniciădeăiad,ăprimescădeălaăDumnezeuăRaiulăşiăînă
dar mântuirea.
Ceiăînşela iănu-şiăv dăp catele,ăciăvirtu ile.
Peăcândăsfin iiăsuntă"p c toşi"ăconvinşiădeăp cateleăloră- c ciăpu-
tereaăsfin itoareăaăluiăHristosăseăafl ăînăeiăşiăîntruărecunoaştereaănepu-
tin eiăseăs vârşeşteădarulă- înşela iiăsuntănişteăp c toşiăînchişiăînăneşti-
in ,ădarăconvinşiădeă"mântuirea"ălor,ăc ciăs-aăînt rităîntr-înşii întunere-
culăcelămaiădinafar ,ăcare-iăfaceăs ă seădeaăpeă eiăînşişiămaiăpresusădeă
Biseric ăşiăsfin i.ăSuntăceiăceăn-auăavutăgrij ăşiăs-auăsuitălaăp rereaădeă
sine;ăv zândădarulăluiăDumnezeu,ăşiăsocotindu-1ăalălor,ăşi-au frânt aripile
min ii.
Ceiă des vârşi iă nuă simtă numaiă spinulă p cateloră lor,ă ciă g sescă
într-înşiiămurmurândătoateăp cateleăoamenilor.ăC ciăprinăceiădes vâr-
şi iăseăr sfrângeăsfin eniaăluiăDumnezeu,ăcaăprintr-oăoglind ,ăşiăîntr-în-
şiiăiar şiătoat ăfireaăomeneasc -şiăsimteădurereaăşiăp catul.
Abiaă loră leă îng duieă atotştiutorulă Dumnezeuă s ă bat ă r zboiă cuă
stric torulăfiriiăomeneşti,ăşiăcuăsabiaăDuhuluiăneîntreruptăs -lăard .ăDară
nuăspreăelăleăeăprivirea,ăciăavândătoat ăf pturaălorăabsorbit ădeădar,ăs-au
f cutăcaăunăpârjolăîntr-unărugănearz torăşi,ăstr muta iădeădragosteaăluiă
Dumnezeu,ă chiară şiă numaiă cuă atâta,ă c ă suntă înă lumeaă aceasta,ă ardă peă
"st pânitorul"ăeiăînăinim ,ăcaăoăsabieădeăv paie.
Aceast ăneb nuit ăsim ireăaăneputin elor,ăîntruăcareăseădes vâr-
şeşteădarulăluiăHristos,ăneăfaceăîn eleas ămutarea din cele de aici a unui
cuviosăp rinte:
1
Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, Sibiu, 1946, ed. I, voi. 1, p.
302;ăşiăedtăII, voi. l, Sibiu, 1947, p. 297.
204 C RAREAăÎMP R IEI
1 2 3
Matei 19, 19. Matei 5, 44. Ioanl5, 13.
4
Pr.ăprof.ăD.ăSt niloae,ăIisusăHristosăsauăRestaurareaăomului.ăSibiu,ă
1943,
Tip.ăArhidiecezan ,ăpp.ă241ăşiă307.
5
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespreădragoste,ăFilocalia,ăSibiu,ă
1947,
ed. I, voi 2, p. 66.
s ăsimpl ,ăvaăputeaătreceăşiăprobaăceaămaiăgreaăcând,ăînăviforulădeăur ă
alăprotivnicilor,ăîlăvaăp r siăşiăDumnezeu,ă ar tându-iăgustulăiaduluiăşiă
l sându-1ăînămâinileăp c toşilor,ăcaăs ăseăarateăc ăniciăurgiaăr ului nu-1
va putea desface din dragostea lui Dumnezeu!
Acestaăeăfoculăceleiămaiămariănevoin eăprinăcareăauăs ătreac ăceiă
ceăajungădes vârşirea,ăc ăDumnezeuăînsuşiăseăascundeădinăfa aălor,ăşiă
seăpr v lescăasupraălorăpuhoaieădeăur ,ăc utândăcumăs -iăînghit .ăDar
de dragostea lui Dumnezeu nimic nu-i mai desface1:ăniciăsuferin a,ăniciă
îngerii,ă niciă via a,ă niciă moartea,ă niciă iadul,ă deă careă seă dovedescă maiă
presus,ăc ciădes vârşireaădragosteiănuămaiăareăpeă acesteaăîngr direăşiă
hotar.
Toat ăaceast ăsl vit ăcaleăst ăsub pova aăBisericii,ăcaăunaăceă
ne-aăn scutădeăsusăaădouaăoar ,ăşiănimeniădinăceiăceăseăîntorcăAcas ănuă
seăr zle eşteădeăea.ăC ciăprinăBiseric ăne-amăn scutăfiiiăluiăDumnezeuă
şiăacumăavemăpeăHristosăînăparteădup ădarulăfiec ruia.ăîntregăeădoarăînă
Biseric ,ă adic ă înă obşteaă Saă v zut ă şiă nev zut :ă iară deă laă înviereă şiă
zidirea din nou a lumii 2,ă Hristosă vaă fiă totulă înă toate,ă des vârşireaă
neavând hotar.
înă Biseric ă seă nască deă susă şiă crescă peă p mânt,ă câştigândă înă
r zboaie,ăoameniiămaiăpresusădeăfire,ăsauădumnezeiiădup ăDar.
1
Romani 8, 38-39.
2
Matei 19,28.
V
EREDITATEăăăăŞIăăăă S P I R I T
...ăCautăr d cinileădurerii...
GÂLCEAVA DE CUVINTE
1 3
Ioam6, 60. Matei 26, 65.
2 4
Matei 12, 24. Apocalips ă12,ă13-17.
210 C RAREAăÎMP R IEI
1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 252.
2
Idem, p. 366.
3
Romani 8, 7.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 215
înăaătreiaăgenera ieătreiăfeluriădeătrandafiri:ăroşii,ăalbiăşiăroz,ăşiăanume,ă
unăsfertăroşii,ăunăsfertăalbiăşiăjum tateăroz.
îmbinareaăcaracterelorăroşuăşiăalbăaveaăs ăseăchemeăconjunc ie;
iar desfacerea elementelorăînăgenera iileăurm toare,ăaveaăs ăseăcheme
disjunc ie.ă Situa iaă redus ă laă formulaă deă propor ieă ară fiă 1-2-1. Carac
terulăsauăculoareaăseăvedeăc ăeăunăfactorăcareăseăafl ăcomprimatăînăcelu
leădeăînmul ireăpaterneăşiămaterne,ăcamăaşa: .;:
Fig.ă1.ăDiagramaăhibrid riiă.
Deciă aceştiă factoriă aiă caractereloră specificeă dau,ă înă procesulă deă
fecunda ie,ă disjunc iaă elementeloră parentale,ă şiă deă asemeneaă şiă pro-
por iaă1-2-1.ăAşaăseăiviăprimaălegeăaăluiăMendel,ăsauă"Legeaădisjunc ieiă
caracterelorăp rinteştiăînăhibrizi",ăcareămaiăpeălargăzice:ă"Cândăseăîncru-
cişeaz ădoiăindivizi,ăceănuăseădeosebescădecâtăprintr-un singur caracter,
to iăhibriziiădinăîntâiaăgenera ieăsuntăasem n tori,ăfieăc ăprezint ăunătipă
intermediară întreă ală celoră doiă p rin iă (amestec),ă fieă c ă seă aseam n ă
numaiăcuăunulădinăp rin iă(dominant ).ăAceştiăhibrizi,ăîntreăei,ădauăcaă
urmaşiăunăsfertădeăindiviziădeătipăpaternăpur,ăunăsfertădeătipămaternăpură
şiăoăjum tateădeătipăhibrid"2.
Rezultatulăacestaăneăduceătotodat ăcuăgândulăşiălaăcelămai simplu
calculădeăprobabilitate.ăC ciăluândădou ămonede,ăpentruăceleădou ăca-
ractereădeătrandafiri,ăşiăaruncându-le,ăprobabilitateaălorădeăc dereăvaăfi:
1
Dr.ăReneăJeannel,ăCursădeăbiologieăgeneral ,ăCluj,ă1930,ăEd.ăUniversit ii,ă
p.161.
Idem, p.'165.
216
C RAREAăÎMP R IEI
num r-num r,ă num r-coroan ,ă coroan -num ră şiă coroan -coroan .ă
Deciă25%ăprobabilitateăpentruăcâteăunaădinădou ăpozi iiăpure,ăşiă50%ă
probabilitateăpentruăpozi iiămixte.ăExactăpropor iaă1-2-1.ăS ănuăuit mă
c ăîntreătrandafiriăeraănumai un singur caracter deosebitor: culoarea.
S ăvedemăceăseăîntâmpl ăcândăseăîncrucişeaz ăşiăseămoştenescă
maiămulteăcaractereădeodat .ăC ciăMendel,ătrebuindăs ăvad ăşiădeăzar-
zavat,ănuănumaiădeătrandafiri,ăşi-aăa intităochiiălaămaz re.ăMaz reaăîns ă
i-a dat maiămult ăb taieădeăcap.ăAveaădou ăsoiuriădeămaz re:ăunulăcuă
boabeăgalbeneăşiănetedeăşiăunăaltăsoiăcuăboabeăverziăşiăzbârcite.ăAciănuă
maiăavea,ăcaălaătrandafiri,ăoăsingur ăperecheădeăcaractereădeosebitoare,ă
ciădou ,ăpentruăfiecareăsoiăînăparteăcâteăoăpereche de caractere. Deci,
încrucişându-leă polenizarea,ă toamnaă aă c p tat,ă într-aă douaă genera ie,ă
spreămareaăluiămirare,ănumaiămaz reăcuăboabeăgalbeneăşiăcuăcoajaăne-
ted .ă Seă vedeă c ă s-aă întâmplată cevaă caă înă visulă luiă Faraon,ă maz reaă
galben ăaăînghi itămaz rea verde.
înghi ireaăaceastaăn-aăsc patănenumit ,ăciăaăprilejuităînc ăoăpere-
cheădeă termeni:ădominan aă şiărecesivitatea.ăDominan aă ară fiăînsuşireaă
unor caractere de-aăbiruiăalteăcaractereăşiăde-aăleătreceăînăumbr ăpân ălaă
oăvreme;ăiarăsl biciuneaăşiăînd r ptareaăînăumbr ăaăcelorlalteăarăfiărece-
sivitatea.ăVorbindădeă maz re,ăperecheaă deăcaractereăgalben-neted ăseă
dovedeşteădominant ăasupraăperechiiăverde-zbârcit .
înăaătreiaăgenera ieămirareaăi-aăfostăşiămaiămare,ăc ciăaăc p tată
patruăsoiuriădeă maz re:ăunulăgalbenăşiăneted,ăaltulăverdeă şiăzbârcit,ăală
treilea,ă verdeă netedă cuă oă pat ă galben ,ă şi-al patrulea, galben zbârcit.
Num rândătoateăboabeleădeătoateăsoiurileăşiăsimplificându-le cu un di-
vizorăcomun,ăaăob inutărecoltaălaăaătreiaăgenera ieăînăpropor ia:ă9-3-3-1,
sauăgraficăaşa:
Fig.2.ăăăDiagramaăăăhibrid riiăăălaă
maz re,ăînăcazulăcândăp rin iiăseă
deosebescăprinădou ăcaractere.ă
(R, Jeannel, op. cit, p. 167.)
EREDITATEăŞIăSPIRIT 217
Experien aăaădusălaăaădouaălegeăaăluiăMendel,ăsauălegeaădisjunc-
ieiăindependenteăaăcaracterelorăînăhibrizi.ă"Fiecareăperecheădeăcarac-
tereăseădesparteăînămodăindependentăşiăhibridulăformeaz ăastfelăatâteaă
feluriădeăceluleăsexuale,ăcâteăcombina iiăposibileăexist ăîntreăcaractereleă
p rin ilor...
Trei perechi de caractereă voră determinaă prină disjunc iaă lor,ă 8ă
feluriă deă celuleă sexualeă şiă 64ă combina iiădeă ou ă fecundate,ăcareă voră
ap reaă caă 8ătipuriădistincte,ăînăpropor iaă deă 27-9-9-9-3-3-3-1. Pentru
patruăperechiădeăcaractereăvorăfiă16ăfeluriădeăceluleăsexualeăşiă256ădeă
combina iiăposibile"1,ăşiăaşaămaiădeparte.
pp. 168-171.
218 C RAREAăÎMP R IEI
C lug rulă nostru,ă am gită deă maz reă şiă r t cită prină biologiaă
general ,ătotuşiăcuăgândulăseăînal ădeălaăascultareaăcuăsapaălaătaineleă
ascunseădeăDumnezeu,ăchiarăşiăîntr-oăgr din ădeăzarzavat.ăAproapeăniciă
nuăb gaădeăseam ăc ădescopereaălegileăeredit ii;ădespreăcareăaveaăs ă
seăspun ămaiătârziuăc ănuăsuntădecâtăoăaplicareăaălegilorăprobabilit ii1.
Via aăprinăurmareăareăoămatematic ,ădeciăoăexplica ieăşiăastfelăseăpoateă
interveni în variabilele ei.
OăMUSC ăPRICINUIEŞTEăPREMIULăNOBEL
1
NicolaeăM rgineanu,ăPsihologiaăpersoanei,ăCluj,ă1944,ăEd.ăUniversit ii,ăed. II, p.
149. 2Ibidem.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 219
TEORIAăCROMOZOMIC
Celeă deă pân ă aiciă suntă experien e,ă nuă explica ii.ă Aă ajungeă laă oă
explica ie,ăînăcazulănostru,ăeătotăunaăcuăoăcufundareăînăinfinitulămicăviu,ă
precum înămateriaămoart ,ăavemăinfinitulămic,ăelectronul,ăcareănuămaiăeă
materie,ă ciă energie.ă Teoriaă atomic ă înă fizic ă s-a dovedit suficient de
explicatorie,ă ajutândă interven iaă înă constitu iaă materiei,ă chiară pân ă laă
neîng duitaădisocia ieăatomic .ăînăceăpriveşteăîns ăteoriaăcromozomic ă
înăbiologieăr mâneădeăv zutăpân ălaăceăm sur ăseăvaăajungeălaăinter-
ven iaăînăorganizareaăvie ii.ă"Dac ăoăexplicareăeăposibil ,ăevidentăc ăeaă
trebuieă c utat ă înă structuraă celulei,ă fiindc ă oriceă fiin ă vie uitoareă eă
format ădinăcelule şiăprovineădintr-oăcelul ăunic ,ăînăcareătrebuieăs ăfieă
aşeza iă to iă factoriiă ereditari,ă careă condi ioneaz ă caractereleă indi-
vidului."1 '
Americanul cu musca nu s-aămul umitănumaiăcuăstudiereaăcarac-
terelorăexterioare,ărezultateădinăîmperechere,ăciăaăc utatăs ăp trund ă
maiă alesăînă mecanismulăcauzalăsauăgenetică alăeredit ii.ă Dreptă aceea,ă
ajutată deă unelteă şiă colegi,ă aă ajunsă s ă stabileasc ă într-un mod care
excludeăîndoiala,ăc ăelementeleăultime,ădeăcareădepindeăereditateaădeo-
sebiteloră caractere,ă suntă p rticele infinit de mici pe care le-a numit
"gene",ăafl toareăînănucleulăceluleiăgerminative.ăLe-aşănumiă"geneze",ă
f r ăs ăgreşesc,ăbotezându-leăaădouaăoar ,ăc ci,ădup ăGenetic ,ăauărolulă
s ănasc ăşiăs ăorganizezeăcaractereleăgenera ieiăurm toare.
CU SFIALA CUVIIN EI
ÎP*#.»».ŞW*<#W^^
Seăcompuneădinăelementeăcromatice:ăcromatinaăşiănucleolul;ăşiă
dinăelementeăacromatice:ălinina,ăsuculănuclearăşiămembranaănuclear .
Cândăcelulaăseăprepar ăpentruădiviziune,ăîn procesul fiziologic al
fecundatiei,ăgranuleleădeăcromatinaăseăunescăşiăformeaz ăunăghemăcro-
matic ce se va segmenta apoi în filamente independente, de lungimi
variabile,ă totuşiă înă perechiă camă egale,ă numiteă cromozomi.ă Aceştiaă laă
rândulă loră suntă alc tui iă din granule numite microsomi sau cromioli,
aşeza iăînăşiraguriăcaăzaleleăîntr-unălan .1 Aceste granule infinitezimale
sunt "gene"-zeleădinăGenetic .
Cromozomiiă seă diferen iaz ă numaiă înă procesulă deă matura ieă ală
fecund riiă şiă seă potă num raă 23ă deă perechi,ă plus unul stingher, cro-
mozomul X careădetermin ăsexul.ăMaiă esteă şiăună cromozomă nedez-
voltat Y.
Perechileăauăformaăurm toare:
i-V • !
Jt
iu.
'Idem, p. 181.
222 C RAREAăÎMP R IEI
Ajunşiă pân ă aci,ă eă bineă s ă urm rimă cuă deam nuntulă aceast ă
simfonieă aă infinituluiă mică biologic.ă Spreă ajutorulă în elegeriiă d mă înă
desen geometric diviziunile stocului de cromozomi în procesul fecun-
d rii.
IarăcândăapareăşiăcromozomulănedezvoltatăY,ăamăavea:
— + x) t (— + Y\ = N+X+Y (mascul)
EREDITATEA,ăMEDIULăŞIăDESTINUL
■'<%
«i
Fig.ă 10.ă Aşezareaă genezeloră ină
lan ulă dubluă (diploid)ă ală cromo-
zomului,ădup ăJennings 1.
Genezaăeăunăcentruăcondensatădeămaterieăvie,ăavândăs ăconduc ,ă
multiplicareaăcelulelor,ăob inereaăformeiăanatomiceăaăorganelorăşiăaăsis-
temelor, ritmulă fiziologic,ă armonizareaă şiă sincronizareaă func ional ă cuă
organismeleă vecineă dină competen aă altoră geneze,ă precumă şiă durataă
acestora.ăGenezaătrebuieăs ăştieăşiăs ăfac :ăarhitectur ,ăanatomie,ăcalcu-
lulărezisten elor,ăchimie,ăfiziologie,ăap rareăactiv ,ăap rareăpreventiv ,ă
armonieămuzical ,ăcutiiădeărezonan ,ăarmonizareăistoric ,ăpreviziune.
N.ăM rgineanu,ăop.ăcit.,ăp.ă150.
226 C RAREAăÎMP R IEI
serviciuădeăsiguran ă- multeădeătoate.ăPeăscurt:ăforma,ăritmulăşiădurata;ă
astea dau tonul în materie de ereditate.ăChiarăaşaămareăminuneănuăe,ă
dac ăsocotimăc ănum rulăgenezelorăînăcromozomiiădeăomăeăvariabilăşiă
potăurcaăpân ălaăcâtevaămiiăîntr-unălan ăcromozomial.ăNum rulăcromo-
zomiloră eă constant;ă num rulă genezeloră dină cromozomiiă constan iă eă
variabil.
Ştiindăelementele,ăs ăascult mădeăacumăpoemaăsimfonic ăaămis-
teruluiăpersoanei,ădescris ădeăJennings,ăbiologălaăInstitutulădeăGenetic ă
din California - descriere pe care ne-aă f cut-oă cunoscut ă Psihologia
persoanei, carteaă profesoruluiă N.ă M rgineanu,ă deă laă Institutulă de Psi-
hologieăalăUniversit iiădinăCluj.
"Vrednicădeăştiutăeăfaptulăc ăfiecareădinămiileădeăgenezeăeăoăsub-
stan ă aparte,ă careă areă oă func iuneă diferit ă şiă bineă definit ,ă adic ă ună
anumită lucruă deă împlinit.ă Dac ă unaă sauă altaă dină eleă eă distrus ă sauă
schimbat , dezvoltareaăorganic ,ălaărândulăei,ăeăşiăeaăatins ăîntr-un anu-
mităfel;ăiarăindividulăcareărezult ăvineăcuăoăschimbareăcorespunz toareă
în caracterele sale, cum ar fi: culoarea ochilor, forma nasului, statura,
temperamentulă şiă celelalte.ă Deă asemeneaă seă ştieă c ă fiecareă felă deă
genez ăare,ăînămodăregulatăşiăinvariabil,ăloculăs uăînălan ,ăsauăînăcromo-
zom.ăAstfelădiferiteleăgenezeăpotăfiăşiănumerotateăşi,ăoăanumit ăgenez ,ă
s ăzicemă4,ăsauă47,ăesteătotdeaunaăaceeaşi,ăavândăacelaşiărolădeăînde-
plinităşiăg sibil ăînăacelaşiălocăalăcromozomilor...
Deă asemeneaă laă felădeă importantă eă faptulăc ă fiecareă dină ceiă doiă
p rin iăaiănoştriăneădauăoăserieăcomplet ădeăgeneze,ăînl n uiteăîmpreun ,ă
înăformaădescris ămaiăsus.ăAstfel,ăînăfiecareăcelul ,ănoiăavemădou ă
feluri de geneze fiecareăcompleteăînăeleăînsele,ădup ăcumăamăv zutăînă
figuraă10.ăPrinăurmareănoiăsuntemădubliăînăceăpriveşteăgenezeleănoastre.ă
Fiecareădinăceleădou ălan uriădeăgenezeăcon ineătotămaterialulănecesară
pentru formarea unui individ, fapt care are foarte stranii consecin e.ă
Mamaăneăd ătotămaterialulă(înăgermene,ăînăgenez )ăpentruăproducereaă
unuiăindividădeăunăanumitătip;ătata,ăpeădeăalt ăparte,ăneăd ătotămaterialulă
pentru producerea altui individ, de alt tip. în acest chip, noi începem
via aă caă fiin eă duble.ă Fiecare suntem, într-ună anumită sensă dou ă per-
soane,ădestulădeălegateăîmpreun ăînăîntregime,ădeşiăînăanumiteăprivin e,ă
leg turileănuăsuntăchiarăcomplete.ăAceast ădubl ănatur ăaăsarciniiănoas-
treăereditareăareăoămul imeădeăurm riăasupraăvie ii...
EREDITATEăŞIăSPIRIT 227
MECANISMULăEREDIT II
iii
S ăînşir măcazuriădeăilustrareăconcret ,ăcumăseălucreaz ăeredi-
tatea:
"Presupunemă ună tat ă sl b nogă laă minte,ă cuă amândou ă genezeleă
privitoareă laă inteligen ă recesive,ă şiă oă mam ă inteligent ,ă cuă ambeleă
genezeă normale.ă înă conformitateă cuă legileă probabilit iiă deă laă bazaă
mecanismuluiăeredit ii,ăcopiiiăvorăfiăhibrizi,ăadic ăvorăprezentaăoăgene-
z ădominant ăşiăaltaărecesiv .ăCumăîns ăcaractereleăgenezeiărecesiveănuă
se manifest ădecâtăatunciăcândăambeleăgenezeăsuntărecesive,ădarănuăşiă
atunciăcândăcealalt ăeădominant ,ăînsemneaz ăc ăgenezaădominant ăîşiă
manifest ă singur ă ac iunea.ă Copiii,ă rezulta iă dină atariă p rin i,ă voră aveaă
inteligen ănormal ăcaăşiămama,ăatâtănumaiăc ăeiăpoart ăcuăei,ăînămodă
latentăşiăgermenulăsl b nogiei,ăcareă- cumăvomăvedeaăîndat ă- poateăs ă
apar ăînăurmaşiiălor.
Figuraă11ăilustreaz ăcazul:
T M,
N.ăM rgineanu,ăop.ăcit.,ăpp.ă150-151
EREDITATEăŞIăSPIRIT 229
Presupunemă acumă c ă ună urmaşă dină primulă caz,ă (fig.ă 11),ă cuă oă
singur ăgenez ărecesiv ,ăseăc s toreşteăcuăoăpartener ă(partener),ăcare,ă
laăfel,ăareătotăoăsingur ăgenez ărecesiv .ăîntrucâtădefec iunileănuăseăma-
nifest ,ă amândoiă p rin iiă suntă normali,ă adic ă inteligen iă sauă s n toşiă
fiziceşte,ă etc;ă atâtă numaiă c ă amândoiă poart ă sâmbureleă stric ciuniiă înă
structuraălorăgenetic .ăInăconformitateăcuălegileăprobabilit ii,ăaleăcazu-
lui când arunc mădoiăbaniădeodat ,ăvomăaveaă4ăpermut riăşiă3ăcombi-
n ri.ă Ceiă doiă baniă potă c deaă - cumă amă v zută - num r-num r,ă num r-
coroan ,ă coroan -num ră şiă coroan -coroan ,ă adic ă 4ă posibilit iă deă
aranjare,ăsauă4ăpermut ri.ăîntrucâtăordineaănuăimport ,ăciănumaiăfaptul
dac ă ună elementă eă celă pu ină diferit,ă celeă 4ă permut riă potă fiă reduseă laă
urm toareleă3ăcombin ri:ăodat ănum r-num r,ădeă2ăoriănum r-coroan ă
sauăinvers,ăşiăodat ăcoroan -coroan .
Figuraă13ăilustreaz ăcazul:
e.
SSSSS *
230 C RAREAăÎMP R IEI
Avem astfel ună copilă (a)ă completă normală şiă înă aparen ă şiă înă
fond,ăadic ăcuăamândou ăgenezeleădominante;ăunăaltăcopilă(b)ăidiot,ă
cuăambeleăgenezeărecesive,ădeciătar ăputin ădeăt m duire;ăşiădoiăcopiiă
(c,d)ăcuăcâteăoăgenez ărecesiv ăşiăaltaădominant ,ăînăaparen ănormali,
caăşiăprimulăcopil,ădarăînăfondănumaiăpeăjum tateăs n toşi,ăşiăcare,ă
laăunărecurs,ăadic ăînăc s torie,ăpotăpierde,ădândă25%ădinăurmaşiăpeăde-
a-ntregulăstupizi,ăatâtăînăaparen ăcâtăşiăînăfond...
Presupunemăc ăindividulăb,ădinăschemaădeăadineauri,ăseăc s to-
reşteă cuă ună parteneră cuă ambeleă genezeă corespunz toareă normale,ă dară
avândă oă alt ă perecheă completă recesiv .ă Urmaşiiă acestoră doiă p rin i,ă
unul defectiv într-oăprivin ,ăaltulădefectivăînăalt ăprivin ,ăvorăpurtaăînă
ei sâmburii ambelor defecte, dar altfel,ăînămanifest rileălor,ăvorăfiănor-
maliăînăamândou ăprivin ele...
Figuraă14ăilustreaz ăcazul:
C.
Figuraă15ăilustreaz ăcazul:
C.
-t.
Darălucrurileăseăpotăîntâmplaăşiăîntors,ădeăpild ăaşa:
VSS*Z?i
V
t.
232 C RAREAăÎMP R IEI
micaă cifr ă deă 282.429.536.481ă deă posibilit i.ă Ceea ce, raportat la
popula iaăglobului,ădeăaproximativădou ămiliardeădeăinşi1,ăînsemneaz ă
deă141ădeăoriăşiăcevaămaiămult.ăDeăvremeăceăîns ăcaractereleăereditareă
nuă depindă numaiă deă combin rileă posibileă cuă num rulă deă 24ă deă
cromozomi,ăciăşiădeăgenezeleădinăei,ăalăc rorănum răseăridic ălaăsuteăsauă
mii, de fiecare cromozom - num rulă combin riloră posibile,ă peă careă
le-amăob ineăcuăceleăcâtevaămii,ăsauăzeciădeămiiădeăgeneze,ădep şeşteă
purăşiăsimpluăînchipuireaăomeneasc !"2
ÎNTREB MăŞTIIN A
1
Not :ăAziăaproapeă6ămiliarde.
2
N.ăM rgineanu,ăop.ăcit,ăpp.ă152-155.
EREDITATEăŞlăăSPIRIT Z33
LEGILEăŞIăF R DELEGILE
Dac ă ştiin aă ară puteaă prindeă momentulă cândă apareă înă p rin iă oă
genez ă defectiv ,ă ară însemnaă pentruă eaă ună adev rată triumf.ă Aceasta,ă
numaiăcândăarăfiăposibil ăexaminareaăpeăviu,ăunăintervalădeăvreme,ăf r ă
caăexperien aăs ăstinghereasc ăinsulădeăobserva ieăcuănimic,ăînămersulă
s uăobişnuitădeăvie uireă- baăniciăm carăs ănuăştieăc ăeăurm rităcumplită
deă microscoape,ă raze,ă reac ii,ă aniă de-aă rândul,ă ziă şiă noapte,ă caă s ă seă
prind ămomentulăşiăîmprejurareaăcândăoăcromiol ăsauăgenez ădomi-
TudorăVianu,ăFilosofiaăculturii,ăEd.ăPublicom,ăBucureşti,ăJ945,ăpp.ă92-93.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 235
nant ă devineă oă genez ă recesiv .ă Camă aşaă cereaă doctorulă Carrelă - alt
american,ăfrancezădeăbaştin ,ăşiălaăînceputăpreotă- omădeăimpresionant ă
sintez ă aă formeloră culturii.ă Fireşte,ă nuă seă vaă întâmplaă niciodat ă caă
ştiin aăomuluiăs ajung ăînăcondi iileăabsoluteăaleă cunoştin ei.ă .ă■ă
înă condi iileă absoluteă aleă cunoştin eiă nuă eă decâtă Dumnezeu,ă careă
cunoaşteădes vârşitătotul,ăf r ăs ăstinghereasc ălibertateaădeămişcareăaă
omului.ăDeăaceea,ăfiindc ăştieăabsolut,ăaădatăomuluiălegileăvie uirii sale
şiăputereaăde-aăvreaăsauăaănuăvreaăs ăleărespecteă- cinsteaăprimejdioas ă
aălibert iiăvoin ei.ăDeci,ădac ăseă învoieşteăs ăr mân ăîntreă rosturileă
sale,ă gânditeă deă Dumnezeu,ă vie uieşteă dup ă fireă înă toat ă libertatea.ă
Dac ăîns ăomulănuăvreaăs ăr mân ăîn rosturile firii, ci merge împotriva
legiloră vie ii,ă împotrivaă firii,ă atunciă îşiă viciaz ă libertateaă sa,ă îşiă primej-
duieşteă via aă sa,ă aduceă infirmitateaă înă fire.ă întrucâtă omulă vie uieşteă
contraăinten ieiăluiăDumnezeu,ăîntruăatâtăzicemăc ăp c tuieşte.ăP catul
deciăeăc lcareaălegilorăvie ii,ăprintr-un abuz de libertate. Fapta aceasta
areăurm ri.ăDumnezeuă1-aăprevenităpeăomăşi—1 previne mereu.
Deuteronom 5:
9. Eu,ăDomnulăDumnezeulăt u,ăsuntăDumnezeu
râvnitor,ăcareăpedepseşteăvinaăp rin ilorăînăcopii
pân ălaăalătreileaăşiăalăpatruleaăneamă- pentru cei
ceăM ăur sc.
10. ...Şi M ăămilostivescăăpân ăălaăăalăămiilea
neam,ăc tr ăceiăceăM ăiubescăşiăp zescăporuncile
Mele. . . v■ ■ ■ - . ■ . ■•,;■..
Ieremia 1:
5. înainte de a te urzi în pântece... te-amăsfin ităşiă
te-am rânduit prooroc printre popoare.
DISPOZI IIăDEăDREPTăBISERICESCă
CONFIRMATEăDEăGENETIC
înăspiritulăteorieiăcromozomice,ăputemăîn elegeăşiăuneleănormeă
deădreptăbisericesc,ăcaădeăpild ăoprireaăc s torieiăîntreărudenii.ăAstfel,ă
la rudenia de consângenitate,ă înă linieă direct ,ă c s toriaă eă oprit ă laă
infinit;ăiarăînălinieăcolateral ăseăîng duieăabiaălaădep rtareaăgraduluiăopt:
A
y' \
c.Q Q
f A "^i: O E'
238 C RAREAăÎMP R IEI
T itssM
ENDOCRINOLOGIE,ăNEUROLOGIEăŞIăPSIHOLOGIE
INVITA IIăLAăDREAPTAăSOCOTEALA
1
Facere 3, 16, i3
Regi 11, 3-4.
3
lTimotei2, 15.
244 C RAREAăÎMP R IEI
în factorul biologic ală eredit ii.ă Şi-aă distrusă p rinteleă cuă viciileă luiă
milioane de celule nervoase? Acestea, nemairefacându-seăniciodat ,ă ciă
I
totalulăcelorădistruseăşiăs n tateaălaăcareăseăg seaăînămomentulăcândăîşiă
chemaăunăurmaşăpeălume,ăreprezentândăsitua iaălui,ăseăşiăînsemnase în
stocul de cromozomi, cu atâtea geneze recesive mai mult, ceea ce n-ar
fiăp itădac ă ară fiăavutăoăpurtareă maiăbun .ăVre iădovad ălaăîndemânaă
oricui?ăIat -o:ănuălovescăpeănimeni,ădimpotriv ăsimtăal tureaăcuădure-
rea oricui.
S ă zicemă c ă oă perecheă de oameni n-au avut pacoste cu viciile
tinere ii,ă deciă n-auă sistemulă nervosă şubrezită dintr-oă vin ă caă aceea.ă
Totuşi,ănevoileăvieţii ostenescănerviiăoricui.ăAceast ăostenireăaăvie iiăeă
de fapt o ostenire a elanului, a agerimii, a vioiciunii rezistente a siste-
muluiănervosăşiăaăcelorlalteă esuturiăşiăumori.ăAcesteaătoateăseăînscriuă
numaidecâtăînăpatrimoniulăgeneticăalăeredit ii,ăînăvremeăşiăpeăm sur ă
ceă seă adaug .ă Factorulă biologică ală eredit iiă rezum ă stareaă oric ruiă
moment,ă precumă şiă situa iaă biopsihic ă aă p rin ilor,ă fieă aparte,ă fieă
angaja iăînăprocesulărodirii.ăProbaăoădauăcopiii,ăcareăvinălaăintervaleămaiă
mariădeăvreme.ăCeiădinătinere eăsuntămaiăvioi,ămaiăsprinteni,ămaiăs n -
toşi,ămaiăageriălaăminte;ăpeăcândăcopiiiăveni iămaiălaăb trâne eaăp rin-
ilorăsuntămaiămolâi,ămaiăîmpiedeca i,ămaiăb trâni.ăNuăauăniciăoăvin ăşiă
niciă ună leac.ă Aşaă suntă construi iă genetică şiă ireversibil,ă realizându-se
armoniaăceăseăvede,ăcuămaterialulăceăliăseădete,ăînăr stimpuriădeăvreme.ă
Revenindălaăcoresponden ,ăpricepemă mecanismulădup ă careă apareă înă
lan ulă cromozomiloră roiulă boabeloră deă neghin ,ă genezeleă recesiveă şiă
ravagiileăceăleăpotăfaceăele,ădac ănuăsuntăscoaseădinălucruădeăperecheaă
maiăs n toas ăaăceluilaltăp rinte.
Maiăsuntăurm riăaleădesfrân riiăşiădestulădeăgreleăînc ădinătine-
re e.ă Poateă s-aă b nuită dină celeă deă pân ă aci,ă c ă organismulă întregă seă
piperniceşte,ăglandeleăînătotalulălorăr mânăatrofiate,ăscoaseădinălucruăşi'ă
cuătoateăurm rileăacestuiădezechilibruăumoral.ăAşaăseăajungeăpeărândălaă
atrofierile diferitelor organe din iconomiaăgeneral ă aă corpului,ăşiăaşaă
aparăsterilitatea,ănevrozeleăşiăoăstareăgeneral ădeăboal ,ăsauăoăpredispo-
zi ieăspreătotăfelulădeăboli.
Nuămaiăvorbescădeăst rileăsufleteşti:ăfrica,ăsl bireaămin ii,ăobse-
sii,ă ideileă fixe,ă r st lm cireaă în elesurilor,ă şiă o continu ă muncireă deă
conştiin .ăEăreac iuneaăsufletuluiălaăstareaămizerabil ăînăcareăi-a ajuns
casa prin patimi.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 247
CEI CE-ŞIăBEAUăMINTEA
1
Jeannel, op. cit, p. 153.
248 C RAREAăÎMP R IEI
v
.■ă-•■ă. . - i
JALEA ÎNTR-UNăCONVOIăDEăMONŞTRI
1
MaxenceăvanăderăMeersch,ăTrupuriăşiăsuflete,ăBucureşti,ă1944,ăEd.ăCon-
temporana, pp. 163-165.
250 C RAREAăÎMP R IEI
aă luată propor ii,ă încât,ă pentruă st vilireaă urm riloră dezastrugaseă aleă
spirochetei,ăfacult ileădeămedicin ăauăcreatăcatedraădeăsifiligrafîe.
Aciăneăm rginimălaăcâtevaăciud enii,ămaiămultăaleăorganismului,ă
decâtăaleăbolii.ăAstfelăeărecunoscut ădeăto iăextraordinaraărepeziciune şiă
putereă deă adaptareă aă organismuluiă laă oriceă accidentă şiă împrejurare;ă
adaptareăaproapeăautomat .ăDeăpild ,ăunuiăt ietorădeălemneăîiăalunec ă
mânaă înăpânzaă fîerestr uluiăs u,ă cuăcâtevaă suteă deă tura iiăpeă secund .ă
De-abiaă aă sim ită groz viaă şiă cadeă înă nesim ire.ă Ună şocă nervosă opreşteă
afluen aă sângeluiă laă creier,ă ceeaă ceă aduceă c dereaă înă nesim ire,ă orga-
nismulăst ăastfelălocului,ăf r ăvreoămişcare,ăc ciăaltfelăarăconturbaălucrulă
zorităalăap r riiăautomate.ăUnăvalădeăsângeăînv luieă ranaăcareăseăcoa-
guleaz ă înă atingereă cuă aerulă şiă formeaz ă ună învelişă izolator.ă Caă laă oă
comand ,ă fibrinaă dină sângeă seă şiă transform ă înă miciă a e,ă peă careă leă
ghemuieă caă ună dop,ă înă corpulă t ieturii,ă undeă seă şiă apuc ă s ă repare,ă
lipind,ăcompletând,ăetc.ăTemperaturaălocal ăseăridic ,ăatingerea devine
dureroas ,ă caă s ă fieă asigurat ă linişteaă ap r riiăorganice.ă Toat ă aceast ă
adaptareălaănouaăsitua ieădovedeşteăunăserviciuăautomatădeăsiguran ăaă
vie ii.
Altă caz.ă Prină oarecareă împrejur ri,ă nişteă musafiriă nepofti iă auă
intrat în sânge - microbii. Construc iaă firii,ă serviciulă automată deă sigu-
ran ,ă i-aă şiă luată înă primire.ă Nişteă celuleă deă sângeă leă dauă ocolă şiă seă
încaier ălaătrânt ăşi,ădeădrag,ăîşiăm nânc ămusafiriiă- deăundeăşiănumele,ă
fagocite.ă Dac ă musafiriiă suntă mul iă sauă seă înmul escă vertiginos,ă pe
m sur ăceăcreşteăprimejdia,ăcreşteăşiătemperatura,ăîncâtăurc ăpân ălaă39ă
grade,ă39ăgradeăşiămaiămulteălinii,ăurc ăşiălaă40ăgrade,ăşiăcândăînc ie-
rareaăeăpeăvia ăşiăpeămoarte,ăurc ăşiălaă41ăgrade.ăLaătemperaturaăasta,ă
to iămusafiriiăşiăbaciliiăcap t ăsentin aădeămoarte.ăDup ăosteneal ,ăorga-
nismulăseăreface;ăn lucirile,ădeăpeăurmaătemperaturiiălaăcap,ăînceteaz ;ă
totulăreintr ăînănormal.
Fa ădeăbacilulăsifilisului,ăatitudineaăserviciuluiădeăsiguran ăeăcuă
totulăstranie:ănuăseăap r ,ănuăd ăalarm ,ăîiălas ădeschiseătoateăc ile,ăîiă
îng duieă s ă umbleă înă inspec ieă prină întregă organismulă şi-1ă las ă s ă
"m nânce"ăceăpofteşte,ăpân ăşiăscoar aădeăpeăcreier.ăDeăaceeaăaătrebuită
ştiin aăs ăiaăm suriăîmpotrivaălui,ăfiindc ănaturaănuăvreaăs ăseăapere.
Nu cumva Treponema astaăeăoăpedeaps ăneîndurat ,ăaruncat ,ă
caăoăfrân ,ăîmpotrivaădestr b l rii?ăNuăcumvaăînăfa aăacesteiăpedepseăiă
s-aăluatăfiriiădreptulădeăap rare?ăDeăceănuăseăap r ?
EREDITATEăŞIăSPIRIT 251
Ieremia 8, 17.
252 C RAREAăÎMP R IEI
de-oă rezisten ă maxim ,ă înă tentativaă luiă deă a-i roade, nu face deo-
camdat ă altaă decâtă c -1ă mobilizeaz ,ă îlă dinamizeaz ă înă proceseleă saleă
intimeădeăardere,ăşiăastfelăelăseăfaceăunămediuăfoarteăbunădeătransmisieăaă
ideiloră sufletuluiă şiă a lumiiă nev zute.ă Astaă faceă pân ă laă ună locă caă
agentulă nebunieiăs ăfieă şiăună agentăală geniului.ă Dară deă laă oăvreme,ă
geniulă acestaă seă întunec ă înă nebunie.ă Eă ună foc,ă fireşte,ă îns ă ună focă
arz tor,ă careănuă iart ,ă ciă ardeă aripileă min ii,ăspreădeosebireă deă foculă
divin,ănearz tor,ăcareăstr luceşteăînătoateăfacult ileă min ii,ăf r ăs ăleă
ard ,ăadev ratulăgeniuăalăspiritului.
Geniileăcareăsuntăajutateăşiădeăagentulănebuniei,ămaiătoateămani-
fest ăoămândrieămare,ăoănesupunereăfa ădeăDumnezeu,ăunădezechilibruă
spiritual. Eiăsuntăceiăceă zic:ă"Nuă esteă Dumnezeu!"ă Scripturaă constat ă
realitateaălorăşiăleăd ădiagnosticul:ă"Zis-a cel nebun întru inima sa: Nu
este Dumnezeu"1.ăPrinăurmareăateismulăeăoăaliena ieămintal ,ănebuniaă
mândriei, sau mândria nebuniei.
Al iiăzicăacelaşiălucru întors: "Eu sunt Dumnezeu" - alt ănebu-
nie.ăTiranii,ăteroriştii,ăalteăgeniiărele,ăalt ămândrieăluciferic .ăEgoismulă
tiran,ăalt ăaliena ie;ăindiferent:ăcuăagent,ăsauăf r ăagentăpatogen.
Şanseleă ştiin eiă suntă câtă seă poateă deă reduse,ă fa ă deă întindereaă
acesteiăpedepseăgroaznice.ăArătrebuiăunăcontrolăalătuturorăoamenilorăşiă
oăizolareăabsolut ăaătuturorăcontamina ilor,ăcumva,ăundeva,ăetc.
Deocamdat ă eă bineă şiă atât:ă c ă înă vedereaă c s toriei,ă legileă ceră
analizaăsângelui;ăiarăpeăbe ivi,ăpeănebuniăşiăpeăcontamina i de boli ve-
nerice,ăîiăopreşteăde-aămaiăîmpr ştiaăr ulăpeălume.
Organismulăomenescăareădeăasemeneaăatitudineăpasiv ăşiăfa ădeă
aceaăanarhieăcelular ,ănumit ăcancer.ăDeăobicei,ăp timescădeăcancerăceiă
ceă nuă postescă niciodat .ă Cancerulă înc ă n-areă leacă şiă apareă tar ă alteă
explica ii,ădecâtăcaă oăfrân ă pedepsitoareă aădesfrân riiăstomacului.ăSeă
vedeăc ăprinăelăseăpedepseşteăl comiaămânc rilorăşiăobârşiaădesfrân rii.ă
Grele osânde au aceste trei iubiri nelegiuite: iubirea de sine, care
str bateăînăsufletăprinăultimeleădou :ăiubireaădeătrupăşiăiubireaădeămân-
care. Sf. Pavel le zice: "Dumnezeul lor e stomacul"2.
Cancerul,ă aceast ă misterioas ă anarhieă celular ,ă miă seă pareă c ă
vineătotăcamădinăaceleaşiăpriciniădinăcareăvineăşiăoăanarhieăsocial ,ătot
1
Psalmul 52, 1.
2
Filipeni3, 19.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 253
ună dezechilibruă dovedeşteă înă vreoă zon ă necunoscut ă aă
organismului, sauăvreoăsl bireăînăserviciulădeăsiguran ăalăsistemuluiă
nervos.ăB nuiescădespreărolulăcelulelorăcanceroaseăc ăareăchiarăoăalt ă
formul ăcromozo-mic ;ăînătotăcazulărecesivitateaăeăsigur .
Deăceămuta iileăacesteaăcareănuăcru ăniciăregii?
FURTUNAăINăPICURIIăDEăROU
UN FEL DE PSIHANALIZA
Aproapeălaătoateăvârsteleăseăîntâlneşte,ădeăpild ,ăconflictulăacestaă
între a crede şiă aă nuă credeă înă Dumnezeu;ă adic ă ciocnireaă min iiă s -
n toaseă cuă s ge ileă nebuniei.ă Suntă uniiă convinşiă deă existen aă luiă
Dumnezeu,ădeădumnezeireaăluiăIisusăşiădeăiconomiaământuirii;ădar,ăînă
r stimpuri,ăseăpomenescă munci iăşiădeă chingileă ateismului.ăSuntăal ii,
care n-auămuncirileăacestea,ăchiarădac ăaudădeăele.ăEviden aăinterioar ă
aăcredin eiălorăeăabsolut .ăAl iiăsuntăbântui iădeăfurtuniăşi,ăînăsfârşit,ă
al ii,ălinişti iăc ăauăsc patădeăDumnezeu:ăpentruăeiănuăexist .ăAdev rulăeă
c ăaparatulăconştiin eiălorănu mai prinde nimic, s-a defectat, realitatea
spirituluiăeăinexistent ăpentruăei.
Ceăpoateăs ăfieălaămijloc?ăCeeaăceăpoateăs ăfieăcuăunăaparatădeă
radio,ăcareănuămaiăprindeăundele.ăUndeleăexist ,ădarăpentruăelănuămaiă
exist .ăElăareăcâtevaăl mpiăarse,ăbobineăarse,ălovituriăşiăpieseăfrânteăetc.ă
E infirm pe undeva.
Aşaă şiă oarecareă omă p timeşteă multeă feluriă deă arsuriă şiă frângeriă
l untrice,ă maiă p timeşteă şiă arsurileă mediuluiă social,ă care-iă zdruncin ă
nevinov ia,ăşiăiat -1ăunăateu,ălaădiferiteăgradeădeăt rie.
Toat ă situa iaă luiăseă înscrieă întocmaiă înăgranuleleădeă cromatin .ă
Ateul s-aă armonizată cuă acestă dezechilibru.ă S mân aă îlă reproduceă
întocmai.ăPresupunemăc ăeăc s torităcuăoăfemeie,ănuăaşaădeăr v şit ălaă
minte,ăaşaădeădezechilibrat ăînămediulămoral,ăciăoăfemeieăcredincioas .ă
Copiiiăseănascăcuădou ăpredispozi iiăcontradictorii:ăunaănecredincioas ,ă
aă tat lui;ă şiă aă douaă credincioas ,ă aă mamei,ă potrivită probabilit iloră
ar tate.
Sufletulănuăseămoşteneşte,ăciăseăcreeaz ădeăDumnezeu.ăCredin aă
eăoăînsuşireăaăsufletului,ăeădrept; dar de la Dumnezeu nu vine nimic
r u.ăAtunci?ăAtunci,ăînsuşireaăsufletuluiăde-a-şiăcunoaşteăşiărecunoaşteă
peă Tat l,ă sauă de-aă seă lep daă deă El,ă eă dependent ă şiă deă construc iaă
genetic ăaătrupului,ăînăcareăvaăaveaăs ăpetreac ăoăvreme.ăCuprinsul
EREDITATEăŞIăSPIRIT 255
GÂNDURI DE HULA
mecanismăalăsuprapuneriiădeăimagini,ăşiăanume,ăpesteăceleăcuvioase,ă
cele necuvioase, stârnite de hormoni, sau,ăînăsfârşit,ăprinămecanismulă
de contrast.
Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive
energiaălorălatent ănuăîntârzieăs ăr bufneasc ăprinăsubconştientăasupriiă
conştiin ei,ăşiăastfelăs-oăînl ture,ăs-oăîntunece,ăşiăaşaămaiădeparte.
Tot într-oăsitua ieădeăcontrastăeăşiătrupulăceăseăroag .ăDeăaceenă
unii,ă nesuferindă contrastul,ă rezolv ă situa iaă greşit:ă nuă seă maiă roag ă
Sfin iiă îns ,ă purifîcându-şiă trupulă deă patimi,ă auă izbutită s -lă aduc ă ină
annonieă cuă inteleă superioareă aleă conştiin ei,ă încât trupulăloră prezen iiă
multe din caracterele sufletului. Dincoace, multe din patimile trupului
seăfacăşiăînsuşiriăaleăsufletului.
înjur turileă auă aceeaşiă obârşieă cuă hulele;ă numaiă câtă uneleă suniă
învoiteădeăminte,ăcelelalteăsuntăcenzurate.ăDeăaceeaăvinov iaăcelor de
peă urm ă eă neasem nată maiă mic .ă Huleleă dovedescă oă vinov ieă maiă
veche,ănuăunaădeăacum.ăEleăsuntăoăpedeaps ,ăîns ănuăducălaănebunieă
cumăseătemăceiămaiămul i.ăînjur turaăîns ăîlădovedeşteăpeărespectivulă
c ,ăcelăpu inăînămomentulăacela,ăeăunăiresponsabil, deci dezechilibrat în
structuraă genetic ,ă înă mediulă umoral,ă înă serviciulă deă cenzur ă şiă înă
sistemulănervos.ăTemni aăîiădeschideăpor ileăşi-1ăvaăluaăînăbra e,ădeănuă
va fi cu luare aminte.
Nuă vorbescă deă iadulă teologic,ă ciă deă iadulă vie iiă mizerabile,ă deă
convoiulămizerieiăasupraăc reiaădesfigurareaăşiădegenerareaăseăîntindăcaă
oă perecheă deă gheare,ă tr gândă peă cineă prindă într-oă enorm ă gloat ă deă
chinui iăşiădos di iăaiăsor ii.
Totăspa iulăocupatăodinioar ădeămoarteăeăde inutăaziădeăboal ăşiă
de infirmitate. S-au redus bolile infecto-contagioaseăprinăm surileăme-
dico-preventive,ăauăsporităînălocăceleădegenerativeăşiăafec iunile cronice
aleăpieliiăşiăaleăsistemuluiănervos,ăcirculator,ădigestivăşiărespirator;ăpeă
urm ă cancerul,ă bolileă denti ieiă şiă bolileă ereditare.ă Boalaă încleşteaz ă
umanitateaă înă suprafa ă şiă înă adâncime,ă cantitativă şiă calitativ;ă Astaă oă
spune un profesor de medicin 1. Nu vorbesc de cei ce ajung în spitale,
str punşiădeăunaăsauămaiămulteădinăceleăpesteă800ădeăfeluriădeăcleştiăaiă
bolii.ăCeăcuriosăeănum rul!ăInăbolileăspiritului,ănumaiădevia iaăînămate-
rieădeăcredin ăpeăbaz ădeăBiblie,ăaădatăpân ăacumă800ădeăsecteăreligi-
oase2.ăContagiunileăspiritului,ăînătotalitateaălor,ăsuntăpurăşiăsimpluănenu-
m rate.ăCâteăcapeteăatâteaănon-sensuri! Lucrul cel mai imposibil din
1
M.ăKernbach,ăSpiritulăştiin ificăşiăproblemeleăfundamentaleăaleămedianei
contemporane, Institutul de arteăgraficeă"DaciaăTraian ",ăSibiu,ă1942,ăpp.ă7-8.
2
800 în 1946, acum cea. 3000.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 259
lumeăarăfiăoăunificareăaămin ilor.ăFiecareăeăunicăînălume;ăde-arăînviaăto iă
oameniiădeălaăAdamăpân ălaăsfârşitulălumii,ăn-aiăs ăg seştiădoiăoameni
identici.ăAceastaăeăgeneticăadev rat.ăDiferen ierileăasteaădezechilibrate,ă
dinăceăînăceămaiăpr p stioase,ăcreeaz ăhaosăîntreăoameni,ăcreeaz ămete-
rezeă deă r zboi,ă creeaz ă mizerie,ă creeaz ă chingileă iadului,ăcareăstrângă
via a,ăde-o frâng.
Laz riiădeălaăpor ileăboga ilorănuăridic ăoăpreten ie,ăciăoăr bd toare
rug minte.ăBoga iiă ştiaăsuntăeiăs n toşiălaăminte?ăLe-a zis Dumnezeu
"nebuni"1 peă degeaba?ă C ciă acestoră dou ă feluriă deă oameniă le-a zis
Dumnezeuănebuni:ăcelorăceăleap d ăpeăDumnezeuăşiăcelorăceăleap d ă
peăoameniădinăinimaălor.ăDeăfapt,ănuămaiăsuntăbuniădecâtăs ăfac ădină
via aă celorlal iăunăiad.ă Ura,ă aceast ă desfigurareă spiritual ,ă faceămiiă deă
victime,ăc ciăstingeăpeăDumnezeuăşiădinăochiiăcelorlal i.ăUraăîşiăridic ă
împotriv ăşiămaiămareăur ,ăatâtăaăoamenilorăcâtăşiăaăluiăDumnezeu.ăEaăeă
unăclimatăalămediuluiăviciat,ăoăviforni ,ăoăboareăaăhaosului.ăEaăfaceădină
via aăaceastaăoăanticamer ăaăiadului.ăAcestaăeămediulăexterior.ăS ăzică
mediulăsocial?ăMediul:ăcuăacesteaăpricepemăceăpotăs ădeaăvariabileleă
vie ii,ăneteziteădeăiubire,ăsauădesfundateădeăur .ăConfigura iaăpersoaneiă
umaneă nuă eă determinat ă numaiă deă elementeleă eredit ii,ă ciă şiă deă
elemeneteleămediului.ăOmul,ăaşaăcumăe,ăeărezultatulăinterferen eiădintreă
ceiădoiăfactori.ăEreditateaănuăfixeaz ăpozi iiăfatale, din care nu putem
ieşi,ă ciă limiteă maiă multă sauă maiă pu ină fixe,ă dup ă cumă eă vorbaă deă oă
însuşireăsauăalta,ăînăcadrulăc roraămediulăneăfixeaz ăpozi ia2.
Energiaădeăcreştereăşiăorânduireăaăconfigura ieiănuăapareăînămodă
automată înă cromatin ,ă ciă caă oă reac iuneă a cromatineiă fa ă deă ună
diferen ialăalămediului.ăVia aăşiăorganismulănuăsuntăoăsimpl ăactualizareă
aă virtualit iloră nativeă dateă înă sistemulă genezelor,ă ciă ună rezultată ală
interferen eiă dintreă acesteă virtualit iă şiă mediu,ă înă careă configura iaă
genezelor se dezvolt .ăSurprindemălaămijlocăşiăunămicăcercăvicios,ădară
real:ăstructuraăgenezelorăatârn ădeămediulă- de toate mediile - în care
s-auăconfigurat;ăiarădezvoltareaălorăînăfilogenez ăatârn ,ăpeălâng ăaces-
tea,ăşiădeătoateăconfigura iileămediilorăviitoare,ădinătotăparcursulăcreşte-
rii.ă Desigură c ă şiă ideeaă aceastaă nuă poateă fiă împins ă pân ă laă absurd;ă
dintr-unăouădeămusc ănuăpo iăajungeălaăunăpuiădeăg in .ăAc iunea
'Luca 12,20.
2
N.ăM rgineanu,ăop.ăcit.,ăp.ă158.
C RAREAăÎMP R IEI
UNăR SPUNSăFIOROS
Idem. p. 160.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 261
OăR D CINAăAăDURERILOR
1
Apocalips ă3,ă1. 3
1 Timotei2, 15. 4
2
Facere 38, 9. Apocalips ă21,8.
262 C RAREAăÎMP R IEI
lung ă perioad ă deă sterilitateă voit .ă Atunciă înă zadară maiă doreştiă copiii,ă
muguriiă vie ii,ă c ciă fireaă teă pedepseşteă cuă aceast ă crud ă întoarcereă aă
lucrurilor: î iăcalific ăfaptaăşiăî iăcondamn ăneamulălaămoarte.
Ultimulăefect:ădenatalitatea,ădepopularea,ăetc.ăAşaăseăstingeănea-
mul...
Parc ăauzimăglasulădeăfocăalăluiăOseiaăproorocul,ăzicând:
Problemaă iscat ă areă şiă urm ri,ă suntemă chiară peă caleă s ă înh mă
câtevaăcercuriăvicioase,ădeăpild :ăînsuşirileăcopiluluiăatârn ădeăgradulă
de pervertire la care a ajuns instinctul maternit iiălaăfemeie.ăDac ăi-a
fostăstârnit ăsenzualitateaă- ceeaăceăeăoădec dereădeălaărostulăfiriiăsale,ăoă
pervertireă convenabil ă pentruă masculă - evolu iaă embrionuluiă înă atariă
condi iiădeăvia ăintrauterin ăaduceăpeălumeăunăcopilăuşorăaplecatăspreă
onanieă precoceă şiă târzie,ă şiă vaă fiă ună copilă ar gos,ă ereditară nervos,ă şiă
predispusă spreă boliă nervoase.ă Toat ă aceast ă povar ă îşiă areă r d cinaă
numaiăînăaceast ătrezireăafar ădeăcaleăaăsenzualit iiămamei.
Invers,ă dac ă mamaă n-aă fostă înc ă împins ă înă aceaă aprindere a
senzualit ii,ăniciăînăvremeaădezvolt riiăintrauterineăn-aăfostătulburat ă
deăb rbatăşiăniciăînăvremeaăal pt riiăcopilului,ănoulăvenităvaăfiăunăcopilă
preaăpu inăînclinatăspreătrezireaăgenetic ăprematur ,ăneatrasăspreăona-
nieăşiăaproapeădelocădispusăspre nervozitate.
Deci,ădac ămamaăîşiăperverteşteărostulămaternit iiăsale,ăaduceă
peă lumeă copiiă predispuşiă unoră pervertiriă sporiteă careă leă vaă distrugeă
sistemulănervosăsau,ădeăseăvorăc s tori,ăvorăm riădec dereaăşiănecazu-
rile.ă sta-iăocolulădeăcercuriăşiăseăsoldeaz ăcuăstingereaăneamuluiăceluiă
ceăapuc ăpeăpantaăpervertiriiărosturilorăfirii.
264 C RAREAăÎMP R IEI
Instinctulă poligamieă ală b rbatuluiă maiă faceă şiă ispravaă asta:ă nuă
p zeşteăporuncaăluiăDumnezeu,ăşi,ăcumăamăv zut,ănuăseăd -napoi nici
deălaăcrim .ăFaptulăc ăunăb rbatănuăseăpoateăst pâni,ăîlădegradeaz ,ăîlă
coboar ădeălaăcinsteaădeăomăşiădeălaărangulădeăb rbat,ăşi-1ăcufund ăînă
regnulădinăsubordine,ăalăoric ruiămascul.
Situa iaăaceastaămaiăareăşiăalteăurm ri,ăpeălâng ăceleăziseămaiă
sus.ăDac ăomulăeăconstruităpeămaiă multeăplanuriădeăexisten ,ăpeămaiă
multe zone, orice nesocotire, orice dezechilibrare aă condi ieiă saleă
armonioase,ă areă urm ri.ă Omulă careă seă întunec ă despreă Dumnezeuă şiă
suflet,ădespreămoral ăşiăorânduireaăspiritual ăaăveniriiăcopiilorăpeălume,ă
omul care n-areă niciă ună Dumnezeuă şiă nu-1ă intereseaz ă nimică decâtă
curviaă lui,ă sigură c ă road ă saă vaă însumaă înă sineă toat ă lipsaă luiă deă
echilibruăcuămareleămediuădivin,ăînăcareăneămişc m,ătr imăşiăsuntem1.
Moise,ăcareăprinărevela ieăştiaăgenetic ,ăneăd ăcâtevaădocumenteă
potriviteăşiălaăpozi iaălaăcareăajunser m,ăastfel:
Geneza 5:
27. Toate zilele lui Matusalem pe care le-aătr ită
auăfostă969ădeăaniăşiăapoiăaămurit.
Geneza 6:
1.ăIarădup ăceăauăînceputăoameniiăaăseăînmul iă
peăp mântăşiăliăs-auăn scutăfiice,
Fapte 17,28.
EREDITATEăŞlăSPIRIT 265
Prină cuvântulă luiă Iezechiilă prooroculă str bateă totuşiă oă raz ă deă
îndurare,ăpentruăcâtevaăexcep ii.ăNeăintereseaz ăenormălucrulăacesta,ăală
redres riiăuneiămoşteniriămizerabile.ăAstfelăînăloculăceăumieaz ăeăvorba
EREDITATEăŞIăSPIRIT 267
NUăSEăPOATE,ăSAăNUăSEăPOAT
sale, încât fiecare ins e unic între oameni. El decide, în infinitul mic, ce
calit iăsauădefecteăs ăfieăexpulzateăprinăceleădou ăglobuleăpolare,ăcareă
cuprindăjum tateădinănum rulăcromozomilor,ăşiănicidecumăhazardul.ăElă
înclin ăs ă fieăunaă sauăaltaă dinăconfigura iile - probabileăpentruănoiăşiă
sigure pentru Dumnezeu -;ăElăformeaz ădestinulănostruăînăaşaăfelăîncâtă
oă aşezareă specific ă înă infinitulă mică s ă aib ă urm riă imenseă înă
configura iaă şiă înă fapteleă noastreă viitoare.ă Toateă acesteaă leă faceă con-
tabilitateaă absolut ă aă luiă Dumnezeu,ă careă creeaz ă înă dependen ă cuă
omulăşiăpotrivităcuăfapteleăsale,ăajungându-1ăcuăr ut ileăluiădinăurm ăşiă
întorcându-i-leăînăbra e,ăsauăiertându-1ădeăele,ădac ăs-a silit, prin lupta
cuăsineăînsuşi,ăs -şiădobândeasc ăiertarea.
Ieşireaădinăînghesuireaăaceasta,ădup ăcare:ă"Tuăsingurăteăpedep-
seştiăcuăr utateaăşiătuăsingurăteăloveştiăcuăateismulăt u",ănuăeăcuăputin-
,ădecâtătr indăprezen aănev zut ăaăluiăHristosăînănoi,ătr indăînv turaă
creştin ăînătoateăfibreleăfiin ei,ă- ceeaăceăfaceăcuăputin ălui Dumnezeu
s ă scoat ă afar ,ă prină mecanismulă eredit ii,ă neghinaă recesiv ă şi,ă înă
vremeaă str duin eiă celuiă dină cauz ,ă s ă fac ă s ă revin ă mul imeă deă
geneze recesive în geneze dominante, ceea ce lui Dumnezeu îi este
foarteă cuă putin .ă Puterileă credin ei,ă amplificateă deă putereaă şiă binecu-
vântareaă luiă Dumnezeu,ă auă influen ă neb nuită deă mareă asupraă
eventualeloră noastreă infirmit i.ă Minuneaă acesteiă refaceriă seă întâmpl ă
oriundeăseăafl ăcredin ăîndeajuns,ăcaăs ăstr muteăconfigura iaărecesiv ă
într-unaădominant ,ăfie prinăcaleaănaşterilor,ăfieăde-a dreptul. Puterea
luiăDumnezeuănuăareăhotareleăneputin eiănoastreăşiădeăaceeaănimicănu-i
esteăcuăneputin .ăUndeăîns ănuăvremăşiănoi,ănuăintervine;ăne-aăf cută
tar ănoi,ădarănuădes vârşeşteălucrulăf r ănoi.
Abiaă ună b rbat,ă care are cap pe Hristos1,ă vaă fiă înă stareă s -şiă
înfrâng ă pornirileă pervertiriiă şiă s ă p zeasc ă netulburat,ă înă vremeaă
cuvenit ,ămugurulăvie ii,ădeălaărodireăpân ălaădesprindereaădeplin ădeălaă
sânul mamei.
Ună atareă b rbată p zeşteă f r ă vrajb ă predaniaă pravileiă b trâne,
care-1ăopreşteăînăposturiăşiăs rb toriăşiăînăzileleăasupraăloră- ca pe unul
ceăştie:ăceăbinecuvinteaz ăDumnezeuăşiăceăpedepseşte.
Vorbimă aciă cuă toat ă în elegereaă şiă cunoştin aă ceă s-a nimerit la
îndemân ,ăc ăb rba iiăcuăunăsistemănervosărezistentăsunt capabili de
1 Corinteni 11, 3.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 269
înfrânare.ăPeăcândăslabii,ănervoşii,ădezechilibra iiădevinăşiămaiăanormaliă
înăurmaăînfrân riiăpoftelorălorăgenetice.ăPersoaneleătariăseăfacămaiătari,ă
prinăaceast ăform ădeăascez .ăAstaăoăspuneăCarrel1, un mare doctor al
timpului.
Iat ădeăceălaăc s torieănuăajungeănumaiănum rulăanilor,ăîng dui iă
deălege,ăciăseăcereăşiăvârstaăcredin eiăînăDumnezeu,ăprinăcare,ă"p zindă
hotareleălegii",ăs ăseăasigureăst pânireaăpesteăpatimi.ăMajoratulăp r iloră
îl decide mintea,ă nuă instinctul;ă credin a,ă nuă necredin a;ă înfrânareaă nuă
desfrânarea.
Via aănoastr ăareătreiăfaze,ăînădezvoltareaăei:ăfazaăvegetativ ă -
pân ălaănaştere;ăfazaăbio-psihic ,ăf r ălimiteăprecise;ăşiăfazaăspiritual .ă
Mul iănuătr iescădecâtăprimeleădou ăfazeăaleăvie ii,ăiarămaiăsusăn-au nici
gând s-ajung .ă Tr indă într-oă c s torieă cuă aceştia,ă nuă po iă fiă decâtă
într-unăpermanentădezechilibruăcuăcerin eleăspiritului.ăVia aăacestoraăeă
oăînjur tur ăcontinu ălaăadresaăspiritului,ăiarăpentruăparteaăcreştin ăeăună
fel deămucenicieăf r ăn dejdeăsigur .
Creştereaănormal ădesf şoar ăvia aăomuluiăînăfazaăspiritual ,ăînă
tr ireaă intens ă aă credin eiă creştine;ă abiaă acum,ă tineriiă ajunşiă laă tr ireaă
creştin ă aă vie ii,ă numaiă cuă aceastaă aducă garan iiă suficienteă c ă înă
c s torieă voră tr i,ă p zindă legileă luiă Dumnezeuă şiă înfrânândă patimileă
contraăfirii.ăC ciăoricumăs-arăc uta,ănuăiăseăg seşteăacestuiăinstinctăaltă
rost de la Dumnezeu, decât singur rostul rodirii de copii. Orice denatu-
rareăaăacestuiărostăeădesfrânareăşiăc dereădeălaătr ireaăcreştin ălaăvia aă
p gân .
1
AlexisăCarrel,ăOmul,ăfiin ănecunoscut ,ăBucureşti,ă1944,ăEd.ăCugetarea.
ed. III, p. 151. ' "'■'•'
270 C RAREAăÎMP R IEI
1
1 Corinteni 3, 9.
2
obit8,7.ă 3 Isaia
57, 1.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 271
Deci,ăcumăs ănuăfieăînăstareăblestemulăuneiăbabe,ăaproapeăcojit ă
de materie, zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat, ca
voin aă eiă s ă nu-1ă ajung ă şiă s ă nu-iă schimbeă configura iaă fizic ă şiă
psihic ?ăGândireaăîndreptat ăcaăoăs geat ăpoateăpricinuiălaă int ăleziuniă
organice.ă Şiă iar şi:ă cumă s ă nuă fieă înă stareă rug ciuneaă cuă iubireă s -l
foloseasc ă şiă s -l schimbe, dină r uă înă bun?ă Cuă ceă s ă fieă maiă prejosă
rug ciuneaăuneiămameăpentruămugureleă s u,ăzis ăcuătotăfoculăfiin eiă
sale,ăcaăaceastaăs ănu-1ăfoloseasc ăînăchipulăpeăcareăîlădoreşte'.'ăMaiă
mult:ătoateăst rileătrupeştiăşiăsufleteştiăaleăcelorădoiăp rin i,ăiarămaiăcuă
deosebireăaleămameiăînăvremeaăcelorănou ăluni,ăseăîntip rescăînăcopiă
caă tendin eă sauăpredispozi ii,ăpeă careă copilulăleă vaă aveaă pentruătoataă
via a.ăSup r ri,ăam r ciuni,ădureri,ăpredispunăcopilulălaătriste e,ămelan-
colie,ănes n tate.ăDeciătoateăacesteaătrebuie ocolite. In vremea aceea,
dac ămamaăfur ăoarece,ăcopilulăvaăfuraătoat ăvia a.ăSeăîmbat ămamaă
odat ,ă copilulă seă vaă îmb taă toat ă via aă - maiă alesă be iaă areă şiă suportă
ereditar.ăSeăroag ămamaăluiăDumnezeu,ăseăvaărugaăşiăcopilulăei.
Notaăsufleteasc ădominant ăînăfamilie,ăcuădeosebireădinăvremeaă
aceea,ăşiămaiăalesăaămamei,ăvaăfiăcaracteristicaăîntregiiăvie iăaăurma-
şilor.
Acumăeăvremeaăcândăs ăfaciăceăvreiădinăcopilulăt u,ăacumăeştiăcuă
deosebireă datoareă s -lă p zeştiădeă toateă relele,ă cuă careă n-aiă vreaă s ă teă
supere,ăfiindc ănumaiăacumăpo iăşiăteăascult ăcuădes vârşire.ăDeciănuăteă
l saă corupt ă deă so ulă maiă slabă deă fireă şiă nepricepândă minuneaă ceă oă
s vârşeşteă credin aă ta,ă caă s ă nuă plângiă degeabaă peă urmaă tic loşiiloră
copiluluiăt uăpeăcareănuăl-aiăp zităcurat,ăînăvremeaăînăcareătrebuiaăp zit.
îndreapt ăpurt rileătale,ămam ,ăc treăDumnezeu,ăcareăs vârşeşte
prinătineăminuneaăîmbin riiăunuiăpuiădeăomăcuăunăpuiădeăcer,ăr splat
de fericire pentru ostenelele tale. ,
înăatariăstr danii,ăoriceămam ăseăvaământui.
lat ăfazaăspiritual ăaă vie iiădeăfamilie,ăr bdândăpentruăunărostă
divinăoăpravil ăsfânt ,ădespreăcareăziceăSfântaăScriptur :
/v
în elepciuneaăluiăSolomonă6:
10. "Cei ce-auăp zităpravilaăsfânt ,ăsfin i-se-vor,
şiăceiăce-arăînv a-oăvorăştiăceăs ăr spund ".
Iat ădeăceăvin:ăIisusălaănunt ăşiănuntaşiiălaăjudecat
VI
ICONOMII TAINELOR
CUVINTEăHOT RÂTOARE
SfântaăScriptur ,ăprinăApostolulăPavel,ăîmparteăoameniiăînădou ă
cete:ă înă trupeştiă şiă duhovniceşti.ă "Ceiă ceă seă ină deă trupă poftescă celeă
trupeşti,ăiarăceiăceăseă inădeăduh,ăceleăduhovniceşti.ăCiăpoftaăc rniiăesteă
moarte,ădeoareceăesteăvr jm şieăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăfiindc ănuăseă
supuneălegiiăluiăDumnezeuăşiăniciănuăpoate.ăDeăaceeaăceiăceăsuntăînă
carne,ănuăpotăs ăplac ăluiăDumnezeu."1
Ceiăceăsuntăîns ăaiăluiăHristos,ătrupulăşiăl-auăr stignităîmpreun ă
cu poftele2.ă"Nuăsuntemădatoriătrupului,ăcaăs ăvie uimădup ătrup.ăC ci,ă
dacaă vie ui iă potrivită trupului,ă ve iă muri;ă iară dac ă ucide iă cuă duhulă
pofteleătrupului,ăve iăfiăvii.ăFiindc ăto iăcâ iăsuntămâna iădeăDuhulăluiă
Dumnezeu, ei, fiii lui Dumnezeu sunt."3 C ci:ă "Voin aăluiă Dumnezeuă
aceastaăeste:ăsfin ireaăvoastr ,ăcaăs ăv ăferi iădeădesfrânare,ăcaăs ăştieă
fiecareădintreăvoiăs -şiăst pâneasc ăvasulăs uăînăsfin enieăşiăcinste,ănuăînă
patimaăpoftelor,ăcumăfacănecredincioşii,ăcareănu cunosc pe Dumnezeu.
C ciăDumnezeuănuăne-aăchematălaănecur ie,ăciălaăsfin ire"4.
Pe vremea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu, Pavel
Apostolul,ăsuflaăurgieămareăpesteăcreştini.ăDeăaceeaămul iăerauăhot râ iă
pentruă înfrânareaă des vârşit ă înă c s torie,ă caă s ă fieă gataă oricândă deă
Sfântaăîmp rt şanieăşiădeăm rturisireaămuceniciei.ăSfântulăPavelăîns ,ă
socotindăcopiii,ămuguriiăc s toriei,ăn-aăîng duităînfrânareaădes vârşit ă
decâtă pentruă vremileă deă postă şiă rug ciune5. Post era - şiă esteă - luni,
miercuri şiă vineri,ă iară rug ciuneă şiă Sfântaă împ rt şanieă sâmb taă şiă
duminica.ăSl b nogindu-seăcreştinii,ăcuătrecereaăvremii,ăSfin iiăP rin i
1
Romani 8, 5-8. 1 Tesaloniceni 4, 3-5, 7.
2
Galatenj 5, 24. 1 Corinteni 7, 5.
3
Romani 8, 12-14.
276 C RAREAăÎMP R IEI
auă ad ugată peă rândă celeă patruă posturiă mari,ă careă suntă postă înă toateă
privin ele.ăDeăatunciăauăb gatădeăseam ăP rin iiăc ăomulătar ăînfrânareă
decade,ăiară f r ă postănuăseă poateă înfrânaă şi,ăcaă urmare,ănuămaiă poateă
pricepeă celeă aleă vie iiă duhovniceşti.ă Ioil proorocul de mult cuvântase:
"G ti iă postiriă sfinte...ă S ă ias ă mireleă dină c maraă luiă şiă mireasaă dină
iatacul ei!"1
Sf.ăPavel,ăsocotindăîns ăşiănevoiaăceasuluiădeăfa ,ăurgiaăvremiiă
deăatunci,ăleăd ăsfatulăacesta:ă"Bineăeăpentruăoricineăs ăfieăaşaăcumăseă
g seşte.ă Legată eştiă cuă femeie,ă nuă c utaă desfacere.ă Dezlegată eştiă deă
femeie,ănuăc utaăfemeie.ăC ciăde-acum vremea s-aăscurtat.ăAşaăîncâtă
ceiăceăauăfemeiăs ăfieăcaăşiăcumănuăarăavea;ăceiăceăcump r ăcaăşiăcumă
n-arăst pâni,ăşiăceiăceăseăfolosescădeălaălumeaăaceasta,ăcaăşiăcumănuăs-ar
folosiădeăea.ăC ciăfa aăacesteiălumiăseătrece"2.
Inăzileleăurgieiădeăpeăurm ,ălaăacelaşiăsfatăseăvaăajunge.
Pân ă atunci,ă b g mă deă seam ă c ă preo iiă vremuriloră noastre,ă cuă
aceeaşiădatorieăcaăPavel,ănuămaiăurm rescădesfrânareaăcaăpeăună p cată
careăd râm ăalc tuireaăomeneasc ,ăînăîntindereăşiăînăadâncime,ăciăoălas ă
s -şiăfac ădeăcap.ăEiănuămaiăauăîndr znealaăs ăoăm tureăafar ădinătainaă
c s torieiăcreştine,ădeăaceeaăseăajungeălaăs r cireaăşiăr t cireaăroadeloră
ei,ă copiii.ă Aşaă seă întâmpl ă c :ă "lipsindă preotuluiă cunoştin aă legiiă şiă
b trânuluiăsfatul",ăcumăseătânguiaăIezechiil3,ăoameniiăorbec ieăînămul i-
meaăneştiin eiăşiăaălipseiădeăsfat,ăcareăs-auăîntinsăcaăoănoapteădeăosând ă
pesteă bie iiă oameni.ă Acestaă eă ună somnă deă primejdie,ă dină amândou ă
p r ile.ă C ciă scrie:ă "Domnindă oamenii,ă aă venită vr jmaşulă şiă aă sem nată
neghin ăprintreăgrâuăşiăs-a dus"4.
Deciănuă tar ă rostă atragemă luarea-aminteăc ă neghineleă vr jma-
şuluiăvorăs lb t ciăoileăîmpotrivaăp storilor...
Ceea ce se petrece în mic, într-un om, se petreceăşiăînămare,ăînă
omenireaăîntreag .ăCeeaăceăseăpetreceăînămicrobiologieăseăpetreceăşiăînă
macrobiologie,ă înă societateaă omeneasc ;ă cuă deosebireaă c ă oă mic ă
strâmbare dintr-unăins,ăcuăîntindereaăşiăcuălungimeaădeăvreme,ăpoateădaă
întreăoameniăoăr t cireăcum nu s-a mai pomenit. De la faptul neînsem-
natăc ăunuia,ăînvestităcuăputere,ăiăs-aăstrâmbatămintea,ăeăcuăputin ăs ăse
1 3
Ioil 2, 15-16. Iezechiil 7, 26.
2 4
1 Corinteni 7, 26-31 Matei 13,25.
ICONOMII TAINELOR 277
1
Ioan 2, 2.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFiloca-
lia, ed. 1, voi. 3, p; 255. 'ieremia 6, 10.
1 Timotei 2, 4. "Matei 4, 16.
278 C RAREAăÎMP R IEI
DESTINUL TALANTILOR
Luca 19:
12. Un om de neam mare (Iisus) s-a dus într-o
ar ăîndep rtat ăcaăs -şiăiaăînt rireăcr iasc ăşiăs
seăînapoieze.ă(Aădouaăvenireăcaăîmp ratăşiăJude
c tor.)
13. Şiăaăchematăpeăzeceărobiăaiăs iăşiăle-a dat
zeceătalan iăşiăaăzisăc treăei:ăNegu tori iăcuăei
pân ăvin.
14. Darăcet eniiăluiăaveauăur ăpeăel,ăşiăauătrimis
solieăînăurmaălui,ăzicând:ăNuăvremăcaăacestaăs ăfie
crai peste noi.
15. Cândăaăvenităînapoi,ădup ămult ăvreme1, cu
înt rireădeăcrai,ăaăporuncităs -i cheme pe acei robi
c roraăleăd duseăbanii,ăcaăs ăafleăcineăceănegu
toriăeăaăf cut.
Talan iiă suntă talentele:ă înzestr riă cuă daruri,ă misiuni,ă slujbeă
duhovniceştiăşiăslujiriăcet eneşti;ămeşteşugulăartelor;ămeşteşugulăştiin-
ei,ăaăoric reiăştiin e,ădarulăchivernisimăavu iei;ăpeăscurtăvalorileăcultu-
rii:ăvaloareaămoral ,ăpolitic ,ăteoretic ă(ştiin a),ăestetic ,ăeconomic ăşiă
religioas 2.ăIarăslujitoriiăsuntăoameniiăînzestra iăcuătoateăacesteăvaloriă
sau talente.
Şiăf r ăvorb ,ăs-arăpricepe,ădinăfelulăcumăeăpus ăproblema,ăc ă
toateăvalorile,ătalentele,ăarătrebuiăs ăseănegustoreasc ăîntreăoameni,ăînă
favoareaăluiăDumnezeu,ăc ciăprecumăesteăoăierarhieăaăvalorilor,ătotăaşaă
este un Ierarh al lor.
Dar,ăziceăparabola,ăc ăuniiădinătalenta i,ăn-auăvrutăs -l recunoas-
c ădeăst pân,ă80%ăauăf cutărebeliuneăîmpotrivaăSt pânuluiăaverii.
Aceştiaă suntă ceiă ceă socotescă c ă suntă aleă loră darurileă dateă deă
Dumnezeu.ăEiăseăumfl ăcuăp rereaădeăsine,ăîşiăafum ăminteaăcuămân-
driaăşiăscotăafar ăpeăDumnezeuădinănegustoriaălor.ăToat ăzdroabaălorăeă
egal ă cuăîngropareaătalantuluiăînăp mânt.ăAănuălucraă cuăvalorile,ăînă
sensul în care le-aărostuităDumnezeu,ăînseamn ăaăieşiădinăierarhieăşiăa
faceă anarhie.ă Deciă 20%ă petrecă înă ierarhieă şiă 80%ă înă anarhie:ă exactă
situa iaăaă20ădeăoiăînămijloculăaă80ădeălupi.
DarăminuneaăluiăDumnezeuăeăc ăoileăbiruieălupii!ăAvemăm rtu-
rieăistoriaăcreştinismului.ăCândăputeriiăpolitice,ăînăpersoanaăîmp ratuluiă
din Romaă sauă Bizan ,ă iă seă suiaă mândriaă luciferic ă laă minte,ă pretindeaă
poporului,ănuănumaiăsupunere,ăciăşiăînchinare.ăSeăf ceaăpeăsineăzeu,ăîşiă
comandaăstatuie,ăoăduceaălaăPanteonăşiăcereaălumiiăînchinare.
Creştiniiăîns ănuăseăînchinauălaăidoli.
Zeulă împ rată seă ciocneaă astfelă deă Dumnezeulă creştinilor,ă şi,ă
fiindc ănu-Lăputeaăînl turaădinăcale,ăucideaăpeăcreştiniăf r ăjudecat ,ăîiă
ardeaădeăvii,ăîiăr stigneaăpeăcruce;ăcreştinii,ăf r ăs ăaib ăvreoăvin ,ăcuă
r bdareaă lor,ă scoteauă dină min iă peă zeulă mincinos.ă Seă întâmplaă vreo
nenorocire?ă Creştiniiă suntă deă vin !ă Nuă plou ,ă creştiniiă suntă deă vin ;ă
ieşeauăapele,ăcreştiniiăsuntădeăvin ;ăîncol eauăbarbariiăimperiul,ăcreşti-
nii sunt de vina, - creştiniiălaălei!...
Iat ăvalorileăînăconflict,ăputereaăpolitic ,ăumflat ădeătrufie,ăînfi-
gândăgheareleăînăgrumazulăsmereniei,ăşiătotuşi,ăs-aăv zutătrufiaăc zândă
frânt ăînăfataăsmereniei.
Pavelă înv aă peă creştini:ă "Supune i-v ă st pânirii,ă c ciă nuă esteă
st pânire,ăf r ănumaiădeălaăDumnezeu;ăiarăceleăceăsunt:ădeăDumnezeuă
sunt rânduite"1.
N ravulă gheareloră eă cuă r d ciniă b trâne.ă Ină istoriaă Egiptului,ă
cât ăvremeăfaraoniiărespectauăreligia,ădinastiileălorăd inuiauămulteămiiă
deăani.ăDeăîndat ăceăşi-auăridicatămânaăasupraăpreo ilor,ăs-aăispr vităcuă
ei;ă templeleă şi-auă închisă luminileă ştiin ei,ă piramideleă auă r masă monu-
menteăaleămor iiăşiădinastiileăs-auăstins.ăUnulădintreăfaraoniăsfârşeşteăcuă
toat ăoasteaăînăfundulăM riiăRoşii2.
Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valo-
rileă şiă le-aă pusă înă conflict.ă înăvaloareaă politic ătrufiaă stârneşteă tirania,ă
terorismul,ă dictatura;ă înă religie,ă inchizi ia,ă despotismul,ă protestantis-
mul;ă înăştiin ăşiă economie,ă materialismul;ă înăart ,ăsenzualismul;ăînă
toateăaăb gatăanarhiaăfa ădeăDumnezeu,ăIerarhulălorădeădrept.ăDeci,ăceă
vor zice, când li se va cereăsocoteal ?
Romani 13, 1.
Ieşireă14,ă28.
ICONOMII TAINELOR 281
Ieremia 1,5.
282 C RAREAăÎMP R IEI
oamenii.ă Eă fricaă oiiă deă lup.ă Dară dac ă şiă Iisusă s-ară fiă înfricoşată deă
oameniăşiădeăiad,ăceăs-ar fi ales deăn dejdeaănoastr ?ăTainaăluiăIisusăeraă
c ăînătrupulăLuiăseăascundeaăDumnezeu;ăiarătainaănoastr ,ăaăcreştinilor,ă
eăc ăînăf pturaănoastr ăseăascundeăHristos.ăAciăeăminuneaăc ăoileăbiruieă
lupii, oricât de mare le-ar fi haita. Spre a vedea cu ochii o minune ca
aceasta,ănuăeădecâtăoăsingur ăcaleădeăurmat:ăvia aăcurat ă- potrivit ăcuă
firea - careăajut ăşiăoamenilor,ăşi-Iăajut ăşiăluiăDumnezeu,ăcaăs ăneă
poat ăajuta.ăNu-iăaltăchipăobişnuităde-aăsurpaăzidulăşiăde-aăsub iaăv lulă
ceădesparteăpeăoameniădeăDumnezeuăşiăbag ăhaosulăînăzidire.
C ciăp catulădesfrâuluiăşiăaătoat ăf r delegeaăîntârzieăsauăfaceăcuă
neputin ăar tareaăşiădes vârşireaăvie iiăluiăHristosăînănoi.ăC ănumaiădeă
seăvaăar taăvia aăluiăHristosăînănoi,ăvomăcunoaşteă intaăspreăcareătrebuieă
s ătindemăşiăneăvomăîn elegeărostulăpeăp mânt.
înăcopiiiăveni iădintr-oăvie uireăcurat ăaăc s toriei,ăprecump nescă
înclin rileăbuneăşiănu-iăbiruieăîmprejur rileăreleăaleămediului,ăceăeven-
tual l-arăg siăşi,ăpoateăc ,ăchiarăîmpotrivaăacestuiămediuăsuntărândui i.ă
Ei sunt de miciămaiăstr veziiăpentruăDumnezeuăşiăprinăaceastaăseăvedeă
c ăauăchemareăs -lăfieăucenici,ăiar,ădac ăvremeaăle-oăvaăcere,ăIiăvorăfiăşiă
mucenici.
Ună b rbată deă ştiin ,ă careă m rturiseşteă înă mediulă s uă peă
Dumnezeu,ă adeseoriă eă mucenic;ă ună conduc toră deă neamuri,ă dac ă seă
declar ă atârn toră deă Dumnezeu,ă deă asemeneaă eă mucenic,ă caă şiă cumă
atârnareaă deă Dumnezeuă ară fiă oă mareă sl biciuneă şiă vinov ie.ă Şiă aşaă
p escăpeărândăto iăd rui iiăluiăDumnezeuăcândănuăseăînvoiescălaăsfatulă
lumii,ăs ătâlh reasc ăpeăDumnezeuădeădarul ce li—1 dase spre tot lucrul
bun,ăceăauăs -lăîmplineasc ăînălume.
Cuăcâtă"v lul"ă esutădinăp cateăşiăaşternutăpesteăochiulăconştiin-
eiăeămaiăsub ire,ăcuăatâtăceiăd rui iăafl ămaiărepedeăcineăsuntăşiăceătri-
mitereă auă deă laă Dumnezeu.ă Iisus,ă caă omă adev rat, n-aveaă niciă ună v lă
desp r itor,ăîncâtălaă12ăaniăspuneaădreptuluiălosifăşiăSfinteiăFecioare,ăcuă
aerulăcelămaiănaturalăcuăputin :ă"N-a iăştiutăc ăînăcasaăTat luiăMeuămiă
seăcadeăs ăfiu?"1 Era în templul din Ierusalim, înconjurat de bogoslovii
legii vechi, întrebându-iăşiăr spunzându-le din Scripturi.
Deciă sfin ii,ă drep iiă prină excelen ,ă peă m suraă credin eiă şiă aă
cur ieiălorămoştenit ădinăp rin iăşiăsporit ăcuăpropriaălorăosteneal ,
1
Luca 2, 49.
ICONOMII TAINELOR 283
suntăoăcuvântareăvie,ăpentruăc ăauăîntr-înşiiăpeăDumnezeu-Cuvântul,
Celăceăstrig ăprintr-înşiiăvoiaăSaăc treăceilal iăoameni.ăInăjurulăacestoraă
seă înt reşteă şiă seă întindeă credin a,ă şiă mul iă seă mântuiesc.ă Prină eiă seă
potoleşteăanarhia,ăprinăeiăseărestabileşteăechilibrulăşiăarmoniaăşiăprinăeiă
şiăceilal iăîntrev dăpeăDumnezeu.ăSfin eniaăeătocmaiăaceast ătranspa-
ren ăaăluiăDumnezeuăînăf pturaăSa,ăprieteniaăaceeaădeămareăcuviin ăaă
sufletuluiăcuăTat lăs uă- singuraăsitua ieănormal ăşiădeălaăsineăîn eleas ă
aăomuluiăşiăaăoamenilor.
1
Maleahi 2, 7.
2
Isaia 28, 7.
3
Isaia 24, 2.
IC0N0MII TAINELOR 285
1
în elepciuneaăluiăSolomonă4,ă16-17.
2
Alexis Carrel, op. cit., p. 264.
286 C RAREAăÎMP R IEI
OareădeăceăînvinuieşteăDumnezeuăpeăoameniădeăfaptulăc ănuăseă
maiănaşteădreptul printreădânşii,ăşiăc ăeiănuăbag ădeăseam ?ăR spunsulă
eă urm torul:ă drep iiă suntă unelteleă luiă Dumnezeu,ă prină careă sf tuieşteă
neamurileă şi,ă prină rostulă lor,ă faceă cuă putin ă milostivireaă Saă pesteă
oameni;ăpeăcândădac ănu-i are, oamenii vor da peste urgia drept iiă
Sale,ădup ăfapteleălor.ăFamilia,ăcuăroadeleăeiăîmpov rateădeăf r delegi,ă
îlă aduceă peă Dumnezeuă laă impas;ă dreptă aceeaă oameniiă suntă traşiă laă
r spundereăşiăseăafl ăînăaceeaşiăprimejdieăcaăsmochinulăf r ăroad 1.
Primulădrept,ăcareăaăstatăînainteaăluiăDumnezeuăpentruăal ii,ăaă
fost Avraam3. Altul a fost Moise, care chiar a strâmtorat pe Dumne-
zeu,ă caă s ă ierteă norodulă careă f cuseă p cată mare,ă închinându-se la
vi elulădeăaur,ăzicând:
ŞiăDumnezeuăascult ădeăom.
Altă drept,ă Iisusă Navi,ă urmaşulă luiă Moise,ă intrândă înă p mântulă
f g duin ei,ălaăoălupt ăcuăAmoreii,ăs-aărugatăs ăsteaăsoareleăşiăs-a oprit
1 4 7
Iisus Navi 10, 14. 3 Regi 22, 19. Daniil 4, 24, 26, 29.
2 5 8
î^aum 1, 3. Daniil 4, 14. Iezechiil29, 18.
3 6
Amos 3, 7. Ibidern.
288 C RAREAăÎMP R IEI
Cârmuireaă neamuriloră totă deă susă seă face.ă Esteă şiă oă isp şireă aă
neamurilor. Aceasta s-aădest inuităprimaădat ăluiăAvraam:
La plinirea vremii prezise, când evreii s-au întors din Egipt, alte
taineădinăCarteaăisp şiriiăvedeăSolomon,ăprivindăînd r tulătimpului.ă
Iat ăcumăi-a judecat Dumnezeu pe egipteni:
Dintre cele 10 pedepse, cea mai grea a fost noaptea cea de trei
zile,ăcuăînfricoş rileăeiăcumplite,ă"careăveniser ăpesteăeiădinăIad" 3.
'Danul 4, 31,34.
'Genez ă15,ă13-14,16.
în elepciuneaăluiăSolomonăă17,ă14.
ICONOMII TAINELOR 289
A,
în elepciuneă19:
1. Oămânieăneîndurat ăprigoneşteăpeănelegiui i
pân ăînăsfârşit,ăfiindc ăDumnezeuăştiaădeămai-
nainte care va fi petrecerea lor.
2. C ădac ăegiptenii,ădup ăceăauăl satăpeăIsrail
caăs ăpleceăşiăcuămareăst ruin ăi-a zorit la drum,
avea-vorăp reriădeăr uăşiăvorăîncepeăs -iăurm
reasc .
3. Cuăadev rat,ăcândănuăispr viser ădeăjelit
peămor iiălorăşiăplângeauăînc ălaămorminteleăcelor
ucişi,ăunăalt gând nebunesc le-aăvenităşiăauăînceput
caăpeănişteăfugariăs ăurm reasc ,ăpeăaceiaăpeăcare
îiăzoriser ăcuărug min i,ăs ăpleceădeălaăei.
4. Laăaceastaăîiăatr geaăpedeapsaădeăcareăerau
vrednici,ăc ciădespreăceleămai-nainte întâmplate ei
nuămaiăaveauă inereădeăminte,ăcaăs ăseăîmplineasc
şiăceeaăceămaiălipseaădinăurgiileăsuferiteădeăei,
5. AşaăîncâtăpoporulăT uăs ăs vârşeasc ănecre
zutaăluiătrecereăprinămare,ăiarăegipteniiăs ădea
pesteăoămoarteăn prasnic .
în elepciuneaăluiăSolornonă18,19.
290 C RAREAăÎMP R IEI
Levitic 18:
24. S ănuăv ăîntina iăcuănimicădinăacestea,ăc ci
cu toate acestea s-auăîntinatăp gânii,ăpeăcareăEuăîi
izgonesc dinainteaăfe eiăvoastre,
25. C ăs-aăîntinatăp mântulăşiăamăprivităla
nelegiuirileălorăşiăaălep datăp mântulăpeăceiăceătr
iau pe el.
26. Iarăvoiăs ăp zi iătoateăporuncileăMeleăşi
toateălegileăMeleăşiăs ănuăface iăniciăunaădinătic
loşiileăacestea,ăniciăb ştinaşul, nici veneticul, care
tr ieşteăîntreăvoi,
27. C ătoateăăurâciunileăăacesteaăle-auăf cut
oameniiăp mântuluiăacestuia,ăcare-i înaintea voas
tr ,ăşiăs-aăîntinatăp mântul;
28. Caănuăcumvaăăs ăv ălepedeăăşiăăpeăăvoi
p mântul,ăcândăîlăve iăîntina,ăcumăaăaruncatăelăde
la sine pe popoarele care au fost înainte de voi.
Oseia 4:
1. Asculta iăcuvântulăDomnului,ăvoiăfecioriăai
luiăIsrail,ăc ciăDomnulăst ălaăjudecat ăcuălocuitorii
p mântului,
2. C ciănuămaiăesteăcredin ,ăniciăiubire,ănici
cunoaştereădeăDumnezeuăînă ar .
3. To iăjur ăstrâmb,ămint,ăucid,ăfur ăşiăsuntădes
frâna i;ăs vârşescăfapteăsilnice,ăiarăsângeleăv rsat
curge peste sânge.
ICONOMII TAINELOR 291
N r vi iă cumă erauă cuă p catele,ă n-auă ascultat;ă deă aceeaă maiă mult ă
urgieăşi-auăîngr m dităpesteăcap,ăad ugândăaă faceărele,ăpân ăcând,ăprină
Iereraiaă proorocul,ă Dumnezeuă leă d ă deă ştireă d râmareaă Ierusalimuluiă şiă
ducerea în robie. E interesant momentul acesta istoric, în care proo-
roculăseălupt ăcuăregeleăcaăs -lăîndupleceăs ăseăpredeaăf r ărezisten ,ă
caăs ăscapeăcuăvia ,ădarăregeleă- în temeiul datoriei de rege - prefer ă
s ămoar ,ădarăs ăseăpredea,ăba.ăPrevestireaăaceasta,ăcareăeraăoăurmareăaă
vie uiriiă tic loaseă aă poporuluiă şiă aă regelui,ă oă motiveaz ă Dumnezeuă luiă
Ieremia, zicând: "Poate, auzind toate necazurile ce mi-am pus în gând s ă
le fac1,ă voră ascultaă şiă seă voră întoarceă fiecareă deă laă caleaă saă ceaă reaă şiă
atunciă voiă schimbaă strâmtorareaă peă careă vreauă s ă le-o fac, pentru
faptele lor cele rele"2.
Pentruă cuvântulă acestaă îns ,ă erauă s -l omoare pe Ieremia3.ă C ciă
cuvântul Domnului era de râs la ei4 şiă şi-auă b tută jocă deă trimişiiă luiă
Dumnezeuă şiă n-auă inută seam ă deă cuvinteleă Lui,ă peă proorociiă Luiă i-au
batjocorit,ăpân ăceămâniaăluiăDumnezeuăs-aăpogorâtăpesteăpoporulăS u,ă
cât acesta n-aămaiăavutăsc pare5.
1 4
Ieremia 36, 3. Ieremia 6, 10.
2 S
Jeremia 26, 3. 2 Paralipomena 36, 16.
3 6
Ieremia 26, 11. Ieremia 14, 20.
CUVINTEăHOT RÂTOARE
SfântaăScriptur ,ăprinăApostolulăPavel,ăîmparteăoameniiăînădou ă
cete:ă înă trupeştiă şiă duhovniceşti.ă "Ceiă ceă seă ină deă trupă poftescă celeă
trupeşti,ăiarăceiăceăseă inădeăduh,ăceleăduhovniceşti.ăCiăpoftaăc rniiăesteă
moarte,ădeoareceăesteăvr jm şieăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăfiindc ănuăseă
supuneălegiiăluiăDumnezeuăşiăniciănuăpoate.ăDeăaceeaăceiăceăsuntăînă
carne,ănuăpotăs ăplac ăluiăDumnezeu."1
Ceiăceăsuntăîns ăaiăluiăHristos,ătrupulăşiăl-auăr stignităîmpreun ă
cu poftele2.ă"Nuăsuntemădatoriătrupului,ăcaăs ăvie uim dup ătrup.ăC ci,ă
dacaă vie ui iă potrivită trupului,ă ve iă muri;ă iară dac ă ucide iă cuă duhulă
pofteleătrupului,ăve iăfiăvii.ăFiindc ăto iăcâ iăsuntămâna iădeăDuhulăluiă
Dumnezeu, ei, fiii lui Dumnezeu sunt."3 C ci:ă "Voin aăluiă Dumnezeuă
aceastaăeste:ăsfin ireaăvoastr ,ăcaăs ăv ăferi iădeădesfrânare,ăcaăs ăştieă
fiecareădintreăvoiăs -şiăst pâneasc ăvasulăs uăînăsfin enieăşiăcinste,ănuăînă
patimaăpoftelor,ăcumăfacănecredincioşii,ăcareănuăcunoscăpeăDumnezeu.ă
C ciăDumnezeuănuăne-aăchematălaănecur ie,ăciălaăsfin ire"4.
Pe vremea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu, Pavel
Apostolul,ăsuflaăurgieămareăpesteăcreştini.ăDeăaceeaămul iăerauăhot râ iă
pentruă înfrânareaă des vârşit ă înă c s torie,ă caă s ă fieă gataă oricândă deă
Sfântaăîmp rt şanieăşiădeăm rturisireaămuceniciei.ăSfântulăPavelăîns ,ă
socotindăcopiii,ămuguriiăc s toriei,ăn-aăîng duităînfrânareaădes vârşit ă
decâtă pentruă vremileă deă postă şiă rug ciune5. Post era - şiă esteă - luni,
miercuriă şiă vineri,ă iară rug ciuneă şiă Sfântaă împ rt şanieă sâmb taă şiă
duminica.ăSl b nogindu-se creştinii,ăcuătrecereaăvremii,ăSfin iiăP rin i
1
Romani 8, 5-8. 1 Tesaloniceni 4, 3-5, 7.
2
Galatenj 5, 24. 1 Corinteni 7, 5.
3
Romani 8, 12-14.
276 C RAREAăÎMP R IEI
auă ad ugată peă rândă celeă patruă posturiă mari,ă careă suntă postă înă toateă
privin ele.ăDeăatunciăauăb gatădeăseam ăP rin iiăc ăomulătar ăînfrânareă
decade,ăiară f r ă postănuăseă poateă înfrânaă şi,ăcaă urmare,ănuămaiă poateă
pricepeă celeă aleă vie iiă duhovniceşti.ă Ioilă prooroculă deă multă cuvântase:ă
"G ti iă postiriă sfinte...ă S ă ias ă mireleă dină c maraă lui şiă mireasaă dină
iatacul ei!"1
Sf.ăPavel,ăsocotindăîns ăşiănevoiaăceasuluiădeăfa ,ăurgiaăvremiiă
deăatunci,ăleăd ăsfatulăacesta:ă"Bineăeăpentruăoricineăs ăfieăaşaăcumăseă
g seşte.ă Legată eştiă cuă femeie,ă nuă c utaă desfacere.ă Dezlegată eştiă deă
femeie,ănuăc utaăfemeie.ăC ciăde-acum vremea s-aăscurtat.ăAşaăîncâtă
ceiăceăauăfemeiăs ăfieăcaăşiăcumănuăarăavea;ăceiăceăcump r ăcaăşiăcumă
n-arăst pâni,ăşiăceiăceăseăfolosescădeălaălumeaăaceasta,ăcaăşiăcumănuăs-ar
folosiădeăea.ăC ciăfa aăacesteiălumiăseătrece"2.
In zilele urgieiădeăpeăurm ,ălaăacelaşiăsfatăseăvaăajunge.
Pân ă atunci,ă b g mă deă seam ă c ă preo iiă vremuriloră noastre,ă cuă
aceeaşiădatorieăcaăPavel,ănuămaiăurm rescădesfrânareaăcaăpeăunăp cată
careăd râm ăalc tuireaăomeneasc ,ăînăîntindereăşiăînăadâncime,ăciăoălas ă
s -şiăfac ădeăcap.ăEiănuămaiăauăîndr znealaăs ăoăm tureăafar ădinătainaă
c s torieiăcreştine,ădeăaceeaăseăajungeălaăs r cireaăşiăr t cireaăroadeloră
ei,ă copiii.ă Aşaă seă întâmpl ă c :ă "lipsindă preotuluiă cunoştin aă legiiă şiă
b trânuluiăsfatul",ăcumăseătânguiaăIezechiil3,ăoameniiăorbec ieăînămul i-
meaăneştiin eiăşiăaălipseiădeăsfat,ăcareăs-auăîntinsăcaăoănoapteădeăosând ă
pesteă bie iiă oameni.ă Acestaă eă ună somnă deă primejdie,ă dină amândou ă
p r ile.ă C ciă scrie:ă "Domnindă oamenii,ă aă venită vr jmaşulă şiă aă sem nată
neghin ăprintreăgrâuăşiăs-a dus"4.
Deciănuă tar ă rostă atragemă luarea-aminteăc ă neghineleă vr jma-
şuluiăvorăs lb t ciăoileăîmpotrivaăp storilor...
Ceea ce se petrece în mic, într-unăom,ăseă petreceăşiăînămare,ăînă
omenireaăîntreag .ăCeeaăceăseăpetreceăînămicrobiologieăseăpetreceăşiăînă
macrobiologie,ă înă societateaă omeneasc ;ă cuă deosebireaă c ă oă mic ă
strâmbare dintr-unăins,ăcuăîntindereaăşiăcuălungimeaădeăvreme,ăpoateădaă
întreăoameniăoăr t cireăcumănuăs-a mai pomenit. De la faptul neînsem-
natăc ăunuia,ăînvestităcuăputere,ăiăs-a strâmbatămintea,ăeăcuăputin ăs ăse
1 3
Ioil 2, 15-16. Iezechiil 7, 26.
2 4
1 Corinteni 7, 26-31 Matei 13,25.
ICONOMII TAINELOR 277
ajung ă laă izgonireaă aă milioaneă deă oameniă deă subă ascultareaă luiă
Dumnezeu.
Faptulăc ăIisusăaăvenitălaănunt ăcuăuceniciiăS i1 dovedeşteăc ădeă
laă nunt ăseă începeă primaă minuneă dumnezeiasc ă spreă bine;ădeăaciăseă
ridic ăoăstavil ăîmpotrivaăpustiiriiăfiriiăomeneşti.ăDeăaceeaăseăridic ăşiă
nuntaădinădesfrânareălaăcinsteaădeătam ,ăîntreăceleăşapte,ătocmaiăpentruă
caă oameniiă s ă seă simt ă şiă s ă nuă maiă îng duieă într-însaă şerp riaă f r -
delegilor.
Dreptăaceea,ăziceăSfântulăMaxim:ă"Nimeneaăp c tuind,ănuăpoateă
aveaă spreă ap rareaă p catuluiă sl biciuneaă trupului.ă C ciă unireaă cuă
Dumnezeu-Cuvântulăaăînt ritătoat ăfirea,ăprinădezlegareaăeiădeăblestem,ă
nemail sându-neă niciăoăap rareă pentruăpornireaă cuăvoieă spreăpatimi.ă
C ciădumnezeireaăCuvântului,ăfiindătotdeaunaădup ăHarăînăceiăceăcredă
înăEl,ăveştejeşteădinătrupălegeaăp catului"2.
înă veacurileă deă aură aleă creştinismului,ă tr ireaă înă Hristosă eraă maiă
puternic ăşiă maiă întins ă întreă creştini;ă aceastaă leă f ceaă uşoar ă luptaă cuă
patimile;ăînăveaculănostruăîns ,ăcândăDumnezeuăaăajunsădeărâs3 chiar
întreăcreştini,ăaămaiăvorbiădeălupt ăcuăpatimileăînsemneaz ăs - iăaprinziă
paie în cap. De aceea azi, oricât ne-ar costa îndr znealaă aceasta,ă
trebuieăs ăînduplec măpeăoameniălaăoăvia ă maiăcurat ,ă - c ciădeăeaă
atârn ăoăcredin ămaiăluminat ,ăşiădeciământuirea.ăDreptăaceeaăiauăînă
ajutorăpropriaălorămizerie,ăprecumăşiăînfricoşareaădeăurm ri,ăcaăşiămaiă
mari mizerii. Calea aceastaă eătreab ădeă cârpaci,ăpentruăc ăoătr ireăînă
Hristos ne-arăscutiădeăvorb .ăDeăaceştiaăîns ăcareăs ătr iasc ăvia aăînă
Hristos,ărarădac ăseămaiăafl ;ătrebuieăn scu i,ăalt ăcaleănuăr mâne;ăc ciă
cuăceăvine,ăcumăvine,ăcredin aăvaăajungeăs ăseăstrâmbeăşiăînătotăfelulăs ă
seăsting .
Cunoştin aă mântuirii4,ă deă undeă odat ă luminaă caă soareleă întreă
noroade,ăaziăabiaăseămaiăz reşteăcaăoăstea,ăc ciăgloateleăşedăînăîntu-
nerec5 şiăînăumbraămor ii.
Cunoştin aă mântuiriiă trebuie,ă cuă oriceă pre ,ă reaprins ă întreă
oameni.
1
Ioan 2, 2.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFiloca-
lia, ed. 1, voi. 3, p; 255. 'ieremia 6, 10.
1 Timotei 2, 4. "Matei 4, 16.
278 C RAREAăÎMP R IEI
DESTINUL TALANTILOR
Luca 19:
16. Un om de neam mare (Iisus) s-a dus într-o
ar ăîndep rtat ăcaăs -şiăiaăînt rireăcr iasc ăşiăs
seăînapoieze.ă(Aădouaăvenireăcaăîmp ratăşiăJude
c tor.)
17. Şiăaăchematăpeăzeceărobiăaiăs iăşiăle-a dat
zeceătalan iăşiăaăzisăc treăei:ăNegu tori iăcu ei
pân ăvin.
18. Darăcet eniiăluiăaveauăur ăpeăel,ăşiăauătrimis
solieăînăurmaălui,ăzicând:ăNuăvremăcaăacestaăs ăfie
crai peste noi.
19. Cândăaăvenităînapoi,ădup ămult ăvreme1, cu
înt rireădeăcrai,ăaăporuncităs -i cheme pe acei robi
c roraăleăd duseăbanii,ăcaăs afleăcineăceănegu
toriăeăaăf cut.
Talan iiă suntă talentele:ă înzestr riă cuă daruri,ă misiuni,ă slujbeă
duhovniceştiăşiăslujiriăcet eneşti;ămeşteşugulăartelor;ămeşteşugulăştiin-
ei,ăaăoric reiăştiin e,ădarulăchivernisimăavu iei;ăpeăscurtăvalorileăcultu-
rii: valoareaămoral ,ăpolitic ,ăteoretic ă(ştiin a),ăestetic ,ăeconomic ăşiă
religioas 2.ăIarăslujitoriiăsuntăoameniiăînzestra iăcuătoateăacesteăvaloriă
sau talente.
Şiăf r ăvorb ,ăs-arăpricepe,ădinăfelulăcumăeăpus ăproblema,ăc ă
toate valorile, talentele, ar trebuiăs ăseănegustoreasc ăîntreăoameni,ăînă
favoareaăluiăDumnezeu,ăc ciăprecumăesteăoăierarhieăaăvalorilor,ătotăaşaă
este un Ierarh al lor.
Dar,ăziceăparabola,ăc ăuniiădinătalenta i,ăn-auăvrutăs -l recunoas-
c ădeăst pân,ă80%ăauăf cutărebeliuneăîmpotrivaăSt pânului averii.
Aceştiaă suntă ceiă ceă socotescă c ă suntă aleă loră darurileă dateă deă
Dumnezeu.ăEiăseăumfl ăcuăp rereaădeăsine,ăîşiăafum ăminteaăcuămân-
driaăşiăscotăafar ăpeăDumnezeuădinănegustoriaălor.ăToat ăzdroabaălorăeă
egal ă cuăîngropareaătalantuluiăînăp mânt.ăAănu lucra cu valorile, în
sensul în care le-aărostuităDumnezeu,ăînseamn ăaăieşiădinăierarhieăşiăa
faceă anarhie.ă Deciă 20%ă petrecă înă ierarhieă şiă 80%ă înă anarhie:ă exactă
situa iaăaă20ăde oi în mijlocul a 80 de lupi.
DarăminuneaăluiăDumnezeuăeăc ăoileăbiruieălupii!ăAvemăm rtu-
rieăistoriaăcreştinismului.ăCândăputeriiăpolitice,ăînăpersoanaăîmp ratuluiă
dină Romaă sauă Bizan ,ă iă seă suiaă mândriaă luciferic ă laă minte,ă pretindeaă
poporului, nu numai supunere,ăciăşiăînchinare.ăSeăf ceaăpeăsineăzeu,ăîşiă
comandaăstatuie,ăoăduceaălaăPanteonăşiăcereaălumiiăînchinare.
Creştiniiăîns ănuăseăînchinauălaăidoli.
Zeulă împ rată seă ciocneaă astfelă deă Dumnezeulă creştinilor,ă şi,ă
fiindc ănu-Lăputeaăînl turaădinăcale,ăucideaăpeăcreştiniăf r ăjudecat ,ăîiă
ardeaădeăvii,ăîiăr stigneaăpeăcruce;ăcreştinii,ăf r ăs ăaib ăvreoăvin ,ăcuă
r bdareaă lor,ă scoteauă dină min iă peă zeulă mincinos.ă Seă întâmplaă vreoă
nenorocire?ă Creştiniiă suntă deă vin !ă Nuă plou ,ă creştiniiă suntă deă vin ;ă
ieşeauăapele,ăcreştiniiăsuntădeăvin ;ăîncol eauăbarbariiăimperiul,ăcreşti-
nii sunt de vina, - creştiniiălaălei!...
Iat ăvalorileăînăconflict,ăputereaăpolitic ,ăumflat ădeătrufie,ăînfi-
gândăgheareleăînăgrumazulăsmereniei,ăşiătotuşi,ăs-aăv zutătrufiaăc zândă
frânt ăînăfata smereniei.
Pavelă înv aă peă creştini:ă "Supune i-v ă st pânirii,ă c ciă nuă esteă
st pânire,ăf r ănumaiădeălaăDumnezeu;ăiarăceleăceăsunt:ădeăDumnezeuă
sunt rânduite"1.
N ravulă gheareloră eă cuă r d ciniă b trâne.ă Ină istoriaă Egiptului,ă
cât ăvremeăfaraoniiărespectauăreligia,ădinastiileălorăd inuiauămulteămiiă
deăani.ăDeăîndat ăceăşi-auăridicatămânaăasupraăpreo ilor,ăs-aăispr vităcuă
ei;ă templeleă şi-auă închisă luminileă ştiin ei,ă piramideleă auă r masă monu-
menteăaleămor iiăşiădinastiileăs-au stins. Unul dintre faraoni sfârşeşteăcuă
toat ăoasteaăînăfundulăM riiăRoşii2.
Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valo-
rileă şiă le-aă pusă înă conflict.ă înăvaloareaă politic ătrufiaă stârneşteă tirania,ă
terorismul,ă dictatura;ă înă religie,ă inchizi ia,ă despotismul,ă protestantis-
mul;ă înăştiin ăşiă economie,ă materialismul;ă înăart ,ăsenzualismul;ăînă
toateăaăb gatăanarhiaăfa ădeăDumnezeu,ăIerarhulălorădeădrept.ăDeci,ăceă
vorăzice,ăcândăliăseăvaăcereăsocoteal ?
Romani 13, 1.
Ieşireă14,ă28.
ICONOMII TAINELOR 281
Ieremia 1,5.
282 C RAREAăÎMP R IEI
oamenii.ă Eă fricaă oiiă deă lup.ă Dară dac ă şiă Iisusă s-ară fiă înfricoşată deă
oameniăşiădeăiad,ăceăs-arăfiăalesădeăn dejdeaănoastr ?ăTainaăluiăIisusăeraă
c ăînătrupulăLuiăseăascundeaăDumnezeu;ăiarătainaănoastr ,ăaăcreştinilor,ă
eăc ăînăf pturaănoastr ăseăascundeăHristos.ăAciăeăminuneaăc ăoileăbiruieă
lupii, oricât de mare le-ar fi haita. Spre a vedea cu ochii o minune ca
aceasta,ănuăeădecâtăoăsingur ăcaleădeăurmat:ăvia aăcurat ă- potrivit ăcuă
firea - careăajut ăşiăoamenilor,ăşi-Iăajut ăşiăluiăDumnezeu,ăcaăs ăneă
poat ăajuta.ăNu-iăaltăchipăobişnuităde-aăsurpaăzidulăşiăde-aăsub iaăv lulă
ceădesparteăpeăoameniădeăDumnezeuăşiăbag ăhaosulăînăzidire.
C ciăp catulădesfrâuluiăşiăaătoat ăf r delegeaăîntârzieăsauăface cu
neputin ăar tareaăşiădes vârşireaăvie iiăluiăHristosăînănoi.ăC ănumaiădeă
seăvaăar taăvia aăluiăHristosăînănoi,ăvomăcunoaşteă intaăspreăcareătrebuieă
s ătindemăşiăneăvomăîn elegeărostulăpeăp mânt.
înăcopiiiăveni iădintr-oăvie uireăcurat ăaăc s toriei, precump nescă
înclin rileăbuneăşiănu-iăbiruieăîmprejur rileăreleăaleămediului,ăceăeven-
tual l-arăg siăşi,ăpoateăc ,ăchiarăîmpotrivaăacestuiămediuăsuntărândui i.ă
Eiăsuntădeămiciămaiăstr veziiăpentruăDumnezeuăşiăprinăaceastaăseăvedeă
c ăauăchemareăs -l fie ucenici,ăiar,ădac ăvremeaăle-oăvaăcere,ăIiăvorăfiăşiă
mucenici.
Ună b rbată deă ştiin ,ă careă m rturiseşteă înă mediulă s uă peă
Dumnezeu,ă adeseoriă eă mucenic;ă ună conduc toră deă neamuri,ă dac ă seă
declar ă atârn toră deă Dumnezeu,ă deă asemeneaă eă mucenic,ă caă şiă cumă
atârnarea deă Dumnezeuă ară fiă oă mareă sl biciuneă şiă vinov ie.ă Şiă aşaă
p escăpeărândăto iăd rui iiăluiăDumnezeuăcândănuăseăînvoiescălaăsfatulă
lumii,ăs ătâlh reasc ăpeăDumnezeuădeădarulăceăli—1 dase spre tot lucrul
bun,ăceăauăs -lăîmplineasc ăînălume.
Cuăcâtă"v lul"ă esutădinăp cateăşiăaşternutăpesteăochiulăconştiin-
eiăeămaiăsub ire,ăcuăatâtăceiăd rui iăafl ămaiărepedeăcineăsuntăşiăceătri-
mitereă auă deă laă Dumnezeu.ă Iisus,ă caă omă adev rat,ă n-aveaă niciă ună v lă
desp r itor,ăîncâtălaă12ăaniăspuneaădreptuluiălosifăşiăSfinteiăFecioare, cu
aerulăcelămaiănaturalăcuăputin :ă"N-a iăştiutăc ăînăcasaăTat luiăMeuămiă
seăcadeăs ăfiu?"1 Era în templul din Ierusalim, înconjurat de bogoslovii
legii vechi, întrebându-iăşiăr spunzându-le din Scripturi.
Deciă sfin ii,ă drep iiă prină excelen ,ă pe m suraă credin eiă şiă aă
cur ieiălorămoştenit ădinăp rin iăşiăsporit ăcuăpropriaălorăosteneal ,
1
Luca 2, 49.
ICONOMII TAINELOR 283
suntăoăcuvântareăvie,ăpentruăc ăauăîntr-înşiiăpeăDumnezeu-Cuvântul,
Celăceăstrig ăprintr-înşiiăvoiaăSaăc treăceilal iăoameni. In jurul acestora
seă înt reşteă şiă seă întindeă credin a,ă şiă mul iă seă mântuiesc.ă Prină eiă seă
potoleşteăanarhia,ăprinăeiăseărestabileşteăechilibrulăşiăarmoniaăşiăprinăeiă
şiăceilal iăîntrev dăpeăDumnezeu.ăSfin eniaăeătocmaiăaceast ătranspa-
ren ăaăluiăDumnezeuăînăf pturaăSa,ăprieteniaăaceeaădeămareăcuviin ăaă
sufletuluiăcuăTat lăs uă- singuraăsitua ieănormal ăşiădeălaăsineăîn eleas ă
aăomuluiăşiăaăoamenilor.
DREPTULăINTREăIUBIREăŞIăSABIE
1
Maleahi 2, 7.
2
Isaia 28, 7.
3
Isaia 24, 2.
IC0N0MII TAINELOR 285
1
în elepciuneaăluiăSolomonă4,ă16-17.
2
Alexis Carrel, op. cit., p. 264.
286 C RAREAăÎMP R IEI
Suntămultămaiămulteălucrurileăpeăcareănuăleăştim,ădecâtăceleăceăleă
ştimădespreăom;ădarăceeaăceăştimăsigurăeăc ăspiritulănuăeăîngr ditădeă
celeă4ădimensiuniăaleălumiiăv zute.
OareădeăceăînvinuieşteăDumnezeuăpeăoameniădeăfaptulăc ănuăseă
maiănaşteădreptulăprintreădânşii,ăşiăc ăeiănuăbag ădeăseam ?ăR spunsulă
eă urm torul:ă drep iiă suntă unelteleă luiă Dumnezeu,ă prină careă sf tuieşteă
neamurileă şi,ă prină rostulă lor,ă faceă cuă putin ă milostivireaă Saă pesteă
oameni;ăpeăcândădac ănu-iăare,ăoameniiăvorădaăpesteăurgiaădrept iiă
Sale,ădup ăfapteleălor.ăFamilia,ăcuăroadeleăeiăîmpov rateădeăf r delegi,ă
îl aduceă peă Dumnezeuă laă impas;ă dreptă aceeaă oameniiă suntă traşiă laă
r spundereăşiăseăafl ăînăaceeaşiăprimejdieăcaăsmochinulăf r ăroad 1.
Primulădrept,ăcareăaăstatăînainteaăluiăDumnezeuăpentruăal ii,ăaă
fost Avraam3. Altul a fost Moise, care chiar a strâmtorat pe Dumne-
zeu,ă caă s ă ierteă norodulă careă f cuseă p cată mare,ă închinându-se la
vi elulădeăaur,ăzicând:
ŞiăDumnezeuăascult ădeăom.
Altă drept,ă Iisusă Navi,ă urmaşulă luiă Moise,ă intrândă înă p mântulă
f g duin ei,ălaăoălupt ăcuăAmoreii,ăs-aărugatăs ăsteaăsoareleăşiăs-a oprit
1 4 7
Iisus Navi 10, 14. 3 Regi 22, 19. Daniil 4, 24, 26, 29.
2 5 8
î^aum 1, 3. Daniil 4, 14. Iezechiil29, 18.
3 6
Amos 3, 7. Ibidern.
288 C RAREAăÎMP R IEI
Cârmuireaă neamuriloră totă deă susă seă face.ă Esteă şiă oă isp şireă aă
neamurilor. Aceasta s-aădest inuităprimaădat ăluiăAvraam:
La plinirea vremii prezise, când evreii s-au întors din Egipt, alte
taineădinăCarteaăisp şiriiăvedeăSolomon,ăprivindăînd r tulătimpului.ă
Iat ăcumăi-a judecat Dumnezeu pe egipteni:
Dintre cele 10 pedepse, cea mai grea a fost noaptea cea de trei
zile,ăcuăînfricoş rileăeiăcumplite,ă"careăveniser ăpesteăeiădinăIad" 3.
'Danul 4, 31,34.
'Genez ă15,ă13-14,16.
în elepciuneaăluiăSolomonăă17,ă14.
ICONOMII TAINELOR 289
A,
Intr-însaă liă seă dezveleauă p cateleă loră ascunse.ă Eaă eraă icoanaă
întunereculuiăceăaveaăs -iăînghit ăpeăurm .ăAzvârli iăîncoaceăşiăîncolo
peăp mântăşiăpeăjum tateămor i,ăeiăd deauăpeăfa ăpricinaăpentruăcareă
mureau.ăC ciăvedeniileăce-iăîngroziser ăleădest inuiser ălucrul,ăcaăs ă
nuă moar ă înă neştiin :ă pentruă ceă p timescă atâtaă r u1.ă Iat ă şiă sfârşitulă
judec iiăluiăDumnezeuăcuăei:ădezastrul militar al lui Faraon:
în elepciuneă19:
6. Oămânieăneîndurat ăprigoneşteăpeănelegiui i
pân ăînăsfârşit,ăfiindc ăDumnezeuăştiaădeămai-
nainte care va fi petrecerea lor.
7. C ădac ăegiptenii,ădup ăceăauăl satăpeăIsrail
caăs ăpleceăşiăcuămareăst ruin ăi-a zorit la drum,
avea-vorăp reriădeăr uăşiăvorăîncepeăs -iăurm
reasc .
8. Cuăadev rat,ăcândănuăispr viser ădeăjelit
peămor iiălorăşiăplângeauăînc ălaămorminteleăcelor
ucişi,ăunăaltăgândănebunescăle-aăvenităşiăauăînceput
caăpeănişteăfugariăs ăurm reasc ,ăpeăaceiaăpe care
îiăzoriser ăcuărug min i,ăs ăpleceădeălaăei.
9. Laăaceastaăîiăatr geaăpedeapsaădeăcareăerau
vrednici,ăc ciădespreăceleămai-nainte întâmplate ei
nuămaiăaveauă inereădeăminte,ăcaăs ăseăîmplineasc
şiăceeaăceămaiălipseaădinăurgiileăsuferiteădeăei,
10.AşaăîncâtăpoporulăT uăs ăs vârşeasc ănecre
zutaăluiătrecereăprinămare,ăiarăegipteniiăs ădea
pesteăoămoarteăn prasnic .
Levitic 18:
27. S ănuăv ăîntina iăcuănimicădinăacestea,ăc ci
cu toate acestea s-auăîntinatăp gânii,ăpeăcareăEuăîi
izgonescădinainteaăfe eiăvoastre,
28. C ăs-aăîntinatăp mântulăşiăamăprivităla
nelegiuirileălorăşi aălep datăp mântulăpeăceiăceătr
iau pe el.
29. Iarăvoiăs ăp zi iătoateăporuncileăMeleăşi
toateălegileăMeleăşiăs ănuăface iăniciăunaădinătic
loşiileăacestea,ăniciăb ştinaşul,ăniciăveneticul,ăcare
tr ieşteăîntreăvoi,
29. C ătoateăăurâciunileăăacesteaăle-auăf cut
oameniiăp mântuluiăacestuia,ăcare-i înaintea voas
tr ,ăşiăs-aăîntinatăp mântul;
30. Caănuăcumvaăăs ăv ălepedeăăşiăăpeăăvoi
p mântul,ăcândăîlăve iăîntina,ăcumăaăaruncatăelăde
la sine pe popoarele care au fost înainte de voi.
Oseia 4:
4. Asculta iăcuvântulăDomnului,ăvoiăfecioriăai
luiăIsrail,ăc ciăDomnulăst ălaăjudecat ăcuălocuitorii
p mântului,
5. C ciănuămaiăesteăcredin ,ăniciăiubire,ănici
cunoaştereădeăDumnezeuăînă ar .
6. To iăjur ăstrâmb,ămint,ăucid,ăfur ăşiăsuntădes
frâna i;ăs vârşescăfapteăsilnice,ăiarăsângeleăv rsat
curge peste sânge.
ICONOMII TAINELOR 291
N r vi iă cumă erauă cuă p catele,ă n-auă ascultat;ă deă aceeaă maiă mult ă
urgieăşi-auăîngr m dităpesteăcap,ăad ugândăaăfaceărele,ăpân ăcând,ăprină
Iereraiaă proorocul,ă Dumnezeuă leă d ă deă ştireă d râmareaă Ierusalimuluiă şiă
ducerea în robie. E interesant momentul acesta istoric, în care proo-
roculăseălupt ăcuăregeleăcaăs -lăîndupleceăs ăseăpredeaăf r ărezisten ,ă
caăs ăscapeăcuăvia ,ădarăregeleă- în temeiul datoriei de rege - prefer ă
s ămoar ,ădarăs ăseăpredea,ă ba. Prevestirea aceasta, care era o urmare a
vie uiriiă tic loaseă aă poporuluiă şiă aă regelui,ă oă motiveaz ă Dumnezeuă luiă
Ieremia, zicând: "Poate, auzind toate necazurile ce mi-am pus în gând s ă
le fac1,ă voră ascultaă şiă seă voră întoarceă fiecareă deă laă caleaă saă ceaă reaă şiă
atunciă voiă schimbaă strâmtorareaă peă careă vreauă s ă le-o fac, pentru
faptele lor cele rele"2.
Pentruă cuvântulă acestaă îns ,ă erauă s -l omoare pe Ieremia3.ă C ciă
cuvântul Domnului era de râs la ei4 şiă şi-auă b tută jocă deă trimişiiă luiă
Dumnezeuă şiă n-auă inută seam ă deă cuvinteleă Lui,ă peă proorociiă Luiă i-au
batjocorit,ăpân ăceămâniaăluiăDumnezeuăs-aăpogorâtăpesteăpoporulăS u,ă
cât acesta n-aămaiăavutăsc pare5.
1 4
Ieremia 36, 3. Ieremia 6, 10.
2 S
Jeremia 26, 3. 2 Paralipomena 36, 16.
3 6
Ieremia 26, 11. Ieremia 14, 20.
292 C RAREAăÎMP R IEI
Laăjaleaăaceastaăseăad ugaăunaăşiămaiămare:
1 4
Ieremia 15, 1-2. Plângeri 4, 10.
2 5
Plângeri 3, 8. Plângeri 2, 14.
3
2 Paralipomena 36, 17-20.
ICONOMII TAINELOR 293
Oare de ce s-aăostenităDumnezeuă1500ădeăaniăcuăucigaşiiădrep-
ilor,ătrimi ându-leăpeăto iăvestitoriiăS i,ăînăfiecareăzi,ădis-de-diminea 3,
adic ălaăoăvremeăcândăseămaiăputeaăînl turaăosânda ce le atârna peste
creştetăşiăseămaiăputeaăabateăurgia,ăcareăseăpogoraăcaăfocul,ăpesteăf r -
delegileălorăf r ăseam ?
CRINUL DE PE CRUCE
Era ascuns în neamul acesta un mare destin: Taina cea din veac
ascuns ăşiădeăîngeriăneştiut .ăTrebuia,ăeraăscrisăîn istoriaănev zut ,ăcaă
laă plinireaă vremii,ă s ă r sar ă întreă oameniă crinulă neamuluiă omenesc:ă
SfântaăFecioar ,ăMaicaăDomnului.
Trebuia re-creareaăacesteiăzidiri,ăpovârnit ăiremediabilăspreăplataă
p catului,ăspreăneîndurataămoarte.ăPrinăpoporulăiudeuăeraăprev zut ă
eraăcreştin ,ăceaădinăurm ăstr danieăaăluiăDumnezeuăînăpersoan ,ăceaă
dinăurm ădintreăm surileăceămaiăr mâneau.ăSinguraărezolvare,ăcareă
faceăvia aăneamurilorăcuăputin ,ănuăafl ăîntreăiudei,ădecâtăfaptaăceaămaiă
ucigaş ăaălor,ăceaădinăcurteaăluiăPilatăşiădeăpeădealulăC p ânii.
Crinul Bunei Vestiri, pe care dragostea L-a coborât din Cer
întreăoameni,ăiudeiiăîlăr stignir ăpeăcruce.ăCuăfaptaăaceastaăucigaş ,ăeiă
ieşir ădinădestinulălor,ăpentruăcareăosteniseăDumnezeuăcuăeiăatâtaăamară
deăvreme,ăşi-şiăb gar ăneamulăsubăro ileăblestemului.
1
Ieremia 23, 14-15.
2
Ieremia 23, 1. 3
Iereşaiaă7,ă25,
294 C RAREAăÎMP R IEI
De aceea:
1
Oseia 3, 4-5.
2
Matei 27, 25.
3
Romani 5,9.
ICONOMII TAINELOR 295
Ei n-auă în eles,ă c ă deă aceeaă petrecă aceleă "zileă f r ă num r",ă
zile deăfoamete:ă"Nuăfoameteădeăpâineăşiănuăseteădeăap ,ăciădeăauzită
cuvinteleăDomnului.ăŞiăeiăseăvorăcl tinaădeălaăoămareăpân ălaăcealalt ă
şiădeălaăMiaz -noapteălaăR s rit,ăşiăvorăcutreieraăp mântul,ăc utândă
cuvântul Domnului, dar nu-1 vor afla"1.
Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vor-
beşte!...
Toat ă tragediaă acestuiă popor,ă ceă seă vr jm şeşteă deă moarteă
cuă Iisusă Hristos,ă eă oă mareă lec ieă aă luiă Dumnezeuăpeă careă oăarat ă
neamuriloră creştineă pân ă laă sfârşitulă zilelor. Istoria se va repeta cu
oricare dintre neamurile care vor face ce-auă f cută ei.ă Aceleaşiă
fapte aduc aceleaşiă urm ri,ă deciă pricinuiescă aceeaşiă istorie;ă pentruă
asta nu trebuie s ăfiiăproorocădeloc.
R SPUNZ TORII
Amos8, 11-12.
296
C RAREAăÎMP R IEI
Pentru o alunecare a omuluiă deă laă numeă laă num r^ă auă s ă deaă
seamaă to iă înzestra iiă luiă Dumnezeu,ă ceiă cuă daruri,ă cuă r spunderi,ă cuă
m riri,ăcuăputeriăşiăcuătotăfelulădeăharuri.
Regeleă David,ă înzestrată deodat ă cuă darulă st pâniriiă şiă cuă darulă
proorociei,ăaăc p tatăoăstraşnic ăpedeaps ,ănumaiăfiindc ăaăîndr znităs ă
numere poporul1. Darul proorociei i s-a luat o vreme, iar din popor i-
au murit 70 de mii de oameni - şiădoarăelăgreşise,ănuăpoporul2.
Deciăînaintest t toriiăşiăde in toriiăputeriiăauăs ădeaăseama,ăchiară
deăvenireaăs bieiădup ădreptate,ădup ăcumăniăseădest inuieăaceastaăprină
Iezechiil,ăv z torulătainelor.
Iezechiil 33:
1. Fost-aăcuvântulăDomnuluiăc treămineăşiămi-a
zis:
2."Fiulăomului,ărosteşteăcuvântăc treăfiiiăpopo-
ruluiăt uăşiăleăzi:ădeăvoiăaduceăsabieăasupraăuneiă
riăşiăpoporulă riiăaceleiaăvaăluaădinămijloculăs uă
unăomăşi-1ăvaăpuneăstr jer,
3. Şiăel,ăv zândăsabiaăvenindăasupraă rii,ăva
trâmbi aădinătrâmbi ăşiăvaăprevestiăpoporului;
4. Deăvaăauziăcinevaăsunetulătrâmbi ei,ădarănu
seăvaăp zi,ăcândăvaăveniăsabiaăşi-1 va prinde, sân
geleăaceluiaăvaăfiăasupraăcapuluiăs u.
5. Pentruăc ăaăauzităglasulătrâmbi eiăşiănuăs-a
p zit,ăsângeleăluiăasupraălui;ăiarăcelăceăseăvaăp zi,
îşiăvaământuiăvia aăsa.
6. Dac ăîns ăstr jerulăaăv zutăsabiaăvenindăşi
n-aăsunatădinătrâmbi ,ăşiăpoporulăn-a fost pre
vestit,ăatunciăcândăvaăveniăsabiaăşiăvaăridicaăvia a
cuiva, acela s-aăr pităpentruăp cateleălui,ăădar
sângeleăluiăîlăvoiăcereădinămânaăstr jerului.
7. Şiăpeătine,ăfiulăomului,ăte-amăpusăEuăstr jer
caseiăluiăIsrail,ăşiătuăveiăauziăcuvântulădinăgura
Mea,ăşi-i vei vesti din partea Mea.
1
2 Regi 24.
2
2 Regi 24, 17.
ICONOMII TAINELOR 297
1 5
lezecbiil 3, 21. Isaia 50, 7.
2 7
Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58. Moan 10,11.
3
Isaia 53, 11. 1 Petru 4, 18.
4
Ieremia 1, 18.
_j
298 C RAREAăÎMP R IEI
2 Petru 3:
10. Ziua Domnului va veni ca un fur. Atunci
cerurile pieri-vor cu vuiet mare; stihiile, arzând se
vor desface,ăşiăp mântulăşiălucrurileădeă peă elăvoră
arde de istov.
ICONOMUL NEDREPT
şiă oriceă ascultareă deă st pânulă nebună ală p mântuluiă îngr m deşteă peă
oameniăsubăpovaraăuneiădatoriiăsauăgreşeliăt cuteăluiăDumnezeu.
Deci,ădac ădeăfaptăşiădeădrept,ăproprietateaăşiăst pâniaălumiiăeăaă
luiăDumnezeu,ăatunciăomulăeănumaiăunăfelădeăchiriaş,ăunăfelădeăadmi-
nistratorăşiănicidecumăproprietarulăabsolutăalălumii.ăC ,ădeăseăvaăcredeă
st pânăabsolutăalălumii,ăseam n ăcuăcredin aăîngeruluiănebun.ăPentruă
caăs ăînfrânezeăpeăomădeălaăoăc dereăcaăaceasta,ăDumnezeuă1-a numit
iconomănedrept,ăpeădeăoăparte,ăpeămotivulăc ăn-are proprietatea abso-
lut ,ăciănumaiăproprietateaărelativ ;ăiarăpeădeăalt ăparte,ăcaăs -lăfereasc ă
deăc dereaăînănebuniaăîngeruluiăr u.ăAşadar,ădeăîndat ăceăseăd ăpeăsineă
proprietarăabsolutăalălumii,ăseăciocneşteăcuăDumnezeu,ăîlăt g duieşte,ăîlă
înl tur ,ăîlăexpropriaz ,ăşiăcuăastaăcredeăîntocmai ca Lucifer. Nu-şiăd ă
seamaă bietulă omă c ,ă primindă ispita,ă vaă fiă zdrobită subă d râm turileă
proprieiăsaleăiubiriănebune.ăCândăomulăseălipeşteădeăf ptur ,ădeăavu ie,ă
deăslav ,ăacesteaăiăseăfacămamona,ăcareăînsemneaz ăbaniăsauăbog ii.ă
Deciă nuă po iă slujiă şiă luiă Dumnezeuă şiă luiă mamona.ă Cuă toateă acestea,ă
Dumnezeuă laud ă peă iconomulă pârât,ă careă şi-aă f cută prieteniă dină
mamonaănedrept ii,ăşi-iăf g duieşteăc -1ăvaăprimiăînăîmp r ieăcândăoă
vaăispr viădeărisipit,ădup ălegeaădumnezeiasc ăaăiubiriiădeăoameniă- se
în elegeăc ăeăvorbaădeărisipireaămamonei.ăDeăaciăputemăscoateăîn ele-
sulăbog iei:ănuăs r ciaăteământuieşte,ăniciăbog iaănuăteăosândeşte;ăşi,ă
precumăniciăbog iaănuăteământuieşte,ăaşaăniciăs r ciaănuăteăosândeşte,ă
ciăprecumăaiăsufletul,ăşiăfa ădeăbog ieăşiăfa ădeăs r cie.
Eştiăs racăşiăzorităcuăgândulădup ăavu ie,ăiat ăc ănuăteământu-
ieşteăs r cia.ăEştiăbogat,ădarădesf cutăcuăinimaădeăbog iaăta,ăiat ăc ănuă
teăprimejduieşteăbog iaăta.ăFaptulăcumăstaiăcuăsufletul:ăşiăfa ădeăunaăşiă
fa ădeăalta,ădeăastaăatârn ământuireaăsauăosândaăta.
Mamonaă nedrept iiă areă ună mareă ap r tor:ă vi elulă deă aur,ă careă
împungeă peă to iă ceiă ce-ară încercaă s ă oă risipeasc ă laă s raciiă lumii.ă
St pânulăvi eluluiăfaceăpâr ălaăDumnezeuăasupraăiconomilorănedrep i,ă
careă îns ,ă risipindă vi elul prin iubirea de oameni, s-auă f cută maiă
în elep iădecâtăfiiiăluminii.l
Bietulă Dumnezeu,ă s racul,ă n-areă undeă s -şiă pleceă capul,ă c ă
boga iiăşiăpanaăceaăviclean ăaăc rturarilor2 lumii acesteia L-au expro-
1
Luca 16, 8.
2
Ieremia 8, 8.
300 C RAREAăÎMP R IEI
P rin iiă auă zisă c ă singuraă noastr ă avu ieă cuă adev rată suntă
p catele.ăC ci,ădup ăei,ănuăeştiăproprietarulădecâtăalălucruluiăpeăcareă
l-aiăf cutădinănimic.ăIar,ăîmplinindăcondi iaăasta,ădinănimicăDumnezeuăaă
f cutăf ptura, iarăf pturaăaăf cutăp catul.
Deci,ădeădrept,ăomulănuăeăalăluiăînsuşi,ăniciăalăaltuiăom,ăciăalăluiă
Dumnezeu.ă Peă deă alt ă parteă p catul,ă ală c ruiă autoră este,ă îlă reclam ă
pentruă elă şiă iă seă ineă deă urm ,ă caă proprietateă deă dreptă - balast de
accident - care poate duceă peă omă pân ă laă stareaă s ă seă lepedeă deă
Dumnezeuăşiăs -lăsteaăîmpotriv ,ăcaăunăcreatorăalăuneiăteribileănout i
- p catulă- tar ăs ăbageădeăseam ăc ăprintr-astaăseăîntoarce,ăcuăisprav
cuătot,ăsubăamaraătiranieăaăneantului,ăadic ăaăhaosuluiădeătotăfelul şiăîn
toateăprivin eleăşiăpoateăc ăpentruătotdeauna.
Asta-iă noutateaă grozav ,ă c ă omulă aă putută s ă fac ă ceeaă ceă
Dumnezeuănuăpoate,ăadic ăr ul.ăFaptulăc ,ădup ăjudecataătuturora,ăpeă
ceiăp c toşiăîiăînchideăînăchinurileăhaosuluiăveşnic,ănuăeăoăr zbunareă
din parteaă luiă Dumnezeu,ă ciă oă consfin ireă aă libert iiă şiă aă decizieiă
viciateăaăomului,ăpentruăcaăacestaăs ăfieăîmpreun ăcuăcrea iaăsaăiubit
- p catulă- înăinfinitulăeternit ii.
P catul,ă aceast ă mamonaă cuă adev rată nedreapt ă aă omului,ă
trebuie risipit; trebuie s ăceremăiertareădeălaăDumnezeuăpentruăatare
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă4,ă10.
ICONOMII TAINELOR 301
agoniseal ,ă precumă şiă ajutorulă caă s-oă împr ştiem.ă Preo iiă suntă aceiă
iconomi ai tainelor lui Dumnezeu, care scad pentru semenii lor,
aceast ămamonic agonisire, iertându-le din datorie. De aceea Lucifer
ridic ăpâr ămareăasupraălorăînainteaăluiăDumnezeu,ăziăşiănoapte,ăşiăleă
r scoal ăîmpotriv ătoateăurgiileăîmpotrivirii.
Deă aceea,ă aveaă dreptateă Sfântulă loană Gur ă deă Aur,ă zicândă c :ă
"Maiă multeă suntă furtunileă careă zbucium ă sufletulă preotului,ă decâtă
talazurile care bântuie marea"2. Iconomii tainelor, slujitorii Sfintei
Liturghii,ă suntă şiă eiă înă m suraă iubirii,ă jertfaă neîncetat ,ă ars ăînă lumeaă
aceasta, pentru mântuirea lumii.
1
Apocalips ă12,ăI I .
2
Sf.ăloanăGur ădeăAur,ăDespreăpreo ie,ăCraiova,ă1941,ăCarteaăIII,ăcap.
VIII, p.61.
VII
ÎMP R IILEăăăăIUBIRII
R
OăSOR ăAăVIE II..
înă hrisoaveleă unuiă b trână dină Sfântulă Munte,ă seă g seşteă întâm-
plareaăurm toare:
"Unăsl b nogăveniseăînăKapsala.ăEraăbolnavădeămaiămul iăaniădeă
zileăşi-şiăpierduseăr bdarea.ăSl biseăcuăsufletulăşi,ăplângând,ăseărugaăluiă
Dumnezeuăs -iăscurtezeăvia a.
Unăîngerăseăar t ăşi-i zise bolnavului:
- Preaăbine,ăfrate,ăDomnulăînămilostivireaăSaănem rginit ăî iăas
cult ărug mintea:ăElăscurteaz ăvia aătaăp mânteasc ,ădac ăteăînvoieşti,
caăpentruăunăanădeăsuferin eăce-aiămaiăaveaădeăr bdatăpeăp mântă- caăs
te cur eştiăprintr-însele, ca aurul prin foc - s ăpetreciătreiăceasuriăîn
muncileăiadului.ăP cateleătaleăcerăcur ireaătaăprinăsuferin eleăpropriului
t uătrup,ăcaătuăs ătr ieştiăsl b nogăînc ăunăanădeăzile,ăc ciăpentruătine,
caăşiăpentruăto iăcredincioşii,ănu esteăalt ăcaleăspreăCer,ădecâtăcalea
Crucii,ăcareăaăfostăar tat ădeăDumnezeu-Omul,ăCelăf r ădeăp cat.ăCalea
Cruciiăteăfaceăs ăsuferi.ăîncearc ădeciăceăsuntăsuferin eleăveşnice,ăunde
mergăto iăp c toşii;ădarătuănuăveiăsuferiădecâtăvremeădeătreiăceasuri,
dup ăcareăveiăfiăsc patădinămunci,ăprinărug ciunileăBisericii.
Nenorocitul începu a cugeta:
- înc ăunăanădeăsuferin eăpeăp mântăeăoăvremeătareălung !ăMai
bineărabdătreiăceasuriăsuferin eleădeădincolo;ăşiăziseăîngerului:ăm ăînvo-
iescăs ămergăînăiad.
îngerul îiălu ăsufletulăşi-1ăînchiseăînătemni eleăiadului.
- Dup ătreiăceasuriăvoiăveniăs ăteăcaut,ăîiăspuseăîngerul,ăcuămân
gâietoareăgr ire.
Dup ăplecareaăîngeruluiătotulăseăîntunec ,ăunăîntunerecădeăsmoa-
l ,ă oă strâmtoareă cumplit ,ă ună vuietă sfâşietoră deă suspine ale sufletelor
p c toase,ăduhuriăreleăcuăochiiădeăv paieăşiăcuăurâciuneaălor,ăîlăîmprej-
muiau,ă şi-iă înghe auă f ptura,ă iară elă nuă seă puteaă ap raă cuă nimic;ă toateă
acesteaă îlă cuprinser ă caă nişteă gheareă deă groaz ă şi-1ă cufundar ă într-o
spaim ă nespus .ă Nuă vedeaă nimic,ă deşiă suferin aă şiă plânsulă strigauă deă
pretutindeni.ăOchiiăarz toriăaiădemonilorăluceauăînăîntunerecăşiăseăve-
deauădeasupraăumbreleălorăpocite,ăcareăseărepezeauălaădânsul,ăgataăs -l
sf râmeăşiăs -lăînghit ăîntr-oăsorbitur ădeăfiar .
Nenorocitul suflet începuăaăstrigaădeăspaim ,ăîns ănuăr spundeaă
nimeniălaăstrig teleăsale,ădecâtăr sunetulăh ului,ăpr p stuitădeădih nii.
Ceasurileăiăseăf cur ăani.ăBaăchiarăiăseăp ruăc ăareăsuteădeăaniăînă
muncileăacelea,ăşiăîngerulătotănuămaiăvenea.ăAşa-1ăîncleştaădezn dejdea
ÎMP RATULEăIUBIRII 307
Pozneădeăasteaăneămaiăfaceăsoraămoarteăşi-cuăalteăprilejuri.ăAşa,ă
deăpild ,ăeăîndeobşteăcunoscutăfaptulăc ăceiăceăcadăn praznicăîntr-o pri-
mejdie de moarte, într-oăclip ăîşiăv dătoat ăvia aălorătrecut .ăTotăcon i-
nutulămemorieiăseădezl n uieăcaăunăpotopăşiăseăpr v leşteăpesteăstrun-
308 C RAREAăÎMP R IEI
gaă conştiin eiă peă careă oă îneac ,ă şiă peă urm ă uit ă totul:ă şi-au pierdut
conştiin a...
Faptulăacesta,ăalăfilm riiăvie iiădeăaniădeăzileăîntr-oăclip ,ăfireşte,ă
nu e de firea trupului, ci de firea sufletului.
Dac ă îmbinareaă sufletuluiă cuă trupulă n-ară fîă strunit ă dină voiaă lui
Dumnezeu,ăînsuşirileăsufletuluiăarăfiăcaănişteăfulgere,ăcareăarăpârliăîntr-o
clip ăf râmaădeă rân ăînăcareăz boveşteăsuflareaăluiăDumnezeu.
Suntemăîns ăoăsuflareădeăiubireăaăluiăDumnezeu.ăAşaăseăfaceăc ,ă
dup ătrup,ăsuntemăunăpicurădeărou ,ăfa ădeăunăcosmosătar ămargini,ă
careăîns ăîncapeătotăînăconştiin aănoastr .
Cândăsoraămoarteăneădezleag ădeătrup,ăneăfaceăunămareăbine,ă
tar ăs ăştimăşiătar ăs ăvrem.ăTotăceăeăr uăînălumeaăasta:ăneştiin ,ănepu-
tin ,ăîntunerecul,ăp catulăcuămiileăluiădeăgheare,ăprinămoarteăînceteaz .ă
R ulăeăosânditălaămoarte,ădeciămoarteaăni-i un ajutor. Nu trupul este
r ul,ădarăprinămoarteăseăomoar ăr ulăcuădes vârşire,ădeăaceeaălaăvremeă
trupulăvaăînviaădinămor i.ăînămoarte-i învierea.
Deocamdat ,ă moarteaă pentruă sufletă eă oă adev rat ă slobozire din
temni ;ă iară pentruă trup,ă încetareaă r uluiă ceă d inuiaă prină mecanismulă
naşteriloră p timaşe.ă Deci,ă cândă vaă fiă înviereaă mor ilor,ă trupurileă voră
dobândiă aceaă muta ieă cosmic ădup ă careă nuăvoră maiă fiăsupuse,ă ca-n
veaculădeăacum,ăîngr dirilorăvremelniciei.
Oameniiăfug,ăcâtăpotămaiă mult,ădeăfiorulăcunoaşteriiă - a unei cu-
noaşteriă deă eiă înşişiă înă rela ieă cuă Dumnezeu,ă înă rela ieă cuă nemurireaă
sufletului,ăînărela ieăcuăbineleăşiăr ul.ăCuăunăcuvânt,ăfugăpân ălaămoarteă
deă oriceă cunoaştereă existen ial .ă Astfel, ceea ce nu cunosc ei, fiind
st pâni iă deă oă leneă biologic ,ă liă seă pareă c ă nuă exist ă deă faptă şiă dormă
vremeaăvie iiăp mânteşti,ăpeăurecheaăaceea.
Situa iaăseăschimb ăbruscăînămomentulămor ii.ăToateălucrurileăpeă
careătrebuiauăs ăleăcunoasc ăînăvremeaăvie ii,ă dar au fugit de ele sau
le-auăt g duit,ăn p descăpesteăeiăcuăoăeviden ădeăneînl turat.ăînăvre-
meaă vie iiă p mânteştiă cunoaştereaă r mâneă laălibertateaăomului:ădac ă
voiaă s ă cunoasc ,ă puteaă cunoaşte;ă nuă voiaă s ă cunoasc ,ă r mâneaă înă
necunoştin .ăîndat ădup ămoarteăîns ,ălibertateaăaceastaăseăsuspend ,ă
şiăsufletulăcunoaşteă rar ă s ă vrea,ăceeaă ceă s-aă ferităs ă fac ă peă cândăeraă
îmbr catăînătrup.
Cunoaştereaă areă dou ă momenteă mari:ă momentulă mor ii,ă cândă
sufletulăseădezleag ădeănecunoştin ,ăşiămomentulăînvierii,ăcând se dez-
ÎMP R IILEăIUBIRII 309
VAMEŞIIăV ZDUHULUI
Cândăaăsunatăceasulăieşiriiădinălumeăsufletulăseăretrageădinătrupăşiă
seăadun ăînspreăcap.ăDeăaceea,ăpentruăceiăceăauădusăoăvia duhovni-
ceasc ăintens ,ăliăseăînsenineaz ăfa aăcuăoălumin ăneobişnuit .ăLaămul iă
dintreăsfin iiănevoitoriăaiăpustiei,ăînăvremeaăieşiriiăsufletuluiăleăstr lu-
ceauăfe eleăcaăsoarele.ăSufletulăeăoăf ptur ăspiritual ăcareănuăareăîngr -
direa pe care o are trupulăşiăniciănu-i stau în cale piedicile trupului. în
vremeaăaceeaăoăconştiin ăîmp cat ăr sfrângeăoăfa ăsenin ,ăpeăcândăoă
conştiin ătulburat ăr sfrângeăoăfa ăîngrozit .
Deăaceeaăîn eleptulăd ăsfatul:
Desfacereaă sufletuluiă deă trupă seă faceă înă vremeă deă treiă zileă p -
mânteşti,ăîncepândădeălaămomentulăpeăcare-1 numim noi moarte. Slujba
înmormânt riiăcorespundeăcu dezlegareaădeplin ăaăsufletuluiădeătrup.
S ăurm rim,ăaşadar,ăc l toriaăsufletuluiădezlegatădeătrup.ăLaăie-
şireaă dinăcortulăp mântesc,ă sufletulătreceă înălumeaă asemeneaă cuă el,ă aă
f pturilorănev zute,ăfieăcuăîngeriiăbuni,ădac ăaăfostăbun,ăfieăcuăîngeriiă
c zu i,ădac ăfapteleăluiăauăfostărele.ăDeăundeăpeăp mântăerauăceasuri,ă
zileă şiă ani,ă dincoloă eă ună veşnică "ast zi",ă oă veşnicieă luminoas ă pentruă
sufletulă careă aă dobândită sfin enia,ă sauă oă veşnicieă întunecoas ,ă neagraă
veşnicie,ăpentruăsufletulăcareăaăiubităstric ciunea.
Acumăd ăsufletulădeădatoriaăcunoaşterii.
Dac ă sufletulă n-a ajuns, sau n-aă vrută s ă ajung ă peă p mântă laă
des vârşitaăcunoştin ădeăsineăînsuşi,ăelătrebuieăneap rat,ăcaăfiin ăspi-
ritual ,ăs ăseăcunoasc ădincoloădeămormânt.ăSufletulătrebuieăs -şiădeaă
seamaă deă ceeaă ceă şi-aă câştigat;ătrebuieăs -şiărecunoasc ă şiăs -şiăpro-
nun eăjudecata,ăînainteădeăa-i judeca Dumnezeu.
Peăp mântăaveaăajutorulăHaruluiădumnezeiescădinăSfinteleăTai-
ne, care-1ăajutaăs ăseăcunoasc ăşiăs -şiăjudeceăpurtarea.ăDincoloănuăseă
mai poate cunoaşteă peă sineă însuşiă prină propriaă luiă libertate,ă c ciă
misiunea de-aădescoperiăsufletuluiăstareaăsaădeăstric ciuneăoăauăîngeriiă
c zu i.ăDemonii,ăst pâniiăr uluiăpeăp mânt,ăauăs -iădeaăacumăpeă fa ă
toateăfapteleăsaleărele,ăpeăcareăsufletulăşiăleăvaărecunoaşteăşiăseăvaătemeă
cumplit.ăPrinărecunoaştereaăaceastaăvaăpreveniăjudecataăluiăDumnezeu,ă
ceaă asupraă sa.ă Deciă toateă greşelileă m rturisiteă laă duhovnic,ă cuă inim ă
înfrânt ăşiăsmerit ăşiăpentruăcareăsufletulăşi-aăf cutăcanonul,ănuăseămaiă
afl ăcaăpiedic ăînăcale,ălaătrecereaăprintreăcumpli iiăvameşiăaiăv zdu-
hului,ăc ciăputereaăluiăDumnezeuăle-aăştersăpeăacesteaădinăc r ileălor.ă
Laă aceast ă înfricoşat ă cercetareă aă sufletuluiă st ă deă fa ă şiă îngerulă
p zitor,ăcareăînso eşteăsufletulătoat ăc l toriaăaceasta.
V mileăcunoştin eiăsuntăpentruăsufleteleădeămijloc,ăcareămaiăv dă
fa aăluiăDumnezeu,ăchiarădac ăvorăfiăosândite.ăVr jmaşiiăluiăDumne-
zeu,ăateii,ăcareăseăînnebunesc,ăzicândăcuăur ăc ănuăesteăDumnezeu,ănuă
maiătrecăprinăv mi,ăeiăfiindăcuătotulăfiiiăpierz rii.ăSufletul acestora îl
tragădinătrupăcuăsil ămareăoădroaieădeădiavoliăşiăosânditulăsufletăn-are
niciăm carămângâiereaăs ăvad - deădeparteăfa aăîngeruluiăp zitor,ădac ă
necredinciosulăacelaăeraădintreăceiăboteza i.
ÎMP R IILEăIUBIRII 311
JUDECATAăPARTICULAR ăAăSUFLETULUI
Dup ăvedereaăiadului,ăsufletulăseăîntoarceăpentruăaătreiaăoar ăs ă
seăînchineăDomnului.ăAcumăeăl murit.ăAăv zutăbineleăşiăr ul.ăAcumănu
312 C RAREA IMPARATlEI
1
2 Corinteni 12, 3.
2
Ibidem.
3
Apocalips ă1,ă18.
ÎMP R IILEăIUBIRII 313
O DESCRIERE A IADULUI
întâiăoădescriereăteologic .
înă împ r iaă luiă Dumnezeuă nuă intr ă nimică necurat.ă Deciă neă
putemăînchipuiăceăpu iniăsuntăaceiaăcareăr mânăînăîmp r ie,ăînc ădeălaă
judecataăparticular ,ăpentruăveşniciaănesfârşit .
Şiăto iăceilal i9
- To iăceilal i,ădeşiăcredincioşi,ădarădac ănuăs-auăcur ităprin
poc in ădeăp cateleălor,ădeămândriaălor,ădeăslavaădeşart ăşiăcelelalte,
trecăînălumeaănev zut ,ăaşa-zicând,ăînăstareădeăboal ,ădarăn-au pierdut
putin aăde-aăajungeăodat ăşiăeiăînăobşteaăBisericiiăluiăHristos.
Darăpân ăatunci?
- Pân ăatunciăsufer ăînăiad.ăC ciăînăiadăsuntămaiămulte feluri de
osândi i.ăUniiăpentruăveciiăvecilor,ăal iiăpân ălaăjudecataădeăpeăurm ,
cândăîiăscoateăBisericaălupt toareădeăpeăp mânt,ăprinărug ciuneăşi
milostenie.
Aici,ăînăvia aăp mântean ,ăvreiăs ăteăpoc ieşti,ăpo iăs ăoăfaci.ăEăoă
fapt ăaălibert iiăvoin ei.ăDincolo,ănuămaiăeălibertateaăvoin ei.ăCeiăceăînă
via aătrupeasc ăauărobităp catului,ăcuăvoiaăerauărobiăînc ădeăaici,ăşiădeă
aiciă şi-auă pierdută libertateaă voin ei.ă Deci,ă înă ceă stareă deă libertateă i-a
surprinsămoartea,ăînăaceeaăvorăpetrece,ăcâtăleăvaăhot rî Dumnezeu.
Sufletulă aă plecată dină via aă aceastaă cuă îndemnareă deă poc in 9
îndemnareaă aceastaă iă seă socoteşteă caă bun ă deşi,ă pentruă c ă n-aă des -
vârşit-o,ăareăs ăpetreac ăînăiad;ădarăînăiadănuăpoateăs ăcontinueăpoc -
in aă - nemaiavândă libertateaă voin eiă - ci suferin aă luiă eă socotit ă deă
Dumnezeuăşiăcândva,ăodat ,ăcândăDumnezeuăştie,ăeăiertatăşiăel.ăPoc -
in aănuăşi-oăpoateădes vârşiăsufletulăînăiadăşiăpentruămotivulăc ăacoloă
nuămaiălucreaz ăHarulăluiăDumnezeu.ăDeci,ădac ăcinevaăarăfiăscosădină
iad, aceasta se datoreşteă osteneliiă rudeniiloră şiă rug ciuniloră Bisericiiă
lupt toare,ă peă careă socotindu-le Dumnezeu ca pe-oă fapt ă aă iubiriiă deă
oameni, care trece dincolo de hotarele mormântului, va împlini cu ele
ceeaăceălipseaădinăpoc in aăsufletuluiăosândit.ăF r ălibertateăşi rar ăhar,ă
niciă oă suferin ă nuă pl teşteă nimic,ă cuă atâtă maiă pu ină suferin aă dină iad.ă
Suferin aăaceea,ădeşiăfoarteămare,ănuărodeşteăniciăoăn dejdeădeăpeăurmaă
ei.ăDarălibertatea,ăiubireaăşiăharulăcelorădeăpeăp mântăpotăînduplecaăpeă
Dumnezeuăs ăscoat ădinămunc ăsufletulăceăn-aăajunsălaăsfin enieădepli-
314 C RAREAăÎMP R IEI
1
Tobit4, 10.
2
1 Corinteni 12, 31.
3
Apocalips ă3,ă1.
ÎMP R IILEăIUBIRII 315
moartea 1-aă prinsă înă acestea,ă acelaă aă murită pentruă veşnicie.ă Acelaă aă
omorâtă împ r iaă luiă Dumnezeu dinl untru]ă s uă şiă aă înlocuit-o cu îm-
p r iaăchinurilorăveşnice,ăînăcareăaăintratăînc ădinăvia aăp mântean .
Trupulănuăareăoăconsisten ăsauătemeiăînăsineăînsuşi,ăciăd inuieşte
în temeiul sufletului, al acestei rapturi spirituale, nemuritoare, de
obârşieă divin .ă Iară ceeaă ceă d ă sufletuluiă peceteaă deă fiin ă spiritual ă eă
func iuneaă conştiin ei,ă aă aceleiă cunoştin eă deă sineă însuşi,ă înă rela ieă cuă
Dumnezeu,ă Tat lă s u,ă şiă cuă toateă câteă decurgă dină rudeniaă aceasta 1.
Acesteiăfiin eăspiritualeăiăs-a dat trupul ca o unealt ,ănuăcaăunătovar ş.ă
Iarădac ăunăomăoarecareănuăascult ădeăconştiin ,ăciădeăanimalitate,ăseă
întâmpl ăc ăglasulăconştiin eiătotămaiăslabăseăaude,ăminteaătotămaiămultă
seă întunec ,ă şiă aşa,ă fapteleă trupuluiă pună peceteaă loră întunecoas ă peă
suflet. Sufletul,ăcuănegrijaălui,ăseăfaceăelăoăunealt ăaătrupului.
Sufletul,ăam gitădeăconvie uireaăcuăanimalitateaătrupului,ăareăs ă
poarteă chinurileă r sturn riiă rolurilorădeă îndat ădup ădesp r ireaăsaă dină
robia uneltei sale.
Intr-un cuvânt de mai-nainte s-aăv zutăc ăoriceăfapt ătrupeasc ăaă
fostămaiăîntâiăoăfapt ăsufleteasc .ăOăc dereăînăcurvieăeămaiăîntâiăoă
c dereă înă spirit.ă înă spirită eă înclinareaă şiă c derea.ă Iară aceastaă eă deă laă
convie uireaă cuătrupulăînăcareă s-aă retrasăispititorulăşi-1ămunceşteă cuă
pofte. Dar ispititorul nuă poateă faceă nimică rar ă consim ireaă spiritului.ă
Aceast ăconsim ireăîns ăînnegreşteăsauăspurc ăfa aăsufletului;ăîlăfaceă
din ce în ce mai mânjit de poftele împotriva firii. Iar cu trecerea vremii,
trupulăsl beşteăşiăseăsatur ădeăpofte,ăpeăcândăsufletul,ăfiind nemuritor,
n r vindu-seăcuăele,ăcaut ăs ăleăîmplineasc ,ăchiarădac ătrupulănuămaiă
eăînăstareăs ăleăfac .ăSuntăpatimiătrupeştiăcareăînrâurescăsufletulăşiăsuntă
patimiăsufleteştiăcareăseăr sfrângăasupraătrupului.ăSlavaădeşart ,ămân-
dria, orgoliu], viclenia,ă p rereaă deă sineă şiă alteleă asemenea,ă seă v dă deă
departeă înă inutaă dinafar ă aă trupului.ă Aceast ă spurcareă aă obrazului,ă
sufletulăareăs ăoăpl teasc ădeăpeăurmaăconsim iriiăcuăpatimileăiscateădeă
vr jmaşăcontraăfirii,ăprintr-unăchinădeănedescris.ăTotuşiăîncerc.
Deci,ă înă cazulă cândă trupulă şi-aă robită st pânul,ă cândă peteleă
animalit iiă s-auă întip rită peă f pturaă nemuritoareă aă sufletului,ă cândă
sufletul s-aă aprinsă deă dorin eleă trupului,ă acesteă pofte,ă toate,ă înso escă
sufletul,ăşi-1'aprind mereu, zorindu-1ăs ăleăîmplineasc ăînăfapt ,ăchiar
dac ă nuă maiă areă unealtaă trupeasc ,ă precumă oă aveaă înă via aă p mân-
teasc .ăSufletul,ăînăvia aăp mânteasc ,ănuăaveaăoăcorvoad ăaşaăgreaădeă
purtatăcuăpoftele,ăpentruăc ăele,ăîmpliniteăcuătrupul,ăîiăd deauăsufletuluiă
iluziaă stingeriiă loră şiă deci,ă mul umireaă odihnei.ă Dară deă îndat ă dup ă
încetareaătrupului,ăpoftele,ăstropiiăaceştiaădeănoroiăîmproşca iădinătrupă
peăsuflet,ăstârnescăînăsufletulădesf cutădeătrup,ăoăv paieădeăpofte,ăcare-1
muncescăcelăpu inătot atâta, cât l-arăchinuiăseteaăpân ălaămoarte,ăpeă
unulăcareăarătreceăSaharaăşiăn-arăg siăap .
Sufletul,ăizgonitădinătrupădeămoarteaăacestuia,ăareăs ăseăchinu-
iasc ăînăfelulăfiec reiăpatimi,ăcareă1-aărosăînăvia aăp mânteasc .
Oriceăîntoarcereă aăvoin ei,ădeciăoriceăfapt ,ădincoloăeă cuănepu-
tin .ă Deciă uşoră putemă pricepeă c ă fiecareă patim ă peă careă aă iubit-o
sufletul,ănemaîavândăcumăs ăseăîmplineasc ,ăseăstârneşteămereu,ăcreşteă
mereuăşi-1ăchinuieşteăpeăclip ăceătreceăcuăoătotămaiăaprins ăv paie.ăSu-
fletul,ădeşiă chinuitădeăz d rniciaăv p ii,ănuămaiăareălibertateaăvoin eiă
de-aăsc paădeămuncireaăaceasta,ăcumăoăaveaăpeăp mânt.ăDac ăn-a vrut
s ăscapeădeăpoft ăcât ăvremeăputeaăs-oăfac ,ăacum,ătrecândăvremea,ăaă
ajunsăs ănuămaiăpoat ăvoiăunaăcaăaceea,ăciăculegeăsilităroadele amare
ale robiei cu voia. Chinuirea poftelor ce cresc - şi,ăpeăm sur ăceăcresc,ă
m rescăchinuireaă- nuăareăniciăoăizb vire,ădeăvremeăceăsufletulăeănemu-
ritorăşiănuăseăpoateăucideăpeăsine,ăcaăs ănuămaiăsimt ăv paiaăcare-1 arde
cuăoăiu imeădinăceăînăceămai mare. Un iubitor de argint, un lacom de
avere,ă ună lacomă deă mâncare,ă ună be iv,ă ună curvar,ă nuă scap ă deă tiraniaă
pofteloră sale,ă ciă acesteaă îlă chinuiescă f r ă deă sfârşită şiă seă m rescă peă
m sur ăceănuăpotăfiăsatisf cuteă- lipsindătrupul,ăiarăconştiin aăîiăstrig ă
mereuă osândaă luiă Dumnezeuă şiă z d rniciaă suferin eiă sale.ă Invidiosul,ă
trufaşul,ă iubitorulă deă sine,ă suntă roşiă deă ur ă asupraă oamenilor,ă asupraă
sufleteloră peă careă nuă leă cunoscă şiă asupraă luiă Dumnezeu.ă Uraă creşteă
mereuă şiă leă macin ă mintea,ă zvârlindu-i într-o nebunieă furioas ,ă dară
des vârşităneputincioas .ăIarăchinulăcelămaiămareătocmaiăacestaăeste,ă
c ă r utateaă seă vedeă peă sineă m rindu-seă înă deşertă şiă zvârcolindu-se, în
neputin aăde-aămaiăfaceăceva.ăToat ăispravaăacestorăpatimiăeămuncireaă
neîncetat ,ăpân ălaănebuniaăabsolut ăaăsufletului.ăSufletulăardeăcaăîntr-o
mareădeăfoc.ăConştiin aăîiăvesteşteăneîncetatăpedeapsaăluiăDumnezeu,ăîiă
arat ăsufleteleădrep ilorăînăRaiă- ceeaăceăîiăm reşteăsuferin eleă- dar nu
vedeăpeăceiăceăseămuncescăcaăşiăelăînăv paiaăaceloraşiăpofte;ăvedeăîns ă
chipurileăfioroaseăaleădemonilor,ăcareăînte escăv paiaăcare-i arde.
ÎMP R IILEăIUBIRII 317
1
1 Ioan 2, 16.
2
Tobit 4, 10.
3
Matei 22, 13.
318 C RAREAăÎMP R IEI
1
Sf.ăNichitaăStithatul,ăDespreăcunoştin ,ădespreăiubireăşiădespreădes vârşi-
reaăvie ii,ă"Filocalia,ăBucureşti,ă1977,ăed.ăI, voi. 6, p. 352.
ÎMP RATULEăIUBIRII 319
Darănecredincioşiiădeăatunciăşiădinătoateăvremileănuăseădauăb tu iă
nici de semnul lui Iona. Iar semnul lui Iona e minunea învierii Domnu-
lui,ăchez şieăşiăaăînvieriiănoastreăşiătemeliaăcreştinismului.
Dar,ăs ăl rgimăpu ină"semnulăluiăIona":
Dumnezeuă sl vitul,ă înă nem rginita-Iă cunoştin ,ă prină careă ştieă
toateă maiăînainteă deă aă fiălumea,ăştieă c ă r utateaă necredin eiănuăvaă fiă
învins ădecâtăatunciăcândăfiecare dintreăoameniăvaătreceăelăînsuşiăprină
semnulăluiăIona.ăŞiăvorătreceănuănumaiătreiăzileăşiătreiănop i,ăciătoateă
zileleăşiăaniiăceăvorăfiăpân ălaăsemnulăce-i va birui, care este: învierea
mor ilor.
"Iat ăEuăvoiădeschideămorminteleăvoastreăşiăv ă
voi scoate pe voi, poporul Meu, din mormintele
voastreăşiăvoiăpuneăînăvoiăDuhulăMeuăşiăve iăînvia,ă
numaiă astfelă ve iă cunoaşte,ă c ă Euă suntă Domnul,ă
Celăceăamăzisăşiăamăf cutăacestea."2
1
Matei 12, 39-40.
2
Ipechiil37, 12-14.
3
Daniil, 8. 23.
320 C RAREAăÎMP R IEI
r ,ădarănuămaiăpot,ă- tânguireaăeădegeaba;ăşiăaşaăvorăfiătraşiădinăiadăşiă
deăprinămorminte,ălaădareaădeăseam ăînăziua-nfricoşat ăaăjudec iiădină
urm .
în elepciune 4:
20. Veni-vorăînsp imânta iădeăştiin aăp cateloră
lor,ăşiăf r delegileălorăîiăvorămustraăpeăfat .
în elepciuneă5:
1. Atunciăcelădreptăvaăstaăcuămult ăîndr zneal
înaintea celor ce l-auăprigonităşiăauădispre uităpre
ulăostenelelorălui.
2. Iarăei,ăv zându-1,ăseăvorătulburaăcuăcumplit
fric ăşiăseăvorăminunaădeăminuneaământuiriiădrep
tului.
3. Eiăvorăzice,ăc indu-seăînăinimaălorăşiăgemând
întru strâmtoarea duhului lor: acesta este pe care-1
aveamăalt ădat ădeăbatjocur ăşiătob ădeăoc ri.
4. Nebunii de noi! Am socotităvia aăluiăoăc pia-
l ăşiămoarteaăluiăoătic loşie.
5. Şiăiat ,ăcumăaăfostăsocotităprintreăfiiiălui
Dumnezeu,ăşiăparteaăluiăîntreăsfin i.
6. Aşadarănoiăamăr t citădeălaăcaleaăadev rului
şiăluminaădrept iiăn-aăstr lucităpentruănoiăşiănou
soarele nu ne-a r s rit.
7. Ne-amăs turatădeăc r rileăf r delegiiăşiăale
pierz rii,ăamăstr b tutăpustiet iăneumblate,ăiar
calea Domnului n-am cunoscut-o.
8. Ce folos ne-a adus trufia? La ce ne-a slujit
bog iaăşiătoat ăfalaăei?
9. Toateăacesteaăauătrecutăcaăumbraăşiăcaăo
veste, ce se duce pe aci încolo.
înă ziuaă aceeaă nuă maiă încapeă târguialaă întreă credin ă şiă ne-
credin ,ă atunciă v dă to i,ă - nuă maiă trebuieă s ă cread .ă Atunci,ă dară cuă
des vârşireătârziu,ăsufletul,ăprimindu-şiătrupulăpentruătotdeauna,ăîşiăvaă
des vârşiăcunoştin aăpeăcareăn-a vrut s-oăprimeasc ăpân ăceăeraăînăvia aă
p mânteasc .
M RIMEAăR SPUNDERII
în ziuaăaceleiăînfricoşateăcunoştin eăcuăDumnezeuăvaăfîăoăvedereă
minunat :ătoateăfapteleăfiec ruia,ăpeăcareăle-aăf cutăîntruăascuns,ăacumă
suntădateăpeăfa ăşiăleăvedeănuănumaiăcelăceăle-aăf cut,ăciăto iăoamenii,ă
dimpreun ă cuă îngerii,ă v dă deodat ă întreolalt ă toateă fapteleă loră şiă aleă
tuturora.ă Maiă multă decâtă atâta:ă oameniiă auă s ă vad ă şiă toateă unn rileă
fapteloră lor,ă înă urmaşiiă şiă înă înaintaşiiă lor.ă Auă s ă vad ă peă Cuvântulă luiă
Dumnezeu,ă peă careă trebuiauă s -Lă primeasc ă şiă s -Lă asculte,ă caă s ă nuă
pricinuiasc ăosând ăpesteăaşaămul imeădeăoameni.
CuvântulăluiăDumnezeuăîiăvaăjudecaăpeăeiădup ăfapteleălor.ăVoră
vedeaă toateă vorbeleă ceă auă spusă câtă auă tr ită înă lume,ă şi-şiă voră vedeaă şiă
gândurileă şiă c r ileă ceă auă scris,ădimpreun ăcuătoateă urm rileă loră pesteă
oameni.ăP rin iiăîşiăvor vedea faptele în copiii lor; toate se vor desco-
peri în ziua aceea.
Iat ă deă ceă oă judecat ă dreapt ă şiă veşnic ă nuă seă faceă decâtă che-
mându-seăto iămartorii,ăto iăoamenii,ădinătoateăvremile,ăs -şiăvad ătoateă
fapteleăşiăs -şiăcunoasc ătoateăurm rileălorăşiăpeădreptateăs -şiăiaăplataă
veşnic .ăAtunciămatelo iiăluiăColumbăvorăvedeaăturmaădeănebuni,ăpen-
truăcareăauăs ădeaăseama,ăc ăle-au adus cu fapta lor germenele nebuni-
ei.ăLutherăseăvaăvedeaăpricinuitorulăpuzderieiădeăsecte,ăiarăînşela iiăluiă
seăvorăap raăşiăeiădeăurgiaăjudec ii,ăzicând:ă"Doamne,ăDoamne,ăauănuă
înă numeleă T uă amă profe ită şiă cuă numeleă T uă amă scosă demoniă şiă înă
numeleăT uămulteăminuniăamăf cut?"ăDarăcap t ăr spunsul:ă"Nicio-
dat ă nuă v-ană cunoscută peă voi.ă Duce i-v ă deă laă Mine,ă ceiă ceă lucra iă
f r delegea!1'ăŞiăvorămergeăcuălucr toriiăf r delegiiăto iăceiăce-au as-
Matei 7, 22-23.
C RAREAăÎMP R IEI
cultatădeăei.ăŞiăaşaămaiădeparte,ăfiecareăvaăvedeaăşiăvaăculegeăroadele,ă
neb nuitădeămari,ăaleăfaptelorăsale,ăfieăbune,ăfieărele.ăC ciăvia aăp mân-
tean ăeraăvremeaăsem natului,ăiarăvia aăviitoare,ăvremeaăsecerişului.
LEGILEăJUDECA II
1
'Matei 19,28. Psalm 88, 15.
2 4
2 Petru 3, 13. Marcu8, 38.
ÎMP R IILEăIUBIRII 323
Pentruăc :
Şiăseăvorăap raăaceştiaăzicând:
LUCIFERăŞIăANTIHRIST
1
2 Petru 2, 4. 21 3
Psalm 137, 8-9.
4
Corinteni 6, 2. Apocalips ă20,ă11-15.
ÎMP R IILEăIUBIRII 325
întrebareaăaceastaăzvâcneşteăaproapeăînătoateămin ile.ăîntr-ade-
v r,ăpentruăc ăn-aiăfostămilostivăcuăs racii,ăfra iiămaiămiciăaiăluiăDum-
nezeu, pentruă c ă nuăle-aiă dată s ă m nânce,ă nuă i-aiă îmbr cat,ă nuă i-ai
primităcândăerauăstr ini,ănuăi-aiăcercetatăcândăerauăînătemni ,ănumaiă
pentruăatâtaăvin ,ăf cut ăîntr-oăvia ăscurt ,ăseăpoateăcaăDumnezeuăs ă
teădeaăfoculuiăşiădiavolilorăs ăteămunceasc ăînăvecii vecilor?
Ceătain ăarăputeaăr spundeăşiălaăîntrebareaăaceasta?
Totuşiăesteăr spuns:
Celăfl mândăşiăînsetat,ăgol,ăstr inăşiăbolnavăşi,ăpesteătoateăaces-
tea,ăînătemni ,ăînăîn elesulătainic,ănuămaiăsuntăs racii,ăciăMântuitorulă
IisusăHristosăînsuşi,ăpeăCareăîl avem în noi, în fiecare, de la Botez.
Dac ăînăvremeaăvie ii,ăînăvremeaămin iiădeplineănuăneăîntoarcemă
deălaăceleădinafar ăşiăvremelniceălaăceleădinl untruăşiăveşnice,ălaăf ptu-
raă noastr ă ceaă n scut ă deă laă Dumnezeu,ă laă Hristosă Celă ceă petreceă înă
adâncul profund,ădarăapropiatăalăfiec ruiăom;ădac ănuăvomăc utaădarulă
naşteriiănoastreăceleiădinăDuhulăSfânt,ăatunciăHristosăIisusăseăafl ăînă
noi:ă fl mândă şiă însetat,ă gol,ă str ină şiă bolnavă deă durereaă întunec riiă
noastre,ăşiăpeădeasupra,ăîntr-oătemni ăînăcareămişun ăviermiiăpatimiloră
şiăşerpiiăr ut ilor.ăC ciănumaiăf cândăacesteaăluiăIisusăcelădinănoi,ăleă
facemăşiăsemenilorănoştri.
2 Corinteni 13, 5.
326 C RAREAăÎMP R IEI
SfântulăPavelăneăînva :
1 3
Matei 24, 12. Efeseni4, 5.
2 4
Matei 13,22. 1 Corinteni3, 11-15.
ÎMP R IILEăIUBIRII 327
CHEMAREA LA ÎNVIERE
TaineleăluiăDumnezeuăgl suiescăînainte:
l
oană5,ă24; Apocalips ă20,ă6.ă
;
Matei 10, 8. Ioan5, 25.
Apocalips ă3,ă1.
328 C RAREAăÎMP R IEI
C ciă glasulă Fiuluiă luiă Dumnezeu,ă esteă glasulă Care,ă prină preo iiă
Bisericii,ă uceniciiă şiă trimişiiă S iă dină toateă vremile,ă cheam ă mor iiă laă
înviere.
P rinteleăArsenie,ălaă36ădeăani,ăcândăaă
începutăs ăscrieăCărarea împărăţiei, în anul 1946.
POSTFA A
PersonalitateaăP rinteluiăArsenieăBoca,ăîntreămultiplele-iăînsuşiriă
o are într-un grad elevat pe aceea deă aă insuflaă ună sim mântă tainică ală
evlavieiăaceloraăcareăseăapropieădeăea.ăAşaăseăşiăexplic ănum rulăcres-
când pe zi ce trece al celor ce urmându-iă pildaă şiă îndemnul,ă eiă înşişiă
sporescăînăvia aăceaăîmbun t it .ăTuturorăaăîmp rt şităcuvântădeăzidire,ă
fie împreun ,ăfieăînăparte,ădup ătrebuin ,ămultoraăscriindăpentruăoămaiă
temeinic ă pov uire.ă Şiă aşaă cumă seă întâmpl ă înă celeă duhovniceştiă elă
însuşiă seă îmbog eaă peă m suraă înă careă d deaă altora.ă Deă aiciă iscusin aă
duhovniceasc ă aparteă dină careă neă d ă prilejulă s ă neă împ rt şimă prină
carteaă deă fa ,ă l sat ă înă manuscris,ă caă m rturieă aă dragosteiă pentruă
sufleteleă ceă auă nevoieă deă mângâiereă înă încerc rileă vie iiă p mânteştiă şiă
c l uzireăpeăcaleaăceleiăcereşti.ăSeăcuvineăcaălaăsfârşitulăcitirii,ădesigură
mereuă reluate,ă s ă aducemă prinosulă recunoştin eiă ostenitoruluiă pentruă
câştigulăsufletescănepre uităpeăcareă1-aăprilejuit.ăEraădeăaşteptatăcaăacelaă
careă atâtă deă m estrită aă mânuită penelulă spreă mijlocireaă vederiiă celoră
nev zute,ăs ăfoloseasc ăînăacelaşiăfelăşiăcondeiul,ăînf işând minunatele
peisajeăspiritualeăstr b tuteădeăCărarea împărăţiei. Carteaăarat ăîntr-a-
dev răcâteăsuntăc ile,ăpildele,ăchem rile,ăluptele,ăproblemele,ădezleg rile
şiălucr rileăvie iiăcreştineăînăceleăşapteăp r i,ănum răsimbolicăpentruătotă
ceea ce este sfântăşiădinăcareăchiarăcelămaiăsmerităcredinciosăpoateăg siă
caăproprie,ăm carăoăc r ruieăspreământuire.
Prefa aă(Cuvântulăînainte)ăatrageăluareaăaminteălaăfirulăc l uzitor,ă
şiă anume:ă tr ireaă înv turiiă creştine.ă Postfe eiă îiă revineă datoriaă deă aă
reaminti avertismentul dat lectorului, dispunându-1ăspreăunăbilan ăsufle-
tescăşiăesteălesneăaăcunoaşteăcumăîntreagaăiconomieăaălucr riiăseăstruc-
C RAREAăÎMP R IEI
f T I M O T E I Episcop
alăAraduluiăşiăHunedoarei
IubiteăP rinteăArmenie,
sugeraă lumeaă feeric ă deă dincolo.ă Bisericaă deă laă Dr g nescuă iradiaz ă
luminaă raiului.ă Ceeaă ceă domin ă înă eaă pân ă acumă eă imagineaă Maiciiă
Domnului.ă Ceaă careă ocroteşteă bisericaă dină boltaă altaruluiă eă pură şiă
simpluămagnific ăînămilostivireaăeiădeămijlocitoareăaălumiiăc treădumne-
zeesculă eiă Fiu.ă Ceaă careă pluteşteă vizionară pesteă Sinodulă de la Efes e
f cut ădinăatâteaănuan eăşiănumaiădinănuan eăîncâtăniciănuăpareăpictur ,ă
ciă oă apari ieă vaporoas ă şiădiafan ă care,ăcuă ceresculă Pruncă înă bra e,ă
apareăs ăînt reasc ăpeăsinodaliăc ăeaăeăîntr-adev răMaicaăluiăDumne-
zeu - 08OTOKO(J.
Nichifor Crainic
Not :
Aceast ăscrisoareăaăfostădat ădeăNichiforăCrainicăuceniculuiăs uă
spirituală p rinteleă Arsenieă Bocaă dup ă întâlnireaă deă câtevaă ceasuriă peă
care au avut-oăînătoamnaăanuluiă1971,ăînăBisericaădinăsatulăDr g nescuă
deălâng ăBucureşti,ăpeăcareăp rinteleăîncepuseăs ăoăpicteze.
Dup ămaiămulteăconvorbiriăavuteăînăBucureşti,ăNichiforăCrainică
aăvenităs ăpecetluiasc ,ăcuăiubireaăşiăcompeten aăcuăcareăscriseseăNos-
talgia Paradisului, valoareaă picturiiă uceniculuiă s uă ajunsă p rinteă du-
hovnicescădeăstatur ăfilocalic .
Men ion măc ăînăvremeaăcândălaăM n stireaăBrâncoveanu-Sâm-
b taădeăSusăizbucniseăaceaă"bulboan ăuriaş ăspiritual ",ăNichiforăCrai-
nicăeraăocrotitădeăP rinteleăArsenie,ăcuăîncuviin areaăMitropolituluiăNi-
colaeă B lană şiă cuă consim mântulă tacită ală luiă Petruă Groza care, cu
prilejulă uneiă întrevederi,ă îiă spuseseă P rinteluiă Arsenie:ă "Omulă acestaă
trebuieăp stratăpentruăneamulăromânesc".
Aşaăseăexplic ăprimeleătreiăparagrafeăaleăscrisorii,ăcareădescriuă
aşaădeăsugestivăşiăîn l torăceeaăceăNichiforăCrainicăaăv zutăşiăa tr ităcuă
25ădeăaniăînăurm .
Scrisoareaă eă neterminat ,ă urmândă s ă oă completezeă peă m suraă
înaint riiăpicturii.ăDarăînă1972ăNichiforăCrainicăs-aăs vârşitădinăvia ălaă
vârsta de 83 de ani.
13 iunie 1946
D ruiescă P rinteluiă Protopopă Nistoră
dinăBraşov,ăacesteăprimeăpatruăcapitole,ă
înă manuscris,ă probabilă aleă uneiă c r iă vii-
toare, pentru ostenelile ce-aăf cutăcaăs ăleă
afleăcuprinsulăînainteădeăşlefuireaălorădefi-
nitiv ă - cuă rug minteaă de-a opri multipli-
careaă şiă publicitateaă manuscrisului,ă dină
pricina repetatelor revizii.
D ruit ă cuă p rintesc ă iubireă tuturoră
cititorilorăşiăostenitorilor,
Arsenie.
V zândăMitropolitulăparaginaălocului,ăaăbisericiiăşiăaăcl dirii,ăaă
spusăP rinteluiăArsenie: "Din orice lucru urât, un om cu talent poate
faceăunălucruăfrumos;ădarăcândă iăseăvaăurîăte-ntorci înapoi".
Deciănuăautorit ileăvremiiăl-auăscosăpeăP rinteleădeălaăM n sti-
reaăSâmb ta,ătrimi ându-1ălaăunăschităgol,ăf r ăimportan ,ăcumăseăinsi-
nuiaz ă într-oă carteă tip rit ă laă Braşovă înă 1993.ă Iară schitulă esteă tocmaiă
M n stireaăPrislopăalăc reiăalătreileaăctitorăaădevenităP rinteleăArsenie,ă
care a adus-oălaăînf işareaăşiăfrumoasaădezvoltareădeăast zi.
Maiăexist ădeăasemeneaădocumente,ăatâtăpersonaleăcâtăşiăofici-
ale,ădeăundeăreieseăclarăc ănuăautorit ileălocaleăl-auăscosădeălaăM n sti-
reaăBrâncoveanu,ăciăMitropolitulăNicolaeăB lanăi-a dat ascultarea de a
restauraă M n stireaă Prislop,ă ceeaă ceă aă şiă f cut.ă Alt ă dovad ă esteă şiă
misiuneaă avut ă întreă uni i,ă cu careă aă fostă încredin ată deă Patriarhulă
Justinian,ăcurândădup ăaceea.
Oăalt ăinsinuareăseăîncearc ăacumăprinăsfin ireaăunuiămonument,ă
care s-aăf cutăduminic ă29ăoctombrieă1995ălaăM n stireaăBrâncoveanu,ă
în amintirea celor care au murit în lupta împotriva comuniştilor,ă înă
rezisten aădinămun iiăF g raş,ăînăcareăesteăimplicatăşiăP rinteleăArsenie,ă
cuăştireaăPreaăCuv.ăP rin iădeălaăM n stireaăSâmb taăşiăcuăbinecuvân-
tareăarhiereasc .
Ori,ă to iă ceiă careă auă participată laă aceleă cursuriă deă spiritualitateă
creştin ă din anii 1946-1948,ă careă alc tuiescă Cărarea împărăţiei, ştiuă
foarteă bineă c ă P rinteleă n-aă îndrumată peă nimeniă laă rezisten ă şiă nesu-
punere, ci tuturora le-aăspusăc ăn-auăc dereaăşiăputereaăs ăîmpiediceăceă
trebuieăs ăvin ,ăîmbiindu-leătr ireaăcuătoat ăsinceritateaăaăidealuluiăcreş-
tin, sintetizat în Predica de pe Munte, pe care 1-aăm rturisităpân ăînăulti-
meleăceasuriăaleăvie ii.ăDeciăDumnezeuăesteăCelăcareărânduieşteăceătre-
buieăs ăvin ăasupraăoamenilor,ăînăfunc ieădeăpurt rileălor,ădeăascultareaă
lor de Dumnezeu,ăşiădeăîncreştinareaăvie iiălorăceaădeătoateăzilele.
Aşaăseăexplic ădeăce,ăarestatăcaălegionarăînăvaraăanuluiă1948,ăiă
s-aă dată drumulă dup ă oă lun ,ă oă lun ă jum tate,ă înă oriceă cază laă 1ă sep-
tembrieăeraălaăm n stire.ăOricineăîşiăpoateădaăseamaăc ădac ăarăfiăfost
doveditălegionarăsauăpartizan,ănuăarămaiăfiăfostăeliberat.ăŞiădeăcâteăoriăaă
fostăarestat,ătotăaşaăiăs-a întâmplat, încât chiar Patriarhul Justinian a
f cută urm toareaă afirma ieă laă Seminarulă Monahală Horezu,ă înă fa aă
maicilorăprofesoare,ăcareăşiăeleăparticipaser ălaăaceleăcursuriădeăneuitat:
NOTAăASUPRAăEDI IEI 341
"Nuăştiuăce-iăcuăomulăacesta,ăc ămereuăeăluat,ăşiămereuăeliberat,ăşiădeă
fiecareădat ăieseămaiăluminat".
Cititoriiăacesteiăc r iăvorăputeaăs -şiădeaăseamaăsinguriăc ăesteă
cel mai puternic argumentăîmpotrivaă acestoră insinu ri,ăalăc roră scopă
nu-1ăîn elegem:ănuăexist ăînăCărarea împărăţiei vreunărândăm car,ăcareă
s ăîndemneălaărezisten ăsauăinsurec ieădeăoriceăfel.
P rinteleăaăfostăcercetatăîntotdeaunaăpentruăpopularitateaăpeăcareă
a avut-o, fiindc ăseăb nuiaăc ăacoloăundeăesteăadunareădeăoameniătre-
buieăs ăfieăşiăinstiga ie.ăAdev rulăeăc ăînămijloculămul imiiăerauăşiăuniiă
careă nuă veneauă pentruă formareaă loră religioas ,ă ciă caă doar ,ă doar ,ă s ă
g seasc ăînăspuseleăP rinteluiăvreunăsprijinăalăconvingerilor sau ideilor
lor.ăŞiăerauăcâteăuniiăcareăr st lm ceauăşiăinterpretauăgreşităvorbeleă- şiă
deăaceştiaămaiăsuntăpân ăast zi!ăUnăaltămotivădeăcercetareăaămaiăfostăşiă
faptulăc ăuniiăauăvenităs -iăcear ăsfatăşiăajutor,ăşiăeraădestulăs ădeclareă
c ăs-au întâlnităşiăcuăP rinteleăArsenieăcaăs ăfieăridicat,ăpân ălaăprobaă
contrarie.
Caă ultim ă dovad ă c ăniciodat ăn-aă îndemnată laă revolt ,ăst ă r s-
punsul pe care mi 1-a dat mie - peăatunciăstare aăM n stiriiăPrislopă- în
anul 1959, când s-aăpetrecutăscoatereaăfor at ăaăc lug rilorăşiăc lug -
ri elorădinăm n stiri.ăInăfa aădispozi iilorăprimiteăamăfostădeăp rereăs ăneă
opunem.ă P rinteleă mi-aă r spunsă :ă "N-aiă dreptulă s ă antreneziă poporulă
într-oăpersecu ie;ădeăundeăştiiăcâ iăsauăcâteăvorărezistaăînăpuşc rie?ăAmă
în eles,ăşi aşaăaăînceputărezisten aăpasiv .ăF r ăexemplulăSfin ieiăSaleă
n-amăfiăreuşit!
Amăfiădorităcaăprimaăedi ieăaăCărării împărăţiei s ăapar ăîntr-o
atmosfer ăsenin .ăDarăaceast ăultim ăîncercareădeăaăr st lm ciărostulăşiă
sensulăprofundăcreştinăalăactivit iiăP rintelui Arsenie, - şiăînc ăcuăîncu-
viin areaăPreaăCuv.ăP rin iădeălaăM n stireaăBrâncoveanu-Sâmb taădeă
Susăşiăcuăbinecuvântareăarhiereasc ă-,ăneăoblig ăs ăl murimătoateăîncer-
c rileădeăaăminimalizaăşiăcaricaturizaăaceast ăcomplex ,ăharic ăşiămar-
cant ăpersonalitate a monahismului din Ardeal.
Prima s-aăf cutăprinăarticolulăP rinteluiăProf.ăBodogae,ăap rutăînă
TelegrafulăRomân,ăîndat ădup ăs vârşireaădinăvia ăaăP rintelui.ăFiindă
acumăşiădânsulăînă" araădeăpesteăveac",ăîlătrecemăsubăt cere,ămaiăalesă
c ,ăcuăpu inăînainteădeăaămuri,ăaătrimisăunăbuchetădeăfloriălaămormântulă
P rintelui.ăŞiăi-auăfostăflorileămaiăfrumoaseădecâtăarticolul.ăPoateăc
342 C RAREAăÎMP R IEI
articolulă aă fostă scrisă laă comand ,ă iară florileă le-aă trimisă dină inim !ă
Dumnezeuăs -l ierte.
Neă referimăapoiălaăn ravul,ăpeăcare-1 au unii, de a-iăluaăpeă P -
rinteleă caă stindardă sauă paravană ală ac iuniloră loră atribuindă P rinteluiă
propriileălorăidei,ăsauăn ravulăaltoraăcareăpân ămaiăieriăl-auăponegrităşiă
acumădeodat ăîntrecăm sura,ăcrezândăc ădac -1 declar ălupt torăîmpo-
trivaăcomunismuluiăîiăadaug ă- sauăîşiăadaug !ă- oăcunun ăînăplus.ăDară
tocmaiăapari iaăCărării împărăţiei anuleaz ăoriceăîncercareădeăacestă
fel,ăfiindc ăoricineăoăciteşteăpoateăs -şiădeaăseamaăcă Părintele a urmărit
numai realizarea idealurilor creştine, între care si problema majoră a
regenerării neamului prin regenerarea creştină a vieţii de familie.
Ori, prin trăirea creştină a vieţii nu mai poţi fi în conflict cu nimeni,
începând cu stăpânirea politică (Cezarul), care oricine ar fi şi oricum
ar fi, este cu orânduire dumnezeiască spre bucuria sau pedeapsa
oamenilor, după cum împlinesc sau nu rânduielile divine ale vieţii.
Altălucruăcareătrebuieăl murităesteăciudataăapuc tur ăaăunorăaşa-
zişiăcredincioşiăcareăpretindăc -1 cunosc de nuăştiuăcândăpeăP rinteleă
(deşiă ară trebuiă s ă aib ă celă pu ină 70ă deă aniă caă s -lă fiă putută cunoaşteă laă
M n stireaăSâmb ta)ăşiăcareăcredă"ipsoăfacto"ăc ăauădatoriaăs -lăfac ăeiă
cunoscută peă P rintele.ă Ină acestă scopă adun ă ziceriă sauă prediciă deă aleă
P rintelui,ăpeăcareăuniiăleămaiămodific ăşiăleăamestec ăcuăprediciăf cuteă
deă ei,ă scotă texteă dină contexte,ă copiaz ă deă peă undeă potă primaă schi ă aă
Cărării, leămultiplic ăşiăînăfelulăacestaăîşiăfacăoăsurs ădeăcâştig,ăindu-
cândăînăeroareăsufleteleăsimpleăşiănecunosc toare.
To iăaceştiaănu-şiădauăseamaăc ăprinăceăfacădovedescăc ăauădes-
preă P rinteleă oă corîcep ieă minor .ă Parc ă P rinteleă ară fiă fostă ună felă deă
monah peregrin, iar ei îi fac binele de-a-i aduna "predicile" de pe unde
le nimeresc, autentice sau neautentice, întregi sau fragmentare,ăşiăaăleă
oferi oamenilor - contraăcostăfireşte!ăOriădinădedica iaăscris ăP rinteluiă
Protopopă Nistoră dină Braşovă reieseă limpedeă c ă P rinteleă Arsenieă nuă
admiteaăs -iăfieămultiplicateăscrierileădeăoricineăşiăoricum.
Tuturor acestora le facem cunoscutăc ăaăfostăşiăaăr masăduhovni-
culăMân stiriiădeămaiciădeălaăPrislop,ădinăanulă1950ăpân ăînăanulă1989,ă
când s-aăs vârşitădinăvia .ăDup ăizgonireaăfor at ădinăm n stireăînăanulă
1959,ă obşteaă s-a reorganizat într-ună aşez mântă m n stirescă înă oraşulă
Sinaia, careăacumăesteămetoculăMân stiriiăPrislop.
NOT ăASUPRAăEDI IEI 343
înă acestă aşez mânt,ă construită şiă organizată cuă neîntrecutu-i dar
artistic,ăP rinteleăşi-aăavutăchiliaăşiăatelierulădeăpictur ădinăanulă1969ă
pân ă înă anulă 1989,ă cândă s-aă s vârşită dină via . Aiciă şi-aă l sată într-o
rânduial ă des vârşit ă şiă prediciă şiă medita iiă şiă desene,ă dară şiă ultimaă
dorin ădeăaănu-iăfiădateăpublicit ii.
V zândăîns ăcâteăvarianteăcircul ăşiămaiăalesăcâ iăantreprenoriă
sau patroni are, dintre care unii nu l-auămaiăv zutădinăanul 1949, care
n-auămaiăvrutăs ăştieădeăSfin iaăSaăînăvremeaădeăsurghiun,ăbaăseămaiă
dauăşiăuceniciăşiăcalziăap r tori,ăne-amăhot râtăs ăd măformaădefinitiv ă
a Cărării împărăţiei, cum a gândit-oăşiăcumăaăl sat-oăînă1949,ădup ă
care vor urma predicile - care şiăeleăcircul ăînănuăştiuăcâteăvarianteă-, pe
careăşiăle-a legat singur într-un volum - seăpricepeaăs ălegeăfoarteăfru-
mosăc r ileă- dup ăoăanumit ăordineăşiăcuăoăcaligrafieăunic .
\l
■f\
O
344 C RAREAăÎMP R IEI
5UHUK SIHL
JRi
Men ion mă c ă citateleă dină Sfântaă Scriptur ă auă fostă dateă dup ă
edi iaădină1936ăaăSf.ăScripturiăşiăedi iaădină1939ătradus ădeăPreo iiăProf.ă
VasileăRaduăşiăGalaăGalaction.
Mul umimătuturorăcelorăcareăauăajutatătip rireaăacesteiăc r i,ărea-
lizat ănumaiăcuăcontribu iaăcredincioşilorăcareăauăf cutăabonamente.
I. C RAREA................................................................................................ 11
1. De la cârmaămin iiăatârn .................................................................... 13
2. Unătovar şănev zut .............................................................................. 14
3. NoeăşiăIisus .......................................................................................... 14
4. Dinăp c toşi,ăsfin i ............................................................................... 16
5. Lupta mântuirii .................................................................................... 18
6. "Vr jmaşămilostivăşiăprietenăviclean" ................................................... 21
7. Puiul necurat ....................................................................................... 22
8. Semnul Crucii ...................................................................................... 24
9. In pustia Carantaniei ............................................................................ 26
10. Iubireaăeăc rarea .................................................................................. 29
11. C rareaăSfântuluiăPavel ....................................................................... 34