ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII “MIRON COŞTIN”

BACAĂ U

Consiliere şi orientare şcolară

„Efectele poluării asupra
sănătăţii noastre”

Prof. dr. DAVID AURA-MANUELA

MAI 2010
 PROIECT DE LECŢIE
„Efectele poluării mediului asupra sănătăţii noastre”

Data: mai 2010

Clasa: a VI-a A
Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Modulul: Calitatea stilului de viaţă
Subiectul: „Efectele poluării mediului asupra sănătăţii noastre”
Propunător: Prof. dr. DAVID AURA-MANUELA
Şcoala: „Miron Costin” Bacău

Scop: Dobândirea de competenţe privind identificarea surselor de poluare, a

cauzelor şi efectelor produse asupra omului şi a mijloacelor de combatere a
acestora la nivelul unităţii şcolare.

Competenţe operaţionale:
► Să definească poluarea;
► Să clasifice poluarea după diferite criterii: substrat afectat, tipuri de
poluanţi, acţiunea omului etc.;
► Să identifice sursele de poluare din mediul nostru înconjurător;
► Să evidenţieze cauzele poluării mediului nostru de viaţă;
► Să prezinte efectele produse de poluare asupra substratului biotic;
► Să evidenţieze prin joc didactic, colaje, afişe şi machete importanţa
unui efort comun pentru stoparea poluării.

Valori şi atitudini:
 Conştientizarea importanţei calităţii mediului de viaţă ca parte
componentă a stilului de viaţă sănătos;
 Conştientizarea interdependenţei dintre om şi natură;
 Formarea atitudinii de respect faţă de mediu şi componenta biotică a
acestuia;
 Dezvoltarea comportamentului responsabil faţă de mediu.
Resurse materiale: fişe de muncă independentă, foi, carioci, videoproiector,
laptop, prezentări Power - Point, referate şi materiale prin documentare personală,
afişe, colaje, machete.

Resurse de timp: 50 minute

Metode: brainstormingul, dezbatere în grup, completare de chestionare, analiză de

situaţii, joc de rol, metoda Philips, modelarea, conversaţia euristică.

Forma de activitate: frontală, pe grupe, individuală

Anticiparea dificultăţilor:
- mijloace electronice inoperante (lipsa curentului) → reorganizarea lecţiei;
- întrebări suplimentare → asigurarea unui fond de documentare;
- materiale realizate de elevi individual sau pe echipe de câte doi şi
prezentarea materialului (referate, afişe, machete) → prelungirea procesului
didactic peste timpul alocat de 50 minute.

Evaluare:
 iniţială – aplicare de chestionare;
 formativă prin: chestionare, joc didactic, realizare de afişe, colaje,
referate împotriva poluării şi pentru menţinerea sănătăţii oamenilor;
 sumativă: realizarea de proiecte tip machete şi participarea la activităţi
de ecologizare, plantare de puieţi şi iniţierea, organizarea de proiecte de
mediu şi participarea la diferite concursuri pe teme de protecţia şi
conservarea mediului.

Locul de desfăşurare: sala de clasă dotată cu ecran pentru videoproiector

Bibliografie:
1. Programa de „Consiliere şi orientare şcolară” - gimnaziu;
2. Comşa M.F. şi Puia M: Îndrumar de dirigenţie, Ed. ALL, Bucureşti,
2007;
3. Cosma T: Ora de dirigenţie în gimnaziu, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2007;
4. Cătrună L. şi Cătrună Gh. M.: Să ocrotim mediul înconjurător, Ed.
CORESI, Bucureşti, 2007;
5. David A.M., Moroi G.I., David A.: Management în unitatea de
învăţământ, Ed. UNIQUE, Iaşi, 2009.

SCENARIU DIDACTIC

1. Aplicarea unui chestionar iniţial (vezi ANEXA 1). În acest sens elevii
vor răspunde unui set de 10 întrebări fulger. Acest chestionar permite
profesorului să analizeze achiziţiile informaţionale anterioare ale elevilor
cu privire la poluare şi protecţia mediului.
2. Discutarea pe marginea rezultatelor chestionarului iniţial.
3. Derularea de imagini sugestive şi prezentarea pe etape a conţinutului
informaţional. Prin aceasta profesorul urmăreşte şi demontarea unor
achiziţii eronate ale elevilor. Pe măsură ce aceştia analizează diferitele
situaţii prezentate, vor nota şi în caietele de dirigenţie schema lecţiei.
4. În sprijinul analizării cauzelor şi efectelor poluării, unii elevi vor
prezenta date concrete în referatele realizate, alţii îşi vor prezenta afişele,
colajele şi machetele realizate individual sau pe echipe de câte doi.
5. Se vor vizualiza filmuleţe educative (tip prezentări Power – Point), în
care vor fi analizate diferite aspecte ale poluării şi efecte produse asupra
omului şi componentei biotice.
6. Profesorul va realiza împreună cu elevii un mic „dicţionar explicativ”
de termeni ecologici, având în vedere că aceştia sunt în clasa a VI-a.
7. Se va aplica un chestionar final (vezi ANEXA 3) în care elevii vor
realiza două rebusuri în care pe verticală vor ieşi cuvintele: poluarea
mediului şi protecţia mediului. Vor folosi o serie de termeni care au fost
explicaţi şi notaţi pe parcursul orei de consiliere şcolară.
8. Vor fi analizate rezultatele alături de elevi.
 9. În final elevii vor primi coli şi carioci şi vor realiza afişe sugestive pe
tema analizată.
10.Cu materialele realizate de elevi se va organiza o expoziţie şi se va
realiza un CD.
11.Ca temă, vor alcătui un „proiect al viitorului” prin care să găsească
mijloace de prevenire şi combatere a poluării pentru obţinerea unui
mediu de viaţă cât mai prielnic componentei biotice.

SCHEMA LECŢIEI

1. Poluarea - pătrunderea în mediu a unor substanţe numite poluanţi,

rezultaţi în majoritate din activitatea omului.

2. Principalele tipuri de poluare:

• După originea sursei: naturală (erupţii vulcanice) şi artificială (din
activitatea omului);
• După natura poluanţilor: chimică (pesticide, gaze de eşapament),
fizică (sonoră, cu izotopi radioactivi) şi biologică (bacterii. ciuperci,
virusuri);
• După natura substratului: poluarea aerului (amoniac, smog),
poluarea solului (îngrăşăminte chimice pe bază de azot sau fosfor) şi a apei
(ploi acide, deversări accidentale de petrol în mări şi oceane, de ape
menajere).

3. Efectele poluării asupra sănătăţii oamenilor:

 Poluarea aerului: intoxicaţii, iritarea şi congestia mucoaselor,
infecţii (laringită, pneumonie, tuberculoză), astm alergic, cancer.
  Poluarea apei: moartea organismelor acvatice, intoxicarea
oamenilor prin folosirea în gospodărie a apei poluate, creşterea
incidenţei diferitelor forme de cancer şi a copiilor cu malformaţii
congenitale.

 Poluarea solului: acumularea de substanţe toxice în ţesutul

adipos şi apoi antrenarea lor în circulaţie cu fixarea în diferite organe
vitale ce produce intoxicaţie, migrene, HTA, forme de cancer (în
timp).

 Poluarea fonică: surditate temporară sau definitivă, dezvoltarea

în timp a unor forme de tumori cu afectarea SNC.

 Încălzirea globală: creşterea numărului de boli ale sistemului

respirator şi circulator.

 Subţierea stratului de ozon: protecţie redusă împotriva

radiaţiilor ultraviolete cu apariţia şi înmulţirea cazurilor de cancer de
piele.

 Poluarea psihică: stresul vieţii cotidiene, lipsa motivaţiei şi a

socializării determină refugiul în crearea de „medii idilice” rupte de
realitate prin consumul de droguri.

ANEXA 1

CHESTIONAR INIŢIAL

1. Cu ce imagine asociaţi cuvântul „boală”?

2. Ce imagine vă sugerează cuvântul „poluare”?

3. Care structură anatomică este afectată în principal de poluare?

4. Cine credeţi că este vinovat de poluare?

5. Consideraţi că omul poate face ceva pentru mediul de viaţă?

6. Ce puteţi face voi elevii pentru mediul în care trăiţi?

7. Există vreun tip de poluare mai periculos?

8. În afară de om, care organisme sunt mai afectate de poluare?

9. Ce imagine asociaţi fenomenului de încălzire globală?

10. Consideraţi că este important să faceţi în şcoală o disciplină opţională

de protecţia mediului? De ce?

ANEXA 2

Analiza chestionarului iniţial

1. Pentru cuvântul „boală” elevii au asociat fie imaginea de om care stă

în pat sau au descris diferite simptome.

2. Majoritatea au asociat poluarea cu aerul contaminat sau întregul glob

acoperit de pete negre.
3. Elevii au răspuns în proporţie de 80% că poluarea afectează în primul
rând sistemul respirator, adică tot legat de poluarea aerului.

4. Pentru poluarea mediului nostru de viaţă este responsabil omul, după

cum au răspuns elevii.

5. Omul poate interveni în protejarea naturii şi mediului înconjurător

prin limitarea industriei poluante, aplicarea de filtre, folosirea de surse
alternative de obţinere a energiei, dar şi prin colectarea selectivă a gunoiului
menajer şi industrial şi, în ultimă instanţă, printr-o educaţie ecologică.

6. La această întrebare elevii au răspuns în proporţie de 90% prin:

plantarea de puieţi, curăţarea spaţiului verde, colectarea corectă şi selectivă a
deşeurilor şi prin implicarea în proiecte de mediu.

7. Poluarea cea mai periculoasă este poluarea mediului, dar şi viciile de

tipul fumatului şi consumului de droguri.

8. La această întrebare răspunsurile au fost împărţite în proporţie relativ

egală între cei care considerau plantele mai afectate şi cei care considerau
animalele mai sensibile la poluare.

9. Ca imagine a încălzirii globale, majoritatea au răspuns cu asocierea

unui glob pământesc în flăcări.

10. Toţi elevii au considerat importantă disciplina opţională de protecţia

mediului prin prelungirea vieţii factorilor biotici dragi nouă, oamenilor.

ANEXA 3

CHESTIONAR FINAL

1) Elevii au avut de realizat două rebusuri astfel încât pe verticală să iasă

cuvintele: poluarea mediului şi protecţia mediului.
 La majoritatea cuvintelor formate s-au folosit noţiuni din biologie, astfel
elevii asociind această disciplină cu conservarea şi protecţia mediului înconjurător,
ramură a ecologiei care se face în clasa a VIII-a.

2) Ca evaluare sumativă s-a cerut elevilor să realizeze un „proiect al

viitorului” în care mediul de viaţă să fie cât mai natural şi să găsească
metode, chiar dacă nu sunt aplicabile acum, de protejare şi purificare a
mediului înconjurător.

În acest sens, majoritatea elevilor şi-au manifestat dorinţa de a face proiecte

tip-machetă, eseuri sau referate ştiinţifice sau ştiinţifico-fantastice şi colaje sau
afişe. În funcţie de calitatea acestor proiecte se va realiza o expoziţie la Vivariul
Bacău sau Agenţia de Protecţia Mediului Bacău.

Cu întregul material realizat de către elevi şi dirigintă se va realiza un CD

care va conţine referate, poze, fotografiile cu machetele elevilor, desenele şi afişele
scanate, planul lecţiei şi prezentările Power - Point realizate de elevi şi profesor cu
diferite teme care abordează subiectul analizat.