Analele UVT-Seria EFS, No.

6 Noiembrie 2004

IMBUNATATIREA DETENTEI (FORTEI EXPLOZIVE) PRIN

EXERCITII DE SARITURI, LA FETE JUNIOARE I, II, III IN
JOCUL DE VOLEI
Paula SURU 1
Friedrich PRINZ 2
Manfred ENGEL 3
Georg REHEKAMPFF 4
Nistor SURU 5
REZUMAT : Detenta este o calitate motrica combinata, la care iau parte viteza si forta,
fiind expresia puterii musculare maxime dezvoltate in minimum de timp. Evolutia jocului de volei in
ultima perioada, subliniaza rolul din ce in ce mai important al detentei in obtinerea unor rezultate
superioare. Lovitura de atac, blocajul si mai nou serviciul din saritura solicita tot mai mult o saritura
considerabila pentru executia acestor tehnici. Aceste considerente ne-au condus la organizarea unui
experiment pe perioada unui an de pregatire si competitie, cu echipa de junioare I, II, III a clubului
sportiv scolar din Timisoara. Grupa de 18 fete a cuprins jucatoare nascute intre anii 1986 1990. Prin
experimentul desfasurat am urmarit in ce masura se imbunatateste detenta, daca actionam cu
programe de exercitii alese si dozate corespunzator, in doua din antrenamentele saptamanale, pe un
timp de 20 de minute. Am folosit 4 complexe de exercitii: sarituri si sprinturi a cate 4 - 5 exercitii
fiecare, plasate imediat dupa partea de incalzire. Prin 5 probe de control am testat initial si final
valoarea detentei orizontale si verticale, precum si viteza pe distanta scurta. Datele obtinute au fost
inregistrate in tabele si prelucrate statistico-matematic, calculandu-se media aritmetica a grupei,
abaterea standard, cresterea procentuala pe probe, precum si coeficientul de corelatie liniara intre
unele probe de control. Lucrarea cuprinde grafice cu rezultatele calculelor efectuate, interpretarea
datelor si concluzii. Mentionam ca una dintre componentele acestui grup-experiment, nascuta in
1990, face parte in prezent din lotul national de cadete, medaliat cu bronz la Campionatul European
din acest an.
Cuvinte cheie : detenta, for, srituri, volei, fete.

Introducere si Ipoteza lucrarii

Detenta este o calitate motrica combinata, la care iau parte viteza si forta, fiind
expresia puterii musculare maxime dezvoltate in minimum de timp. Nivelul detentei
depinde de numarul si viteza cu care sunt antrenate in lucru unitatile neuromusculare. Forta
exploziva, forma de manifestare a fortei, este definita de DM Ioselini drept capacitatea de
a manifesta valori mari de forta in cea mai mica unitate de timp.

Asistent Universitar, Universitatea de Medicina Victor Babes Timisoara

Conferentiar Universitar (pensionar), Frankfurt, Germania
3
Profesor de matematica si fizica, Rotenburg a.d. Fulda, Germania
4
Antrenor de volei, categoria I, Mannheim, Germania
5
Profesor Universitar, Universitatea de Medicina Victor Babes Timisoara
2

20

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

D. Harre e de parere ca forta exploziva este capacitatea sistemului neuromuscular
de a invinge rezistenta printr-o contractie marita. J.Weineck defineste forta exploziva ca
find capacitatea sistemului neuromuscular de a misca corpul sau parti ale corpului, precum
si obiecte cu viteza maxima.
Evolutia jocului de volei in ultima perioada, subliniaza rolul din ce in ce mai
important al detentei in obtinerea unor rezultate superioare. Lovitura de atac, blocajul si mai
nou serviciul din saritura solicita tot mai mult o saritura considerabila pentru executia
acestor tehnici.
Aceasta forma de manifestare a fortei detine un rol tot mai important in obtinerea
performantelor si in alte ramuri de sport si probe cum ar fi: aruncarile, sarituile, jocurile
sportive, in care rezultatele depind de forta de impulsie.
Avand in vedere ca forta face parte din calitatile labile, perfectibile este necesar ca
in antrenament si in pregatirea sportiva sa se actioneze cu exercitii corespunzatoare pentru
dezvoltarea ei.
Stiinta antrenamentului sportiv modern subliniaza ca evolutia calitatilor motrice are la baza
teza fazelor sensibile. Aceasta teza, de care s-a ocupat Winter, inca din 1984, ne arata ca
in evolutia biologica a copiilor si tinerilor exista faze favorabile si mai putin favorabile
pentru dezvoltarea calitatilor motrice. Forta exploziva (detenta) se dezvolta efectiv pana la
incheierea pubertatii, daca se actioneaza cu mijloace corespunzatoare. Nicu Alexe si
colaboratorii arata ca detenta ca si calitate motrica combinata se dezvolta eficient intre 1416 ani, cand ritmul evolutiei este sporit.
Avand in vedere aceste considerente, am elaborat ipoteza lucrarii noastre: intr-un
experiment actionam cu exercitii selectionate in 4 complexe a 4-5 componenete, pentru
dezvoltarea fortei explozive (detentei) la fete de 14-16 ani in volei. Pe baza testelor de
control alese si inregistrate la inceputul si sfarsitul experimentului si a prelucrarii datelor,
vrem sa apreciem rezultatele obtinute.
Organizarea experimentului
Experimentul s-a desfasurat cu echipa de fete, junioare I,II,III a clubului sportiv
scolar din Timisoara, pe peioada unui an competitional. Conducerea experimentului a avuto prof. Suru Nistor. Studiul a inceput in august 2003 si s- incheiat in mai 2004.
Grupa a cuprins 18 jucatoare cu urmatoarea structura de varsta:
5
5
4
3
1

jucatoare nascute in anul

jucatoare nascute in anul
jucatoare nascute in anul
jucatoare nascute in anul
jucatoare nascute in anul

1986
1987
1988
1989
1990

Cele 18 jucatoare practica jocul de volei ca timp dupa cum urmeaza:

7
1
3
1
4

practica voleiul de
practica voleiul de
practica voleiul de
practica voleiul de
practica voleiul de

7 ani
6 ani
5 ani
4 ani
3 ani
21

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

2

practica voleiul de

2 ani

Experimentul si-a propus, ca in doua din antrenamentele saptamanale, pe toata

durata de pregatire, sa se efectueze complexe de exercitii de sarituiri si sprinturi, timp de 20
de minute. Exercitiile au fost plasate in antrenament imediat dupa incalzire; volumul si
intensitatea exercitiilor au fost stabilite anterior; un complex a fost folosit timp de 8
saptamani.
La inceputul si sfarsitul experimentului au fost inregistrati urmatori parametrii
somatici si urmatoarele probe de control-test:
- talia
- anvergura
- saritura in lungime de pe loc
- saritura in lungime de pe loc cu 3 pasi
- saritura in inaltime de pe loc
- sprint 15m
- alergare in 4 colturi pe terenului de volei
Datele obtinute au fost inregistrate in tabele si sunt anexate lucrarii. Ca anexe la
lucrare sunt deasemenea desrierea probelor de control si metodologia inregistrarii, precum
si cele 4 complexe de exercitii cu dozarea respectiva.
Pe parcursul anului de pregatire a fost realizat urmatorul volum de efort:
Luna / anul

Nr antrenamente

August 2003
Septembrie
Octombire
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie 2004
Februarie
Martie
Aprilie
Total

7
10
8
8
5
6
8
6
6
64 antrenamente

x
x
x
x
x
x
x
x
x

Durata antrenament
(min)
20
20
20
20
20
20
20
20
20

Total minute
140
200
160
160
100
120
160
120
120
1280 (21,3 ore)

Datele obtinute si prelucraea lor

Pentru aprecierea rezultatelor experimentului am calculat si operat cu urmatorii
parametrii statistico-matematici:
- media aritmetica
- abaterea standard
- cresterea procentuala
- coeficientul de corelatie liniara intre unele probe-test.
La fiecare proba s-au inregistrat doua incercari, iar in calcul am folosit media
dintre aceste doua incercari.

22

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

Cu privire la inaltime, am constatat o crestere a mediei de inaltime a grupei de la
171,5cm la 173,1cm, deci cu 1,6cm. Aceste valori confirma afirmatia autorilor din lucrarea
Selectia in sport 1980, unde se afirma ca procesele de crestere in inaltime se opresc in
general la fete in jurul varstei de 17-19 ani, iar la marea majoritate dimensiunile
longitudinale cresc nesemnificativ dupa 16-17 ani. La varsta de 15 ani inaltimea fetelor
reprezinta 99,05% din cea finala, la 16 ani 99,56% si la 17 ani 99,87%. Datele noastre
confirma aceste precizari si se incadreaza in acesti prametrii. Cea mai tanara jucatoare,
M.D. are o crestere de 4 cm in aceasta perioada.
Privind anvergura, datele noastre se incadreaza in valorile prezentate in lucrarea
Selectia in sport. Media grupei este de 171,7 cm la testarea initiala si de 174,1 la cea
finala si reprezinta 99,6% din inaltime la testarea finala. Coeficientul de corelatie intre
inaltime si anvergura este de0,63 initial si 0,69 in final.
Analiza rezultatelor dela probele de control-test ne permit o constatare general
pozitiva. In urma experimentului inregistram cresteri de la testarea initiala la cea finala a
valorilor medii la toate testele. Avem urmatoarele date pentru fiecare proba de control:
proba-test
lungime
3 pasi
inaltime
sprint 15m
4 colturi

medie test 1
183,0cm
533,3cm
26,1cm
2,9s
10,9s

medie test 2
198,5cm
564,9cm
26,5cm
2,7s
10,4s

cresteri
15,5cm
31,6cm
0,5cm
0,2s
0,5s

LUNGIME / 3 PASI
Valori medii/abatere standard

600
500
400
300
200
100
0
lungime

lungime

valori medii

3 pasi

3 pasi

abatere standard

23

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

INALTIME / SPRINT / 4 COLTURI

Valori medii/abatere standard

30

20

10

0
inaltime

sprint

valori medii

4 colturi

abatere standard

CRESTEREA PROCENTUALA
Valori medii

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
lungime

inaltime

4 colturi

crestere in %
La saritura in lungime de pe loc, forma de manifestare a fortei explozive
orizontale, am inregistrat in final o crestere de 15,5 cm deci de 8,5%. Abaterea standard de
la valoarea medie a fost la testarea initiala de 16,0 cm si de 13,8 cm la cea finala.

24

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

Imbunatatirea abaterii standard ne arata ca grupa a devenit mai omogena ca urmare a
folosirii complexelor de sarituri.
Cresterile individuale privind media rezultatelor la unele jucatoare au fost cu mult
peste media grupei. Astfel jucatoarea L.C. are o imbunatatire de 42,0 cm, iar jucatoarea
M.D., componenta a echipei nationale de junioare (locul 3 la balcaniada 2004 de la
Ankara), si-a imbunatatit rezultatul cu 32,0 cm.
Saritura de pe loc cu 3 pasi sariti ne arata deasemenea o crestere a rezultatului
mediu al grupei cu 31,6 cm, deci o crestere procentuala de 6%. Abaterea standard, initial de
53,5 se imbunatateste la 49,8 in final. Si aici are loc o un proces de omogenizare a grupei.
Unele imbunatatiri individuale depasesc cu mult media grupei, de expemplu jucatoarea
M.A. cu un rezultat de 80,0 cm si L.C. cu 73,0 cm. Avand in vedere ca tehnica acestei
sarituri este mai pretentioasa, am putut constata ca unele jucatoare, care la saritura in
lungime de pe loc au rezultate bune nu inregistreaza concordant aceleasi cresteri la saritura
cu 3 pasi.
Saritura in inaltime de pe loc ne evidentiaza o imbunatatire a mediei grupei de 0,5
cm, deci o crestere de 1,9 cm. Aceasta cresterem modesta dupa parerea noastra, are doua
explicatii:
1. valoarea scazuta a rezultatelor la testarea initiala, 26,1 cm o apreciem ca
insuficienta la aceasta varsta in volei.
2. in al doilea rand, credem ca la aceasta varsta, unde crestera i ninaltime este
aproape incheiata, trebuie sa actionam in exercitiile alese cu incarcaturi externe (2-3kg).
Greutatea propriului corp nu este suficienta pentru o crestere eficienta a detentei la fete la
aceasta varsta.
La sprint, valoarea medie a grupei inregistreaza o crestere de 0,2 s, deci cu 6,7%.
Abaterea standard de 0,1 la ambele testari arata omogenitatea grupei. Individual nu am
constatat rezultate cu mult peste medie.
La proba de alergare in 4 colturi s-au inregistrat cresteri in medie de 0,5 s, deci o
imbunatatire de 4,6%. Abaterea standard inregistreaza o imbunatatire de 0,1 s. Doua dintre
jucatoare au cresteri cu mult peste media grupei, de exemplu jucatoarea C.I. cu 1,1 s si
M.D. cu 1,0 s.
Pentru a vedea in ce masura se coreleaza si se conditioneaza exercitiile folosite
pentru dezvoltarea fortei explozive orizontale si a celei verticale, am apelat la calculul
coeficientului de corelatie liniara intre rezultatele medii obtiunute la testarea initiala si cea
finala. Astfel am calculat coeficientul de corelatie intre saritura in lungime de pe loc si
saritura in inaltime de pe loc, precum si cu proba de sprint. Un alt coeficient de corelatie
calculat este cel intre proba de sprint si saritura in inaltime de pe loc. Datele obtinute sunt
cuprinse in graficele din lucrare.
Coreland saritura in lungime de loc si proba de sprint 15m am obtinut un coeficient
de corelatie de 0,48% initial si de 0.63% final. Aceste valori ne arata o conditionare directa
si o influenta a exercitiilor alese, a unei grupe asupra celeilalte grupe de mijloace.
Intre saritura in lungime de pe loc si saritura in inaltime de pe loc coeficientul de
corelatie calculat creste de la 0,39 la 0,64, ceea ce ne permite afirmatia facuta mai sus.
Ambele grupe de exercitii influenteaza favorabil dezvoltarea detentei.
Intre saritura in inaltime de pe loc si sprint am obtinut un coeficient de corelatie
initial de 0,08 si care creste la 0,37, ceea ce ne permite sa afirmam ca, corelatia exista si
tendinta de crestere e semnificativa.
25

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

Acesti coeficienti ne arata o stransa legatura intre forta exploziva orizontala si cea
verticala, ambele foarte importante in jocul modern de volei. Cresterea coeficientilor de
corelatie calculati la testarea initiala si cea finala ne permite sa afirmam ca alegerea
exercitiilor de sarituri se de sprint in cele 4 colturi s-a dovedit eficienta.

COEFICIENTUL DE CORELATIE
Lungime de pe loc

1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
sprint

sprint

inaltime

inaltime

coeficient

COEFICIENTUL DE CORELATIE
Sprint
1

0
inaltime

inaltime

coeficient

26

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

Concluzii
1. Complexele de exercitii folosite, cu dozarea respectiva, au condus la imbunatatirea
fortei explozive (detentei), absolut necesara in jocul de volei.
2. Pentru cresterea detentei verticale, consideram necesar, folosirea la aceasta varsta,
la fete, o incarcatura externa de 2-3 kg, sub forma unor veste pentru sarituri.
3. Coeficientii de corelatie calculati ne arata o conditionare directa intre probele de
control folosite. Astfe putem concluziona ca, pentru dezvoltarea detentei sunt eficiente
exercitii de sprint pe distante scurte, precum si exercitii de sarituri in lungime si in inaltime.
4. Actionarea asupra acestei calitati motrice combinate, trebuie inceputa de timpuriu
in volei, la varsta de 12-14 ani, folosind greutatea popriului corp si apoi contiuata la varsta
de 16 ani cu incarcaturi externe de 2-3 kg.
5. Se recomanda ca antrenorii sa foloseasca programe individuale de dezvoltare a
detentei, pe care jucatoarele le executa in afara antrenamentelor cu echipa.
6. Testarea la intervale regulate cu aceste probe-test, in voleiul feminin, ajuta
jucatoarele sa isi aprecieze progresele facute si sa devina constiente de necesitatea
antrenamentului individual pentru dezvoltarea detentei.

ANEXE :
Tabel 1. Rezultatele obtinute la teste
Nume
Lungime
3 pasi
Nr prenum
e
1
CI
160 180
476 529
2
BA
191 207
541 593
3
SS
160 182
507 518
4
LD
190 220
612 673
5
LC
172 214
420 493
6
FA
198 209
552 575
7
C A-M
195 205
527 567
8
GM
196 198
590 594
9
SD
190 192
576 578
10
FL
219 223
620 643
11
HI
199 212
616 624
12
LC
177 184
536 565
13
HL
168 206
493 512
14
NC
177 182
495 511
15
MS
188 191
512 523
16
MA
175 188
495 575
17
MI
178 188
507 515
18
MD
161 193
525 581
media
183 198,5
533,3 564,9
greseli

Inaltime
25,2
26,9
25,3
26,3
25,9
26,9
26,8
26,0
26,5
27,0
26,9
24,5
26,3
24,6
26,5
26,3
24,9
27,9

25,3
27,6
25,7
26,5
27,1
27,3
27,3
26,3
26,7
27,5
27,3
25,1
26,5
25,1
26,9
26,5
26,8
28,0

26,1 26,6

Sprint
3,3
2,9
3,0
2,8
3,0
3,1
2,8
2,9
3,0
2,9
2,9
3,0
3,2
3,0
3,0
3,2
2,9
3,0

2,9
2,6
2,9
2,5
2,6
2,9
2,7
2,8
2,9
2,6
2,6
2,7
2,9
2,9
2,9
2,9
2,6
2,8

2,9 2,7

4 colturi
11,3
10,4
10,6
9,9
11,2
10,8
11,1
10,4
10,9
11,0
9,6
11,3
12,2
11,5
10,9
11,7
10,9
11,8

10,2
10,1
10,4
9,8
10,5
10,2
10,6
10,3
10,3
10,1
9,3
10,5
11,7
10,7
10,7
10,8
10,5
10,8

10,9 10,4

27

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

PROBE DE CONTROL DESCRIERE
1. Saritura in lungime de pe loc
Se masoara distanta de la varfuri (pozitia de plecare), la calcaie (pozitia de
aterizare); suprafata pe care se sare trebuie sa fie neteda si sa nu alunece, incaltaminte
corespunzatoare pentru sport. Se acorda doua incercari, rezultatul fiind media dintre cele
doua, in cm.
2. Saritura in lungime de pe loc cu 3 pasi sariti
Stand, cu picioarele usor departate, varfurile sa nu depaseasca linia de plecare; se executa 3
pasi sariti si se aterizeaza pe doua picioare. Se acorda doua incercari, rezultatul fiind media
dintre cele doua, in cm.
3. Saritura in inaltime de loc
Stand, pe pe varfuri, se marcheaza locul unde ajunge cu varful degetelor; se
executa o saritura din stand si se marcheaza din locul unde a ajuns cu degetele. Diferenta de
la prima la a doua marcare se noteaza ca rezultat, in cm. Se acorda doua incercari, media lor
fiind rezultatul final.
4. Alergare de viteza pe 15m, cu start de sus
Stand, cu un picior la linia de plecare; cronometrul se porneste la ridicarea
piciorului din urma si se opreste la depasirea liniei de sosire. Se acorda doua incercari,
media lor fiind rezultatul final. Pauza dintre incercari este de 3 minute.
5. Alergare de viteza, radiar in 4 colturi
Pe o jumatate a terenului de volei, in mijloc, se asaza un capac de lada sau un
scaun fara spatar. Jucatoarea sta cu mana pe scaun sau pe lada si pleaca in alergare catre
fiecare colt, atingand linia cu piciorul. Dupa fiecare colt atins se revine la mijloc si se atinge
cu mana lada sau scaunul. Se acorda doua incercari, cu o pauza de 5 minute si se
inregistreaza timpul in secunde, facandu-se media dintre cele doua.
EXERCITII DE SARITURI SI SPRINT
Complexul 1 de exercitii, de la 1.09.2003 pana la 31.10.2003
1.
saritura in lungime de pe loc. Dozare: 6-8 sarituri cu pauza de 20s
2.
pas saltat cu rulare de pe calcai pe varf, cu ridicarea piciorului opus.
Dozare: de 3 ori lungimea terenului de volei cu pauza de 30s
3.
saritura de pe doua picioare pe capacul de lada sau banca de gimnastica
(h=20cm); saritura de pe lada cu aterizare pe doua picioare si in continuare se repeta acelasi
lucru. Dozare: 4 serii a 6 sarituri cu pauza de 45s-60s intre serii
4.
stand pe varfuri, pe marginea bancii de gimnastica intorasa, ridicare pe
varfuri si revenire cu calcaiele pe sol. Dozare: 4 serii a 10-12 ridicari cu pauza de 40-60s
intre serii
5.
pe jumatatea terenului de volei (pana la fileu); sprint de la linia de fund la
linia de 3m, oprire, saritura la blocaj, sprint pana la fileu, oprire si saritura la blocaj, apoi
deplasare laterala spre mijlocul fileului, oprire, saritura la blocaj, alergare laterala spre
marginea terenului, oprire, saritura la blocaj, intoarcere, sprint pana la linia de 3m, oprire,
saritura la blocaj, sprint pana la linia de fund, oprire si saritura la blocaj. Dozare: 3
parcursuri cu pauza de 90s intre ele (parcursul se executa spre dreapata si apoi imediat,
inapoi, spre stanga).
28

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

Complexul 2 de exercitii, de la 1.11.2003. pana la 20.12.2003
1.
sprint pana la linia de 3m, alergare cu spatele inapoi pana la linia de fund.
Dozare: 3 serii a 8 sprinturi cu pauza de 90s
2.
3 sarituri in lungime de pe loc, consecutive. Dozare: 4 serii a 3 sarituri cu
pauza de 60s
3.
stand, cu fata la perete, pas lateral si saritura la blocaj, aterizare pe
piciorul din directia deplasarii. Din nou pas lateral in cealalta directie, saritura la blocaj,
aterizare pe piciorul din directia deplasarii.. Dozare: 3 serii 10 sarituri cu pauza de 60s
4.
se asaza 5 capace de lada sau banci de gimnastica la distanta de 50-60 cm
intre ele; se executa sarituri pe si de pe lada, dus-intors. Dozare: 3 parcursuri cu pauza de
90s
5.
pe perechi, saritura pe doua picioare cu bataia palmelor sus, sprint la linia
laterala si revenire pentru aceeasi saritura ca la plecare. Dozare: 3 serii a 8 executii cu pauza
de 90s
Complexul 3 de exercitii, de la 10.01.2004 pana la 1.03.2004
1.
6 sprinturi intre linia de fund linia de mijloc a terenului de volei; liniile se
ating cu piciorul
2.
dozare: 2 serii cu pauza de 180s
3.
sarituri cu coarda pe ambele picioare
4.
dozare: 4x30s cu pauza de 60s
5.
6 sarituri in lungime de pe loc, dus-intors
6.
dozare: 3 serii cu pauza de 60s
7.
exercitiul 3 din complexul 2 cu aceeasi dozare
8.
sarituri pe si de pe banca, (saritura pe banca, saritura jos, intoarcere si sus
din nou)
9.
dozare: 3 serii a 10 sairituri cu pauza de 45s
Complexul 4 de exercitii, de la 1.03.2004 pana la 30.04.2004
1.
sarituri pe loc, 15s urmate de sprint pe 15m
2.
dozare: 6 repetari cu pauza de 30-45s
3.
sarituri cu coarda, 30s
4.
dozare: 6 repetari cu pauza de 60s
5.
exercitiul 3 din complexu 2 cu aceeasi dozare
6.
exercitiul 5 din complexul 2 cu aceeasi dozare
7.
exercitiul 5 din complexu 1 cu aceeasi dozare

BIBLIOGRAFIE
1.

2.
3.

MARTIN, D.
CARL, K.
LEHNERTZ, K.
WEINECK, J.
ALEXE, N.
MAZILU, V.
FOCSENEANU, A.
PARASCHIV, V.

Handbuch Trainingslehre, Verlag Hofmann Schorndorf, 1991

Optimales Training, Spitta Verlag, 1997
Selectia in sport, 1980

29

Analele UVT-Seria EFS, No.6 Noiembrie 2004

4.
5.
6.

7.
8.
9.
10.
11.

12.
13.

30

MITRA, GH.
MOGOS, A.
DRAGNEA, A.
BOTA, A.
STARK, G.
MAINKA, E.
KUHN, B.
PRINZ, FR.
SCHMITZ, M.
PRINZ, FR.
ENGEL, M.
PRINZ, FR.
ENGEL, M.
CHRISTMANN, E.
FAGO, KL.
GROSSER, M.
STARISCHKA, S.
ZIMMERMANN, E.
PRINZ, FR.
ENGEL, M.
PRINZ, FR.
ENGEL, M.

Dezvltarea calitatilor motrice, 1977

Teoria activitatilor motrice, 1999
Nachwuchstraining, Trainerinformation 2D, IAT Leipzig, 1992
Dinamica dezvoltarii detentei la elevii claselor V-VIII, Arad, 1970
Sichtung fur den E-Kader in Basketball, Kuhne Verlag Langen, 1997
D-Jugendmeisterschaft, eines Sportverband als Mehrkampfwettbewerb,
Lestunssport, 1/1995
Volleyball Handbuch, 1985
Konditiontraining, Munchen, 1985
15 Jahr Jugendfoderung in Hessischen Basketball Verband (1984-1999),
Rotenburg, 1999
Handbuch fur den Jugendtrainer in Basketball, P. Kuhne Verlag Langen,
1993