CAPACITATEA MOTRIC

Capacitatea motrica are definiii diferite, dar care nu implica puncte

de vedere situate la poli opui.
n "Terminologia educaiei fizice si sportului", capacitatea motrica se
definete ca "ansamblul posibilitilor motrice naturale si dobndite prin
care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare ".
Sintetiznd puntele de vedere ale mai multor specialiti (Fleisman,
!e"elin#, $onald %ate&s, %.'puran etc.( consideram ca in esena
capacitatea motrica este formata din deprinderi si priceperi motrice de baza
si utilitar aplicative, deprinderi si priceperi motrice specifice unor ramuri
de sport si calitile motrice. Capacitatea motrica este influenat) si de
procesele psiice, de cele "iocimice sau nivelul indicilor morfo*functionali.
Capacitatea motrica este de doua feluri+
* ,enerala-
* Specifica.
Capacitatea motrica general este formata din calit)ile motrice de
"aza (viteza, indemanare, rezistenta si fora( si deprinderile si priceperile de
"aza si utilitar*aplicative (mers, alergare, s)ritura, aruncare*prindere,
transport de greut)i, escaladare, tarare, catarare etc(.
Capacitatea motrica specific este formata din calit)ile motrice
specifice si deprinderile si priceperile motrice specifice unei ramuri de sport.
m"un)t)irea capacit)ii motrice, generala si specifica, constituie
o"iectivul prioritar specific al proceselor de educaie fizica si de
antrenament sportiv.
Calitile motrice
,eneralit)i
Calit)ile motrice sunt insusiri ale organismului uman. 'le se dezvolta
pe parcursul vieii (pana la o anumita vrsta.(, dar se pot si "educa"
(o influenare, "accelerare" a dezvolt)rii( prin proces special de
instruire.
Calit)ile motrice sunt de doua feluri+
/ De baza: viteza, indemanarea, rezistenta si fora (0.1.2.F.(. 3nii autori,
pe langa acestea, mai adaug) mo"ilitatea si supleea. 4lii considera de
"aza numai viteza, rezistenta si fora (deci e5clud indemanarea(.
/ Specifice: cele indicate in practicarea unor ramuri de sport sau in
e5ercitarea unor profesii, meserii. 'le rezulta din "com"inaia" intre doua
sau mai multe calit)i motrice de "aza (de e5emplu+
"detenta" este viteza 6 fora(.
Calit)ile motrice se dezvolta si "educa" in funcie de vrsta (pe
ansam"lu+ la cei "mici" se pune accent pe viteza si 7ndemnare, iar la cei
"mari" se pune accent pe fora si rezistenta(.
Calit)ile motrice sunt in strnsa interdependenta cu deprinderile si/sau
priceperile motrice, interdependenta care tre"uie sa fie corect inteleasa.
7nsuirea deprinderilor si8sau priceperilor motrice necesita un anumit nivel al
calit)ilor motrice si influeneaz) acest nivel (prin e5ersarea realizata in
scopul invatarii, consolid)rii sau perfecion)rii deprinderilor si8sau
priceperilor motrice(. 9a rndul sau, orice acionare pentru dezvoltarea
calit)ilor motrice, realizata prin deprinderi si8sau priceperi motrice,
influeneaz) consolidarea acestor deprinderi si8sau priceperi motrice. $eci
sunt "priorit)i" si "efecte secundare" pe care nu tre"uie sa le incurcam.
n efectuarea oric)rui (cu apro5imaie( act motric (si mai ales e5erciiu
fizic( sunt implicate toate calit)ile motrice de "aza, cu pondere diferita.
Sunt si unele e5erciii fizice "pure" (numai de fora sau numai de viteza etc(.
4cionarea speciala asupra educ)rii unei calit)i motrice implica si
efecte indirecte asupra celorlalte calit)i motrice (atenie la "transfer
negativ"- numai e5erciiile speciale pentru viteza nu dau transfer negativ
pentru celelalte calit)i motrice.(.
'5ista, pentru fiecare calitate motrica de "aza, un element
caracteristic, ca "predominanta"+
*pentru viteza*: repeziciunea
*pentru 7ndemnare*: gradul de comple5itate
*pentru rezistenta *: durata
*pentru fora*: incarcatura
;rice calitate motrica poate fi programata pentru a fi "educata"
special in orice perioada a anului. 1n lecie (de educaie fizica sau de
antrenament( fiecare calitate isi are un loc special de amplasare.
2esta"ilirea dup) efortul pentru educarea calitatiilor motrice nu este
liniara+
*<=> din resta"ilire are loc in prima treime a timpului de revenire-
*?=> din resta"ilire are loc in a doua treime-
*@=> din resta"ilire are loc in ultima treime.
$urata resta"ilirii variaz) de la o calitate la alta. $up) A. Bim#in
aceasta durata este mai mare pentru fora si mai mica pentru indemanare si
rezistenta. 'l spune ca pentru fora tre"uie sa se fac) antrenamente cu o
pauza de o zi intre ele, pentru viteza * antrenamente cu o pauza mai mica de
o zi, iar pentru indemanare si rezistenta *antrenamente de mai multe ori pe
zi.
%uli specialiti (teoreticeni, metodisti, fiziologi, practicieni etc.( s*au
ocupat de pro"lema calit)ilor motrice. $intre ei, menionam pe unii dintre
cei mai importani, ale c)ror puncte de vedere am incercat sa le sintetizam in
cele ce urmeaz). 'ste vor"a de+ A.4. Cernstein- 4. $emeter- A.,. ;zolin-
C. Florescu * 0. $umitrescu * 4.
Dredescu- 4.C. Aovicov- ,. %itra * 4l. %ogos- 0.%. Batiors#i- 1.
Siclovan- $. !are- T. 4rdelean etc.
Definiii
Viteza
Capacitatea organismului uman de a executa acte si aciuni motrice,
cu intregul corp sau numai cu anumite segmente (parti( ale acestuia, intr*un
timp cat mai scurt, deci cu rapiditate ("repeziciune", "iueala"( ma5ima, in
funcie de condiiile e5istente. 3nii specialiti (putini la num)r(, in ultima
perioada de timp, o e5clud ca termen- ei ii zic "rezistenta de scurta durata",
punct de vedere cu care nu suntem de acord, aceasta din urma fiind o forma
a rezistentei ("rezistenta in regim de viteza"(.
ndemnarea
'ste apreciata, de maEoritatea specialitilor ca o calitate motrica
deose"it de comple5a. 'a implica+ capacitatea de coordonare a segmentelor
corpului sau ale acestuia in intregime pentru efectuarea unor acte sau aciuni
motrice- echilibru: precizie: orientare spatio temporala (inclusiv ritm(-
amplitudine (pe "aza de mo"ilitate articulara, suplee si elasticitate
musculara(- ambilateralitate ("am"ide5trie"( etc. Toate acestea tre"uie
su"ordonate o"inerii unor eficiente maxime, mai ales in condiii
!!neobi"nuite", cu un consum minim de ener#ie. Drimete si accepiunea
(sensul( de aptitudine de invatare rapida a unei noi mic)ri (1.D. %atveev *
4.$. Aovicov- 0.%. Batiors#i etc.( fiind asimilata cu "priceperea motrica
simpla".
Se apreciaz), de asemenea, ca ea ar fi capacitatea organismului uman
de a restructura si adapta fondul motric disponi"il in condiii variate, fiind
asimilata cu "priceperea motrica comple5a" (A.4. Cernstein- A. ;zolin-
!irtz- 0.%. Batiors#i etc(.
n unele lucr)ri sau pu"licaii de specialitate este desemnata si prin
ali termeni$ "a"ilitate"- "iscusina"- "coordonare a mic)rilor"- "coordonare
musculara" etc. $eci, e5ista lipsa de consens in definirea (sau acceptarea.(
acestei calit)i motrice.
Rezistenta
Capacitatea organismului de a depune eforturi cu o durata relativ
lunga si o intensitate relativ mare, mantinand indici constani de eficacitate
optima. $eci, este capacitatea psio*fizica de a depune eforturi fara apariia
strii de oboseala (senzoriala, emoionala, fizica( sau prin invingerea acestui
fenomen (de o"oseala(. 'a presupune si o capacitate ridicata de resta"ilire
rapida a organismului dup) unele eforturi "o"ositoare". 'ste acord deplin al
specialitilor in definirea acestei calit)i.
Fora
Capacitatea organismului de a invinge o "rezistenta" (interna sau e5terna(
prin intermediul contraciei musculare. Tre"uie sa o deose"im de fora * ca o
caracteristica mecanica a mic)rii. 'ste acord deplin al specialitilor in
definirea acestei calit)i.
Forme de manifestare
Viteza
a. %iteza de reacie, dependenta de cele cinci elemente componente
(apariia e5citaiei in receptor- transmiterea pe cale aferenta- analiza
semnalului * care dureaz) cel mai mult- transmiterea pe calea aferenta-
e5citarea mucilor(. 2eaciile sunt simple sau complexe. 2eacia
simpla se manifesta atunci cnd r)spunsul este dat su" forma unei
mic)ri dinainte cunoscute si care apare spontan. 2eacia comple5a se
manifesta mai ales in Eocurile "ilaterale, dar si in alte sporturi unde
r)spunsul tre"uie dat in funcie de aciunile "partenerilor" si
"adversarilor".
". %iteza de execuie, data de timpul consumat de la inceperea
efectu)rii unui act sau unei aciuni motrice pana la terminarea
acestora. 'a se refera in special la mic)rile "singulare", "separate".
c. %iteza de repetiie, care este * de fapt * o varianta a vitezei de
e5ecuie si se refera la efectuarea aceleai mic)ri intr*o unitate sau
interval de timp presta"ilite. 'a vizeaz) frecventa unei mic)ri pe o
unitate de timp.
d. %iteza de deplasare, care este * de fapt * tot o varianta a vitezei de
e5ecuie (cnd este vor"a de parcurgerea * prin alergare sau alte
modalit)i * a unui spaiu presta"ilit, a unei distante contra timp( sau a
vitezei de repetiie (cnd se pune pro"lema cat spaiu, ce distanta se
parcurge intr*o unitate de timp presta"ilita, deci care este frecventa
mic)rilor care deplaseaz) corpul omului in spaiu(. 4ceasta forma de
viteza se intalneste * de regula * in ramurile sau pro"ele sportive
ciclice.
e. %iteza in re#imul altor caliti motric, viteza in regim de fora
(numita si "detenta"(- viteza in regim de rezistenta- viteza in regim de
indemanare.
$in punct de vedere al acceleraiei, viteza poate sa fie si+
* uniforma-
* neuniforma.
Foarte rar, in e5ecuia actelor si aciunilor motrice se menine o viteza
constanta, uniforma. $e cele mai multe ori viteza este neuniforma. 4tunci
cnd ea creste avem o "acceleraie", iar atunci cnd ea descrete este vor"a
de o "deceleratie". 1n e5ecuia actelor si aciunilor motrice foarte importanta
este meninerea vitezei optime, fenomen care se apreciaz) prin asa numitul
"simt al vitezei" (care se coreleaz) cu simul "ritmului" si al "tempoului"(.
ndemnarea
a. &ndemnarea #enerala, necesara efectu)rii tuturor actelor si
aciunilor motrice de c)tre oameni.
". &ndemnarea specifica (speciala(, caracteristica celor care practica
diferite pro"e si ramuri de sport sau e5ercita profesii "azate pe efort
fizic comple5.
c. &ndemnarea in re#imul altor caliti motrice!, indemanarea in regim de
viteza- indemanarea in regim de rezistenta- indemanarea in regim de fora.
Rezistenta
n funcie de ponderea participrii #rupelor musculare,
maEoritatea specialitilor o clasifica in+
a. rezistenta #enerala$ caracteristica efectu)rii timp indelungat a unor
acte sau aciuni motrice care angreneaz) principalele grupe musculare
(apro5.<=>(-
". rezistenta specifica (speciala(+ caracteristica depunerii eforturilor pe
care le implica pro"ele sau ramurile de sport si unele profesii, cu
indici constani si eficieni de randament. 4ceasta rezistenta specifica
(speciala( poate sa fie+
* locala, cnd in efort se angreneaz) mai puin de @8F din musculatura-
* re#ionala, cnd in efort se angaEeaz) intre @8F si ?8F din musculatura
organismului uman.
n funcie de sursele ener#etice si durata efortului, rezistenta este
clasificat) in+
a. rezistenta anaeroba, specifica pentru eforturile cuprinse intre GH
sec. si ? min. (numite si eforturi de scurta durata(-
". rezistenta aeroba, specifica pentru eforturile care dep)esc I min.
(numite si eforturi de lunga durata(-
c. rezistenta mixta, specifica pentru eforturile cuprinse intre ? si J min.
(numite si eforturi de durata medie(, in care pe fondul unor procese de tip
aero" apar si unele anaero"e, mai ales in limita inferioara de efort.
n funcie de modul in care se combina cu alte caliti motrice,
rezistenta se clasifica in+
a. rezistenta in re#im de viteza$
". rezistenta in re#im de fora (sau rezistenta musculara locala(-
c. rezistenta in re#im de detenta$
d. rezistenta in re#im de &ndemnare.
1n funcie de natura efortului, rezistenta poate fi+
a. rezistenta in efort constant$
". rezistenta in efort variabil.
Fora
n funcie de participarea grupelor musculare, toi specialitii o
clasifica+
a. fora #enerala, in care participa prin contracie * pentru invingerea
unei "rezistente" * principalele grupe musculare ale organismului
uman-
". fora specifica (speciala(, in care participa prin contracie * pentru
invingerea unei rezistentei * doar una sau cteva din grupele
musculare ale organismului uman.
n funcie de caracterul contraciei musculare, fora se poate clasifica
in+
a. fora statica (sau "izometrica"(, cnd * prin contracie * nu se
modifica lungimea fi"relor musculare angaEate in efectuarea actului
sau aciunii motrice-
". fora dinamica (sau "izotonica"(, cnd * prin contracie * se
modifica lungimea fi"relor musculare angaEate in efort- daca fi"rele se
scurteaz), pe "aza intr)rii in aciune a mucilor agonisti (motori(,
foita dinamica este de tip &nvin#ere (regim miometric(- daca fi"rele se
alungesc, intrnd in aciune mucii antagonisti ("frenatori"(, foita
dinamica este de tip "cedare" (regim pliometric(.
c. fora mixta, com"inata, cnd pentru invingerea "rezistentei" se
intalnesc contraciile dinamice cu cele statice, alternnd intr*o ordine
difereniata in raport cu natura actelor sau aciunilor motrice.
$up) capacitatea de efort (in relaie cu "puterea" individuala(, fora se
clasifica in+
a. fora absoluta (sau ma5ima(, manifestata intr*o micare,
independent de greutatea corporala proprie- ea creste, de regula, odat)
cu m)rirea greut)ii corporale-
". fora relativa, care e5prima valoarea care revine in raport cu
greutatea corporala proprie- ea scade * de regula * odat) cu m)rirea
greut)ii corporale-
n funcie de modul in care se combina cu celelalte calit)i motrice, ea
poate fi+
a. fora in re#im de viteza (fora e5ploziva(-
". fora in re#im de rezistenta,
c. forta in re#im de &ndemnare.