Sunteți pe pagina 1din 3

I.T.U.

– 13 martie

1. Procesul de laicizare a tragediei grecesti (departarea tragediei de scopurile mari in


contextual carora se nascuse ea – educarea poporului in privinta divinitatii si a
raportului omului cu lumea, cu zeii si cu un cod de legi pe care omul nu trebuie sa il
incalce daca vrea sa traiasca fericit -> cele 3 mari legi)
- Eschil: un conflict al eroului cu divinitatea si cosmosul, cu exteriorul, cu forte
gigantice, in raport cu puterile mici ale omului
- Sofocle: conflict cu exteriorul, cu societatea, dar si cu interiorul (eroii explica ce simt)
sub forma unor tirade la care intotdeauna asista cineva
- Tragedia Filoctet de Sofocle reprezinta un prim pas catre exprimarea contradictiilor
interioare si psihologizarii unui personaj
- Odata cu Sofocle subiectele incep sa se reduca la nivelul de familie si anunta aparitia
dramelor de familie, dramelor familiale (alta treaba decat tragediile).
- Euripide mai degraba drama de familie in Elecra decat razbunare a tatalui. Electra si
Oreste motivati mai degraba de problema sociala si politica decat de razbunarea
tatalui.
- Conflictul se muta in interior, individualizarea personajului, actiunile personajului
sunt inradacinate in caracterul personajului si nu in opozitiile exterioare
personajului, iar exteriorul scade in dimensiune si in importanta.
- Corul isi pierde scopul de a-l scoate pe erou din starea lui, acum participa la starile
eroului, nu mai arata imaginea de ansamblu ca mai inainte de Euripide
- Euripide disctruge structura dramatica a scrierii tragic, punand conflictul in interior
- In Antigona de Sofocle apar de asemenea germenii unei drame de familie, desi este
tragedie, problemele in familie capata importanta fata de problemele cetatii.
 Apar forme noi dramatice, mutarea subiectului de la societate la individ:
melodrama, drama, tragicomic (formele intermediare pana la aparitia comediei
atice).
- Euripide aduce spectatorul pe scena. In momentul in care aduce iubirea dintre
barbat si femeie pe scena (inafara lui Medeea si Faedra), nu se mai poate vorbi de
tragedie.
- Studiul comportamentului uman (in opozitie cu actiunea, comportament = reactie)
- Legarea actiunilor de caracterul omului si de conditiile sociale.
- 2 dintre piesele lui Euripide – Hellena si Ion - sunt de fapt drame deoarece subiectul
este gasirea membrilor familiei pierdute
- Lui Euripide ii apartine si singura drama satirica (incheia ciclul unei trilogii) care s-a
pastrat: Ciclopul.
- “Naturalismul si minimalismul in scena mi se par penibile deoarece nu mai au
capacitatea de a iradia cu forta.” – A. Ionita

Friedrich Nietzche: ”Nasterea tragediei din spiritul muzicii”, cap XI – XII (pg 225)

“De la Apollo la Faust” – antologie de texte pentru estetica artei de Victor Ernest.

Platon spunea ca arta este o copie a vietii, care este o copie a lumii tiparelor, asadar arta
este o copie a copiei si este periculoasa, poate induce in eroare oamenii lipsiti de discernamant.

Aparentele nu sunt inluzii, ci perceptii, pareri, Platon spune ca tot ceea ce este in afara
cunoasterii sunt pareri.” Intr-o lume a copiilor si a multiplelor in care noi traim informatia nu
este intreaga si noi traim pe baza de pareri si nu de cunoastere.” – Anca Ionita

“Traim intr-o lume de simulacre.” (unde nu mai avem informatia completa, doar pareri
si referinte, nu mai stim de unde vine informatia-sursa) - Jean Baudillard

Cand spunem ceva (si la examen) nu este o opinie, este mai mult de atat, atata timp cat
avem informatia-sursa.

De citit Hyppolit de Euripide si Broastele de Aristofan (de citit ca o comparatie intre


scriitura lui Euripide si a lui Eschil).

“Un element foarte important in laicizarea tragediei este faptul ca omul incepe sa aiba
din ce in ce mai mare incredere in propriile lui puteri si faptul ca se raporteaza la limitele
propriilor sale puteri.”

Ileana Berlogea – pg 58 cap. “Laicizarea tragediei”

Antigona – Sofocle -> corul: “In lume-s multe mari minuni/ Mai mari ca omul insa nu-s.”

 De luat partea corului care incepe cu aceste 2 strofe si sa la punem deoparte


pentru a compara cu viziunea lui Shakespear despre om.

2. Originea comediei
- Comic :
- Situatie comica
- Farsa
- Erou
- Limbaj

Cap VI din “Poetica” lui Aristotel: “Pentru ca tragedia nu e imitarea unor oameni, ci a
unor fapte si a vietii, iar fericirea si nefericirea decurg din fapte, telul fiecarei vietuiri fiind
realizarea unei fapte, ci nu a unei calitati. Asa se si face ca oamenii sunt intr-un fel sau altul
dupa caracterele lor, dar fericiti sau nefericiti dupa ispravile fiecaruia. Asa se si face ca cei ce
savarsesc imitatia n-o fac ca sa intruchipeze caractere, ci imbraca cutare sau cutare caracter ca
sa savarseasca o fapta sau alta.Faptele si subiectul se dovedesc a fi astfel rostul tragediei, iar
rostul e mai insemnat ca toate. De altminteri, tragedie fara actiune nici n-ar putea fi; fara
caractere insa s-a mai vazut (…) Cine s-ar apuca, asadar sa puna laolalta o seama de tirade
oglindind caractere – fie ele cat de desavarsite sub raportul expresiei si al ideilor – nu va izbuti
nici pe departe sa dezlantuie emotia tragica (catharsisul), de care se va apropia mai curand o
tragedie stangace in aceasta privinta, dar inzestrata cu subiect si cu imbinare de fapte.”

Aristotel depre comedie:

- Obiectul imitatiei sunt oameni neciopliti si pacatosi (oameni obisnuiti) in actiune


- “Comedia e imitatia a unor oameni neciopliti, nu insa o imitatie a totalitatii
aspectelor oferite de o natura inferioara, ci a celor care fac din ridicol o parte a
uratului. Ridicolul se poate define ca un cusur si o uratime de un anumit fel ce nu
aduce durere , nici vatamare: asa cum masca actoriilor comici e urata si framantata
(dizarmonie), dar nu pana la suferinta” -> ob imitatie la comedie este ridicolul.
- Invectiva, satira, ironia nu au de-a face cu comedia deoarece scopul ei este acela de
a arata cusururile (morale in general), viciile etc. cu scopul de a le corecta, nu cu
scopul de a-mi bate joc de ele.
- Comicul este un mecanism de distantare, de obiectivare prin care toate neajunsurile
umane sunt infatisate pentru a fi corectate.