Deschide şi închide mâinile ca o carte cu chipuri. Peşti galbeni, albaştri Joacă-n acvariumul ochilor lui. Viaţa arde un dram de înţelepciune, Mireasma vieţii lui. Întinde braţele, Şi profesorul îl ascultă, astru încremenit Femeia leşinând, Lumea dispare. Încet, magnetul soarelui atrage o clipă de nădejde. Inima cumpăneşte trupul, Sângele, seva; Creanga susţine pasărea. Adevărul spânzură de razele lunii, Şi copilul îl soarbe cu-o răsuflare La marginea unui cer sfâşiat. S. O. S. Frumoasa corabie-şi întoarce pânzele, Vis stins în spaţiu. Glasul timpului face înconjurul lumii După copacii grădinii. Pleoapa serii cade pe ochiul lunii, Se prăbuşeşte ceva în răspântie: Umbra neagră a unei păsări roşii fără aripi.