UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI TIMIŞOARA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

Topografie

 Metode de masurare a unghiurilor orizontale cu ajutorul

teodolitelor

Studenti: Chifan Alexandra

Gemanaru Vasilica
Anul: II

TIMIŞOARA
2017
 Metode de masurare a unghiurilor cu ajutorul teodolitelor

Operatii preliminare

Pentru masurarea unghiurilor orizonatale si verticale se aseaza aparatul in statie efectuand

urmatoarele operatii: centrarea, calarea, punerea la punct a lunetei si vizarea semnalelor.

 Centrarea: se face urmarindu-se din ochi ca masuta trepiedului sa fie aproximativ

orizontala, dupa care, prin înfingerea în sol a picioarelor trepiedului, se realizeaza atât
stabilitatea acestuia, cat si aducerea firului cu plumb pe punctul topograpfic, reprezentat
de centrul tarusului sau a bulonului sau de reperul metalic al bornei. Centrarea se executa
si cu dispozitiv optic.
 Calarea: este operatia de verticalizare a axei principale, folosindu-se nivela torica, fixata
pe alidada si cele trei suruburi de calare. Se roteste alidada, aducându-se nivela torica în
pozitie paralela cu directia definita de suruburile de calare i si z si se actioneaza simultan
si în sens invers la cele doua suruburi pâna când bula nivelei este adusa între cele doua
repere. Apoi se roteste alidade cu circa 100g, aducându-se nivele torica în pozitia II,
perpendicular pe prima pozitie si actionându-se numai la surubul de calare 3 se adduce
bula între repere. Se repeta cele doua operatii de 2-3 ori.
 Punerea la punct a lunetei: operatia consta in efectuarea claritatii firelor reticulare in
functie de numarul de dioptrii al operatorului. In acest scop se indreapta luneta spre un
fond deschis si privind prin ocularul ei se roteste aceasta sau moleta lui pana cand firele
reticulare se vad clare si fixe.

( http://www.scritub.com/tehnica-
mecanica/MASURAREA-UNGHIURILOR-SI-A-DIS731517211.php)

 Vizarea semnalului: este operatia de aducere a intersectiei firelor reticulare peste

imaginea semnalului topographic al punctului. Aceasta este precedata de punerea la punct
 a lunetei, prin care se realizeaza claritatea firelor reticulare functie de dioptriile ochiului
operatorului. În continuare, vizarea semnalelor topografice se face în doua faze.

In prima faza: se îndreapta luneta în directia punctului vizat si cu ajutorul dispozitivului

de cautare fixat pe luneta, se adduce luneta în directia semnului. Apoi, privind prin
ocularul lunetei si actionându-se de mansonul sau surubul de focare, se relizeaza
claritatea imaginii semnalului. În urma vizarii aproximative, folosind catarea, se aduce
imaginea semnalului în câmpul lunetei. In faza a doua: (faza de punctare) se adduce
intersectiua firelor reticulare peste imaginea semnalului topografic, folosindu-se surubul
de miscare fina a lunetei în plan vertical.
( Topografie si desen dehnic, editura didactica si pedagogica Bucruresti )

(http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/MASURAREA-UNGHIURILOR-SI-
A-DIS731517211.php)

Metode pentru masurarea unghiurilor orizontale

La masurarea unghiurilor orizontale se utilizeaza patru metode: simpla, a orientarilor directe,

repetitiei si reitereatiei.

1.Metoda simpla: se poate aplica folosind procedeul cu zerourile in coincidenta pe prima viza
si procedeul prin diferenta citirilor.

A. Procedeul cu zerourile in coincidenta pe prima viza: este utilizat, in special la masurarea

unui singur unghi, dar si a mai multor unghiuri situate in jurul unui punct, folosind un
tahimetru repetitor. Pentru aceasta se instaleaza aparatul in statie, apoi, folosind miscarea
alidadei se face coincidenta lui zero vernier I ( scarita ) cu zero limb, dupa care miscarea
alidadei ramane blocata. Se deblocheaza miscarea genereala si se vizeaza punctul cel mai
indepartat (considerat pe directia de referinta), dupa care aceasta miscare se blocheaza.
 Din nou , cu miscarea alidadei deblocata si rotind aparatul in sensul acelor de ceasornic,
se vizeaza pe rand al doilea, respectiv celelalte puncte, facandu-se citirile
corespunzatoare la aparat. Se incheie turul de orizont vizandu-se din nou punctul de
plecare de pe directia de referinta, la care citirea la cercul orizontal ar trebuii sa fie egala
cu zero. Eventuala eroare rezultata trebuie sa se incadreze in toleranta data de relatia:
T = p√𝑛,
in care : T- este toleranta data de instructiuni;
p- precizia aparatului;
n- numarul punctelor vizate;

Eroarea de inchidere pe turul de orizont incadrata in toleranta se repartizeaza in progresie

aritmetica si cu semn schimbat la citirile efectuate.
In cazul masurarii unui singur unghi, marimea lui este data de citirea facuta spre al doilea punct,
intrucat citirea la primul punct a fost zero. Daca sunt si alte unghiuri, marimile lor se obtin prin
diferenta de citiri. Pentru eliminarea unor erori de constructie si reglaj masuratorile se fac si in
pozitia a doua a lunetei cand, tot cu miscarea alidadei, se vizeaza punctul de plecare dupa care,
rotind cercul alidad in sens invers si vizand la rand celelate puncte se inchide si acest tur de
orizont pe punctul initial. Vizarea punctelor cu luneta in cele doua pozitii poarta denumirea de „
serie completa”.

B. Procedeul prin diferenta citirilor: se aplica in aceleasi situatii si in acelasi mod ca si

procedeul precedent , de care diferea prin faptul ca nu se mai pleaca cu citirea zero la
prima viza, ci cu o citire oarecare. Marimea unghiurilor se obtine din diferenta citirilor.

2. Metodata orientarilor directe: consta in masurarea unghiurilor in sens orar fata de o

directie de referinta, care in topografie este directia nordului magnetic sau geografic, cand se
obtine direct orientarea laturilor necesara la calculul coordonatelor punctelor.
Se foloseste frecvent la drumuirile planimetrice, cand la fiecare statie aparatul trebuie orientat cu
zero limb fata de nordul magnetic sau cel geografic.
Pentru orientarea aparatului in prima statie de drumuire (A), fata de nordul magnetic, cu
miscarea alidadei se aduce in coincidenta zero vernier I (scarita) cu zero limb, apoi atasand
declinatorul sau busola la aparat se roteste acesta cu miscarea generala pana cand extremitatiile
acului magnetic al declinatorului se vad in prelungire sau gradatia zero a busolei ajunge la varful
dinspre nord al acului magnetic, dupa care miscarea generala se blocheaza. Aparatul fiind
orientat cu miscarea alidadei se vizeaza atat statia in urma (D), cat si statia inainte (B), citirile
facute la aparat reprezentand orientarile laturilor AD (ϴAD), respectiv AB, adica (ϴAB).
Pentru orientarea aparatului in statia a doua (B) se foloseste orientarea inversa a primei laturi
AB, care se obtine prin insumarea sau scaderea a 200º, respectiv 180º, la orientarea directa a ei:

ϴBA = ϴAB ± 200º; ϴBA = ϴAB ± 180º.

Aceasta valoare se introduce la vernierul I (scarita) al aparatului folosind miscarea alidadei, dupa
care cu miscarea generala se vizeaza semnalul statiei in urma (A). Prin aceasta aparatul este
orientat, zero limb fiind adus pe directia nordului magnetic. Se vizeaza, apoi, cu miscarea
alidadei punctul de statie inainte (C), iar citirea la aparat corespunde cu orientarea laturii BC
(ϴBC). Orientarea aparatului la celelalte statii se face la fel.
Cand drumuirea este sprijinita pe prima statie (M) este punct de triangulatie sau intersectie, din
coordonatele punctelor se calculeaza orientarea geografica a directiei de sprijin ϴMR. Valoarea
ei se introduce la aparat cu miscarea alidadei, dupa care, cu miscarea generala se vizeaza
semnalul din R, aparatul ajungand, astfel orientat cu zero limb pe directia nordului geogeafic. Se
vizeaza cu miscarea alidadei semnalul din statia inainte (A) si se citeste la aparat orirntarea
laturii MA, adica ϴMA.
Orientarea aparatului in celelatle statii si operatiile de masurare se fac in mod asemanator ca si in
cazul precedent.

(Fotografie cu THEO 010 B in laboratorul de topografie al USAMVBT )

 Calculul unghiurilor masurate prin metoda simpla (procedeul prin diferenta citirilor)
Poziția I a lunetei Pozitia a II-a a lunetei Media
ambelor
Citiri la Citiri la

Corectia
Media pozitii Citiri medii Valuarea
vernierie vernerie ale lunetei compensate unghiurilor
orizontale: Media
Punctul vizat

orizontale:

Denumirea
unghiului
SCHITA V1/V11 V1/V11
Stație

g c c c cc g c c c cc g c cc cc g c cc g c cc
c c
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Metoda repetiţiei
Această metodă se aplică la măsurarea cu precizie a unghiurilor orizontale. Metoda presupune
măsurarea unui unghi de mai multe ori, având de fiecare dată ca origine de citire valoarea
unghiului obţinută în determinarea precedentă.
Pentru măsurarea repetată a unghiului orizontal vom proceda astfel:
 se vizează punctul A şi se efectuează citirea CA;
 se vizează punctul B şi se efectuează citirea CB după care se blochează mişcarea
înregistratoare şi se roteşte aparatul înapoi către A;
 cu viza pe A se deblochează mişcarea înregistratoare şi se vizează din nou B
după care se blochează mişcarea înregistratoare şi se roteşte aparatul înapoi către A;
 cu viza pe A se deblochează mişcarea înregistratoare şi se vizează din nou B efectuând
citirea C∀B şi operaţiile se pot repeta de n ori;
În final se calculează n valori pentru unghiul orizontal ca diferenţă de citiri, iar valoarea
definitivă a unghiului va fi media aritmetică a celor n valori calculate.

Metoda reiteratiei
Este metoda prin care se masoara de mai multe ori acelesi unghiuri situate in jurul unui punct,
punanad zero al alidadei, in mod succesiv, in coincidenta cu diviziuni diferite ale limbului, a
caror valoare se calculeaza in functie de numarul reiteratiilor. Valoarea intervalului dintre
originiile a doua reiteratii succesive se calculeaza cu relatia
400˚ 360˚
qº = 𝑛×𝑚, respectiv qº = 𝑛×𝑚,
in care:
n – numarul de reiteratii;
m- numarul microscoapelor sau vernierelor de la aparat;
m= 2 pentru aparatele cu citire centralizata;
Prima reiteratie se incepe cu citirea zero grade pe directia de referinta, iar celelalte cu decalajul
corespunzator intervalului calculat cu relatia de mai sus.
Operatiile in teren pentru fiecare reiteratie, sunt identice cu cele alea masurarii mai multor
unghiuri prin metodata simpla, procedeul prin coincidenta, cand se efectueaza serii complete cu
luneta in ambele pozitii.
(Topografie si desen dehnic, editura didactica si pedagogica Bucruresti)