CAPITOLUL II

STRATEGIA ŞI POLITICA FIRMEI

1. Misiunea firmei

Scopul principal al constituirii şi funcţionării firmei îl reprezintă

satisfacerea cantitativă şi calitativă a unui segment al nevoii sociale, în condiţii
de profitabilitate cât mai ridicate.
Întreprinderea a urmărit şi urmăreşte ca satisfacerea nevoilor clienţilor să
fie cât mai bună, orientându-se cu prioritate spre aspecte referitoare la calitatea
produselor şi distribuirea corespunzătoare a acestora.
Totodată, în condiţiile multiplicării şi intensificării concurenţei, se caută
soluţii pentru obţinerea de avantaj competitiv, prin optimizarea raportului
preţ/cost şi îmbunătăţirea calităţii.
2. Obiective
Obiectivele-strategice pentru anul curent sunt prezentate, în sinteză, în
tabelul nr.43.
Tabelul nr.43
Principalele obiective stabilite pentru 6 ANI

Obiective U.M. Nivel absolut

0 1 2
1. Producţia fizică
1.1. Produs B buc. 16.000
1.2. Produs C buc. 11.400

121
 1.3. Produs D total buc. 80.000
 -intern buc. 64.000
 -extern buc. 16.000
2. Cifra de afaceri mii UV 2.264.220
2.1. intern mii UV 2.090.880
2.2. extern mii UV 173.340
3. Profit brut (minim) mii UV 377.370
4. Total costuri (maxim) mii UV 1.886.850

3. Modalităţi strategico-tactice de realizare a obiectivelor

Pentru realizarea obiectivelor strategico-tactice, firma îşi propune:

 asimilarea unui nou produs D
 efectuarea de investiţii (achiziţionarea unor utilaje şi maşini mai
performante)
 modernizarea managerială (reproiectarea sistemului de management)
 reducerea consumului absolut şi relativ de factori de producţie
 diversificarea debuşeelor pentru produsele fabricate prin pătrunderea pe
piaţa franceză şi germană
 promovarea produselor prin intensificarea reclamei; cheltuielile pentru
publicitate vor spori cu 50% faţă de anul de bază
 sporirea motivaţiei în muncă a personalului prin creşterea câştigului
salarial mediu nominal cu 30%. Totodată, se prevede că indicele de
devansare a salariului mediu de către productivitatea muncii va fi de 102%.

122
 4.1. Factori modelatori ai dimensionării resurselor umane şi
materiale necesare realizării obiectivelor strategice

4.1.1. Estimarea necesarului de personal

Având în vedere cele arătate anterior, reziltă că nivelul productivităţii

muncii în anul curent va fi de:

1.203.774 x 130% x 102% = 1.596.204 UV/angajat

Deci, numărul de personal se va ridica la:

2.264.220.000 / 1.596.204 = 1.419 angajaţi

4.1.2. Balanţa timpului de muncă pentru un lucrător

direct productiv

În anul curent, aşa cum rezultă din tabelul 44, numărul mediu de ore de
muncă ale unui lucrător direct productiv va fi de 1.840 ore în secţia a II-a şi
1.832 ore în secţia I, deoarece această secţie va funcţiona doar în perioada 1
februarie – 31 decembrie, intervalul 1-31 ianuarie fiind rezervat pentru
asimilarea produsului D. În secţia I întreg personalul va efectua concediul de
odihnă în perioada când activitatea de producţie este întreruptă.
Tabelul nr. 44
Balanţa timpului de muncă pe un lucrător
Nr. Indicator Secţia a II-a Secţia I
Crt.

123
 0 1 2 3
1 Zile calendaristice (Zc) 365 334
2 Zile nelucrătoare (Zn), din care: 131 101
Zile de repaus legal (Zrl) 111 101
Concediu de odihnă (Co) 20 -
3 Zile maxim disponibile (Zmd) 234 233
4 Zile neutilizate, din care (Znu): 4 4
Concedii maternitate şi program redus 1 1
(Cmpr)
Concedii medicale (Cm) 1 1
Întreruperi şi stagnări de o zi (Zs) 1 1
Absenţe aprobate prin lege (Al) 1 1
5 Zile de lucru efective (Zlef) 230 229
6 Durata zilei de lucru (Dzl) 8 8
7 Timp efectiv de lucru în ore (Tef) 1.840 1.832

Observaţii:
Zmd = Zc – Zn
Zlef = Zmd – Znu
Tef = Zlef x Dzl

4.1.3. Timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje

În anul curent timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje este prezentat în

tabelul 45.

124
 Tabelul nr. 45
Timpul maxim disponibil pe categorii de utilaje
în secţia a II-a
ore/an
Nr. Tip Timp de Timp maxim disponibil
Crt. Utilaj întrerupere (Tî) (Tmd)
2 schimburi 3
schimburi
0 1 2 3 4
1 Centre de prelucrare 150 3.914 5.946
2 Maşini tip “a” 344 3.720 5.752
3 Maşini tip “b” 374 3.690 5.722
4 Maşini tip “f” 358 3.706 5.738
5 Maşini tip “g” 348 3.716 5.748
6 Maşini tip “h” 384 3.680 5.712
7 Maşini tip “i” 388 3.676 5.708
8 Maşini tip “j” 354 3.710 5.742
9 Mese tehnologice - 4.064 6.096

Notă:

Tmd = (Zc - Zrl) x Ns x Dzl - Tî

Zc, Zrl, Dzl şi Tî au semnificaţiile din tabelul 44 şi 45 iar Ns =

numărul de schimburi.

4.2. Asimilarea în fabricaţie a produsului D în secţia I

4.2.1. Tehnologia de fabricaţie

Schema procesului tehnologic este prezentată în figura 8, iar tipul şi durata

operaţiilor în tabelul 46.

125
m 10 m3 m5 operaţii de
1-14
prelucrare
şi
asamblare
11
6 1

R repere
12 7 2

“D” produs
3 finit
8

m materii
prime
R1 9 4

R2 5

R3

10

13

14

Figura nr. 8 “D”

126
 Tabelul nr. 46
Timpul şi durata operaţiilor
Nr. Tipul operaţiei Durata Tipul Observaţii
Crt. (min.) echipamentului
0 1 2 3 4
1 Manuală 18 Mese de lucru existente
2 Mecanizată 6 Maşini “k” investiţii
3 Mecanizată 15 Maşini “m” existente
4 Mecanizată 30 Maşini “p” existente
5 Mecanizată 60 Maşini “a” existente
6 Manuală 15 Mese de lucru existente
7 Mecanizată 24 Maşini “n” existente
8 Mecanizată 33 Maşini “r” existente
9 Mecanizată 36 Maşini “g” existente
10 Manuală 30 Banc montaj existente
11 Mecanizată 6 Maşini “h” existente
12 Mecanizată 9 Maşini “l” investiţii
13 Manuală 42 Banc montaj existente
14 Manuală (CTC) 21 Mese control existente
TOTAL 345

Costul asimilării produsului (mai puţin investiţiile în utilaje) se

apreciază la 8.000.000 U.V.
Puterea instalată a motoarelor de la maşinile “k” şi “l” este de 1,5 kw
fiecare.
Montajul produsului D se va face la o linie servită de o bandă
transportoare, al cărei motor are o putere de 3 kw.
Preţul de achiziţie al noilor utilaje este:
 pentru maşina k 225.000 UV
 pentru maşina l 175.000 UV
 pentru banda transportoare 90.000 UV

127
 Cotele de amortizare sunt 4,8% pentru maşinile k şi l şi de 10% pentru
banda transportoare.

4.2.2. Organizarea liniei de producţie în flux

Pentru fabricarea produsului D se va organiza în secţia I o linie de

producţie în flux. În continuare se va efectua calculul principalelor elemente
ale acesteia.

Parametrii liniei în flux

Linia de producţie în flux va funcţiona 229 zile lucrătoare în regim de 2
schimburi a 8 ore. Coeficientul de simultaneitate (K) care reflectă timpul
efectiv de lucru în cursul schimbului este de 0,96.
a. Tactul liniei (T) se determină astfel:

t  60  K
T
Q
unde:
t = timpul de lucru disponibil (ore)
Q = volumul producţiei
229  2  8  60  0,96
T  2,63808 minute/produs
80.000

b. Ritmul liniei (R) este inversul tactului

Deci:
1
R  0,379064 produse/minut
T

128
 c. Calculul numărului de utilaje şi posturi de lucru manuale (Nui)

Doi
N ui 
T

unde:
Doi = durata operaţiei i
Tabelul nr. 47

Determinarea numărului de posturi manuale (Npm)

Operaţia Durata operaţiei Necesar de posturi manuale
(min)
0 1 2
1 18 6,83 = 7 Mese de lucru
6 15 5,69 = 6 Mese de lucru
10 30 11,37 = 12 Banc de montaj
13 42 15,92 = 16 Banc de montaj
14 21 7,96 = 8 Mese control
Total posturi manuale 49

129
 Tabelul nr. 48

Determinarea numărului de utilaje (Nu)

Operaţia Durata operaţiei Tipul utilajului Număr de utilaje
0 1 2 3
2 6 Maşina “k” 2,27 = 3
3 15 Maşina “m” 5,69 = 6
4 30 Maşina “p” 11,37 = 12
5 60 Maşina “a” 22,74 = 23
7 24 Maşina “n” 9,10 = 10
8 33 Maşina “r” 12,51 = 13
9 36 Maşina “g” 13,65 = 14
11 6 Maşina “h” 2,27 = 3
12 9 Maşina “l” 3,41 = 4
Număr total de utilaje 88

d. Calculul lungimii benzii transportoare

Lb = (Nu + Npm) x d

unde:
d = distanţa dintre două posturi de lucru succesive = 1m
Lb = (88 + 49) x 1 = 137 m

e. Determinarea suprafeţei benzii (Sb)

Sb = Lb x lb + Spa + Spf

unde:
lb = lăţimea benzii; lb = 2m
Spa = suprafaţa pentru alimentare; Spa = 30m2

130
 Spf = suprafaţa de depozitare a produselor finite; Spf = 36m2

Sb = 137 x 2 + 30 + 36 = 340m2

Căile de acces pentru linia de producţie în flux reprezintă 20% din

suprafaţa ocupată de maşini, utilaje, mese de lucru şi bancuri de montaj.
Având în vedere că suprafaţa totală a secţiei I (S SI) este de 800 m2, rezultă că
gradul de ocupare a suprafeţei (Gus) va fi:

S b  120% 340  120% 408

Gus   100   100   100  51%
S si 800 800

4.2.3. Numărul maxim de lucrători productivi care lucrează simultan

la linia de fabricaţie

Necesarul maxim de personal direct productiv/schimb se determină în

funcţie de numărul de utilaje (Nu), posturi de lucru manuale şi normele de
servire, respectiv numărul de lucrători ce revin pe un loc de muncă, aşa cum
este prezentat în tabelul 49.

131
 Tabelul nr. 49
Numărul maxim de lucrători direct productivi/schimb

Operaţia Număr utilaje şi Normă de servire Număr de

posturi de lucru (Ns) lucrători (Nl)
(Nu)
0 1 2 3
1 7 1 7
2 3 1 3
3 6 1 6
4 12 0,5 6
5 23 0,5 12
6 6 2 12
7 10 1 10
8 13 0,5 7
9 14 1 14
10 12 2 24
11 3 1 3
12 4 1 4
13 16 2 32
14 8 2 16
Total 137 - 156

Notă: Nl = Nu x Ns

4.2.4. Antecalculaţia costului unitar

Estimarea costului noului produs se face pornindu-se de la

determinarea manoperei directe (tabelul 50), a costului de energie electrică cu
scop tehnologic (tabelul 51) şi a amortizării (tabelul 52).

132
 Tabelul nr. 50

Calculul salariilor directe pe unitatea de produs

Numărul Durata Norma de Consum de Tarif orar Costuri
operaţiei operaţiei servire manoperă UV directe
min. (Do) (Ns) directă om-ore (To) UV (Cd)
(Cmd)
0 1 2 3 4 5
1 18 1 0,300 210 63,00
2 6 1 0,100 235 23,50
3 15 1 0,250 240 60,00
4 30 0,5 0,250 225 56,25
5 60 0,5 0,500 225 112,50
6 15 2 0,500 235 117,50
7 24 1 0,400 245 98,00
8 33 0,5 0,275 220 60,50
9 36 1 0,600 225 135,00
10 30 2 1,000 245 245,00
11 6 1 0,100 210 21,00
12 9 1 0,150 190 28,50
13 42 2 1,400 245 343,00
14 21 2 0,700 225 157,50
Total 6,525 233,14 1521,25

Notă: Cmd = Do x Ns
Cd = Cmd x To

133
 Tabelul nr. 51

Consumul de energie electrică pentru forţa motrice

în secţia I
Operaţia Norma de Timp Putere Total Valoare
şi tipul de timp (ore- efectiv de instalată consum energie
maşină maşină) funcţionare (kw) energie electrică
a maşinii Pi electrică Ve (UV)
(K = 0,96) Ceel (kwh)
1 2 3 4 5 6
II/k 0,10 0,096 1,5 0,144 2,88
III/m 0,25 0,240 2,5 0,600 12,00
IV/p 0,50 0,480 5,0 2,400 48,00
V/a 1,00 0,960 3,0 2,880 57,60
VII/n 0,40 0,384 3,0 1,152 23,04
VIII/r 0,55 0,328 4,5 2,376 47,52
IX/g 0,60 0,576 2,0 1,152 23,04
XI/h 0,10 0,096 3,0 0,288 5,76
XII/l 0,15 0,144 1,5 0,216 4,32
Bandă transportoare 3,0 0,1374 2,74
Total produs D 11,3454 226,908

 Preţul pentru 1 kwh este de 20 UV

134
 Tabelul nr. 52

Calculul amortizării în secţia I

Nr. Categoria Can- Valoare Valoarea Norma Amorti-
Crt. mijloacelor ti- unitară totală a de zare
fixe tate (UV) mijl. fixe amorti anuală
(UV) -zare (UV)
(%)
0 1 2 3 4 5 6
1 Clădire 1 2.200.000 2.200.000 1,1 24.200
productivă
2 Maşini tip “k” 3 225.000 675.000 4,8 32.400
3 Maşini tip “m” 6 175.000 1.050.000 4,8 50.400
4 Maşini tip “p” 12 204.000 2.448.000 4,8 117.504
5 Maşini tip “a” 23 200.000 4.600.000 4,8 220.800
6 Maşini tip “n” 10 82.000 820.000 4,8 39.360
7 Maşini tip “r” 13 110.000 1.430.000 4,8 68.640
8 Maşini tip “g” 14 180.000 2.520.000 4,8 120.960
9 Maşini tip “h” 3 220.000 660.000 4,8 31.680
10 Maşini tip “i” 4 175.000 700.000 4,8 33.600
11 Bandă 1 90.000 90.000 10,0 9.000
transportoare
12 Alte mijl. fixe 550.000 6,7 36.850
Total secţia I 17.743.000 4,4 785.394

 Consumul de energie electrică aferent benzii transportoare a fost determinat

astfel: 229 zile x 16 ore/zi x 3 kw: 80.000 buc. = 0,1374 kwh/buc. produs D
Ceel = Nt x K x Pi; Ve = Ceel x 20 UV/kwh

135
 Deci, cheltuielile cu amortizarea care revin pe unitatea de produs vor fi
de 785.394 : 80.000 = 9,82 UV.
Estimarea cheltuielilor de administraţie a secţiei se va face prin
preluarea coeficientului de repartizare în raport cu cheltuielile, cu salariile
directe, din anul de bază (66,03%).
Estimarea cheltuielilor generale ale întreprinderii care revin pe o
unitate de produs se va face prin preluarea coeficientului de repartizare în
raport cu costul de secţie din anul de bază (3,4470%).
Tabelul nr. 53

Costul unitar antecalculat al produsului D

Nr. Articole de calculaţie UM Norma de Preţ Valoare
Crt. consum (UV) (UV)
0 1 2 3 4 5
1 Materii prime 5.057
m10 Kg 6,0 494 2.964
m3 Kg 3,0 429 1.287
m5 Kg 2,0 403 806
2 Salarii directe Ore- 6,525 233,14 1.521,25
om
3 CAS % 25 - 380,31
4 Protecţie socială % 5 76,06
5 Cheltuieli comune ale UV 1.241,21
secţiei, din care:
- cheltuieli cu energia UV 226,91
(f.m.)
- cheltuieli cu amortizarea UV 9,82
- alte cheltuieli comune
% 66,03 1.004,48

136
 0 1 2 3 4 5
6 Cost de secţie UV 8.275,83
7 Cheltuieli generale ale % 3,4470 285,27
întreprinderii
8 Cost total UV 8.561,10
9 Profit brut UV 1.938,90
10 Preţ de producţie (intern) UV 10.500,00

4.3. Analiza posibilităţilor de realizare a obiectivelor în secţia a II-a

Analiza posibilităţilor de realizare a obiectivelor în secţia a II-a evidenţiază

în ce măsură condiţiile tehnico-materiale, umane, financiare şi manageriale
permit îndeplinirea acestora.
Un astfel de demers a fost structurat în următoarele etape:
a. analiza posibilităţilor de realizare a obiectivelor privind
producţia fizică
b. analiza încadrării în obiectivul privind numărul de lucrători
direct productivi
c. analiza încadrării în nivelul admisibil de cheltuieli.

4.3.1. Analiza previzională a posibilităţilor de realizare a obiectivului

privind producţia fizică

Verificarea posibilităţilor de realizare a producţiei fizice stabilite ca

obiectiv se face pornind de la numărul de utilaje şi posturi de lucru (Nu),
fondul de timp maxim disponibil (Td) în condiţiile anului curent şi a normelor

137
de timp din anul de bază pentru diversele repere şi operaţii (Nti) şi pentru
reperele reprezentative la fiecare grupă de utilaje (Ntr).

Pe această bază se calculează coeficientul de echivalenţă (Cei),

obiectivul de producţie (Qr), precum şi producţia posibilă în repere
reprezentative în condiţiile tehnico-organizatorice ale anului de bază (Qp),
precum şi abaterea producţiei posibile de la obiectivul propus ( Q) (tabel
nr.54).

Între aceşti indicatori, există următoarele relaţii:

N ti
C ei 
N tr

Qr   Q fi  Cei

N u  Tmd
Qp 
N tr

Q  Q p  Qr

Efectuând o serie de transformări în modul de exprimare al

producţiei posibile şi al obiectivului de producţie, exprimate în repere
reprezentative, se deduce că: raportul dintre deficitul şi obiectivul de producţie
(Qr) reprezintă proporţia cu care trebuie reduse normele de timp astfel încât
creşterea producţiei să nu necesite achiziţionarea de noi utilaje.

138
 4.3.2. Analiza încadrării în obiectivul privind numărul de
lucrători direct productivi

Se determină numărul de lucrători direct productivi necesar realizării

producţiei fizice în condiţiile menţinerii consumului de timp de muncă din
anul de bază şi a balanţei timpului de muncă din anul curent.
Rezultatul se compară cu numărul maxim admisibil de lucrători direct
productivi.
Având în vedere că numărul total de personal a fost stabilit pentru anul
curent la 1.419, că în secţia I vor fi necesari 312 lucrători şi că personalul
indirect productiv va rămâne constant (201), rezultă că în secţia a II-a vor
putea fi angajaţi cel mult 906 lucrători direct productivi.

139
 Tabelul nr. 54
Analiza previzională a încadrării în obiectivul privind producţia fizică
Denu- Nr. de Timp Produsul Obiectivul Norme de timp Coef. de Producţia Producţia Abaterea Raport
mire maşini dispo- şi privind an bază echiva- în repere posibilă producţiei D/Q
maşină (Nu) nibil reperul producţia (ore) lenţă reprezen- în posibile de la (%)
(Td) fizică (Ce) tative condiţiile obiectiv
(buc) (Qf) (Qr) anului de ( Q)
Prod. Prod. bază Excedent Deficit
fizică repre- (Qp) E D
zentativă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
B – R3 16.000 5 5 1,00 16.000
B – R4 16.000 5 5 1,00 16.000
B - R5 16.000 3 5 0,60 9.600
a C – R3 11.400 5 5 1,00 11.400
C – R6 11.400 6 5 1,20 13.680
C – R7 11.400 5 5 1,00 11.400
Total 96 3.720 78.080 71.424 -6.656 -8,52
B – R4 16.000 6 6 1,00 16.000
b B - R5 16.000 5 6 0,83 13.333
C – R6 11.400 8 6 1,33 15.200
Total 71 3.690 44.533 43.665 -868 -1,95
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
f B – R3 16.000 3 3 1,00 16.000
C – R3 11.400 3 3 1,00 11.400
Total 20 3.706 27.400 24.706 -2.694 -9,83
g B – R3 16.000 7 7 1,00 16.000
C – R3 11.400 7 7 1,00 11.400
Total 49 3.716 27.400 26.012 -1.388 -5,07
h B – R5 16.000 9 9 1,00 16.000
C – R7 11.400 3 9 0,33 3.800
Total 50 3.680 19.800 20.444 +644
i B – 16.000 2 4 0,50 8.000
R5
C – 11.400 4 4 1,00 11.400
R7
Total 19 3.676 19.400 17.461 -1939 -
10,00
j 34 3.710 C – 11.400 12 12 1,00 11.400 10.511 -889 -7,80
R5
L2 B 16.000 5 8 0,625 10.000
C 11.400 8 8 1,00 11.400
Total 40 4.064 21.400 20.320 -1080 -5,05

142
 Tabelul nr.55
Analiza previzionalã a încadrãrii în obiectivul privind numãrul de
lucrãtori direct productivi (secţia a II-a)

Nr. Reper Obiectiv Ope- Consumul Timpul de Balanţa Necesar de

produs de raţia de mano- muncã timp de lucrãtori
Crt. producţie perã directã necesar pt. muncã pe direct
(om-ore) realizarea un locuitor productivi
producţiei (ore)
(ore)
0 1 2 3 4 5 6 7
1 B-C/R3 27.400 I 5 137.000 1.840 75
II 3 82.200 1.840 45
III 7 191.800 1.840 104
2 B-R4 16.000 I 5 80.000 1.840 43
II 6 96.000 1.840 52
III 9 144.000 1.840 79
3 B-R5 16.000 I 3 48.000 1.840 26
II 5 80.000 1.840 43
III 2 32.000 1.840 17
4 C-R6 11.400 I 6 68.400 1.840 37
II 8 91.200 1.840 50
III 12 136.800 1.840 74
5 C-R7 11.400 I 5 57.000 1.840 31
II 3 34.200 1.840 19
III 4 45.600 1.840 25
6 B 16.000 montaj 15 240.000 1.840 130
7 C 11.400 montaj 32 364.800 1.840 198
8 Total lucrãtori în condiţiile normelor de muncã din anul de bazã 1.048
(L0*)
9 Obiectivul privind numãrul total de lucrãtori (L1) 906
10 Economia relativã de personal (L = L0 – L1) -142
11 L -13,55
Reducerea medie a normelor de timp N t  *
x100
L0
 4.3.3. Analiza încadrãrii la nivelul previzionat al costurilor de
producţie

Analiza previzionalã presupune în acest caz parcurgerea a douã etape.

În prima etapã se reactualizeazã costurilor de producţie pentru
produsele B şi C astfel:
 Cheltuielile cu materiile prime directe se înmulţesc cu indicele
preţurilor în anul curent (130%)
 Cheltuielile cu manopera directã şi cele conexe acestora se vor înmulţi
cu indicele de creştere a salariului în anul curent (130%)
 Cheltuielile cu energia electricã în scopuri tehnologice se
reactualizeazã ţinând seama de creşterea preţului cu 33,3% în cursul
anului curent
 Celelalte cheltuieli indirecte se vor înmulţi cu indicele preţurilor
produselor B şi C (120%). Se are în vedere faptul cã, teoretic, aceastã
categorie de cheltuieli este constantã din punct de vedere al ponderii în
preţul produsului.
Nivelul reactualizat al costului unitar al produselor B şi C este prezentat în
tabelul nr.56.

144
 Tabelul nr.56
Costul unitar actualizat al produselor B şi C
Nr. Articole de calculaţie Produs
crt B C
0 1 2 3
1 Materii prime directe 13.910,00 26.520,00
2 Salarii directe 12.675,00 17.693,00
3 CAS 3.168,75 4.423,25
4 Protecţie socialã 633,75 884,65
5 Cheltuieli comune ale secţiei, din care: 7.690,22 10.539,40
5.1 Cheltuieli cu energia pentru forţa motrice 2.300,00 2.870,00
5.2 Amortizarea activelor fixe 142,97 199,56
5.3 Alte cheltuieli ale secţiei 5.247,25 7.469,84
6 Cost de secţie 38.077,72 60.060,30
7 Cheltuieli generale ale întreprinderii 1.224,01 1.929,12
8 Cost de producţie 39.301,73 61.989,42

În cea de-a doua etapã, pornindu-se de la costul antecalculat al

produsului D şi de la costurile actualizate ale produselor B şi C se efectueazã
comparaţia între nivelul total al cheltuielilor actualizate şi nivelul total al
cheltuielilor admisibile (Chad1) determinate pe baza formulei:
Chad1 = CA1 x (100 – Rr1)/100
Unde:
CA1 – cifra de afaceri în anul curent
Rr1 – rata rentabilitãţii în anul curent
Chad1 – 2.264.220.000 x (100 – 16,66)/100
Chad1 = 1.886.850.000 UV
În tabelul nr.57 se realizeazã comparaţia între nivelul actualizat şi cel
maxim admisibil al cheltuielilor.

145
 Tabelul nr.57
Încadrarea în nivelul admisibil al cheltuielilor totale
Nr. Produs Cantitatea de
Costul Total
crt produse unitar al cheltuieli
fabricate (buc)
produsului necesare (UV)
(UV)
0 1 2 3 4
1 B 16.000 39.301,73 628.827.680
2 C 11.400 61.989,42 706.679.388
3 D 80.000 8.561,10 684.888.000
Total cheltuieli actualizate 2.020.395.068
Total cheltuieli admisibile 1.886.850.000
Economii de realizat pentru încadrarea în nivelul de -133.545.068
eficienţã propus

Din analiza previzionalã rezultã cã obiectivele stabilite necesitã

adoptarea unor mãsuri care sã determine schimbãri în eficienţa utilizãrii
factorilor de producţie, în secţia a II-a.

4.4. Retehnologizarea firmei

Având în vedere uzura fizicã şi moralã a maşinilor „f” şi „g”, impactul

nefavorabil pe care îl au asupra fabricãrii reperului R3 ce intrã în componenţa
produselor B şi C, Consiliul de Administraţie a hotãrât modernizarea
tehnologiei prin înlocuirea celor douã tipuri de maşini cu utilaje complexe
(centre de prelucrare), ce executã toate cele 3 operaţii necesare pentru reperul
R3 .

146
 Centrele de prelucrare vor fi achiziţionate de la un furnizor intern la un
preţ de 603.000 UV/buc. Puterea motorului este de 3 kw, iar norma de
amortizare anualã este de 4,8%.
Utilizarea centrelor de prelucrare determinã aşa cum s-a arãtat anterior
comprimarea a trei operaţii tehnologice într-una singurã cu o duratã de 9,9
ore/bucatã. De asemenea, se reduc pierderile tehnologice la prelucrarea
materiei prime m3, astfel încât consumul specific scade de la 20 kg la 14 kg.
Necesarul de centre de prelucrare (Ncp) va fi de :
N t1  (QB  QC )
N cp 
Tmd

Unde:
Nt1 = timpul de prelucrare a reperului R3
QB, QC = cantitatea de produse B şi respectiv C, vor fi fabricate
Tmd = timpul maxim disponibil/utilaj în regim de lucru de douã
schimburi
9,9 h/buc  (16.000  11.400) buc
N cp   69,3  70 utilaje
3.914 h/utilaj
Valoarea centrelor de prelucrare va fi de:
70 buc x 603.000 UV/buc = 42.210.000 UV
Amortizarea anualã se va cifra la:
42.210.000 UV x 4,8% = 2.026.800 UV
Efecte:
a. Reducerea consumului de materie primã m3 (mp)
mp = (NC1 - NC0) x Pr1 x (QB + QC)

147
unde:
NC1, NC2 = norma de consum în anul curent şi respectiv în anul de
bazã:
Pr1 = preţul materiei prime în anul curent
mp = (14 – 20) kg/buc x 429 UV/kg x (16.000 + 11.400) buc
mp = -70.527.600 UV
b. Economii la consumul de energie electricã (EE)
3
EE  ( N t1  PCp   N toi  Poi )  PrEE1  (QB  QC )
i 1

Unde:
Nt1 = norma de timp în anul curent
PCp = puterea motorului centrului de prelucrare
Ntoi = norma de timp în anul de bazã la operaţiile efectuate la maşinile
„a”, „f”, „g”
Poi = puterea instalatã a motoarelor maşinilor „a”, „f”, „g”
PrEEi = preţul energie electrice în anul curent
EE = [9,9 h x 3 kw – (5h x 3kw + 3h x 1,5kw + 7h x 2kw)] / buc x 20
UV/kwh x (16.000 + 11.400) buc = -2.082.400 UV
c. Economii la consumul de manoperã directã (S)
3
S  ( N t1  S1   N toi  S * oi )  (QB  QC )
i 1

Unde:
S1 = salariul din anul curent al lucrãtorilor de la centrul de prelucrare

148
S*oi = salariile actualizate la operaţiile efectuate la maşinile „a”, „f”,
„g”
S = [9,9 h x 208 UV/h – (5h x 208 UV/h + 3h x 182 UV/h + 7h X
188,5 UV/h)] / buc x (16.000 + 11.400) buc =
= -23.188.620 UV
d. Economii la plata CAS (CAS)
CAS = 25% x S
CAS = 25% x (-23.188.620) = -5.797.155 UV
e. Economii la cheltuielile cu protecţia socialã (PS)
PS = 5% S
PS = 5% x (-23.188.620) = -1.159.431 UV
f. Economia relativã de personal (L)
3
( N t1   N toi )  (QB  QC )
L  i 1

Nh

Unde:
Nh = numãrul de ore de muncã ce revin anual pe un lucrãtor direct
productiv la secţia a II-a

[9,9  (5  3  7)] h/buc  (16.000  11.400) buc

ΔL   - 76 lucrãtori
1.840 ore/ lucrator

149
 4.5. Reorganizarea unor procese tehnologice

4.5.1. Reorganizarea liniei de fabricaţie la reperele R4 şi R6 prin

reamplasarea utilajelor pe flux

Operaţionalizarea acestei mãsuri nu necesitã cheltuieli de investiţii. Nu

se modificã ordinea operaţiilor tehnologice, ci doar dimensiunea unor norme
de prelucrare, datoritã eliminãrii unor faze, mişcãri şi mânuiri.
Drept urmare, timpii normaţi în ore-maşinã vor fi:
Reper Operaţia I Operaţia II Operaţia III
R4 4,7 5,7 8,5
R6 5,8 7,5 11,2

În aceste condiţii necesarul de utilaje de diferite tipuri va fi:

Maşini tip „a”
Necesar:
4,7 h/buc 16.000 buc  5,8 h/buc 11.400 buc
 37,99  38 maşini tip a
3.720 h/masina
Valoarea totalã a utilajelor de tip „a” de la linia de producţie în flux va
fi:
38 buc x 200.000 UV/buc = 7.600.000 UV
Amortizarea anualã va fi:
7.600.000 x 4,8% = 364.800 UV
Maşini tip „b”
Necesar:

150
 5,7 h/buc 16.000 buc  7,5 h/buc 11.400 buc
 47,88  48 maşini tip b
3.690 h/ masina
Valoarea totalã a utilajelor de tip „b”:
48 buc x 125.000 UV/buc = 6.000.000 UV
Amortizarea anualã:
6.000.000 x 4,8% = 288.000 UV
Maşini tip „h”
Necesar:
8,5h / buc  16.000buc
 36,96  37 maşini tip h
3.680h / buc
Valoarea totalã a utilajelor de tip „h”
37 buc x 220.000 UV = 8.140.000 UV
Amortizarea anualã:
8.140.000 x 4,8% = 390.720 UV
Maşini tip „j”
Necesar:
11,2 h/buc 11.400 buc
 34,4  35 maşini tip j
3.710 h/masina
Valoarea totalã a utilajelor de tip „j”
35 buc x 185.000 UV = 6.475.000 UV
Amortizarea anualã:
6.475.000 x 4,8% = 310.800 UV

151
Efecte
a. Economii la consumul de energie electricã (EE)
2 3
EE   ( N t1i  N toi )  Poi  Q j  PrEE1 ; j  B; C
j 1 i 1

EE pentru produsul B = [(4,7 – 5)h x 3kw + (5,7 – 6)h x 2,5 kw + (8,5
– 9)h x 3kw] / buc x 16.000 buc x 20 UV/kwh = -1.008.000 UV
EE pentru produsul C = [(5,8 – 6)h x 3kw + (7,5 – 8)h x 2,5 kw +
(11,2 – 12)h x 3,5kw] / buc x 11.400 buc x 20 UV/kwh =
= -1.060.200UV
Total economii de energie electricã = -2.068.200 UV

b. Economii la consumul de energie electricã (S)

2 3
S   ( N t1i  N toi )  S1i  Q j
j 1 i 1

S pentru produsul B = [(4,7 – 5)h x 208 UV/h + (5,7 – 6)h x 214,5

UV/h + (8,5 – 9)h x 221 UV/h] / buc x 16.000 buc = -3.796.000 UV
S pentru produsul C = [(5,8 – 6)h x 208 UV/h + (7,5 – 8)h x 214,5
UV/h + (11,2 – 12)h x 182 UV/h] / buc x 11.400 buc = -3.356.730 UV
Total economii de manoperã directã = -7.152.730 UV

c. Economii la plata CAS (CAS)

CAS = 25% x S
CAS = 25% x (-7.152.730) = -1.788.183 UV
d. Economii la plata cotei aferente fondului de protecţie socialã (PS)

152
 PS = 5% x S
PS = 5% x (-7.152.730) = -357.636 UV
e. Economia relativã de personal (L)

[( 4,7  5)h  (5,7  6)h  (8,5  9)h] / buc  16.000buc

L  
1.840h / lucrator
[(5,8  6)h  (7,5  8)h  (11,2  12)h] / buc  11.400buc
  19lucratori
1.840h / lucrator

4.5.2. Modernizarea sistemului de alimentare cu materie primã a

maşinilor „a” prin trecerea de la sistemul „pasiv” la cel „activ”

Aceastã mãsurã determinã:

a. reducerea normei de consum în cazul materiei prime m5, folositã la
reperul R5 de la 5 kg la 4,7 kg, iar în cazul materiei prime m7,
folositã la reperul R7 de la 20 kg la 18,6 kg.
b. Scãderea normei de timp de la 3h/buc la 2,8 h/buc în cazul operaţiei I
de la reperul R5 şi de la 5h/buc la 4,6h/buc în cazul operaţiei I de la
reperul R7
Necesarul de utilaje „a” pentru fabricarea reperelor R5 şi R7:
2,8h.buc  16.000buc  4,6h / buc  11.400buc
Nu 
3.720h / ma sin a
Nu = 26,14 ≈ 27 maşini tip a
Valoarea utilajelor de tip „a”:
27 buc x 200.000 UV/buc = 5.400.000 UV

153
 Amortizarea anualã:
5.400.000 UV x 4,8% = 259.200 UV
Efecte:
a. Economii la consumul de materii prime (mp)
mp = (4,7 – 5) kg/buc x 403 UV/kg x 16.000 buc + (18,6 – 20)
kg/buc x 351 UV/kg x 11.400 buc
mp = -7.536.360 UV
b. Economii la consumul de energie electricã (EE)
EE = (2,8 – 3) h/buc x 3kw x 16.000 buc x 20 UV/kwh + (4,6 - 5)
h/buc x 3 kw x 11.400 buc x 20 UV/kwh
EE = -465.600 UV
c. Economii la consumul de manoperã directã (S)
S = (2,8 – 3) h/buc x 208 UV/h x 16.000 buc + (4,6 - 5) h/buc x 208
UV/buc x 11.400 buc
S = -1.614.080 UV
d. Economii la plata CAS (CAS)
CAS = 25% x (-1.614.080) = -403.520 UV
e. Economii la plata cotei aferente fondului de protecţie socialã (PS)
PS = 5% x S
PS = 5% x (-1.614.080) = -80.704 UV
f. Economia relativã de personal (L)
(2,8  3)  16.000buc  (4,6  5)  11.400buc
L   - 4 lucrãtori
1.840h / lucrator

154
 4.5.3. Introducerea unui dispozitiv „DXI” la maşinile de tip „i”

Aceastã mãsurã conduce la reducerea normei de timp cu 10% de la

2h/buc la 1,8h/buc, în cazul reperului R5 şi de la 4h/buc la 3,6h/buc în cazul
reperului R7. În acest fel se asigurã realizarea obiectivului de producţie fãrã
achiziţionarea unor utilaje suplimentare.
Costul unui dispozitiv „DXI” este de 6.610 UV, iar norma de
amortizare este de 10%.
Necesarul de utilaje „i”
1,8 h/buc 16.000 buc  3,6 h/buc 11.400 buc
Nu 
3.676 h/masina
Nu = 19 maşini
Valoarea maşinilor „i”
19 buc x 207.000 UV/buc = 3.933.000 UV
Amortizarea anualã:
3.933.000 x 4,8% = 188.794 UV
Valoarea dispozitivelor „DXI”
19 buc x 6.610 UV/buc = 125.590 UV
Amortizarea anualã a dispozitivelor „DXI”:
125.590 UV x 10% = 12.559 UV

Efecte:
a. Economie la consumul de energie electricã ((EE)
EE = (1,8 – 2) h/buc x 1,5kw x 16.000 buc x 20 UV/kwh + (3,6 - 4)
h/buc x 1,5 kw x 11.400 buc x 20 UV/buc

155
 EE = -232.800 UV
b. Economii la consumul de manoperã directã (S)
S = (1,8 – 2) h/buc x 221 UV/h x 16.000 buc + (3,6 - 4) h/buc x 221
UV/h x 11.400 buc
S = -1.714.960 UV
c. Economii la plata CAS (CAS)
CAS = 25% x S
CAS = 25% x (-1.714.960) = -428.740 UV
d. Economii la plata contribuţiei la fondul de protecţie socialã
PS = 5% x S
PS = 5% x (-1.714.960) = -85.748 UV
e. Economia relativã de lucrãtori
(1,8  2)h / buc  16.000buc  (3,6  4)h / buc  11.400buc
L  =
1.840h / lucrator
= - 4 lucrãtori

4.6. Modernizarea managerialã a firmei

4.6.1.Promovarea și utilizarea managementului pe baza centrelor de

profit

În contextul remodelãrii de ansamblu a managementului firmei,

abordatã ca obiectiv fundamental, implementarea de sisteme, metode şi tehnici
manageriale evoluate constituie o prioritate.

156
 Date fiind problemele cu care se confruntã, alinierea greoaie la
cerinţele economiei de piaţã, şi mai ales, mentalitãţile salariaţilor, nu
întotdeauna favorabile schimbãrii, se propune promovarea managementului pe
baza centrelor de profit şi, în cadrul acestuia, a altor sisteme, metode şi tehnici
de management, din care se detaşeazã managementul prin proiecte, tabloul de
bord, delegarea și diagnosticarea.
Se urmãreşte astfel imprimarea unor caracteristici de ordine, disciplinã
şi rigurozitate la toate eşaloanele organizatorice ale întreprinderii , generatoare
de eficienţã.
Importanţa deosebitã a unor componente majore ale managementului
pe centre de profit – sistemul de obiective şi bugete – ne determinã sã le
alocãm a atenţie mai mare.
Aşa cum s-a precizat, la nivel de firmã a fost elaborat un sistem de
obiective, integrate în strategia şi politica acesteia. Pentru fiecare componentã
procesualã şi structuralã pot fi conturate obiective specifice ori derivate,
desprinse din sistemul de obiective ale întreprinderii şi integrate, alãturi de
cheltuieli, venituri şi rezultate financiare, în bugete.
Bugetul se transformã, aşadar, într-un veritabil instrument managerial,
prin intermediul cãruia se asigurã dimensiunea participativã, economicã,
motivaţionalã şi managerialã a managementului pe centre de profit.
Un prim pas în operaţionalizarea instrumentarului managerial la care
ne referim îl reprezintã sectorizarea societãţii comerciale în centre de gestiune.


La seminariile de proiecte şi jocuri de management, cadrele didactice şi studenţii pot insista
şi asupra celorlalte componente.

157
 „Sectorizarea” firmei în centre de gestiune mai jos prezentatã s-a
realizat pe baza criteriului structural-organizatoric, corelat cu criteriul
tehnologic (figura 9), rezultând două centre de profit (cele două secții de
producție) și două centre de costuri (atelierul mecano-energetic și
administrația).
Pentru fiecare dintre acestea se întocmesc, lanseazã, executã şi
urmãresc bugete, conform modelului prezentat în continuare.
Nr. Specificaţie UM Nivel bugetat Nivel realizat %
crt
0 1 2 3 4 5
I OBIECTIVE
II CHELTUIELI
III VENITURI
IV REZULTATE
FINANCIARE

Cu titlu de exemplu prezentãm, în finalul lucrãrii, bugetele anuale

întocmite pentru centrele de gestiune:
CGO firmã
CG1 secţia I
CG2 secţia II
Facem precizarea cã din punct de vedere structural-organizatoric,
acestea pot fi detaliate pânã la nivelul unor subcentre de gestiune, iar din punct
de vedere temporal, perioadele pentru care se elaboreazã pot fi anul, semestrul
şi, mai ales luna.

158
 Bugetele astfel întocmite sunt rezultatele eforturilor conjugate ale unor
compartimente funcţionale şi operaţionale, ale conducerii de nivel superior a
firmei şi ale managerilor centrelor de gestiune, situaţie ce evidenţiazã
dimensiunea participativã a managementului pe baza centrelor de profit.
Un accent deosebit se va pune pe fundamentarea capitolului de
cheltuieli, domeniu în care pot fi apelate mai multe modalitãţi – pe articole de
calculaţie, pe elemente de cheltuieli, ori pe articole de calculaţie conform
metodologiei sistemului cost-orã-producţie (SCOP). Asupra acestei ultime
variante de fundamentare se va insista în final.

159
 Societatea comercialã

Centre de gestiune din

sfera producţiei

CG1-Secţia 1(Linia în flux) CG2-Secţia a II-a

CG2.1 CG2.2 CG2.3 CG2.4 CG2.5 CG2.6 CG2.7

Centre de Maşini “a” Maşini “b” Maşini “h” Maşini “i” Maşini “j” Montaj
prelucrare

Centre de Centre de gestiune din

gestiune sfera administraţiei
auxiliare

CG3-Atelier Mecano-Energetic Figura nr.10 “Sectorizarea firmei în centre CG4 - Administrația

de gestiune
 Referitor la eficienţa economicã a implementãrii şi utilizãrii
managementului pe baza centrelor de profit şi a altor instrumente manageriale
semnalãm douã aspecte relevante. În primul rând, efectele sunt predominant
calitative, necuantificabile, reflectare a managementului performant pe care îl
solicitã. În al doilea rând, determinarea unor costuri realiste, juste, faciliteazã
evaluarea cât mai corectã a posibilitãţilor de negociere a preţurilor de vânzare
şi implicit, orientarea managementului firmei spre acele „zone” mari
generatoare de cheltuieli.
Ca un corolar al acestor douã aspecte evidenţiem faptul cã, pe
ansamblu, nivelul profitului şi implicit, al eficienţei, poate suferi modificãri
pozitive sau negative cu impact nemijlocit asupra nivelului preţurilor de
vânzare ce urmeazã a fi negociat cu clienţii. De altfel, o asemenea situaţie va fi
prezentatã în lucrare.

4.6.2. Organizarea ergonomicã a muncii

Mãsura afecteazã operaţia a II-a a reperului R5, precum şi operaţiile de

montaj general. Drept urmare, norma de timp în cazul prelucrãrii pe maşina
„b” se reduce de la 5h/buc la 4,8 h/buc, iar cea a prelucrãrii pe maşina „h” de
la 3 h/buc la 2,9 h/buc. Consumul de om-ore pentru operaţiile de montaj se
micşoreazã cu 12%, respectiv de la 15 h/buc la 13,2 h/buc pentru produsul B şi
de la 32 h/buc la 28,16 h/buc pentru produsul C. Totodatã, montajul
produsului B va putea fi executat de muncitori având o categorie de încadrare
inferioarã. Drept urmare, salariul orar va fi de 211 UV în loc de 221 UV.
În aceste condiţii, necesarul de maşini „b” pentru fabricarea reperului
R5 va fi:
4,8h / buc  16.000buc
Nu   20,8buc ≈ 21 maşini tip b
3.690h / buc
Valoarea maşinilor „b”:
21 maşini x 125.000 UV/buc = 2.625.000 UV
Amortizarea anualã:
2.625.000 x 4,8% = 126.000 UV

Efectele care apar la operaţia II, reper R5:

a. Economii la consumul de energie electricã (EE):
EE = (4,8 – 5)h/buc x 2,5 kwh x 16.000 buc x 20 UV/kwh = 160.000 UV
b. Economii la consumul de manoperã directã (S)
S = (4,8 – 5)h/buc x 214,5 UV/h x 16.000 buc = -686.400 UV
c. Economii la plata CAS (CAS):
CAS = 25% x (-686.400) = -171.600 UV
d. Economii la plata contribuţiei la fondul de protecţie specialã (PS):
PS = 5% x (-686.400) = -34.320 UV
e. Economia relativã de lucrãtori (L):
(4,8  5)h / buc  16.000buc
L   - 2 lucrãtori
1.840h / lucrator
Necesarul de maşini „h” va fi:

162
 2,9 h/buc 11.400 buc
Nu   8,98buc ≈ 9 maşini tip h
3.680 h/masina
Valoarea utilajelor „h” va fi de:
9 maşini x 220.000 UV/buc = 1.980.000 UV
Amortizarea anualã va fi:
1.980.000 x 4,8% = 95.040 UV

Efectele care se vor obţine la operaţia II, reper R7 vor fi:

a. Economii la consumul de energie electricã (EE)
EE = (2,9 – 3) h/buc x 3 kwh x 11.400 buc x 20 UV/kwh = -68.400 UV
b. Economii la consumul de manoperã directã (S)
S = (2,9 – 3) h/buc x 214,5 UV/h x 11.400 buc = -244.530 UV
c. Economii la plata CAS (CAS)
CAS = 25% x (-244.530) = -61.133 UV
d. Economii la plata contribuţiei la fondul de protecţie socialã (PS)
PS = 5% x (-244.530) = -12.226 UV
e. Economia relativã de lucrãtori (L)
(2,9  3)h / buc  11.400buc
L   - 1 lucrãtor
1.840h / lucrator
Necesarul de bancuri de montaj (NBM)
(13,2 / 3)h / buc  16.000buc  (28,16 / 4)h / buc  11.400buc
N BM  
4.064h
= 37,1 ≈ 38 lucrãtori
Efectele care apar la operaţia de montaj general:

163
 a. Economii la consumul de manoperã directã (S)
- pentru produsul B:
S = (Nt1 x S1 – Nt0 x S0) x QB
Nt1 , S1 , Nt0 ,S0 şi QB au semnificaţii analoge celor utilizate la calculul
efectelor introducerii centrelor de prelucrare.
S = (13,2 h/buc x 211 UV/h – 15 h/buc x 221UV/h) x 16.000 buc
S = -8.476.800 UV
- pentru produsul C:
S = (28,16 – 32) h/buc x 221 UV/h x 11.400 buc
S = -9.674.496 UV
Total economii de manoperã directã:
S = -18.151.296 UV
b. Economii la plata CAS (CAS)
CAS = 25% x (-18.151.296 UV) = -4.537.824 UV
c. Economii la plata contribuţiei pentru fondul de protecţie socialã
(PS)
PS = 5% x (-18.151.296 UV) = -907.565 UV
d. Economia relativã de lucrãtori (L)
(13,2  15)h / buc  16.000buc  (28,16  32)h / buc  11.400buc
L  
1.840
= - 40 lucrãtori

164
 4.7. Eficienţa economicã a modalitãţilor de realizare a obiectivelor

4.7.1.Calculul economiei relative a cheltuielilor cu amortizarea

Datoritã creşterii nivelului producţiei în termeni nominali apare o

economie relativã la cheltuielile cu amortizarea (A).
Având în vedere modul în care s-a efectuat antecalculaţia costului
produselor B şi C, economia relativã a cheltuielilor cu amortizarea se
determinã astfel:
A = A1 – IP x (aB x NB1 + aC x NC1)
unde:
A1 = amortizarea în cursul anului curent în secţia a II-a
IP = indicele preţurilor produselor B şi C
aB ; aC = amortizarea unitarã la produsele B şi respectiv C în anul de
bazã
NB1; NC1 = numãrul de bucãţi de produs B şi C în anul curent
A1 se determinã prin însumarea amortizãrilor calculate pe grupe de
utilaje, precum şi amortizãrii clãdirii industriale şi a altor active fixe (care se
menţin la nivelul din anul de bazã):
A = 4.611.983 UV – 120% (119,14 UV/buc x 16.000 buc + 166,30
UV/buc x 11.400 buc)
A = +49.511 UV

165
 4.7.2.Eficienţa economicã a schimbãrilor tehnologice şi economice
preconizate în secţia a II-a
Tabel nr.58
Econo- Din care:
Denumi- mia rela- Total Consum Consum
Consum Protecţie
rea mãsurii tivã de economii energ. manop. CAS
mat.prime socialã
personal electr. directa
1 2 3 4 5 6 7 8
Achiziţiona
rea de
-76 -102.755.206 -70.527.600 -2.082.400 -23.188.620 -5.797.155 -1.159.431
centre de
prelucrare
Organizare
a unei linii
de
-19 -11.366.749 - -2.068.200 -7.152.730 -1.788.183 -357.636
producţie
în flux
pt.R4 şi R6
Moderni-
zarea
sistemului
de
alimentare -4 -10.100.264 -7.536.360 -465.600 -1.614.080 -403.520 -80.704
cu materii
prime la
maşinile
„a”
Introducere
a unui
dispozitiv
-4 -2.462.248 - -232.800 -1.714.960 -428.740 -85.748
„DXI la
maşinile
„î”
Organi-
zarea
-43 -25.035.294 - -228.400 -19.082.226 -4.770.557 -954.111
ergonomicã
a muncii
Influenţa
modificãrii
volumului
producţiei
- +49.513 - - - - -
asupra
cheltuieli-
lor cu
amortizarea

166
 1 2 3 4 5 6 7 8
Total -146 -151.670.248 -78.063.960 -5.077.400 -52.752.616 -13.188.155 -2.637.630
economii
Economii
-142 -133.545.068 - - - - -
necesare
Economii
suplimen- -4 +18.125.180 - - - - -
tare

Tabelul nr.59
Sinteza normelor de timp şi a salariilor tarifare directe
Norme de timp
Salariu tarifar
Produs Reper Operaţie Utilaj Ore
Ore-om orar
maşinã
1 2 3 4 5 6 7
R3 I C.P. 9,9 9,9 208
I a 4,7 4,7 208
R4 II b 5,7 5,7 214,5
III h 8,5 8,5 221
B
I a 2,8 2,8 208
R5 II b 4,8 4,8 214,5
III i 1,8 1,8 221
Montaj general L2 4,4 13,2 211
R3 I C.P. 9,9 9,9 208
I a 5,8 5,8 208
R6 II b 7,5 7,5 214,5
III j 11,2 11,2 182
C
I a 4,6 4,6 208
R7 II h 2,9 2,9 214,5
III i 3,6 3,6 221
Montaj general L2 7,04 28,16 221

167
 Grupele de utilaje, instalaţii şi posturi de lucru manuale; comparaţia
necesarului cu existentul
Tabel nr.60
Existe Necesar an curent Excedent
Denumire Posibilitãţi de
nt (+)
loc de valorificare şi
an Secţia I Secţia a II-a Total Deficit
muncã acoperire
bazã (-)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
B-R4-II
38
C-R6-I
a 116 D-V 23 88 28 Prin licitaţie
B-R5-I
27
C-R7-I
B-R4-II
48
b 71 - - C-R6-II 69 2 Prin licitaţie
C-R5-II 21
f 20 - - - - - 20 Prin licitaţie
g 49 D-IX 14 - - 14 35 Prin licitaţie
B-R4-III 37
h 50 D-XI 3 49 1 Prin licitaţie
C-R7-II 9
B-R5-III
i 19 - - 19 19 0 -
B-R7-III
j 34 - - C-R6-III 35 35 -1 Prin investiţii
k - D-II 3 - - 3 -3 Prin investiţii
l - D-XII 4 - - 4 -4 Prin investiţii
m 7 D-III 6 - - 6 1 Prin licitaţie
n 11 D-VII 10 - - 10 1 Prin licitaţie
p 14 D-IV 12 - 12 2 Prin licitaţie
r 20 D-VIII 13 - - 13 7 Prin licitaţie
B-R3
CP - - - 70 70 -70 Prin investiţii
C-R3
L1-banc de D-X 12 - Prin forţe
8 - 28 -20
montaj D-XIII 16 - proprii
mese Prin forţe
- - 8 - - 8 -8
control proprii
L2-banc de montaj B şi
40 - - 38 38 2 Prin licitaţie
montaj C
Dispozitiv B-R5-III
- - - 19 19 -19 Prin investiţii
DXI B-R7-III
Bandã
transpor- - D 1 - - 1 -1 Prin investiţii
toare
Mese de D-I 7 - Prin forţe
- - 13 -13
lucru D-VI 6 - proprii
5. Dimensionarea resurselor necesare realizãrii obiectivelor strategico-
tactice ale firmei

5.1.Determinarea necesarului de investiţii

Din comparaţia necesarului cu existentul de utilaje şi instalaţii rezultã,

pentru unele tipuri, deficite, care vor trebui acoperite prin investiţii (tabelul
nr.61).
Tabelul nr.61
Valoarea investiţiilor în anul curent
Nr.crt Denumirea Cantitatea Valoarea Valoarea
echipamentelor (buc) unitarã investiţiilor
(UV) (UV)
0 1 2 3 4
1 Maşini j 1 185.000 185.000
2 Maşini k 3 225.000 675.000
3 Maşini l 4 175.000 700.000
4 Centre de prelucrare 70 603.000 42.210.000
5 Dispozitive DXI 19 6.610 125.590
6 Bandã transportoare 1 90.000 90.000
Total - - 43.985.590

Concomitent cu valoarea investiţiilor efectuate s-a luat în calcul şi

valoarea utilajelor prevãzute a fi vândute prin licitaţie, aşa cum se aratã în
tabelul nr.62, rezultând în final o diferenţã de 27.880.590 UV, respectiv
43.985.590 UV – 16.105.000 UV.
 În final, societatea comercialã îşi va majora capitalul social în anul
curent cu 28 milioane UV, valoarea totalã a acestuia însumând 278 milioane
UV.
Tabelul nr.62
Valoarea utilajelor care vor fi vândute prin licitaţie
Nr.crt Denumirea Cantitatea Valoarea Valoarea
echipamentelor (buc) unitarã totalã
(UV) (UV)
0 1 2 3 4
1 Maşini „a” 28 200.000 5.600.000
2 Maşini „b” 2 125.000 250.000
3 Maşini „f” 20 115.000 2.300.000
4 Maşini „g” 35 180.000 6.300.000
5 Maşini „h” 1 220.000 220.000
6 Maşini „m” 1 175.000 175.000
7 Maşini „n” 1 82.000 82.000
8 Maşini „p” 2 204.000 408.000
9 Maşini „r” 7 110.000 770.000
Total x x 16.105.000

5.2. Calculul gradului de utilizare a capacitãţii de producţie

În secţia I având în vedere cã existã organizatã o linie de producţie în

flux, capacitatea de producţie (Cp) se determinã dupã formula:
Tmd 229 zilex 3schimburi / zix 8hx60 min
Cp    125.000bucprodus1
T 2,63808 min/ buc

unde: Tmd = timpul maxim disponibil

T = tactul liniei de producţie în flux
Gradul de utilizare a capacitãţii de producţie (Gcp) va fi de:

170
 Q1 80.000buc
Gcp    64%
C p 125.000buc

Deoarece producţia fabricatã în secţia a II-a este eterogenã mãrimea

capacitãţii de producţie la fiecare grupã de utilaje şi posturi de lucru se
determinã pe baza timpului maxim disponibil (Tmd) şi a normei de timp a
produsului reprezentativ (Ntr):
Tmd
Cp 
N tr

iar gradul de utilizare a capacitãţii de producţie se stabileşte pe baza formulei:

Gcp 
Q ki xCek
x100
Cp

unde:
Qfk = cantitatea de produse fabricate pe utilajul k
Cek = coeficienţii de echivalenţã ai produselor din punct de vedere al normelor
de timp fabricate pe utilajul k
Pentru secţia a II-a calculele sunt expuse în tabelul 40.
Facem precizarea cã, în fundamentarea capacitãţii de producţie aferentã secţiei
a II-a, s-a folosit aceeaşi metodã, respectiv metoda produsului reprezentativ.
S-a optat pentru aceastã modalitate întrucât întreprinderea simulatã are
un nomenclator de fabricaţie constituit din douã produse (secţia a II-a), fiecare
cu câte trei repere (R3, R4, R5, respectiv R3, R6 şi R7). Determinarea capacitãţii
de producţie în produs reprezentativ, comportã mai multe etape:
a. se stabilesc coeficienţii de echivalare (sau echivalenţã) ai
produselor ca raport între normele de timp ale acestor produse şi

171
 norma de timp a produsului reprezentativ. Se considerã produs
reprezentativ, produsul ce ocupã ponderea cea mai ridicatã în
consumul total de manoperã solicitat de fabricarea produselor din
nomenclatorul de fabricaţie, pe un anumit echipament (utilaj).
Cu titlu de exemplu, folosind datele din tabelul 40, precizãm cã pentru
maşinile de tip „a” pe care se fabricã reperele R4 şi R5 (produs B), respectiv R6
şi R7 (produs C), cantitãţile planificate sunt de 16.000 buc. B şi 11.400 buc. C.
Normele de timp, exprimate în ore-maşinã sunt de 4,7 ore/buc; 2,8 ore/buc,
respectiv 5,8 ore/buc şi 4,6 ore/buc.
Se considerã produs reprezentativ produsul B (reperul R4) deoarece
consumul total de manoperã solicitat la fabricarea acestuia este mai mare decât
cel solicitat de fabricarea celorlalte repere. Norma de timp a acestuia este 4,7
ore/buc.
16.000 buc x 4,7 ore/buc = 75.200 ore
16.000 buc x 2,8 ore/buc = 44.800 ore
11.400 buc x 5,8 ore/buc = 66.120 ore
11.400 buc x 4,6 ore/buc = 52.440 ore
Coeficienţii de echivalare sunt:
4,7ore / buc
B  R4   1,000
4,7ore / buc
2,8 ore/buc
B  R5   0,596
4,7 ore/buc
5,8ore / buc
C  R6   1,234
4,7ore / buc

172
 4,6ore / buc
C  R7   0,979
4,7ore / buc

b. Se determinã producţia planificatã exprimatã în produse (repere)

reprezentative, prin ponderarea producţiei fizice planificate cu
coeficientul de echivalenţã

173