1) Componența costurilor :

CDM, CDS, CIP

2) Obiectivele CON MG
Calculul costului de producție
Determinarea diferențelor majore și rezultatelor analitice pe produse, ser..
Furnizarea de info necesare la eleborarea bugetului
Furnizarea de info pentru stabilirea abaterii dintre programat și realizat
Furnizarea de info pentru determinarea performanțelor sect. de activitate
Furnizarea datelor pentru executarea controlului gestionar
Luarea deciziilor manageriale pe termen lung
3) Tipurile de activități
Activitatea de exploatare , de investiție, de finanțare (IAS 7)
Activitatea operațională, alte activități, de baza și auxiliară
4) Recunoașterea IC
Obiectul este identificabil și controlabil de entitate
Proprietățile și particularitățile lui corespund def IC
Este probabil ca entitatea va obține beneficii eco din utilizarea obiectului
Costul de intrare poate fi evaluat în mod credibil
5) Metode de calcul a amortizării (problma)
6) Determinarea costului de intrare ( reparația pe drum și TVA nu se
includ )
Costul unei imobilizari corporale este format din pretul de cumparare,
taxele vamale, taxele nerecuperabile, precum si toate celelalte cheltuielile
direct legate de punerea în functiune a activului; toate cheltuielile direct
legate de punerea în functiune a activului; toate reducerile comerciale sunt
scazute pentru calculul pretului de cumparare. (IAS 16)
7) Principiile contabilității
Continuitatea activităţii
Firma își plănuiește activitatea pe o perioadă nedeterminată
Contabilitatea de angajamente
În baza acestui principiu o entitate recunoaște in situaţiile financiare
elemente ca active, pasive, cheltuieli și venituri atunci când tranzactiile
aferente au loc si nu atunci când sunt încasate veniturile sau se plătesc
cheltuielile.
Permanența metodelor
Prevede ca entitatea să utilizeze acele metode de calcul a amortizării,
evaluării conform politicii con de pe PG
Separarea patrimoniului și a datoriilor
 Prevede prezentarea în situațiile financiare doar a info despre patrimoniu
și datoriile entității care trebuie contabilizate separat de patrimoniu și
datoriilor proprietarilor și a altor entități
Necompensarea
Prevede în prezentarea distinctă in sit fin a activelor și datoriilor, ven și ch.
Compensarea reciproca a Activ și Datoriilor sau Ven și Ch nu se permite
Consecvența prezentării
Prevede menținerea modului de prezentare și clasificare a elementelor în
sit fin de la o PG la alta
Principiul prudenței
Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului
prudenței
8) Etapele istoriei con
1.Din cele mai vechi timpuri pâna la 1494
2.De la 1494 pâna in anii 1800
3.De la 1800 pâna la 1989
4.De la 1989 pâna astazi
Prima etapă .Desi originea contabilitatii în structurile spatio-temporale nu
poate fi stabilita cu precizie, totusi, din cercetarile istorice s-a constatat
aparitia si întrebuintarea ei chiar din comuna primitiva. S-au gasit marturii
care atesta ca socotelile se tineau în antichitate cu ajutorul funiilor
înnodate, a margelelor însirate, a crestaturilor facute în lemn, a rabojului
etc. Urme de registre si sisteme de contabilitate au fost lasate de egipteni,
fenicieni, greci si romani. Contabilitatea era tinuta de unul dintre sclavi,
numit "celarius", iar în întreprinderile mari exista si un sef contabil numit
"dispensator" . Materialul folosit pentru registre era la început din bucati
de lemn acoperite cu un strat subtire de ceara.
A doua etapa. Din punct de vedere afectiv-cronologic începutul celei de-a
doua epoci este stabilit de istoriografi la 1494, când vede lumina tiparului,
primul tratat de contabilitate, datorita calugarului Luca Paciolo (Pacioli).
În aceasta lucrare Paciolo descrie metodele de contabilitate întrebuintate
de comerciantii din Florenta si Venetia, oprindu-se în special la cel
venetian si demonstrând ca acestor comercianti li se datoreaza existenta
sistemelor contabile. Cam în acelasi timp, Benedetto Cotrugli prezinta în
mod succint principiile contabilitatii, în partida dubla în lucrarea sa.
A treia etapa, este deschisa de lucrarea lui Edmond Degranges, din 1795.
În aceasta lucrare autorul descrie asa numita metoda de contabilitate
« Jurnal-Cartea Mare », impropriu denumit sistem american. Tot aici
Degranges face o clasificare a conturilor în conturi de valori, de rezultate
si de persoane. În anul 1865 A. Guibault publica o lucrare de contabilitate
 mai sistematizata, care este consultata si astazi cu mult folos. Aceasta
lucrare intitulata cuprinde si un interesant album de modele.
9) Definiții
Normalizarea contabilă este procesul prin care se standardizează
prezentarea documentelor de sinteză, metodele contabile şi terminologia.
Procesul de normalizare este un proces inductiv, deoarece se pleacă de la
observarea practicilor contabile, putând avea un caracter minimal
(stabilind doar cadrul general) sau poate fi foarte analitic ,cu detalii precise
de planuri de conturi.
Obiectivele normalizarii contabile sunt :
 Elaborarea unei terminologii unitare si a principiilor contabile
generale;
 Definirea informatiilor prezentate în situatiile financiare;
 Stabilirea schemelor si modelelor de prezentare a informatiilor în
cadrul documentelor de sinteza;
 Stabilirea principiilor de tinere a contabilitatii;
 Elaborarea planului de conturi si a monografiei principalelor operatii
economice si financiare.
10) Recunoașterea AC
Sunt controlate de entitate
Există probabilitatea de a obține beneficii economice din utilizarea lor
Sunt destinate utilizării unui ciclu normal de servicii, sau vândute până la
1 an
Costul de intrare poate fi determinat în mod credibil
11) Clasificarea costurilor
Costuri directe
Costuri indirecte
(- costul de achiziţie;
- costul de prelucrare;
- costul de distribuţie;
- costul de administraţiei. ) IAS
12) Costuri de prelucrare
Costuri de prelucrare cuprind:
- manopera directa
- alocarea sistematica a regiei de productie fixa(amortizarea, intretinerea si
reparatiile utilajelor costurile administrative) si variabila (materiile prime
indirect, forta de munca indirecta)
Alte costuri, cuprind acele costuri, diferite de costurile aferente achizitiei
si prelucrarii care sunt destinate a aduce stocurile in forma si locul in care
se gasesc in prezent
 Atentie!
Nu trebuie incluse in costul stocurilor:
– pierderile de materiale peste nivelul considerat normal
– cheltuielile de depozitare care nu sunt necesare in procesul de productie
-cheltuielile de desfacere
-regii generale care nu au legatura cu stocurile
13) Bilanțul american

Orizontal :
Vertical :
În formatul vertical sau tip listă bilanţul conţine aceleaşi elemente, aranjate
însă pe verticală, în ordinea: active, datorii, capitaluri proprii.

ACTIVE CIRCULANTE
ACTIVE TANGIBILE FIXE
ACTIVE INTANGIBILE FIXE
DATORII CURENTE
DATORII PE TERMEN LUNG
CAPITALURI PROPRII
14) Dreptul contabil italian se bazează pe Codul civil
15) In conformitate cu IAS 1 un activ este clasificat ca activ curent atunci
cand:
 se asteapta a fi realizat, sau este detinut pentru consum sau vanzare, pe
parcursul ciclului de exploatare normal al intreprinderii;
 este detinut, in principal, in scopul comercializarii sau pe termen scurt si se
asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
 reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este
restrictionata.