PRELEGEREA 1 completarea 1 ISIC 2017-2018

ELEMENTE DE DINAMICA INCENDIULUI

Introducere

Relațiile de calcul ce urmează a fi tratate pe parcursul prezentei prelegeri vin să lărgească

cunoașterea dinamicii incendiului. În acest context, este important să înțelegem concepte precum
flashover, flux de căldură, înălțimea flăcării, densitate de sarcină termică, debit de căldură etc. și
ce semnificație au ele în investigarea incendiului înaintea încercării de a utiliza efectivă corelațiile
matematice. Este, deasemenea, important să înțelgem modul în care ecuațiile utilizează sistemul de
unități de măsură pentru o situație dată. Înțelegerea temeinică a proceselor de dinamica incendiului
din compartimente este importantă la investigarea scenariului de incendiu și va permite utilizarea
efectivă a calculelor.

*.1 Rata eliberării căldurii sau debitul căldurii

*.1.1 Elemente teoretice

Rata eliberării căldurii (HRR), sau energia combustibilului (mărime de stare) transformată
în căldură în unitatea de timp Q , măsurată în, J/s ca debitul căldurii (mărime de proces) sau W ca
puterea căldurii, relația *.1, este o mărime fizică utilizată în multe calcule din dinamica incendiului,
la stabilirea înălțimii flăcării și fluxului căldurii, precum și la aprecierea potențialului
compartimentului de ajungere la flashover,

Q  H c  m  A (*.1)

unde: m este rata pierderii masei/debitul pierderii masei pe unitatea ariei arderii (masa
combustibilului vaporizată, dar nu necesar arsă) sau viteza arderii, în kg/s/m2, tabelul *.1;
A - aria arderii (vezi: “pool fire conversion”), în m2;
H c - căldura arderii (energia unității de masă a combustibilului arzând), în J/kg, tabelul
*.2.

Notă:
1. Expresia englezească “pool fire conversion” se referă la reducerea ariei suprafeței unui pătrat cu latura de
1m la aria suprafeței unui cerc înscris, cu diametrul de 1 m, egală cu 1,0 2 m ×π/4=0,785.

1
*.1.2 Aplicații

Aplicație rezolvată 1

Enunțul temei

Să se calculeze debitul căldurii eliberate așteptat de la gazolina (având ΔHu = 43,7 kJ/g și, în
medie, m" = 55 g/s/m2) aflată într-o tavă pătrată cu latura de 1 m.
Rezolvarea temei

Q = 55 × (1,02×π/4) × 43,7 = 1887 kW = 1,887 MW.

Aplicație propusă 1

Tabelul *.1 Viteza arderii pentru produse combustibile uzuale, m

Nr. Viteza de ardere dată prin
crt. Substanţa combustibilă masa consumată lungimea consumată
2.
(kg/min/m ) (mm/min)
1 Lemn (grinzi, mobilă în încăpere) 0,65÷0,90 -
2 Lemn tăiat în stive, în aer liber 0,70 -
3 Cherestea în stive pe teren descoperit 0,67 -
4 Bumbac afânat 0,24 -
5 Cărţi pe rafturi din lemn 0,33 -
6 Hârtie afânată 0,48 -
7 Fibră artificială scurtă afânată 0,40 -
8 Textolit 0,40 -
9 Cauciuc natural 0,80 -
10 Cauciuc sintetic 0,53 -
11 Articole tehnice din cauciuc 0,67 -
12 Film pe bază de celuloid 70,0 -
13 Polistiren 0,86 -
14 Sticlă organică 0,86 -
15 Fenoplaste 0,36 -
16 Sodiu metalic 0,70÷0,90 -
17 Acetonă 2,83 3,30
18 Benzen 2,30 3,15
19 Benzină 2,70÷3,20 3,80÷4,50
20 Alcool butilic 0,81 1,10
21 Eter dietilic 3,60 5,00
22 Izopentan 6,30 10,00
23 Petrol (ţiţei) 1,70 1,60
24 Petrol lampant 2,90 3,60
25 Păcură 2,10 2,20
26 Sulfură de carbon 2,20 2,70
27 Toluen 2,30 2,70
28 Alcool etilic 1,60÷2,00 2,00÷2,50
Notă:
1. Alte valori după Robert J. Schaal, Field Application of Fire Dynamics Equations: The use of Scientific Calculators in
Fire Scene Evaluations, în g/s/ m2: polyurethane foam - 25, pvc - 16, paper - 14, heptane - 70, acetone - 40, polystyrene
- 36.

2
*.2 Îmălțimea flăcării

*.2.1 Elemente teoretice

Înălțimea flăcării poate juca un rol important în analiza scenariului de incendiu și poate fi
utilizată pe parcursul analizelor predictive anterior efectuării încercărilor.

Tabelul *.2 Valoarea căldurii arderii nete (/puterii calorifice inferioare) Hu la combustibili uzuali
pentru calculul sarcinii termice (SR EN 1991-1-2:2004)
Hu
Materiale combustibile
(MJ/kg)
Lemn 17,5
Materiale Alte materiale celulozice (îmbrăcăminte, plută, bumbac, hârtie, carton,
20
solide mătase, pai, lână)
Carbon (antracit, cărbune de lemn, cărbune) 30
Seria parafinelor (metan, etan, propan, butan) 50
Seria olefinelor (etilena, propilenă, butenă) 45
Produse Seria aromaticelor (benzen, toluen) 40
chimice Seria alcoolurilor (metanol, etanol, alcool etilic) 30
Carburanţi (benzină, petrol-gaz lampant, motorină- diesel) 45
Hidrocarbonaţi plastici puri (polietilenă, polistiren, polipropilenă) 40
ABS-alchilbenzensulfonat (material plastic) 35
Poliester (plastic) 30
Poliizocianurat şi poliuretan (material plastic) 25
Alte PVC Policlorură de vinil (material plastic) 20
produse Bitum, asfalt 40
Piele 20
Linoleum 20
Anvelope de cauciuc 30
Note:
1. Valorile din tabel nu se utilizează la calculul conținutului energetic al combustibililor.
2. Alte valori după Robert J. Schaal, Field Application of Fire Dynamics Equations: The use of Scientific Calculators in
Fire Scene Evaluations, în MJ/kg: methane - 50, propan - 46,5, heptan - 44,6, gazoline - 43,7, kerosene - 43,2, acetone-
30,8, polystyrene - 30,8, pmma - 24,9, pvc - 16,4, cellulosic materials - 16,1, wood - 14,0.

Înălțimea flăcării este în strânsă legătură cu debitul căldurii eliberate, Q , sau energia
combustibilului, Et și diverși factori o pot influiența, precum configurația combustibilului,
localizarea acestuia etc.; înălțimea flăcării nu se măsoară de la pardoseală sau de la baza
combustibilului (vezi z0 ).
Relațiile McCaffrey pentru calculul înălțimilor flăcării, Z c și Z i , în m, relația *.2a,

Z c  0, 08  Q 2/5 sau Zi  0.20  Q2/5 (*.2a)

unde: Z c este înălțimea consistentă/persistentă a flăcării, în m;

Z i - înălțimea intermitentă a flăcării, în m.
Relația Heskestad pentru calculul înălțimii flăcării, L f , în m, relația *.2b,

L f  0, 235  Q2/5  1, 02  D cu z0  0,083  Q2/5 1,02  D (*.2b)

3
unde: Q este în kW;
D - diametrul focului (vezi: “pool fire conversion”), în m;
z0 - originea virtuală a axei z, măsurată de la nivelul pardoselii, în m.

*.2.2 Aplicații

Aplicație rezolvată 1

Enunțul temei

Să se calculeze înălțimea flăcării, după Heskestad, la un foc produs de gazolină (având ΔHu
= 44,0 MJ/kg și m" = 0,0055 kg/s/m2) aflată într-o tavă cu diametrul de 0,58 m.

Rezolvarea temei

Q =0,0055×(0,582×π /4)×44,0= 0,625 MJ/s = 625 kJ/s = 625 kW;

Z = 0,23×6252/5 - 1,02×0,58 = 2,43 m;
z0 =0,083×6252/5 - 1,02×0,58 = 0,498 m;

Aplicație propusă 1

*.3 Fluxul căldurii

*.3.1 Elemente teoretice

Fluxul căldurii eliberate, q" , în general, în kW/m2, relația *.3, este cel transmis prin radiație
(formă de transfer de căldură dominantă începând cu faza incendiului dezvoltat și care poate fi
responsabilă pentru pre-încălzirea și aprinderea combustibililor) și poate fi definit ca fiind debitul
de căldură raportat la unitatea de arie căreia i se aplică. În plus, temperatura stratului superior de
fum, de 500÷6000C, poate genera flux de căldură la nivelul pardoselii de 20÷25 kW/m2, realizându-
se condiții asociate cu debutul flashover-ului.

X Q
q"  (*.3)
4    c2

unde: Q este măsurat în kW;

X  este constanta fracțiunii de radiație a flăcării, tabelul *.3;
c este distanța dintre centrul flăcării și țintă, în m.

Relația *.3 este relativ precisă dacă este aplicată la focuri cu înălțimea flamei mai mare de
două ori diametrul.

4
Tabelul *.3 Constanta fracțiunii de radiație a flăcării pentru combustibili uzuali, X 
Nr. Material Constanta fracțiunii de radiație
crt. X
1 Gazolină (în medie) 0,45
2 Lemn (în medie) 0,35
3 Metanol și metan (în medie) 0,17
Note:
1. X  evidențiază eficiența energiei radiante a unui combustibil și poate fi exprimată ca o fracțiune a energiei radiante
relative din totalul energiei transferate; nu este o constantă pentru un combustibil dat, dar poate varia între 0,15, cazul
metanului, și 0,60, cazul polistirenului.
2. Distanța dintre sursă și țintă este măsurată din linia de ax a flăcării, nu de la marginea flăcării, și este invers
proportională cu pătratul acesteia; dacă, spre exemplu dublăm distanța, de la 1 m la 2 m, fluxul de căldură se poate
reduce cu 75%

*.3.2 Aplicații

Aplicație rezolvată 1

Enunțul temei

Să se calculeze fluxul căldurii eliberate de o sursă având Q = 1000 kW, situată față de țintă
la 1 m, dar și la 2 m, în cazul unui cobustibil pentru care X  = 0,5.

Rezolvarea temei

X Q 0,5 1000
q"    39,8 kW/m ;
2
4   c 2
4   1, 0 2

X Q 0,5 1000
q"    9,9 kW/m .
2
4  c 2
4    2, 02

Aplicație propusă 1

*.4 Timpul aprinderii

*.4.1 Elemente teoretice

Timpului aprinderii, tig , în s, relația *.4, se calculează când este analizat timpul necesar
incendiului de a se transmite de la un combustibil la altul. Se face distincția între timpul aprinderii
materialelor combustibile subțiri (eng. termally thin) și timpul aprinderii materialelor combustibile
groase; relația de calcul ia în considerare inertia termică a combustibilului care se definește ca
“proprietatea responsabilă pentru creșterea temperaturii” și temperaturii de aprindere a
combustibilului. Mai simplu, inerția termică precizează ușurința sau dificultatea aprinderii unui
combustibil; cel care are valoarea inerției termice mai mică se aprinde mai ușor, iar cel care are
valoarea inerției termice mai mare se aprinde mai greu,

5
  Tig  Ts 
2

tig    b     cu Eig  q" tig (*.4)
4  q" 

unde: b      c este inerția termică a produsului combustibil țintă, tabelul *.4;

Tig - temperatura aprinderii materialului combustibil țintă, în 0C, tabelul *.5;
Ts - temperature mediului ambiant în compartimentul incendiului, în 0C;
q" - fluxul de căldură generat de sursa aprinderii;
Eig - energia aprinderii.

Tabelul *.4 Inerţia termică pentru solide combustibile uzuale, b

Nr. Substanţa Conductivitatea Densitatea Căldura Inerţia
crt. termică Masică specifică Termică
  c b     c
3
0
(W/m C) (kg/m ) (kJ/kg 0C) ((W×kJ)/(m4 0C2))
1 Beton 1,600 2400 0,750 2880
2 Cărămidă 0,800 2600 0,800 1660
3 Lemn masiv 0,360 800 2,386 680
4 Hârtie 0,140 790 1,340 150
5 Lână 0,038 200 1,884 9
6 Bumbac 0,058 81 1,298 6
Notă:
1. Alte valori după Robert J. Schaal, Field Application of Fire Dynamics Equations: The use of Scientific Calculators in
Fire Scene Evaluations: gypsum board 12.7mm ( b =0,45 (kW/m2×0C)2×s), average of wool type carpets ( b =0,20
(kW/m2×0C)2×s), pine ( b =0,25 (kW/m2×0C)2×s), oak ( b =0,32 (kW/m2×0C)2×s), pfoam ( b =0,00095
(kW/m2×0C)2×s), plywood 12,7 mm ( b =0,54 (kW/m2×0C)2×s).

*.4.2 Aplicații

Aplicație rezolvată 1

Enunțul temei

Să se calculeze timpul aprinderii și energia aprinderii pentru două materiale cu aceeași

temperatură de aprindere, Tig = 3900C, dar cu inerții termice diferite: b =0,54 (kW/m2×0C)2×s
(scândură de 19 mm) și b =0,32(kW/m2×0C)2×s (polistiren rigid de 25,4 mm), sursa de expunere
radiind un flux de căldură q" = 15 kW/m2, la o temperatură ambientală Ts = 290C.

Rezolvarea temei

 Tig  Ts  
2
  390  29 
2

tig    k    c        0,54      245,5 s = 4,2 min,

4  q"  4  15 
Eig  15  245,5  3682.5 kJ/m2;

6
  Tig  Ts  
2
  390  29 
2

tig    k    c        0,32      145,6 s = 2,4 min;

4  q"  4  15 
Eig  15 145,6  2184 kJ/m2.

Aplicație propusă 1

Tabelul *.5 Temperatura aprinderii pentru solide combustibile uzuale, Tig

Nr. Substanţa Temperatura Nr. Substanţa Temperatura
crt. ( 0C) crt. ( 0C)
1 Asfalt 400 27 Mangal 180
2 Brad 225 28 Molid 282
3 Bumbac cârpe 320 29 Mătase fibre 279
4 Bumbac fibre 200÷220 30 Mătase artificială 472
5 Bumbac ţesături 255 31 Naftalină 79
6 Carpen 250 32 Paie 200÷220
7 Carton 300÷360 33 Pene 500
8 Cauciuc natural sintetic 250÷450 34 Piele moale 400÷450
9 Celuloid 125÷190 35 Pin 280
10 Cânepă 215 36 Pirită praf 401
11 Celuloză 160÷170 37 Plută plăci 260
12 Coşuri nuiele 380 38 Poliamide fibre 420
13 Fag 295 39 Poliamide praf 535
14 Făină din lemn 430 40 Polietilenă 341
15 Făină din plută 210 41 Policlorură de vinil 900
16 Fân 205÷210 42 Polimetacrilat 450
17 Fosfor alb 45 43 Porumb boabe 250
18 Fosfor roşu 240 44 Polistiren 340÷345
19 Funingine 900 45 Poliuretan spumă 310
20 Grăsimi animale 340÷450 46 Rumeguş fag 396
21 Hamei 250÷300 47 Rumeguş molid 445
22 Hârtie scris 363 48 Stejar 340
23 Hârtie ziar 185÷230 49 Tutun 175
24 In 232 50 Tutun frunze 393
25 In fibre 345 51 Vată 320
26 Iută 254 52 Zahăr praf 377÷410
Notă:
1. Alte valori după Robert J. Schaal, Field Application of Fire Dynamics Equations: The use of Scientific Calculators in
Fire Scene Evaluations, în 0C: gasoline - 456, kerosene - 210, propan - 450, aceton – 465, average for natural gas - 550,
plywood - 390, average of wool type carpets - 450, particle board - 412, cast type – 380, gypsum (12.7mm) - 565.

*.5 Flashover-ul

*.5.1 Debitul căldurii minim pentru atingerea flashover-ului

*.5.1.1 Elemente teoretice

Flashover-ul este o cale de evoluție a incendiului de la faza incendiului dezvoltat la faza

incendiului generalizat, când toate suprafețele combustibile din spațiul incendiat sunt implicate în
procesele dinamicii incendiului; este perceput ca un eveniment dramatic în spațiul incendiat care
7
conduce cu rapiditate la cuprinderea întregului și care poate produce fum și temperatură de
500÷6000C.
Flashover-ul trebuie perceput ca o perioadă în care se petrec evenimente și nu este un punct
characteristic. Trei relații pot fi utilizate pentru a analiza anticiparea debitului căldurii minim pentru
atingerea flashover-ului, Q fo , în kW, într-un compartiment. Toate trei relațiile cer ca dimensiunile
să fie specificate în m.
Relația lui McCaffery, Quintiere și Harkleroad este prima propusă (metoda MQH), relația
*.5a, și utilizează cei mai mulți factori, incluzând grosimea suprafeței închiderilor și conductivitatea
termică a acesteia.

Q fo  610  (hT  AT  A0  H 0 )0,5 (*.5a)

Relația lui Thomas este următoarea propusă, relația *.5b.

Q fo  7,8  AT  378  A0  H 0 (*.5b)

Relația lui Babrauskas este a treia propusă, relația *.5c,

Q fo  750  A0  H 0 (*.5c)

unde: hk este factorul care ia în considerare închiderile compartimentului (conductivitatea termică

a închiderii, tabelul *.6, împărțită la grosimea închiderii), în J/kg;
AT - factorul care ia în considerare geometria comprtimentului (aria totală a
compartimentului fără deschideri), în m2;
A0 - factorul care ia în considerare existența deschiderilor (aria totală a deschiderilor), în m2;
H 0 - înălțimea medie a deschiderilor, în m.

Tabelul *.6 Valoarea conductivității termice pentru materiale uzuale, 

Nr. Material Conductivitatea termică
crt. 
(kW/(m2×K))
1 Gips-carton 0,00048
2 Cărămidă 0,00069
3 Lemn 0,00018
4 Beton (în medie) 0,00110

*.5.1.2 Aplicații

Aplicație rezolvată 1

Enunțul temei

Să se determine debitul căldurii minim pentru atingerea flashover-ului, Q fo , în kW, în cele

trei variante de calcul, la o încăpere cubică cu latura de 3 m, prevăzută cu un gol vertical de 0,6 m
lățime și 2,4 m înălțime, închiderile fiind din gips-carton de 0,02 m grosime.

8
 Rezolvarea temei

Q fo  610  (hT  AT  A0  H 0 )0,5

0,5
  0, 00048  
 610       2   3, 0  3, 0   4   3, 0  3, 0    0, 6  2, 4     0, 6  2, 4   2, 4   957 kW
  0, 02  

Q fo  7,8  AT  378  A0  H 0
 7,8   2   3, 0  3, 0   4   3, 0  3, 0    0, 6  2, 4    378   0, 6  2, 4   H 0  1253 kW ;

Q fo  750  A0  H 0
 750   0, 6  2, 4   2, 4  1673 kW

Aplicație propusă 1

*.5.2 Timpul flashover-ului

*.5.2.1 Elemente teoretice

Timpul flashover-ului, t fo , în s, este calculat, cu relația *.6, pentru anticiparea duratei

ajungerii incendiului în situația atingerii debitului de căldură maxim, Qmax , în MW, la flashover;
este utilizată metoda lui t2, unde creșterea incendiului este proportională cu pătratul timpului,

t fo  t1  ta  Qmax (*.6)

unde: ta este timpul creșterii incendiului și reprezintă timpul necesar unui foc pentru atingerea
unui debit de căldură eliberată de 1 MW, în s (tabelul *.7);
 este coeficientul intensității incendiului și este dat de relația 1, 055 ta2 (tabelul *.7).

*.5.2.2 Aplicații

Aplicație rezolvată 1

Enunțul temei

Să se calculeze, în toate variantele de creștere a incendiului, timpul flashover-ului, t fo , în s,

pentru Qmax =9,0 MW.

Rezolvarea temei

t1  600  9, 0  1800s  30 min s;

t1  300  9, 0  900s  15min s;

9
 t1  150  9, 0  450s  7,5min s;

t1  75  9, 0  225s  3, 75min

Aplicație propusă 1

Tabelul *.7 Valori caracteristice creșterii incendiilor, ta , 

(după SR EN 1990 și Fire engineering Design Guide, Michael Spearpoint, 2008)
Nr. Timpul Coeficientul
crt. Viteza de creștere intensității
de creștere incendiului Incendii reale tipice
a incendiului ta (sau k) α
(s) (MW/s2)
1 lentă 600 2,93×10-6 transport -spaţiu public;
(densely packed wood products)
-5
2 medie 300 1,17×10 locuinţe, spitale-camere, hoteluri-camere,
birouri,clase de şcoală;
(solid wooden furniture such as deskes,
individual furniture items with small
amonts of plastic)
3 rapidă 150 4,6×10-5 biblioteci, centre comerciale, teatre-
cinema; (high stackedwood pallets,
carton on pallets, some upholstered
furniture)
4 foarte rapidă 75 1,874×10-4 mobilier capitonat sau din lemn subţire,
depozite pentru produse chimice,
materiale plastice sau alcool;
(upholstered furniture, high stacked
plastic materials, thin wood furniture
such as wardrobes)

*.6 Densitatea sarcinii termice

*.6.1 Elemente teoretice

Proceduri la stabilirea densității sarcinii termice de proiectare

Procedura 1: bazată pe clasificarea sarcinilor termice după destinație

Se utilizează în cazul compartimentelor de incendiu uzuale și este reglementată de SR EN
1991-1-2:2004, Anexa E - Densități de sarcină termică. Procedura este etapizată:

Etapa 1, determinarea densității sarcinii termice de proiectare, q f ,d , în MJ/m2, cu relația *.7:

q f ,d  q f ,k  m   q1   q 2   n (*.7)

unde: q f ,k este densitatea sarcinii termice caracteristică, MJ/m2, tabelul *.8;

10
 m - coeficientul arderii (0,8 pentru material preponderant celulozice);
 q1 - coeficientul care consideră riscul de inițiere a incendiului datorat mărimii
compartimentului, tabelul *.9;
 q 2 - coeficientul care consideră riscul de inițiere a incendiului datorat destinației, tabelul
*.9;
10
 n    ni - coeficientul care consideră măsurile de protecție activă aplicate, tabelul *.10.
i 1

Tabelul *.8 Valorile densității sarcinii termice caracteristice, q f ,k

Destinație Medie Cuantilă 80%
( MJ m 2 ) ( MJ m 2 )
1 2 3
Locuințe 780 948
Spitale (camere) 230 280
Hoteluri (camere) 310 377
Biblioteci 1500 1824
Birouri 420 511
Clase de școală 285 347
Centre comerciale 600 730
Teatre, cinematografe 300 365
Transport (spatial public) 100 122
Notă:
1. Distribuția de tip Gumbel este aplicabilă pentru 80% cuantilă.

Tabelul *.9 Valorile coeficienților de risc  q1 ,  q 2

 q1  q1 q2 q2

Suprafața pardoselii (eventual Destinațiia

compartimentului interpolare)
(m2)
1 2 3 4
25 1,10 0,78 galerie de artă, muzeu, piscină
250 1,50 1,00 birou, locuință, hotel, industrie papetărie
2500 1,90 1,22 industrie construcții de mașini și motoare
5000 2,00 1,44 laborator chimie, atelier vopsitorie
10000 2,13 1,66 fabrică artificii sau vopsele

Procedura 2: bazată pe identificarea conținutului combustibil

Se utilizează în cazul compartimentelor de incendiu complexe și este reglementată de SR EN
1991-1-2:2004, Anexa E - Densități de sarcină termică. Procedura este etapizată.

Etapa 1, determinarea sarcinii termice caracteristice, Q f , k , în MJ , cu relația *.8:

Q f ,k   Q f ,k ,i    M k ,i  H ui   i  (*.8)
i i

unde: M k ,i este masa materialului combustibil curent, în kg ;

11
 H ui - puterea calorifică inferioară a materialului combustibil curent, în MJ/kg, tabelul *.2;
 i - coeficientul facultativ care permite evaluarea sarcinii termice protejate.

Tabelul *.10 Valorile coeficienților unor măsuri de protecție activă aplicate  ni

Stingerea automata Detecția automată Intervenție specializată Sisteme de
a incendiului a incendiului desfumare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
sistem surse detecție detecție alarmă serviciu căi echipamen cu/fără
automat independente de și alarmă și alarmă pompieri propriu acces te luptă
de apă prin prin cu/fără de împotriva
stingere 0/1 /2 căldură fum acces incendiilor
cu apă libere

 n1  n2  n3  n4  n5  n6  n7  n8  n9  n10

0,61 1,00 0,87 0,70 0,87 / 0,73 0,87 0,61/ 0,9/1/ 1,0/1,5 1,0/1,5
0,78 1,5
Note:
1. Pentru măsuri de protecție activă normale aplicate (care sunt aproape întotdeauna luate: căi de acces libere,
echipamente de luptă împotriva incendiului și sisteme de desfumare pe casa scărilor)  ni  1, 0 .
2. Pentru măsurile de protecție activă corespunzătoare neaplicate  ni  1,5 .
3. Când casele de scări se pun în suprapresiune la alertare  n8  0,8 .
4. Pentru informații suplimentare a se consulta CEN/TC250/SC1/N300A.

Etapa 2, determinarea densității sarcinii termice caracteristice, q f ,k , în MJ / m2 , cu relația

*.9:
Q f ,k
q f ,k  (*.9)
A

unde: A este aria suprafeței pardoselii compartimentului de incendiu, notată cu A f și pentru care se
utilizează notația q f ,k , sau aria suprafeței interioare a compartimentului de incendiu, notată
cu At , și pentru care se utilizează notația qt ,k , în m 2 .

Etapa 3, determinarea densității sarcinii termice de proiectare, q f ,d , în MJ / m2 , cu relația

*.7.

*.6.2 Aplicații

Aplicație rezolvată 1
(după Access steel, calculation sheet, 2006)

Enunțul temei

Să se stabilească densitatea sarcinii termice de proiectare pentru un compartiment de

incendiu cu destinația birou și măsuri de protecție normale aplicate, având:
- dimensiunile în plan de 8,5 m × 10,0 m și înălțimea la nivelul tavanului de 3,15 m;
- deschiderile în pereți, patru, de 3,85 m × 1,537 m;
12
 - următoarele materiale combustibile la interior:
- pardoseală tip linoleum de 1,5 mm grosime și 2,5 kg/m2 (sau de 2 mm grosime și 3
kg/m2 sau de 4 mm grosime și 3,5 kg/m2): 8,5 × 10,0 × 2,5 = 212,5 kg;
- blaturi mese și scaune din lemn de stejar de 2,5 cm grosime și densitatea medie 900
kg/m3 (cu umiditate normală): 0,5 × (8,5 × 10,0) × 0,025 × 900= 956,25 kg.

Rezolvarea temei cu procedura 1

Etapa 1, determinarea densității sarcinii termice de proiectare, q f ,d ; pentru:

q f ,k  420 MJ / m2 ,
m  0,8 ,
Af = 8,5 × 10,0 = 85 m2,
 q1  1,3 (stabilit prin interpolare liniară),
 q 2  1, 0 ,
 n  1, 0 ,
rezultă:
q f ,d  q f ,k  m   q1   q 2   n  420  0,8 1,3 1,0 1,0  437 MJ m2 .

Rezolvarea temei cu procedura 2

Etapa 1, determinarea sarcinii termice caracteristice, Q f , k ; pentru materialele combustibile

implicate, cantitățile precizate în enunțul temei și valorile puterilor calorifice inferioare extrase din
tabel (în această situație  i  1 ), resultă:
Q f ,k   212,5  20 1   956, 25 17,5 1  20984,375  20985 MJ .

Etapa 2, determinarea densității sarcinii termice caracteristice, q f ,k ; pentru aria pardoselii

precizată prin enunțul temei rezultă:
q f ,k  Q f ,k Af  20985 85  246,882  247 MJ m2 .

Etapa 3, determinarea densității sarcinii termice de proiectare, q f ,d :

q f ,d  q f ,k  m   q1   q 2   n  257  0,8 1,3 1, 0 1, 0  256,88  257 MJ m2 .

Aplicație propusă 1

Enunțul temei

Să se stabilească densitatea sarcinii termice de proiectare pentru un compartiment de

incendiu cu destinația bibliotecă și pentru măsuri de protecție activă normale aplicate, având:
- dimensiunile în plan de 11,4 m × 17,4 m și înălțimea la nivelul tavanului de 3,45 m;
- deschiderile în pereți (ferestre în fațada principală) 3 buc × 5,40 m × 2,50 m = 38,9 m2;
- următoarele materiale combustibile la interior:
- pardoseală tip linoleum de 2 mm grosime și 3 kg/m2: 11,4 × 17,4 × 3,0 = 595,1 kg;
- cărți (hârtie de tipar) depozitate în rafturi metalice: 11 buc × (0,6 m × 12,0 m × 3,5
m) × 970 kg/m3  269000,0 kg în rafturi metalice.

13
*.7 Variația debitului căldurii degajate

*.7.1 Elemente teoretice

Procedură la stabilirea graficului variației debitului căldurii degajate

Reglementarea de referință este SR EN 1991-1-2:2004, Anexa E - Densități de sarcină

termică, E4 Debitul de căldură degajată Q . Procedura este etapizată.

Etapa 1, determinarea energiei totale înmagazinată în materialele combustibile pentru

ardere, Et , în MJ (reprezentată grafic de valoarea ariei limitată de graficul debitului de căldură
degajată pe parcursul evoluţiei unui incendiu într-un spațiu limitat şi axa timpului, figura *.1), cu
relația *.10.

Et  q f ,d  A f (*.10)

Etapa 2, determinarea debitului maxim de căldură degajată, Qmax , figura *.1:

- pentru situația incendiului controlat prin combustibil cu relația *.11a,

Qmax  RHR f  Afi (*.11a)

unde: RHR f este debitul maxim de căldură degajată de 1 m2 incendiat pentru cazul unui incendiu
controlat prin combustibil, în kW m2 , care este funcție de destinația spațiului analizat
(tabelul *.11, a se vedea SR EN 1991-1-2: 2004, E.4 (8), (9));
A fi - aria maximă a incendiului/arderii, care poate fi identică cu aria pardoselii
compartimentului de incendiu, A f , în cazul distribuţiei uniforme a sarcinii termice, sau mai
mică, în cazul unui incendiu localizat, în m2;

Figura *.1 Variaţia debitului căldurii degajate

pe parcursul evoluţiei unui incendiu interior asupra căruia nu se intervine

- pentru situația incendiului controlat prin ventilație cu relația *.11b,

Qmax  0,1 m  Hu  Av  heq , în MW (*.1b)

14
unde: m este factorul arderii, acceptat ca fiind m  0,8 ;
H u - căldura de ardere netă (puterea calorifică inferioară) a lemnului, H u  17,5 MJ kg ,
tabelul *.2;
Av - aria suprafeţelor deschise, în m2;
heq - înălţimea medie a deschiderilor, în m.

Tablul *.11 Valorile timpului ta şi debitului de căldură maxim RHRf (SR EN 1991-1-2)
Nr. Destinaţia Viteza de ta RHRf
crt. dezvoltare (s) (kW/m2)
a incendiului
(δq2 = 1)
1 Locuinţe medie 300 250
2 Spitale (camere) medie 300 250
3 Hoteluri medie 300 250
4 Biblioteci rapidă 150 500
5 Birouri medie 300 250
6 Clase de şcoală medie 300 250
7 Centre comerciale rapidă 150 250
8 Teatre (cinematografe) rapidă 150 500
9 Transport (spaţiul public) lentă 600 250
Note.
1. Valorile pentru viteza de dezoltare a incendiului şi RHRf sunt valabile pentru δq2=1.
2. Pentru viteza de dezvoltare a incendiului foarte mare (vezi NFPA), debitul de căldură degajat corespunde lui ta=75s.

Etapa 3, determinarea, pentru etapa de dezvoltare a incendiului (cu variația parabolică din
grafic, figura *.1):
- timpului necesar atingerii unui debit de căldură de 1MW, ta , în s , prin extragerea din
tabelul *.11, pentru precizarea variației debitului de căldură degajată, Qm , în W , figura *.1 și relaţia
*.12a,

Qm   tm ta 
2
(*.12a)

unde: t m este timpul măsurat de la declanşarea incendiului, în s;

- timpului corespunzător finalizării etapei, t1 , în s , pentru Q  Qmax , cu relația *.12b;

t1  ta  Qmax (*.12b)

- energiei corespunzătoare, Ed , în MJ , cu relația *.12c.

Ed  t1  Qmax 3 (*.12c)

Etapa 4, determinarea, pentru etapa de generalizare a incendiului (variația constantă din

grafic, figura *.1):
- energiei corespunzătoare, E g , în MJ , cu relația *.13a (pe baza considerentului că 70% din
totalul sarcinii termice - care definește energia înmagazinată în materialele combustibile pentru
ardere - se consumă în etapa de dezvoltare și etapa de generalizare a incendiului);

15
 E g  0, 7  Et  Ed (*.13a)

- timpului corespunzător finalizării etapei, t2 , în s , cu relația *.13b.

t2  t1  Eg Qmax (*.13b)

Etapa 5, determinarea, pentru etapa de regresie a incendiului (variația liniară din grafic,
figura *.1):
- energiei corespunzătoare, Er , în MJ , cu relația *.14a (pe baza considerentului că 30% din
totalul sarcinii termice - care definește energia înmagazinată în materialele combustibile pentru
ardere - mai rămâne de consumat în această etapă);

Er  0,3  Et (*.14a)

- timpului corespunzător finalizării etapei, t3 , în s , Q  0 , cu relația *.14b.

t3  t2  2  Er Qmax (*.14b)

Procedură la modelarea combustibilului şi arderii în programul FDS

(după Zeno Grigoraș, Teză doctorat, 2016)

În programul FDS modelarea incendiului implică parcurgerea a două etape:

- declararea variaţiei în timp a debitului de căldură degajată;
- caracterizarea compoziției combustibilului și produșilor arderii.
În programul FDS arderea poate fi modelată utilizând:
- modelul arderii simple (eng. simple chemistry combustion model sau single-step, mixing-
controlled combustion) sau
- modelul arderii complexe (eng. complex stoichiometry sau finite-rate).
Modelul arderii simple presupune existenţa unei substanţe combustibile formate, în
principal, doar din atomi de C, H, O şi N din care, în urma reacţiilor chimice cu oxigenul din
atmosferă, vor rezulta H2O, CO2, funingine şi CO, relația *.9,

Cx H yOz Nv  O2 O2  CO2 CO2  H2O H 2O CO CO   f funingine  N2 N2 (*.9)

unde: x este numărul atomilor de C conţinuţi de combustibil;

y - numărul atomilor de H conţinuţi de combustibil;
z - numărul atomilor de O conţinuţi de combustibil;
 - numărul atomilor de N conţinuţi de combustibil;
CO - cantitatea de CO eliberată în urma arderii, în g/g;
 f - cantitatea de funingine (eng. soot) eliberată în urma arderii, în g/g.
Valorile parametrilor caracteristici pentru unii combustili uzuali sunt precizate în tabelul
*.12.
Pe baza datelor de intrare în programul FDS vor fi calculați implicit coeficienţii
stochiometrici O2 ,  CO ,  H O şi N2 .
2 2

Modelul arderii complexe permite definirea:

16
 - combustibililor care conţin şi alţi atomi decât C, O, H şi N (de exemplu: PVC policlorură
de vinil - CH1,5Cl0,50);
- asocieri de combustibili diferiţi (de exemplu: arderea simultană a materialelor lemnoase şi
plastice).

Tabelul *.12 Parametrii combustibililor uzuali

Categorii de Formula Puterea
CO Funingine
materiale chimică calorifică
Combustibil degajat degajată
combustibile empierică inferioară
(g/g) (g/g)
a volatilelor (kJ/g) (2)
Lemn stejar CH1.7O0.72N0.001 0,004 0,015
brad CH1.7O0.74N0.002 17,5 0,004 -
pin CH1.7O0.03 0,005 -
Seria parafinelor metan CH4 - -
etan C2H6 0,001 0,013
50,0
propan C3H8 0,005 0,024
butan C4H10 0,007 0,029
Seria olefinelor etilenă C2H4 0,013 0,043
propilenă C3H6 45,0 0,017 0,095
butenă C4H8 0,019 0,067
Seria aromaticelor Benzen C6H6 0,067 0,181
40,0
Toluen C7H8 0,066 0,178
Seria alcoolurilor Metanol CH4O 0,001 0,001
30,0
Etanol C2H6O 0,001 0,008
Hidrocarbonaţi PE –
C2H4 0,024 0,060
plastici puri polietilenă
PS – polistiren C8H8 40,0 0,060 0,059
PP -
C3H6 0,024 0,164
polipropilenă
Materiale plastice ABS C3H3N 35,0 - 0,105
Poliester 1 CH1.4O0.22 30,0 0,070 0,091
Poliizocianurat
CH1.0O0.19N0.11 25,0 0,046 -
(spumă rigidă)
Poliuretan
CH1.1O0.23N0.10 25,0 0,031 0,130
(spumă rigidă)
Poliuretan
(spumă CH1.8O0.30N0.05 25,0 0,010 0,131
flexibilă)
PVC
Policlorură de CH1.5Cl0.50 20 0,063 0,172
vinil

În cadrul acestui model introducerea datelor necesită o atenţie sporită şi cunoştiinţe avansate
legate de chimia arderii.

17
*.7.2 Aplicații

Aplicație rezolvată 1
(după Andrew H. Buchanan, 2002)

Enunțul temei

Să se stabilească graficul evoluției debitului căldurii degajate pe parcursul unui incendiu cu

dezvoltare rapidă, a cărui energie totală este de 3200 MJ (aproximativ produs de 160 kg material
combustibil cu o putere calorifică de 20 MJ / kg ) și având Qmax  9, 0 MW .

Rezolvarea temei

Etapa 1, determinarea energiei totale înmagazinată în materialele combustibile pentru

ardere, Et ,
Et  3200 MJ .

Etapa 2, determinarea debitului maxim de căldură degajată, Qmax ,

Qmax  9, 0 MW .

Etapa 3, determinarea, pentru etapa de dezvoltare a incendiului,

- timpului necesar atingerii unui debit de căldură de 1MW, ta , prin extragere din tabelul *.5
pentru evoluția rapidă a incendiului, rezultă:
ta  150 s ;

- timpului corespunzător finalizării etapei, t1 :

t1  ta  Qmax  150  9, 0  450 s  8 min ;

- energiei corespunzătoare, Ed :
Ed  t1  Qmax 3  450  9,0 3 1350,0 MJ .

Etapa 4, determinarea, pentru etapa de generalizare a incendiului,

- energiei corespunzătoare, E g :
Eg  0,7  Et  Ed  0,7  3200 1350  890,0 MJ ;

- timpului corespunzător finalizării etapei, t2 :

t2  t1  Eg Qmax  450  890 9, 0  548,99  549 s  10 min .

Etapa 5, determinarea, pentru etapa de regresie a incendiului,

- energiei corespunzătoare, Er :
Er  0,3  Et  0,3  3200  960, 0 MJ ;

- timpului corespunzător finalizării etapei, t3 :

18
 t3  t2  2  Er Qmax  549  2  960 9,0  762,33 s  763 s  13 min .

Aplicație propusă 1

Enunțul temei: să se stabilească debitul căldurii degajate pentru un compartiment de

incendiu din beton armat, cu destinația bibliotecă, având:
- dimensiunile în plan de 11,4 m × 17,4 m și înălțimea la nivelul tavanului de 3,45 m;
- deschiderile în pereți (ferestre în fațada principală) 3 buc × 5,40 m × 2,50 m = 38,9 m2;
- următoarele materiale combustibile la interior:
- pardoseală tip linoleum de 2 mm grosime și 3 kg/m2: 11,4 × 17,4 × 3,0 = 595,1 kg;
- cărți (hârtie de tipar) depozitate în rafturi metalice: 11 buc × (0,6 m × 12,0 m × 3,5
m) × 970 kg/m3 = 269000,0 kg în rafturi metalice.

Bibliografie

1. Robert J. Schaal, Field Application of Fire Dynamics Equations: The use of Scientific
Calculators in Fire Scene Evaluations, ?,?.
2. Quintiere, James (1997), Principles of Fire Behavior, Albany, NY.: Delmar Publishing.
3. Drysdale, Dougal (1998), An Introduction to Fire Dynamics, 2nd Edition, West Sussex, UK: John
Wiley and Sons, Ltd..
4. National Fire Protection Association (2003), Fire Protection Handbook, 19th Edition (Volumes I
and II), Quincy, MA: National Fire Protection Association.
5. Andrew H. Buchanan, Structural Design for Fire Safety, John Wilei&Sons LTD, 2002.

19
20