Ghid de Functionare CRSE PDF

FUNDAŢIA COPIII NOŞTRI
GHID DE FUNCŢIONARE
AL PROIECTULUI
CENTRE DE RESURSE ŞI SPRIJIN ÎN EDUCAŢIE

(CRSE)
BUCUREŞTI, 2010
Fundaţia Copiii Noştri

Proiectul: “Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE)”
CUPRINS
I. INTRODUCERE .................................................................................................................... 3
II. PROIECTUL Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE) – o privire de ansamblu.... 6
III. Documente strategice cu rol determinant în organizarea şi funcţionarea CRSE ................. 8
IV. Centre de Resurse şi Informare în Comunitate – un exemplu de bună .............................. 14
V. Definirea, organizarea şi funcţionarea Centrelor de Resurse şi Sprijin în Educaţie ........... 18
VI. Personalul CRSE – roluri şi atribuţii.................................................................................. 30
VII. Monitorizarea şi evaluarea activităţii CRSE şi sugestii pentru asigurarea ....................... 34
VIII. LISTA ANEXE ............................................................................................................... 42
Anexa numarul 1: Glosar de termeni ..................................................................................... 43

Anexa numarul 2: Situaţia copilului în familie ...................................................................... 46
Anexa numarul 3: Fişa de asistenţă socială a familiei ........................................................... 47
Anexa numarul 4: Fişa de evaluare a riscului copilului în familie......................................... 51
Anexa numarul 5: Fişa centralizatoare a datelor privind familia ........................................... 55
Anexa numarul 6: Plan individual de lucru cu familia........................................................... 56
Anexa numarul 7: Program de întâlniri cu părinţii................................................................. 57
Anexa numarul 8: Lista de participare a părinţilor la activităţi .............................................. 58
Anexa numarul 9: Evidenţa copilului inclus în proiect .......................................................... 59
Anexa numarul 10: Fişa de monitorizare a dezvoltării psihologice a copilului ...................... 60
Anexa numarul 11: Fişa performanţelor şi achiziţiilor copilului ............................................. 61
Anexa numarul 12: Fişa de evidenţa a activităţii asistentului social........................................ 63
Anexa numarul 13: Raportul de activitate al educatoarei ....................................................... 64
Anexa numarul 14: Fişa postului-Educatoarei ......................................................................... 65
Anexa numarul 15: Fişa postului Învăţătoarei ......................................................................... 68
Anexa numarul 16: Fişa postului Asistentului social ............................................................... 71
Anexa numarul 17: Fişa postului – Psiholog ........................................................................... 73
Anexa numarul 18: Fişa postului pentru coordonatorul proiectului ........................................ 75
Anexa numarul 19: Raport privind deplasarea în teren ............................................................ 78
IX. Bibliografie ........................................................................................................................ 79

I. INTRODUCERE
În România, deşi există un număr de legi şi reglementări pentru educaţia şi protecţia

drepturilor copilului, societatea românească încă se mai confruntă cu o serie de probleme în
domeniul creşterii, îngrijirii, sănătăţii şi educaţiei copilului, prezentate şi analizate în
numeroase documente oficiale, studii şi publicaţii de specialitate. Dintre aceste probleme
menţionăm:
1. O rată crescută a mortalităţii infantile. Rata mortalităţii infantile din România continuă
să fie cea mai mare din Uniunea Europeană.(13.91‰ în 2006, conform datelor Eurostat-
OMS). Mai mult, acest indicator este mai mare în zonele rurale şi în cazul populaţiei de
etnie roma (Raport UNICEF – Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi a Copilului – “Cauze
medico-sociale ale mortalităţii copiilor sub 5 ani la domiciliu şi în primele 24 de ore de la
internare” în 2006, mortalitatea infantila în mediul rural înregistra 17,1‰ faţă de 11,2‰ în
mediul urban.
Pentru anul 2006 mortalitatea infantila în rândul populaţiei de etnie roma depăşea 40‰
(Eurostat-OMS, 2006).
Se remarcă ponderea mare a deceselor la domiciliu (22,4% în 2005), datorată în buna
măsură slabei adresabilităţi la medic (37,8% din cazuri). În cazul deceselor 0-1 an produse în
spitale în anul 2006 se remarcă faptul ca 20,1% dintre acestea s-au produs în primele 24 de
ore de la internare, fapt care relevă slaba adresabilitate a familiei, dar şi carenţele existente la
nivelul asistenţei medicale primare (UNICEF-IOMC, 2006).
În structura deceselor 0-1 an, principalele cauze au fost reprezentate de cauzele perinatale
(37,8% în 2006) şi afecţiunile aparatului respirator (27,5% în 2006), urmate de malformaţiile
congenitale (23,7% în 2005).
Se remarcă de asemenea faptul că există o corelaţie între gradul de şcolarizare al mamelor şi
mortalitatea infantilă, cele mai multe decese înregistrându-se în rândul născuţilor vii ai căror
mame nu au studii sau au studii elementare sau medii. În funcţie de ocupaţia mamei,
majoritatea deceselor 0-1 an s-au înregistrat la copii ai căror mame sunt casnice şi fără
ocupaţie, fapt care demonstrează că nu lipsa de timp, ci mai degrabă lipsa de pregătire şi
educaţie influenţează decesele infantile.
2. Dreptul la viaţă, la supravieţuire şi la dezvoltare; slaba informare a părinţilor în

domeniul creşterii şi îngrijirii copiilor. În România trăiesc aproximativ 4,6 milioane de
copii, cu aproximativ o treime mai puţini decât în 1989. Situaţia copilului exprimă într-o
formă mai accentuată polarizarea societăţii româneşti între o categorie restrânsa prosperă şi o
masă a populaţiei cu resurse insuficiente sau modeste.
Peste un milion de copii (24% dintre persoanele sub 17 ani) se aflau în sărăcie în anul 2004
în România, dintre care peste 350.000 (8%) în sărăcie severă. Copiii şi tinerii au fost cel mai
puternic afectaţi în perioada de declin economic şi au resimţit mai puţin ameliorarea
nivelului de bunăstare în perioada relansării economice.
Riscul de sărăcie este mai ridicat la copiii care provin din familii monoparentale sau extinse,
cu membri care au un nivel scăzut de educaţie şi un statut ocupaţional precar, de etnie roma şi
din mediul rural.
Copiii din familiile numeroase (cu patru sau mai mulţi copii) reprezintă doar 10% din totalul

populaţiei de copii dar un sfert dintre copiii săraci. Copiii care trăiesc în familii
monoparentale se confruntă cu un risc de sărăcie semnificativ mai ridicat (34% fata de 23,1%
pentru copiii din familiile complete). Totuşi, pentru copiii care trăiesc cu un singur părinte
fără alte persoane în gospodărie, riscul sărăciei este comparabil cu cel constatat pe ansamblul
populaţiei de copii, sărăcia fiind semnificativ mai accentuată pentru cei care trăiesc în
gospodăriile extinse (până la 40%). Aranjamentele familiale de tip extins reprezintă în fapt o
strategie de reducere a dificultăţilor financiare (prin administrarea cheltuielilor în comun).
Sărăcia este de peste 3 ori mai ridicata pentru copiii romi (77,2%) decât pentru cei de alta
etnie. Deşi ponderea copiilor romi în populaţia de copii este de aproximativ 5%, ei reprezintă
15% dintre copiii săraci şi un sfert dintre copiii săraci sever.
Rata sărăciei pentru copiii aflaţi în mediul rural este dublă, comparativ cu mediul urban
(32,9% fata de 15,6% în 2004).
O mare parte dintre copii trăiesc în condiţii de locuit inadecvate, care le afectează dezvoltarea.
Un copil din zece creşte într-o locuinţă improprie, cu probleme grave legate de deteriorarea
locuinţei sau calitatea ei: criza de spaţiu, lumina insuficientă, lipsa încălzirii, scurgeri prin
acoperiş, igrasie, instalaţii defecte, tocuri de ferestre sau podele deteriorate. Peste un sfert
dintre copii trăiesc în locuinţe construite din materiale inadecvate, din paiantă sau alte
materiale slab rezistente. Îndeosebi în mediul rural şi în comunităţile dezavantajate (în special
comunităţile cu romi) părinţii prezintă o slabă informare în ceea ce priveşte creşterea şi
îngrijirea copilului, fapt care conduce la un număr însemnat de cazuri de mortalitate infantilă
înainte de vârsta de 5 ani.
3. O rată crescută a abandonului familial şi a copiilor părăsiţi în spitale care rămân fără
acte de identitate. Studii recente arată că abandonul copiilor sub 5 ani continuă să fie un
fenomen care persistă în România. Mai multe reforme, din 1990 încoace, au avut în vedere
serviciile de protecţie a copilului. Cu toate acestea, în 2003 şi în 2004, 4.000 de nou născuţi au
fost abandonaţi în maternităţi şi 5.000 în secţiile de pediatrie ale spitalelor. Rata abandonului
în maternităţi în cei doi ani, 2003 şi 2004, a fost de 1.8%. De asemenea, un număr
semnificativ de copii abandonaţi nu au acte de identitate (64% nu au la ieşirea din maternitate,
30% din cei aflaţi în spitalele de pediatrie şi mai puţin de 10% din cei care se află în serviciile
de protecţie a copilului).
4. Fenomenul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate (la muncă). La sfârşitul
lunii iunie 2007, cifrele oficiale furnizate de Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Copilului
indicau un număr total de 82.464 copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate. Aceasta
cifra este mult subdimensionata. Estimările făcute de Fundaţia Soros în 2007 în studiul
„Efectele migraţiei: copiii ramaşi acasă” arata ca în anul şcolar 2006-2007 16-18% dintre
elevii de gimnaziu aveau cel puţin un părinte plecat la munca în străinătate, ceea ce în cifre
absolute reprezintă circa 170.000 de elevi din cei aproape un milion înscrişi în clasele V-
VIII. Dintre aceştia aproximativ 35.000 au ambii părinţi plecaţi, 55.000 au doar mama
plecata, iar 80000 au doar tatăl plecat în străinătate. Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre
elevii de gimnaziu au cel puțin un frate sau o sora (media este de 1,2 la nivelul întregului
eşantion), ceea ce face ca cifra copiilor ramaşi acasă sa se dubleze. Acest lucru a fost
confirmat mai târziu de câtre cercetarea realizata de The Gallup Organization Romania la
iniţiativa UNICEF România şi Alternative Sociale Iaşi „ Analiza la nivel naţional asupra
fenomenului copiilor ramaşi acasă prin plecarea părinţilor la munca în străinătate”, la scara
naţionala fenomenul este estimat a fi caracteristic pentru aproximativ 350.000 de copii,

respectiv afectaţi la momentul derulării cercetării. Mai mult de o treime dintre aceştia, adică
aproximativ 126.000 de copii sunt afectaţi de migraţia ambilor părinţi.
5. O rată crescută a abandonului şcolar în învăţământul primar (0,9% în anul şcolar

2002-2003 şi 1,5% în anul şcolar 2005-2006) şi o rată crescută de părăsire timpurie a
şcolii de către tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani (19% în 2006 în România faţă de 17% în
acelaşi an în statele UE15). Analizând procentul de repetenţie în învăţământul primar, dar şi
rata de părăsire timpurie a şcolii (tineri 18-24 ani) în ultimii ani, în România, constatăm că
acestea au valori relativ ridicate în comparaţie cu statele Uniunii Europene.
6. Rata procentuală a numărului de copii separaţi de familia lor (beneficiari ai unei

masuri de protecţie) nu a suferit modificări majore în ultimii 10 ani. în 1997 se aprecia ca
numărul total al copiilor separaţi de familia lor era de 98872, la o populaţie totala de 5940000
de copii, în timp ce la sfârşitul anului 2007 numărul de copii separaţi de familia lor era de
73286 (date ANPDC), la o populaţie totala de 4554332 de copii (date INS). Acest lucru
înseamnă ca în condiţiile în care în cifre absolute, numărul de copii aflaţi în sistemul de
protecţie speciala a scăzut cu 25586 copii, ratele procentuale exprimate fata de populaţia
totala de copii au suferit modificări nesemnificative, cu 1,66% pentru 1997 şi 1,60% pentru
2007. în acelaşi context se înscrie şi părăsirea copiilor în maternităţi şi secţii de pediatrie
care a reprezentat o pondere de aproximativ 25% (1496 cazuri) din totalul de 6080 de intrări
noi în sistemul de protecţie speciala, iar în mod particular, pentru grupa de vârsta 0-1 an,
aceasta a fost principala poarta de intrare în sistemul de protecţie (62% din cazuri – 1136
copii dintr-un total de 1822 intrări noi pentru aceasta categorie de vârsta) – (Date valabile
pentru anul 2006, Conform studiului ChildNet privind serviciile de prevenire a separării
copilului de familie, 2007).
Ţinând cont de cercetările existente, este, din ce în ce mai mult, conştientizat faptul că o
modalitate clară de reducere a repetenţiei, în special la nivelul învăţământului primar, şi a
părăsirii timpurii a şcolii este intervenţia la vârstele mici şi foarte mici. De asemenea, este
deja formată convingerea că educaţia timpurie poate fi o pârghie esenţială de reducere a
inegalităţilor sociale. Şi, în plus, atrăgând familia alături de şcoală de la vârstele timpurii ale
copilului, putem „educa” şi familia, respectiv, putem interveni corespunzător în domeniile
deficitare anterior menţionate: mortaliate infantilă, separarea copiilor de familie, abandon
familial şi abandon şcolar, informare privind creşterea şi îngrijirea copilului, drepturile
copilului.

II. PROIECTUL Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE) – o privire
de ansamblu
Fundaţia Copiii Noştri, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului, Asociaţia Comunelor din România şi organizaţia “Paideia” din Bulgaria au iniţiat
în luna august 2010 proiectul “Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie” (CRSE -ID:
63574), cu o durată de 3 ani.
Scopul proiectului este atât susţinerea accesului la educaţie al copiilor din categorii sociale
dezavantajate, cât şi informarea şi formarea non formală a părinţilor acestora, cu privire la
folosirea unor alternative educaţionale, non-violente, în familie, încurajarea şcolarizării
copiilor lor, prevenirea abandonului şcolar timpuriu şi creşterea şanselor de a se integra pe
piaţa muncii, atunci când vor atinge vârsta adultă.
Astfel, beneficiarii proiectului sunt:

 copii preşcolari şi şcolari mici expuşi riscului de abandon şcolar sau de părăsire
timpurie a şcolii, neintegraţi în nici o formă de educaţie;
 copii din zone dezavantajate socio – economic, din mediul rural, aflaţi în abandon
şcolar şi familiile acestora.
În cadrul acestui proiect se prevede organizarea, în mediul rural, a 20 de Centre de Resurse şi

Sprijin în Educaţie şi a tot atâtea ludoteci, pe lângă CRSE, în care procesul ludic va susţine
elementele de educaţie şi integrare socială.
Activităţile prevăzute în aceste centre pot fi organizate în grădiniţe sau şcoli, de cele mai
multe ori după terminarea programului. Ele se adresează unui număr de1260 de copii în
situaţii de risc, dintre care 50% din grădiniţă şi 50% din şcoala primară (copii săraci, copii din
familii monoparentale, copii cu părinţi plecaţi în străinătate, lăsaţi fără supraveghere, copii din
familii unde violenţa este prezentă etc). De asemenea, cel puţin 30 % din beneficiarii
serviciilor oferite de CRSE vor fi copii şi părinţi de etnie roma (cca 380 copii), care prin acces
la serviciile CRSE vor avea mai multe şanse de integrare socială şi profesională şi
aproximativ 250 de copii (20%) din familii monoparentale sau copii semiabandonaţi de
părinţi ca urmare a plecării în străinătate vor beneficia de serviciile complexe oferite de
CRSE. Totodată, ca urmare a asistenţei primite, cel puţin 79 % (respectiv 1000 din totalul de
1260) dintre copiii beneficiari vor continua să frecventeze/vor fi integraţi în grădiniţă/şcoală.
Prin integrarea şcolară şi socială beneficiarii vor reuşi să-şi însuşească cunoştinţe de bază
necesare, corespunzătoare vârstei care să le permită integrarea în condiţii optime în
învăţământ, precum şi un comportament social adecvat.
Toţi copiii din grupul ţintă vor avea acces la servicii sociale şi educaţionale pentru prevenirea
şi combaterea analfabetismului şi a abandonului şcolar, respectiv de: sprijin în efectuarea
temelor, activităţi recreative, programe sociale de sprijin (gustări în zilele în care vin în
centru, rechizite şi hăinuţe etc).
De asemenea, aproximativ 1000 de părinţi vor beneficia de existenţa unei resurse

suplimentare în comunitate, prin intermediul căreia vor avea acces la servicii gratuite, vor

primi materiale informative şi vor beneficia de cursuri de educaţie parentală, vor învăţa să
comunice mai bine cu copiii, vor cunoaşte consecinţele abandonului şcolar şi ale violenţei în
familie, vor cunoaşte alternative la metodele educaţionale tradiţionale bazate pe abuz şi
violenţă etc.
Tot în cadrul proiectului, un curs de dezvoltare a abilităţilor emoţionale va fi iniţiat şi derulat,
prin Casa Corpului Didactic, pentru personalul didactic din grădiniţă/şcoală.
Practic, suntem în faţa unui proiect complex, care va avea un rezultat pozitiv asupra întregii
comunităţi. Beneficiarii CRSE şi profesioniştii vor avea la dispoziţie materiale informative de
educaţie parentală şi comunicare: broşuri, ghiduri pentru părinţi şi cadre didactice, precum şi
un site web care va asigura vizibilitatea proiectului şi va contribui la promovarea modelelor
de bune practici.

III. Documente strategice cu rol determinant în organizarea şi funcţionarea
CRSE
Scopul, obiectivele şi activităţile proiectului “Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie”

(CRSE -ID: 63574) rezonează cu o serie de măsuri-direcţii de acţiune prevăzute de
documente strategice relevante pentru domeniul educaţional, respectiv pentru nivelul
învăţământului preşcolar, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.
Legislaţia naţională actuală privind educaţia, protecţia şi promovarea drepturilor copilului
valorifică experienţa etapelor de reformă anterioară şi se materializează în:
 Constituţia României
 Codul familiei
 Legea învăţământului nr.84/1995, cu modificările şi completările ulterioare
 Ordonanţa nr. 137/2000 actualizata, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor
formelor de discriminare
 Lege nr. 324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.
137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare
 Ordonanţa nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările
ulterioare
 Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
 Legea 273/ 2004 privind regimul juridic al adopţiei
 Hotărâre nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru
eliminarea exploatării prin muncă a copiilor
 Hotărâre nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români
neînsoţiţi şi asigurarea masurilor de protecţie specială în favoarea acestora
 Hotărâre nr. 1442/2004 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către
organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne
 Ordonanţă de urgenţă nr.102/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
273/2004 privind regimul juridic al adopţiei
 Hotărâre nr. 1440/2004 privind condiţiile şi procedura de licenţiere şi de inspecţie a
serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de
protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi –
cu modificările şi completările ulterioare
 Hotărâre nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a
săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal
 Hotărâre nr. 1438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi
funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi
a celor de protecţie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea
părinţilor săi
 Hotărâre nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a
comisiei pentru protecţia copilului
 Hotărâre nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi
funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului - cu
modificările şi completările ulterioare

 Hotărâre nr.1385/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului
 Ordin nr. 89/ 2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind
centrul de primire în regim de urgenta pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat
 Ordin nr. 48/ 2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind
serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă
 Ordin nr. 45/ 2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind
procedura adopţiei interne
 Ordin nr. 27/ 2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind
serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi
 Ordin nr. 25/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind
centrele de zi pentru copiii cu dizabiliţăţi
 Ordin nr. 24/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru
centrele de zi
 Ordin nr. 21/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind
serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial
 Ordin nr. 177/2004 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru
telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere
pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat, precum şi a standardelor minime
obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului,
neglijării şi exploatării copilului
 Ordin nr. 35/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru
asigurarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist şi a ghidului
metodologic de implementare a acestor standarde
 Ordin nr. 137/2003 privind aprobarea Programei analitice a cursurilor de formare
profesională pentru asistenţii maternali profesionişti
 Lege nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de
serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în
centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau dati în plasament la asistenţi
maternali profesionişti - cu modificările şi completările ulterioare
 Ordin nr. 288/2006 pentru aprobarea SMO privind managementul de caz în
domeniul protecţiei drepturilor copilului
 Ordin nr. 286/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind întocmirea
planului de servicii şi a normelor metodologice privind întocmirea PIP
 Ordin 287/2006 pentru aprobarea SMO privind centrul de pregătire şi sprijinire a
integrării / reintegrării copilului în familie precum şi a ghidului metodologic de
implementare a acestor standarde
 Hotărâre nr.860/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul
protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008 - 2013 şi a Planului operaţional
pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor copilului 2008 - 2013
 Hotărâre nr.433/2008 pentru modificarea alin. (1) şi (2) ale art. 27 din Hotărârea
Guvernului nr. 1.440/2004 privind condiţiile şi procedura de licenţiere şi de
inspecţie a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a
celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea
părinţilor săi

Totodată, în abordarea problematicii educaţiei şi îngrijirii copilului este necesară consultarea
legislaţiei/a unor documente internaţionale cu caracter reglator, după cum urmează:
 Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1989);

 Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (2000, 2007);
 Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (2006);
 Planul internaţional de acţiune privind îmbătrânirea (2002);
 Comunicarea CE intitulată „Consolidarea dimensiunii sociale a Strategiei de la
Lisabona: raţionalizarea coordonării deschise în domeniul protecţiei
sociale”(COM(2003)0261);
 Convenţia CE asupra relaţiilor personale care privesc copiii (2003);
 Cartea verde a CE intitulată „Faţă în faţă cu schimbările demografice: o nouă
solidaritate între generaţii”(COM(2005)0094);
 Rezoluţia CE din 6 septembrie 2006 privind îmbunătăţirea sănătăţii mentale a
populaţiei, intitulată „O strategie privind sănătatea mentală în Uniunea
Europeană”
 Raportul CE pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (A6-0000/2007).

În cele ce urmează vom trece în revistă câteva dintre aceste documente strategice şi
măsurile sau direcţiile de acţiune care sprijină implementarea proiectului.
Nr.crt. Documentul Prevederi direct legate de activitatea CRSE

strategic şi
perioada de
aplicare
1. Programul naţional Cap.11. Creşterea ocupării şi a ratei de activitate
de reforme prin dezvoltarea abilităţilor, educaţiei şi
(2007-2011) îmbunătăţirea pieţei muncii.
 s-a identificat necesitatea creşterii

investiţiilor în modernizarea sistemului de educaţie
şi formare profesională iniţială, acordându-se sprijin
pentru dezvoltarea educaţiei preşcolare,
învăţământului profesional şi tehnic şi
învăţământului superior (în special la nivel de
programe doctorale). Efectele acestor investiţii vor
fi susţinute şi prin investiţii de modernizare şi
asigurare a calităţii în formarea profesională
continuă.
2. Strategia Priorităţi şi politici
postaderare
(2007-2013)  asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea
participării la educaţie;
 dezvoltarea învăţământului obligatoriu;
 descentralizarea şi autonomia sistemului
de învăţământ preuniversitar;
 fundamentarea competitivităţii
economice pe cercetare şi inovare;
 modernizarea sistemului de educaţie din
mediul rural;
 dezvoltarea educaţiei permanente din
perspectiva instituţională;
 corelarea sistemului de educaţie şi a
celui de cercetare, dezvoltare şi inovare cu
obiectivele şi reperele europene;
 creşterea calităţii în educaţie şi cercetare
pentru formarea resurselor umane creative.
3. Strategia Obiective specifice:
descentralizării
învăţământului  eficientizarea activităţii şi creşterea
preuniversitar performanţelor instituţiilor educaţionale;
(2005-2010)  democratizarea sistemului educaţional;
 asigurarea transparenţei;
 asigurarea accesului şi a echităţii în

educaţie;
 creşterea relevanţei ofertei de servicii
educaţionale pentru toate categoriile de copii şi
elevi;
 stimularea inovaţiei, a responsabilităţii
profesionale şi a răspunderii publice.
5. Strategia privind Acţiuni recomandate pentru îmbunătăţirea
educaţia timpurie serviciilor educaţionale pentru copiii de la 0 la 6
(ET) ani:
(ca parte a
Strategiei Programele de educaţie a părinţilor trebuie întărite şi
convergente privind participarea taţilor în activităţile educaţiei timpurii ar
dezvoltarea timpurie trebui să crească prin:
a copilului) –
(2006-2015)  dezvoltarea şi implementarea unor
programe de formare pentru părinţi, inclusiv
formare pentru creşterea implicării taţilor. De
asemenea, formarea trebuie să garanteze faptul că
părinţii vor deveni mai sensibili la problemele sociale
şi psihologice, precum şi la problemele de gen atunci
când îşi cresc copiii;
 furnizarea de materiale suport pentru Centrele
de Resurse pentru Părinţi în cât mai multe comunităţi
este posibil;
 extinderea Programului Naţional de Educaţie a
Părinţilor “Educăm aşa”;
 promovarea la nivel naţional a unui curs
opţional.
6. Strategia Naţională Obiectivul general:
în domeniul
protecţiei şi Mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea
promovării factorilor relevanţi şi asigurarea unui parteneriat
drepturilor copilului eficient în vederea protecţiei şi respectării
(2007-2013) drepturilor copilului, precum şi a îmbunătăţirii
condiţiei copilului şi valorizării sale în societatea
românească.
Strategia subliniază rolul primordial al părinţilor şi

al familiei în creşterea, îngrijirea şi educarea
copilului şi faptul că eforturile societăţii trebuie
îndreptate în direcţia întăririi şi susţinerii familiei în
asumarea responsabilităţilor faţă de copil.
Educaţia timpurie reprezintă un domeniu-cheie în

ceea ce priveşte incluziunea socială şi dezvoltarea
umană, contribuind semnificativ la reducerea ratei
abandonului. Părinţii sunt principalii responsabili de
educaţia timpurie a copilului, însă există încă o
lipsă relativ acută de educare parentală a părinţilor

şi derularea de programe de educare timpurie în
sistemul formal.
Domenii de interes direct legate de activitatea

CRSE:
1. responsabilizarea familiei pentru creşterea,

îngrijirea şi educarea propriilor copii;
2. promovarea şi susţinerea formării profesionale;
3. responsabilizarea comunităţilor locale pentru
prevenirea separării copilului de părinţi şi în
susţinerea familiilor pentru creşterea, îngrijirea şi
educarea propriilor copii;
4. continuarea reformei serviciilor sociale pentru
copil şi familie.
7. Planul strategic al Obiective generale şi specifice care pot susţine
Ministerului activităţile CRSE:
Sănătăţii 1. implementarea de programe naţionale de sănătate
2008 - 2010 care sa răspundă problemelor de sănătate publica
prioritare şi nevoilor grupurilor populaţionale
vulnerabile
2. deplasarea accentului către serviciile preventive
de sănătate şi creşterea nivelului de educaţie pentru
sănătate a populaţiei în vederea adoptării
comportamentelor sănătoase
3. dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu
nevoile populaţiei
4. dezvoltarea şi extinderea reţelei de asistenţă
medicală comunitară integrată.

IV. Centre de Resurse şi Informare în Comunitate – un exemplu de bună
practică
Reforma sistemului de protecţie socială este axată pe înfiinţarea şi dezvoltarea diferitelor

tipuri de sprijin de care aceste persoane şi familii au nevoie pentru a se integra social, a deveni
autonome din punct de vedere economic şi pentru a trăi în condiţii de sănătate şi securitate
socială.
Integrarea socială este un concept foarte larg. Una din definiţiile prezentate de literatura de
specialitate subliniază că: «vorbim despre integrare socială atunci când indivizii sunt integraţi
într-un mediu social astfel încât ei îşi pot realiza întregul potenţial de participare în acest
mediu de integrare» (IMPROVING ACCESS TO BENEFITS AND SERVICES International
Council for Social Welfare - ICSW).
De asemenea, integrarea socială nu este numai o situaţie, ea este un proces. În societatea

actuală există din ce în ce mai multe categorii sociale care sunt în situaţia de risc de
excluziune socială sau marginalizare. Excluderea sau marginalizarea înseamnă mult mai mult
decât sărăcie; înseamnă lipsa accesului la educaţie, la muncă, la diferite categorii de ajutor
social, etc.
Excluziunea socială şi marginalizarea nu se referă numai la indivizi, ci şi la arii geografice,

categorii sociale, categorii de sănătate, grupuri etnice, etc.. De aceea, realizarea obiectivelor
reformei sistemului de protecţie socială presupune adaptarea strategiilor, metodelor şi
mijloacelor la condiţiile concrete, locale în care trăiesc beneficiarii serviciilor comunitare.
Voinţa politică şi procesul de democratizare au făcut posibilă găsirea unor soluţii mai
adecvate pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile. Democratizarea şi participarea comunitară
au creat premisele unei implicări mai accentuate a beneficiarilor în funcţionarea serviciilor
comunitare.
Obiectivul serviciilor comunitare este asigurarea condiţiilor necesare pentru îmbunătăţirea
situaţiei sociale a persoanelor şi familiilor aflate în dificultate şi promovarea independenţei
socio-economice a acestora.

Proiectul Fundaţiei Copiii Noştri, Centre de Resurse şi Informare în Comunitate (CRIC), a
fost implementat în parteneriat cu primăriile următoarelor localităţi rurale: Beudiu, Cetate şi
Lechinţa - judeţul Bistriţa Năsăud,Gura Teghii - judeţul Buzău, Fundulea, Lehliu Sat şi
Ştefan cel Mare - judeţul Călăraşi şi Măgurele - judeţul Ilfov şi a vizat crearea unui cadru
instituţional menit să conducă la extinderea şi diversificarea ofertei de servicii în comunitate,
prevenirea şi reducerea marginalizării unor grupuri dezavantajate (copii preşcolari şi şcolari
mici în situaţie de risc şi familiile acestora).
De asemenea, proiectul a promovat şi a realizat crearea unui parteneriat activ, bazat pe

principii democratice, între autorităţile locale şi membrii comunităţii, care să contribuie la
consolidarea societăţii civile şi la întărirea sectorului neguvernamental, ca factor esenţial de
echilibru socio-politic în dezvoltarea comunităţilor.
Centrul de Resurse şi Informare în Comunitate (CRIC), ca soluţie propusă de Fundaţia Copiii

Noştri pentru zonele rurale, în vederea îmbunătăţirii accesului la educaţie, ca o primă măsură
de prevenire a abandonului şcolar şi familial, a fost gândit ca un model cu o componentă de
informare/educare şi una de servicii sociale propriu-zise (consiliere, acompaniere, asistenţă
psihologică, medicală, servicii directe pentru copii, de pildă creşa, centru de zi, ludoteca etc.).
Astfel, centrele înfiinţate în cadrul acestui proiect şi-au axat activitatea pe educaţie şi au fost
deschise întregii comunităţi, cu scopul de a concentra resursele restrânse de care dispun
zonele rurale şi a le focaliza în direcţia dezvoltării capacităţii comunităţilor locale de a găsi
soluţii şi mijloace de rezolvare a problemelor sociale de tipul: abandon şcolar şi familial,
persistenţa mentalităţilor bazate pe pasivitate şi neimplicare, lipsa de mijloace materiale şi
financiare pentru asigurarea educaţiei de bază a copiilor şi lipsa de interes pentru educaţie.
În acest sens, scopul, obiectivele, conţinutul activităţilor, metodele şi mijloacele specifice

centrelor CRIC situate în mediul rural au ţinut seama de următoarele caracteristici ( specifice
zonelor rurale şi legate de accesul la educaţie):
 capacitatea instituţională scăzută a unităţilor de învăţământ;
 resursele financiare şi materiale insuficiente ale unităţilor de învăţământ;
 starea precară a drumurilor, transporturilor rutiere şi feroviare şi a comunicaţiilor;
 calitatea scăzută a serviciilor de sănătate, condiţiile precare de igienă a locuinţei,
alimentară şi personală;

 morbiditatea şi mortalitatea infantilă crescută;
 înrăutăţirea situaţiei economice a populaţiei din zonele rurale;
 perceperea scăzută a importanţei educaţiei de către populaţia rurală;
 exploatarea prin muncă a copiilor;
 lipsa programelor de educaţie a adulţilor;
 lipsa comunicării şi cooperării dintre şcoală şi comunitate;
 numărul mare de cadre didactice necalificate;
 accesul limitat al cadrelor didactice la programe de formare continuă;
 accesul limitat al specialiştilor la surse de informaţie.
De aceea, este important să precizăm şi faptul că, înfiinţarea Centrului de Resurse şi

Informare în Comunitate a pornit de la cunoaşterea comunităţii, în contextul în care
elaborarea "profilului comunităţii” este punctul de plecare atunci când se vizează, alături de o
cunoaştere temeinică, şi rezolvarea unor probleme existente sau potenţiale ale comunităţii.
În acest sens, pentru a construi un fundament solid, pe care apoi să se sprijine o structură
viabilă de servicii comunitare, a fost necesar să se creeze un profil cât mai exact al comunităţii
respective, cu următoarele informaţii:
- definirea limitelor comunităţii, în contextul în care, uneori, graniţele culturale nu coincid
cu cele geografice sau cele artificial trasate de autorităţi la un moment dat;
- o imagine globală asupra comunităţii (număr de persoane, familii, gospodării, număr de
copii pe grupuri de vârstă, structura etnică, nivelul de educaţie, starea de sănătate);
- evaluarea situaţiei tuturor familiilor din comunitate;
- identificarea problemelor comune;
- stabilirea priorităţilor imediate ale comunităţii.
Totodată, în baza profilului comunităţii şi a identificării grupului ţintă, au fost demarate

principalele categorii de activităţi ale CRIC. Acestea au fost:
 Analiza situaţiei beneficiarilor
 Informarea familiilor şi a comunităţii
 Intervenţia educativă şi de protecţie a copiilor
 Consilierea şi educarea părinţilor
 Elaborarea şi susţinerea cursurilor de educaţie parentală
 Elaborarea şi publicarea de materiale informative
 Implicarea comunităţii în susţinerea familiilor în dificultate

 Dezvoltarea reţelei locale de comunicare şi cooperare
 Dezvoltarea parteneriatului cu mass-media locală
La final, ca urmare a derulării acestui proiect, atât Fundaţia Copiii Noştri, cât şi beneficiarii şi,
evident, comunitatea au considerat că au fost învăţate următoarele lecţii:
 există multe modalităţi de a oferi sprijin familiilor în acţiunea acestora de educare şi
îngrijire a copiilor lor: la domiciliul familiei, în şcoală (grădiniţa) sau în centre comunitare,
dar aceste soluţii nu se exclud una pe cealaltă, ele sunt şi trebuie să fie combinate, deoarece
intervenţia complexă asupra familiei este cea mai eficientă;
 serviciile adresate părinţilor trebuie să fie disponibile pentru toţi părinţii, fie ei părinţi
de fetiţe sau de băieţei, părinţi tineri sau mai puţin tineri, părinţi naturali sau adoptivi, mame
sau taţi, sau chiar alţi membri ai familiei implicaţi în educaţia copilului;
 părinţii trebuie să înţeleagă propriile lor nevoi sociale, emoţionale, psihologice şi
fizice, precum şi nevoile copiilor lor;
 lucrul împreună, o bună comunicare, transparenţa sunt elementele-cheie ale succesului
oricărei măsuri în beneficiul comunităţii.
Ca atare, Centrele de Resurse şi Informare în Comunitate (CRIC) pot fi considerate un punct

nodal în cadrul unei comunităţi, îndeosebi pentru faptul că au reuşit să acopere nevoile
membrilor comunităţii cu oferta de servicii disponibile, în aşa fel încât gradul de acoperire
şi de satisfacere al acestora să fie cât mai mare.

V. Definirea, organizarea şi funcţionarea Centrelor de Resurse şi Sprijin în
Educaţie (CRSE)
În cadrul proiectului “Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie” (CRSE -ID: 63574) se vor
organiza, în mediul rural, 20 de astfel de centre şi a tot atâtea ludoteci (pe lângă CRSE), în
care procesul ludic va susţine elementele de educaţie şi integrare socială a copiilor/elevilor din
grupul ţintă.
V.1. Organizarea Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie
Centrul de Resurse şi Sprijin în Educaţie poate funcţiona într-un spaţiu pus la dispoziţie de
către o unitate de învăţământ (şcoala, grădiniţa) sau de Primărie. În cazul în care acesta este
găzduit de o unitate de învăţământ, nu va perturba activitatea de bază a instituţiei respective
şi, implicit a beneficiarilor serviciilor acesteia (copii/elevi, profesori, în principal).
În zonele rurale, caracterizate prin lipsa spaţiilor adecvate pentru activităţi educative ale
comunităţii, organizarea Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie în grădiniţă este
considerată cea mai bună soluţie, care rezolvă atât problema spaţiului, cât şi cea a
personalului. Pe de altă parte, grădiniţa este locul în care părinţii se întâlnesc mai des cu
personalul didactic, iar acesta, cu autoritatea specifică funcţiei, are o influenţă benefică asupra
familiei.
Organizarea Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE) presupune parcurgerea unor

etape obligatorii pentru buna funcţionare, cum ar fi:
 Asigurarea unui spaţiu corespunzător din punct de vederea al capacităţii, condiţiilor de

igienă şi securitate a personalului şi beneficiarilor.
 Analiza comunităţii şi a nevoilor acesteia.
 Identificarea potenţialilor beneficiari şi alcătuirea unui inventar al problemelor
acestora.
 Detectarea, contactarea şi sensibilizarea tuturor resurselor existente în comunitate, fie
ele persoane juridice, instituţii publice, primărie, firme private, organizaţii
neguvernamentale, şcoala, biserica, membrii comunităţii.
 Semnarea convenţiilor de colaborare cu instituţiile partenere.
 Elaborarea unei strategii de abordare a problemelor şi de funcţionare a sistemului de
intervenţie în comunitate.
 Stabilirea regulamentului de funcţionare a centrului.
 Obţinerea aprobărilor pentru funcţionarea centrului conform legislaţiei în vigoare.
 Dotarea cu mobilier, echipamente şi materiale necesare desfăşurării activităţilor
specifice ale centrului
 Asigurarea resurselor umane ale centrului, schema de personal fiind adecvată
serviciilor pe care centrul le va oferi beneficiarilor.
 Formarea personalului centrului în funcţie de specificul comunităţii, modul de
abordare şi rezolvare a problematicii, inter-relaţionarea, relaţia cu beneficiarii, relaţia cu
partenerii, cunoaşterea regulamentelor şi normelor interne, a filozofiei specifice şi a
ierarhiei profesionale.

V.2. Obiectivele Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie
Obiectivele Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE) derivă, în primul rând, din
nevoile comunităţii şi din strategia specifică de acoperire a acestora.
Aşa cum am arătat anterior, centrul CRSE poate avea multiple valenţe, poate fi structurat pe
mai multe componente. De aceea, este important de stabilit ce anume doreşte centrul să
rezolve: informarea comunităţii, acordarea de servicii în paralel cu informarea, facilitarea
integrării sociale a categoriilor marginalizate etc.
De asemenea, resursele existente au o importanţă decisivă în stabilirea obiectivelor deoarece

acestea, dacă sunt insuficiente, pot limita în mod nedorit obiectivele centrului, obligându-l să
se rezume la ceea ce este posibil de realizat cu resursele disponibile.
Iată câteva exemple de obiective ale unui centru CRSE situat într-o comunitate în care există
copii în situaţii de risc, familii marginalizate, servicii sociale şi/sau educaţionale insuficiente,
care vă pot servi ca exemplu:
 Prevenirea instituţionalizării copiilor din comunităţile pe care le deservesc prin servicii;
extinderea gamei de servicii oferite în comunităţile respective.
 Creşterea accesului familiilor marginalizate şi a copiilor acestora la servicii sociale.
 Includerea copiilor în situaţie de risc de abandon familial şi şcolar în forme de învăţământ
adecvate vârstei.
 Remedierea lipsurilor în dezvoltarea psiho-fizică şi socială a copiilor cu risc de abandon şi
instituţionalizare.
 Creşterea interesului, cunoştinţelor, deprinderilor şi responsabilităţii părinţilor pentru
păstrarea copiilor în familie, pentru creşterea, integrarea socială şi ocrotirea sănătăţii copiilor
lor, prin servicii de consiliere şi formare de cunoştinţe, deprinderi, obişnuinţe, atitudini şi
comportamente pentru părinţi, necesare îngrijirii şi creşterii corespunzătoare nevoilor de
dezvoltare a copiilor.
 Scăderea factorilor de risc de neglijare, abuz, abandon şi instituţionalizare a copiilor la
nivelul familiei şi al comunităţii deservite.
 Creşterea interesului membrilor comunităţii pentru iniţierea, implicarea şi participarea la
activităţi de combatere a sărăciei, marginalizării, încălcării legilor şi a normelor sociale.
Alte obiective, la fel de importante, pot fi :

- extinderea gamei de servicii sociale în comunităţile rurale sărace
- sporirea accesului familiilor marginalizate la aceste servicii
- informarea familiilor acestor copii dar şi a tuturor membrilor comunităţii asupra riscului
de abandon şcolar, abandon familial şi excludere
- educaţia parentală şi responsabilizarea părinţilor în legătură cu nevoile de educaţie
timpurie şi dezvoltare normală a copilului
- informarea comunităţii asupra necesităţii de a-şi rezolva singură problemele, de a include
familiile marginalizate în acţiunile comune, de a participa activ la găsirea soluţiilor.

V. 3. Selecţia beneficiarilor
Stabilirea criteriilor de selecţie a beneficiarilor unui centru CRSE este opţiunea comunităţii
însăşi şi a celor care proiectează acest centru. În mod normal, toţi membrii comunităţii trebuie
să aibă acces la astfel de centre, dar uneori există constrângeri determinate de spaţiul
disponibil, de personalul centrului (atât numeric cât şi din punct de vedere al calificării), de
resursele materiale limitate.
Evident, selecţia beneficiarilor este strâns legată de obiectivul (obiectivele) specifice ale unui
centru şi de tipul serviciilor oferite.
Devine, astfel, evident faptul că beneficiarii principali vor fi copiii în situaţii de risc şi părinţii
acestora, în cazul acelor centre care îşi propun ca obiectiv prioritar prevenirea abandonului
familial şi şcolar, prevenirea sau remedierea abuzului asupra copilului şi a neglijării,
prevenirea sau remedierea excluderii sociale a copiilor din familii marginalizate, etc.
Prezentăm mai jos o serie de criterii de selecţie a beneficiarilor unui astfel de centru:
A. Copilul aflat în situaţie de risc de abandon şcolar/neintegrare, care reflectă următoarele

situaţii:
 copilul nu este supravegheat de părinţi sau de persoanele adulte în grija cărora
se află şi nu frecventează deloc sau nu frecventează cu regularitate grădiniţa;
 nevoile medicale ale copilului nu sunt respectate de părinţi;
 igiena şi hrana copilului nu sunt asigurate.
B. Atitudinea greşită a părinţilor cu privire la creşterea copilului, care reflectă următoarele

situaţii:
 copilul este exploatat prin muncă efectuată în gospodărie sau în afara familiei;
 copilul nu este trimis la şcoală, nu este lăsat să înveţe;
 părinţii consideră că instituţionalizarea este o soluţie mai bună pentru copil decât
rămânerea în propria familie.
 părinţii au deja un copil (sau mai mulţi) într-o instituţie de ocrotire şi doresc să
procedeze la fel şi pentru ceilalţi copii rămaşi în familie.
C. Climatul familial necorespunzător, care reflectă următoarele situaţii:
 alcoolism în familie
 violenţa fizică sau verbală a membrilor familiei
 divorţul părinţilor/destrămarea familiei
 familie monoparentală în care părintele nu se ocupă de copil
 grad avansat de sărăcie în care nevoile de bază ale copilului nu sunt
satisfăcute
 decesul unuia sau a ambilor părinţi
 părinţii sau persoana care are copilul în grijă nu se mai pot ocupa de copil
în mod corespunzător
Selecţia copiilor care beneficiază de serviciile oferite în cadrul centrului CRSE se face pe
baza solicitărilor de sprijin pentru creşterea copiilor adresate fie direct de către părinţi la

Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului, la Primărie, la organizaţiile
neguvernamentale sau la Centrul de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE), fie de către
instituţiile de învăţământ, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi părinţii către
instituţiile nominalizate anterior.
Analiza solicitărilor este făcută de o echipă interdisciplinară formată din asistentul social al
centrului (sau al primăriei), psihologul, asistentul medical şi coordonatorul Centrului. La
întrunirile de lucru ale echipei pot participa şi psihologul sau asistentul social al Direcţiei
Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului, al Primăriei sau a unei alte instituţii locale
care se ocupă de protecţia şi educaţia copilului.
V.4. Serviciile oferite de Centrele de Resurse şi Sprijin în Educaţie
Serviciile oferite de centrele CRSE trebuie să corespundă nevoilor comunităţii şi să acopere,

într-o măsură cât mai mare, aceste nevoi. Pentru a atinge o eficienţă maximă a serviciilor
oferite centrul CRSE trebuie să fie:
 centrat pe nevoile beneficiarilor, accesibile acestora din toate punctele de vedere
(geografic, financiar, etc.), personalizate, flexibile,
 să ofere servicii de calitate şi profesionalism, cunoscute de membrii comunităţii,
bazate pe colaborarea cu beneficiarii şi pe implicarea acestora în soluţionarea
problemelor.
În cele ce urmează, vom prezenta metodologia de desfăşurare a activităţii unui Centru de

Resurse şi Sprijin în Educaţie şi oferta sa de servicii.
Serviciile oferite de Centrele de Resurse şi Sprijin în Educaţie în cadrul acestui proiect

vizează, în mod direct, copiii, părinţii acestor copii, membrii familiei lărgite şi ai comunităţii,
adaptându-se, pe de o parte, condiţiilor concrete de viaţă a acestora şi, pe de altă parte,
resurselor locale (spaţiul necesar desfăşurării activităţilor, resurse materiale şi umane,
existenţa unei organizaţii neguvernamentale, disponibilitatea şi interesul autorităţilor locale de
a participa în proiect).
Principalele categorii de activităţi desfăşurate în cadrul unui centru CRSE sunt:
 Analiza situaţiei beneficiarilor

 Informarea familiilor şi a comunităţii cu privire la reperele fundamentale privind
dezvoltarea şi educaţia copiilor
 Intervenţia educativă şi de protecţie a copiilor pentru prevenirea abandonului şcolar
 Consilierea şi educarea părinţilor pentru eliminarea situaţiilor de risc privind
abandonul şcolar şi neintegrarea şcolară/socială a copiilor
 Elaborarea şi susţinerea cursurilor de educaţie parentală
 Elaborarea şi publicarea de materiale informative
 Implicarea comunităţii în susţinerea familiilor în dificultate
 Dezvoltarea reţelei locale de comunicare şi cooperare
 Dezvoltarea parteneriatului cu mass-media locală

Pentru fiecare dintre acestea, prezentăm în continuare câteva detalii:
Analiza situaţiei beneficiarilor
Principalele probleme cu care se confruntă familiile marginalizate din mediul rural sunt
următoarele:
 sărăcia;
 lipsa condiţiilor decente de locuit (spaţiu, apă curentă, canalizare, curent electric,
încălzire a locuinţei);
 lipsa hranei, a îmbrăcămintei şi încălţămintei pentru copii;
 lipsa de igienă personală, igienă a hranei şi a locuinţei;
 lipsa de educaţie elementară a părinţilor, a deprinderilor de viaţă, a încrederii în sine şi
în forţele proprii;
 lipsa unor cunoştinţe şi deprinderi minime a părinţilor privind îngrijirea, stimularea şi
comunicarea cu copilul;
 lipsa educaţiei timpurii a copiilor într-o formă organizată şi competentă cum este
grădiniţa;
 abandonul şcolar al copiilor din aceste familii, începând cu clasele primare, datorat în
mare parte sărăciei dar şi lipsei de înţelegere de către părinţi a importanţei şcolarizării;
 lipsa de informare a comunităţii cu privire la riscul pe care îl implică marginalizarea,
excluderea, izolarea familiilor defavorizate;
 neînţelegerea rolului participării, a implicării, a conştientizării problemelor atât la
nivelul familiilor cât şi la nivelul comunităţii.
Analiza situaţiei beneficiarilor trebuie să înceapă cu culegerea şi organizarea datelor şi a

informaţiilor despre familii. Culegerea datelor se realizează prin consultarea următoarelor
surse de informare:
 evidenţe ale primăriei;
 evidenţe ale Direcţiei Judeţene de Protecţie a Drepturilor Copilului;
 evidenţe ale activităţii din: grădiniţe, şcoli, dispensarul medical;
 persoane cu rol central în comunitate (preot, medic, profesori);
 potenţiali beneficiari ai serviciilor comunitare.
Trebuie menţionat că în mediul rural primăria, şcoala, dispensarul medical şi biserica sunt
principalele surse de informare pentru identificarea şi stabilirea nevoilor familiilor
marginalizate.
Culegerea datelor privind situaţia economică şi socială a familiilor şi existenţa factorilor de

risc se realizează prin utilizarea mai multor instrumente:
a) Fişa copilului
b) Fişa familiei
c) Formular de evaluare a riscului copilului/copiilor din familie
d) Fişa de centralizare a datelor
Prezentăm câteva modele de astfel de instrumente utilizate de Fundaţia Copiii Noştri:

a) Fişa privind situaţia copilului în familie (anexa nr. 2) cuprinde:
 Date de identificare a copilului, inclusiv CNP
 Data intrării în proiect şi data ieşirii

 Situaţia şcolară
 Statutul legal al copilului
 Starea sănătăţii copilului
 Dezvoltarea fizică
 Dezvoltarea psihică
 Riscul în care se află copilul
b) Fişa privind situaţia familiei (anexa nr. 3) care cuprinde:

 Date de identificare a familiei
 Data intrării în proiect şi data ieşirii
 Tipul de familie
 Etnia
 Religia
 Componenţa familiei
 Starea civilă, vârsta, educaţia, sănătatea, starea materială, aptitudini,
deficienţe comportamentale, factori de risc ai părinţilor
 Gradul de rudenie, vârsta, starea de sănătate, venitul, atribuţii în
îngrijirea copilului ale altor persoane din locuinţa familiei
 Venitul familiei
 Starea locuinţei
 Climatul familial
 Atitudinea părinţilor faţă de participarea la activităţile Centrului
 Factorii de risc ai familiei
Ambele fişe cuprind recomandări privind asistenţa socială şi educaţia familiei şi a copilului.
c) Formularul de evaluare a riscului copilului/copiilor din familie (anexa nr.4.) a fost adaptat
de Fundaţia Copiii Noştri după un model pus la dispoziţie de UNICEF în cadrul altor proiecte
de sprijin comunitar.
Formularul cuprinde informaţii asupra manifestărilor şi comportamentului părinţilor faţă de
copil/copiii din care se pot trage concluzii asupra riscului în care se află copilul/copiii.
Formularul este completat de asistentul social dar evaluarea situaţiei familiei şi a copiilor în
situaţii de risc se realizează de către întreaga echipă interdisciplinară.
d) Fişa de centralizare a datelor (anexa nr.5)
Datele cuprinse în fişele individuale ale familiei şi copilului care beneficiază de serviciile
CRSE vor fi centralizate în fişele de evidenţă a cazurilor asistate, care pot furniza datele
cantitative pentru urmărirea progresului în realizarea obiectivelor Centrului, pentru baza de
date sau pentru raportările către finanţator.
Elaborarea planului de lucru cu copiii şi părinţii se realizează pe baza datelor iniţiale şi
trimestriale de către echipa tehnică: asistentul social, psihologul, educatoarea, consultantul şi
coordonatorul local.
Interpretarea datelor cuprinse în aceste fişe va fi utilizată de către educatoare şi psiholog

pentru a elabora strategii de individualizare a conţinutului şi metodelor de educaţie a copiilor
şi părinţilor. Printre factorii determinanţi în individualizarea lucrului cu părinţii se numără:
 părinţi analfabeţi;

 mame singure;
 familii fără nici o sursă de venit în afara alocaţiei pentru copii;
 părinţi alcoolici;
 părinţi de etnie romă;
 violenţa în familie.
De asemenea, datele şi informaţiile referitoare la familii vor fi folosite pentru a elabora planul
de lucru cu familia, conţinutul şi strategia de consiliere şi suport pentru familie, precum şi
strategia de identificare de resurse în comunitate care să poată mări gradul de independenţă al
familiei şi acceptarea ei de către comunitate.
Toate informaţiile legate de familie şi copiii acesteia vor fi cuprinse în dosarul familiei care
conţine, pe lângă instrumentele de informare şi evaluare prezentate anterior şi o serie de alte
informaţii: certificate de stare civilă ale familiei şi copiilor, documente referitoare la veniturile
familiei, contractul de asistenţă a familiei şi contractul de includere a copilului în proiect,
adeverinţe de elev pentru ceilalţi copiii din familie, documente de la primărie, Direcţia
Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi alte acte necesare.
Pe parcursul desfăşurării activităţii centrului CRSE, instrumentele de colectare a datelor pot fi

îmbunătăţite pentru a permite realizarea unei baze de date cât mai complete asupra copiilor,
familiilor şi părinţilor, ajutând la crearea unui profil cât mai exact al comunităţii respective.
Toate datele vor fi înregistrate lunar şi raportate trimestrial, conform solicitărilor din
formulare.
Intervenţia educativă şi de protecţie a copiilor
Intervenţia educativă şi de protecţie a copiilor cu risc de abandon familial şi şcolar sau

părăsire timpurie a şcolii poate fi realizată în Centrul de Resurse şi Sprijin în Educaţie,
hotărâtoare în acest sens, fiind existenţa unui spaţiu corespunzător disponibil, pe de o parte,
caracteristicile familiilor, nevoile copiilor şi existenţa personalului necesar, pe de altă parte.
Întrucât rolul centrului CRSE este de a sprijini copilul pentru integrarea şcolară şi socială şi
pentru evitarea abandonului şcolar şi, implicit, familia să depăşească situaţiile de criză şi să
găsească soluţiile cele mai bune pentru a-şi îngriji, creşte şi educa copiii, activitatea centrului
este axată pe intervenţia educativă şi de protecţie a copiilor, conform nevoilor lor de
dezvoltare şi standardelor specifice din domeniul protecţiei şi educaţiei. În acest sens,
intervenţia va fi structurată pe etape, după cum urmează:
 Identificarea copiilor pentru a fi incluşi în centru
 Înscrierea copiilor în grădiniţele/şcolile selecţionate unde vor funcţiona centrele
 Evaluarea nevoilor de urgenţă ale copilului
 Întocmirea dosarului copilului
 Evaluarea stadiului de dezvoltare psiho-fizică a copilului
 Întocmirea fişei de evidenţă a progresului copilului
 Elaborarea recomandărilor pentru individualizarea educaţiei copilului

Un loc central în pachetul de intervenţii pentru creşterea accesului copilului la educaţie şi
reducerea riscului de neglijare, abandon familial şi/sau şcolar îl ocupă programul personalizat
de intervenţie. (PPI). Acesta se va completa conform anexei nr. 6
Programul este bazat pe evaluarea iniţială a copilului şi pe nevoile de dezvoltare

corespunzătoare vârstei. Planul individualizat va fi elaborat de echipa interdisciplinară
(psiholog, personal didactic, asistent social, director de centru) şi va fi prezentat şi discutat cu
părinţii copilului, care trebuie să participe la activităţile Centrului şi să înţeleagă necesitatea
unor asemenea intervenii.
În plus, serviciile pentru copii vor consta şi în alte activităţi care sa sprijine obiectivul
centrului, acela de susţine accesul la educaţie şi şcolarizare: rechizite, hăinuţe, pachete cu
gustare, ludotecă, meditaţii pentru efectuarea temelor, lecţii de computer, grupuri psiho-
educaţionale, activităţi creative şi de integrare socială pentru ei şi părinţi.
Activităţile cu copiii vor avea loc cel puţin de 3 ori pe săptămână.
Consilierea şi educaţia părinţilor
În cadrul Centrelor de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE) se vor desfăşura activităţi de

consiliere individuală şi de grup, de informare a părinţilor, de dobândire de cunoştinţe de bază
privind rolul şi responsabilităţile de părinte, de formare de atitudini pozitive faţă de valorile şi
normele sociale, menite să contribuie la îmbunătăţirea comportamentului şi practicilor
părinţilor în educarea copiilor, la asumarea de noi responsabilităţi în familie şi în comunitate.
Serviciile pentru părinţi se vor desfăşura de 2 ori pe săptămâna şi vor fi orientate către:
consiliere, asistenţă în obţinerea drepturilor legale, cursuri de educaţie parentală, materiale
informative. Un loc central în cadrul activităţilor de educaţie parentala o au cursurile bazate
pe metoda „Educaţi Aşa”, metoda acreditata şi adresata cadrelor didactice din învăţământul
preşcolar şi primar.
În ceea ce priveşte consilierea acestora, e necesar să facem câteva menţiuni legate de
deschiderea şi închiderea cazului.
Deschiderea cazului este structurată pe următoarele etape:
 Înscrierea părinţilor în CRSE
 Întocmirea dosarului familiei
 Evaluarea factorilor de risc ai familiei
 Întocmirea fişei de evidenţă a progresului familiei
 Întocmirea recomandărilor pentru consilierea părinţilor
 Consilierea individuală şi de grup a părinţilor
 Întocmirea recomandărilor privind educaţia părinţilor
 Informarea, educarea şi conştientizarea părinţilor cu privire la rolul, obligaţiile şi
drepturile parentale; formarea şi dezvoltarea deprinderilor manuale ale părinţilor
pentru confecţionarea de bunuri casnice necesare educării copiilor (îmbrăcăminte,
jucării).
 Includerea părinţilor în activităţi de formare a deprinderilor manuale şi gospodăreşti
Consilierea părinţilor se va face de către asistentul social sau psihologul Centrului, fie la
centru, fie la locuinţa familiei.
Principalele probleme ale familiei, care influenţează negativ creşterea şi dezvoltarea copiilor,
care fac necesară o abordare profesională în consilierea părinţilor sunt:

 Importanta şcolarizării şi a frecventării regulate a şcolii
 Importanta menţinerii în şcoala a copilului cel puţin pe perioada învăţământului
obligatoriu
 Consumul şi dependenţa de alcool
 Violenţa în familie generată de consumul de alcool
 Abuzul fizic asupra copilului
 Abuzul psihic asupra copilului
 Sarcinile nedorite şi lipsa comportamentului de planning familial
 Condiţiile materiale precare ale familiilor şi lipsa unui loc de muncă stabil
Închiderea cazului
Cu cât participarea părinţilor la activităţile Centrului se întinde pe o perioadă mai lungă, cu

atât şansa de a obţine rezultate mai bune creşte. Fiind vorba de schimbarea unor mentalităţi,
timpul necesar pentru ca schimbarea să se producă, atât în gândire cât şi în comportament,
este mai lung.
Obiectivele finale ale activităţilor de consiliere şi educare a părinţilor sunt:
 Păstrarea unei legături permanente a părinţilor cu Centrul de Resurse şi Sprijin în

Educaţie pentru ca aceştia să găsească în permanenţă un sprijin în personalul de
specialitate şi să înceapă să conştientizeze că acesta este cu adevărat o resursă a
comunităţii;
 Dezvoltarea voluntariatului;
 Formarea părinţilor ca agenţi ai schimbării în comunitate.
Asigurarea continuităţii frecventării Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie de către

părinţi şi a formării lor ca agenţi ai schimbării în comunitate va fi structurată pe următoarele
etape:
 Participarea părinţilor ca voluntari ai CRSE;

 Educarea continuă a părinţilor prin cursuri privind sănătatea, dezvoltarea şi educarea
copiilor;
 Implicarea părinţilor în activităţi de curăţenie, confecţionare de material didactic,
supraveghere a copiilor în timpul mesei, asigurarea igienei personale a copiilor înainte
şi după servirea mesei;
 Implicarea părinţilor în organizarea de evenimente culturale în comunitate (serbările
copiilor, participări la spectacole pentru copii, vizite în alte centre şi excursii în judeţ).
Educaţia părinţilor se va focaliza pe problemele specifice beneficiarilor Centrului, între care

următoarele aspecte rămân constante pentru familiile cu risc crescut de abandon şcolar a
copiilor: igiena, nutriţia, comportamentul şi limbajul acceptat social, drepturile şi obligaţiile
părinţilor, sănătatea şi dezvoltarea psiho-socială a copiilor.
Cursurile pentru părinţi vor fi ţinute de specialişti: cadre didactice, asistenţi sociali, cadre
medicale, jurişti şi psihologi.

În aceste cursuri accentul va fi pus pe informarea părinţilor, pe formarea atitudinilor pozitive
şi a practicilor corecte necesare pentru educarea şi îngrijirea copiilor şi pe schimbarea
comportamentelor de risc în familie şi în comunitate.
Principalele teme care se impun a fi abordate în activităţile de informare şi educare a

părinţilor sunt:
 Drepturile copilului
 Drepturile omului
 Importanta şcolarizării
 Protecţia socială şi protecţia copiilor
 Igiena locuinţei şi economia casnică
 Igiena alimentară
 Educaţia de bază, factor important pentru viitorul copiilor
 Stimularea timpurie a copiilor
 Comunicarea cu copiii
 Importanţa jocului şi a jucăriei în dezvoltarea copilului
 Consecinţe ale abuzului fizic, emoţional şi verbal al copilului
 Consecinţe ale neglijării copilului
 Nutriţia copilului
 Bolile copilăriei
 Prevenirea accidentelor copiilor
 Prevenirea HIV şi SIDA
 Prevenirea consumului de droguri
 Formarea deprinderilor manuale şi gospodăreşti ale părinţilor
Activităţile de educaţie parentală trebuie să devină o componentă esenţială a Centrelor de

Resurse şi Sprijin în Educaţie. Ea trebuie sa se deruleze sistematic, cu o frecvenţă stabilită şi
nu activităţi sporadice, după un program stabilit pe termen lung (anexa nr 7) De asemenea
este necesara ţinerea unei evidente clare a participării părinţilor la lecţii (modelul din anexa nr
8.)
Elaborarea materialelor de educaţie şi informare a comunităţii
După cum am arătat anterior, componenta de informare este foarte importantă pentru ca un
centru comunitar să-şi atingă obiectivele. Informarea comunităţii este primul pas în atragerea
şi implicarea acesteia în acţiuni în folosul întregii comunităţi. Procesul de includere a copiilor
şi familiilor marginalizate nu se poate realiza fără o pregătire prealabilă, adecvată şi susţinută
a locuitorilor comunităţii. În acest sens este recomandabil:
 să se multiplice şi să se distribuie materiale destinate informării părinţilor;
 să se elaboreze broşuri şi pliante de informare referitoare la drepturile copilului, la
egalitatea de şanse, rolul pozitiv al incluziunii sociale a categoriilor dezavantajate, rolul
esenţial al şcolarizării
 să fie elaborate materiale referitoare la dezvoltarea copilului, păstrarea coeziunii
familiei, asistenţa socială în comunităţi, rolul centrelor de resurse în comunităţi rurale.
Toate aceste surse de informare, cărţi, casete video trebuie sa fie disponibile în cadrul unui
CRSE, astfel încât el să pună la dispoziţia beneficiarilor informaţii legate de o gamă largă de
probleme şi să le ofere sugestii, soluţii, informaţii.

Informarea comunităţii despre existenţa, rolul şi importanţa Centrului de Resurse şi Sprijin în
Educaţie se va face printr-o campanie de informare, realizată în colaborare cu mass-media
locală (presa, Radio şi TV). Comunitatea va fi informată asupra materialelor documentare
existente în CRSE şi cu privire la serviciile sociale existente în comunitate. Se va încuraja şi
accesul membrilor din comunităţi vecine (populaţia, copiii, personalul didactic, părinţi,
bunici, etc.) la aceste materiale.
Alte tipuri de activităţi care pot fi organizate în cadrul centrelor CRSE, pentru a stimula
participarea comunităţii la activităţile organizate sunt:
 Organizarea unor mese rotunde şi dezbateri la care sa participe părinţii, alţi membrii ai
comunităţii, autorităţi locale, politia, preotul şi alţi factori de influenta din comunitatea
respectiva.
 Organizarea în cadrul CRSE a unei serii de întâlniri de informare a părinţilor cu
privire la schimbările din sistemul educaţional, atribuţiile pe care le pot exercita în
luarea deciziilor privind educaţia, sănătatea, creşterea şi dezvoltarea copiilor lor,
oportunităţile de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele privind serviciile de educaţie, sănătate,
cultură şi protecţie socială a copiilor şi familiilor şi de a se implica în programe de
dezvoltare a acestor servicii;
 Organizarea în cadrul CRSE de întâlniri cu experţi în educaţie, sănătate, protecţie
socială, protecţia consumatorului, protecţia mediului etc.;
 Prezentarea, în cadrul activităţilor CRSE, de publicaţii şi casete video cu privire la
experienţe de succes ale unor comunităţi şi persoane aparţinând unor grupuri
marginalizate care au reuşit să găsească soluţii pentru depăşirea dificultăţilor şi
îmbunătăţirea situaţiei;
 Organizarea de întâlniri între familiile care au beneficiat de-a lungul timpului de
serviciile Centrului;
 Facilitarea dialogului dintre specialiştii Centrului şi ai instituţiilor de educaţie,
sănătate, cultură sau ai administraţiei publice şi membrii comunităţii din care fac parte
beneficiarii centrelor;
 Organizarea de evenimente culturale pentru comunităţile asistate, în colaborare cu
instituţiile locale de cultură (Casa de Cultură, Teatrul de Copiii, Teatrul de Păpuşi,
Biblioteca, Clubul Copiilor);
 Implicarea sectorului privat în susţinerea materială a copiilor.
Rolul Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie pentru dezvoltarea reţelei de comunicare şi

cooperare comunitară
Pe lângă rolul lor de surse de informare pentru familii şi comunitate şi cel de oferire de
servicii sociale şi educaţionale beneficiarilor, Centrele de Resurse şi Sprijin în Educaţie au un
important rol în dezvoltarea reţelei de cooperare şi comunicare la nivel local. Pentru realizarea
acestui obiectiv, se pot avea în vedere o serie de demersuri, printre care:
 Contactarea instituţiilor care oferă servicii şi realizează proiecte în domeniul protecţiei

şi educaţiei copiilor din medii defavorizate;
 Deschiderea canalelor de comunicare între CRSE şi serviciile oferite copiilor şi
familiilor defavorizate din judeţ de către Direcţia Judeţeană de Protecţie a Copilului,

Primărie, instituţii medicale, alte organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai
sectorului privat din comunitatea în care funcţionează Centrul;
 Schimbul de informaţii privind metodologii, conţinuturi, materiale, rezultate obţinute
de instituţii guvernamentale şi organizaţii neguvernamentale locale în proiecte care
vizează dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului;
 Organizarea de schimburi de experienţă cu alte centre de asistenţă a copilului şi
familiei din alte judeţe;
 Publicarea şi distribuirea de materiale de prezentare a programelor, proiectelor şi
experienţelor de succes;
 Înregistrarea şi distribuirea de casete video şi audio cu prezentări de proiecte, studii de
caz, prelegeri ale unor specialişti în educaţie, psihologia copilului, sociologie.
Dezvoltarea parteneriatului cu mass-media locală
Scopul principal al publicităţii îl constituie prezentarea activităţii Centrului în vederea

realizării de parteneriate, obţinerii de fonduri şi sensibilizării opiniei publice cu privire la
problemele copiilor şi familiilor în situaţii dificile şi la necesitatea susţinerii acestor familii.
Prezentarea activităţilor centrului se poate face prin:

 Conferinţe de deschidere a Centrului şi lansare de proiect sau de prezentare a
rezultatelor proiectelor desfăşurate în Centru;
 Conferinţe de presă;
 Materiale în presa locală;
 Emisiuni de Radio şi Televiziune la posturile locale (interviuri, reportaje);
 Afişe, broşuri, pliante;
 Spectacole ale copiilor;
 Expoziţii de lucrări ale copiilor şi părinţilor;
 Participarea membrilor echipei Centrului şi prezentarea de materiale la seminarii,
simpozioane, conferinţe.

VI. Personalul CRSE – roluri şi atribuţii
Resursele umane sunt elementul fundamental, care determină calitatea serviciilor oferite şi
asigură rezultatele optime ale activităţilor desfăşurate în cadrul Centrului CRSE.
De aceea, în recrutarea, angajarea şi pregătirea resurselor umane ale unui Centru de Resurse şi
Sprijin în Educaţie (CRSE) este bine să se ţină seama de următoarele condiţii privind
personalul:
 Pregătirea profesională printr-o formă de învăţământ recunoscută de către Ministerul

Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi/sau de alte instituţii acreditate în
domeniu, conform legislaţiei în vigoare. Personalul de specialitate trebuie să aibă
studii socio-umane.
 Cunoaşterea legislaţiei în vigoare cu privire la protecţia copilului şi a familiei, a
vârstnicilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor categorii defavorizate care pot
deveni beneficiari ai serviciilor oferite de CRSE.
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de etică şi conduită profesională şi respectarea
confidenţialităţii de către întreg personalul CRSE este obligatorie.
 Experienţa în lucrul cu copii şi familiile în situaţii dificile este necesară.
 Experienţa în relaţii şi colaborare cu alte instituţii de specialitate din domeniul social.
 Experienţa dobândită prin participarea în proiecte de educaţie sau protecţie a copiilor
este necesară.
 Managementul Centrului trebuie asigurat de profesionişti în domeniu, cu pregătire în
managementul proiectelor din domeniul social şi cu experienţă în dezvoltarea de
strategii şi servicii comunitare în medii de lucru rural/urban.
În afară de competenţa profesională, personalul care lucrează în Centrele de Resurse şi Sprijin

în Educaţie (CRSE) trebuie să posede o serie de trăsături de personalitate, care să-l facă apt
cerinţelor lucrului cu familii în situaţii de criză şi cu copii în dificultate şi anume:
 Personalitate armonioasă, deschisă spre cooperare, solidaritate, comunicare.
 Adaptabilitate, capacitate de învăţare, responsabilitate, respect faţă de oameni şi norme
sociale, entuziasm, disciplină şi capacitate de efort fizic şi intelectual.

Pentru ca serviciile oferite să fie corespunzătoare din punct de vedere calitativ este important
ca fiecare salariat să aibă calificarea corespunzătoare postului pe care îl ocupă, în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Formarea continuă a salariaţilor CRSE poate fi asigurată
în cadrul Centrului CRSE sau de către instituţii corespunzătoare. Este important ca personalul
care lucrează în Centre sa fie format la începutul organizării centrului şi pe parcursul acestuia
prin cursuri de formare acreditate de organele în drept.
În comunităţile unde există populaţie de diferite etnii este recomandabil ca în cadrul Centrului
de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE) să existe şi profesionişti care vorbesc limba
minorităţilor respective şi care cunosc specificul cultural al acestora.

Numărul şi structura personalului se stabilesc în funcţie de obiective şi de resursele financiare,
dar este esenţial ca o echipă interdisciplinară să fie asigurată pentru a oferi servicii de calitate
şi a asigura o intervenţie complexă.
Această echipă interdisciplinară trebuie să cuprindă:
 unul sau mai mulţi asistenţi sociali sau lucrători sociali calificaţi,
 cel puţin un psiholog,
 personal din domeniul medical: medic sau asistent medical
 personal didactic: educatoare, institutoare sau alt tip de specialişti în educaţie
 voluntari (numărul acestora va fi adaptat numărului de copii care beneficiază de
serviciile Centrului)
Acestei echipe i se adaugă personalul de management şi administraţie.
VI.1. Etape în asigurarea resurselor umane ale Centrelor de Resurse şi Sprijin în

Educaţie (CRSE)
Asigurarea resurselor umane ale Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE)

presupune parcurgerea următoarelor etape:
 Elaborarea fişelor de post
 Elaborarea criteriilor de selecţie a personalului
 Selecţia personalului
 Constituirea echipei de lucru
 Informarea, instruirea, formarea şi perfecţionarea personalului
 Planificarea activităţii membrilor echipei
 Elaborarea instrumentelor de monitorizare şi evidenţă a activităţii membrilor echipei
 Elaborarea structurii raportului individual de activitate a personalului
Fişa postului
În cele ce urmează, vom prezenta câteva exemple de fişe de post care au fost elaborate şi
utilizate de Fundaţia Copiii Noştri pentru personalul care lucrează în Centrele de Resurse şi
Sprijin în Educaţie. Aceste fişe de post sunt un cadru general care poate fi adaptat după nevoi
specificului fiecărui Centru.
Fişa postului pentru personalul care acordă direct servicii copiilor şi părinţilor precizează
studiile şi competenţele, abilităţile şi trăsăturile de personalitate necesare pentru îndeplinirea
funcţiei respective, atribuţiile şi responsabilităţile angajatului.
În cadrul CRSE, postul de educatoare (institutoare) este cuprins în schema de personal a

centrului, datorită faptului că acesta include şi o componentă de educaţie a copiilor care nu au
beneficiat până la vârsta de 8 ani de nici o formă de educaţie în sistemul de învăţământ
preşcolar sau primar. De asemenea, pentru CRSE care au ca beneficiari şi copii şcolari (după
orele de şcoala) este necesara prezenta unei invatatoare/profesor care sa ii ajute la efectuarea
temelor pentru acasă.

Fişa postului educatoarei (institutoarei) pune un accent deosebit pe competenţe şi abilităţi
care să-i permită îndeplinirea următoarelor cerinţe:
 Proiectarea conţinuturilor alternative pentru activităţile cu copiii.
 Individualizarea conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de educaţie.
 Recuperarea întârzierilor în dezvoltarea copilului în vederea integrării lui cât mai
devreme posibil şi fără dificultăţi în învăţământul de stat.
 Formarea deprinderilor elementare de igienă personală, limbaj, comportare în
colectivitate ale copiilor şi părinţilor.
 Aplicarea recomandărilor asistentului social şi ale psihologului în lucrul cu copilul şi
părinţii acestuia.
 Comunicarea facilă cu copiii cu dificultăţi de limbaj, din comunităţile de rromi, şi cu
părinţii analfabeţi sau cu grad scăzut de educaţie.
În anexa nr 14) este prezentat modelul pentru fişa de post a educatoarei, utilizată de Fundaţia
Copiii Noştri în proiectul “Centre de Resurse şi Informare în Comunitate”.
In anexa nr 15) este prezentata fisa de post a invaţătoarei care lucrează cu copiii în centru.
Asistentul social ocupă un loc central în activitatea unui CRSE. De aceea, este foarte
important ca asistentul (lucrătorul) social să aibă o pregătire profesională corespunzătoare,
competenţă şi experienţă.
În proiectul Fundaţiei Copiii Noştri, de la care s-a pornit în realizarea acestui “Ghid”,
asistentul social din cadrul Centrelor de Resurse înfiinţate în comunele selecţionate a fost cel
angajat de primăria din comună. Experienţa noastră a arătat că majoritatea asistenţilor sociali
din mediul rural, angajaţi ai autorităţilor locale nu au nici o pregătire în domeniu, iar
denumirea lor de asistent social este improprie. Abilităţile acestor persoane de a lucra cu
familii defavorizate se rezumă la vizita la domiciliu, ancheta socială şi eventual acordarea
ajutorului social conform legilor în vigoare familiilor care se încadrează în condiţiile legale.
Abilităţile de consiliere sunt extrem de reduse. Atât asistenţii sociali cât şi autorităţile locale şi
chiar întreaga comunitate nu sunt încă suficient informate şi formate cu privire la rolul pe care
un asistent social, consilierea individuală şi de grup, planul de lucru cu familia şi alte
instrumente de intervenţie socială îl pot avea în a susţine dezvoltarea comunităţii şi
ameliorarea situaţiei membrilor ei.
În cazul proiectului derulat de Fundaţia Copiii Noştri s-a constatat dorinţa de colaborare atât a
asistenţilor sociali cât şi a autorităţilor locale dar, dincolo de această dorinţă şi disponibilitate
este necesară o formare iniţială şi continuă a personalului, făcută de profesionişti în domeniu,
care să asigure cu adevărat competenţele profesionale necesare.
În anexele nr 16 şi nr.17 sunt prezentate fişele de post pentru asistentul social şi psihologul
care lucrează în proiect.
Pentru buna derulare a activităţii în CRSE este necesara prezenta unui coordonator,
profesionist care va avea atribuţii principale în cadrul Centrului, dar va avea şi o funcţie de
reprezentare fata de terţi. Rolul coordonatorului este şi acela de a crea sudarea şi cooperarea
intre membrii echipei multidisciplinare a centrului.
În anexa nr.18 este prezentată fişa postului pentru coordonatorul Centrului CRSE.
Selecţia personalului

Selecţia personalului Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE) se face conform
legislaţiei muncii în vigoare, ţinând cont şi de specificul activităţii Centrului, de specificul
localităţii (comunei), de piaţa resurselor umane existente în zonă. Este posibil ca, din cauza
lipsei de specialişti în zonele rurale, să se facă unele derogări de la condiţiile impuse de fişele
de post, dar aceasta nu trebuie să afecteze în nici un caz calitatea serviciilor prestate.
Conform fişelor de post anexate, personalul angajat al unui Centru CRSE trebuie să
îndeplinească o serie de trăsături generale comune:
 Studii superioare de specialitate sau asimilate

 Experienţă în lucrul cu copiii
 Cunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei sociale şi al educaţiei
 Capacitate de comunicare şi relaţionare cu persoane din diferite medii sociale.
 Personalitate armonioasă, echilibrată, caracterizată prin respect faţă de copiii şi părinţii
acestora, indiferent de situaţia în care se află, acceptarea diversităţii, toleranţă, răbdare,
înţelegere.
 Stare de sănătate bună şi rezistenţă la stres.
 Operare pe calculator
Informarea, instruirea şi formarea continuă a personalului
Personalul Centrului CRSE este informat periodic cu privire la:

 Schimbări ale normelor şi legilor din domeniul protecţiei sociale, educaţiei şi sănătăţii;
 Conţinutul Strategiilor Guvernamentale în domeniul protecţiei sociale, educaţiei şi
sănătăţii;
 Oportunităţile şi barierele locale legate de funcţionarea şi dezvoltarea Centrului;
 Oportunităţile de formare profesională în domeniile de activitate specifice Centrului.
Instruirea personalului Centrului se face periodic şi vizează acumularea de cunoştinţe de

specialitate, formarea de deprinderi de comunicare şi relaţionare cu persoane din diferite
medii sociale, organizarea activităţilor şi managementul resurselor.
Formarea continuă a personalului Centrului CRSE se poate face prin colaborarea cu

Universităţile locale, cu Casa Corpului Didactic şi cu organizaţii neguvernamentale locale
care organizează stagii de formare profesională, conform legislaţiei în vigoare.

VII. Monitorizarea şi evaluarea activităţii CRSE şi sugestii pentru
asigurarea sustenabilităţii şi extinderii acestuia la nivel naţional/local
VII.1. Premise, principii şi caracteristici ale serviciilor comunitare
Literatura de specialitate şi, îndeosebi, experienţa practică acumulată în proiectele de

dezvoltare comunitară, pun în evidenţă necesitatea de a se porni, în înfiinţarea serviciilor
comunitare de la următoarele premise:
 Asigurarea bunăstării tuturor membrilor comunităţii este cheia unei comunităţi

sănătoase.
 Copiii şi familiile fac parte dintr-un sistem socio-ecologic.
 Procesele implicate de viaţa de familie şi de situaţia de părinte creează nevoi specifice
în fiecare etapă de dezvoltare.
 Modul de creştere a copiilor este influenţat de nivelul de înţelegere de către părinţi a
dezvoltării copilului, de modul de percepere a propriilor competenţe, de tradiţiile
comunitare şi de rolul educativ îndeplinit de membrii comunităţii.
Dezvoltarea programelor cuprinse în reforma sistemului de protecţie socială se bazează pe

următoarele principii:
 Programele sociale sunt parte integrantă a comunităţii şi contribuie la procesul de
consolidare a comunităţii.
 Programele sociale pledează pentru servicii şi sisteme corecte, responsabile faţă de
beneficiari.
 Programele sunt flexibile şi răspund permanent problemelor beneficiarilor şi ale
comunităţii.
 Principiile suportului familial se află la baza tuturor activităţilor.
 La baza tuturor activităţilor cuprinse în programele sociale se află principiul sprijinirii
familiei ca întreg.
Serviciile comunitare sunt definite de un set de elemente cheie, între care, nici unele nu sunt
suficiente, prin ele însele, pentru eficientizarea sistemului. Întrepătrunderea lor, însă, ne oferă
un model nou de suport acordat familiei şi vederea asumării propriilor responsabilităţi.
Trebuie subliniat ca fiecare comunitate este parte a unui sistem naţional de servicii. Fiecare
unitate teritoriala şi la rândul ei, fiecare unitate a administraţiei locale dispune de un plan
general de dezvoltare care face parte din planul unic. Obiectivele şi activităţile unui Centru
trebuie subscrise acestor obiective prioritare la nivel local şi naţional.
Astfel, serviciile de suport comunitar trebuie să fie:
Bazate pe comunitate, ceea ce presupune existenţa a două elemente cheie:

 Accesibilitate, în sensul fizic (amplasare în locuri accesibile), în sens cultural şi
lingvistic;
 Să fie definite, proiectate şi monitorizate de un grup de largă reprezentare
comunitară, investit cu autoritate şi responsabilitate;

Holistice şi flexibile: să abordeze global nevoile familiei sau ale persoanei (grupului ţintă), şi
să fie orientate atât spre prevenirea cat şi rezolvarea perioadelor de criză;
Centrate pe familie, ceea ce impune realizarea altor două aspecte esenţiale:

 Suportul şi serviciile acordate trebuie să se îndrepte către întreaga familie. Serviciile
trebuie să sprijine individul în contextul propriei familii şi comunităţi.
 Centrarea serviciilor pe punctele forte şi nu pe slăbiciuni, utilizând aspectele pozitive şi
resursele beneficiarului în scopul rezolvării problemelor.
De asemenea, este foarte important ca familia şi personalul să conlucreze în calitate de

parteneri. Familia trebuie ajutată să-şi definească propriile nevoi, obiective, şi să primească
sprijinul necesar în vederea efectuării de schimbări. Serviciile nu trebuie să fie sau să
devină un substitut al familiei ci să reprezinte un sprijin, o completare a eforturilor
acesteia.
VII.2 Monitorizarea şi evaluarea activităţii Centrului CRSE
Monitorizarea şi evaluarea activităţii CRSE este o acţiune deosebit de importantă deoarece ea

oferă o imagine asupra eficienţei serviciilor acordate, a evoluţiei situaţiei beneficiarilor şi a
utilităţii Centrului în cadrul comunităţii în care funcţionează.
Aşa cum cunoaşterea nevoilor unei comunităţi este esenţială pentru proiectarea unui CRSE
intr-o comunitate definită, tot aşa şi monitorizarea şi evaluarea rezultatelor este importantă
pentru perfecţionarea activităţii, adaptarea şi reorientarea serviciilor oferite în funcţie de
nevoile comunităţii şi regândirea strategiilor.
Totodată, evaluarea are o importanţă esenţială pentru elaborarea rapoartelor faţă de

finanţatori, indiferent dacă aceştia sunt autorităţile locale, instituţii private sau organisme
internaţionale.
Monitorizarea şi evaluarea activităţilor Centrului CRSE include următoarele etape:

 Selectarea, adaptarea şi îmbunătăţirea instrumentelor de monitorizare deja validate în
activităţi anterioare, desfăşurate în centre model.
 Elaborarea de instrumente de monitorizare noi, adecvate specificului activităţilor şi
beneficiarilor.
 Elaborarea planului de monitorizare.
 Elaborarea bazei de date a Centrului (opţional).
 Aplicarea instrumentelor de monitorizare conform planului.
 Centralizarea datelor şi introducerea lor în baza de date.
 Interpretarea datelor.
 Elaborarea rezultatelor măsurilor de recuperare a întârzierilor şi înlăturare a
deficienţelor.
 Elaborarea rapoartelor.

VII.3. Monitorizarea progresului copiilor
În cadrul proiectului “Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie” monitorizarea progreselor

copiilor va avea un loc central. Instrumentele iniţiate de Fundaţia Copiii Noştri în cadrul
proiectului anterior “Centre de Resurse şi Informare în Comunitate” au pornit de la nevoile de
evidenţă ale proiectului şi de la cerinţele programei analitice a învăţământului preşcolar de
stat. S-au folosit metode de monitorizare şi evaluare combinate.
Astfel, monitorizarea evoluţiei şi a progreselor copiilor va fi realizată de echipa

pluridisciplinară, un rol central revenind personalului didactic şi psihologului.
Principalele instrumente de monitorizare recomandate pentru a fi utilizate sunt:

 Fişa de monitorizare a sănătăţii şi dezvoltării fizice a copilului, care conţine, pe lângă
elementele de identificare, informaţii cu privire la starea sănătăţii şi dezvoltarea
staturo-ponderală (greutate şi înălţime). Fişa se completează pentru fiecare copil în
parte, lunar sau trimestrial, de către asistentul medical şi de către medic;
 Fişa de monitorizare a dezvoltării psihologice a copilului cuprinde informaţii despre
dezvoltarea cognitivă, emoţională, motorie şi de integrare socială (adaptarea în
colectivitate, comunicarea cu adulţii). Se completează lunar de către psiholog (anexa
nr 10);
 Fişa performanţelor şi achiziţiilor copilului: reflectă modul în care programele
educaţionale contribuie la dezvoltarea copilului şi la acumularea cunoştinţelor
corespunzătoare vârstei. Se completează de către personalul didactic în colaborare cu
psihologul (anexa nr. 11).
VII. 4. Monitorizarea situaţiei şi progresului familiei
Am arătat anterior că toate informaţiile referitoare la situaţia familiei sunt culese şi reflectate
în fişa familiei şi în dosarul familiei cu toate componentele lui. Schimbările intervenite în
fiecare familie sunt monitorizate de către asistentul social prin rapoartele de anchetă socială,
prin planul de lucru cu familia şi modul în care se realizează obiectivele acestuia pe fiecare
etapă.
Pentru monitorizarea activităţii cu familiile în cadrul Centrului CRSE se urmăresc o serie de
indicatori.
Indicatori ai progresului realizat de familii:
 Numărul de familii care au beneficiat neîntrerupt de serviciile Centrului pe o perioadă
de un an;
 Numărul de părinţi care au beneficiat de consiliere pe o perioadă de un an;
 Îmbunătăţirea igienei personale a copiilor şi părinţilor;
 Îmbunătăţirea igienei locuinţei;
 Îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire a hranei;
 Reducerea violenţei în familie;
 Creşterea interesului părinţilor pentru dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi noi;
 Creşterea interesului părinţilor pentru continuarea educaţiei copiilor lor;
 Creşterea interesului părinţilor pentru a spori veniturile familiei;
 Participarea mamelor ca voluntare în activităţile Centrului;
 Creşterea interesului taţilor de a participa la activităţile Centrului.

Pentru raportarea periodică a progreselor familiilor şi a activităţii cu familiile se utilizează fişa
de centralizare a datelor privind familiile (anexa nr 5). Aceste fişe şi rapoarte se completează
de către asistentul social, psiholog împreună cu coordonatorul de proiect.
Activitatea de educaţie a părinţilor şi de desfăşurare a lecţiilor de educaţie parentală se

monitorizează urmărind indicatorii:
 Numărul de părinţi participanţi la fiecare lecţie;
 Numărul de părinţi participanţi la întreg cursul;
 Numărul de absenţe înregistrate;
 Numărul (şi numele) de părinţi care au avut intervenţii;
 Numărul, data şi tema întâlnirilor cu părinţii.
Pentru monitorizarea activităţii de educaţie parentală, Fundaţia Copiii Noştri a folosit o serie
de instrumente specifice create în cadrul Programului Naţional de Educaţie a Părinţilor,
derulat în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Acestea
sunt: “Evidenţa activităţilor de educaţie a părinţilor” (anexa nr 7) şi “Fişa de monitorizare a
participării părinţilor la lecţii ” (anexa nr.8).
VII.5. Monitorizarea şi evaluarea activităţii membrilor echipei
Planul de monitorizare a activităţii personalului include culegerea de date privind realizarea

indicatorilor cantitativi şi calitativi specifici pentru fiecare activitate în parte.
Controlul şi analiza activităţii personalului se face de către coordonatorul Centrului pe baza

fişelor de evidenţă a activităţii, coroborate cu fişa postului.
Monitorizarea activităţii specialiştilor din cadrul unui Centru de Resurse şi Sprijin în Educaţie
(CRSE) se realizează continuu de către ei înşişi prin completarea evidenţelor şi formularelor
stabilite prin regulamentul de funcţionare a Centrului şi periodic prin raportarea acestor
indicatori către persoana ierarhic superioară. Evaluarea echipei trebuie să se facă lunar de
către coordonatorul (directorul) Centrului.
Modul în care se face monitorizarea activităţii membrilor echipei este specifică pentru fiecare
specialitate. Indicatorii utilizaţi sunt şi ei specifici, în funcţie de tipul activităţilor depuse.
Activitatea asistentului (asistenţilor) sociali ai Centrului se monitorizează prin următoarele

instrumente:
 Fişa de evidenţă a activităţii asistentului social
 Programul de vizitare a familiilor
 Raportul asistentului social
În anexa nr. 12 este prezentat un exemplu de fişă de evidenţă a activităţii asistentului social,
creată de Fundaţia Copiii Noştri şi utilizată pentru monitorizare în cadrul proiectului “Centre
de Resurse şi Informare în Comunitate”.
De asemenea, următorii indicatori cantitativi au fost utilizaţi pentru monitorizarea activităţii

asistentului social de către Fundaţia Copiii Noştri, în cadrul proiectului „Centre de Resurse şi
Informare în Comunitate“:

Număr de ore afectate pentru:
 Analiza situaţiei familiei şi a copilului efectuate cu echipa centrului.
 Observarea activităţilor educatoarei cu copiii.
 Observarea activităţilor cu părinţii.
 Monitorizarea progresului copiilor şi părinţilor.
 Monitorizarea schimbărilor produse în comunitate.
 Analiza fişelor de monitorizare.
 Evaluarea rezultatelor copiilor.
 Consilierea individuală şi de grup a părinţilor.

 Vizitele în familii.
 Întâlniri şi activităţi la DJPDC, unităţi sanitare, unităţi şcolare, primării locale, la
sursele de date privind situaţia copiilor şi familiilor din comunitate.
 Vizite cu părinţii la unităţile de învăţământ în care urmează să fie înscrişi copiii
asistaţi în CRSE.

 Analiza cererilor de sprijin pentru copii, la DJPDC.
 Întocmirea dosarelor de înscriere a copiilor în CRSE.
 Acordarea de ajutoare materiale de urgenţă pentru copii.
 Organizarea evenimentelor în comunitate.
Număr de beneficiari direcţi :

 Copiii care beneficiază anual de serviciile CRSE.
 Copiii care nu au abandonat şcoala
 Copii care si-au îmbunătăţit frecventa
 Părinţi care beneficiază anual de serviciile CRSE.
 Copiii care au primit ajutor material.
 Părinţii care au beneficiat de consiliere individuală.
 Copiii înscrişi anual în Grădiniţe şi Şcoli Primare ca urmare a serviciilor oferite de
Centrul CRSE.
Următorii indicatorii calitativi pot fi utilizaţi pentru monitorizarea activităţii asistentului social
de către Fundaţia Copiii Noştri, în cadrul proiectului „Centre de Resurse şi Informare în
Comunitate”:
Număr de beneficiari direcţi:

 Părinţi care şi-au îmbunătăţit situaţia materială ca urmare a asistenţei primite în CRSE.
 Părinţi care şi-au îmbunătăţit comportamentul faţă de copii ca urmare a consilierii
primite la CRSE.
 Părinţi care prestează activităţi voluntare la CRSE.
 Copii care frecventează curent Grădiniţa sau Şcoala Primară.
 Copii a căror stare de sănătate, nutriţie şi igienă s-au îmbunătăţit ca urmare a
consilierii părinţilor.
 Copii provenind din CRSE care s-au adaptat cu succes la Grădiniţă sau Şcoala
Primară.

 Membri ai comunităţii care au participat la evenimentele organizate de CRSE.
Evaluarea internă a activităţii membrilor echipei se face de către coordonatorul Centrului şi

Directorul instituţiei care tutelează Centrul, pe baza fişelor de monitorizare şi pe baza analizei
impactului activităţilor asupra copiilor şi părinţilor.
Monitorizarea activităţii educatoarei (educatoarelor)
În Centrele de Resurse şi Sprijin în Educaţie prioritară este integrarea în învăţământul

preşcolar şi primar a copiilor aflaţi în situaţii de risc, provenind din familii marginalizate, în
învăţământul preşcolar şi primar. Astfel, grădiniţele joacă rolul unui centru de zi adiacent
Centrului de Resurse şi educatoarea (educatoarele) din proiect joacă un rol central în
derularea proiectului.
Monitorizarea activităţii educatoarei se realizează pe două planuri: direct, prin activitatea

didactică depusă de către educatoare în activităţile cu copiii şi indirect, prin rezultatele şi
evaluarea progreselor copiilor, pornind de la premisa că acestea sunt rezultatul muncii
educatoarei cu copiii.
Principalul instrument de monitorizare a activităţii educatoarei este “Raportul de activitate al

educatoarei” prezentat în anexa nr 13
Principalii indicatori urmăriţi pentru evaluarea activităţii educatoarei sunt:

 Număr de ore de lucru cu copiii
 Număr de copii cu care lucrează
 Număr de fişe pentru copiii integraţi
 Număr de copii care au realizat un progres în dezvoltarea psiho – fizică
 Număr de copii care au realizat progrese în dezvoltarea psiho – fizică
 Număr de copii care nu au progresat
 Număr de conţinuturi noi elaborate
 Număr de activităţi cultural – educative organizate cu copii
 Număr de lecţii de educaţie parentală desfăşurate cu părinţii copiilor
 Număr de ore de lucru împreună cu psihologul pentru realizarea programelor
individualizate
 Număr de ore de lucru împreună cu psihologul pentru evaluarea copiilor
 Număr de ore de lucru în colaborare cu asistentul social pentru asistarea familiilor
 Număr de participări la şedinţele echipei interdisciplinare
 Număr de ore şi participări la cursuri de perfecţionare
Educatoarea împreună cu psihologul completează formularele: „Evidenţa copiilor incluşi în
proiect” (anexa nr 9) şi “Fişa performanţelor şi achiziţiilor copilului” (anexa nr 11).

VII. 6. Monitorizarea activităţii de coordonare şi management a Centrului de Resurse şi
Sprijin în Educaţie (CRSE)
Acest tip de monitorizare se realizează pe baza mai multor instrumente printre care:
 Numărul, data şi locul întâlnirilor echipei pluridisciplinare;
 Durata şedinţelor de lucru;
 Întâlniri ale coordonatorului de Centru cu beneficiarii;
 Deplasări ale coordonatorului la alte instituţii din comunitate;
 Numărul şi conţinutul participărilor membrilor echipei de management la diferite
evenimente din comunitate;
 Conţinutul şi modul de colaborare cu primăria;
 Conţinutul şi numărul de colaborări ale echipei cu alte instituţii-resursă din
comunitate.
Cu titlu de exemplu, în anexa nr.19 se prezintă raportul de deplasare în comunitate al

coordonatorului local.
VII.7. Sugestii pentru asigurarea sustenabilităţii şi extinderii CRSE la nivel

naţional/local
În procesul de asigurare a sustenabilităţii şi extinderii oricărui proiect/program socio-

educaţional este bine să se pornească de la analiza rezultatelor obţinute şi de la exemplele de
bună practică şi, totodată, să se ţină seama de efectele pe care acesta le determină, îndeosebi
în două zone ale vieţii sociale, respectiv:
 în zona creşterii calităţii/performanţelor/rezultatelor procesului de educaţie,
dezvoltare, integrare socială, a stării de sănătate a copilului;
şi
 în zona reducerii fenomenelor indezirabile precum: absenteism, părăsire timpurie a
şcolii etc.
De asemenea, este bine să se menţină o bună relaţie/comunicare cu autorităţile locale,

parteneri esenţiali în proiectele cu o componentă socială. În acest sens, se recomandă
transmiterea tuturor informaţiilor solicitate de către autorităţile locale privind Centrele CRSE,
dar şi înaintarea tuturor rapoartelor privind activitatea Centrului şi implicarea managerului
Centrului CRSE în fundamentarea bugetului la nivel local (pentru a prinde, anual, în bugetul
la nivel local, activitatea centrului, cu elementele importante, care necesită finanţare şi pentru
care nu se pot găsi alte surse).
Cum orice extindere a unei iniţiative reuşite necesită şi o parte de promovare, rolul mass
media dar şi al altor canale de informare nu poate fi lăsat la întâmplare. Aşadar, pentru
diseminarea informaţiilor legate de rezultatele proiectului şi a paşilor care vizează extinderea
lui în continuare, va fi foarte importantă activitatea de diseminare. Se recomandă, aşadar,
organizarea unor activităţi de prezentare a activităţii Centrelor CRSE prin: Casa Corpului
Didactic, activităţile metodice la nivel de judeţ /unitate şcolară, conferinţe şi simpozioane
judeţene/naţionale cu o tematică adecvată scopului final al CRSE, dar şi prin: canalele TV
naţionale, presa scrisă şi posturile de radio naţionale.

Totodată, sustenabilitatea şi extinderea soluţiilor comunitare de tip CRSE ar trebui să ne facă
să gândim asupra următoarelor aspecte:
 care sunt pârghiile legislative care încurajează şi sprijină autorităţilor locale pentru a
acţiona descentralizat, pentru a reuşi să decidă care ar putea fi cele mai adecvate forme
de oferte pentru acoperirea nevoilor legate de sprijinirea familiei şi a copiilor în
situaţie de risc;
 care sunt furnizorii de formare cărora ne putem adresa pentru a creşte calitatea
serviciilor în Centrele CRSE, prin perfecţionarea personalului implicat;
 care este perioada (orară) cea mai potrivită pentru părinţi şi pentru copii în ceea ce
priveşte oferta Centrului CRSE şi care este cel mai avantajos cost al serviciilor pentru
beneficiari (în afara serviciilor gratuite);
 care pot fi categoriile de persoane cărora ne putem adresa pentru activităţile de tip
voluntariat în cadrul CRSE.

VIII. LISTĂ ANEXE
Anexa numarul 1: Glosar de termeni
Anexa numarul 2: Situaţia copilului în familie
Anexa numarul 3: Fişă de asistenţă sociala a familiei
Anexa numarul 4: Fişa de evaluare a riscului copilului in familie
Anexa numarul 5: Fişă centralizatoare a datelor privind familia
Anexa numarul 6: Plan individual de lucru cu familia
Anexa numarul 7: Program de întâlniri cu părinţii
Anexa numarul 8: Listă de participare a părinţilor la activităţi
Anexa numarul 9: Evidenţa copilului inclus în proiect
Anexa numarul 10: Fişă de monitorizare a dezvoltării psihologice a copilului
Anexa numarul 11: Fişa performanţelor şi achiziţiilor copilului
Anexa numarul 12: Fişa de evidenţă a activităţii asistentului social
Anexa numarul 13: Raportul de activitate al educatoarei
Anexa numarul 14: Fişa postului - Educatoarei
Anexa numarul 15: Fişa postului Invăţătoarei
Anexa numarul 16: Fişa postului Asistentului social
Anexa numarul 17: Fişa postului – Psiholog
Anexa numarul 18: Fişa postului pentru Coordonatorul proiectului
Anexa numarul 19: Raport privind deplasarea în teren

Anexa numarul 1: Glosar de termeni
Asistent - I. adj. prezent, de faţă (la ceva). II. s. m. f. cel care asistă la ceva; colaborator. o ~
universitar = grad didactic în învăţământul superior, intermediar între preparator şi lector; ~
medical = cadru tehnic mediu specializat în munca medico-sanitară ( fr. assistant, germ.
assistent). De aici şi variantele de asistent comunitar (care acţionează îndeosebi în
comunităţile de romi) şi asistent social (care acţionează în serviciile de asistenţă socială).
Calitate - ansamblu de caracteristici ale unui produs/serviciu care îndeplineşte cerinţele
declarate şi satisface nevoile utilizatorilor.
Centrul de Resurse pentru Părinţi – este un serviciu public în cadrul sistemului de educaţia
preşcolară care se adresează părinţilor în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abilităţilor
parentale ale acestora în domeniul creşterii copilului de la naştere până la 6/7 ani. Este un
serviciu complex care oferă părinţilor şi totodată cadrelor didactice o gamă largă de activităţi
care implică, de asemenea, diferiţi profesionişti din domeniul educaţiei, sănătăţii, nutriţiei şi
protecţiei copilului şi, la fel de bine, din domeniul juridic. Centrul de Resurse oferă părinţilor
şi altor membri ai comunităţii materiale privind educaţia şi dezvoltarea copilului prin
intermediul unui serviciu tip bibliotecă şi, de asemenea, dezvoltă materiale de interes pentru
părinţi şi cadre didactice în domeniul educaţiei timpurii privind educaţia, sănătatea, nutriţia şi
protecţia copilului.
Competenţa - capacitatea demonstrativã de a aplica cunoştinţe şi abilitaţi pentru o anumitã
activitate/interese comune; anumite cunoştinţe şi deprinderi cerute unei persoane care ocupă un
post.
Comunitate - entitate social- umanã ai cãrei membri sunt legaţi prin locuirea în acelaşi
teritoriu, prin relaţii constante şi au interese comune.
Consiliere (socialã, psihologicã, juridicã etc.) - demersul unui profesionist pentru a ghida
beneficiarul care îl solicitã în rezolvarea unor probleme (identificã probleme împreunã, cautã
alternative, îl ajutã sã aleagã) pentru a decide în cunoştinţã de cauzã. De aici au apărut şi
formele de consilier şcolar (care acţionează în unităţile de învăţământ) şi consilier comunitar
(care acţionează îndeosebi în comunităţile de romi).
Copii cu nevoi speciale - copiii al căror nivel educaţional se situează cu mult peste sau cu
mult sub nivelul mediu.
Curriculum – experienţă educaţională planificată care este furnizată copiilor/elevilor, într-un
cadru organizat, în şcoală.
Dezvoltare personală – progresele pe care le face copilul de-a lungul şcolarizării, în ceea ce
priveşte cunoştinţele, deprinderile, sentimentele, atitudinile şi comportamentul.
Educator, -oare - adj., s. 1. Adj., s.m. şi f. (Persoană) care educă copiii, tineretul (în şcoli);
profesor, învăţător. 2. S.f. Persoană cu o pregătire specială care se ocupă de educaţia copiilor
preşcolari (în cămine şi în grădiniţe). – Din fr. éducateur, lat. educator, -oris. De aici a apărut
şi varianta de educator puericultor (specializare pentru copiii sub 3 ani).
Educaţia adultilor este conceptul care desemneaza un domeniul global – cel al tuturor
activitatilor educative desfasurate în beneficiul populatiei adulte, acoperind o arie vasta de
practici si metode. Conceptul nu este insa uniform utilizat de catre specialisti. Exista tari în
care, practic, nu mai exista ca atare, fiind inlocuit de alte concepte (Franta), dar, de cele mai
multe ori, termenul educatia adultilor este utilizat pentru desemnarea unui domeniu general,
"convietuind" cu o serie de alte concepte specifice (educatie populara, educatie de baza,
formare profesionala etc.).

Educaţia de-a lungul întregii vieti (“life long learning”, “education tout au long de la vie”)
exprima cerinta ca orice individ sa aiba posibilitatea sa invete pe parcursul intregii sale vieti.
Acest fapt trebuie sa permita fiecaruia sa faca functionale informatiile si cunostintele, sa stie
sa identifice sursele, sa le selectioneze, sa le ordoneze, sa le gestioneze si sa le utilizeze.
Educatia trebuie sa se adapteze constant la mutatiile societatii, fara sa neglijeze transmiterea
cunostintelor achizitionate, a bazelor experientei umane. Pregatirea si educatia adultilor nu
mai trebuie sa fie un raspuns la insuficientele pregatirii initiale, ci trebuie sa asigure tuturor
posibilitatea de a invata si crea de-a lungul intregii vieti.
Punerea în practică a învăţării pe tot parcursul vieţii constituie o prioritate a Uniunii
Europene. Există două motive la fel de importante în acest sens:
 Europa s-a deplasat către o economie şi o societate bazată pe cunoaştere. Mai mult ca
oricând, accesul la informaţii şi cunoştinţe de ultimă oră, împreună cu motivaţia şi
aptitudinile de a folosi în mod inteligent aceste resurse, în nume propriu sau pentru
comunitate ca întreg, devin chei pentru întărirea competitivităţii Europei, pentru
îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă, precum şi a gradului de
adaptabilitate al acesteia;
 pe de altă parte, europenii de astăzi trăiesc într-o lume complexă din punct de vedere
social şi politic. Mai mult ca oricând, indivizii doresc să-şi planifice propriile vieţii,
sunt aşteptaţi să contribuie activ la viaţa societăţii şi trebuie să înveţe să accepte
diversitatea culturală, etnică şi lingvistică. Educaţia, în sensul său larg, este cheia
învăţării şi înţelegerii modului în care se pot aborda aceste provocări.
Aceste două trăsături ale schimbării socio-economice contemporane sunt interrelaţionate. Ele
subliniază două scopuri ale învăţării permanente care sunt la fel de importante: promovarea
unei cetăţenii active şi promovarea ocupării forţei de muncă.
Educaţia părinţilor este un tip de educaţie formală şi non-formală care are ca scop sprijinirea
familiilor în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abilităţilor parentale, realizată în strânsă
colaborare cu specialişti în educaţie, sănătate, nutriţie şi protecţia copilului.
Educaţia permanentă nu se leaga nici de aspectul calitativ al informatiei si nici de nivelul
varstei. Principiul educatiei permanente ofera posibilitatea realizarii unei educatii profund
individualizate pe “trasee proprii” de educatie, pregatire sau formare, care sunt definite si
alese nu în raport cu un nivel de cunostinte pre-determinat, ci mai ales în raport cu ritmul,
necesitatile, aspiratiile proprii fiecarui individ. Principiul educaţiei permanente ar trebui sa
faca posibila articularea educatiei adultilor cu educatia copiilor, intr-un sistem coerent si
coordonat.
Educaţie timpurie - ansamblu obiectivelor, cunoştinţelor şi modalitãţilor de realizare a
dezvoltãrii optimale a copilului de la naştere pânã la şase – şapte ani, bazat pe consilierea
fiecãrui act de îngrijire ca pe o experienţã de învãţare, educaţie şi de creare de situaţii noi,
predominant prin joc, care sã stimuleze şi sã direcţioneze cât mai devreme formarea
personalitãţii copilului. Acest proces este posibil numai în parteneriatul educaţional dintre
familie, profesionişti competenţi şi comunitate.
Eficacitate - obţinerea celui mai bun rezultat, indiferent de resursele folosite.
Evaluare – aprecierea unei activităţi pe baza criteriilor stabilite.
Formarea profesionala continuă (sau permanentă) desemnează componenta cea mai
"tehnică" a educaţiei adultilor, implicand mecanisme si structuri care apeleaza la resurse
materiale importante (statul este unul dintre partenerii cei mai importanti în finantare) si la
resurse umane calificate special pentru acest domeniu, urmarind diverse forme de pregatire

profesionala a adultilor (calificare/ recalificare profesionala, perfectionare profesionala,
reorientare, reconversie profesionala etc.). Sunt concepute strategii specifice si sunt delimitate
continuturi sistematic organizate si planificate, institutiile care ofera programe de acest tip
fiind extrem de diverse (centre specializate de formare profesionala independente, ca si
centre/ structuri afiliate sau aflate în parteneriat cu organisme guvernamentale responsabile
pentru activitatea profesionala sau pentru educatie si agenti economici, departamente
specializate ale universitatilor etc.).
Ghid - sursa de informaţii şi repere despre modul în care se realizeazã, cu consecvenţã,

activitãţi şi procese; stabilirea paşilor necesari pentru a ajunge la un obiectiv; stabilirea
conţinutului, a succesiunii şi a metodelor folosite pentru realizarea unui obiectiv precis şi a
modalitãţilor de evaluare.
Mediator - subst. 1. S.m. şi f. Persoană, guvern etc. care mijloceşte o înţelegere între două
părţi (adverse), care face un act de mediaţie; mijlocitor, intermediar. 2. S.n. Intermediar
chimic care asigură transmiterea influxului nervos – din lat. mediator. De aici au apărut şi
variantele de mediator şcolar şi mediator sanitar (persoane cu o pregătire medie minimă în
domeniile respective, care acţionează îndeosebi în comunităţile cu romi).
Părinte - s.m. 1. (La pl.) Tata şi mama. ♦ Fiecare dintre cei doi părinţi (1). ♢ (La pl.) Strămoşi,
străbuni. 2. Bărbat considerat în raport cu copiii săi; tată. ♦ Fig. Îndrumător, călăuzitor,
protector spiritual – din lat. parens, -ntis. Aici avem şi variantele de părinte biologic/natural
(care a dat naştere copilului), părinte adoptiv (care adoptă un copil), părinte de substituţie
(care preia la un moment dat rolul de părinte până la revenirea părintelui natural).
Planificare – stabilirea sistematică a modului în care se intenţionează să se atingă anumite

obiective.
Proiect - proces unic care constã într-un ansamblu de activitãţi coordonate şi controlate, cu
dată de început şi de finalizare, intreprins pentru realizarea unui/ unor obiective conform
cerinţelor specifice. Implică respectarea timpului, a costurilor şi a altor tipuri de resurse.
Reglementare - document care conţine reguli cu caracter obligatoriu şi care e adoptat de o

autoritate guvernamentalã.
Standard - document stabilit prin consens şi aprobat de un organism care stabileşte pentru
utilizãri comune şi repetate prescripţii sau caracteristici pentru activitãţi sau rezultatele lor, în
scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat (ISO); norme sau ansamblu de
norme care se referã la cerinţele de calitate ale unui proces/ produs.
Standardul naţional este elaborat şi aprobat/ adoptat, dupã caz, de un organism naţional de
standardizare şi pus la dispoziţia celor interesaţi.

Anexa numarul 2: Situaţia copilului în familie
(Se completează pentru fiecare copil)
Data completarii………………………………………………………
Localitatea (satul/comuna):………………………………judetul……………………………….
Asistent social …………………………………………...
A. NUME…………………..………..…PRENUME……………………………………
B. DATA NAŞTERII: Anul……….Luna…………Ziua………….………Varsta…...
C. STAREA SĂNĂTĂŢII:
Sănătos...................Bolnav cronic............Diagnostic.................................................................
D. TIPUL DE FAMILIE:
monoparentală…..biparentală…..legal constituită….uniune consensuală….
beneficiază de ajutor social……număr de copii in familie…….bolnavi cronici…..
alcoolism…..
E. STATUTUL LEGAL AL COPILULUI IN FAMILIE:

Legitim din căsătorie……Legitim (recunoscut) din afara căsătoriei…….Natural
(nerecunoscut, din afara căsătoriei)……Cu tată necunoscut……Adoptat…...Orfan……Cu
parinti plecati in strainatate……Alta situaţie……………………………………………………
F. SITUAŢIA ŞCOLARĂ:
Înscris într-o formă de învăţământ:
1. Grădiniţă………………………………………………………………………..………...
2. Şcoala primară.....................................................................Clasa......................................
3. Gimnaziu..................................................................................Clasa.................................
Frecventează cursurile...............................Rezultate...............................................................
Modul in care frecventează cursurile/prezenta
regulat.........................................................Motivul.................................................................
neşcolarizat.................................................Motivul.................................................................
absenteaza frecvent………………………Motivul………………………………………....
G. DEZVOLTAREA FIZICĂ:
Normală.....................................................................................................................................
Deficienţe fizice........................................................................................................................
H. DEZVOLTAREA PSIHICĂ
Normală (conform vârstei)……………………………………………………………………
Retard (Diagnosticat)............................Cauze...........................................................................
I. APTITUDINI (talente)……………………………………………………………………
J. RISCUL ÎN CARE SE AFLĂ COPILUL

Separarea de familie….…Abandon şcolar….….Absenteism şcolar…...…Abuz
fizic……......Abuz emoţional ....... Abuz sexual.........Dependenţă chimică…….....Consum de
alcool……Neintegrare socială……........
Altele…………………………………………………………………………

Anexa numarul 3: Fişă de asistenţă socială a familiei
GRADINIŢA : …………………LOCALITATEA : ……….....JUDEŢUL :....... …

Data intrării în proiect......................................
Data ieşirii din proiect....................................... Codul în fişier (se va completa la FCN)....
A. FAMILIA:
Nume..........................................Prenume.....................................................
Adresa:
Tel. acasă.....................................mobil ......................................................
B. TIPUL DE FAMILIE:
1.Legal constituită □
2.Monoparentală □ Motivul……………………………………………………………..
3.Concubinaj □ Stabil □ Ocazional □
4.Numărul de persoane în familie:.....................................................................................
C. ETNIE: Români □ Maghiari □ Germani □ Rromi □ Altă naţionalitate……………
D. RELIGIE: Ortodoxă□ Catolică □ Protestantă□ Reformată□ Alta …………

E. MEMBRII FAMILIEI:
Tatăl(nume)........................Vârsta........Studii.......................Ocupaţie...............Venit................
Mama(nume).......................Vârsta........Studii.......................Ocupaţie...............Venit................
Copiii: 1)....................................Vârsta........Studii.......................Sănătate................Venit..................
2)....................................Vârsta........ Studii.......................Sănătate...............Venit.................
3)................................. ..Vârsta........ Studii.......................Sănătate...............Venit...................
4)....................................Vârsta........ Studii.......................Sănătate...............Venit...................
6)................................. ..Vârsta........ Studii.......................Sănătate...............Venit...................
9).....................................Vârsta........ Studii.......................Sănătate...............Venit..................
F. SITUAŢIA PĂRINŢILOR:
MAMA
Starea civilă:1. Căsătorită (recăsătorită) □ 2. Divorţată □ 3. Văduvă □ 4. Concubinaj stabil □

Ocazional □ 5.Singură (necăsătorită) □ 6. Alte situaţii……………………………
Starea sănătăţii:
Sănătoasă □Bolnavă □….Cu handicap…………..Diagnostic……………………………………
Profesia……………………………………………………
Starea materială:
1.Salariată □. Loc demuncă........................................................................................

2.Şomeră □ Începând cu data de......................... Motivul.......................................
3. Pensionară □
4. Studentă □
5.Casnică □
Aptitudini.....................................................................................................................................
Factori de risc : Alcoolism □ Droguri □ Prostituţie □ Violenţă □

TATĂL:
Starea civilă:
1.Căsătorit (recăsătorit) □ 2. Divorţat □ 3.Văduv □ 4. Concubinaj stabil □ Ocazional □ 5.Singur
(necăsătorit) □ 6.Alte situaţii………………………
Starea sănătăţii: 1. Sănătos □ 2.Bolnav □

3. Cu handicap………….Diagnostic…………………….…
Studii………………………………………………………………………………………........
Profesia…………………………………………………………………………………….…...
Starea materială:
1. Salariat. □ Loc demuncă...........................................................
2. Şomer □ Începând cu data de...................... Motivul..........................................
3. Pensionar □
5. Student □
6. Intreprinzător particular □
7. Fără ocupaţie □
Aptitudini....................................................................................................................................
Factori de risc : Alcoolism □ …..Droguri □ ……..Violenţă □……..Altele…………...
ALTE PERSOANE ÎN LOCUINŢĂ:

1)Nume…………………………Prenume…………………………Vârsta…………………...
Gradul de rudenie…………………..Sănătos………Bolnav ronic…………Venit………........
Atribuţii în îngrijirea copilului (copiilor)…………………………………………….....…........
2)Nume…………………………Prenume…………………………Vârsta…….........................
Gradul de rudenie…………………Sănătos………… Bolnav cronic……………Venit….........
Atribuţii în îngrijirea copilului (copiilor)……………………………………………………......
3)Nume…………………………Prenume…………………………Vârsta….............................
Gradul de rudenie…………………..Sănătos………Bolnav cronic……………Venit…............
Atribuţii în îngrijirea copilului (copiilor)…………………………………………………..........
VENIT TOTAL:………….
G. VENITUL FAMILIEI (cumulat al ambilor părinţi, al copiilor şi al altor membrii ai familiei)

Venit constant –sigur:
1. Salariu:
- Sub nivelul minim pe economie □; Cuantum............................................................
- La nivelul salariului mediu pe economie □; Cuantum...............................................
- Peste nivelul salariului mediu pe economie □; Cuantum...........................................
2. Pensii:
- de vârstă □; Cuantum…………………………………………………………………
- de boală □; Cuantum…………………………………………………………………
- pentru persoane cu dizabilităţi □; Cuantum…………………………………………

Venit ocazional:
Salariat cu convenţie civilă:
- perioadă determinată □ Cuantum...............................
- perioadă nedeterminată □ Cuantum................................
Venituri din alte surse:

1. Şomaj □ Cuantum.....................................
2. Alocaţie pentru copii □ Cuantum............................
3. Supliment de alocaţie □ Cuantum…………………
4. Ajutor la naştere □ Cuantum…………………........
5. Ajutor social □ Cuantum..........................................
6. Cantina socială □ Cuantum…………………………
7. Subvenţii pentru încălzire □ Cuantum………………
8. Ajutor material de la DJPDC □ Cuantum……………
9. Programe/Proiecte ONG □ Cuantum…………………
10. Comunitate (Biserică) □ Cuantum……………………
Meserii/competenţe în familie:
Tata................................................................................................................................................
Mama............................................................................................................................................
Copii..............................................................................................................................................
H. LOCUINŢA:
1.Proprietate personală □ 2.Cu chirie la stat □

3.Cu chirie la proprietar particular □ 4.Ocupată abuziv □
Numărde camere: 1 □ 2 □ 3 □ 4 □ Număr de persoane/cameră....................
Apă curentă □ Incălzire □ Electricitate □ Radio □ TV □ Canalizare □
Igienă.........................................Observatii……………………….............
I. CLIMATUL FAMILIAL
Relaţii între părinţi:

Foarte bune □ Bune □ Conflictuale □ Violente □ Prezenţa abuzului în familie □
Relaţii tată – copii:

Foarte bune □ Bune □ Preocuparea pentru educaţia copilului □
Preocuparea pentru sănătatea copilului □ Comunicarea cu copilul □ Neglijarea copilului □
Violenţă □ Abuz □ Copilul este ataşat de tată □ Copilul are încredere în tată □
Copilul îl respinge pe tată □
Relaţii mamă-copii:
Foarte bune □ Bune □
Preocuparea pentru educaţia copilului □
Preocuparea pentru sănătatea copilului □
Copilul este bine îngrijit de mamă □
Mama comunică cu copilul □
Mama acordă suficient timp copilului □
Neglijarea copilului □
Violenţă □ Abuz □ Atasament □ Incredere în mamă □ Respingere □
Relaţii între copii:

Dragoste □ Grijă □ Ajutor □ Îngrijire □ Agresivitate □ Gelozie □ Respingere □

Relaţii bunici-copii:
Bune □ Neglijenţă □ Violenţă □ Respingere □
Relaţii cu celelalte rude cu care locuieste:
Bune □ De respingere □ De frica
J. CUM PRIVEŞTE FAMILIA PARTICIPAREA ÎN PROIECT
Receptivitate faţă de proiect:
Încredere □ Colaborare □ Rezistenţă la colaborare □

Inţelege necesitatea participării □ Comunicare deficitară □ Lipsă de încredere □
Şanse de a colabora cu familia pentru rezolvarea situaţiilor de criză:
Mari □ Reduse □ Nu există □
K. FACTORII DE RISC AI FAMILIEI:
Saracie □ Alcoolism □ Violenta □ Prostitutie □ Droguri □ Boli cronice □
L. CONCLUZII
Dezvoltarea copiilor.....................................................................................................................
Educaţia copiilor..........................................................................................................................
Starea de sănătate a copiilor.......................................................................................................
Protecţia copiilor..........................................................................................................................
M. RECOMANDĂRI DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI SPRIJIN MATERIAL
Pentru copii...............................................................................................................................
Pentru părinţi............................................................................................................................
Semnatura asistentului social…………....

Semnatura mamei/tatalui sau ambilor cu specificatia “sunt de acord cu cele de mai sus”………....…...
Data..........................................

Anexa numarul 4: Fişă de evaluare a riscului copilului în familie
FUNDAŢIA COPIII NOŞTRI, BUCUREŞTI

PROIECTUL : “Centre de Resurse si Sprijin in Educatie (CRSE)”
GRADINIŢA : …………………………………...LOCALITATEA : …………………….JUDETUL : …………………
FIŞĂ DE EVALUARE A RISCULUI COPILULUI ÎN FAMILIE
Data…………….
Familia…………………………….. Adresa …………………………………………..
Asistent social ……………………………
Comportament de risc al părinţilor (tutorilor) Prezent în familie Poate fi remediat Metoda
Da Nu Da Nu
1.Manifestări necontrolate faţă de copil.
Mama…………………………………… □ □ □ □
Tata…………………………………… □ □ □ □
Ambii părinţi…………………………….. □ □ □ □
Alte persoane………………………… □ □ □ □
2. Manifestări violente faţă de copil.
Mama………………………………… □ □ □ □
Tata…………………………………… □ □ □ □
Ambii……………………………….. □ □ □ □
Alte persoane…………………………. □ □ □ □
3. Consum de alcool cu afectarea capacităţii de a îngriji

copilul
Mama…………………………………
□ □ □ □
Tata………………………………………
□ □ □ □
Ambii părinţi ……………………………
□ □ □ □
Alte persoane…………………………
□ □ □ □
4. Consum de droguri cu afectarea capacităţii de a îngriji

copilul.

Mama…………………………………
Tata………………………………………. □ □ □ □
Ambii părinţi …………………………… □ □ □ □
Alte personae…………………………. □ □ □ □
□ □ □ □
5.Maltratarea copilului şi punerea în pericol securităţii lui
Mama………………………………
□ □ □ □
Tata………………………………………
□ □ □ □
Ambii părinţi …………………………
□ □ □ □
Alte persoane……………………………
□ □ □ □
6.Vătămarea fizică gravă a copilului
Mama………………………………… □ □ □ □
Tata……………………………………… □ □ □ □
Ambii părinţi …………………………… □ □ □ □
Alte persoane…………………………… □ □ □ □
7. Ameninţarea copilului cu lezarea fizică
Mama…………………………………… □ □ □ □ □
Tata…………………………………… □ □ □ □ □
Ambii părinţi …………………………….. □ □ □ □ □
Alte persoane…………………………… □ □ □ □ □
8.Există riscul abuzului sexual asupra copilului
Mama……………………………….. □ □ □ □
Tata………………………………. □ □ □ □
Ambii părinţi ……………………… □ □ □ □
Alte persoane………………………… □ □ □ □
9. Se suspectează abuzul sexual al copilului
Mama…………………………………… □ □ □ □
Tata……………………………………... □ □ □ □

Ambii părinţi …………………………….. □ □ □ □
Alte persoane………………………………….. □ □ □ □
10. Există riscul exploatării copilului
Mama…………………………………… □ □ □ □
Tata……………………………………… □ □ □ □
Ambii părinţi………………………….. □ □ □ □
Alte persoane………………………… □ □ □ □
11.Copilul se teme de persoanele din casă
Mama………………………………… □ □ □ □
Tata……………………………………… □ □ □ □
Ambii………………………………… □ □ □ □
Alte persoane……………………………. □ □ □ □
12. Nu pot fi satisfăcute necesităţile de hrană ale copilului.
Mama………………………………… □ □ □ □
Tata……………………………………… □ □ □ □
Ambii părinţi ………………………….. □ □ □ □
Alte persoane…………………………… □ □ □ □
13. Nu pot fi satisfăcute necesităţile de îmbracăminte ale

copilului.
Starea de fapt………………………… □ □ □ □
14. Nu poate fi satisfăcută necesitaţea de adăpost a copilului.
Starea de fapt…………………………… □ □ □ □
15. Copilul nu este supravegheat pentru a fi protejat de □ □ □ □

pericole grave
Starea de fapt…………………… □ □ □ □
16. Există pretenţii care expun copilul la pericole
Mama………………………… □ □ □ □
Tata……………………………………. □ □ □ □
Ambii părinţi ………………………….. □ □ □ □
Alte persoane…………………………….. □ □ □ □

17. Există pretenţii care depăşesc posibilităţile copilului
Mama………………………………… □ □ □ □
Tata………………………………………. □ □ □ □
Ambii părinţi …………………………….. □ □ □ □
Alte persoane………………………….. □ □ □ □
18. Există pericolul ca părinţii să-şi abandoneze

responsabilităţile faţă de copil.
Mama…………………………………. □ □ □ □
Tata…………………………………… □ □ □ □
19.Există pericolul ca părinţii să-şi abandoneze căminul
Mama…………………………………. □ □ □ □
Tata…………………………………… □ □ □ □
20. Nu este permis accesul la copil
Al mamei……………………………… □ □ □ □
Al tatălui………………………………… □ □ □ □
Al rudelor de care copilul este ataşat…… □ □ □ □
Al asistentului social…………………… □ □ □ □
Al medicului……………………………… □ □ □ □
21.Condiţiile fizice de trai sunt periculoase pentru copil (pot

vătăma grav copilul)
1………………………………………
2………………………………………
3………………………………………

Anexa numărul 5: Fisa centralizatoare a datelor privind familia
FUNDATIA COPIII NOSTRI, BUCUREŞTI

GRADINITA : …………………………………...LOCALITATEA : …………………….JUDETUL : …………………
Nr. Cod Parinti Tip Religie Etnie Climat Statut Conditii Nr. Venitul Venit pe Risc
crt. familie familie familial locuinta de locuit copii familiei membru familie
de familie

Anexa numarul 6: Plan individual de lucru cu familia
(se completează de către asistentul social)
Data ………………………………………………………
Localitatea:……………………………………………….
Asistent social …………………………………………...
PLAN DE LUCRU PE ANUL .........................
FAMILIA ..................... NUMELE COPILULUI inclus in proiect………………..
Perioada
Obiective Rezultate Observaţii
ian.- dec.
Trim.1
Trim.2
Trim.3
Trim.4
Semnatura asistentului social…………....
Semnatura mamei/tatalui sau ambilor cu specificaţia ”sunt de acord cu cele de mai

sus”…………......... Data......................

Anexa numărul 7: Program de întâlniri cu părinţii *
Gradiniţa/şcoala……………… Adresa .(satul/comuna) ...................Judeţul............................

pentru perioada …………………
Nr. Responsabil /
Tematica planificată Data Obs.
crt. moderator
Data completarii.....................................................................Intocmit...............................,
Verificat............................................. ...................................Avizat.............................
(se completează de către persoana care a lucrat cu părinţii – psiholog, cadru didactic)

Anexa numarul 8: Lista de participare a părinţilor la activităţi
GRADINIŢĂ /ŞCOALA: …………………..LOCALITATEA (SAT/COMUNA) :………………..

JUDETUL : …………………
Tema lecţiei:………………………….Cine a sustinut lecţia/activitate …………………..
Data:………………………………….
Nr. Prezenţi Participări la discuţii

crt.
Nume şi prenume Observaţii Semnătura
părinţilor
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
* Se completează de către persoana/persoanele care au lucrat cu părinţii pentru toate activităţile

desfăşurate cu aceştia – lecţii de educaţie parentală, consiliere, etc şi se semează

Anexa numarul 9: Evidenţa copilului inclus în proiect
FUNDAŢIA COPII NOŞTRI, BUCUREŞTI
PROIECTUL : “Centre de Resurse şi Sprijin in Educaţie (CRSE)”
GRADINIŢA : …………………………………...LOCALITATEA : …………………….JUDEŢUL : …………………
EVIDENŢA COPIILOR INCLUŞI ÎN PROIECT
PERIOADA………………………..
Întocmit de coordonatorul local: …………………………………
Numele şi prenumele Vârsta Greutate Inaltime Boli Dezvoltare fizică Dezvoltare Risc de abandon
(Ani) cronice psihică
3-5 5-7 7-10 Bună Deficitară* Bună Deficitară* Familial Scolar
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
TOTAL

Anexa numarul 10: Fişa de monitorizare a dezvoltării psihologice a
copilului

PROIECTUL : “Centre de Resurse si Sprijin in Educaţie (CRSE)”
GRADINIŢA : …………………………………...LOCALITATEA : ……….JUDEŢUL : …………………
Nr. Numele şi Data Dezvoltare Integrare socială

crt. prenumele Psihică
copilului
Cognitivă Emoţională Motorie Adaptare în Comunicare
colectivitate cu adulţii

Anexa numărul 11: Fişa performanţelor şi achiziţiilor copilului
PROIECTUL : “Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie(CRSE )”
GRĂDINIŢA : …………………………………...LOCALITATEA : …………………….JUDEŢUL : …………………
FIŞA PERFORMANŢELOR ŞI ACHIZIŢIILOR COPILULUI
Numele şi prenumele:____________________________ Vârsta:_________
Nr. Criterii de evaluare I II III
crt Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug
A DEZVOLTAREA VORBIRII:
1. - ascultă atent o poveste sau o caseta video şi reţine ideile prezentate
2. - reproduce conţinutul unei povestiri pe baza unor imagini prezentate
3. - reproduce conţinutul unui text respectând ordinea cronologică
4. - işi aminteşte numele personajelor din text si reuseşte sa le imite intonatia si limbajul
5. - foloseste propozitiuni simple, compuse, fraze povestind textul unei povesti
6. - foloseste in mod corect diferite timpuri ptr. verbe, numar ptr. substantive, pronume, adjective,
prepozitii si conjunctii
7. -intelege unitatea logica a cuvintelor, propozitiilor si frazelor
8. - isi aminteste instructiunile verbale ale adultului si raspunde / reactioneaza in mod corespunzator
9. - face descoperiri proprii punand intrebari
10. - memoreaza si recita poezii cu ritm si intonatie
B
DEZVOLTARE INTELECTUALA
1. - construieste pe orizontala si verticala cu diferite obiecte
2. - sorteaza obiectele corespunzator diferitelor criterii ( culoare, forma, lungime etc)
3. - clasifica obiectele dupa criterii ( fructe, legume, animale etc)
MATEMATICA
a)
Numere
1. - numara pana la 5
4. - recunoaste forma cifrelor dupa modele scrise sau desenate
b) Forme geometrice
1. - recunoaste principalele forme geometrice ( cerc, patrat, triunghi, etc)
2. - poate desena formele geometrice dupa modele

CUNOASTEREA CORPULUI UMAN
1. - recunoaste si numeste principalele parti ale corpului uman
2. - are notiunea de dreapta – stanga
3. - isi recunoaste fata in oglinda si recunoaste in oglinda si fata celorlalti copii
4. - este constient de atitudinea sa
5. - recunoaste fetite/baieti
CUNOASTEREA MEDIULUI INCONJURATOR

1. - recunoaste diferite materiale din mediul inconjurator (lemn, sticla, metal, nisip, pietre)
2. - compara obiectele din mediul inconjurator:
3. - plante, animale
4. - vietati/ ne-vietati
5. - animale domestice/animale salbatice
6. - plante cultivate / necultivate(spontane)
ANOTIMPURI SI VREME
1. - identifica si compara diferite anotimpuri
2. - asociaza obiectele cu anotimpurile
3. - stie sa descrie elemente ale naturii ( tunet, fulger, zapada, vant etc)
B DEPRINDERILE DE HIGIENA
1. - respecta reguli de higiena personala
2. - respecta reguli de higiena colectiva
3. - foloseste obiectele de higiena in mod corespunzator
C
EDUCATIE PENTRU VIATA SOCIALA
1. - relationeaza cu alti copii si cu adulti
2. - isi formeaza deprinderi practice legate de activitatea zilnica
3. - are cunostinte minime despre spatiu si timp
4. - se comporta adecvat in diferite situatii sociale in gradinita si in afara
5. - cunoaste numele tarii, al orasului, adresa
6. - intelege efectele propriilor actiuni asupra celor din jur
D
EDUCATIA ESTETICA
1. - diferentiaza ce este urat de ce este frumos
2. - coloreaza dupa modele
3. - deseneaza dupa modele
4. - deseneaza din imaginatie
5. - picteza folosind creioane colorate, carioca sau acuarele
6 - decupeaza
7. - lipeste
8. - realizeaza mici lucrari manuale

Anexa numarul 12: Fişa de evidenţă a activităţii asistentului social

GRADINITA : …LOCALITATEA : ………………….JUDETUL : …………………
Asistent social………………………………………….
Nr. Activitatea Indicatori

Crt
.
1. Vizitează familiile recomandate Număr de familii vizitate
2 Realizează anchetele sociale Număr de anchete sociale

realizate
3

Proiectul: “Centre de Resurse şi Informare în Comunitate (CRIC)
Anexa numărul 13: Raportul de activitate al educatoarei

GRADINITA : ………...LOCALITATEA : …………………….JUDETUL : …………………
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL EDUCATOAREI
Activitatea Indicatori Rezultate Observaţii
1. Studiază dosarele de Număr de dosare Copii înscrişi

înscriere a copiilor la Număr de ore de Dosare complete
Grădiniţă lucru
2. Evaluează şi stabileşte în Număr de ore de Fişe individuale
colaborare cu asistentul lucru completate
social şi psihologul nivelul Număr de copii Program de
de dezvoltare psiho-fizică a evaluaţi individualizare
copiilor înscrişi Recomandări pentru
părinţi
3. Stabileşte în colaborare cu Număr de ore de Programe de
asistentul social şi lucru recuperare
psihologul obiective cognitivă
individualizate pentru copiii Număr de copii Programe de
şi aplică metode adecvate care au progresat recuperare emoţională
pentru realizarea lor Număr de copii Programe de
care nu au recuperare motorie
progresat
4. Elaborează în colaborare cu Număr de Conţinuturi
metodista şi psihologul conţinuturi noi diferenţiate pe vărstă
conţinuturi/instrumente şi obiective
alternative pentru copiii Număr de fişe de Conţinuturi asimilate
asistaţi în proiect lucru noi de copii/ Deprinderi
5. Evaluează trimestrial, Număr de copii formate
nivelul evaluaţi trimestrial Strategii de
de dezvoltare a copiilo individualizare şi
dezvoltare
6. Elaborează, în colaborare cu Număr de ore de Programe de
asistentul social şi psihologul lucru informare şi formare
obiectivele pentru lucrul cu de atitudini
părinţii
7. Selectează şi sistematizează, Conţinuturi Participarea susţinută
în diferenţiate pe a părinţilor la
colaborare cu asistentul tipuri de probleme activităţile organizate
social ale familiilor de Grădiniţă
şi psihologul conţinuturi
pentru
lucrul cu părinţii
8. Stabileşte necesarul de Listele Materiale adecvate
materiale didactice pentru materialelor pedagogic şi
lucrul cu copiii şi părinţii didactice accesibile ca preţ.

Anexa numărul 14: Fişa postului-educatoarei
Care lucreaza in proiectul “Centre de Resurse si Sprijin in Educatie (CRSE)”
Nr.
CARACTERISTICILE POSTULUI
Crt.
1. IDENTIFICAREA ŞI DENUMIREA POSTULUI
DENUMIREA POSTULUI Educatoare in cadrul Centrului de Resurse si Sprijin in
Educatie (CRSE)
2. INTEGRARE ÎN STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
RELAŢII
Ierarhice - se subordoneaza: coordonatorului de proiect al FCN,
directorului economic al FCN, Primarului
- are in subordine: -
Funcţionale colaborează cu familiile beneficiare ale centrului, cu
reprezentanti ai partenerilor si alti factori de interes, in
vederea asigurarii indeplinirii obiectivelor proiectului.
De colaborare Cu profesionistii din FCN, cu toti membrii echipei
locale de implementare a proiectului, cu directorul
institutiei unde este infiintat CRSE, cu Inspectoratul
Scolar Judetean
De reprezentare reprezintă interesele beneficiarilor proiectului în relatia
cu Primaria, cu ISJ in limita competentelor acordate
3. CONDIŢII NECESARE OCUPĂRII POSTULUI
Pregătirea de bază Studii medii sau superioare

Pregătirea de specialitate Cursuri de specializare in domeniul asistentei grupurilor
vulnerabile, educatiei parintilor
Experienţa Minimum 2 ani, experienta in proiecte similare este un

avantaj
Limbi străine Nu
Abilităţi în utilizarea calculatoarelor Cunoştinţe operare PC sunt un avantaj

Autorizări speciale necesare Activitate desfasurata in gradinita din localitate
ocupării postului
Cunoştinţe / abilităţile speciale Calitati personale:
 motivare, autoritate, dinamism, capacitate de
organizare, gandire analitica si sintetica;
 flexibilitate, calm, receptivitate, seriozitate si
perseverenta;
 rezistenta la stress si oboseala, spirit de
observatie, capacitate de comunicare si
dezvoltare de relatii personale;
 abilitatea de a desfasura o lectie / un proiect de
activitate educationala;
 abilitatea de a alege si de a folosi strategii de
invatare diferite si eficiente;

 abilitati pedagogice;
 sa iubeasca copiii;
 cinste, fermitate, un comportament flexibil,
demnitate;
 discernamant si obiectivitate in evaluarea
copiilor si a colegilor;
 tact pedagogic;
 motivatia pozitiva in ceea ce priveste;
autoperfectionarea profesionala
 capacitatea de a-si adapta limbajul profesional la
nivelul de intelegere al copilului prescolar
Alte cunostinte si abilitati necesare:
 cunostinte generale privind psiho-pedagogia
copilului prescolar;;
 cunostinte generale de psihologie a invatarii si a
predarii cunostintelor;
 cunostinte generale de psihologie sociala;
 sa cunoasca specificul structurii si functionarii
grupurilor de prescolari (diferentiate pe diferite
varste);
 Cunoasterea rolului echipei de educare din

perspectiva eficientei activitatilor educationale
desfasurate cu copiii.
4. LIMITE DE AUTORITATE
5. PROGRAM DE LUCRU
Program de lucru Norma intreaga 160 ore-luna sau cel putin 1-2 norma 80 ore-
luna
Deplasări în afara organizatiei Ocazional – participare la seminarii, cursuri etc
(frecvente/ocazionale)
6. MENŢIUNI SPECIALE
Restricţii relative la vârsta; Nu sunt impuse restrictii
starea de sănătate
7. ATRIBUŢIILE ŞI SARCINILE POSTULUI
- Identifica si selectioneaza, impreuna cu asistentul social, coordonator de proiect, copii
care raspund criteriilor de selectie ale proiectului si pot fi integrati in proiect;
- Tine o evidenta zilnica a frecventei si a activitatilor desfasurate de copii;
- Elaboreaza, completeaza si tine la zi, impreuna cu asistentul social, dosarele copiilor
inclusi in proiect;
- Evalueaza in colaborare cu psihologul, nivelul initial de dezvoltare psiho-fizica a
copiilor inscrisi in proiect;
- Stabileste impreuna cu psihologul si asistentul social obiective individualizate pentru
copii inscrisi in proiect si aplica metode si mijloace didactice adecvate pentru realizarea
lor;
- Educatoarea este responsabilă pentru activitatea şi progresul fiecărui copil inclus în
proiect.

- Elaboreaza si completeaza in colaborare cu psihologul si asistentul social, fisa
individualizata si „dosarul” fiecarui copil cuprins in proiect;
- Observa permanent comportamentul, atitudinile si nevoile copiilor si face sugestii
asistentului social si coordonatorului de proiect privind asistenta si spijinul necesar
familiilor copiilor asistati.
- Raporteaza lunar/trimestrial si de cate ori se solicita coordonatorului de proiect /
presedintei fundatiei sau altor persoane din FCN situatia cu privire la progresul copiilor
cuprinsi in proiect;
- Participa la intocmirea periodica a rapoartelor
- Mentine un contact permanent cu parintii, ii informeaza cu privire la performantele
copiilor si le acorda, la cerere, consiliere individuala in domeniul educatiei si dezvoltarii
psiho-sociale a copiilor;
- Elaboreaza, in colaborare cu asistentul social si psihologul, obiectivele, temele si datele
calendaristice ale intalnirilor cu parintii pana la sfarsitul anului scolar actual;
- Selecteaza, in colaborare cu asistentul social si psihologul continuturile si materialele
pentru activitatile cu parintii;
- Furnizeaza asistentului social toate informatiile necesare pentru completarea fisei de
asistenta sociala a familiei;
- Organizeaza, impreuna cu asistentul social evenimente sociale si culturale cu copiii,
familiile si membrii comunitatii locale.
- Participa la toate intalnirile echipei de implementare a proiectului si la stagiile de
formare organizate in cadrul proiectului;
- Mentine legatura cu educatoarele din alte gradinite in limita atributiilor / inspectoarea
pentru invatamantul prescolar din cadrul ISJ;
- Respectă programul de lucru, răspunde cerinţelor unui program flexibil de lucru;
- Respectă normele de securitate a muncii, normele PSI şi prevederile legale referitoare la
secretul de serviciu;
- Respecta prevederile documentelor SMC implementat in fundatie;
- Urmareste respectarea normelor de igiena la locul de munca impuse de legislatia in
vigoare si de conducerea organizatiei.
Activităţi cu părinţii
- Menţine un contact permanent cu părinţii, îi informează cu privire la performanţele
copiilor şi le acordă, la cerere, consiliere individuală în domeniul educaţiei şi dezvoltării
psiho-sociale a copiilor..
- Elaborează, în colaborare cu asistentul social şi psihologul, obiectivele, temele şi datele
calendaristice ale întâlnirilor cu părinţii până la sfârşitul anului şcolar, pe fiecare an
scolar pana la finele proiectului.
- Sustine, in echipa cu invatatoarea din proiect, cel putin doua serii de cursuri de educatie
parentala conform pregatirii in cadrul seminariilor asigurate de FCN in cursul
proiectului. (minim 25 de parinti pe an scolar)
- Selectează, în colaborare cu asistentul social şi psihologul conţinuturile şi materialele
pentru activităţile cu părinţii.
-
Titular post: Nume si prenume__________Semnatura_______________________

Localitatea_____________________________Judetul_____________
Avizat : Coordonator proiect____________

Anexa numărul 15: Fişa postului învăţătoarei
Nr.
Crt.
DENUMIREA POSTULUI Invatatoare in cadrul Centrului de Resurse si Sprijin in
Educatie (CRSE)
RELAŢII
Ierarhice - se subordoneaza: coordonatorului de proiect al FCN,
directorului economic al FCN, Primarului
De colaborare Cu profesionistii din FCN, cu toti membrii echipei locale de
implementare a proiectului, cu directorul institutiei unde este
infiintat CRSE, cu Inspectoratul Scolar Judetean
De reprezentare reprezintă interesele beneficiarilor proiectului în relatia cu
Primaria, cu ISJ in limita competentelor acordate
Pregătirea de bază Studii medii sau superioare
Experienţa Norma intreaga 160 ore-luna sau cel putin 1-2 norma 80 ore-
luna
Limbi străine Nu

Autorizări speciale necesare Activitate desfasurata in gradinita din localitate
ocupării postului
perseverenta;
 rezistenta la stress si oboseala, spirit de observatie,
capacitate de comunicare si dezvoltare de relatii
personale;
 abilitatea de a desfasura o lectie / un proiect de
activitate educationala;
 abilitatea de a alege si de a folosi strategii de invatare
diferite si eficiente;
 abilitati pedagogice;
 sa iubeasca copiii;
 cinste, fermitate, un comportament flexibil,
demnitate;
 discernamant si obiectivitate in evaluarea copiilor si
a colegilor;
 tact pedagogic;

 motivatia pozitiva in ceea ce priveste;
autoperfectionarea profesionala
 capacitatea de a-si adapta limbajul profesional la
nivelul de intelegere al copilului prescolar
 cunostinte generale privind psiho-pedagogia
copilului prescolar;;
 cunostinte generale de psihologie a invatarii si a
predarii cunostintelor;
 cunostinte generale de psihologie sociala;
 sa cunoasca specificul structurii si functionarii
grupurilor de prescolari (diferentiate pe diferite
varste);
 Cunoasterea rolului echipei de educare din
perspectiva eficientei activitatilor educationale
desfasurate cu copiii.
5. PROGRAM DE LUCRU
Program de lucru 2 ore pe zi, respectiv 10 ore/ saptamana si total 40 ore pe luna
Deplasări în afara organizatiei Ocazional – participare la seminarii, cursuri etc
(frecvente/ocazionale)
Activităţi referitoare la copii:
 Identifică şi selecţionează, împreună cu asistentul social al primăriei, şi coordonatorul local, copiii
şcolari mici care răspund criteriilor de selecţie ale proiectului şi pot fi integraţi în proiect.
 Ţine evidenţa activităţilor desfăşurate cu copii si completeaza formularul de prezenta
 Elaborează, completează şi ţine la zi, împreună cu asistentul social, dosarele copiilor incluşi în
proiect (integraţi în grădiniţă)
 Invatatoarea este responsabilă pentru activitatea şi progresul fiecărui copil inclus în proiect.
 Evaluează, în colaborare cu psihologul, nivelul iniţial de dezvoltare psiho-fizică a copiilor înscrişi în
proiect.
 Evaluează, împreună cu psihologul, nivelul psiho-fizic al copilului la sfârşitul proiectului;
 Stabileşte, în colaborare cu psihologul şi asistentul social obiective individualizate pentru copiii
înscrişi în proiect şi aplică metode şi mijloace didactice adecvate pentru realizarea lor.
 Asigura asistenta pentru efectuarea temelor de catre copiii beneficiari (meditatii) si poate face cu
acestia si alte activitati educationale prebazute in programa scolara.
 Elaborează şi completează în colaborare cu psihologul şi asistentul social, fişa individuală şi “
dosarul” fiecărui copil cuprins în proiect.
 Observă permanent comportamentul, atitudinile şi nevoile copiilor şi face sugestii asistentului social
şi coordonatorului local de proiect privind asistenţa şi sprijinul necesar familiilor copiilor asistaţi.
Raportează lunar, la persoana responsabila cu comunicarea si raportarea catre FCN datele solicitate
(prezenta copiilor pe tipuri de activitati si celelate documente necesare, conform Manualului
Operational al Proiectului)
 Organizeaza, impreuna cu asistentul social evenimente sociale si culturale cu copiii, familiile si
membrii comunitatii locale.
 Participa la toate intalnirile echipei de implementare a proiectului si la stagiile de formare organizate

in cadrul proiectului;
 Mentine legatura cu cadrele didactice din scoala si alte scoli in limita atributiilor / inspectoarea
pentru invatamantul primar din cadrul ISJ;
 Respectă programul de lucru, răspunde cerinţelor unui program flexibil de lucru;
 Respectă normele de securitate a muncii, normele PSI şi prevederile legale referitoare la secretul de
serviciu;
 Respecta prevederile documentelor SMC implementat in fundatie;
 Urmareste respectarea normelor de igiena la locul de munca impuse de legislatia in vigoare si de
conducerea organizatiei.
 Raporteaza lunar/trimestrial si de cate ori se solicita coordonatorului de proiect / presedintei
fundatiei sau altor persoane din FCN situatia cu privire la progresul copiilor cuprinsi in proiect;
 Participa la intocmirea periodica a rapoartelor
Activităţi cu părinţii
 Menţine un contact permanent cu părinţii, îi informează cu privire la performanţele copiilor şi le

acordă, la cerere, consiliere individuală în domeniul educaţiei şi dezvoltării psiho-sociale a copiilor..
 Elaborează, în colaborare cu asistentul social şi psihologul, obiectivele, temele şi datele
calendaristice ale întâlnirilor cu părinţii până la sfârşitul anului şcolar, pe fiecare an scolar pana la
finele proiectului.
 Sustine, in colaborare cu educatoarea din proiect, cel putin doua serii de cursuri de educatie
parentala conform pregatirii in cadrul seminariilor asigurate de FCN in cursul proiectului. (minim 25
de parinti pe an scolar)
 Selectează, în colaborare cu asistentul social şi psihologul conţinuturile şi materialele pentru
activităţile cu părinţii
Titular post: Nume si prenume____________________Semnatura_________________
Localitatea_____________________________Judetul__________________
Avizat : Coordonator proiect __________

Anexa numărul 16: Fişa postului Asistentului social
Nr.
Crt.
DENUMIREA POSTULUI Asistent social
RELAŢII
Ierarhice - se subordoneaza: Coordonator proiect
De colaborare Cu toate compartimentele organizatiei
De reprezentare reprezintă interesele beneficiarilor fata de autoritatile locale –
Primarie, ISJ, DJASPC, in limita competenţei acordate
Pregătirea de bază studii superioare (Asistenta sociala) sau asimilate
Experienţa minimum 1 an de experienta
Limbi străine

Autorizări speciale necesare Nu sunt necesare; membru in Colegiul Asistentilor Sociali
ocupării postului este un vanataj
perseverenta;
personale;

 sa cunoasca starea actuala a sistemului de asistenta si
protectie sociala din Romania si sa posede o imagine
cat mai completa despre procesul general de reforma
a acestuia;
 sa cunoasca legislatia referitoare la ajutoare si sprijin
acordat familiilor in dificultate
5. PROGRAM DE LUCRU
luna
Deplasări în afara organizatiei Frecvente – vizite la domiciliul familiilor si acompanierea
(frecvente/ocazionale) acestora
Ocazional – participare la seminarii, cursuri etc

- Colectează datele privind situaţia ecomonico-socială a familiilor care au copii in situatii de
risc.
- Efectuează vizitele în familiile copiilor, realizează anchetele sociale, completează fişele de
asistenţă socială a familiilor cu datele culese şi face recomandări privind sprijinul necesar
acestor familii.
- Informează familiile cu privire la documentele necesare încrierii copiilor în grădiniţă/scoala
şi le acordă sprijin în procurarea lor.
- Completează fişele de asistentă socială a familiilor, întocmeşte dosarele de asistenţă socială
a copiilor şi familiilor şi actualizează lunar datele privind situaţia economico-socială a
familiilor.
- Intocmeste planul personalizat de interventie pentru fiecare familie asistata
- Menţine un contact permanent cu familiile, le acordă informaţiile necesare şi sprijin în
rezolvarea problemelor curente de asistenţă socială.
- Stabileşte, în colaborare cu psihologul obiectivele educaţiei părinţilor.
- Elaborează, în colaborare cu psihologul, tematica pentru acitivităţile cu părinţii.
- Elaborează planurile de consiliere individuală şi de grup a părinţilor.
- Contribuie le elaborarea programului de întâlniri lunare cu părinţii.

- Efectuează lunar vizite la domiciliul familiilor, observă caracteristicile mediului familial,
comportamentul, atitudinile şi nevoile părinţilor şi copiilor, face sugestii coordonatorului de
proiect privind informaţiile, conţinutul educaţional şi sprijinul necesar părinţilor şi copiilor
asistaţi şi actualizează permanent datele din dosarul de asistenţă socială a familiei..
- Evaluează lunar progresul familiilor cuprinse în proiect şi elaboreaza raportul lunar pe care
il inanteaza coordonatorului de proiect.
- Participă, în echipă la monitorizare şi evaluare a progresului familiei la elaborarea
recomandărilor privind activitatăţile cu părinţii în centrul de informare şi consiliere
- Se preocupa de asigurarea unui ridicat standard de calitate al activitatilor si evenimentelor
programate
- Respecta normele de protecţia muncii, normele PSI şi Regulamentul de ordine interioară;
- Respectă regulile de ordine interioară şi disciplina muncii în societate;
- Respecta Codul Etic si Carta drepturilor beneficiarilor Fundatiei Copiii Nostri
- Promovează o atitudine colegială faţă de salariaţii fundatiei şi relaţii principiale şi cordiale
de colaborare cu terţii;
- Respectă programul de lucru, răspunde cerinţelor unui program flexibil de lucru;
- Respectă normele de securitate a muncii, normele PSI şi prevederile legale referitoare la
secretul de serviciu;
- Respecta prevederile documentelor SMC implementat in fundatie;
- Urmareste respectarea normelor de igiena la locul de munca impuse de legislatia in vigoare
si de conducerea organizatiei;
- Asigură îndeplinirea oricăror sarcini considerate oportune de către conducerea organizatiei;
- Răspunde disciplinar, material şi penal după caz de neîndeplinirea atribuţiilor ce-i revin.
Titular post: Nume si prenume____________________Semnatura_______

Localitatea_____________________________Judetul___________________________
Avizat : Coordonator de proiect_________________________

Anexa numărul 17: Fişa postului – Psiholog
Care lucreaza in proiectul “Centre de Resurse si Sprijin in Educatie
(CRSE)”
Nr. CARACTERISTICILE POSTULUI
Crt.
DENUMIREA POSTULUI Psiholog
RELAŢII
Ierarhice - se subordoneaza: Coordonator proiect
Funcţionale - colaborează cu familiile beneficiare ale centrului, cu
De colaborare - cu asistentul social , educatoarele si invatatoarele din
CRSE si din cadrul Fundatiei si ceilalti membrii ai echipei.
De reprezentare reprezintă interesele beneficiarilor în relatia cu Primaria,
Directia Judeteana de Protectie a Copilului, Inspectoratul
Scolar judetean, CJRAE si alte institutii, in limita
competenţei acordate
Pregătirea de bază studii superioare
Pregătirea de specialitate
Experienţa Este un avantaj experienta in lucrul cu familiile
Limbi străine -
Abilităţi în utilizarea calculatoarelor Cunoştinţe operare PC
Autorizări speciale necesare Este un avantaj recunoasterea de catre Consiliul Psihologilor
ocupării postului
 motivare, empatie, autoritate, dinamism, capacitate
de organizare, gandire analitica si sintetica;
entuziasm si seriozitate
 abilitati de consiliere;
 respecta confidentialitatea atat fata de clienti cat si
fata de terti
 respecta Fundatia Copiii Nostri si nu foloseste relatia
in scopuri personale
 pastreaza secretul profesional referitor la proiectele
Fundatiei
personale;
 sa cunoasca starea actuala a sistemului de asistenta si
protectie sociala din Romania si sa posede o imagine
cat mai completa despre procesul general de reforma
a acestuia;

5. PROGRAM DE LUCRU
luna
Deplasări: daca nu lucreaza in Se va deplasa cel putin o data pe saptamana la CRSE si va
localitatea unde este situat CRSE se va organiza grupuri psihoeducationale cu copiii si parintii
deplasa frecvent copiilor beneficiari
Ocazional – participare la seminarii, cursuri etc
- Participa, alaturi de ceilalti membri ai echipei multidisciplinare la selectia beneficiarilor proiectului

pe baza evaluarii initiale
- Este responsabil pentru evaluarea psihologică initiala si periodica ( trimestrială) a copiilor si
familiilor cuprinşi în proiect,
- Intocmeste rapoartele şi informarea permanentă a echipei manageriale cu privire la progresul
copiilor şi părinţilor.
- Participa la elaborarea fisei (dosarului) familiei
- Participa la elaborarea planului de interventie personalizat
- Acordă părinţilor si copiilor beneficiari ai proiectului consiliere individuală pentru solutionarea unor
probleme precum si referitor la dezvoltarea psiho-sociale a copiilor.
- Stabileşte, în colaborare cu educatoarea şi asistentul social obiective individualizate pentru copiii
înscrişi în proiect şi recomandă metode şi mijloace didactice adecvate pentru realizarea lor.
- Recomandă metode individuale de lucru cu copiii care au nevoie de o atenţie deosebită şi contribuie
la elaborarea instrumentelor de monitorizare şi evaluare a performanţelor copiilor.
- Observă lunar comportamentul atitudinile şi nevoile copiilor şi face sugestii asistentului social,
educatoarei şi coordonatorului local de proiect privind asistenţa şi sprijinul necesar copiilor şi
părinţilor copiilor asistaţi.
- Participa la elaborarea şi completarea, în colaborare cu educatoarea/invatatoarea şi asistentul social,
fişa individuală şi “ dosarul” fiecărei familii cuprinse in proiect.
- Prezinta cazurile si solutiile sugerate echipei de lucru
- Tine legatura permanenta cu ceilalti membri ai echipei
- Va participa lunar sau de cate ori va fi nevoie la sedintele echipei de lucru si va participa la
elaborarea rapoartelor periodice, impreuna cu restul echipei.
- Va semnala echipei probleme speciale legate de situatii deosebite ale familiilor care necesita o
interventie complexa
- Participa la toate activitatile proiectului care intra in competenta sa, inclusiv lectii pentru parinti,
elaborarea de materiale informative pentru parinti, pregatire de seminarii, etc
- Va semnala coordonatorului de proiect orice problema survenita in colaborare
- Elaborează obiectivele pentru activitatea cu părinţii;
- Elaborează, în colaborare cu asistentul social şi educatoarea/invatatoarea, tematica pentru activităţile
cu părinţii;
- Tine o evidenta lunară a activităţilor cu copii şi părinţii şi contribuie la elaborarea rapoartelor
intermediare şi a raportului final.
- Participă la întâlnirile echipei de implementare a proiectului şi la stagiile de formare organizate în
cadrul proiectului;
- Contribuie la organizarea evenimentelor sociale şi culturale cu copiii, familiile şi membrii
comunităţii locale.
Titular post: Nume si prenume________________Semnatura_____________________
Localitatea_______________Judetul______________ Avizat : Coordonator de proiect__________

Anexa numărul 18: Fişa postului pentru Coordonatorul proiectului
“Centre de Resurse si Sprijin in Educatie (CRSE)”
Nr. CARACTERISTICILE POSTULUI
Crt.
DENUMIREA POSTULUI Coordonator
RELAŢII
Ierarhice - Ţine legătura permanentă cu forurile superioare (în
cazul în care Centrul de Resurse este subordonat unei
alte instituţii de stat sau private), cu coordonatorul
general al proiectului, căruia îi prezintă rapoartele
periodice şi de la care solicită aprobare pentru orice
modificare a strategiei locale a proiectului.
Funcţionale - Menţine legătura permanentă şi colaborează cu
autorităţile locale şi celelalte instituţii al căror obiect de
activitate vizează protecţia şi educaţia copilului,
protecţia socială a membrilor comunităţii, care
desfăşoară activităţi culturale sau orice alte activităţi
care pot constitui resurse pentru beneficiarii centrului.
De colaborare - Stabileşte un circuit informaţional fluent şi corect atât
în interiorul proiectului, cu echipa de lucru, cât şi în
exterior, cu actorii principali parteneri în proiect
De reprezentare - Colaborează cu autorităţile locale şi comunitatea în
stabilirea strategiei de funcţionare a Centrului pe plan
local şi o adaptează periodic la condiţiile noi apărute
(primării, ISJ, DJPC, etc).
Pregătirea de bază - Studii universitare (diploma)
Pregătirea de specialitate - Studii de management
Experienţa - Experienta de cel putin 3 ani în functie de conducere
Limbi străine - Cel putin o limba straina de circulatie internationala,
cunostrea a doua limbi straine este un atu important.
Abilităţi în utilizarea calculatoarelor Cunoştinţe operare PC
Autorizări speciale necesare
ocupării postului
 Capacitate de a delega sarcini
 Punctualitate
 Corectitudine
 Capacitate de efort intelectual sustinut
 Rezistenta la stress
 Empatie, carisma si condescendenta fata de
colegii din echipa
 Abilităţi de comunicare

 Capacitate de a conduce, de a lua decizii şi de a-
şi asuma responsabilităţi
 Capacitate şi experienţă de lucru în echipă
 Flexibilitate în gândire şi acţiune
 Experienţă profesională şi de activitate în
domeniul social şi comunitar
 Capacitatea de a avea o imagine generala şi
globală asupra problemelor sociale
 Cunoaşterea legislaţiei şi politicii sociale la nivel
naţional şi local
 Adaptabilitate rapidă la schimbarea de condiţii
 Spirit de iniţiativă
 Hotarare în deciziile luate si în activitate
 Capacitate de distribuire a efortului, atentie
distributiva.
5. PROGRAM DE LUCRU
luna
Deplasări: daca nu lucreaza in Visite de monitorizare, participare la întruniri, conferinţe,
localitatea unde este situat CRSE se va activităţi de reprezemtare
deplasa frecvent
- Cunoaşte proiectul, obiectivele, activităţile, rezultatele scontate, metodologia, indicatorii ce
trebuie urmăriţi şi instrumentele de monitorizare, evaluare şi raportare.
- Răspunde de buna funcţionare a Centrului la parametrii proiectaţi.
- Este responsabil de buna desfăşurare a proiectului/Centrului în judeţul/localitatea respectivă,
urmărind scopul, obiectivele şi sarcinile acestuia.
- Urmăreşte obţinerea rezultatelor scontate pe plan local
- Utilizează în modul cel mai eficient resursele locale ale proiectului (umane, financiare,
materiale)
- Stabileşte responsabilităţile fiecărui membru al echipei locale şi urmăreşte modul în care
acesta îşi îndeplineşte sarcinile în cadrul proiectului
- La începutul proiectului asigură formarea membrilor echipei interdisciplinare locale referitor
la proiect prin organizarea unui atelier de lucru.
- Informează toţi membrii echipei locale în legătură cu rezultatele proiectului sau modificările
acestuia.
- Efectuează cel puţin lunar vizite în teren în fiecare localitate unde se desfăşoară proiectul.
- Acordă asistenţă tehnică pe tot parcursul proiectului, lucrează direct cu echipa locală şi se
implică în rezolvarea dificultăţilor
- Verifică şi asigură respectarea planului calendaristic al proiecului
- Organizează sistemul de monitorizare şi raportare intern
- Ţine şedinţe de lucru lunar sau de câte ori este nevoie cu toată echipa interdisciplinară a

Centrului şi evaluează rezultatele fiecarui membru al echipei.
- Realizează monitorizarea şi evaluarea proiectului pe baza indicatorilor stabiliţi, culege datele
din teren de la membrii echipei cărora le solicită rapoartele lunare, sintetizează rapoartele
primite şi raportează la datele stabilite coordonatorului de proiect de la Fundatia Copiii Nostri.
- Răspunde şi participă la toate acţiunile publice pe plan local, punând în evidenţă faptul că
proiectul este finanţat de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007
– 2013 şi că este derulat de Fundaţia Copiii Noştri in parteneriat cu Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului și Sportului, Asociaţia Comunelor din România și organizația
“Paideia” din Bulgaria.
- Prezintă clar scopul, obiectivele şi rezultatele proiectului.
Titular post: Nume si prenume________________Semnatura_____________________

Localitatea_______________Judetul______________ Avizat : Coordonator de proiect__________

Anexa numărul 19: Raport privind deplasarea în teren
GRADINITA : ………...LOCALITATEA : …………………….JUDETUL : …………………
RAPORT PRIVIND DEPLASAREA ÎN TEREN
Proiectul …………………………………………………………………………………………………….…
Persoana care se deplasează……………………………………………………………………………….…
Funcţia în proiect …………………………………………………………………….
Localitatea…………………………………………………………………………..…
Perioada deplasării:
Scopul deplasării……………………………………………………………………….
1) ………………………………………………………………………………………
2) ………………………………………………………………………………………
3) ………………………………………………………………………………………
Instituţii vizitate:
1) ………………………………………………………………………………………
2) ………………………………………………………………………………………
3) ………………………………………………………………………………………
Activităţi desfăşurate:
1) ………………………………………………………………………………………
2) ………………………………………………………………………………………
3) ………………………………………………………………………………………
4) ………………………………………………………………………………………
5) ………………………………………………………………………………………
6) ………………………………………………………………………………………
Persoane întâlnite
1) …………………………..Funcţia……………………….Instituţia………………
Rezultatele deplasării:
1) ………………………………………………………………………………………
2) ………………………………………………………………………………………
3) ………………………………………………………………………………………
4) ………………………………………………………………………………………
5) ………………………………………………………………………………………
6) ………………………………………………………………………………………
Data ………………… Semnătura…………………..
Supervizat de ………………………………………….
Data……………………Semnătura………………….

IX. Bibliografie
Cohen, R., Cohler, B., Weissman, Parenthood, a Psychodynamic Perspective, New York, 1984
Dumitrana, M., Copilul, familia şi grădiniţa, Bucureşti:Compania, 2000
Dwivedi, Kedar Nath (editor), Enhancing Parenting Skills. A Guide Book for Professionals
Working with Parents, John Wiley & Sons, 1997
Hanrahan, M., Prinsen, B., Community Health, Community Care, Community Support, NIZW 1997
Iluţ, P. Familia -cunoaştere şi asistenţă.- Cluj-Napoca, 1995
Kantor, D., Lehr, W., Inside the Family, Jossey-Bass publishers, 1975
Samuels, B., Ahsan, N., Garcia, J., Know your community. A step by step Guide to Community
Needs and Resources Assessment, Family Resource Coalition of America, 1998
Sander, Fred M., Individual and Family Therapy: Toward an Integration, Jason Aronson, 1979
Smirnov, I. Marghescu, G. Stiluri de viaţă şi familia, coordonatori C.Zamfir, I. Rebedeu .-Bucureşti,

1994
Smith, C., Developing Parenting Programs, National Children's Bureau, 1997
Verza, E., Paun, E., Educatia integrata a copiilor cu handicap, UNICEF, 1998
Voinea, M. Familia şi evoluţia sa istorică.- Bucureşti, 1978.
Voinea, M. Sociologia familiei, Bucureşti, 1993
Vraşmaş, E., Intervenţia socio-educaţională ca sprijin pentru părinţi, Editura Aramis, Bucureşti, 2008
Vraşmaş, E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2004
Zamfir, E., Zamfir, C., Tiganii intre ignorare și ingrijorare, Editura Alternative, 1993
*** Centrele de Resurse pentru părinţi din învăţământul preşcolar,studiu de analiză elaborat de ISE cu
sprijinul UNICEF, Bucureşti 2004
*** Cunoştinţe, atitudini şi practice parentale în România, studiu elaborat de Fundaţia Copiii Noştri şi
Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step by Step, cu sprijinul UNICEF şi PETROM,
Bucureşti 2006
*** Situaţia actuală a învăţământului preşcolar din România, studiu de analiză elaborat de ISE cu
sprijinul UNICEF, Bucureşti, 2003
***The Independent Commission on Population and Quality of Life, Caring for the Future, Making
the Next Decades Provide a Life Worth Living, Oxford University Press, 1996
***ICSW; NIZW, Improving Access to Benefits and Services. What NGOs can do about it,
Utrecht, 1997.


Ghid de Functionare CRSE PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Functionare CRSE PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAŢIA COPIII NOŞTRI

CENTRE DE RESURSE ŞI SPRIJIN ÎN EDUCAŢIE

Fundaţia Copiii Noştri

II. PROIECTUL Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE) – o privire de ansamblu.... 6

III. Documente strategice cu rol determinant în organizarea şi funcţionarea CRSE ................. 8

IV. Centre de Resurse şi Informare în Comunitate – un exemplu de bună .............................. 14

V. Definirea, organizarea şi funcţionarea Centrelor de Resurse şi Sprijin în Educaţie ........... 18

VI. Personalul CRSE – roluri şi atribuţii.................................................................................. 30

VII. Monitorizarea şi evaluarea activităţii CRSE şi sugestii pentru asigurarea ....................... 34

VIII. LISTA ANEXE ............................................................................................................... 42

Anexa numarul 1: Glosar de termeni ..................................................................................... 43

IX. Bibliografie ........................................................................................................................ 79

Fundaţia Copiii Noştri

În România, deşi există un număr de legi şi reglementări pentru educaţia şi protecţia

2. Dreptul la viaţă, la supravieţuire şi la dezvoltare; slaba informare a părinţilor în

Fundaţia Copiii Noştri

Fundaţia Copiii Noştri

5. O rată crescută a abandonului şcolar în învăţământul primar (0,9% în anul şcolar

6. Rata procentuală a numărului de copii separaţi de familia lor (beneficiari ai unei

Fundaţia Copiii Noştri

Fundaţia Copiii Noştri, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Astfel, beneficiarii proiectului sunt:

În cadrul acestui proiect se prevede organizarea, în mediul rural, a 20 de Centre de Resurse şi

De asemenea, aproximativ 1000 de părinţi vor beneficia de existenţa unei resurse

Fundaţia Copiii Noştri

Fundaţia Copiii Noştri

Scopul, obiectivele şi activităţile proiectului “Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie”

Fundaţia Copiii Noştri

Fundaţia Copiii Noştri

 Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1989);

Fundaţia Copiii Noştri

Nr.crt. Documentul Prevederi direct legate de activitatea CRSE

 s-a identificat necesitatea creşterii

Fundaţia Copiii Noştri

Strategia subliniază rolul primordial al părinţilor şi

Educaţia timpurie reprezintă un domeniu-cheie în

Fundaţia Copiii Noştri

Domenii de interes direct legate de activitatea

1. responsabilizarea familiei pentru creşterea,

Fundaţia Copiii Noştri

Reforma sistemului de protecţie socială este axată pe înfiinţarea şi dezvoltarea diferitelor

De asemenea, integrarea socială nu este numai o situaţie, ea este un proces. În societatea

Excluziunea socială şi marginalizarea nu se referă numai la indivizi, ci şi la arii geografice,

Fundaţia Copiii Noştri

De asemenea, proiectul a promovat şi a realizat crearea unui parteneriat activ, bazat pe

Centrul de Resurse şi Informare în Comunitate (CRIC), ca soluţie propusă de Fundaţia Copiii

În acest sens, scopul, obiectivele, conţinutul activităţilor, metodele şi mijloacele specifice

Fundaţia Copiii Noştri

De aceea, este important să precizăm şi faptul că, înfiinţarea Centrului de Resurse şi

- stabilirea priorităţilor imediate ale comunităţii.

Totodată, în baza profilului comunităţii şi a identificării grupului ţintă, au fost demarate

Fundaţia Copiii Noştri

Ca atare, Centrele de Resurse şi Informare în Comunitate (CRIC) pot fi considerate un punct

Fundaţia Copiii Noştri

V.1. Organizarea Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie

Organizarea Centrului de Resurse şi Sprijin în Educaţie (CRSE) presupune parcurgerea unor

 Asigurarea unui spaţiu corespunzător din punct de vederea al capacităţii, condiţiilor de

Fundaţia Copiii Noştri

De asemenea, resursele existente au o importanţă decisivă în stabilirea obiectivelor deoarece

Alte obiective, la fel de importante, pot fi :

Fundaţia Copiii Noştri

A. Copilul aflat în situaţie de risc de abandon şcolar/neintegrare, care reflectă următoarele

B. Atitudinea greşită a părinţilor cu privire la creşterea copilului, care reflectă următoarele