Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bce c7
Bce c7
2009
(continuare)
Puntea Whatstone poate fi alimentata in curent continuu sau alternativ. Fiecare din variante prezinta
avantaje si dezavantaje.
Alimentarea cu curent continuu.
Avantaje:
- permite o echilibrare simpla, usoara, doar de tip rezistiv;
- permite masurarea marimilor dinamice cu frecvente oricat de mari.
Dezavantaje:
- influenta curentilor din lipiturile cablurilor de legatura;
- costul ridicat a unui generator de curent continuu cu tensiune stabila;
Alimentarea cu tensiune alternativa.
Dezavantaje:
- echilibrarea trebuie facuta atat rezistiv cat si capacitiv;
- frecventa semnalului masurat este limitata la 20% din frecventa tensiunii de alimentare;
Avantaje:
- constructia este mai ieftina;
- se elimina influentele curentilor din lipiturile conectorilor de legatura.
In CM se utilizeaza frecvent tensiometre cu frecventa de alimentare pentru punte
de 5 kHz, ceea ce permite masurarea marimilor dinamice cu frecvente de pana la 1000 Hz. Se utilizeaza
si frecvente de alimentare mult mai mari.
Puntea Whatstone
1
Pentru realizarea echilibrului se modifica controlat una din cele 4 rezistente sau se introduce intr-un nod
un reostat cu rezistenta variabila. Orice modificare suferita de una din cele 4 rezistente va afecta starea
de echilibru, astfel ca va aparea un curent I m �0 in diagonala de masurare. Situatia este similara in
cazul impedantelor. Calculele urmeaza acelasi traseu inlocuind rezistentele cu impedantele: Z=R+jL.
Z1Z 3 = Z 2 Z 4 . (produsul rezistentelor de pe laturile opuse sunt egale).
Metodele de masurare cu ajutorul acestei punti sunt:
- introducerea unui potentiometru intr-un nod, astfel incat sa putem masura pozitia
cursorului potentiometrului la echilibru. Se aplica mai des.
2
Pentru simplificarea calculelor putem presupune ca la echilibrul initial cursorul se gaseste in punctul a.
Conditia I - I m � R1 ( R3 + r ) = R2 R4 ;
R1 � R1 + DR1 ;(1) (se modifica pozitia cursorului pana cand vom avea
din nou echilibru).
Conditia II - I m = 0 ;
( R1 + DR1 )( R3 + r - x ) = ( R2 + x ) R4 ; (2)
R1 ( R2 + r ) - R1 x + DR1 �R3 + DR1 � r - DR1 x = R2 R4 + xR4 =>
R1 + R3 R + R3
DR1R3 + DR1R = x ( R1 + DR1 + R4 ) => x = DR1 ; DR1 1 .
R1 + DR1 + R4 R1 + R4
Pozitia cursorului poate fi determinata direct in unitati ale marimii de masurat dupa operatia de
etalonare. Se demonstreaza ca acelasi efect este si pentru cazul variatiei celorlalte rezistente din punte.
U m = I1R1 - I 2 R2 ;
1 1
I1 = U � ; I2 = U � ;
R1 + R4 R2 + R3
� R R2 �
Um = U � 1 - �;
�R1 + R4 R2 + R3 �
R1 � R1 + DR1 ;
U m � U m + DU m ;
3
� R + DR1 R2 �
U m + DU m = U � 1 - �=>
�R1 + DR1 + R4 R2 + R4 �
� R + DR1 R1 � �DR1 � R1 + DR1 � R4 - DR1 �
R1 �
Um = U � 1 - �= U � �=>
�R1 + DR1 + R4 R1 + R4 � � ( R1 + DR1 + R4 )( R1 + R4 ) �
DR1 � R4
DU m �U 2 ;
( R1 + R4 )
DU m = U ��k DR1 .
Variatia tensiunii masurate este proportionala cu variatia rezistentei R1 . Variatia tensiunii masurate
depinde de tensiunea de alimentare. Putem etalona aparatul de masura direct in unitati ale marimii de
masurat.
Rezistentele Rr1 si Rr2 de tip potentiometric, au rolul de a asigura egalitatea precisa a tensiunilor de
alimentare a celor 2 punti. Potentiometrul din nodul R1 a puntii I are rolul de a echilibra initial puntea.
'
Daca marimea de masurat actioneaza asupra rezistentei R1 din prima punte, pentru echilibrare,
''
rezistenta R1 se modifica controlat pana cand prin diagonala de masurare nu mai circula curent.
''
Cunoscand valoarea marimii care a produs variatia lui R1 se determina valoarea marimii care a produs
'
deformatia sau variatia rezistentei R1 .
4
Din analiza comportarii variatiei rezistentelor R1 , R2 , R3 , R4 , ale puntii se deduc 2 concluzii
importante:
- variatia rezistentelor in 2 brate opuse se aduna;
- variatia rezistentelor in 2 brate adiacente se scade.
Pentru cresterea sensibilitatii circuitului de masura, 2 variatii de acelasi fel ale
marimii de masurat se pozitioneaza in 2 brate opuse, dublandu-se sensibilitatea puntii.
Daca aceeasi marime produce efecte egale si de semne contrare in 2 traductoare, acestea se
monteaza in 2 brate adiacente dublandu-se sensibilitatea.
Montajele pot fi in sfert de punte (cu un singur element activ), in semipunte (cu 2 elemente active) si in
punte completa (cu 4 elemente active).
Tensiometrul care realizeaza alimentarea si masurarea, completeaza dupa caz puntea.
� �
1 DR � 1 �
DU m = � DR �.
4 R �1+ �
� 2R �
In acest caz variatia tensiunii masurate este un sfert din variatia rezistentei.
5
1 DR
DU m = U .
2 R
R1 si R4 au variatii de semne contrare. In cazul in care variatiile de rezistenta sunt de acelasi semn
rezistorii se monteaza in 2 brate opuse.
DR
DU m = U .
R