1.

Redresor bialternanta in punte

Nu luati in seama filtrul capacitiv:

Ne legam la 2. de el.

1. b) Functia circuitului e de a redresa forma de unda a tensiunii de intrare. Unda

colorata cu albastru e tensiuea de intrare, cea cu rosu e cea de iesire.
Pentru a obtine desenul de mai sus, conectati 2 fire la bornele + si - ale lui B de la
osciloscop. Dublu click apoi pe osciloscop.
1.c) Pentru ca circuitul sa functioneze in gol lasam bornele 1 si 4 neconectate (rezistenta
infinita) si le conectam la osciloscop. Tensiunea de iesire va fi astfel mereu aproximativ
egala cu cea de intrare.

1. d)
La trecerea prin 0 intram in alternanta negativa. Tensiunea de iesire (cea cu rosu) va fi o
tensiune tot sinusoidala, periodica, dar pozitiva

2. Redresor bialternanta cu filtru capacitiv

Desenul e tot cel de la 1., doar ca acum vom conecta unul dintre cele 2 condensatoare.
(comutam switch-ul J2 pe pozitia inchis).
2.b) Se rezolva exact la fel ca si 1. b) (conectati 2 fire la bornele + si - B ale osciloscopului).
Functia redresorului e cea de la 1 b)

2.c)Functia filtrului e cea de a reduce variatiile tensiunii de iesire, obtinandu-se o tensiune

aproape constanta.

2 d) Functia se realizeaza cu atat mai bine cu cat capacitatea condensatorului si rezistenta

de sarcina sunt mai mari.
Pentru a demonstra, lasati switchul J3 pe pozitia aceea si comutati switchul J4 pe cealalta
pozitie (cu rezistenta de 10kohm). Puteti comuta apoi switchul J3 pe cealalta pozitie,
demonstrand o eficienta mai proasta a filtrului (se trece la condensatorul cu capacitatea mai
mica)
3. Stabilizator de tensiune cu o dioda Zener

3. b) Stabilizatorul de tensiune ofera la iesire o tensiune aproape continua. Tensiunea de

intrare e cea furnizata de generatorul de tensiune continua V1(in cazul nostru, 15V). Cea de
iesire e indicata pe multimetru, dand dublu-click pe el in timpul executiei circuitului.

3.c) Tensiunea minima ar trebui, in mod normal, sa fie dictata de tensiunea de stabilizare a
diodei zener ( daca tensiunea de alimentare e prea mica, dioda e blocata, iar functia
circuitului nu va fi indeplinita).
Tensiunea maxima de alimentare trebuie aleasa in functie de curentul Iz care parcurge
dioda (conditia: I​z​ < I​zm​) Altfel, dioda ar putea fi distrusa.
3.d)
Rezistenta minima are formula: U​0​/ I​0 max.
Rezistenta maxima are formula: U​0​/ I​0 min.
4 si 5 se vor rezolva aproximativ la fel.
Acelasi lucu pentru 6 si 7.

6. Comparator inversor cu histerezis.

E foarte important ca switchurile J2 si J1 sa fie pe pozitiile din desen. Altfel, se obtine

comparatorul neinversor cu histerezis de la 7.

6. b) Comparatorul compară 2 tensiuni , aplicate la intrările lui, oferind la ieşire un nivel de

tensiune dependent de semnul diferenţei dintre cele 2 tensiuni de intrare.
O intrare (inversoare) a AO este utilizată pentru aplicarea tensiunii de intrare , cealaltă
intrare (neinversoare) fiind menţinută la un potenţial constant.
Iesirea comparatorului va fi fie in stare High (U​0h​), fie in stare Low (U​0l​).

6.c)
Pentru a vedea caracteristica statica de transfer, se selecteaza B/A de jos, din fereastra
osciloscopului
7. Circuitul e acelasi, doar ca switch-urile J1 si J2 for fi pe urmatoarele pozitii:

7. b)
Comparatorul compară 2 tensiuni , aplicate la intrările lui, oferind la ieşire un nivel de
tensiune dependent de semnul diferenţei dintre cele 2 tensiuni de intrare.
O intrare (neinversoare) a AO este utilizată pentru aplicarea tensiunii de intrare , cealaltă
intrare (inversoare) fiind menţinută la un potenţial constant.
Exact ca la 6 b), doar ca functia va fi astfel:

7.c) Caracteristica statica de transfer se obtine exact ca la 6.c)

4. Amplificatorul inversor

4. b)
Amplificatorul inversor ofera la iesire o tensiune amplificata, cu aceeasi forma de unda.
Tensiunea de intrare e cea rosie, cea de iesire e cea portocalie.

4.c ) Din cate stiu, frecventa trebuie sa fie din banda de frecvente de trecere. Nu sunt sigur.

4.d) Jucati-va cu amplitudinea tensiunii de intrare.

Dubli click pe generatorul de functie:

Schimbati valoarea amplitudinii:

Cu cat creste mai mult amplitudinea, cu imaginea din osciloscopul va incepe sa arate asa:

Cu cat amplitudinea creste si mai mult, cu atat linia rosie o va depasi ca amplitudine pe cea
galbena.

5. Toti pasii sunt exact la fel, trebuie doar sa fie comutate switchurile J1 si J2.