Academia de Stutii Economice din București

Facultatea de Administrație și Management Public

Organizarea spațiului
turistic în județul Brașov

Neagu Denis
Prisacaru Raffaela Ana Maria
Spinenco Alexandra Maria
Anul I, Grupa 206
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Cuprins:

Capitolul 1: Analiza si evaluarea potentialului turistic. ................................................. pg. 3

1.1 Potentialul turistic natural. ....................................................................................... pg. 3

1.1.1Relief si formatiunii geologice....................................................................pg. 3
1.1.2 Hidrografie. ............................................................................................... pg. 5
1.1.3 Biodiversitate. ............................................................................................ pg. 5
1.2 Potentialul turistic antropic. ..................................................................................... pg. 7
1.2.1Vestigii arheologice si monumente istorice. .............................................. pg.7
1.2.2 Obiective arheologice si artistice. .............................................................. pg. 10
1.2.3 Obiective etnofolclorice. ........................................................................... pg. 10

Capitolul 2: Organizarea si amenajarea spatilui turistic................................................. pg. 10

2.1 Identificarea criteriilor pentru organizarea spatiului turistic. ....................... pg. 11
2.2 Structuri de primire cu functiuni de cazare turistica. ................................... pg. 11

Capitolul 3: Fundamentarea amenajarii/ semiamenajarii unui obiectiv turistic. ............ pg. 15

3.1 Activitatea turistica ....................................................................................... pg. 15
3.2 Impact ecologic ............................................................................................ pg. 17

Bibliografie. .................................................................................................................... pg. 19

Harta turistica a judetului. .............................................................................................. pg. 20
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Capitolul 1: Analiza si evaluarea potentialului turistic.

1.1Potentialul turistic natural.

Zona turistica a judetului Braşov este situata in sud-est-ul Transilvaniei, pe cursul mijlociu al
Oltului, în interiorul arcului carpatic și ocupă din punct de vedere fizico-geografic cea mai
mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş. Peisajul este absolut spectaculos cu numeroase
culmi împadurite care împanzesc acest ținut, cu obiective turistice deosebite, cum ar fi:
biserica Neagra, castelul Bran, piața Sfatului.

1.1.1Relief si formatiunii geologice.

Suprafaţa judeţului Braşov se suprapune pe două mari unităţi: Carpaţii şi Podişul

Transilvaniei. Relieful este variat si se disting trei trepte majore:
 treapta munţilor înalţi, cu poziţie periferică, ce trece de 1.700m altitudine înregistrată
în Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) şi Ciucaş
 treapta munţilor scunzi, între 800 şi 1.700 m, formată în principal de “clăbucetele”
Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei şi Perşani; tot în această grupă se mai încadrează
munţii Tâmpa, Poiana Braşovului
 treapta depresiunilor şi a dealurilor de podiş, situate între 450 şi 700m altitudine;
Câmpiile apar desfăşurate în depresiuni intramontane şi submontane interne. În
configuraţia generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile
depresionare Zărneşti – Tohan, Vlădeni şi Culoarul Măieruş, apoi Câmpia
Făgăraşului; la această treaptă se adaugă Depresiunile Braşovului, Homoroadelor,
Făgăraşului şi culmile deluroase ale laturii sud-estice a Bazinului Transilvaniei
(Colinele Târnavelor, Podişului Hârtibaciului).

Munţii şi dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafaţa judeţului. Peisajul

montan este în marea sa majoritate acoperit de păduri. Aerul curat de munte reprezintă şi el o
atracţie pentru numărul tot mai mare de turişti care caută o vacanţă sănătoasă într-un mediu
curat. Turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica activităţi sportiv-recreative în toate
anotimpurile anului. De asemenea, combinaţia de pădure şi agricultură oferă un mozaic
pastoral atractiv care poate atrage ciclişti, excursionişti, fotografi amatori şi ecoturişti.

În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi
deluros circa 60%. Diferenţa maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-
vestică a judeţului (2544m în vărful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului, la ieşirea din
judeţ).

Munţii Făgăraşului – atrag atenţia prin relieful alpin

modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce constă dintr-o
gamă variată de şisturi cristaline. Creasta principală are înălţimi
de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta fiind
Moldoveanu (2544m).
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Munţii Piatra Craiului – cei mai grandioşi munţi calcaroşi din România – sunt
reprezentaţi printr-o creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km şi înaltă de peste
2000m. O înşeuare la altitudinea de 1600m – Curmătura – separă în creasta principală două
subunităţi: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-estică, cu aspectul unui platou
îngust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zărneştilor; Piatra Craiului Mare, spre
SSV, cu creasta ascuţită şi zimţată, depăşind în unele locuri 2200m (La Om 2238m, Vârful
Zbirii 2231m, ş.a.).

Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii

Craiului la vest şi masivul Leaota la est. Datorită înălţimii mai scăzute în raport cu masivele
muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicaţii
rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă complexă

de şisturi cristaline, se desfăşoară pe o suprafaţă mai mică în judeţul Braşov.

Munţii Bucegi – munţi calcaroşi cu fundament cristalin, din cel mai înalt vârf (Omul,
2505m, situat la limita cu judeţul Dâmboviţa), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea ş.a.)
coboară, în pantă accentuată, atât spre Ţara Bârsei cât şi spre pasul Predeal.

Munţii Bârsei – cuprind două masive de înălţime aproape egală – Postăvarul (1799m)
şi Piatra Mare (1843m) – separate între ele prin valea adâncă a Timişului. În masivul
Postăvarul pe treapta de 1000m este situată staţiunea turistică Poiana Braşov. Spre NNE
Postăvarul se continuă cu muntele calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un abrupt aproape
vertical, de 400m, deasupra oraşului Braşov. Spre NE Postăvarul se prelungeşte cu munţii
scunzi ai Dârstelor (Varna, 1 428m – cel mai înalt).

Munţii Codlei - (cu vf. Măgura Codlei) fac tranziţia între Masivul Făgăraşului (şisturi
cristaline în partea vestică şi centrală) şi Munţii Perşani (calcare, gresii şi marne în est).

Munţii Perşani – se încadrează mai mult de

jumătate în judeţul Braşov. Situaţi între munţii Codlei
(înşeuarea de la Vlădeni) şi munţii vulcanici Harghita,
sunt formaţi de asemenea dintr-o diversitate mare de roci
(şisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice şi lavă
bazaltică). În partea centrală a acestor munţi se află
Pădurea de fag a Bogăţii care începând din 1971 a fost
declarată rezervaţie peisagistică.

Culoarul Comăna – se desfăşoară pe o lungime de 30km între munţii Perşani şi

marginea sed-estică a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcţie
NE-SV şi are o lăţime de 4-10 km cu luncă şi terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.

Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de origine tectonică formată

prin fracturarea şi scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de
Curbură, la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care
s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul
antecedent al Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la
începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafaţa
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi

acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.
În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată,
intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele, Codlea şi Râşnov).
Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m)
aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei şi munţii Perşani.

Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului din care jumătatea estică se

află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune submontană de
origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munţi apropiaţi, mai
întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul
cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită şi extinsă către nord prin
acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munţilor Făgăraşului care au
forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podişului Târnavelor.

Podişul Târnavelor – se află în parte NV a judeţului Braşov având un relief

caracterizat prin dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-800m.

Subcarpaţii Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a judeţului având

aspectul unor dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-700m.

1.1.2 Hidrografie.

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane
– freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri
care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al
Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul
Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt:
Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea
şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.

1.1.3 Biodiversitate.

Conform împărţirii Europei in regiuni biogeografice, jud.Brasov se află la interferenţa

a două zone biogeografice: alpină şi continentală.

Habitatul este o suprafaţă de teren ocupată de un individ sau de o populaţie pe care

acesta îşi desfaşoară activitatea. În anii trecuti habitatele naturale din judeţul Braşov au avut
o evoluţie relativ normală. Alternanţa perioadelor umede cu cele secetoase nu a dezechilibrat
evoluţia firească a habitatelor. Nu s-au semnalat degradări majore ale habitatelor. Turismul
dezorganizat, aparitia constructiilor ilegale sau a altor tipuri de investitii, pune totuşi în pericol
menţinerea unui echilibru ecologic al habitatelor, în mod special prin prezenţa deşeurilor
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

depozitate sau abandonate haotic pe mari suprafeţe in zonele protejate, parcuri naturale sau
naţionale. Habitatele naturale întâlnite în judeţ sunt caracteristice ecosistemelor terestre,
acvatice cât si subterane.

Habitate naturale din judeţul Braşov

Conform împărţirii Europei in regiuni biogeografice, jud.Brasov se află la interferenţa a două

zone biogeografice: alpină şi continentală.

Habitatul este o suprafaţă de teren ocupată de un individ sau de o populaţie pe care acesta îşi
desfaşoară activitatea. În anul 2008 habitatele naturale din judeţul Braşov au avut o evoluţie
relativ normală. Alternanţa perioadelor calde cu cele reci, a dus la disfunctionalitati ale
ecosistemelor atat cele terestre cat si cele acvatice.Nu s-au semnalat degradări majore ale
habitatelor.

Turismul dezorganizat, pune totuşi în pericol menţinerea unui echilibru ecologic al

habitatelor, în mod special prin prezenţa deşeurilor depozitate sau abandonate haotic pe mari
suprafeţe in zonele protejate, parcuri naturale sau naţionale. Habitatele naturale întâlnite în
judeţ sunt caracteristice ecosistemelor terestre, acvatice cât si subterane.

A.Habitatele acvatice(de ape dulci-stătătoare şi ape curgătoare) –Starea acestora este în

general bună, datorită scăderii poluării reţelei hidrografice. Nu s-au constatat poluări
accidentale grave care să ducă la distrugerea florei si faunei specifice.

B.Habitatul terestrueste format din pajişti si păduri

Pădurilese desfăşoară de la altitudinea de 200 m la 1700 m, ocupând o suprafaţă de 165000ha.

Ele se împart în trei etaje:

I. Etajul stejarului(subzonele cu gorunete, stejar, cer si garnita) care ocupă o suprafaţă

de16500 ha reprezentând 10% din întreaga suprafaţă ocupată de păduri.

II. Etajul padurilor de fag- se află la alt. de 600-1300 m, ocupând o suprafaţă de 66000 ha si
reprezintă 40% din suprafaţa ocupată de pădure. Acest habitat este cel mai puţin afectat de
condiţiile de mediu fie naturale, fie antropice. Pădurile de fag adăpostesc principalele
mamifere sălbatice. Sănătatea relativ bună a acestor habitate a creat condiţii de menţinere a
unor efective de specii de faună sălbatică relativ constante.

III. Etajul rasinoaselor se află între 1300-1700 m şi ocupă o suprafaţă de 82500 ha

reprezentând 50% din suprafaţa ocupată de pădure. Aceste habitate suferă la rândul lor de
fenomene de defoliere si uscare. Cauzele ar putea fi seceta prelungită din anii anteriori dar si
noxele eliberate in atmosferă de întreprinderile industriale.

Pajiştile alpine se află in zona superioară a munţilor cuprinse între 1600-2500m.

Aceste habitate sunt specifice masivelor muntoase: Bucegi Piatra Craiului, Ciucaş, Făgăraş,
Postăvarul, Piatra Mare.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

In cadrul pajiştilor o suprafaţă însemnată este ocupată de păşuni care în jud. Braşov
reprezintă 119980ha.

Păşunile sunt cel mai mult supuse procesului de degradare in mod special prin
activităţi antropice (păşunatul intensiv si pe tot parcursul anului) dar si a deficitului de apa în
sol. În zonele cu populaţie mai densă si cu drumuri de acces in zona montană (zona Bran), pe
păşunile din masivul Piatra Craiului si Bucegi, încarcarea cu animale la ha este de 2-3 ori mai
mare decât posibilităţile de întreţinere a păşunilor. Aceste animale agreseaza mediul prin
paşunatul intensiv reducând biodiversitatea din păduri şi de pe stâncării.

Menţinerea tarlelor mult timp in acelaşi loc accentueaza degradarea (exces de

dejecţii), duce la eutrofizarea solului si a apelor. Se instalează buruieni care scot zona din
circuitul agricol.

C. Habitate subterane(pesteri)

Judeţul Braşov are o multitudine de peşteri dar numai 4 dintre ele sunt declarare arii protejate
(Peştera Liliecilor, Peştera Comana, Peştera Bârlogul Ursului, Peştera Valea Cetăţii).

In sit-urile Natura 2000, habitatele forestiere au o stare de conservare buna, exploatarile

forestiere desfasurandu-se aproximativ dupa conditiile impuse in autorizatiile de
mediu;

Ecosistemele naturale şi seminaturale adăpostesc specii de floră şi faună sălbatică a căror stare
este direct legată de starea de sănătate a habitatelor.

Flora şi fauna sălbatică nu au avut suferinte majore. Pentru a cunoaşte în profunzime

acest aspect este necesar ca instituţiile specializate să realizeze studii aprofundate pentru a se
şti adevărata evoluţie a speciilor din flora spontană şi a faunei salbatice.

Judeţul Braşov se intalnesc specii din flora sponta sălbatică relicte; flora sălbatică
aflată pe listele roşii-de plante ocrotite; fauna sălbatică protejată. Au fost inventariate si
catalogate 589 specii de plante, dintre care 21 specii sunt de interes comunitar.

1.2 Potentialul turistic antropic.

Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de
arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente comunitare, un trecut istoric
bazat pe o multitudine culturală şi o îmbinare a stilului de viaţă modern cu cel tradiţional
agrar şi medieval.

1.2.1Vestigii arheologice si monumente istorice.

Ţara Făgăraşului şi Ţara Bârsei, reunite acum în judeţul Braşov, sunt zonele cele mai
solide din ţară din punct de vedere al fortificaţiilor medievale şi au jucat un important rol
economic, militar şi politic in evul mediu. Istoria acestor fortificaţii (cetăţi şi castele) continuă
deseori o existenţă de pe vremea dacilor şi romanilor sau din epoca marilor migraţii.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Monumentele, ansamblurile şi siturile istorice din judeţul Braşov, cuprinse în lista

actualizată şi apobată de Ministerul Culturii şi Cultelor sunt în număr de 985, fiind grupate în
următoarele categorii :
a. monumente şi situri arheologice- 119 obiective
b. monumente şi ansambluri de arhitectură- 782 obiective
c. monumente de for public şi comemorative- 8 obiective
d. case memoriale- 76 obiective

Cele mai importante monumente sunt:

Cetatea Râşnovului
Oraşul Râşnov este situat în partea de S-V a judeţului Brasov, la o distanţă de
cca 15km de Braşov.
Documentar, Râşnovul este atestat in anul 1331, iar prima menţiune documentară
despre Cetatea tărănească a Râşnovului-, datând din1335- este făcută cu ocazia
năvălirii tătarilor în Ţara Bârsei. Cetatea avea rolul de apărare a regiunii şi de control al
drumurilor prin pasul Bran şi pasul Prahovei. Devastată de repetate atacuri turceşti, localitatea
şi cetatea este distrusă de incendiul din 1718. Refacerea lor dureaza câteva decenii. Urmeaza
o serie de inundaţii, incendii şi cutremure, care le distrug din nou şi sunt din nou refăcute.
Construită la începutul sec.XIV ( prima menţiune-1311), pe o ridicătură de teren ce
domina tot şesul Bârsei, cetatea ţăranească Râşnov reprezintă unul dintre cele mai interesante
monumente de arhitectură medievală. Cetatea nu are un stil arhitectonic pretenţios, ci unul
simplu, apropiat de construcţia caselor obişnuite şi adaptat cerinţelor de fortificare. Înălţimea
zidurilor, ridicate din piatră şi cărămidă, este de 5m. Zidurile, ca şi turnurile erau acoperite cu
ţiglă.
În incinta cetăţii s-a descoperit temelia unei biserici ortodoxe din sec.XI-XII.
Pentru a suplini lipsa izvoarelor de apă, a fost săpată o fântâna în stâncă în mijlocul cetăţii,
având o adâncime de 146m. În curtea cetăţii se aflau clădiri pentru provizii, o şcoală şi o
capelă.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Cetatea Fagăraşului
Localitatea Făgăraş este situată în partea central-nordică a depresiunii Ţării
Făgăraşului, pe terasa malului stâng al Oltului. Prima atestare documentară a localitaţii
datează din 1291. Oraşul s-a dezvoltat în jurul cetăţii, istoria lui fiind strâns legată de aceasta.
Cetatea Făgăraşului a îndeplinit un important rol strategic în această parte a
Transilvaniei. Construcţia ei a început la 1310 , pe locul unde atunci se afla o fortificaţie
din lemn si pământ şi din 1369 până în 1462 a aparţinut voievozilor din Valahia,
ultimul deţinător fiind Vlad Ţepeş. Mihai Viteazul a cucerit cetatea la 1599 şi şi-a mutat aici
familia până în anul morţii sale. Ultimele modernizări au loc în timpul împărătesei Maria
Tereza (1740-1780). Cetatea se menţine în mare parte, inclusiv castelul din inima cetăţii.

Cetatea Hărmanului
Existenţa comunei este atestată documentar în anul 1240, dar există urme
arheologice încă din neolitic, aparţinând culturii Criş şi apoi culturii Cucuteni, iar în
zonă au fost descoperite şi urmele unor aşezări dacice.
Comuna Hărman a fost fondată odată cu venirea cavalerilor teutoni şi a colonistilor
germani, care au construit primele aşezări rurale în Ţara Bârsei. Astfel, în vechile
scrieri Hărman apare sub denumirea germană “Honigberg”.
După venirea cavalerilor teutoni în 1211 s-a ridicat pe dealul Lempeş o cetate ce
făcea parte din sistemul de fortificaţii de apărare din Ţara Bârsei. Zidul de incintă al cetăţii are
o formă ovală, asemănătoare cu cea de la biserica evanghelică din Prejmer, fiind înalt de 12
metri şi întărit cu şapte turnuri de apărare, dintre care unele dotate cu orificii pentru turnarea
de smoală topită asupra asediatorilor.

Biserica Neagră
Biserica Neagră (1384-1477)- biserica Sfintei
Marii, considerată cel mai reprezentativ monument de artă
gotică din ţara noastră şi una din cele mai mari clădiri în
stil gotic din sud-estul Europei, a fost denumită astfel în
urma marelui incendiu din 1689. Ea a fost refacută şi
mărită în decursul a 100 ani. Clădirea , lungă de 89m,
înaltă de 21m şi lată de 38m are un turn înalt de 65m,
inclus ulterior. În biserică se află o renumită orgă de 4 000
tuburi şi o celebră colecţie de covoare 8 orientale. De
amintit sunt şi uşile din sec.XVII decorate în stilul
renaşterii, vitralii, sculpturi în piatră, interioare şi
exterioare şi piese de mobilier de sec.XVIII.

Piaţa Sfatului
Piaţa Sfatului-atestată documentar în 1520 şi cunoscută ca vechi loc de târg şi
centrul oraşului timp de sute de ani, piaţa are ca element dominant Casa Sfatului
( construită în 1528 ), cu turnul de control al intrărilor în oraş. Cândva a fost sediul
primăriei iar astăzi, la parterul turnului se află Muzeul de Istorie.
În Piaţa Sfatului se afla şi Muzeul memorial “Casa Mureşenilor”, şi Casa Hirscher
ridicată în1545, după modelul vechilor hale de mărfuri specifice Europei Occidentale
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Fronturile construite care delimitează piaţa conţin clădiri valoroase, la care regăsim
stiluri arhitecturale ca Renaşterea, Barocul şi Neoclasicul.
Patrimoniul cultural al oraşului Braşov este cu mult mai bogat şi nu poate fi cuprins
în cateva rânduri. Rămâne însă impresia puterică pe care ţi-o lasă acest oraş
incontestabil european.
Patrimoniul cultural şi istoric al judeţului Braşov, divers şi bine conservat de-a
lungul vremii cuprinde urme ale diferitelor epoci şi civilizaţii. Îmbinarea acestuia cu
natura generoasă a acestor meleaguri poate sta la baza dezvoltării unui turism
cultural de mare calitate şi recunoaşterea valorilor culturii româneşti în lume.

1.2.2 Obiective arheologice si artistice.

 Turnul Alb, cel mai interesant turn al vechii cetati, cu o inaltime de 20 metri.
 Teatrul Sica Alexandrescu, infiintat in 1946, denumit ulterior in cinstea directorului
si regizorului brasovean.
 Teatrul Arlechino
 Filarmonica Brasov
 Opera Brasov, infiintata in 1953 ca “Teatru Muzical”.

1.2.3 Obiective etnofolclorice.

 Alaiul Junilor din Scheii Brasovului – anual, pe 1 mai

 Parada Portului Popular – eveniment anual
 Festivalul international al obiceiurilor de iarna – anual in decembrie, in Piata
Sfatului
 Zilele Orasului Brasov – anual, in luna aprilie

Capitolul 2: Organizarea si amenajarea spatilui turistic.

2.1 Identificarea criteriilor pentru organizarea spatiului turistic.

Spatiul turistic din judetul Brasov este generat de existenta unui potential turistic
naturat dar si antropic reprezentat de prezenta unei baze de primire si a unor factori precum:
amenajari, infrastructura, obceiuri etc.

Astfel in judetul Brasov regasim numeroase forme de turism:

Turismul montan este favorizat de existenţa masivelor muntoase, a suprafeţei mari

acoperite cu păduri, a existenţei traseelor marcate, a cabanelor montane şi bazelor de cazare
din localităţile limitrofe, precum şi a promovării acestor zone pe plan naţional şi internaţional
propice pentru practicarea drumeţiei, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului.
Locații cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită
frumuseţii peisajului au un potenţial ridicat pentru dezvoltarea turismului şi în afara sezonului
rece.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Turismul cultural-istoric este favorizat de existenţa a numeroase monumente istorice

şi de arhitectură pe întreg teritoriul judeţului, de multitudinea de obiceiuri, tradiţii, evenimente
culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre evenimente sunt organizate/sprijinite de
autorităţile publice locale şi mai nou sunt organizate şi de către Clubul Economic German în
parteneriat cu Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţul Braşov.

Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au
loc, în timpul marilor sărbători creştine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de
credincioşi. Mai mult, pe teritoriul judeţului se găsesc şapte complexe monahale şi numeroase
biserici cu valoare istorică şi arhitecturală deosebită.

Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitaţie, mountainbike,
deltaplanorism şi planorism, vânătoare şi pescuit sportiv în zonele colinare şi montane ale
judeţului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul şi râsul, în
judeţul Braşov trăind 30% din populaţia de mari carnivore a Europei, precum şi birdwatching
la Dumbrăviţa denumită "Delta Braşovului" sau “Delta dintre munţi” unde au fost identificate
peste 200 specii de păsări.

Turismul ştiinţific tematic pe secţiuni de biodiversitate, speologie, geologie,

paleontologie în rezervaţiile naturale ale judeţului.

Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluţii de armonizare a
cerinţelor turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile. Frumuseţea
zonei rurale şi conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru
turismul intern, cât şi pentru turismul extern. În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un
ritm spectaculos.

Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivaţie a turistului este

observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură şi care trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii (definiţia consacrată a Organizaţiei Mondiale a
Turismului):

o conservarea şi protejarea naturii

o folosirea resurselor umane locale
o să aibă un caracter educativ, respect pentru natură
o să realizeze conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale
o să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.

Turismul de afaceri şi conferinţe, din perspectiva căruia judeţul Braşov se bucură de

un interes în creştere favorizat de dotările oferite de multe dintre hotelurile şi pensiunile din
judeţ (săli de conferinţă utilate corespunzător)

Turismul de recreere: staţiunile Poiana Braşov, Predeal, Bran – Moieciu – Fundata;

Turismul de circulaţie, practicat în ambele forme de tranzit şi itinerant/de circuit;

Turismul de sfârşit de săptămână, practicabil în zonele montane şi subcarpatice;

Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Turismul balnear/de tratament este nevalorificat încă la adevărata valoare, deşi există
potenţial – zona Homorod, Predeal, Perşani.

2.2 Structuri de primire cu functiuni de cazare turistica.

Numărul structurilor de cazare turistică in judetul Brasov, ajunge la 6.130 unități
(potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică /INS/).

Numărul hotelurilor este de 1.473, hosteluri 204, moteluri 212, vile turistice 624,
cabane turistice 162, pensiuni turistice 1.323, pensiuni agroturistice 1.665, iar bungalouri 242.

Din numărul total de locuri în hoteluri, 40% au fost în hotelurile cu trei stele, 32,8% au
fost în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în
hotelurile cu o stea și 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele. Cele mai multe hoteluri sunt
încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) și 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele
sunt în număr de 31 (cu două mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele sunt 267.

2.3 Amenajarea obiectivelor turistice.

Obiectivele turistice din judetul Brasov au o arhitectura spectaculoasa ce dateaza din
secolele trecute, si sunt renumite pentru importantele balati duse aici de-a lungul timpului.
Cele mai importante obiective turistice sunt amenajate astfel:

TURNUL ALB
Turnul Alb se afla la 59 m departare de zidul cetatii, si comunica cu aceasta printr-un pod
mobil ce facea legatura intre turn si Bastionul Graft. Era cel mai ridicat punct de fortificatie
din Brasov si era deservit de breasla cositorarilor. In ultimii ani a fost restaurat si detine un
punct muzeal.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

TURNUL NEGRU
Turnul Negru a fost ridicat in secolul al XIV-lea, el trebuind sa impiedice apropierea
dusmanilor de zidurile orasului. In trecut, turnul poseda un sistem de legatura cu Cetatea
printr-un pod mobil ce se lasa pana la Bastionul Fierarilor. Acoperisul initial nu se mai
pastreaza, fiind distrus de traznet, la 23 iulie 1559, si de incendiul din 1689 - care au innegrit
zidurile turnului si i-a dat denumirea de azi. In 1991, zidul sudic al turnului s-a prabusit dupa
o ploaie torentiala, restaurarea fiind facuta abia in 1996.

BASTIONUL TESATORILOR
Construit de catre breasla tesatorilor, pe patru nivele, cu goluri de tragere, guri de pacura şi cu
doua turnuri de straja, bastionul are o arhitectura unica în sud-estul Europei, fiind si cea mai
bine pastrata fortificatie a orasului. A fost atestat documentar din anul 1522.
Astazi , in interiorul sau a fost amenajat un muzeu al Brasovului medieval, unde se poate
vedea o valoroasa colectie de arme medievale, precum si o macheta a cetatii de la sfarsitul
secolului al XV-lea.

POARTA ECATERINA
Poarta Catharinei (Ecaterinei) este cea mai bine pastrata poarta de
acces in oras. Fiind situata la capatul strazii Caterinei - care la randul
ei a preluat numele de la manastirea de calugarite ce fusese acolo -
poarta a primit denumirea de Ecaterina. In 1559 a fost ridicat si
turnul portii, care se vede si astazi. De forma patrata, pe trei nivele,
constructia are in partea superioara patru turnulete ce simbolizau
„Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dadea conducatorilor
brasoveni dreptul de a aplica pedeapsa suprema. Bolta turnului e
pictata în stilul Renasterii, iar arhitectura acestuia este unica in lume,
facand din el o pretioasă bijuterie artistica
Astazi, turnul portii renovat adaposteste expozitii periodice de arta şi
istorie.

POARTA SCHEI
Poarta a fost construita intre anii 1827 - 1828, cu contributia financiara a negustorilor scheieni
pentru a usura accesul spre oras din cartierul romanesc si se afla la aproximativ 50 m de
Poarta Ecaterina. Poarta Schei are trei arcuri: doua mici pentru pietoni si unul mare, central,
pentru accesul vehiculelor.

STRADA SFORII
Coborand din Poarta Schei aproximativ 100 m, pe partea dreapta, se ajunge la cea mai ingusta
strada din estul Europei, strada SFORII. Dateaza de la inceputul sec. al XIII-lea, fiind singura
strada din oras ai carei pereti pot fi atinsi cu ambele braţe in acelaşi timp, ea are 1.32 m latime
si 83 m lungime. Recent a fost restaurata si redata circuitului turistic.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

CASA NEGUSTORILOR
Cladirea a fost construita intre anii 1541-1547 de catre Appolonia Hirscher, vaduva
cunoscutului jude al Brasovului si reprezinta un valoros monument de arhitectura al orasului.
Asa cum pare sa o confirme si fresca de pe frontonul cladirii Hirscher, constructia a fost
ridicata in semn de multumire in urma unei intamplari, conform careia fiica sotilor Hirscher,
intrata in moarte clinica si inmormantata in cripta familiei, si-ar fi revenit si ar fi fost salvata
de un gropar care incerca sa ii fure bijuteriile.
Renumele de care s-a bucurat Casa Negustorilor de-a lungul vremii reflecta puternicul rol
comercial al Brasovului.

CASA SFATULUI (in germana RATHAUS) MUZEUL JUDETEAN DE

ISTORIE
In anul 1420 a fost ridicata in piata centrala a vechii cetati, primaria orasului, numita Casa
Sfatului sau Rathaus (germana). La inceputul secolului XX, Casa Sfatului urma sa fie
demolata si inlocuita cu o cladire administrativa moderna. Acest lucru a fost evitat doar
datorita unei puternice campanii de presa pentru mentinerea vechiului monument istoric.

Din 1950 cladirea gazduieste Muzeul de Istorie a judetului Brasov.

Expozitia permanenta a Muzeului Judetean de Istorie Brasov: “Brasov – istorie, cultura,
civilizatie” este organizata în 17 sali cu 3334 piese expuse in 123 vitrine si cu o suprafaţa
grafica totala desfasurata pe 210 mp (50 panouri). Expozitia este structurata pe trei sectoare:
arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie moderna (etaj).

MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMANESTI

Prima Scoala Romaneasca, construita in 1495, pastreaza elementele stilului baroc de la
modificarile care i-au fost aduse in anii 1760-1761. Muzeul ofera o imagine cuprinzatoare
asupra culturii si istoriei nationale din acest colt al Transilvaniei: atrag atentia obiectele de
cult, manuscrisele, cartea romaneasca in general, ustensilele si presa, folosite in perioada de
pionierat a tiparului, vechea sala de clasa, portretele unor mari personalitati etc.

MUZEUL DE ARTA
Muzeul de Arta Brasov cuprinde o galerie nationala de arta plastica la etajul cladirii, o sectie
de arta decorativa romaneasca si straina la subsol, iar la parter sunt organizate lunar expozitii
temporare cu caracter national.
Bilunar, in sala mare de la parter se organizeaza concerte, recitaluri, lansari de carte, etc.
La sala Arta, situata pe str. Muresenilor nr. 12 sunt organizate expozitii cu caracter local, la
interval de 2-3 saptamani.

BISERICA SFANTUL NICOLAE

Biserica, situata in Scheii Brasovului, a fost ridicata in piatra incepand din anul 1495 de catre
localnici cu ajutorul domnitorului Tarii Romanesti, Neagoe Basarab. Diaconul Coresi a
început să tipărească aici cărţi bisericeşti în limba română, Biserica devenind, impreuna cu
scoala romaneasca construita in apropierea ei, un important centru spiritual si cultural pentru
toti romanii. Biserica a fost ridicată iniţial în stil gotic, apoi a suferit diverse transformări în
stil baroc.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

În cimitirul bisericii sunt îngropate personalităţi importante din istoria naţională şi locală ca
Nicolae Titulescu, dr. Aurel Popovici, preotul Vasile Saftu, dr. Ioan Meşotă s.a.

BISERICA SFANTA TREIME

Inainte de 1771, în Cetatea Brasovului exista doar o capela
ortodoxa modesta, ridicata prin anul 1730 într-o casa închiriata
pe actuala str. Postavarului. Dupa ce a fost emis “edictul de
toleranta” de catre imparatul Iosif al II-lea, care dadea dreptul
romanilor de a patrunde in cetatile fortificate din Transilvania,
patru crestini ortodocsi cumpara doua case in scopul
transformarii lor in biserica ortodoxa. În anul 1786, Magistratul
aproba tranzactia, cu conditia ca acesta sa fie facuta, în fundul
gradinii; sa nu se schimbe acoperisul casei si sa nu aiba clopot
sau toaca”
Astfel ca, arhitectonic, biserica este frustrata estetic de pozitia
ei incomodata de cladirile care o acopera sufocant. Constructia este în forma de nava, cu bolta
în arc frânt, cu pereti din piatra si caramida, dotati cu ferestre alungite, terminate în partea de
sus în semicerc. Biserica câstiga estetic prin interioul atât de atragator, realizat în stil baroc si
cu bogate ornamente în stuc, reprezentând basoreliefuri de plante si flori. Fatada, cu ornmente
în stuc în stil baroc, încadreaza cele trei icoane în ulei: Sf.Ap.Petru, Sf. Treime si Sf.
Ap.Pavel.

BISERICA SFANTUL BARTOLOMEU

Biserica a fost construita in jurul anului 1260, in stil gotic timpuriu. A fost refacuta in secolul
XV. A fost cunoscuta si sub denumirea de Biserica celor trei orfane datorita legendei care
spune ca acestea si-au lasat tot ce aveau bisericii si au fost inmormantate sub altar.
In ultima duminica dinainte de 24 august (Sf Bartolomeu) are loc pelerinajul la Hramul
Sfantului Bartolomeu. Comunitatile sasesti din zona se intalnesc cu aceasta ocazie ca sa
participle la slujba festiva, urmata de cantece, fanfara si dansuri populare germane. În prezent,
în incinta bisericii exista si un muzeu etnografic cu peste 1500 de obiecte, donate de
emigranţi, care prezintă o gospodărie tipic săsească.

SINAGOGA
A fost construita în anul 1899 dupa planurile unui arhitect binecunoscut al timpului, Leopold
Baumhorn, format la scoala Vieneza. Sinagoga a fost inaugurata la 20 august 1901.
Constructia cu elemente de Art-Nouveau, care se remarca pe fatada, dateaza din 1915. In anul
2001, la 100 de ani de la ianugurare, sinagoga a fost renovata complet.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Capitolul 3: Fundamentarea amenajarii/ semiamenajarii unui

obiectiv turistic.
Castelul Bran, principala atractie turistica din zona Transilvaniei, este situat la mai putin
de 30 de kilometri de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, pe soseaua ce leaga
Brasovul de Campulung Muscel.

3.1 Activitatea turistica

Castelul Bran a fost construit in jurul anului 1378, pe varful unei stanci, avand o pozitie
strategica din punct de vedere militar. In momentul constructiei sale, acesta servea scopuri
militare.
In decursul timpului, Castelul Bran si-a pierdut atributiile militare, devenind un centru
economic al zonei, iar in prezent fiind amenajat ca muzeu. Acesta este cunoscut in intreaga
lume sub numele de Castelul lui Dracula, datorita legendelor ce au circulat pe intreg
mapamondul, alimentate de caracterul crud si sangeros al voievodului Vlad Tepes - Dracula.

Castelul Bran este obiectivul turistic cel mai vizitat din Romania, de catre turisti din
intreaga lume, ce sosesc aici pentru a-si satisface curiozitatile privind Legenda lui Dracula.
Legenda lui Dracula, desi are la baza o serie de intamplari reale, se datoreaza in mare
parte romanului Dracula (scris de Bram Stoker), ce a alimentat imaginatia turistilor,
transformand Castelul Bran intr-un castel al vampirilor, in care Contele Dracula (Vlad Dracul)
se infrupta cu sangele victimelor sale, pentru a se putea mentine in viata.
Castelul Bran este deschis turistilor, ce pot vizita atat interiorul sau, cat si curtea
exterioara. De asemeni, turistii pot opta pentru serviciile profesionale ale unui ghid
experimentat.
In prezent, in interiorul Castelului Bran sunt expuse colecţii de ceramica, mobilier, arme
şi armuri din perioada Reginei Maria.

Dupa anul 1920, moment in care Castelul Bran a fost daruit de catre orasul Brasov
Reginei Maria a Romaniei Mari, acesta a suferit o serie de modificari estetice si structurale.
In principal, Regina Maria a dorit transformarea fortaretei militare intr-o resedinta de
vara. Gurile de tragere au devenit ferestre, sobele au devenit camine moderne. Pentru a
asigura toate conditiile necesare unei adevarate Resedinte Regale, a fost sapata o fantana in
curtea interioara, la o adancime de 57 de metri.
In anul 1932 Regina Maria a cerut construirea unei centrale cu turbina electrica, moment
in care a fost asigurat iluminatul Castelului Bran, cat si a comunelor Simon, Bran si Moeciu.
Castelul Bran a fost doatat in perioada Reginei Maria cu conexiune telefonica si ascensor
interior, la fel ca si Castelul Peles, pentru a facilita accesul din gradina castelului catre etajele
superioare ale acestuia.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Intre Castel si "Casa de Ceai" (construita la cererea Reginei Maria, si folosita pentru
receptii), a fost instalat un funicular pentru a facilita transportul de la bucataria castelului a
produselor pe care Regina le servea oaspetilor sai."Casa de Ceai" a fost prevazuta cu
instalatie de apa rece si apa calda, lumina electrica si canalizare.
Incepand din anul 1946, in Castelul Bran a fost alimentat cu Gaz Metan.
In perioada Reginei Maria, au fost construite la cererea acesteia o casa de vanatoare, o
bisericuta din lemn, o casa de lemn (cu 7 camere), si doua bordeie (unul pentru regina altul
pentru Printesa Ileana).
Regina Maria a incercat sa transforme rigiditatea Castelului Bran prin intermediul
gustului sau rafinat. Astfel, se remarca "Sala Mare" (sufrageria decorata in stilul renasterii
Germane), "Salonul Galben", "Salonul de Muzica", "Odaia Tiroleză" (a regelui Carol al II-
lea).
In curtea exterioara, spre baza ridicaturii pe care este situat castelul, este amenajat
Muzeul Satului Romanesc, ce reuneste arhitecturi de case si obiceiuri populare din intreaga
Romanie.

3.2 Impact ecologic

Turiștii ce viziteaza castelul Bran, dispun de o puternica bază de cazare (formata în
marea majoritate din pensiuni) dar și de un cadru natural bine îngrijit de localnici.

Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a climei
reci, iar lucrul la padure a fost si ramane ocupatia de baza a celor din zona. Un loc important
in economia acestui sat il ocupa mestesugurile si industriile taranesti legate mai ales de
prelucrarea lanei. Tesutul este practicat in fiecare gospodarie, iarna, la razboi, realizandu-se
cunoscutele taluri “in vergi” in alternanta cromatica alb-negru, “saricile” sau straiele din lana
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

turcana cu firul lung, etc. In cadrul mestesugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului
pentru mobilier.

Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform orientarii reliefului

catre bazinul Transilvaniei si spre Campia Romana. Exista ape de adancime si de suprafata.
Apele de adancime reprezentate de izvoarele aflate la contactul dintre munti si culoarul
Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o potabilitate buna.

Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla in cadrul padurilor de fag ce
se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu coniferele. Padurile
compacte de molid sau amestec de fag si brad apar in Muntii Piatra Craiului, Leaota si
Bucegi, in special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini inalte exista jnepeni,
ienupari, flora subalpina si alpina. Izolat apar portiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag,
dar din cauza poluarii pajistile si fanetele inlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate
monumente ale naturii: floarea de colt, garofita Pietrii Craiului, bulbucii de padure, sangele
voinicului.

Fauna este reprezentata in special in Muntii Piatra Craiului si Bucegi de exemplare ca:
lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rasul, vulpea, etc. Avifauna este reprezentata
de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul etc. In apele
de munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean.

Toate aceste elemente pot reprezenta motivatii pentru practicarea diferitelor forme de
turism: in rezervatii, speologic, stiintific, etc.

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fiind un sat

agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor in cresterea animalelor.
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Bibliografie

Popica, Mioara (2009) Brasov - Repere geografice si culturale, editura Trei, Bucuresti

Castelul Bran www.castelulbran.ro accesat la data de 04.05.2015

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ

WWW.BRASOV.INSSE.RO/MAIN.PHP?ID=405 accesat la data de 04.05.2015

Obiective turistice www.obiective-judetul-brasov.viaromania.eu accesat la data de 04.05.2015

Obiective turistice http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Obiective-turistice-Brasov-Tara-

Barsei-27-zona.html accesat la data de 04.05.2015
Academia de Stutii Economice din București
Facultatea de Administrație și Management Public

Harta turistica a judetului Brasov