Sunteți pe pagina 1din 7

13/1-1

Instala ii Electrice
Dr. Florin POP, profesor

Cursul 13/1

Cap. 7 Instala ii de protec ie împotriva tr snetului

Defini ii.
Tr snetul – tr snet, fulger, tunet
13/1-2

Dup catalog ProeEnerg Oradea


13/1-3

Protec ia împotriva tr snetului (PT) este un sistem de protec ie constituit dintr-o instala ie
exterioar i/sau m suri interioare de protec ie împotriva tr snetului i care permite reducerea
riscurilor de deterioare a construc iilor i a riscurilor de accidentare a persoanelor.
Instala ie de protec ie împotriva tr snetului (instala ie de paratr snet - IPT) - instala ie care realizeaz
protec ia unei construc ii sau a unei zone deschise împotriva efectelor tr snetului. Este format dintr-o
instala ie exterioar de protec ie la tr snet (IEPT), compus din unul sau mai multe dispozitive de
captare, unul sau mai multe conductoare de coborâre i una sau mai multe prize de p mânt care
serve te pentru protec ia împotriva efectelor directe ale tr snetului i, dac este necesar, i o instala ie
interioar de protec ie la tr snet (IIPT), compus din dispozitive care reduc efectele electromagnetice
ale curentului de desc rcare atmosferic în interiorul construc iei respective.

Structura unei instala ii de protec ie contra tr snetului

M suri de protec ie împotriva tr snetului (MPT) - m suri de protec ie împotriva efectelor


indirecte ale tr snetului în spa iul protejat (egalizarea poten ialelor, distan area elementelor IPT
fa de elemente metalice, limitarea supratensiunilor atmosferice).
Nivel de protec ie la tr snet - termen de clasificare a unei PT exprimând eficacitatea sa
(probabilitatea de a proteja un spa iu împotriva tr snetului) - nivel normal de protec ie, nivel
înt rit de protec ie.
Indice (nivel) keraunic (Nk) – num rul mediu anual de zile cu furtuni cu desc rc ri electrice, stabilit
pentru o anumit zon sau localitate (pe baza datelor ob inute în cel pu in 10 ani consecutivi).
13/1-4

Harta keraunic

Frecven a loviturilor directe de tr snet (Nd) – num rul mediu annual de lovituri de tr snet care
pot s apar în regiunea geografic în care este amplasat o construc ie i care depinde i de
geometria construc iei.
Frecven a anual acceptat de lovituri de tr snet (Nc) – valoarea maxim acceptat a num rului
mediu annual de lovituri directe de tr snet care pot cauza avarii într-o construc ie.
Zon de protec ie - spa iul în care probabilitatea loviturilor de tr snet este redus (corespunz tor
nivelului de protec ie la tr snet prev zut) i a c rei întindere depinde de nivelul protec iei.
Efecte ale tr snetului - efectele directe, datorate contactului direct dintre construc ia lovit de
tr snet i canalul de desc rcare a tr snetului, manifestate prin efecte termice, mecanice, electrice
i chimice; efectele indirecte, datorate fenomenelor electromagnetice produse de curentul de
desc rcare de origine atmosferic în interiorul construc iei protejate.
Obligativitatea prevederii protec ie la tr snet. Normativul I20-00 (art. 2.2)
men ioneaz , printre alte situa ii, pe cele referitoare la cl dirile de locuit: - cl diri bloc pentru
spitale, sanatorii etc. cu mai mult de 75 paturi; - hoteluri, c mine, caz rmi cu mai mult de 400
paturi; - construc ii de locuit cu mai mult de P+11E (în cazul în care la aceste construc ii,
deasupra ultimului nivel se mai afl o construc ie cu un singur nivel ce ocup pân la 50% din
aria construit a cl dirii i este compus numai din înc peri pentru sp l torii, usc torii sau ma ini
ale ascensoarelor, PT se prevede i la aceast construc ie); - construc ii amplasate izolat, în zone
cu indicele K mai mare de 30, cum sunt cabanele sau construc iile similare amplasate izolat.
Stabilirea necesit ii prevederii unei IPT pentru o construc ie i alegerea nivelului
de protec ie împotriva tr snetului
Stabilirea necesit ii de a se prevedea IPT pentru un caz dat, cu excep ia celor 14 situa ii
obligatorii men ionate de I 20-00 art. 2.2, i alegerea nivelului de protec ie pentru IPET se bazeaz pe
13/1-5

determinarea frecven ei prev zute de lovituri de tr snet directe pe construc ie sau pe volumul protejat
Nd i a frecven ei anuale acceptate de lovituri de tr snet Nc, urmat de compararea valorilor ob inute.
La evaluarea riscului de tr snet se ine seama de urm torii factori:
a) mediul înconjur tor al construc iei – coeficientul C1 – tabelul 8.1;
b) tipul construc iei - coeficientul C2 – tabelul 8.2;
c) con inutul construc iei - coeficientul C3 – tabelul 8.3;
d) gradul de ocupare al construc iei - coeficientul C4 – tabelul 8.4;
e) consecin ele tr snetului - coeficientul C5 – tabelul 8.5.
Frecven a prev zut de lovituri de tr snet directe Nd pe construc ie sau pe volumul
protejat se determin cu rela ia:
Nd= Ng·Ae·C1·10-6 lovituri/an,
unde - Ng=0,04 Nk , num r de impacturi/km2 an, este densitatea tr snetelor la sol exprimat
1,25

în num r de lovituri de tr snet pe km2 i an, ce se poate determina utilizând harta keraunic – figura
8.1 (I20-00 anexa 2) pentru aflarea indicelui keraunic Nk; valorile Ng=f(Nk) sunt date în tabelul
8.6;
- Ae – suprafa a echivalent de captare a construc iei, m2. Pentru o construc ie
dreptunghiular izolat , de lungime L, l ime l i în l ime H, Ae=L·l+6H(L+l)+9 H2; când
suprafa a de captare echivalent a unei construc ii acoper complet pe cea a altei construc ii,
aceasta din urm nu se ia în considerare; dac suprafe ele de captare ale mai multor construc ii se
suprapun, suprafa a comun rezultat se consider ca o singur suprafa de captare;
- C1 – coeficientul ce ine seama de mediul înconjur tor.
Frecven a anual acceptat de lovituri de tr snet Nc se determin cu rela ia:
Nc=5,5·10-3/C,
unde C = C2·C3·C4·C5 sunt coeficien ii de evaluare men iona i anterior.
Dac Nd Nc, atunci NU este necesar prevederea unei IPT sau se prevede la cererea
expres a beneficiarului. Dac Nd >Nc, atunci ESTE necesar prevederea unei IPT a c rei
eficacitate se determin cu rela ia
E 1- Nc/ Nd.
Nivelul de protec ie – înt rit (I sau II) sau normal (III sau IV) se determin în func ie de
m rimea valorii eficacit ii E – tabelul 8.7.

Model de calcul. Determinarea necesit ii prevederii IPT i alegerea nivelului de protec ie


Formule i date de intrare Calcule Rezultate
Suprafa a echivalent de captare
- pentru volume paralelipipedice: L = 30 Ae = 10498,5
Ae = L x l + 6 x H x (L + l) + 9 x 3,14 x H2 l = 12
- pentru construc ii cu proeminen e: H = 15
Ae = 9 x 3,14 x H2 H2 = 225
Nk = 50 Nd = 0,013958532
Nd = Ng x Ae x C1 x 10-6 Ng = 5,318295897
Ae = 10498,5
C1 = 0,25
Nc = (5,5 x 10-3) / C C2 = 2,5 Nc = 0,0011
C = C2 x C3 x C4 x C5 C3 = 1
C4 = 1
C5 = 5
Dac Nd Nc - IPT nu este necesar sau se prevede la cererea expres a beneficiarului
Dac Nd > Nc - IPT este necesar i se calculeaz eficacitatea: E = 1 - Nc / Nd = 0,921195154
În acest caz se recomand IEPT neizolat cu caracteristicile indicate mai jos:
Nivelul de protec ie înt rit (II)
Dimensiunile re elei de captare, m x m 10 x 10
Raza sferei fictive R, m 30
13/1-6

Unghiul de protec ie al IPT la în l imea egal cu H cl dire, grd 35


Leg turi pentru egalizarea poten ialelor
În interiorul spa iului protejat împotriva efectelor indirecte ale tr snetului, în vederea reducerii
riscului de incendiu, de explozie i de electrocutare se execut leg turi pentru egalizarea
poten ialelor formând centuri închise, pe orizontal , între elementele metalice (ale IPT, ale
cosntruc iei sau din construc ie - echipamente metalice, instala ii). Conductoarele pentru
egalizarea poten ialelor, pentru legarea la p mânt i pentru protec ie la instala iile electrice se
leag la bara de egalizare a poten ialelor (BEP) a construc iei - figurile 8.2, 8.3. Pentru fiecare
centur de egalizare a poten ialelor se prevede câte o BEP, care se execut i se amplaseaz astfel
încât s permit un acces u or pentru verific ri. Aceste leg turi se realizeaz la subsol sau
aproximativ la nivelul solului la construc ii cu în l imea pân la 20 m; la în l imi mai mari de 20
m, din 20 în 20 m, BEP-urile se leag la conductoarele orizontale care leag între ele
conductoarele de coborâre ale IPT.

Bara de egalizare a poten ialelor - BEP


13/1-7

Paratr znet cu dispozitiv de amorsare - PDA

Bibliografie

1. *** Normativ privind protec ia construc iilor împotriva tr snetului, indicativ I 20-2000,
ICECON S.A. – Institutul de cercet ri pentru echipamente i tehnologii în construc ii
2. Catalog ProEnerg, Oradea – Indelec

S-ar putea să vă placă și