CERCETAREA LA FATA LOCULUI

Cercetarea la fata locului este o activitate preponderent tehnica, dar cu componente tactice desfasurata de
organele specializate de urmarire penala care permite perceperea nemijlocita a situatiei locului unde s-a
produs evenimentul, de cele mai multe ori infractional, determinarea imprejurarilor in care s-a comis si
relevarea probelor materiale in vederea expertizarii si interpretarii lor, avand ca scop principal identificarea
autorului si dovedirea vinovatiei sale.

Trusa criminalistica:
1. Geanta din material polimorf ABS rigidă
2. Tușieră pentru prelevare impresiuni
3. Rulou pentru întins tuș
4. Tuș pentru prelevare impresiuni
5. Folii cu gelatină pentru ridicarea urmelor papilare latente: alb, negru, transparent
6. Pulberi nemagnetici pentru relevarea urmelor papilare: negru, argintiu, fluorescent
7. Pulberi magnetici pentru relevarea urmelor papilare: negru, argintiu, fluorescent
8. Pensulă pentru relevarea urmelor papilare, din puf de struț/marabou albă
9. Pensulă magnetică pentru relevarea urmelor papilare
10. Pensulă cu fire din păr de veveriță
11. Husă pentru recipientele cu pulberi
12. Folie adezivă
13. Șubler
14. Spatulă din material plastic semiflexibil
15. Pensetă plată
16. Pensetă ascuțită
17. Corp bisturiu
18. Lame pentru bisturiu
19. Spatule din lemn
20. Discuri din bumbac
21. Lanternă portabilă
22. Șervețele umede
23. Lanternă de mână LED
24. Tripoda cu picioare telescopice
25. Ochelari
26. Lupă
27. Briceag universal
28. Cretă pentru marcaje
29. Plicuri din hârtie pentru ambalarea probelor
30. Pungi pentru ambalarea probelor
31. Cutter metalic cu lamă retractabilă
32. Etichete adezive pentru sigilarea probelor de culoare roșie
33. Eprubete din plastic gradate cu capac
34. Seringi sterile de unică folosință
35. Aparat foto profesional

1
Fazele cercetarii locului faptei:
Faza statică - locul unde s-a intamplat acțiunea, delimitarea locului, constatarea stării victimei, chemarea
salvării sau medicului legist, procuror, polițist, organe speciale, pregătirea truselor și a organelor.
Faza dinamică - desfașurarea în laborator, analizarea probelor , fixarea probelor se face prin fotografiere
sau video.

URMELE PAPILARE

Dactiloscopia - ramura criminalisticii care se ocupă cu examinarea și clasificarea desenelor papilare în

vederea identificării persoanei.
Stricto sensu - se referă numai la desenele papilare ale degetelor, amprente digitale
Latto sensu - include si desenele palmei (amprente palmare) și ale tălpii, piciorului gol (amprente
plantare).
În principal utilizarea impresiunilor papilare cu preponderențădigitale au ca scop identificarea persoanei
și anume:
- identificarea persoanei care a lasat o urmă papilară la locul faptei;
- identificarea cadavrelor necunoscute;
- identificarea persoanei care își ascunde identitatea;
- atribuirea mai multor infracțiuni cu autor necunoscut în care s-au descoperit urme digitale provenind
de la aceeași persoană.
Dactiloscopia elaboreaza metode și reguli de soluționare a altor probleme, cum ar fi:
a) Procedee tehnice de descoperire, relevare, fixare și ridicare a impresiunilor palmare;
b) Interpretarea urmelor de mână de la locul faptei;
c) Vechimea urmelor de mână;
d) Inregistrarea dactiloscopica în fișiere sau cartoteci.

În funcție de modul de formare a urmelor papilare avem:

- urme de suprafață sau adâncime;
- urme vizibile sau latente;
- urme statice sau dinamice/

Desenele papilare
A. Mana - este alcatuită din palmăși degete
B. Palma - este compusa din:
- regiunea digitopalmară
- regiunea tenară
- regiunea hipotenară
C. Degetul - este alcătuit din:
- falangetă
- falangină
- falangă
D. Pielea mainii - este formata din 3 straturi:
- epiderma - 5 straturi
- derma -țesut fibros
- hipoderma - cel mai profund strat

2
 E. Papilele - sunt acele proveniențe de pe suprafața dermei, care se află la punctul de contact cu
epidermul.
În vârful acestora este fiecare strat bătut de un canal unde se afltă porii.
Papilele dermice sunt instruite liniar, astfel ca randurilor de papile le corespund testele papilare situate la
suprafața dermului.
Forma crestelor papilare este redată identic dupa epidermă.
Urmele se formeaza ca efect al depunerii de subtanță de pe degete.( săruri și grăsimi)
Desenele papilare imprimate pe un suport cunoscute și sub denumirea de dactilograme sunt de 2 feluri:
- impresiuni sau amprente de comparat
- urme sau amprente în litigiu

Structura desenelor papilare digitale

Dintre desenele papilare pe care le prezintă degetele cele mai variate sunt cele ale falangetei.
Avem zona: - bazală —> centrală—> marginală.
Când crestele limitante ale fiecărei zone se întalnesc, ia naștere o figură denumita deltă, dup litera
grecească care sugerează o formă asemănătoare. ( delta alba- constăîn centrul tringhiului ; delta neagra -
este punctul dat de locul de unire)

Clasificarea desenelor papilare:

 adeltic
 Monodeltic
 Bideltic
 Podeltic
 Amorf

Detaliile desenului papilar

Crestele papilare nu sunt redate numai prin linii continue, ci pot fi întrerupte, divizare etc.
Aceste detalii mai sunt denumite minutii, paticularități, elemente sau puncte caracteristice.
Stabilirea sau definirea detaliilor diferă de la autor la autor, dar în fapt se reduc la urmatoarele formatiuni:
 capatul de creastă
 întrerupere
 bifurcație sau trifurcație
 croșetul
 butoniera
 inelul
 anatomoza
 reintoarcerea
 fragmentul
 punctul sau insula

Elementele particulare
a. Cicatricile
b. Liniile albe produse de cutele pielii
c. Liniile șanțurilor de flexiune, negi sau alte malformații

Expertiza dactiloscopica:
3
A. poate rezolva urmatoarele probleme:
 Relevarea urmelor papilare latente de pe diferite obiecte
 Identificarea persoanei care a lăsat urme papilare incriminate
 Indentificarea persoanelor și cadavrelor cu identitate necunoscută aflate în cartotecile antropologice
 Identificarea persoanelor care și-au dat indentitate falsă
 Verificarea semnăturilor depuse prin punerea degetului de către persoanele analfabete.
Valoarea probantă a desenelor papilare vizeaza 2 aspecte și anumele criteriul catitativ si criteriul calitativ.

URMELE DE PICIOARE

Clasificare
 Urme de picior gol prin care se identifică direct persoana
 Urme de picior cu ciorap
 Urme de picior încalțat

Panta piciorului se împarte in 4 regiuni:

- regiunea metatarsofalangiană
- regiunea metatarsiană
- regiunea tarsiană
- regiunea calcaiului

Cararea de pasi
La locul faptei pot exista mai multe urme care indică drumul parcurs de infractor.
Cărarea de pași ne poate indica:
 Directia de pași sau de mișcare dată de axul longitudinal
 Linia mersului, frantă, care unește doua câte doua, urmele consecutive
 Lungimea pasului
 Lățimea pasului
 Unghiul de mers

Fixarea și ridicarea urmelor de picioare

Dupa descoperire, protejare și măsurarea urmelor de picioare se fixează astfel:
- prin descrierea procesului-verbal de cercetare la fața locului
- prin fotografiere
- prin mulare a urmelor de adâncime
- copierea cu peliculă adezivă a urmelor de suprafață
- ridicarea prin decupare a suportului purtator de urme
- prin transferuri electrostatice

Particularitati în cercetarea cărării de urme

Principalele elemente ce caracterizează o cărare de urme sau mersul unei persoane sunt urmatoarele:
 directia de miscare
 linia mersului
 lățimea pasului
 unghiul de mers

4
 CERCETAREA URMELOR DE DINTI SI DE BUZE SI ALE ALTOR PARTI ALE CORPULUI
UMAN

1. URMELE DE DINTI — au o răspândire redusă fiind întâlnite cel mai des în infracâiunile de viol,
vătămări corporale și unele infracțiuni contra patrimoniului.

Pot fi: de suprafață sau adâncime

- statice sau dinamice
Fixarea se realizează prin proces-verbal, fotografiere și mulare.

2. URMELE DE BUZE — se găsesc în crimele pasionale și sexuale

Se pot găsi pe pahare, țigări, tacâmuri etc.
Se formează prin stratificarea de coloranți, de substanțe grase sau produse de natură biologică.
Identificarea se face prin compararea urmei cu amprentele de buze de la persoana suspectă luate în
condiții cât mai apropiate de cele ale amprentei incriminate.

3. URMELE DE URECHI — identificarea persoanei după urmele de urechi se bazează pe 2 proprietăți

fundamentale si anume:
- Unicitate
- Imuabilitate
Urmele de urechi sunt vizibile sau latente, se fotografiază la o lumină incidentă și se transferă pe o folie
adezivă.

4. URMELE DE UNGHII — apar pe corpul victimei fiind în corp imprimate cu ocazia unei agresiuni
sau la strangulări.

5. URMELE BIOLOGICE — sunt recoltate cu ocazia investigării infracțiunilor săvârșite prin violentă,
a accidentelor de tafic rutier, de muncă, în explozii și incendii.
—> sunt reprezentate de produse de secreție, excreție și resturi de țesuturi:
 Produse de secreție - salivă, secreție nazală
 Produse de excreție - urină, spermă, materii fecale
 Resturi de țesuturi - piele, țesut muscular, vase

Identificarea genetica constăîn determinarea codului genetic al fiecarui individ, descoperite de data
relativ recentă care prefigurează o adevarată revoluție în domeniul identificării criminalisticii: AMPRENTA
GENETICA.
Efectuarea ADN clasică:
- se recoltează de la locul faptei
- de pe victimă
- probele incriminate de sange, spermă, păr
- din celulele fiecărei probe se extrag spirale lungi de ADN care se fragmentează prin tăiere cu
enzimă
- fragmentele de ADN sunt transpuse pe o membrană specialăși apoi incluse într-un gel special
- modelele ADN obișnuite apar juxtapuse pe un suport unic.

5
 EXPERTIZA DOCUMENTELOR

Scrisul este o urmă, dar un gen aparte, o reflectare a activității nervoase și musculare tradusă printr-un
complex de mișcări și de prinderide scriere.
Scrisul trebuie privit ca o realitate dinamică și nu fixă.

Grafoscopia - este o ramură a Criminalisticii care utilizând metode și cu oștințe complexe din domeniul
fiziologiei, psihologiei dar și anatomiei, caligrafiei și grafologiei, servește la crearea unui sistem de indicii
de natură a permite identificarea autorului unei manifestări grafice:
 scriere, semne de punctuație, cifre, semnături și alte elemente de aceeași natură.
Grafoscopia este o știință care are ca obiect studiul scrisului unei persoane pentru a determina caracterul,
temperamentul, în general personalitatea, cu calitățile și defectele persoanei.

OBIECTELE EXPERTIZEI GRAFICE

Probleme principale:
 dacă un grafism este autentic sau fals, adică stabilirea faptuitorului dacă un text sau o semnătură
privine realmente de la persoana nominalizată in act
 determinarea persoanei care a executat un text sau o semnătură falsă, adică cine este autorul falsului
 Identificarea autorului unui grafism necunoscut, ex: scrisori, acte fictive, adăugiri frauduloase

Probleme secundare:
 dacă două sau mai multe semnături sunt scrise de către o persoană
 dacă un grafism este deghizat
 dacă un grafism este contrafacut, copiat sau imitat
 dacă un grafism este alterat de factori psihosomatici sau de condiții improprii de execuție
(constrans)
 dacă se poate stabili discernămantului scriptorului după tulburările grafismului

BAZELE ȘTIINȚIFICE ALE PERSOANEI DUPĂ SCRIS

Mecanismul fiziologic al deprinderilor în general, inclusiv al deprinderii de scriere, este dat de complexul
de legături nervoase temporare și de reflexele condiționate:
 individualitatea scrisului
 stabilitea relativă a scrisului

Modificarea intenționată a scrisului:

Acestă activitate se poate realiza prin 2 metode:
 deghizare
 contrafacere

Experiza semnăturilor

6
 Prin semnătură se înțelege imaginea grafică a numelui, executat personal de către titular, prin care se
atestă că autorul actului său că este de cu conținutul acestuia.
În funcție de alcătuire, semnăturile se împart:
 semnături literare- complete sau incomplete
 semnătura neliterară
În afară de individualitate, semnăturile se mai caracterizează și prin constanță, dar nu este exclusă o
anumită valabilitate care poate fi în timp sau se moment. Ex: două semnături aleceleași persoane nu au nici
o dată , o confuguratie absolut identica.
Expertiza criminalistica a semnaturilor este chemata sa raspunda la doua intrebari esentiale:
1. Daca semnatura contestata este autentica sau falsa, adica saca apartine sau nu titularului respectiv
2. Cine a contrafacut o semnatura falsa sau executat o semnatura fictiva.

Procedee de falsificare a semnaturilor

 copiere - directa sau indirecta
 Imitare - imitatia servilă si imitatia libera

EXPERTIZA TEHNICA A SCRISULUI

Modalitatea de falsificare al unui document, indiferent de procedeele utilizate, se reduc in fond la 2

posibilitati:
 alterarea unui inscris existent
 confectionarea in intregime a unui inscris
Modificarea unui act prin inlaturare se face prin:
 inlaturare- care este de mai multe feluri (alterare mecanica, stergere cu mana, frecare cu hartie)
 Alterare chimica - spalare cu subtante
 Alterare prin acoperire

Modificarea unui act prin adaugare:

Falsificarea actelor se realizeaza si prin adaugarea unor mentiuni noi, prin intercalarea lor intre
mentiunile existente sau locul unde s au operat anterior stersaturi.

Contrafacerea unui act:

Falsificatorii procedeaza la reproducerea unui text sau a unei semnaturi autentice prin transfer.
Principalele metode sunt copierea si imitarea, contratiparul, decuparea, fotografierea si multiplicarea de
tip xerox.
Copierea si imitarea se aplica rar la texte, ele sunt folosite la semnaturi.
Contratiparul - imprimatea dupa o matrita
Decuparea serveste la alcatuirea unui text format din fragmene din unul sau mai multe texte originale.
Trucajul fotografic nu este contrafacerea directa a unui act, ci a unei reproduceri fotografice care ar putea
fi valorificata in masura in care ar fi acceptata ca proba.
Multiplicarea de tip xerox , copiatoarele, monocrome si mai ales cele color sunt frecvent folosite pt
contrafacere.

Falsuri realizate cu ajutorul tehnicilor de calcul

Se utilizeaza in principiu un dispozitiv de achizitionare a imiaginii: scanner, calculator ai o imprimanta.
7
 IDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA SEMNALMENTE

Oamenii, barbati sau femei, au aceeasi anatomie, apartin aceleasi specii unice, dar caracterele
morfologice variaza in functie de sex si de la individ la individ, fapt ce contribuie la diferentierea si
individualizarea fizica a fiecarui om.
Semnalmentele persoanei pot fi definite ca trasaturi exterioare, generale si particulare ale unei persoane,
pe baza carora aceasta poate fi recunoscuta si identificata.

Metoda portretului vorbit:

Reprezinta un procedeu stiintific de descriere si comparare a trasaturilor persoanelor in scopul
identificarii judiciare.
In aplicarea acestei metode se folosesc doua categorii de semnalmente, respectiv anatomice sau statice si
functionale sau dinamice. Un rol important il au si semnele particulare, imbracamintea si obiectele portabile
ale caror caracteristici usureaza identificarea.
Descrierea semnalmentelor se face din fata sau din plan frontal si din profil sau din plan lateral.
Trasaturile capului si ale fetei detin locul principal in realizarea portretului vorbit.

Metode tehnice de realizare a portretului vorbit:

 portretul schitat sau schita de portret – consta in desenarea unui portret, dupa descrierea victimei
sau a martorilor, de catre o persoana cu calitati plastice foarte bune.
 fotorobotul – constituie un procedeu de identificare cu ajutorul unui colaj fotografic de elemente
faciale.
 sintetizatorul fotografic – selectioneaza elementele faciale din fotografii obisnuite si realizeaza
montajul cu patru dispozitive ce proiecteaza pe un ecran cate o zona a fetei.
 identi-kit si photo-identi-kits – consta in combinarea manuala sau automata a elementelor faciale
desenate pe un material transparent.

Tehnici biometrice de identificare a persoanei:

Acestea se folosesc la verificarea si stabilirea operativa a identitatii unei persoane, prin procesarea
automata a unor caracteristici anatomice si functionale.
Cele mai raspandite sisteme biometrice au la baza un sablon de identificare care se obtine prin
codificarea caracteristicilor irisului, retinei si amprentei digitale.
Irisul are o morfologie unica si irepeabila care exclude posibilitatea existentei a doua irisuri identice.
Codul de identificare se obtine cu ajutorul unei camere fotografice. Acestea sunt prevazute cu un sistem
special de captare si procesare a imaginii irisului.
Retina contine pe suprafata sa o multitudine de vase se sange cu structura si dispunere extrem de variate,
care difera de la o persoana la alta. Pentru inregistrarea caracteristicilor se foloseste o camera video
prevazuta cu sursa de radiatii infrarosii de mica intensitate, care se proiecteaza direct pe retina.
Amprenta digitala. Imaginea acesteia este obtinuta pe cale electronica, astfel: se aseaza degetul pe un
ecran de sticla si se inregistreaza imaginea desenului papilar cu ajutorul unui spot luminos proiectat direct pe
deget ori se foloseste un senzor cu circuite bioelectrice care detecteaza campul electric al degetului si
formeaza o imagine bioelectrica a amprentei digitale

8
9