Vectori aleatori

Consierăm vectorii aleatori X si Y și numim vector aleator, perechea (X, Y) – vector

aleator bidimensional.

Dacă se consideră trei variabile aleatoare X, Y, Z, atunci tripletul (X, Y, Z) se va numi

vector aleator tridimensional, etc.

Ca și pentru variabilele aleatoare vom defini repatiția, funcția și densitatea vectorilor

aleatori. De asemenea vom întâlni vectori aleatori discreți sau continui, variabilele sunt discrete
sau continue.

Dacă ne referim la cazul a doua variabile discrete X și Y, atunci repartiția vectorului X,Y
se va descrie cu ajutorul următorului tablou de valoare:

X/Y x1 x2 ... xi ... xn

y1 p11 p21 pi1 pn1
y2
.
.
.

yj pij
yn

Notăm pij=P(X=xi ; Y=yyj)

Evenimentele (X=x1);(X=x2);...;(X=xn) sunt incompatibile și reuniunea lor este

evenimentul sigur. Astfel, aceste evenimente alcătuiesc un sistem complet de evenimente.
Similar evenimentele (Y=y1);(Y=y1);...;(Y=ym) formează un sistem complet de evenimente.

În consecință putem scrie urmatoarele relații:

(𝑋 = 𝑥𝑖 ) = (𝑋 = 𝑥𝑖 )∩Ω(𝑋 = 𝑥𝑖 )∩[⋃𝑚 𝑚
𝑗=1(𝑌 = 𝑦𝑗 )]=⋃𝑗=1(𝑋 = 𝑥𝑖 )∩(𝑌 = 𝑦𝑗 )]

Întrucât această reuniune conține evenimente incompatibile și evenimentele (𝑋 = 𝑥𝑖 ) ∩

(𝑌 = 𝑦𝑖 ) = (𝑋 = 𝑥𝑖 ; 𝑌 = 𝑦𝑗 ) are loc relația⇒ 𝑃 = (𝑥 = 𝑥𝑖 ) = ∑𝑛𝑗=1 𝑃(𝑋 = 𝑥𝑖 ; 𝑌 = 𝑦𝑗 ) =
∑𝑚𝑗=1 𝑃𝑖𝑗
Astfel cunoscând repatiția unui vector aleator se poate etermina repartiția fiecăreia dintre
variabilele aleatoare care îl alcătuiesc.

Dacă notăm: 𝑃 = (𝑋 = 𝑥𝑖 ) = 𝑝𝑖 . ⇒ 𝑃𝑖. = ∑𝑚

𝑗=1 𝑃𝑖𝑗 (Suma elementelor de pe coloana valorii lui
𝑥𝑖 )

Similar 𝑃 = (𝑌 = 𝑦𝑗 ) = 𝑃. 𝑗 = ∑𝑛𝑖=1 𝑃𝑖𝑗 (Suma elementelor de pe linia valorii lui 𝑦𝑖 )

Exemplu:

Fie vectorul aleator (X, Y) având următoarea relație:

X/Y x1 x2 x3

y1 0,11 0,29 0,20

y2 0,07 0,19 0,14

Observație: Întrucât evenimentele generale (X=xi), i=1,n și (Y=yj), j=1,m au proprietatea

că {(X=xi , Y=yj)} ; 1≤ 𝑖 ≤ 𝑛 și 1≤ 𝑗 ≤ 𝑚 este un sistem complet de elemente ⇒
∑𝑛𝑖=1 ∑𝑚
𝑗=1 𝑃𝑖𝑗 =1

Din această repartiție se poate obține repartiția fiecareia dintre variabilele X și Y

𝑥1 𝑥2 𝑥3
X: (0,18 0,48 0,34)
𝑦1 𝑦2
Y: (0,60 0,40) (Se adună în linie)

Consecință: Pornind de la repatițiile unui vector aleator putem determina mărimile

numerice caracteristici ale variabilelor componente. În acest exemplu dacă presupunem:

x1=2

x2=4

x3=6

y1=1

y2=3, vom obține repartiția:

2 4 6
X:( )
0,8 0,48 0,34
 1 3
Y:( )
0,60 0,40

Deci M= (𝑋)=∑3𝑖=1 𝑥𝑖 𝑃𝑖 =2∙0,18+4∙0,48+6∙0,34

Vom defini funcția de repartiție asociată unui vector aleator bidimensional generalizând
funcția de repartiție a unei variabile aleatoare.

Notăm:

Fx,y funcția de repartiție a vectorului (X, Y)

Fx, Fy: funcția de repartiție a variabilelor aleatoare X, respectiv Y

Definiție:FX,Y(x,y)=P(X< 𝑥 ; Y< 𝑦)

Dacă aceste evenimente sunt îndeplinite, atunci:

FX,Y(x,y)=FX(x)FY(y)

Teoremă: Funcția de repartiție a unui vector aleator bidimensional are urmatoarele

proprietăți:

a) 0 ≤ 𝐹𝑥,𝑦 (𝑥, 𝑦) ≤ 1, ∀(𝑥, 𝑦)

b) ∀ 𝑥1 < 𝑥2 , ∀ y⇒FX,Y(x1,y)≤ 𝐹𝑋.𝑌 (x2,y)
c) ∀ x și ∀ y1< 𝑦2 ⇒FX,Y(x,y1)≤ 𝐹𝑋,𝑌 (x,y2)

Demonstrație:

a) FX,Y este o probabilitate și de aceea este cuprinsă între 0 și 1

b) Scriem evenimentul (𝑋 < 𝑥2 ; 𝑌 < 𝑦)=(𝑋 < 𝑥2 ) ∩ (𝑌 < 𝑦)=(𝑋 < 𝑥1 ) ∪ (𝑥1 ≤ 𝑋 ≤
𝑥2 ) ∩ (𝑌 < 𝑦) = [(𝑋 < 𝑥1 ) ∩ (𝑌 < 𝑦) ∪ [(𝑥1 ≤ 𝑋 < 𝑥2 ) ∩ (𝑌 < 𝑦)]]

Întrucât aceste evenimente sunt incompatibile ⇒

𝑃(𝑋 < 𝑥2 ; 𝑌 < 𝑦) = 𝑃(𝑋 < 𝑥1 ; 𝑌 = 𝑦) + 𝑃(𝑥1 ≤ 𝑋 ≤ 𝑥2 ; 𝑌 = 𝑦) ≥ 𝑃(𝑋 > 𝑥1 ; 𝑌 < 𝑦)

⇒ 𝐹(𝑥2 , 𝑦) ≥ 𝐹(𝑥1 , 𝑦) ≥ 0