CAPITOLUL 2- CALITATEA AERULUI

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită
capacităţii sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu
de activităţi umane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de
controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu
mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi. Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot
reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi poluanţi prezenţi rezultând
astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului şi mediului.
Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de
noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca:
poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei.
Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea următoarelor aspecte:
poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia
ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări
ale schimbarilor climatice.

Sursele de poluare ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:

- surse de impurificare cu particule solide;
- surse de impurificare cu gaze şi vapori.
O alta clasificare a surselor de poluare sunt:
- Sursele naturale de poluare: erupţiile vulcanice, emanaţiile de gaze din
sol, şi poluarea produsă de procese naturale de descompunere în sol a
substanţelor organice, incendiile din păduri etc.
- Sursele de origine artificială sunt în special întreprinderile industriale,
centralele termoelectrice şi termice, mijloacele de transport, instalaţiile de
încălzit pentru locuinţe, incineratoarele de reziduuri , etc.
Emisiile poluante se clasifică după mai multe criterii, astfel:
 după periodicitate:
- emisii regulate;
- emisii periodice;
- emisii accidentale;
 după starea de agregare:
- particule materiale: solide şi lichide;
- gazoase.
Emisiile gazoase sunt de natură:
- organică
- anorganică
Inventarierea emisiilor sa facut in conformitate cu metodologia EMEP/EEA air
pollutant emission inventory guidebook 2009 (CORINAIR). Aceasta furnizeaza
informatii privind categoriile de surse de emisii in atmosfera precum si procesele care
le genereaza.
Au fost inventariate următoarele emisii:
- acidifianţi (NH3, NOx, SOx);
- precursori ai ozonului ;
- metale grele ( As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, Zn );
- poluanţi organici persistenţi (Pesticide , HCB, PCB, Dioxină, Furani, etc ).
2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant

Aciditatea aerului este determinată în special de prezenţa acizilor minerali

care se găsesc sub formă de aerosoli şi provin de la diversele industrii chimice,
fabrici de aluminiu, etc. Aciditatea crescută a aerului are implicaţii asupra tuturor
factorilor de mediu, construcţiilor şi asupra sănătaţii oamenilor.
Emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot si amoniac, provin în special din arderea
combustibililor fosili, din procese chimice şi din transport. Aceşti poluanţi, sunt
transportaţi pe distanţe mari faţă de sursa impurificatoare, unde în contact cu radiaţia
solară şi vaporii de apă formează compuşi acizi. Prin precipitaţii aceştia se depun pe
sol sau intră în compoziţia apei.

2.1.1.1. Emisii de oxizi de sulf

Sursa majora de poluare cu oxizi de sulf, o constiruie arderea carbunelui si a

derivatelor petrolului in centralele termice.
Cele mai importante surse antropogene de gaze reziduale cu conţinut de
dioxid de sulf sunt :
- industria energetică, prin arderea combustibililor (în special a cărbunurilor şi a
păcurii sau a altor combustibili petrolieri grei, care au un conţinut relativ mare de
sulf);
- industria chimică;
- industria metalurgică neferoasă;
- transporturi;
- incinerare deşeuri.

Tabel. 2.1.1.1. Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005-

2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii
2.30E+04
SOx 2.77E+04 1,60E+04 1.54 E+04 1,38E+04
(t/an)

Anul 2010 2011 2012 2013

Emisii
SOx 5,79E+03 4.378E+03 3.066E+03 8.46E+03
(t/an)
 Fig. 2.1.1.1.a - Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005-
2013

Fig. 2.1.1.1.b - Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe grupe de activităţi, anul

2013

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie

electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare şi construcţii (surse stationare
si surse mobile );
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale /
comerciale si rezidentiale);
Grupa 1.B.2.a.iv. – Petrol (Rafinare / Stocare);
Grupa 1.A.3. – Transport rutier

Din reprezentarea grafica, - Fig. 2.1.1.1.b - Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe grupe
de activităţi in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au emisiile din
grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie
electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului) si 1.B.2.a.iv. – Petrol (Rafinare /
Stocare).
Fig. 2.1.1.1.c - Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe tipuri de surse de poluare, anul
2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.1.c - Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe tipuri
de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale reprezinta
principala sursă a emisiilor de oxizi de sulf.

2.1.1.2. Emisii de oxizi de azot

În gazele reziduale, funcţie de provenienţă, compoziţie şi mai ales de

temperatură, pot exista oxizi de azot de tip NO, NO2, N2O şi mai rar alţi oxizi.
Formarea oxizilor de azot este asociată cu procesele de oxidare sau de
ardere care au loc la temperaturi ridicate. Sub aspectul poluării un rol important este
atribuit NO – gaz stabil la temperaturi ridicate şi NO2 – mult mai reactiv şi mai instabil
decât NO.
Sursele antropogene de emisie a gazelor reziduale cu conţinit de oxizi de
azot pot fi surse mobile şi surse staţionare. Sursele staţionare sunt: arderea
combustibililor (solizi, lichizi, gazosi) in centralele termice si cazanele industriale.

Tabel 2.1.1.2. Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe ani, 2005-

2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii
1.73E+04 1,16E+04 0,51E+04
NOx 2.16E+04 1,19 E +04
(t/an)

Anul 2010 2011 2012 2013

Emisii
3,85E+03 3.185E+03 1.0007E+04 1.192E+04
NOx
 (t/an)

Fig. 2.1.1.2.a. - Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe ani, 2005-2013

Fig. 2.1.1.2.b. - Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe grupe de activităţi, anul 2013

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie

electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare şi construcţii (surse stationare si
surse mobile );
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale /
comerciale si rezidentiale);
Grupa 1.B.2.a.iv. –Petrol (Rafinare / Stocare)
 Grupa 1.A.3. – Transport rutier .

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.2.b. - Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe

grupe de activităţi in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au emisiile
din grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie
electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului) si 1.A.3. – Transport rutier.

Fig. 2.1.1.2.c.- Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe tipuri de surse de poluare, anul
2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.2.c.- Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe tipuri
de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale reprezinta
principala sursă a emisiilor de oxizi de azot.

Emisii de amoniac

Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale şi artificiale. Aportul surselor

naturale în poluarea cu amoniac este relativ mica, de aproximativ 15-20%.
Dintre sursele artificiale, cea mai importantă este agricultura, iar din cadrul
acesteia, zootehnia de tip intensiv.
Amoniacul este un gaz mai uşor decât aerul, se găseşte în apropierea
platformelor de gunoi sau în urma unor procese industriale (cocserii, rafinării,
industria farmaceutică etc.).
Deoarece amoniacul se dizolvă foarte uşor în apă, amoniacul din aer, antrenat
de precipitaţii, ajunge în apele de suprafaţă unde are ca efect, printre altele şi
eutrofizarea acestora.

Tabel. 2.1.1.3 Variaţia emisiilor de amoniac pe ani, 2005-2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii
2.24E+02 3.25E+02 2.48E+03 2.31E+03 4.92E+02
NH3
(t/an)
 Anul 2010 2011 2012 2013
Emisii
NH3 1.09E+03 7.27E+02 8.59E+02 1.1526E+03
(t/an)

Fig. 2.1.1.3.a.- Variaţia emisiilor de amoniac pe ani, 2005-2013

Fig. 2.1.1.3.b. - Variaţia emisiilor de amoniac pe grupe de activităţi, anul

2013

Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare şi construcţii (surse stationare si

surse mobile );
 Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale /
comerciale si rezidentiale);
Grupa 1.B.2.a.iv. – Petrol – Rafinare/stocare;
Grupa 4.B - Cresterea animalelor si managementul deseurilor;
Grupa 1.A.3. – Transport rutier.

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.3.b. - Variaţia emisiilor de amoniac pe grupe

de activităţi in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au emisiile din
grupele:
4.B - Cresterea animalelor si managementul deseurilor si 1.B.2.a.iv. – Petrol –
Rafinare/stocare.

Fig. 2.1.1.3.c. - Variaţia emisiilor de amoniac pe tipuri de surse de poluare, anul

2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.3.c. - Variaţia emisiilor de amoniac pe tipuri de

surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale reprezinta principala
sursă a emisiilor de amoniac.

In concluzie, sursele punctuale reprezinta principala sursa a emisiilor de SOx,

NOx, si NH3. Grupele - 1.A.1. – arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea
de energie electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului si 1.B.2.a.iv. – Petrol
(Rafinare/Stocare), reprezinta principala sursa a emisiilor de SOx şi NOx, în timp ce
Grupa 4.B - Cresterea animalelor si managementul deseurilor este principala sursă
a emisiilor de NH3.

2.1.2. Emisii de compuşi organici nemetanici

Emisiile de compuşi organici volatili cuprind vapori de hidrocarburi: alcani,

alchene, aldehide, acizi carboxilici, benzen şi substituenţii lui (toluen, xileni,
etilbenzen).
 Compuşii organici intervin în majoritatea proceselor de producţie sub formă
de chimicale, solvenţi, agenţi de acoperire, produse de descompunere, pigmenţi, etc.
funcţie de caracteristicile lor fizico-chimice şi de condiţiile de utilizare, o parte din
aceşti compuşi sunt eliminaţi în mediul înconjurător constituind emisii poluante.
Sursele principale de emisii de compuşi organici volatili sunt: uzinele chimice,
rafinăriile, fabricile de medicamente, industria de automobile, industria alimentară,
industria textilă, fabricarea lacurilor şi vopselelor, etc. Compoziţia COV este
determinată de sursa de emisie şi poate include hidrocarburi, cetone, aldehide, acizi,
derivaţi cloruraţi şi compuşi organici cu masă moleculară mare eliminaţi sub formă de
vapori sau aerosoli.
Sursele mobile de emisii poluante sunt mijloacele de transport: auto, feroviar,
aerian.

Tabel 2.1.2.a. - Variaţia emisiilor de compuşi organici volatili pe ani, 2005-

2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii
NMVOC 2.57E+03 1.89E+03 2,17E+03 1.81E+03 2,04E+03
(t/an)

Anul 2010 2011 2012 2013

Emisii
NMVOC 2,38E+03 3.768E+03 5.547E+03 13.122E+03
(t/an)

Fig. 2.1.2.a. -Variaţia emisiilor de compuşi organici volatili pe ani, 2005-

2013
 Fig. 2.1.2.b. - Variaţia emisiilor de compusi organici volatili,pe grupe de activităţi,
2013

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii (1.A.1.a.- Producerea de energie electrica şi

termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi in industrii de fabricare si constructii (surse stationare si
mobile);
Grupa 1.A.4.– Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale / comerciale si
rezidentiale);
Grupa 1.A.3. – Transport rutier;
Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze naturale
Grupa 2.D.2. – Fabricarea produselor alimentare si a bauturilor
Grupa 4.B. – Cresterea animalelor
Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.2.b. - Variaţia emisiilor de compusi organici
volatili,pe grupe de activităţi in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au
emisiile din grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze naturale
Fig. 2.1.2.c. - Variaţia emisiilor de compusi organici volatili,pe tipuri de surse de
poluare
Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.2.c. - Variaţia emisiilor de compusi organici volatili
pe tipuri de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale
reprezinta principala sursă a emisiilor de compusi organici volatili.

2.1.3. Emisii de metale grele

Substanţele chimice aeropurtate ( mercur, plumb, cadmiu, zinc, fier, cupru,

etc.) sunt antrenate uşor de vânt, ele pot fi găsite, uneori, la distanţe mari de locul
emisiei în atmosferă.
Aceşti poluanţi au ca sursă diferite procese industriale, pentru plumb
adăugându-se şi poluarea produsă de gazele de eşapament provenite de la motoare
cu ardere internă. Fără a fi foarte răspândiţi, cu excepţia plumbului, emisiile de
metale grele se caracterizează printr-o toxicitate ridicată.
Cantitatea de metale emisă depinde de:
- compoziţia combustibilului (concentraţia de metale din combustibil);
- temperatura de combustie;
- proprietăţi fizice şi chimice ale elementului.

Tabel 2.1.3 Variaţia emisiilor de metale grele in anul

2013

Emisii
Metale As Cd Cr Cu Hg Ni Pb Se Zn
grele
(kg/an) 498.8 240.918 223.945 946.074 208.38 3719.5 5449.92 72.213 2812.48

2.1.4. Emisii de plumb

Tabel 2.1.4 Variaţia emisiilor de plumb in perioada 2005-2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009

 Emisii
1.70E+03
Plumb 1.37E+03 5,66E+02 5,97E+02 3,02E+02
(kg/an)

Anul 2010 2011 2012 2013

Emisii
Plumb 6,87E+02 4.92E+02 4.37E+02 5.449E+03
(kg/an)

Fig. 2.1.4.a. - Variaţia emisiilor de plumb in perioada, 2005-

2013

Fig. 2.1.4.b. - Variaţia emisiilor de plumb pe grupe de activităţi, anul 2013

 Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie
electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare şi construcţii;
Grupa 1.A.3. – Transport rutier;
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere;
Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare + stocare) si gaze naturale;
Grupa 2.C. - Industria metalelor;
Grupa 6.C. - Deseuri (incinerare);

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.4.b. - Variaţia emisiilor de plumb pe grupe

de activităţi in anul 2013 se observa ca principala sursa a emisiilor de plumb o
constituie Grupa 2.C.1. – fabricare fonta si otel si Grupa 1.B.2. Petrol (Rafinare /
Stocare / Distributie) si Gaze naturale.

Fig. 2.1.4.c. - Variaţia emisiilor de plumb in anul 2013 pe tipuri de surse de poluare

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.4.c. - Variaţia emisiilor de plumb in anul 2013 pe
tipuri de surse de poluare, sursele punctuale reprezinta principala sursă a emisiilor
de plumb.

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

Poluantii organici persistenti sunt substanţe chimice foarte stabile, care se

pot acumula în lanţurile trofice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi
mediului înconjurator.
Principalele tipuri de POPs sunt :
- pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen,
mirex, toxafen, DDT, etc. ;
- substanţe chimice industriale: bifenili policlorurati, hexaclorbenzen
(aprox.129 compusi) ;
- produse secundare: dioxine si furani.
Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de
periculoase şi efectele lor asupra organismelor vii, sunt :
 - persistenţa - sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică şi
biologică având următorii timpi de înjumătaţire:
- în apă : > 2 luni ;
- în sol : > 6 luni ;
- în aer : > 2 zile.
- sunt transportabili în mediu pe distanţe lungi de la sursă;
- bioacumularea - se depun în ţesuturile grase ale organismelor vii, prin
intermediul apei, hranei şi a aerului inspirat;
- toxicitatea - sunt toxici pentru oameni şi animale producând dezechilibre
ale sitemului imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi
genotoxice.

În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul

Naţiunilor Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm (22
mai 2001), un program vizând controlul şi eliminarea a 12 substanţe considerate
POPs, ratificat de România prin Legea nr. 261/2004, şi anume:
 Pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen,
DDT)
 Industriale: Bifenili policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzen (HCB)
 Subproduse: derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi
dibenzofuranilor (PCDD/PCDF)
Conform Legii nr. 261/2004, p-Dioxinele-dibenzo-policlorurate si
dibenzofuranii (PCDD/PCDF), hexaclorbenzenul (HCB) şi bifenilii policlorurati (PCB)
se pot forma şi pot fi emanaţi accidental din următoarele categorii de surse, dintre
cele existente şi în judeţul Prahova:
 arderea in aer liber a deşeurilor, inclusiv arderea gunoaielor depozitate;
 sursele de ardere pentru încălzirea locuinţelor, instituţiilor, mai ales cele
pe lemne;
 instalaţii de ardere a combustibililor fosili în cazanele industriale;
 instalaţii de ardere lemn şi alţi combustibili de tip biomasă;
 incineratoare de deşeuri spitaliceşti şi industriale, crematorii;
 vehicule cu motor, în special cele care funcţionează pe principiul arderii
benzinei cu plumb;
 incinerarea resturilor animaliere.

In urma inventarierii emisiilor de poluanţi organici persistenţi (POP) in anul

2013 s-a constatat că o contribuţie importantă o are Grupa 1.A.4. - arderi in surse
stationare de mica putere (incalzirea rezidentiala si preparare hrana).

Fig. 2.1.5.a.Variaţia emisiilor de POPs pe grupe de activităţi, anul

2013
 Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie
electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare şi construcţii;
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere;
Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare + stocare) si gaze naturale;
Grupa 2.C. – Industria metalelor;
Grupa 6.C. - Deseuri (incinerare).

Fig 2.1.5.b. Variaţia emisiilor de POP pe tipuri de surse de poluare, anul

2013

Din reprezentarea grafica, Fig 2.1.5.b. Variaţia emisiilor de POP pe tipuri de

surse de poluare in anul 2013 se constata ca sursele de suprafata reprezinta
principala sursă a emisiilor de POP.
2.1.6. Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)

Sursele de emisie ale PAH se clasifică în 3 categorii:

a) punctiforme - din activităţi industriale:
 - arderi in industrii energetice, industrii de fabricare si constructii ;
- productia de asfalt în mixere tip cuptor si în tambur rotativ - cu emisii de
benzo-a-antren, crisen, benzo-b-fluorantren, benzo-a-piren ;
- conservarea lemnului - cu emisii de creozot ;
- incinerarea deseurilor spitalicesti ;
- utilizarea solventilor în activitati gospodaresti.
b) de suprafata - din activitati agricole de tip:
- arderea miristilor ;
- aplicarea produselor fitosanitare
c) din transporturi în afara drumurilor publice (drumuri interioare din
industrie , agricultura,etc.).
Aceste substanţe nefiind solubile în apă, sunt transportate de vânt în apele
curgătoare, mari şi oceane ; peste frontierele naţionale, fiind un subiect de protecţie
a mediului local, regional şi transfrontier.
Tabel 2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice in perioada 2005-
2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii
PAH 8,08 2,11 4.00 2,33 0,556 0,473
(tone/an)

Anul 2011 2012 2013

Emisii
PAH 0,139 0.215 2.708
(tone/an)
Fig. 2.1.6.a. - Variaţia emisiilor de PAH in perioada 2005-
2013

Fig. 2.1.6.b. - Variaţia emisiilor de PAH pe grupe de activităţi, anul

2013
 Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie
electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului)
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare şi construcţii
Grupa 1.B.2. – Petrol si gaze naturale
Grupa 6.C. – Deseuri (incinerare)

Din reprezentarea grafica se observa ca, o contributie importanta a emisiilor de

hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) o au emisiile rezultate din sursele de
suprafata – Grupa 1.A.4.- Arderi în surse stationare de mica putere.

Fig. 2.1.6.c. - Variaţia emisiilor de PAH pe tipuri de surse de poluare, anul

2013
Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.6.c. - Variaţia emisiilor de PAH pe tipuri de surse
de poluare in anul 2013, se constata ca sursele de suprafata reprezinta principala
sursă a emisiilor de PAH.

2.2. Calitatea aerului

Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea următoarelor aspecte:

poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia
ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări
ale schimbarilor climatice.
Sursele de poluare ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:
 surse de impurificare cu particule solide;
 surse de impurificare cu gaze şi vapori
Acestea pot fi surse naturale şi surse artificiale.
Sursele artificiale sunt, în special, întreprinderile industriale, centralele
termoelectrice şi termice, mijloacele de transport, instalaţiile de încălzit pentru
locuinţe, incineratoarele de reziduuri , etc.
La nivelul anului 2013 calitatea aerului în municipiul Ploieşti a fost monitorizată
prin măsurători orare sau zilnice în 12 statii (6 staţii automate şi 6 staţii manuale).
Poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, plumb şi ozon
sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Legea nr.104/2011, care transpune
cerinţele prevăzute de reglementările europene; iar amoniacul, formaldehida,
hidrogen sulfurat la cele ale STAS-ului nr. 12574/87 - Aer din zonele protejate.
În municipiul Ploieşti calitatea aerului este monitorizată cu ajutorul a 6 staţii
automate şi 6 staţii manuale.
Staţiile automate sunt :
* Staţiile PH-1 (APM sediu) şi PH-5 (B-dul Bucureşti) sunt staţii care
monitorizează impactul traficului asupra mediului. Poluanţii monitorizaţi sunt cei
specifici activităţii de transport şi anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, metale (din
PM10), PM10, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.
* Staţiile PH- 4 (Primăria Brazi) şi PH – 6 (M. Bravu) sunt staţii care
evidenţiază influenţa emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare.
Poluanţi monitorizaţi sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Benzen, Toluen, O-
xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (PH-4), respectiv SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, metale
(din PM10), PM10 (PH-6).
* Staţia PH -2 (Pţa Victoriei) staţie de fond urban, a fost amplasată în zonă
rezidenţială, la distanţă de surse de emisii locale. Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO,
NO2, NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen,
m, p – xilen.
* Staţia PH - 3 (Primăria Blejoi) staţie de fond suburban, evalueaza influenta
"asezarilor urmane" asupra calitatii aerului. Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2,
NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p –
xilen.
Localitate Cod Tip staţie Poluant Tip Observatii
staţie determinare Captura de date
validate %
Ploieşti PH1 Trafic NO2 automata 29.6
APM SO2 automata 99.4
sediu CO automata 0
C6H6 automata 98.7
PM10 automata 93.7
PM10 gravimetric 98.6
Pb SAA 98.6
Cd SAA 98.6
Ni SAA 98.6
As SAA 98.6
PH2- Pta Fond NO2 automata 0
Victoriei urban SO2 automata 88.6
CO automata 0
O3 automata 46.9
C6H6 automata 91.2
PM2,5 automata 0
PM2,5 gravimetric 94.2
Blejoi PH3 Fond NO2 automata 93.8
Primarie suburban SO2 automata 97.5
CO automata 0
O3 automata 94.9
C6H6 automata 12.5
PM10 automata 74.7
PM10 gravimetric 95.8
Pb SAA 95.8
Cd SAA 95.8
Ni SAA 95.8
As SAA 95.8
PH 4 Industrial NO2 automata 0
Primărie SO2 automata 70
CO automata 0
Brazi
O3 automata 94.5
C6H6 automata 96.4
PM10 automata 31.2
Ploieşti PH5 Trafic NO2 automata 70.1
B-dul SO2 automata 91.2
Bucuresti CO automata 0
C6H6 Automata 79.3
PM10 automata 68.6
PM10 gravimetric 78
Pb SAA 78
Cd SAA 78
Ni SAA 78
As SAA 78
PH6 Industrial NO2 automata 98.6
M Bravu SO2 automata 95.9
Localitate Cod Tip staţie Poluant Tip Observatii
staţie determinare Captura de date
validate %
CO automata 89.1
O3 automata 0
PM10 automata 0
PM10 gravimetric 83.2
Pb SAA 83.2
Cd SAA 83.2
Ni SAA 83.2
As SAA 83.2
Tabel 2.2.1 Captură date

Cele 6 staţii manuale sunt amplasate astfel:

 În zona de Est a municipiului Ploieşti sunt amplasate doua staţii: Spitalul de
Obstetrică şi Ginecologie şi POLISERV care monitorizează activitatea unităţilor
amplasate în această zonă (PETROTEL LUKOIL, ISOVER România, Rafinăria
VEGA–zona NE). Astfel, se prelevează şi analizează următorii indicatori: H2S,
HCHO, NH3, pulberi în suspensie.
 În zona de Nord a municipiului Ploieşti este amplasată staţia ICERP care
monitorizează activitatea unităţilor DERO-LEVER, BIANCA INTERNATIONAL,
FRIGORIFER Ploieşti şi traficul rutier (DN 1) şi staţia Gara de Nord care
monitorizează activitatea de pe platforma de nord a oraşului. Astfel, se
prelevează şi analizează următorii indicatori: NH3, HCHO, H2S, fenol, pulberi în
suspensie.
 În zona de Vest a municipiului Ploieşti este amplasată staţia A.P.M. Prahova
sediul care monitorizează activitatea economica din zona şi traficul rutier, se
prelevează şi analizează următorii indicatori: H2S, HCHO, NH3, pulberi în
suspensie.
 Centrul oraşului este monitorizat de staţia Palatul Culturii, punct ales pentru a
urmări dispersia poluanţilor datoraţi industriei şi în special a celor patru rafinării
de prelucrare a produselor petroliere ce înconjoară oraşul. Indicatorii prelevaţi şi
analizaţi sunt: NH3, H2S, HCHO.
Pulberile sedimentabile se monitorizează în 3 puncte din municipiul Ploiesti
amplasate astfel: A.P.M. sediu, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie şi staţia Meteo
Ploieşti.
 Centralizator privind indicatorii de calitate a aerului Reteaua A.P.M.Prahova
ianuarie – decembrie 2013

Statia Poluantul Tip Nr. Nr. %probe Tendin C.M.A. Media Tendinta Conc.ma Luna in care s-a
prele total prob depas. depasirii conc. mediei x inreg
vare masura dep. (%) (mg/m3) (mg/m3) masurata Conc. Maxima
ri (mg/m3) masurata
(C.M.A.
cf. STAS
12574/87)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
A.P.M.Prah HCHO 24 h 250 0 0 0 0.012 0.0033 0.9428 0.0117 decembrie
ova
- Sediu NH3 24 h 250 0 0 0 0.100 0.0300 0.6289 0.0952 ianuarie
Zona H2S 24 h 250 0 0 0 0.008 0.0025 0.8064 0.0076 aprilie
Ploiesti V
Pulberi in 24 h 250 9 3.6 4.5 0.150 0.1469 0.9912 0.1520 mai
suspensie
Statia HCHO 24 h 250 32 12.8 1.8686 0.012 0.0071 1.3148 0.0156 ianuarie
I.C.E.R.P. NH3 24 h 250 14 5.6 3.4783 0.100 0.0435 1.0875 0.1490 mai
Zona H2S 24 h 250 1 0.4 0 0.008 0.0031 1.0333 0.0088 septembrie
Ploieşti
N Pulberi in 24 h 250 19 7.6 0.2732 0.150 0.1470 0.9839 0.1520 aprilie, mai
suspensie
Statia Spital HCHO 24 h 250 1 0.4 0.5 0.012 0.0037 1.1935 0.0128 decembrie
“Obstetrica
si
Ginecologie NH3 24 h 250 0 0 0 0.008 0.0281 0.6955 0.0991 august
”
Ploiesti H2S 24 h 250 1 0.4 0 0.1 0.0028 1.0769 0.0096 decembrie
Zona Pulberi in 24 h 250 0 0 0 0.150 0.1259 0.9230 0.1500 octombrie
Ploieşti E suspensie
Statia HCHO 24 h 249 14 5.62 2.3319 0.012 0.0050 1.2195 0. 0147 decembrie
 Statia Poluantul Tip Nr. Nr. %probe Tendin C.M.A. Media Tendinta Conc.ma Luna in care s-a
prele total prob depas. depasirii conc. mediei x inreg
vare masura dep. (%) (mg/m3) (mg/m3) masurata Conc. Maxima
ri (mg/m3) masurata
(C.M.A.
cf. STAS
12574/87)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
“Palatul
Culturii” NH3 24 h 249 15 6.02 2.9950 0.100 0.0480 1.0020 0.1383 iunie
Ploiesti
Zona: H2S 24 h 249 2 0.8 0.4969 0.008 0.0033 0.9428 0.0095 decembrie
Centrul
orasului
Statia HCHO 24 h 250 14 5.6 6.9136 0.012 0.0052 1.5294 0.0137 mai
“Poliserv”
Ploiesti NH3 24 h 250 0 0 0 0.100 0.0305 0.8379 0.0674 septembrie
Zona H2S 24 h 250 2 0.8 2 0.008 0.0033 1.0645 0.0107 septembrie
Ploiesti E
Statia „Gara HCHO 24 h 249 14 5.62 0.4277 0.012 0.0063 0.9692 0.0135 aprilie
de Nord” Fenol 24 h 249 2 0.8 1.9048 0.03 0.0091 0.9191 0.0321 mai
Zona H2S 24 h 249 3 1.2 0.5660 0.008 0.0032 0.8648 0.0087 noiembrie
Ploieşti N
Tabel 2.2.2 Centralizator privind indicatorii de calitate a aerului Reteaua A.P.M.Prahova ianuarie – decembrie 2013
 Valorile măsurate ale poluanţilor reprezintă valori ale imisiilor, la care
contribuie activitatea economică din zona în care sunt amplasate echipamentele
de masurare. Temperatura, umiditatea, presiunea, mişcarea aerului şi
precipitaţiile determină modificări substanţiale ale nivelului de poluare al
atmosferei. În afara activităţii economice, circulaţia rutieră este, de asemeni, un
factor determinant al nivelului de poluare.

2.2.1. Dioxidul de azot (monitorizat prin statiile automate)

Concentraţia de dioxid de azot nu a depăşit la staţiile de monitorizare

automate pragurile de calitate pentru protecţia sănătăţii umane prevăzute în
Legea 104/2011.

60 Channel: NO2 (ug/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 - Validate data

50

40

PH-1 -

30 PH-3 -

PH-5 -
PH-6 -

20

10

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.1. Variaţia concentraţiei medii anuale, NO2 - 2013

2.2.2. Dioxidul de sulf (monitorizat prin statiile automate)

Concentraţia de dioxid de sulf nu a depăşit la staţiile de monitorizare

automate pragurile de calitate pentru protecţia sănătăţii umane sau pentru
protecţia ecosistemelor prevăzute în Legea 104/2011, exceptie facand statia
PH6 – str M Bravu, unde s-au inregistrat 4 depasiri ale valorii limita de emisie
orara.
 30
SO2 (ug/m3), period: 01 Jan 2013 -31 Dec 2013 - Validate data

25

20

PH-1 -
PH-2 -
15 PH-3 -
PH-4 -
PH-5 -
PH-6 -

10

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.2. Variaţia concentraţiei medii anuale, SO2 - 2013

2.2.3. Pulberi în suspensie

Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu

antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice:
procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc), arderile din
sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, haldele şi
depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale,
îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.
Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule
de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de
fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte
cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH şi PCB,
adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).
Conţinutul de pulberi în suspensie – PM 10 şi PM2,5 se determină prin 2
metode: nefelometric şi gravimetric.
Valorile concentraţiilor medii anuale a pulberilor sub 10 microni (PM10) nu
depăşesc valoarea limită (40 μg/mc).
 60 Channel: PM10grv (ug/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 - Validate data

50

40

PH-1 -
30 PH-3 -
PH-5 -
PH-6 -

20

10

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.3. Variaţia concentraţiei medii anuale, PM10 - 2013

2.2.4. Metale grele

Laboratorul Serviciului de Monitorizare din cadrul Agenţiei pentru
Protecţia Mediului Prahova a determinat:
o concentraţia de metale grele din pulberile sedimentabile urmărindu-se
variaţia indicatorilor: plumb, cadmiu, zinc, cupru în 3 staţii din Ploieşti
(APM sediu, staţia Meteo Ploieşti şi Spitalul de Obstetrică şi
Ginecologie.
o concentraţia de metale grele din PM10 (Pb, Cd, Ni, As) în 4 staţii
automate de monitorizare a calităţii aerului ambiental.
Metalele grele – cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb –
sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, având timp îndelungat de
remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula
în lanţul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse staţionare şi mobile:
procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din
metalurgia metalelor neferoase grele şi traficul rutier. Metalele grele pot provoca
afecţiuni musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie; pot afecta
procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând desfăşurarea normală a
fotosintezei, respiraţiei sau transpiraţiei.
 Concentraţia de metale din PM10 nu a depăşit la staţiile de monitorizare
automată valorile ţintă prevăzute în Legea 104/2011.
0.035
Channel: Pb10grv (ug/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 - Validate data

0.03

0.025

0.02
PH-1 -
PH-3 -
PH-5 -
0.015 PH-6 -

0.01

0.005

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.4.1. PM10 – variaţia indicatorului plumb, 2013

1.6 Channel: Cd10grv (ng/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 - Validate data

1.4

1.2

PH-1 -
0.8 PH-3 -
PH-5 -
PH-6 -

0.6

0.4

0.2

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.4.2. PM10 – variaţia indicatorului cadmiu, 2013

 2 Channel: Ni10grv (ng/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 - Validate data

1.8

1.6

1.4

1.2

PH-1 -
1 PH-3 -
PH-5 -
PH-6 -
0.8

0.6

0.4

0.2

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.4.3. PM10 – variaţia indicatorului nichel, 2013

1.4 Channel: As10grv (ng/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 - Validate data

1.2

0.8
PH-1 -
PH-3 -
PH-5 -
0.6 PH-6 -

0.4

0.2

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.4.4. PM10 – variaţia indicatorului arsen, 2013

 Conţinutul mediu al poluanţilor şi elementelor chimice în depunerile de
pulberi sedimentabile variază în funcţie de complexitatea procesului industrial din
zona respectivă.

Variatia c o ntinutulu i d e metale g rele d in p ulberi

s edimentabile - valori med ii anu ale 2013
0.50
[mg /mp /lu na]
0.40

0.30

0.20

0.10

0.00
Pb Cd Cu Ni
S tatia R A -P loies ti A P M s ediu S pital O bs tr. G inec ologie

Fig. 2.2.4.5. Pulberi sedimentabile, metale (Pb, Cd, Cu, Ni) – medii
anuale, 2013

Variatia c o ntinutulu i d e Z INC d in pu lberi

s ed imen tab ile - v alo ri medii an uale 2013
[mg /mp/lun a ]
8.60
8.40
8.20
8.00
7.80
7.60 Zn
7.40
7.20
7.00
S tatia R A -P loies ti A P M s ediu S pital O bs tr.
G inec ologie

Fig. 2.2.4.6. Pulberi sedimentabile, Zn –medii anuale, 2013

 2.2.5. Monoxidul de carbon

Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană

(10 mg/mc, calculată ca maximă zilnică a mediilor pe opt ore).

0.9 Channel: CO (mg/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 - Validate data

0.8

0.7

0.6

0.5 PH-2 -
PH-3 -
PH-4 -
0.4 PH-5 -
PH-6 -

0.3

0.2

0.1

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.5. Variaţia concentraţiei medii anuale, CO - 2013

2.2.6. Benzen

Concentraţia medie anuală a benzenului nu a depăşit valoarea limită

anuală pentru sănătatea umană la staţiile de monitorizare automată a calităţii
aerului.

statie Valoare medie VLE[µg/mc]

masurata [µg/mc]
PH1 2.63
PH2 2.65
PH3 3.05 5
PH4 1.58
PH5 2.52
 5 Channel: Benzene (ug/m3), period: 01 Jan 2012-31 Dec 2013 - Validate data

4.5

3.5

3
PH-1 -
PH-2 -
2.5
PH-3 -
PH-4 -
2 PH-5 -

1.5

0.5

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.6. Variaţia concentraţiei medii anuale, benzen - 2013

2.2.7 Amoniacul

Concentraţia de amoniac în aerul ambiental se raportează la STAS

12574/87 „Aer din zonele protejate” care prevede o concentraţie maxim admisă
de 0,1 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice. În anul 2013, în municipiul Ploieşti,
au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice conform
tabelului „Centralizator privind indicatorii de calitate a aerului Reteaua
A.P.M.Prahova”
 Amoniac - concentratii m edii anuale
0.05
0.045
0.04
0.035
Conc[mg/mc]

0.03
0.025
0.02
0.015
0.01
0.005
0
APM ICERP Maternitate Palatul Poliserv
Culturii

Fig. 2.2.7. Variaţia concentraţiei medii anuale, amoniac – 2013

2.2.8 Ozonul

Ozonul este de două tipuri:

 stratosferic, care absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel viaţa pe
Terra (90% din cantitatea totală de ozon);
 troposferic, poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea
totală de ozon).
Ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al
atmosferei ţărilor şi oraşelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin
din activităţi industriale şi trafic rutier.
Nu au fost înregistrate depaşiri ale pragului de alertă (240 µg/mc medie
orară, trei ore consecutiv), si nici depăşiri ale concentraţiei maxime zilnice a
mediilor pe 8 ore(180 µg/mc)
 70 Channel: O3 (ug/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 - Validate data

60

50

40
PH-2 -
PH-3 -
PH-4 -
30 PH-6 -

20

10

0
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013

Fig. 2.2.8 Variaţia concentraţiei medii anuale, ozon - 2013

Laboratorul a monitorizat concentraţia de pulberi sedimentabile în trei

puncte din municipiul Ploieşti. Pulberile sedimentabile rezultă din procese
mecanice, construcţii de drumuri, antrenarea solului ca urmare a circulaţiei
autovehiculelor, unele industrii ca: metalurgia, industria materialelor de
construcţie sau ca urmare a acţiunii de eroziune a solului.
Pentru indicatorul pulberi sedimentabile monitorizate lunar nu au fost
înregistrate depăşiri ale concentraţiilor medii lunare admise.
 PULBERI SEDIMENTABILE - Anul 2013
20

17
Conc. [g/mp/luna]

14

11

5
ie ie ti e
ilie ai ni
e li e st ie ie ie ie
ar ar ar r m iu iu gu br br br br
nu ru m ap au em to
m
ie
m m
ia fe
b t ce
se
p oc no de
A.P.M. sediu Spital Obstretica si gi necol ogie RA

Fig. 2.2.9. Variaţia pulberilor sedimentabile, concentraţii medii anuale - 2013

Printre sursele principale de poluare atmoferică se numără şi ploile acide,

mai exact depunerile acide. Ploaia acidă se formează atunci când dioxidul de sulf
sau oxizii de azot, ambele rezultate ale poluării industriale şi din trafic se
amestecă în atmosferă cu vaporii de apă.
Aceste ploi, îşi pot manifesta acţiunea la distanţă mare (sute de km) de locul
emisiei agentului poluant, au efecte nocive asupra vegetaţiei, solului şi apelor:
- distrugerea vegetaţiei prin atacul direct asupra clorofilei, în special a
pădurilor de conifere;
- acidifierea solului prin dizolvarea sărurilor de calciu şi magneziu,
determinând carenţe în nutriţia vegetaţiei;
- dizolvarea stratului protector de pe frunze, ducând la scăderea rezistenţei
vegetaţiei la atacul dăunătorilor;
- acidifierea apei lacurilor, ducând la scăderea faunei acvatice.
Laboratorul din Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova efectuează
analiza precipitaţiilor colectate de la staţia R.A Ploieşti şi Valea Călugărească.
S-au efectuat analize la următorii indicatori: pH, conductivitate,
aciditate/alcalinitate, sulfaţi, cloruri, amoniu, azotaţi, azotiţi, calciu şi magneziu.

Indicator U.M. Minim Maxim

Statia RA Valea Statia RA Valea

Ploiesti Calugareasca Ploiesti Calugareasca
pH unit pH 5.47 5.6 7.7 7.2
Conductivitate S/cm 17.4 19.5 94.5 93.12
Sulfaţi mg/l 2.47 3.2 75.72 67.07
Cloruri mg/l 3.55 2.84 17.73 21.27
Amoniu mg/l 0.117 0.117 10.12 11.19
Calciu mg/l 0.6 0.83 3.11 5.61
Magneziu mg/l 0 0 2.78 2.8
2.3. Poluarea aerului – efecte locale
Poluarea atmosferei se defineşte ca prezenţa in aer a unor substanţe care in funcţie
de natură, concentraţie şi timp de acţiune afecteză sănătatea, generează disconfort
şi/sau alterează mediul.
Poluarea poate fi de natură chimică (determinată de o multitudine de substanţe
chimice), fizică ( radioactivitatea, radiatiile calorice si ultraviolete, zgomotul, vibraţii) şi
biologică ( datorată germenilor patogeni care pot fi răspanditi prin aer avand ca sursa
oamenii – bolnavi sau purtatori , si animalele).
Sursele de poluare, naturale şi artificiale ( tehnologice - combustii in instalaţii fixe,
transporturi, diverse procese industriale) elimina în atmosfera o multitudine de poluanţi
iritanţi ( pulberi netoxice, gaze şi vapori ca oxizi de sulf, oxizi de azot , clor, amoniac,
etc.), fibrozanţi ( bioxidul de siliciu, oxizi de fier, bariu,cobalt, etc.), axfisianţi ( monoxidul
de carbon şi hidrogenul sulfurat), toxici- sistemici ( plumb, mercur , cadmiu, mangan,
vanadiu, seleniu, fluor, fosfor, pesticide organofosforice si organoclorurate) , alergizanti,
cancerigeni ( hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, azbest, crom,etc.).
Oxizii de sulf ( eliminati de o serie de industrii ca rafinarii de petrol sau de instalaţiile
mici de incălzire prin arderea combustibilului fosil), oxizii de azot ( eliminaţi, de
asemenea, din ariile industriale sau urbane cu trafic intens), pulberile în suspensie, toţi
poluanţii iritanti, pot determina efecte acute ( imediate ) sau/şi cronice ( tardive) asupra
sănătăţii populatiei.
Dintre efectele acute, care apar la concentratii relativ ridicate ,sunt de mentionat
modificarile functionale ventilatorii ( traduse prin fenomene obstructive – reversibile ),
iritatii oculare si respiratorii.
La concentratii deosebit de ridicate se produc intoxicatiile acute, caracterizate prin
leziuni conjunctivale si corneene, sindrom traheo-bronsic caracteristic, iar in cazurile
cele mai grave edem pulmonar toxic.
La niveluri mai reduse ale concentratiei agentilor iritanti din aer decat cele care
provoaca intoxicatiile acute, apare o crestere a morbiditatii si mortalitatii populatiei prin
boli pulmonare si cardio-vasculare in special la grupele de varsta vulnerabile ( varstele
extreme – copii si batrani) precum si la persoanele bolnave (cu afectiuni pulmonare si
cardiovasculare).
De asemenea s-a observat ca efect imediat al poluarii iritante, agravarea bronsitei
cronice la persoanele care sufera de aceasta afectiune.
Dintre efectele expunerii cronice observate amintim cresterea incidentei si gravitatii
infectiilor respiratorii acute ( bacteriene si virotice),( bronho-pneumonii, gripa etc.)
precum si a bronho-pneumoniei cronice nespecifice care grupeaza un numar de boli nu
intotdeauna intricate, si anume bronsita cronica, astmul si enfizemul pulmonar.
Un aspect important, care trebuie subliniat, îl constituie influenţa poluării aerului
asupra patologiei respiratorii infantile ( creşterea morbidităţii prin bronho-pneumopatii
acute în cursul primei sau celei de a doua copilării, prin infecţii repetate şi prelungite ale
aparatului respirator, cu cresterea consecutivă a sensibilităţii si susceptibilităţii acestora
la acţiunea factorilor de mediu şi de formare a „ terenului bronşitic”, care determină
receptivitatea crescută la bronşita cronică a adultului).
 In ceea ce priveste poluantii fibrozanti,efectele acestora asupra sanatatii se manifesta
in special dupa expunerea intensa, de cele mai multe ori in mediul profesional la acesti
poluanti, determinand in cazul pulberilor pneumoconiogene de dioxid de siliciu- silicoza,
iar in cazul azbestului – azbetoza ( in acesta din urma situatie, pe langa efectul
fibrozant tradus prin modificari fibroase pulmonare si calcifieri pleurale principalul risc
este reprezentat de cel cancerigen).
Poluantii axfisianti ai aerului isi manifesta efectul asupra sanatatii prin mecanisme
diferite; astfel nitritii si monoxidul de carbon complexeaza hemoglobina formand nitrozo-
respectiv carboxihemoglobina, cu afectarea consecutiva a transportului oxigenului la
tesuturi, hidrogenul sulfurat actioneaza la nivelul sistemului nervos central blocand
centrul respirator iar cianurile blocheaza oxidarea celulara.
In cazul monoxidului de carbon, principalele surse sunt reprezentate de gazele de
esapament ale autovehiculelor, iar in locuinte de functionarea defectuoasa a sistemelor
de incalzit si utilizarea flacarilor cu ardere deschisa. Ca expunere la monoxidul de
carbon trebuie mentionat si fumatul . Si in cazul acestui poluant exista efecte imediate
care acopera o plaja larga de manifestari in functie de concentratia de
carboxihemoglobina realizata in sange ( de la modificari senzoriale si psihomotorii la
cefalee , tulburari de coordonare ale miscarilor, greturi, adinamie, tulburari senzoriale
pana la pierderea constientei si moarte ) , persoanele cele mai sensibile la aceste
efecte fiind cele cu afectiuni cronice cardiovasculare si pulmonare. Efectele cronice se
manifesta prin stari de oboseala, dureri musculare, dispnee, angor-pectoris, iar din
punct de vedere morfo-patologic s-a constatat la persoanele afectate atingere valvulara
, miocardoza , semne de aterioscleroza. A fost inregistrata de asemenea o incidenta
crescuta a malformatiilor congenitale si a copiilor hipotrofici la nastere la femeile
expuse.
In ceea ce priveste hidrogenul sulfurat, efectul imediat se poate manifesta prin
paralizia rapida a perceptiei olfactive, moartea survenind aproape instantaneu prin
paralizia intregului sistem nervos central.
La concentratii mici, efectul asupra sanatatii se manifesta prin afectiuni hepatice si
renale la persoanele expuse cronic.
Poluarea naturala sau antropica ( industria chimica, farmaceutica etc.) cu poluanti
alergizanti determina cresterea incidentei rinitelor,sinuzitelor si in special a astmului
bronsic la populatia ( inclusiv infantila ) expusa in comparatie cu cea din alte zone
martor, neexpuse poluarii.
In ceea ce priveste efectele asupra sanatatii populatiei determinate de poluantii
toxici-sistemici ( metale grele, metaloide, pesticide etc.) acestea acopera o arie larga de
afectiuni datorita multitudinii de poluanti emisi in atmosfera. O caracteristica a acestor
poluanti consta in prezenta atat in aerul poluant cat si concentrarea lor in lanturi trofice,
astfel incat modul de patrundere in organism este multiplu ( inhalare din aer, ingerare
de apa si alimente, contact cu obiecte).
Dat fiind extinderea poluarii aerului cu plumb ( evacuat din intreprinderile industriale
si mai putin prin esapamentele autovehiculelor ) ca si efectele nocive posibile asupra
sistemului nervos central si in genere asupra sanatatii infantile, acestei probleme
trebuie sa i se acorde un mai mare interes. Astfel, actiunea toxica a plumbului se
manifesta in functie de nivelul plumbemiei prin anemie, encefalopatie saturnina (
tremuraturi, delir, convulsii, paralizii, coma si chiar deces) disfunctie cerebrala la copii (
scaderea randamentului la invatatura, modificari psihologice, scaderi ale inteligentei ),
afectarea sistemului nervos periferic ( parestezii, analgezii,anesteziii), afectare renala
ce merge, in formele cronice, pana la atrofie glomerulara, scleroza interstitiala
peritubulara cu insuficienta renala consecutiva, afectarea tractului gastro-intestinal (
colica saturnina) si a aparatului cardio-vascular ( arterioscleroza, hipertensiune,
cardiopatii), afectarea glandelor endocrine ( hipofiza si gonadele) ; nu in ultimul rand
trebuie amintite posibilele efecte teratogene (aberatii cromozomiale) si cancerigene (
tumori renale) ca si de potentare a actiunii cancerigene a hidrocarburilor aromatice
policiclice.
Alte toxice sistemice care determina efecte asupra sanatatii sunt manganul ( leziuni
hepatice, encefalopatie, parkinsonismul manganos), mercurul ( leziuni renale,
cardiovasculare, tulburari neurologice), cadmiul ( afectare renala cu demineralizare
osoasa, fracturi, nefrolitiaza), fluorul ( fluoroza scheletului cu osteoscleroza,
osteoporoza si osteomalacie pana la manifestari de fluoroza anchilozanta si paralizii),
arsenul ( keratoza cutanata, cancer cutanat),pesticidele organoclorurate ( cu afectare
hepatica, endocrina, pe sistemul nervos, efecte carcinogene, mutagene si embriotoxice
in expunere cronica) si organofosforice ( efecte muscarinice, nicotinice si la nivelul
sistemului nervos central).
O gama larga de substante ce pot polua atmosfera zonelor locuite au efect dovedit
cancerigen prin date epidemiologice. Dintre acesti poluanti amintim hidrocarburile
policiclice aromatice ( benz-a-pirenul etc.) , benzenul, aminele aromate, gudroane,
bitum, funingine si negrul de fum, azbestul, compusii arseniacali, cromatii, nichelul,
pesticidele etc.
O deosebita atentie trebuie acordata poluarii biologice a aerului. In atmosfera
oraselor domina anumiti germeni cu rezistenta mare, in special sporulati, eventual
bacilul tuberculozei sau anumiti piogeni. Numarul lor creste paralel cu cantitatea de praf
din aer, praf rezultat de pe strazi sau din curti. De asemenea, numarul lor este in stricta
dependenta de gradul de salubritate al orasului, existenta rezidurilor urbane ( menajere,
inerte, etc.) precum si intretinerea necorespunzatoare a strazilor si curtilor , ducand la o
crestere a numarului lor.
Germenii patogeni din aer provin in general din caile respiratorii, de pe suprafata
pielii, dejectele umane sau animale si materialul infectios din unitatile
sanitare/laboratoare.De asemenea, exista si o anumita flora patogena, cu un caracter
ubicuitar in natura, in aceasta categorie intrand in primul rand agentii unor micoze
pulmonare ( histoplasmoza etc ).
Spatiile inchise joaca un rol important si bine demonstrat in transmiterea bolilor
infectioase, in special in conditii de aglomeratii sau ventilatie insuficienta.
Aeromicloflora reprezinta o problema sanitara foarte importanta in locuinte, camine,
sali publice, cazarmi si in mod deosebit in institutii curativo-profilactice ( spitale,
policlinici) si institutii de copii ( crese, camine, scoli) unde transmiterea aeriana a
infectiilor se realizeaza cu mare usurinta ( densitate mare de persoane si un numar
insemnat de purtatori).
Aerul joaca un rol epidemiologic foarte important. Ca incidenta , bolile transmisibile
pe calea aerului se gasesc pe primul loc ( bolile eruptive ale copilariei – rujeola, rubeola,
scarlatina, varicela etc., gripa, difteria, tuberculoza, pneumonia, psitacoza-ornitoza, alte
viroze respiratorii, diferite micoze.
 Nu in ultimul rand trebuie amintite efectele indirecte ale poluarii aerului asupra
sanatatii ce se traduc prin afectarea microclimatului, florei, faunei sau altor elemente
conditionate de mediul de viata a populatiei cu repercursiuni asupra starii de sanatate,
in intelesul larg al notiunii.

2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

Nu s-au înregistrat în anul 2013 poluări accidentale care să afecteze factorul de mediu
„aer”.

2.4. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din judetul Prahova

Surse de poluare a aerului

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse
artificiale (rezultate din activitatea umana).

Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari

importante ale atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu
pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la
o anumita altitudine.

Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si asupra
sanatatii populatiei. In anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi masive
de praf de sol pana la distante apreciabile de locul de producere.

De asemenea dintre sursele naturale de poluare putem mentiona: incendiile din paduri,
emanatii de gaze din sol, poluarea produsa de procese naturale de descompunere in
sol a substantelor organice, etc.

Sursele artificiale sunt mult mai importante, inmultirea acestora constituind cauze
pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste
surse sunt o urmare a activitatii omului, a progresului societatii, a dezvoltatrii industriale
, a urbanizarii, etc. avand drept fenomen poluarea mediului - implicit si poluarea
aerului.

Cunoaşterea nivelului concentraţiei de poluanţi atmosferici şi de gaze cu efect de seră

emise de diferite surse şi activităţi este importanta pentru înţelegerea şi limitarea
prejudiciului provocat de aceste emisii sănătăţii umane şi mediului. Poluanţii atmosferici
şi gazele cu efect de seră sunt emişi din aproape toate activităţile economice, ca de
exemplu:

 Producerea energiei electrice, transport, industrie și gospodării;

 Procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi

extractivă;

 Agricultură;

 Tratarea deşeurilor, etc.

LISTA AGENTILOR ECONOMICI DIN JUDETUL PRAHOVA AFLATI SUB

INCIDENTA IPPC

Nr. crt. Denumirea societatii

1 SC Rompetrol SA-Rafinare Vega/Str.Valeni, nr. 146, Ploiesti
2 Petrom SA Bucuresti - Petrobrazi/com. Brazi, Str. Trandafirilor nr. 45
3 SC Petrotel - Lukoil SA/Str. Mihai Bravu, Nr. 235, Ploiesti
4 SC Rafinaria Astra Romana SA/Ploiesti, B-dul Petrolului, nr. 59
5 SC Rafinaria Steaua Romana SA/Campina, Str.Calea Doftanei, Nr.15
6 SC Upetrom -1 Mai SA/ Ploiesti str.P-ta 1 Decembrie 1918, nr.1
7 SC Unilever Romania SA/Ploiesti, B-dul Republicii, nr. 4
8 SC Veolia Servicii Pentru Mediu Tratarea Deseurilor SRL/Boldesti-Scaieni
9 SC Agrisol International SRL-Ferma Pleasa/comuna Pleasa
10 SC Agrisol International SRL-Ferma Blejoi/comuna Blejoi
11 SC Agrisol International SRL-Ferma Lipanesti/comuna Lipanesti
12 SC Agrisol International SRL-Ferma Brazi/comuna Brazi
13 SC Agrisol International SRL-Ferma Cocorastii Mislii/comuna Cocorastii Mislii
14 SC Agrisol International SRL-Abator Boldesti-Scaeni
15 SC Michelin Romania SA-Punct de lucru Floresti Anvelope/comuna Floresti, str. Uzinei, nr. 1
16 SC Dalkia Termo Prahova/ comuna Brazi
17 SC Vulturul Comarnic SA/Comarnic, Sos. Republicii, nr. 4
18 SC Semar Trading SRL/Paulesti, sat Gageni
19 SC Turnatoria Orion SA Campina/Campina, str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 29
20 SC GES SA Scaeni/Boldesti-Scaeni, str. Aleea Fabricii, nr. 1
21 SC LINDE GAZ ROMANIA SA (ACETILENA BRAZI)
22 SC ECO-FERM SA Boldesti-Scaeni
23 SC AGRA FOOD SRL( fosta MIXALIM )- punct de lucru Albesti-Paleologu
SC SAINT GOBAIN ISOVER ROMANIA SRL Ploiesti/Ploiesti, Platforma Industriala Teleajen, str.
24 Bravu, nr. 233
25 SC TERMOELECTRICA SA PLOIESTI-Rampa ecologica Valenii de Munte
26 SC RECUNOSTINTA PROD COM SRL/ Filipestii de Padure, str. Garii, nr. 661
27 SC LEBROM SRL /comuna Podenii Noi
28 SC VIS CAMPI SRL –punct de lucru Ciorani, sat Cioranii de Sus
 29 SC ATLAS INVESTMENTS SRL/comuna Gherghita
SC BERGENBIER SA ( fosta SC INBEV ROMANIA SA ), Ploiesti, str. Gh. Gr. Cantacuzino nr.287
30
31 SC ALMATAR TRANS SRL, com. Targsoru Vechi, sat Zalhanaua
32 SC DALASOIL SRL, Ploiesti, Centura de Est
33 SC LUKOIL ENERGY&GAZ ROMANIA SRL, Ploiesti
34 SC AGRO DEVELOPEMENT SRL Baicoi
35 SC REMEDIAL CONSTRUCTION SERVICES LP HOUSTON (SUA)-Sucursala Bucuresti
36 SC ECOBURN SRL, Brazi, in incinta Parcului Industrial
37 SC BREEDING FARM SRL-Ferma de ingrasare suine, Urlati, str. Socului, nr.1B

38 SC RANCH SWINE SRL-Cresterea si ingrasarea suinelor, Urlati, str. Socului nr.1A

39 SC ARTEMA PLAST SRL-Fabricare ambalaje din BOPP, Boldesti-Scaieni, Sos. Ploiesti-Valeni nr.27
40 SC BORSENIA SRL-com. Colceag, sat Inotesti
41 SC ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE SA-punct de lucru Aricestii Rahtivani
42 SC OMV PETROM SA-com. Brazi, sat Negoiesti, str. Piatra Craiului, nr.26
43
SC KLT & CO INDUSTRIES SRL, com. Filipestii de Padure, sat Ditesti, DJ 720 Baicoi-Moreni
LISTA SOCIETATILOR DIN JUDETUL PRAHOVA AFLATE SUB INCIDENTA
DIRECTIVEI COV
Nr. crt. Denumirea societatii
1 SC MEFIN SINAIA
2 SC TIMKEN
3 SC UZTEL
4 CMM CURATCHIM
5 SC HIDROJET
6 COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR BUCURESTI SA (SC UMERVA SA)
7 SC UPETROM SA
8 SC ELVILA SA MIZIL
9 SC DAF EXPERT GROUP
10 SC POLROM EXIM SRL
11 SC CAMERON ROMANIA SA
12 SC ARTEMA PLAST SRL
13 SC KUMA ROMANIA SRL
14 SC MAYR MELNHOF PACKAGING ROMANIA SRL
15 SC TOP CLEAN SRL
16 SC PAINT STAR SRL
17 SC FIMPLAST IMPEX SRL
18 SC WAM ROMANIA SRL
19 SC POIAN SRL - Transfer catre SC POIANA CLEAN SRL
20 SC ROTOPRINT SOLUTIONS SRL
 21 SC ARTPLAST PACKAGING SRL
22 SC KATO LOGISTIC SRL
23 SC TERQUA SRL
24 SC ARIELHAS SRL
25 SC SALT CONFORT SRL
26 CONFECTIA SCM
27 SC COIFER IMPEX SRL
28 SC SALD PROFEXART SRL
29 SC SILCOTUB SA
30 SC NAPPA COM SRL
31 SC CONFIND SRL.
32 SC CONFIND SRL
33 SC LUFKIN INDUSTRIES SRL
34 SC AMMO CONSTRUCT SRL
35 SC RINEEA CONCEPT SRL
36 SC CAMERON ROMANIA SRL

LISTA AGENTILOR ECONOMICI DIN JUDETUL PRAHOVA AFLATI SUB

INCIDENTA LCP

Nr. crt. Denumirea societatii

1 S.C. LUKOIL ENERGY & GAZ ROMANIA S.R.L.
2 S.C.ROMPETROL RAFINARE S.A.- Punct de lucru Rafinaria Vega
3 S.C. DALKIA TERMO PRAHOVA S.R.L.
4 S.C. MICHELIN ROMANIA S.A.
5 S.C. PETROM S.A. – Centrala Cogenerare Ciclu Combinat Brazi

Indicatori specifici pentru poluarea aerului pot servi ca indicatori ai nivelului emisiilor:
consumul de energie, nivelul producţiei industriale, volumul transportului şi producţia
agricolă.

Sectorul transporturilor a crescut în ultimii ani. Creşterea a fost pronunţată în ultima

perioadă datorită creşterii numărului de autovehicule rutiere.

Activităţile agricole, creşterea animalelor şi producerea / utilizarea îngrăşămintelor cu

azot sunt principala sursă a emisiilor de NH3. Între anii 1990 şi 2013, emisiile de NH3
au scăzut, în parte din cauza reducerii numărului de animale - bovine, ovine; păsări de
curte; porci; etc, dar şi ca urmare a îmbunătăţirii practicilor agricole, cum ar fi
gestionarea gunoiului de grajd şi a utilizării unor cantităţi mai reduse de îngrăşăminte cu
azot.

Presiuni – emisiile de poluanţi

1. Emisii de oxizi de sulf (SOx)
Evoluţia emisiilor de poluanţi atmosferici a evidenţiat o tendinţă generală de scădere
începând cu anul 2005.
În anul 2013 emisiile de SOx au scăzut cu peste 60 % faţă de anul 2005 (Fig. 2.1.1.1.a -
Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005-2013).

Fig. 2.1.1.1.a - Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005-2013

Există mai mulţi factori care au contribuit la scăderea emisiilor de SOx, dintre care cel
mai important este înlocuirea combustibililor cu conţinut mare de sulf (cărbunele, păcura
sau motorina) cu combustibili cu conţinut scăzut de sulf (gazele naturale).

Dotarea cu echipamente de desulfurare a gazelor arse în instalaţii industriale şi

impactul directivelor UE referitoare la conţinutul de sulf din anumiţi combustibili lichizi
pentru transport sunt, de asemenea, factori importanti care contribuie la reducerea
emisiilor de SOx.
De asemenea, în ultimii ani au avut loc schimbări economice structurale importante
având ca rezultat declinul unor activităţi, care anterior au contribuit la nivelul ridicat al
emisiilor de SOx. Arderea combustibililor cu conţinut mare de sulf în gospodării a
scazut in zonele urbane dens populate.

Emisiile de SOx din transportul rutier s-au redus, în principal datorită utilizării unor
catalizatori, ca urmare a introducerii standardelor UE (motoare Euro).

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.1.c - Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe tipuri de
surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale (reprezentate de
activitatile din grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de
energie electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului) si 1.B.2.a.iv. – Petrol
(Rafinare / Stocare)), reprezinta principala sursă a emisiilor de oxizi de sulf.

Fig. 2.1.1.1.c - Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe tipuri de surse de poluare in anul 2013

2. Emisii de oxizi de azot (NOx)

În anul 2013 emisiile de NOx au scăzut cu aproximativ 30% faţă de anul 2005.
Fig. 2.1.1.2.a. - Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe ani, 2005-2013
Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.2.b. - Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe grupe
de activităţi in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au emisiile din
grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie
electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului) si 1.A.3. – Transport rutier.
Fig. 2.1.1.2.b. - Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe grupe de activităţi, anul 2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.2.c.- Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe

tipuri de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale ( reprezentata
de activitatile din grupa A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de
energie electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului) reprezinta principala sursă a
emisiilor de oxizi de azot.
Fig. 2.1.1.2.c.- Variaţia emisiilor de oxizi de azot pe tipuri de surse de poluare in anul 2013,
Ca şi în cazul SOx, schimbările economice structurale au contribuit la reducerea
emisiilor de NOx.
Emisiile din transportul rutier s-au redus, în principal datorită utilizării unor catalizatori,
ca urmare a introducerii standardelor UE (motoare Euro). Trebuie menţionat, totuşi, că
unele standarde de emisie pentru NOx nu au fost la fel de eficace în scăderea reală a
emisiilor de NOx aşa cum s-a anticipat iniţial, în special pentru vehicule cu motoare
diesel (vehicule pentru pasageri şi vehicule grele şi uşoare). O mare parte din
reducerea NOx din transportul rutier, poate fi atribuită în principal, autoturismelor pe
benzină şi nu vehiculelor diesel.
3. Emisii de amoniac (NH3)

In anul 2013 comparativ cu anul 2005, emisiile de NH3 care contribuie la acidifiere,
eutrofizare au o tendinţă de creştere - Fig. 2.1.1.3.a.- Variaţia emisiilor de amoniac pe
ani, 2005-2013.

Directiva UE privind nitraţii (CE/1991) a contribuit la controlul emisiilor de NH3 în multe

state membre ale UE. Reducerea în continuare a emisiilor de NH3 poate fi realizată prin
aplicarea noilor tehnologii suplimentare de reducere a emisiilor. Tebuie menţionat faptul
că există o relaţie strânsă între emisiile de NH3 din activităţile agricole şi emisiile de
protoxid de azot, gaz cu efect de seră (N2O).

Fig. 2.1.1.3.a.- Variaţia emisiilor de amoniac pe ani, 2005-2013

 Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.3.c. - Variaţia emisiilor de amoniac pe tipuri
de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale (reprezentate de
activitatile din grupa 4.B - Cresterea animalelor si managementul deseurilor)
reprezinta principala sursă a emisiilor de amoniac.

Fig. 2.1.1.3.c. - Variaţia emisiilor de amoniac pe tipuri de surse de poluare in anul

2013

4. . Emisii de compuşi organici volatili (NMVOC)

Sursele principale de emisii de compuşi organici volatili sunt: uzinele chimice, rafinăriile,
fabricile de medicamente, industria de automobile, industria alimentară, industria textilă,
fabricarea lacurilor şi vopselelor, etc.
Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.2.b. - Variaţia emisiilor de compusi organici volatili,
pe grupe de activităţi in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au emisiile
din grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze naturale.

Fig. 2.1.2.b. - Variaţia emisiilor de compusi organici volatili,pe grupe de activităţi,

2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.2.c. - Variaţia emisiilor de compusi organici

volatili pe tipuri de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale
(reprezentate de activitatile din grupele: 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze
naturale si 1.A.4.– Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale /
comerciale si rezidentiale)), reprezinta principala sursă a emisiilor de compusi
organici volatili.
Fig. 2.1.2.c.-Variaţia emisiilor de compusi organici volatili pe tipuri de surse de poluare
in anul 2013
 5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POP) si hidrocarburi aromatice
policiclice (PAH)
In urma inventarierii emisiilor de poluanţi organici persistenţi (POP) si hidrocarburi
aromatice policiclice (PAH) in anul 2013, s-a constatat că o contribuţie importantă a
emisiilor de POP si PAH o au emisiile rezultate din sursele de suprafata - reprezentate
de activitatile din Grupa 1.A.4. - arderi in surse stationare de mica putere
(incalzirea rezidentiala si preparare hrana).

Fig. 2.1.5.a.Variaţia emisiilor de POPs pe grupe de activităţi, in anul

2013
 Fig. 2.1.6.b. - Variaţia emisiilor de PAH pe grupe de activităţi, anul 2013

De asemenea, in anul 2013 comparativ cu anul 2005 s-au înregistrat scaderi ale
emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) si poluanţii organici
persistenţi (POP).
În ceea ce priveşte activităţile responsabile pentru poluarea aerului, cele mai
importante surse de poluare din judeţul Prahova în anul 2013 au fost:
 activitatile din Grupele - 1.A.1. – arderi în industrii energetice (1.A.1.a.-

Producerea de energie electrica şi termica; 1.A.1.b. - Rafinarea ţiţeiului si

1.B.2.a.iv. – Petrol (Rafinare/Stocare), reprezinta principala sursa a emisiilor de
SOx si NOx;

 activitatile din Grupa - 4.B - Cresterea animalelor si managementul deseurilor

reprezinta principala sursă a emisiilor de NH3;

 activitatile din grupele: 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze naturale si
1.A.4.– Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale / comerciale si
rezidentiale)), reprezinta principala sursă a emisiilor de compusi organici volatili.

Emisiile provenite din producerea energiei electrice şi termice au scăzut semnificativ

prin îmbunătăţirea echipamentelor de reţinere a poluanţilor, trecerea la combustibili mai
curaţi şi îmbunătăţirea eficienţei energetice. Cu toate acestea, producţia de energie şi
sectorul distribuţiei rămâne o sursă importantă de poluare a aerului, responsabile pentru
emisiile de Nox si Sox;

Sectorul transportului rutier este o sursă majoră de poluare a aerului. Vehiculele grele
sunt cea mai importantă sursă de NOx, PM10/PM2.5 si metale grele (Fig. 2.5.1.) în
timp ce autoturismele sunt surse importante pentru CO, NH3 şi NMVOC (figura 2.5.2.).

Fig. 2.5.1. - Variaţia emisiilor de PM si Nox pe tipuri de

autoturisme
Fig. 2.5.2. - Variaţia emisiilor de CO, NMVOC, NH3 pe tipuri de autoturisme

Consumul de energie în gospodării - arderea combustibililor: solizi (carbunele,

lemnul/deseuri din lemn), lichizi (motorina, pacura, CLU), gazosi (gaz natural) –
este principala sursă de emisii de PM 10/2,5 şi CO, dar şi o sursă importantă pentru
NMVOCs, NOx si PAH.

2.6.Tendinţe

În urma analizelor efectuate în perioada ianuarie - decembrie 2013 comparativ cu

perioada ianuarie - decembrie 2012 se observă:

* Pentru Aldehida Formica:

- creşteri ale valorilor medii anuale măsurate in punctele ICERP, Spitalul de
Obstretica si Ginecologie , Palatul Culturii si Poliserv
- scaderi ale valorilor medii anuale măsurate in punctele APM Sediu si Gara de
Nord

Variatia indicatorului HCHO - medii anuale

0.008
0.007
0.006
Conc [mg/mc]

0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0.000
APM ICERP Maternitate Pal.CulturIII Poliserv Gara Nord

2012 2013

Fig. 2.6.1. Variaţia concentraţiei medii anuale – aldehidă formică, 2012- 2013

* Pentru Amoniac:
- creşteri ale valorilor medii anuale măsurate in punctul ICERP
- scaderi ale valorilor medii anuale măsurate in punctele APM Sediu , Spitalul
de Obstretica si Ginecologie si Poliserv
- la acelaşi nivel ca în anul precedent se mentin valorilor medii anuale măsurate
in punctul Palatul Culturii.
 Variatia indicatorului NH3 - concentratii medii anuale

0.050

0.040
Conc [mg/mc]

0.030

0.020

0.010

0.000
APM ICERP Maternitate Pal.CulturIII Poliserv

2012 2013

Fig. 2.6.2. Variaţia concentraţiei medii anuale – amoniac, 2012-2013

* Pentru Hidrogen Sulfurat:

- scaderi ale valorilor medii anuale măsurate in punctele APM Sediu si
Gara de Nord
- la acelaşi nivel ca în anul precedent se mentin valorilor medii anuale
măsurate in punctele Palatul Culturii, ICERP, Spitalul de Obstretica si Ginecologie si
Poliserv.

Variatia indicatorului H2S - concentratii medii anuale

0.004
0.004
0.003
Conc [mg/mc]

0.003
0.002
0.002
0.001
0.001
0.000
APM ICERP Maternitate Pal.CulturIII Poliserv Gara Nord

2012 2013

Fig. 2.6.3. Variaţia concentraţiei medii anuale – hidrogen sulfurat, 2012- 2013

* Pentru TSP:
- scaderi ale valorilor medii anuale măsurate in punctele APM Sediu, ICERP
si Spitalul de Obstretica si Ginecologie.
 Variatia indicatorului TSP - concentratii medii anuale

0.150

0.140
Conc [mg/mc]

0.130

0.120

0.110
APM ICERP Maternitate

2012 2013

Fig. 2.6.4. Variaţia concentraţiei medii anuale – TSP, 2012- 2013

In ceea ce privesc statiile automate de monitorizare a calitatii aerului, in decursul

anului 2013, comparativ cu 2012, valorile concentratiilor medii anuale se mentin
aproximativ la acelasi nivel, exceptie facand dioxidul de Sulf la care se observa cateva
variatii

Fig. 2.6.5. Variaţia concentraţiei medii anuale – dioxid de sulf, 2012- 2013

Variatia indicatorului SO2 - medii anuale

20

15
Conc [ug/mc]

10

0
PH-1 PH-2 PH-3 P H-4 P H-5 P H-6

2012 2013

Fig. 2.6.6. Variaţia concentraţiei medii anuale – dioxid de azot, 2012- 2013
 Variatia indicat orului NO2 - medii anuale

40

30
Conc [ug/mc]

20

10

0
PH-1 PH-2 PH-3 P H-4 P H-5 P H-6

2012 2013

Fig. 2.6.7. Variaţia concentraţiei medii anuale – monoxid de carbon, 2012- 2013

Variatia indicatorului CO - medii anuale

0.8
Conc [ug/mc]

0.6

0.4

0.2

0
PH-1 PH-2 PH-3 PH-4 P H-5 PH-6

2012 2013

Fig. 2.2.9.8. Variaţia concentraţiei medii anuale – PM10, 2012- 2013

Variatia indicatorului PM10 - medii anuale

40

30
Conc [ug/mc]

20

10

0
PH-1 PH-3 PH-5 P H-6
2012 2013