Sunteți pe pagina 1din 3

Brexit - efecte asupra Uniunii Europene

Problema eventualei dezmembrări a Uniunii Europene s-a pus în repetate rânduri în urma
rezultatului referendumului consultativ susținut în Marea Britanie și discuțiile devin și mai intense
pe măsură ce ne putem gândi că acest rezultat va fi pus în aplicare. Scenariul nu pare deloc unul
fericit pentru majoritatea populației europene, însă acest scenariu este bazat mai degrabă pe
anumite temeri ce nu iau în calcul istoria Uniunii Europene. Ca să ne putem da seama dacă soarta
Uniunii este în pericol, trebuie să analizăm mai multe puncte:

1. Posibilele direcții în care se poate îndrepta proiectul european

Etapa actuală a Uniunii Europene este considerată ca fiind o etapă intermediară, iar experții
în relații internaționale sunt împărțiți în două tabere care promovează două scenarii total diferite.

Primul scenariu aduce ideea de dispariție a statelor separate în cadrul Uniunii, toate acestea
devenind o singură entitate. Acest scenariu de unificare a Europei ca o singură națiune, similar
Statelor Unite ale Americii, a primit de-a lungul timpului denumirea de Statele Unite ale Europei.
Această denumire a fost folosită pentru prima dată de către Victor Hugo la Congresul Internațional
al Păcii de la Paris în 1849, iar de atunci a fost preluată de numeroși politicieni, geografi, istorici
dar și scriitori de ficțiune speculativă și science-fiction. Susținătorii acestui concept consideră că
noțiunea de stat-națiune și-a îndeplinit scopurile și că trebuie înlocuită de procesul de integrare
regională concentrată pe interesele comune ale statelor. Trebuie precizat însă că integrarea nu se
produce de la sine, ci sunt necesare o serie de mai multe organisme și reguli care să gestioneze
acest proces. Susținătorii conceptului de autoritate supra națională au anticipat opoziția unei părți
a populației față de procesul de integrare, însă soluția propusă de majoritatea acestora este una
departe de ideologia democrata și anume forțarea procesului chiar împotriva voinței populare,
astfel susținând și faptul că rezultatul votului din Marea Britanie nu ar trebui să fie luat în calcul.

Al doilea scenariu este reprezentat de eșuarea proiectului european iar simpatizanții acestui
scenariu au ca exemplu principal Societatea Națiunilor sau Liga Națiunilor, despre care secretarul
Cabinetului britanic, Maurice Hankey, susținea în timpul Primului Război Mondial că: „un
asemenea proiect este primejdios, deoarece va crea un sentiment de securitate care este o închipuire
totală”. Acest scenariu propune că orice curent supra-național nu propune sisteme realizabile
datorită diferențelor de ordin cultural, etnic și lingvistic și în plus diferențe sociale și de interes
național, statul național fiind considerat principalul centru de putere și loialitate al populației, iar
naționalitatea reprezintă un impediment principal în fața dezintegrării statului național în favoarea
unei Europe unificate. În concluzie, procesul de integrare regională poate fi doar unul limitat,
niciodată deplin.

2. Motivele fondării Uniunii Europene

Inițierea proiectului de construcție europeană a devenit necesară în urma experienței celui


de-al Doilea Război Mondial. În 1951 a luat astfel naștere Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului (CECO) cu rolul principal de a creea o independență economică între Germania de Vest
și Franța, pornind de la ideea că două state care depind economic unul de celălalt vor evita
conflictele armate. Denumirea a pronit de la faptul că oțelul și cărbunele au fost cele două materii
prime esențiale în producerea armamentului pe timpul războiului.

Totuși, CECO nu a fost prima organizație supra-stat a Europei. În 1944 a fost fondată
Uniunea Benelux între Belgia, Olanda și Luxemburg care a contribuit la fondarea Uniunii Europene
prin crearea unei organizații premergătoare.

Toată construcția CECO și apoi a Uniunii Europene își bazează stabilitatea pe Germania și
Franța, din acest motiv este considerat că doar ieșirea din Uniune a uneia dintre cele două ar putea
pune cu adevărat sub semnul întrebării proiectul european. Orice alt stat este văzut ca dispensabil,
fie el chiar Marea Britanie. Chiar dacă ieșirea din Uniune a unei asemenea puteri poate duce la
disfuncționalități de natură economică și politică, această acțiune nu poate pune sub semnul
întrebării existența Uniunii.

3. Obstacole importante întâmpinate de Uniunea Europeană de-a lungul timpului

Brexit-ul nu reprezintă primul obstacol major de care se lovește formațiunea Europeană și


cu siguranță nu este văzut nici ca ultimul. O problemă mai importantă în momentul actual,
referitoare la buna funcționare a Uniunii Europene, este percepută ca fiind o așa-zisă criză a clasei
politice europene, clasă care s-a arătat de-a lungul timpului incapabilă să rezolve anumite probleme
sau chiar a creeat unele noi, precum problema migranților.

Brexit-ul nu reprezintă nici măcar prima oară când Marea Britanie își arată nemulțumirea
față de Uniunea Europeană. Un eveniment predecesor a avut loc la începutul anilor 1980, când
evoluția Comunității Economice Europene a întaâmpinat un impas datorită nemulțumirii Marii
Britanii față de contribuția sa la bugetul comunitar, aceasta fiind și una dintre nemulțumirile cele
mai frecvent folosite de către tabăra pro Brexit în campania de dinainte de referendum. Acel impas
a fost însă depășit în urma hotărârii de a se crea o Piață Unică în urma Consiliului European de la
Stuttgart.

4. Rolul Marii Britanii în Uniunea Europeană din perspectiva britanică

Marea Britanie a fost și este adepta strategiei geopolitice a echilibrului de putere. Este o
strategie pe care a utilizat-o aproape tot timpul în principal datorită faptului că nu a avut niciodată
suficientă forță pentru a își impune supremația la nivel global, precum au făcut-o Statele Unite.
Deși au fost și momente în care această strategie nu au funcționat, în linii mari aceasta a dat roade.
Însăși aderarea la Uniunea Europeană a fost motivată de această strategie. În termeni ideologici s-
ar putea spune că Marea Britanie a menținut mereu un echilibru între diferitele ideologii din cadrul
Uniunii.

Modul de gândire a fost, până de curând, profund influențat de această strategie a


echilibrului de putere, strategie care a fost neglijată de conducerea Marii Britanii prin supunerea la
vot a unei probleme atât de importantă, în condițiile în care se speculează că o foarte mare parte
din populația britanică nu se află în posesia unor informații necesare pentru a putea vota în
cunoștință de cauză. În momentul actual rămâne de văzut dacă Marea Britanie va respecta rezultatul
votului și va părăsi Uniunea Europeană, sau daca va căuta modalități prin care să ignore acest
rezultat și în același timp să negocieze mai multe privilegii cu Bruxelles.

În momentul de față se poate observa o politică europeană orientată spre acțiuni împotriva
Brexit, astfel încât se aplică ideea unei integrări forțate prin acțiuni care ar putea obliga Marea
Britanie să nu ia în calcul votul popular. Acordul de retragere al Marii Britanii din Uniunea
Europeană este însoțit de condiții destul de dure, printre care cea mai nefavorabilă britanicilor ar fi
posibilitatea existenței unor angajamente financiare către bugetul pe termen lung al Uniunii
Europene chiar și după data retragerii. În urma acestor condiții destul de aspre, fostul lider al United
Kingdom Independence Party, Nigel Farage, afirma că Uniunea se comportă precum o mafie iar
Marea Britanie este tratată ca un ostatic.

Proiect realizat de:

Student Sergent Major Alin-Constantin NISTOR