Abstract

Materialele de etanșare sunt eficiente în prevenirea agenților de carie. Ele rămân legate de dinți.
Restabilirea rășinii preventive (PRR) are un rezultat dovedit, dar sunt susceptibile la eșec
deoarece eșantionul este depășit. Analize atente ale studiilor relevă o rată de eșec măsurabilă a
agenților de etanșare (5-10% pe an) care trebuie abordate. Chiar și în cele mai bune condiții,
sigiliul eșuează. Prin urmare, trebuie să se accepte că substanțele de etanșare necesită o
rechemare vigilentă și o întreținere preventivă corespunzătoare. În plus, este clar că utilizarea
eficientă a materialelor de etanșare va implica aplicarea selectivă pe dinții cu cel mai mare risc
de carii. Analiza riscului cariilor atât a pacientului, cât și a dintelui reprezintă o etapă esențială a
tratamentului in procesul de planificare. Pentru a îmbunătăți succesul de etanșare, material nou
sugerat aduce progrese. Studii de date care utilizează un intermediar ca strat de agent de legare a
dentinei între gravarea smalțului și etanșant arată o reducere dramatică a eșecului pentru agenții
de etanșare, în special în cazurile de molari considerați dificili de sigilat din cauza erupției
timpurii (Pediatr Dent 20.'2 85-92, 1998). Este o sarcină descurajantă de a vorbi sau de a scrie
despre stomatologie in legatura cu agenți de etanșare după ceea ce a fost anterior raportat pe
acest subiect. Cei mai mulți profesioniști și-au stabilit poziția în ceea ce privește utilizarea de
etanșanți. Fiecare poate să citeze studii care să le susțină numai pe aceștia ca parte a
argumentului și poate respinge liniștit restul.

În fața unei astfel de provocări, această lucrare oferă revizuirea eșecurilor de etanșare și a
eficacității sigiliului. Din analiză vin sugestii pentru îmbunătățirea procesului de luare a
deciziilor și o întreținere mai vigilentă va duce la un viitor îmbunătățit pentru substanțele de
etanșare și PRR. În plus, autorul oferă o schimbare în tehnica de etanșare pentru a crește succesul
clinic cu substanțele de etanșare. Schimbarea de tehnică rezultă dintr-o clinică la scară largă ca
studiu de dinți dificil de sigilat.

Utilizare sigilare.

Solutiile de etansare dentara pot fi o masura preventiva eficienta împotriva degradării fisurilor și
fisurilor. Când sunt plasati cu îngrijire și apoi întreținut în mod curent, sigilanți reprezintă un
serviciu preventiv excepțional. Cu toate acestea, mulți stomatologii exprimă frustrarea cu agenți
de etanșare sau o neîncredere pentru beneficiul pe termen lung al acestui tratament. De fapt,
utilizarea de etanșanți a fost mult timp dezamăgitor de personalul de utilizare a acestora.
Rezultatele datelor din anii 1988-1991 arată că mai puțin de 20% dintre copiii din SUA au
sigilanți. Există multe motive pentru utilizarea slabă a etanșanților. La începutul istoriei advocatii
de etanșare, a fost a presupus că lipsa transferului de informații și un skepticism din metodele de
lipire atrăgătoare au contribuit la scăderea utilizarea de sigilant) Acum, cu o mai bună difuzare a
cunoștințelor despre substanțele de etanșare și o progresie natural da încredere clinicianului cu
materiale legate, din aceste motive nu ar trebui să fie determinate semnificative de utilizat. La
efectele reziduale ale atitudinilor menționate, alti factori joacă un rol în descurajarea unor
clinicieni de la prescrierea materialelor de etanșare. Doi astfel de factori sunt "în tranșee
"perspectiva clinicianului pe care le realizează adesea materialele de etanșare nu satisface nevoia
profesiei de certitudine percepută cu tratament 6 și o plată comună terță parte perspectivă care îi
sancționează pe medici pentru repararea sau înlocuirea materialului de etanșare”

Managementul foselor și fisurilor pentru prevenirea cariilor și / sau restaurarea cariilor a

devenit un complex subiect în stomatologia contemporană, un subiect care implică confluența
datelor din diverse domenii de investigație cum ar fi materialele dentare, diagnosticarea,
epidemiologia cariilor, microbiologie și remineralizare. Dezbaterea continuă cu cele mai bune și
mai potrivite metode pentru a diagnostica carii în fose și fisuri. în plusla această dezbatere de
diagnostic, rămân întrebări cu privire la cea mai bună terapie și / sau tratament pentru acele fisuri
cu sau fără carii.

Etanșantul și PRR nu reprezintă singurele tehnici disponibile pentru gestionarea cariilor și a

fisurilor de dinți. Există o varietate de metode, inclusiv nici un tratament până la cavitația
sinceră. Un articol recent al lui Croll și Cavanaugh7 enumeră și ilustrează șase abordări clinice,
unul fiind un sigiliu convențional și cinci fiind variații ale tehnicii PRR în funcție de adâncime în
smalț sau dentină și pe riscul de carii de suprafata. Filozofiile practicii variază. Mulți practicanți
moderni sunt mai puțin rapizi pentru umplerea sau etanșarea gropilor și a fisurilor, deoarece
prevalența cariilor și rata cariilor au încetinit considerabil, chiar și pe aceste suprafețe. Și este
important să recunoască această filosofie "ceas și așteptați" leziuni discutabile. Observație
obișnuită înainte de luarea unei decizii de tratament este demnă de studiu ca analiză a ultimelor
anchete naționale privind cariile ratele de suprafață prezintă suprafețe ocluzale având cea mai
mare scădere a numărului actual de carii
Evident,o parte din scăderea recentă a cariilor pe aceste suprafețe se referă la cantitatea
disproporționată de carii în continuare găsită pe suprafețe ocluzale. Cu toate acestea, fosele și
fisurile carioase scad în număr real. Atacul carios este mai puțin răspândit pe acele suprafețe și
carii ce progresează mai repede. Suprafețele dintelui care garantează încă acoperirea cu etanșanți
se confrunta cu medicul pe decizii de tratament pe termen lung. Se cere știința din spatele acestor
decizii cu o atenție suplimentară din partea profesiei noastre.

Un studiu de 7 ani realizat de Mertz-Fairhurst și colegi 12 a raportat ® pe două produse,

autopolymerizarea Delton (un material de etanșare de a doua generație) și polimerizat UV
Nuvaseal® (un material de etanșare de primă generație). Asta a fost la sfârșitul erei Nuvaseal, ca
Delton și altele similar. Generarea de produse s-a dovedit mai eficienta. Deci, căutând doar
datele Delton mai favorabile, raportul arată că, după 7 ani, primii molari permanenți au avut o
retenție de 66% în timpul retenției parțiale 14%. Pierderea totală a sigiliului a fost de 20% și,
comparând cariile ratele pe jumătatea sigilată a gurii cu o jumătate de control fără sigiliu,
eficacitatea reducerii cariilor a fost de 55%. Aceasta înseamnă că 32 dintre dinții tratați au fost
carious și 71 de dinți de control au fost carious după 7 ani. Datele din ambele materiale au arătat
că sunt parțiale dar păstrarea sigiliului nu garantează în mod automat protecţie. Rata cariilor pe
molari cu parțial reținut agenți de etanșare (prin definiția autorilor) au fost egali la ratele de cari
pe dinții de control contralateral. Barrie și colab., 6, au comparat trei tipuri de etanșanți în 5-10
Copii scoțieni în vârstă de 6 ani. În acest contemporan studiu de teren, etanșanți ocluzali au fost
judecați "complet sigilate" în două subseturi comparative de pacienți. În primul, a fost comparat
Prismashield® Estiseal® și retenția de 24 de luni au fost de 71% pentru Prismashield, cu 53%
pentru Estiseal. Cealaltă comparație, acolo grupul a avut retenție de 24 de luni de 81% pentru
Prismashield și 88% pentru Concise. Cu privire la revizuirea acestor studii, precum și revizuirea
celorlalte au publicat datele despre sigiliu și recentele rezumate IADR, una ar putea concluziona
că pierderea de etanșare așteptată de la permanent molarii este între 5 și 10% pe an. În în plus,
deoarece riscul de cariilor revine după pierderea de etanșare, sa sugerat că ratele de carii pentru
dinții sigilați reflect pierderea de 5-10% înmulțită cu populația obișnuită ratele cariilor pentru
suprafețele de cariere și fisuri.