Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Facultatea de Mecanică
Specializare Mecatronică
Disciplina Organe de Mașini II

PROIECT DE AN

REDUCTOR CONIC CU DINTI DREPTI

Student: Mesaroș Andrei Paul

Coordonator: conf. dr. ing. Bojan Ștefan
Cuprins
1.Memoriu Tehnic ........................................................................................................................................ 3
1.1 TRANSMISII MECANICE, REDUCTOARE DE TURAŢIE. GENERALITĂŢI ................................................. 3
1.2 PREZENTAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE DIN PUNCT DE VEDERE CONSTRUCTIV,
FUNCŢTIONAL, TEHNOLOGIC. .................................................................................................................. 4
1.3 NORME DE PROTECTIA MUNCII ......................................................................................................... 6
1.4 ÎNTREŢINEREA REDUCTORULUI .......................................................................................................... 6
2.Memoriu de Calcul .................................................................................................................................... 8
2.1 Impartirea rapoartelor de transmitere pe trepte ............................................................................... 9
2.2 Calculul turatiilor, puterilor si momentelor ........................................................................................ 9
2.3 Calculul turatiilor, puterilor si momentelor ...................................................................................... 10
2.4 Calculul elementelor geometrice ...................................................................................................... 12
2.5 Verificarea angrenajului .................................................................................................................... 15
2.6 Calculul transmisiei prin curele ........................................................................................................ 16
2.7 Calculul fortelor din angrenaj ........................................................................................................... 18
2.8 Proiectarea arborilor si alegerea rulmentilor .................................................................................. 19
2.8.1 Arborele de intrare .................................................................................................................... 19
2.8.2 Forma rotii de curea .................................................................................................................. 20
2.8.3 Arborele de iesire....................................................................................................................... 21
2.9 Calculul reactiunilor .......................................................................................................................... 22
2.9.1 Calculul reactiunilor pentru arborele de intrare ....................................................................... 22
2.9.2 Calculul momentelor incovoietoare la arborele de intrare ...................................................... 23
2.9.3 Calculul reactiunilor pentru arborele de iesire ......................................................................... 23
2.9.4 Calculul momentelor incovoietoare la arborele de iesire ........................................................ 24
2.10 Verificarea la incalzire ..................................................................................................................... 24
2.11 Bibliografie ...................................................................................................................................... 25

2
 1. Memoriu tehnic
Disciplina Organe de maşini studiază elementele care intră în construcţia
maşinilor din punct de vedere al construcţiei, calculului şi proiectării.
Organele de maşini sunt piese sau grupuri de piese care formează părţile
componente ale unor maşini, ele putând fi calculate şi proiectate separat de
restul ansamblului. În cadrul unei maşini sau al unui agregat, organele de maşini
sunt grupate în ansambluri care au anumite roluri funcţionale, de exemplu cutia
de viteză de la un automobil.

1.1 TRANSMISII MECANICE, REDUCTOARE DE TURAŢIE. GENERALITĂŢI

Transmisiile mecanice dintre motor şi maşina de lucru, măresc sau

micşorează viteza, respectiv momentul transmis, protejează organele maşinii
motoare contra suprasarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, două sau mai multe
trepte de reducere, constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca făcând parte
din ansamblul unei maşini.
În funcţie de poziţiile relative ale arborelui motor şi condus, reductoarele,
sunt de mai multe feluri:

 cu roţi dinţate cilindrice;

 cu roţi dinţate conice;
 cu combinaţii de roţi dinţate conice sau angrenaje melcate cu roţi dinţate
cilindrice.

Reductoarele cu roţi dinţate au o largă utilizare datorită avantajelor pe

care le prezintă:
 raportul de transmitere constant;
 gabarit redus;
 randament ridicat;
 posibilitatea de realizare a unor transmisii de la câţiva newtoni la încărcări
foarte mari;

3
Reductoarele de uz general au un singur lanţ cinematic, deci un raport de
transmisie mic şi o carcasă independentă şi închisă. Elementele principale ale
unui reductor, indiferent de tip sunt următoarele: carcasa (corp + capac);
angrenajele, arborii, lagărele şi elemente auxiliare. Carcasele se execută în
general din fontă prin turnare, după care se prelucrează prin aşchiere pe maşini-
unelte. Metoda conduce la micşorarea consumului de material şi manoperă.
Carcasa este prevăzută cu nervuri care au scopul de a mării rigiditatea
ansamblului, de a reduce zgomotul şi vibraţiile şi măresc suprafaţa efectivă de
răcire a reductorului.
Carcasa trebuie să asigure poziţia relativă corectă a arborilor (prin
intermediul lagărelor) şi roţilor dinţate servind ca şi baie de ulei. Carcasa se
compune din două părţi: corp şi capac protejând angrenajului faţă de mediul
exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie să îndeplinească următoarele funcţii :
 să asigure preluarea sarcinilor ce apar în timpul funcţionării;
 să asigure închiderea liniilor de forţă prin fundaţie;
 să protejeze angrenajele contra unor factori externi;
 să păstreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
 să asigure transmiterea căldurii spre exterior.

1.2 PREZENTAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE DIN PUNCT DE VEDERE

CONSTRUCTIV, FUNCŢTIONAL, TEHNOLOGIC.

Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în

următoarele tipuri de bază, în funcţie de tipul angrenajului: cu roţi dinţate
cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi, cu roţi conice şi angrenaje melc-roată
melcată.

Angrenajul conic.

4
 Transmiterea mişcărilor şi a sarcinii între doua axe concurente care se
intersectează sub un anumit unghi oarecare se poate realiza cu ajutorul roţiilor
dinţate conice cu dinţi drepţi sau înclinaţi.
analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafaţa de rostogolire este un
cilindru, suprafaţa de rostogolire a angrenajelor conice cu dinţi drepţi este un
con.
Flancurile dinţilor roţilor dinţate conice se realizează asemănător cu
flancurile dinţilor rotilor dinţate cilindrice. Profilarea roţiilor dinţate se face pe conul
frontal exterior a cărui axă coincide cu axa roţiilor de prelucrat, iar generatoarea
acestuia este perpendiculară pe generatoarea conului de rostogolire.

Reductoarele cu roţi dinţate conice cu arborii aşezaţi în plan orizontal se

pun două probleme importante şi anume:

- asigurarea posibilităţii de reglare a jocului din rulmenţii arborelui pe

care este montat pinionul;
- asigurarea posibilităţii de reglare a jocului dintre flancurile dinţilor.

Pentru asigurarea posibilităţii de reglare a jocului din dantură şi pentrua

respecta condiţia ca punctul de intersecţie a generatoarelor conurilor de
divizare să cadă pe intersecţia axelor arborilor este necesar ca arborii împreună
cu roţile dinţate să se poată deplasa axial, reglând şuruburile din capacele
rulmenţilor de la roata condusă şi şuruburile care fixează poziţia arborelui
pinionului conic. Jocul din rulmenţii arborelui pinionului conic se reglează cu
ajutorul capacului dela capătul arborelui sau cu ajutorul piuliţei pentru rulmenţi
în cazul montajului în O.

Orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare necesare pentru o bună
funcţionare şi anume:
 elemente de etanşare;
 elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului ( joje,
vizoare );
 elemente pentru deplasarea şi transportul reductorului (inele de ridicare,
umeri de ridicare etc.);
 elemente pentru fixarea şi poziţionarea rulmenţilor şi roţilor dinţate pe arbori
în carcasă;
 şurub de golire;
 roata de curea;
 capace de fixare a rulmenţiilor;
 şaibă si piuliţă pentru fixarea rulmenţiilor radiali-axiali;

5
 Varianta prezentată se caracterizează prin următoarele aspecte constructive:
 pinionul conic de la treapta I face corp comun cu arborele de intrare;
 roata conică de la treapta a II-a este montată cu ajutorul unei pene pe
arborele de ieşire;
 carcasa reductorului e turnată din două bucăţi plasate în plan orizontal;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenţi radiali axiali (montaţi în
O) montaţi în casetă;
 arborele de intrare 1 şi arborele de ieşire 2 sunt etanşaţi prin montarea
manşetelor de rotaţie în capace;
 ungerea roţilor dinţate şi a lagărelor se asigură cu ulei, prin barbotare şi
stropire;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenţi care fiind montaţi într+o
casetă comună asigură o rigiditate mai mare a arborelui;
 asamblarea carcasei superioare şi inferioare se realizează cu şuruburi,
centrarea lor fiind asigurata cu ştifturi de centrare;
 controlul uleiului se face cu ajutorul unei joje.

Reductorul are în construcţia sa un angrenaj conic cu dinţi drepţi.

După cum îi spune şi numele reductorul , livrează la arborele de ieşire o
turaţie mai mică decât turaţia existentă la arborele de intrare (în funcţie de
raportul total de transmitere).
Arborele de intrare 1 este antrenat cu o turaţie de 994 rpm cu ajutorul
curelei trapezoidale montată pe roţile de curea. Arborele de intrare transmite prin
intermediul angrenajului conic o turaţie de 315,56 rpm, arborelui de ieşire 2.

1.3 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Pentru siguranţa desfăşurării procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie

să se respecte urătoarele reguli de protectie a muncii :

 zonele în care există organe de rotaţie în mişcare se vor proteja cu ajutorul

unor apărători;
 înainte de începerea lucrului se verifică nivelul de ulei al reductorului;
 la apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui
piesa defectă;
 trebuie respectate întocmai regulile de întreţinere a dispozitivului;
 este de preferat ca muchile şi colţurile să fie teşite pentru a diminua riscul
unor accidente;
 este preferat ca elementele exterioare ale reductorului să se vopsească
pentru a nu ruginii;
 nu se va deschide capacul de vizitare în timpul lucrului.

6
 1.4 ÎNTREŢINEREA REDUCTORULUI

Ungerea reductoarelor de uz general se face cu ulei. Metodele de ungere

se aleg în funcţie de viteza periferică a roţilor dinţate,în primul rând. Pentru viteze
periferice până la 1215 m/s ungerea angrenajelor se face prin barbotare. La
angrenajele cilindrice, nivelul uleiului la roata mare trebuie să treacă peste dinţi
cu 0,75 din înălţimea lor dar nu mai puţin de 10 mm. La angrenajele conice roata
mare va fi scufundată în ulei pe toată înălţimea dintelui (cel puţin). Limita maximă
de scufundare în ulei este tot 1/3 din diametrul exterior al roţii.
Rodajul joacă un rol important în durata de exploatare şi buna funcţionare
a oricărui angrenaj şi transmisie cu roţi dinţate.
Rodajul se poate face pe diferite standuri care se pot grupa în două
categorii (cu circuit închis şi cu circuit deschis). Rodajul se face cu un ulei special
de rodaj.

Exploatarea şi întreţinerea acestui dispozitiv impune o serie de măsuri care

trebuie să le luăm pentru a evita deteriorarea elementelor componente.
Înainte de montarea pieselor vor fi curăţate, spălate şi suflate cu aer
comprimat. La montare se vor respecta limitele toleranţelor prescrise, toate
cotele indicate în documentaţia de execuţie. Suprafeţele neprelucrate mecanic
ale pieselor turnate care se găsesc în interiorul carcasei trebuie să fie curăţate.
Toate suprafeţele exterioare cu excepţia suprafeţei de aşezare vor fi
acoperite cu vopsea. În timpul operaţiei de transport se vor lua măsurile necesare
în vederea evitării loviturilor sau a răsturnării reductorului. Se recomandă ca
rodajul să se facă în trepte.

7
 2. Memoriu de Calcul

Puterea motorului 𝑃𝑚 = 4,85 𝑘𝑊

Turatia motorului 𝑛𝑚 = 2000 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
Raportul de transmitere total 𝑢 = 5,05

8
2.1 Impartirea rapoartelor de transmitere pe trepte
Raportul de transmitere preliminar pentru transmisia prin curele se
foloseste pentru determinarea raportului de transmitere standardizat
pentru reductor.

𝑈 5,05
𝑼𝟏,𝟐 = = = 3,366 ≅ 𝟑, 𝟓𝟓
1,5 1,5

𝑈 5,05
𝑼𝒄 = = = 𝟏, 𝟒𝟐𝟐
𝑈1,2 3,55

U1,2 obtinut este standardizat.

2.2 Calculul turatiilor, puterilor si momentelor

Calculul turatiilor celor doi arbori:

𝑛 2000
𝒏𝟏 = = = 𝟏𝟒𝟎𝟓, 𝟗𝟒𝟏 𝑟𝑝𝑚
𝑢𝑐 1,422

𝑛1 1406,46
𝒏𝟐 = = = 𝟑𝟗𝟔, 𝟎𝟒 𝑟𝑝𝑚
𝑢12 3,55

Puterile celor doi arbori:

𝑷𝟏 = 𝑃 ∗ 𝜂𝑐 = 4850 ∗ 0,95 = 𝟒𝟔𝟎𝟖 𝐤𝐖

𝑷𝟐 = 𝑃1 ∗ 𝜂𝑐 ∗ 𝜂1,2 = 4608 ∗ 0,995 ∗ 0,96 = 𝟒𝟒𝟎𝟏 𝐤𝐖

unde: 𝜂𝑐 = 0,95 - randamentul transmisiei prin curele

𝜂1,2 = 0,96 - randamentul angrenajului

Momentele de torsiune pe cei doi arbori:

30 𝑃1 4.6
𝑻𝟏 = ∗ 106 ∗ = 9,55 ∗ 106 ∗ = 𝟑𝟏𝟐𝟒𝟑, 𝟔𝟕𝟓 𝐍 ∗ 𝐦𝐦
𝜋 𝑛1 1404,46

30 𝑃2 3.85
𝐓𝟐 = ∗ 106 ∗ = 9,55 ∗ 106 ∗ = 𝟏𝟎𝟔𝟎𝟗𝟐, 𝟓𝟕𝟗 𝐍 ∗ 𝐦𝐦
𝜋 𝑛2 396,18

9
 2.3 Predimensionarea angrenajului

2
3 1 𝑇1 ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝐾𝑁 ∗ 𝐾𝐻𝛽 ∗ 𝐾𝐻𝛼 𝑍𝐸2 ∗ 𝑍𝐻2
𝑅𝜎𝐻 = √(𝑢12 + 1) ∗ √ ∗ ∗
2 ΨR (1 − 0.5ΨR )2 ∗ U12 2
𝜎𝐻𝑃

unde: KA = 1,25 - factor de utilizare

KN = 1,15 - factor dinamic
KHβ = 1,15 - factor de repartitie a sarcinii pe latimea danturii
KHα = 1 - factor de repartitie a sarcinii pe latimea danturii
ZE = 190 - factor de elasticitate a materialului rotilor
ZH = 2.5 - factorul punctului de rostogolire
𝜓R = 0.3 - coeficient de latime a dintelui

3 1 31243,675 ∗ 1,25 ∗ 1,15 ∗ 1,15 ∗ 1 1902 ∗ 2,52

=> √(3,552 + 1) ∗ √ ∗ ∗
2 0,3(1 − 0,5 ∗ 0,3)2 ∗ 3,55 539,132

3 45.313,8 36.100 ∗ 6,25

= √13,6 ∗ √0,5 ∗ ∗
0,769 290.661

3
= 3,68 ∗ √0,5 ∗ 58925 ∗ 0,776

3
= 3,68 ∗ √22862,9 = 3,68 ∗ 28,38

𝑅𝜎𝐻 = 𝟏𝟎𝟒, 𝟒𝟒𝟓 𝒎𝒎

Se alege numarul de dinti ai rotii de intrare Z1=18 si se calculeaza numarul

de dinti ai rotii de iesire:
𝒁𝟏 = 𝟏𝟖

𝒁𝟐 = 𝑍1 ∗ 𝑈12 = 18 ∗ 3,55 = 63,9 ≅ 𝟔𝟒

𝒁𝟐 = 𝟔𝟒

10
Raportul de transmitere dupa alegerea numarului de dinti:

𝑧1
𝑼𝟏,𝟐 = = 3,556
𝑧2

Se calculeaza unghiurile conurilor de divizare pentru roata 1 si roata 2:

1 1
𝑡𝑔𝛿1 = = = 𝟎, 𝟐𝟖𝟏
𝑈12𝑟𝑒𝑎𝑙 3,55

𝛿1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(0,281) = 15,68𝑜 𝛿2 = arctan 𝑈1,2 = 𝟕𝟒, 𝟐𝟔𝒐

𝛿1 = 𝟏𝟓, 𝟔𝟖𝑜

Se calculeaza modulul exterior si se standardizeaza:

2 ∗ 𝑅𝜎𝐻 ∗ 𝑠𝑖𝑛𝛿1 2 ∗ 104,445 ∗ 0,270

𝑚𝑒𝑥𝑡 = = = 3,36
𝑧1 18

𝒎𝑺𝑻𝑨𝑺 = 𝟑, 𝟓 𝒎𝒎

Se recalculeaza Re:

𝑚 ∗ 𝑍1 ∗ √1 + 𝑈12 2 3,5 ∗ 18 ∗ √1 + 3,552

𝑅𝑒 = =
2 2

𝑹𝒆 = 𝟏𝟏𝟔, 𝟑𝟒𝟓 𝒎𝒎

11
 2.4 Calculul elementelor geometrice

Diametrele cercurilor de divizare:

𝒅𝟏 = 𝑚 ∗ 𝑍1 = 3,5 ∗ 18 = 𝟔𝟑𝒎𝒎
𝒅𝟐 = 𝑚 ∗ 𝑍2 = 3,5 ∗ 64 = 𝟐𝟐𝟒𝒎𝒎

Diametrele cercurilor de cap (la exterior):

𝑑𝑎1 = 𝑚[𝑍1 + 2 ∗ (ℎ𝑎∗ + 𝑋𝑟1 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿1 ]

= 3,5[18 + 2 ∗ (1 + 0) ∗ 𝑐𝑜𝑠15,69𝑜 ]
𝒅𝒂𝟏 = 𝟔𝟗, 𝟕𝟑 𝒎𝒎

𝑑𝑎2 = 𝑚[𝑍2 + 2 ∗ (ℎ𝑎∗ + 𝑋𝑟2 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿2 ]

= 3,5[64 + 2 ∗ (1 + 0) ∗ 𝑐𝑜𝑠74,26𝑜 ]
𝒅𝒂𝟐 = 𝟐𝟐𝟓, 𝟖𝟗𝒎𝒎

Diametrul cercurilor la picior:

𝑑𝑓1 = 𝑚[𝑍1 − 2 ∗ (ℎ𝑎∗ + 𝐶 ∗ ) ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿1 ]

= 3,5[18 − 2 ∗ (1 + 0,2) ∗ 𝑐𝑜𝑠15,69𝑜 ]
𝒅𝒇𝟏 = 𝟓𝟒, 𝟗𝟏 𝒎𝒎

𝑑𝑓2 = 𝑚[𝑍2 − 2 ∗ (ℎ𝑎∗ + 𝐶 ∗ ) ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿2 ]

= 3,5[64 − 2 ∗ (1 + 0,2) ∗ 𝑐𝑜𝑠74,26𝑜 ]
𝒅𝒇𝟐 = 𝟐𝟐𝟏, 𝟕𝟐 𝒎𝒎

12
Latimea danturii:

𝑏 = 𝜓𝑅 ∗ 𝑅 = 34,904 𝑚𝑚
𝒃 = 𝟑𝟓 𝒎𝒎

Inaltimea capului dintelui:

𝒉𝒂𝟏 = 𝑚(ℎ𝑎∗ + 𝑋𝑟1 ) = 𝟑, 𝟓 𝒎𝒎

𝒉𝒂𝟐 = 𝟑, 𝟓 𝒎𝒎

Inaltimea piciorului dintelui:

𝒉𝒇𝟏 = 𝑚(ℎ𝑎∗ + 𝐶 ∗ ) = 3,5 ∗ 1,2 = 𝟒, 𝟐 𝒎𝒎

𝒉𝒇𝟐 = 𝟒, 𝟐 𝒎𝒎

Inaltimea dintelui:

ℎ = 𝑚(2 ∗ ℎ𝑎∗ + 𝐶 ∗ ) = 3,5(2 ∗ 1 + 0,2)

𝒉 = 𝟕, 𝟕𝒎𝒎

Lungimea mediana a generatoarei conului de divizare:

𝑅𝑚 = 𝑅𝑒 ∗ (1 − 0,5 ∗ ΨR )
= 116,176 ∗ (1 − 0,5 ∗ 0,3)
= 98,6 𝑚𝑚 ≅ 99 𝑚𝑚
𝑹𝒎 = 𝟗𝟗 𝒎𝒎

Modulul frontal median:

𝑅𝑚 99
𝒎𝒎 = 𝑚 ∗ = 3,5 ∗ = 2,98 ≅ 𝟑 𝒎𝒎
𝑅𝑒 116,176

Diametrele cercurilor de divizare mediane:

𝒅𝒎𝟏 = 𝑚𝑚 ∗ 𝑍1 = 3 ∗ 18 = 𝟓𝟒 𝒎𝒎
𝒅𝒎𝟐 = 𝑚𝑚 ∗ 𝑍2 = 3 ∗ 64 = 𝟏𝟗𝟐 𝒎𝒎

Latimea danturii:

𝒃 = ΨR ∗ R e = 0,3 ∗ 116,176 = 34,9 ≅ 𝟑𝟓 𝒎𝒎

Unghiul de presiune:

𝛼 = 20𝑜

13
Unghiul capului dintelui la pinion, respective roata:

ha1 3,5
Θa1 = arctan ( ) = arctan ( ) = 𝟏, 𝟕𝟐𝒐
Re 116,176

Θa1 = Θa2 = 𝟏, 𝟕𝟐𝒐

Unghiul piciorului dintelui la pinion, respective roata:

hf1 4,2
Θf1 = arctan ( ) = arctan ( ) = 𝟐, 𝟎𝟔𝒐
Re 116,176

Θf1 = Θf2 = 𝟐, 𝟎𝟔𝒐

14
 2.5 Verificarea angrenajului
Tensiunea efectiva maxima de contact:

2 ∗ 𝑇1 ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐻𝛽 ∗ √𝑈12 2 + 1
𝜎𝐻 = 𝑍𝐸 ∗ 𝑍𝐻𝑉 ∗ √
𝑏 ∗ 𝑑𝑚1 2 (1 − 0,5 ∗ ΨR )2 − 𝑈12

2 ∗ 31243,675 ∗ 1,25 ∗ 1,15 ∗ 1,15 ∗ √3,552 + 1

= 190 ∗ 2,5 ∗ √
35 ∗ 542 (1 − 0,5 ∗ 0,3)2 − 3,55

90.627,6188 ∗ √13,6025
= 475 ∗ √
138.915 ∗ (0,7225)2 − 3,55

334.248,861
= 475 ∗ √
356.299,611

= 475 ∗ √0,938 = 460 𝑀𝑃𝑎

𝜎𝐻_𝑙𝑖𝑚
𝜎𝐻𝑃 = = 539.13 𝑀𝑃𝑎
𝑆𝐻_𝑚𝑖𝑛

𝜎𝐻 < 𝜎𝐻𝑃

Tensiunea efectiva maxima de incovoiere:

2
𝑇1 ∗ (𝑢12 + 1) ∗ 𝑧1
𝜎𝐹1 = ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛽 ∗ 𝐾𝐹𝛼 ∗ 𝑌𝐹𝑎1 ∗ 𝑌𝑆𝑎1 = 61,919 𝑀𝑃𝑎
2 ∗ 𝑏 ∗ (𝑅𝑒 − 0,5 ∗ 𝑏)2

unde: KFβ = 1,15 - factor de repartitie a sarcinii pe lungime.

KFα = 1 - factor de forma a dintelui
YFa1 = 1,4
YSa1 = 2.65

15
 2.6 Calculul transmisiei prin curele
Motorul electric antreneaza reductorul printr-o transmisie prin curele
trapezoidale inguste de tip SPZ. Se alege diametrul primitiv al rotii mici si se
calculeaza diametrul care nu este standardizat.

Se alege diamentrul primitiv al rotii mici Dp1 si se calculeaza diametrul

primitiv al rotii mari Dp2:

𝐷𝑝1 = 𝟏𝟎𝟎 𝒎𝒎
𝐷𝑝2 = 1,422 ∗ 100 = 𝟏𝟒𝟐, 𝟐 𝒎𝒎

Distanta dintre axele rotilor:

0,7 ∗ (𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 ) ≤ 𝐴 ≤ 2 ∗ (𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 )

0,7 ∗ 242,2 ≤ 𝐴 ≤ 2 ∗ 242,2
169,54 ≤ 𝐴 ≤ 484,4
𝑨 = 𝟑𝟓𝟎 𝒎𝒎

Unghiul dintre ramurile curelei:

𝐷𝑝1 −𝐷𝑝2
𝜸 = 2 ∗ arcsin ( ) = 2 ∗ arcsin(0,08) = 2 ∗ 4,58 = 𝟗, 𝟏𝟔𝒐
2𝐴
𝜷𝟏 = 180𝑜 − 𝛾 = 180 − 9,16 = 𝟏𝟕𝟎, 𝟖𝟒𝒐
𝜷𝟐 = 180𝑜 − 𝛾 = 180 + 9,16 = 𝟏𝟖𝟗, 𝟏𝟔𝒐

16
Lungimea preliminara a curelei:
2
(𝐷𝑝1 − 𝐷𝑝2 )
𝐿𝑝 = 2 ∗ 𝐴 ∗ 𝜋 + 𝐷𝑚 +
4𝐴
= 2 ∗ 350 ∗ 3,14 ∗ 125 + 1,78
= 700 + 392,5 + 1,78
= 𝟏𝟎𝟗𝟒, 𝟐𝟖 𝒎𝒎

Lungimea se standardizeaza:

𝑳𝒑 𝑺𝑻𝑨𝑺 = 𝟏𝟏𝟐𝟎 𝒎𝒎
𝑪𝑳 = 𝟎, 𝟗𝟑

Viteza periferica a curelei:

𝜋 ∗ 𝐷𝑝1 ∗ 𝑛1 3,14 ∗ 100 ∗ 2.000

𝑉1 = = = 𝟗. 𝟔𝟖𝟔 𝒎/𝒔
60 ∗ 1.000 60.000

Numar preliminar de curele:

𝐶𝑓 ∗ 𝑃𝑚 1,2 ∗ 4,85 5,82

𝑍0 = = = = 1,92
𝐶𝐿 ∗ 𝐶𝛽 ∗ 𝑃0 0,93 ∗ 0,97 ∗ 3,35 3,02

unde: Cf = 1,2 - coeficient de functionare

CL = 0,93 - coeficientul lungimii curelei
Cβ = 0.97 - coeficient de infasurare

Numar efectiv de curele = 2.

Frecventa incovoierilor curelei:

𝑉1 1.000 ∗ 21 ∗ 10,46
𝒇 = 1.000 ∗ 𝑥 ∗ = = 𝟏𝟗𝟔, 𝟏𝟐𝟓
𝐿𝑝 1120
Forta periferica transmisa:

𝑃 ∗ 103 4850
𝑭= = = 𝟓𝟎𝟎, 𝟕𝟐𝟑 𝐍
𝑉1 9.686

Forta de intindere a curelei:

𝐒 = (1,5 … 2) ∗ F = 1,5 ∗ 658,96 = 988,44 ≅ 𝟏. 𝟎𝟎𝟎 𝐍

17
 2.7 Calculul fortelor din angrenaj

Forte tangentiale:

2 ∗ 𝑇1 2 ∗ 31243,675
𝐹𝑡1 = = = 1157.173 𝑁
𝑑𝑚1 54
𝐹𝑡2 = 𝐹𝑡1 = 1157.173 𝑁

Forte radiale si axiale:

𝐹𝑟1 = 𝐹𝑡1 ∗ tan(𝛼) ∗ cos(𝛿1 ) = 347,525 𝑁

𝐹𝑎1 = 𝐹𝑡1 ∗ tan(𝛼) ∗ sin(𝛿1 ) = 97,741 𝑁

𝐹𝑟2 = 𝐹𝑎1 = 97,741 𝑁

𝐹𝑎2 = 𝐹𝑟1 = 347,525 𝑁

Forte normale:

2 ∗ 𝑇1 2 ∗ 31243,675
𝐹𝑛1 = = = 1231,448 𝑁
𝑑𝑚1 ∗ cos(𝛼) 54 ∗ 0.9

𝐹𝑛2 = 𝐹𝑛1 = 1231,448 𝑁

18
 2.8 Proiectarea arborilor si alegerea rulmentilor
2.8.1 Arborele de intrare
Arborele de intrare in reductor se monteaza intr-o caseta. Aceasta se
fixeaza de carcasa prin suruburi. Nervurile casetei sunt plasate intre doua suruburi
consecutive. O parte din cotele ansamblului arborelui de intrare au fost
calculate, restul au fost alese constructiv. Se va executa dupa desenele tehnice
anexate.

Momentul de torsiune calculat:

𝑅𝑚_𝑒𝑡𝑎𝑙𝑜𝑛
𝑇𝑐 = 𝑇1 ∗ = 𝟐𝟏, 𝟓𝟑 𝑵 ∗ 𝒎
𝑅𝑀

=> 𝑑𝑐 = 𝟐𝟓 𝒎𝒎
𝑙𝑐 = 𝟒𝟐 𝒎𝒎

𝒅𝒆 = (1,15 … 1,2) ∗ 𝑑𝑐 = 𝟐𝟖 𝒎𝒎
𝒅𝒓 = 𝟑𝟎 𝒎𝒎
𝑫𝒓 = 𝟔𝟐 𝒎𝒎
𝒃 = 𝟐𝟎 𝒎𝒎
𝑪 = 𝟏𝟕 𝒎𝒎
𝑩 = 𝟐𝟏, 𝟐𝟓 𝒎𝒎
𝒂 = 𝟐𝟒 𝒎𝒎
𝑪 = 𝟓𝟒 𝒌𝑵
𝒍 = (2,5 … 3)𝑑𝑟 = 𝟗𝟎 𝒎𝒎

19
 2.8.2 Forma rotii de curea
Dimensiunile rotii de curea se construiesc in functie de tipul de curea.

𝑩 = 2 ∗ 𝑓 + (𝑧 − 1) ∗ 𝑒 = 𝟐𝟖 𝒎𝒎

𝜹 = 𝟏𝟑 𝒎𝒎

𝜹𝟏 = 0,5 ∗ 𝐵 = 𝟏𝟒 𝒎𝒎

𝒅𝒄 = 1,6 ∗ 𝑑 = 𝟐𝟎 𝒎𝒎

𝑫𝒑 = 𝟏𝟎𝟎 𝒎𝒎

𝒅𝒊 = 𝟓𝟒 𝒎𝒎

𝒅𝒈 = 0,5 ∗ (𝑑𝑖 + 𝑑𝑐) = 𝟑𝟕 𝒎𝒎

𝑑1 − 𝑑𝑐
𝒅𝒂 = = 𝟏𝟎 𝒎𝒎
3…4

20
 2.8.3 Arborele de iesire

Momentul de torsiune calculat:

𝑅𝑚_𝑒𝑡𝑎𝑙𝑜𝑛
𝑇𝑐 = 𝑇2 ∗ = 𝟕𝟐, 𝟗𝟕 𝑵 ∗ 𝒎
𝑅𝑀

=> 𝒅𝒓 = 𝟑𝟎 𝒎𝒎
𝒅𝟒 = 𝟑𝟒 𝒎𝒎

Restul dimensiunilor au fost luate constructiv. Dimensiunile sunt cotate pe

desenele tehnice anexate.

21
 2.9 Calculul reactiunilor si momentelor de incovoiere
2.9.1 Calculul reactiunilor pentru arborele de intrare

𝑙 = 62,35 𝑚𝑚
𝑙𝑐1 = 65 𝑚𝑚
𝑙𝑐2 = 34,5 𝑚𝑚
𝑙4 = 36,5 𝑚𝑚

In plan orizontal:

𝑑𝑚1
𝐹𝑟1 ∗ (𝑙 + 𝑙𝑐2 ) − 𝐹𝑎1 ∗ 2 + 𝑆 ∗ 𝑙𝑐1
𝐻2 = = 1368,709 𝑵
𝑙
𝑑𝑚1
𝐹𝑟1 ∗ 𝑙𝑐2 − 𝐹𝑎1 ∗ 2 + 𝑆 ∗ (𝑙𝑐1 + 𝑙)
𝐻1 = = 1710,94 𝑵
𝑙

In plan vertical:

𝐹𝑡1 ∗ (𝑙 + 𝑙𝑐2 )
𝑉2 = = 1812,574 𝑵
𝑙
𝐹𝑡1 ∗ 𝑙𝑐2
𝑉1 = = 645,677 𝑵
𝑙

Reactiunile rezultate in reazeme sunt:

𝐹𝑅1 = √𝐻12 + 𝑉12 = 1828,72 𝑵

𝐹𝑅2 = √𝐻22 + 𝑉22 = 2271,297 𝑵

22
2.9.2 Calculul momentelor incovoietoare la arborele de intrare
In plan orizontal:

𝑀𝑖𝐻2 = 𝑆 ∗ 𝑙𝑐1 = 48820,463 𝑵 ∗ 𝒎𝒎

𝑀𝑖𝐻3 = 𝑆 ∗ (𝑙𝑐1 + 𝑙) − 𝐻1 ∗ 𝑙 = −11026,578 𝑵 ∗ 𝒎𝒎

𝑑𝑚1
𝑀𝑖𝐻4 = 𝐹𝑎1 ∗ = 3078,856 𝑵 ∗ 𝒎𝒎
2

In plan vertical:

𝑀𝑖𝑉3 = −𝐹𝑡1 ∗ 𝑙𝑐2 = −40257,957

2.9.3 Calculul reactiunilor pentru arborele de iesire

In plan orizontal:

𝑑𝑚2
𝐹𝑟2 ∗ 𝑙3 − 𝐹𝑎2 ∗ 2
𝐻4 = = −289,892 𝑵
𝑙3 +𝑙4

𝑑𝑚2
𝐹𝑟2 ∗ 𝑙4 − 𝐹𝑎2 ∗ 2
𝐻3 = = 404,882 𝑵
𝑙3 +𝑙4

In plan vertical:

𝐹𝑡2 ∗ 𝑙3
𝑉4 = = 766,975 𝑵
𝑙3 +𝑙4

𝐹𝑡2 ∗ 𝑙4
𝑉3 = = 399,923 𝑵
𝑙3 +𝑙4

Reactiunile rezultate in reazeme sunt:

𝐹𝑅3 = √𝐻32 + 𝑉32 = 569,094 𝑵

𝐹𝑅4 = √𝐻42 + 𝑉42 = 819,932 𝑵

23
 2.9.4 Calculul reactiunilor pentru arborele de iesire
In plan orizontal:

𝑀𝑖𝐻21 = −𝐻3 ∗ 𝑙3 = −28341,753 𝑵 ∗ 𝒎𝒎

𝑀𝑖𝐻22 = −𝐻4 ∗ 𝑙4 = 10581,067 𝑵 ∗ 𝒎𝒎

In plan vertical:

𝑀𝑖𝑉2 = −𝑉3 ∗ 𝑙3 = −27994,579 𝑵 ∗ 𝒎𝒎

2.10 Verificarea la incalzire

𝑃1 ∗ (1 − 𝜂𝑙 ∗ 𝜂12 ) ∗ 103
𝑡= + 𝑡0
𝜆 ∗ (1 + 𝜓) ∗ 𝑆

Unde: 𝑃1 - puterea la arborele de intrare

𝜂𝑙 ∗ 𝜂12 - randamentul reductorului

𝜆 - coeficient de transmitere a caldurii

𝜓 - coeficientul pierderii prin talpa reductorului

𝑆 - suprafata libera a carcasei 0,5 m2

𝑡0 - temperatura mediului ambiant 23 oC

3.8 ∗ (1 − 𝜂𝑙 ∗ 𝜂12 ) ∗ 103

𝑡= + 23 = 55,5
8 ∗ (1 + 0.15) ∗ 0.5

𝑡 = 55𝑜 𝐶 < 70𝑜 𝐶

24
 2.11 Bibliografie
1. Simion HARAGAS - Reductoare cu o treapta - Calcul si Proiectare

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Organe_de_masini

3. http://www.iso.org/iso/home/standards.htm

4. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_DIN_standards

25