Tema VII

Varianta I
1. Relataţi despre calitatea specială a subiectului infracţiunii prevăyute la art. 250 CP.
Subiect al infracţiunii poate fi persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii
infracțiunii a atins vîrsta de 16 ani, precum şi persoana juridică, cu excepția autorităților publice.
Persoana fizică trebuie să aibă calitatea unui subiect special: persoană având obligaţia de a
procura şi utiliza timbrele de control sau timbrele de acciz, în vederea marcării cu ele a
mărfurilor sale. De asemenea, subiectul ifracţiunii prevăzut la alin. 1 al art. 250 CP RM, trebuie
să fie sau să reprezinte subiectul impunerii(contribuabilul) în sensul art. 120 Cod Fiscal:
a)persoană juridică sau persoană fizică care prelucrează si-sau fabrica marduri supuse accizăriipe
teritoriul RM; b) persoana juridică sau persoana fizică care importă mărfuri supuse accizării.
2. Determinați 5 deosebiri dintre infracțiunea prevăzută la alin. (1) art. 244 CP RM şi
infracţiunea prevăzulă la alin. (1) art. 250 CP.
Determinând deosebirile dintre infracțiunea prevăzută la art. 244 şi 250 CP, remarcăm că acestea
au un obiect juridic special diferit, şi anume, obiectul special al infracțiunii de la alin. (1) art.
244 îl constituie relațiile sociale cu privire la formarea bugetului public național pe calea
îndeplinirii de către întreprinderi, instituții sau organizații a obligațiunilor fiscale, pe când
obiectul special al infracțiunii de la alin. (1) art. 250 îl constituie relațiile sociale cu privire la
circuitul legal al mărfurilor supuse acizelor, apărate împotriva transportării, păstrării sau
comercializării mărfurilor supuse accizelor fără marcarea lor cu timbre de control sau cu timbre
de acizi de modelul stabilit, dacă acesta a cauzat daune în proporții mari. Obiectul material al
acestor două infracțiuni, la fel este diferit, art. alin. (1) art. 244 are drept obiect material
documentele contabile, fiscale sau financiare, precum şi obiectele impozabile, iar alin. (1) art.
250 are drept obiect materiale mărfurile supuse accizării, pasibile a fi marcate cu timbre de
control sau timbre de acciz. Latura subiectivă a infracțiunii de la alin. (1) art. 250 se
caracterizează prin intenţie directă sau indirectă, iar latura subiectivă a infracțiunii de la alin. (1)
art. 244 se caracterizează numai prin intenție directă. Prin prisma subiectului infracțiunii,
observăm că în cazul alin. (1) art. 250 calitatea de subiect special este obligatoriu să o deţină
doar persoana fizică, pe când în cazul infracțiunii de la alin. (1) art. 244, calitatea de subiect
special o posedă atât persoana fizică cât şi cea juridică.
3. Estimați dacă a suferit sau nu schimbări sfera de aplicare a art. 244 CP RM ca
urmare a amendamentelor operate în textul acestui articol prin Legea nr. 262 din
19.12.2011.
Înainte de intrare în vigoare a legii privind modificarea unor acte legislative din 19.12.2011,
dispoziţia de la alin. alin. (1) art. 244 avea următorul conţinut „ Evaziunea fiscală a
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor prin includerea în documentele contabile, fiscale sau
finciare a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile or prin tănuirea altor
obiecte impozabile, dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 2500 unităţi
convenţionale” După intrarea în vigoare a Legii privind modificarea unor acte legislative din
19.12.2011, dispoziţia în cauză are un alt conţinut, şi anume: „Evaziunea fiscală a
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor fie prin includerea în documentele contabile, fiscale
sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu
au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor
obiecte impozabile, dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 1500 unităţi
convenţionale. Comparând aceste două variant ale dispoziţiei de la alin. (1) art. 244, sesizăm că
s-au produs schimbări semnificative în sfera de aplicare a prezentei norme, în acest context
menționăm: 1) în textul legii penale în vigoare apare o sintagmă nouă: „a unor cheltuieli care nu
au la bază operaţiuni relae ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat”. În acest mod,
legiuitorul completează lista de modalităţi normative ale faptelor prejudiciabile prevăzute la
alin. (1) art. 244 cu o a tria modalitate: evidenţierea în documentele contabile, fiscale sau
financiare a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu
au existat. 2) în textul legii penale în vigoare, în locul exopresiei „ori prin tăinuirea altor obiecte
impozabile” se utilizează sintagma „fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile”. Aceasta
înseamnă că tăinuirea oricăror obioecte impozabile (inculsiv a veniturilor şi cheltuielilor) intră
sub incidenţa art. 244. 3)în conformitate cu legea penală în vigoare, suma impozitulu care trebuie
săfie plătit depăşeşte 1500 u.c. Este a doua rezizuire a acestui cuantum, luând în considerare că
suma de 500 u.c. a impozitului neachitat a fost consemnată în dispoziţia de la alin. (1) art. 244
până la modificarea acesteia prin legea din 21.12.2007. 4) În conformitate cu legea penală în
vigoare – în ipoteza includerii în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date
denaturate privind veniturile sau cheltuielile – nu se mai cere ca denaturarea datelor incluse în
respectivele documente să aibă un caracter vădit.
 Tema VII
Varianta II
1. Definiţi noţiunea de „impozit” utilizată în art. 244 CP RM.
În conjunctura infracţiunilor prevăzute la art. 244 CP RM, noţiunea de impozit trebuie înţeleasă
în sensul stabilit la art. 6 din Codul Fiscal: plată obligatorie cu titlu gratuit care nu ţine de
efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către
persoana cu funcţie de răspudere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat
această plată. Orice altă interpretre a noţiunii de impozit ar veni în ocntradicţie cu regula fixată la
lit. e art. 19 al Legii privind actele legislative , adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la
27.12.2001, potrivit căreia terminologia utilizată în actul elaborateste constantă şi uniformă ca şi
în celelalte acte legisdlative.
2. Indicaţi, argumentat, soluţia de calificare în ipoteza falsificării declaraţiei cu privire
la impozitul pe venit pe calea fie a contrafacerii(adică a confecţionării documentelor
în cauză) fie a odificării conţinutului declaraţiei autentice cu privire la impozitul pe
venit.
În prezenta situaţie, fapta urmează a fi calificată conform art. 361 CP întrucât „includerea în
documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau
cheltuielile” utilizată in art. 244 şi „confecţionarea documentelor false” utilizata in art. 361 sunt
doua expresii care nu au puncte de tangenta, acestea se referă la documente diferite, nu la
aceleași documente. Aceasta însă nu înseamnă că infracţiunea prevăzută la art. 244 nu poate să
formeze concurs real cu una dintre infracţiunile specioficate la art. 361.
3. Decideţi asupra oportunităţii completării dispoziţiilor art. 250 CP astfel încât,
alături de timbru de control şi timbru de acciz, şă fie specificat „Timbru ce acciz.
Marcă comercială de stat.”
Actualmente, la alin. (1) art. 250 nu se are în vedere marcajul „Timbru de acciz. Marcă
comercială de stat” Din textul Hotărârii Guvernului RM privind aplicarea „Timbrului de acciz.
Marcă comercială de stat” şi a „Timbrului de acciz” de tip nou, nr. 243 din 08.04.2010, se
desprinde că timbrul de acciz şi marcajul „Timbru de acciz. Marcă comercială de stat” sunt două
tipuri de marcaj distincte. Or, la alin.5) art. 123 din Codul Fiscal – până la intrarea în vigoare a
legii din 23.11.2011 se stabilea „ Mărfurile supuse accizelor, cum ar fi vodca, lichiorurile şi alte
băuturi spirtoase, vinurile di struguri, etc… transportate sau depozitate pe teritorialul Republicii
Moldova, sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse
accizelor procurate de la agenții economici rezidenți aflați pe teritoriul RM, care nu au relații
fiscale cu sistemul ei bugetar, sunt pasibile marcării obligatorii cu „Timbru de acciz. Marcă
comercială de stat”. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, pînă
la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor africate pe teritoriul Republici Moldova – până la
momentul expedierii acestora din încăperea de accize. Modul de procurare şi de utilizare a
marcajului „Timbru de acciz. Marcă comercială de stat” este stabilit de Guvern. Prin legea sus
menţionată, , în alin. 5) art. 123 Cod Fiscal sintagma „Marca comercială de stat” a fost exclusă.
În virtutea acestui fapt, consideră inoportun completarea art. 250 cu sintagma „Timbru ce acciz.
Marcă comercială de stat.”, întrucât, potrivit Hotărârii de Guvern, acestea sunt două lucruri
diferite, cu atât mai mult că sintgama „Marcă comercială de stata” a fost exclusă din legislația
fiscală.