ances, Negril Hl lx Dero ‘Temperatura edie anual este “Gere 09° Urildintn-rotit'a aerulel este relay sell la pre= fipltailesiné de 440600 mm anual. Solurle au un grad pronuntat de freciune. Regiunea mu oferd condi bune pentru pom! decit pe suprafe- fete tigate, ISS (5) Clenpia Olteniet si Munteniel. Regiunea cuprinde Cimpia Duns vil theepind de la Drobets—Tr. Severin 9 pind la linia Mizil-Urzicent Letifo--CHlaranl Clima esie caracteristiedailvostepel ql stepel ge tint marl iarma si argife puternice vara, Temperatura medic anual faite de 106°C, Preeiptaille susle varied Ine 450500 min, lumidlisten otmosierieh intro 45 31 G4 In regiune se caltfvs pram, csisul, plesieal, ciregul, vigil, far dock se asiguea irigatia se pot cle iva cu succes indrul si parul, Mai importante sint bazinele: Bucurey6, i—Lecrdeni, Perosant, Grgia, Bechet etc. pla de vost Bate situatd la vest de mun{ii Apusens, de 1a Ore- vita gt pind Lingé Satu Mare, Clima este mat blinds decftt'Cmpla Ot- teniel qi Muntentel, prespiafille mal bogate $5000 mum anual umiditaten relative’ aerulul mel Tdiests, 65—70%/, Aceast ical ert ona ue’ pentru maloriata spethior poms pre. ind prunullar in unele centre reugesc foarte bine plericl,caisul, fi visinul, Bazinele mai importante sinty ‘Timnljoara, Sinnicolaul’ Mare ‘Arad, Oradea si Carei- 7 . "CX Cimpia Moldovel, Regiunes este situat tn Moldovel ncepind de Ia Darabent — Docatiol s Galati. Clima este enntinental-excesiva cu osclapt mart de temperatara, ferurl de —80.,—40'C s1 arije de vard-uneort pind peste 40°C. Pree! Piatiie anuale Varlaad intre 440—530 mm. Aceasth reglune puternie ‘stats de vinturs sin. special dle Crivdf Ales reutese. dstul_ de- bine Duma, 00 rud st cast, Sint absolut necesare Inga tite elie }) BivSganul sf Dobrogea. Este partes cea mai secetoass a titi situsta intre linia Mizil—Ureiceni—Cilarasi si litoralul Mari Negre, “Clima este tipiet de steps cu cdldurt excesive vara sh iteeniee farm, Temperstuoe medic anvald ra de 10113, Vintaie torte Duletnice spulbera zipada tn tmpul iernil. Precipitaile sint foarte si- Tace, 350-550 mm anual, iar umiditatea simosfericd foarte scizuta, Aici eugeste bine calsul, care constitule specia de bord i se extinde mult piersicul. In conditii de irigare st pe fundul vailor tn afard dle cals ai Pismis dau rezultate bune visinul, piu si chiar marul (siuel de vara). Cele mai importante centre pomicole sit! Medgidia, Nazarcea, Cema- ae ; Sa Zoe Sipsig a Dunks ai soma da_Yerrers natin fea ere Parent cipine of dea Panga Dunkel wesptad dela Giotau, bale llome! st Brae, 2 ® situ Dee eee ag tte ee ameter — lice of wndliaten gsmosteric este non tical, apa teach este aprospe ve suprafats, lar govurle 1 clldurle sitet otemuate. ee _alonea previnta importantapentru desvoltarea eulturl puta pir Taste po gu are. whole grindurt 1 pentru alte speci ca: cies, vigin ete in ferenurle indiguite fete de ioundail sit Foncit excope anal pentru ultra cpus. : 2. Clasificarea plantelor pemicole si organografia lor 2.1. Clasificarea pomilor si arbustilor fructiferi Spectile pomicole cultivate tn jars Snrudirea botantes, ent ee alee hhabitus sau finindu-se seama de particulariti- wegce e Glasificarea dup habitus, inind seama de aspectul lor general 5 pa cr ria sr subiglt gt sellrboage penne les Pont prope at snk. plane de vigoare mare, corespunaitortasbo- ‘lot Ht ormeaal un singue-teuneht slo coroanl’ de: aimensival, se ting Snaimes ue U0-"20'm, st att tang devils Ce ea fave mal i) Di aca pp fa'parte eal i pi iil Ring dimensivnl angi reline, st forma de tufa formeta dim 2-°8 tulp gegle x osine care iu nates an zma Coletulul Tntjimed totals Tor este de 37 wp. Air duratt de vigil mai redusd (2095, i), sf capaeitatea mare de Kstarire dn zona -cca_1- aT Ptin_numeroase tulpini (10—20 buc.) de gro- ints! initint sete aie eee cs Se fora din zona estat ermal ate cont act Arb ct rin vente es {hurgh 9 se tnmulese prin tareot} st bis Usire, Din‘seeant grup fat parte, cane i (tig, 3), (semiarbusi) sin plante ale iroe tulpat tesese named 2a fe peal = a ample inalle de 17-9 tm Hat Im eel de al dll a formeasl namitiata ‘of pol tructiiek. Duph recolaresfruteler, sip. ¢ Arbus oem‘ tulpinile se usueé. Partes Subarbustilor traieste ins “1218 ant ‘Aceasta se datoreste patticulariitit dea forma ‘mui drajoni ia fiecare an, “care Inloculese tulpinile vechi, Inmultirea sub- arbustlor se face prin drajoni. Din aceas: Hi ety08 fae parte emeurut sl" murul Fonte Srucifere semiierboc In sce nt cringe pana foal, pel cre fac yore at ce lerinonme 9) clo etbote hae formed fe mil dares Arete Initine (neti trum, ep, pelt an ruin ernie ie cts pe {il potun: nual seue dd 28 ays nivel sak ie mal acc en preity Meira ad pine tise @—9 ost ee gene rune ‘Torele inrddicinate fortate’pe seal = angeealeye Zomcak Acer cater oe sane de mdse Si de partienaritatite agroblologie ale planicton Gece artic ‘int cuprinse specile cu particuartali ‘agrotehnice: soegetre SUPE subterand a Fa.) — tun Pig. §— Tut de céppn Oe ee au nevoie de aceleagi lucriti, Potrivit acestei clasificari speciile pomicole Sint grupate atl ipa_pomacee (seminfonse) cuprinde specie al ciror fruct este ami (fruct tals rezultat din concresteren ovarului eu receptaculul), ataceastd gropsnt Inclose opecile: mies pin gUl sl mosiian, "Toute sees specu dura de along um Hl mp eae formesra mugusi Horiferi la virful ramurilor de rod sau Ia treimea supe Hons acestna area lung, porn in wegeaie mai ivi, lar unele intr relatv tiraiu pe r = Grupa drupacee {simburoase) cuprinda spectile pornicale al ciror wsle o drups. Din aceasta grup tae parve: prunul, carcodugul, i, eaisl, zara gi plersicl, Aeeste Spec telese mal” pu frac oqul, viginl E fin dacit pomacele au ritm de erptere tal acalerat fm primi ant I {ex pe roa nal dotlen —al ellen an Gupé planiarer su repausul de ined genre parties dovrene In veils EAETETETH ca tee Bee hile Tor sint mol expuse inghetullor Ural de primavarty formed m= ‘gurl florifereatre beza gt mijlocil ranurilor de rod din mupurit f16- ‘iferi apar mumal florar ramuile #e degarmisese repede, frucele au rezislenfa mai slaba la, transport si durata de pistrare mai redusi. Grp uaere pring specie panicle i ee ot minja_(miezul): nucul, wl _comestibil, alunul gi migdalul, Fructul {Wanale in oes spel ste o-drup din punt de vets otal, int ‘Gh merocarpul necomestbil (oue_aniga) sau nue alum), La toate ees te specll ins, siminja este protejata-de un invelig tare, care esigurd 0 {oars bunk reistenta Ia transport. Grupa bacifere euprinde specie care_gu_tn (nies cirnos, ju seminfe_raspindite {a pulp). Din aceasta grup fee parte coacizul aigul ex repreeentanfi pel alAtur de acayia wal st incluse alee Speci cu fruce false sueufente (cdpsunui) sau poldrupe asocitit de Gru peole) cum sink zmeurul fl murul. Fructele acestor. spect au" cea mal ‘led reaistenté Ta transport g€ la plstrare In stare progspA; ele se pot altera muta in citeva ore dees nse lau masurl speciale. 2.2, Organografia plantelor pomicole Pentru crestere, si rode, plantele pomioole au organe specializate ‘cu rol si functiuni bine determinate, Prinelpalele argane ale plentelor pomicole sint: radacina, tulpina, feunzele, mugurit vegetatii, mugurii ‘loviter,florile, ructele gl semintate Eee ere yanul subteran care are rolul de a fi i de bi din Br elecctce sactchins Sy 92a sla tg seit Hel ta le eer Sie ee Te ee me oe Pa yo i Cee Ses ewan ee a eae a njorlaltoi generativi (mar pidure}, par piduret, nuc, eee portato par paduref, nuc, eireg ib) Mbddcinladventive sin aclen care inu naplere tin derive poe- fiuni de tulpind, Ele se gisese la spectile care se” inmulfese vegelaty: forte dite dn‘tpae nt Malingy Merton Malling 3 Alnup, po gut, eonchral aagrigu Cow directiang tere. se disting: ‘) recié oraantals sau ene care crese_aproape po- ralel eu suprataa Sulu Majrtaten lor aint ggsnce In sitet de ol upring inte 10g 60-20 cm adie’ i ating Tungim de 29 or mat IDunt dete Fiza Prolaclel coromne. De deste ‘partealat-WebUle= ok 50""indseama ls plinrea ingighmintclor, lucrares solu, wdAi ce b) Rain cu retle verllcall sat denuralte cele care plirund tn profnsime, Be explores sttlunileadinel le soll ajungiad de a Tmt (a agri, pind a @-0 m la pir padre, Aceste rédcinaigurt srtrageresapel din profunime I petioada de seco gt aprovidonaten pomolul eu aele eicroelement Dupé dimensiuni gi functil se deosebese urmitoarele -e) Rilicini de. sche lucdtoare.Acesten au dimensiuni mar), pi m Tun ‘i mult si diametral de 3 mm pink la {Wo conicitate mai pronuntats, au epidermna Suberl- je culoare inchisa (brund de diferite nuanle dup specie), Rolul ridaeinit de schelet este de a fixa pomul in sol gi de a ssigura conduee- rea apei i substanfelor hrdnitoare spre tulpln. La plantele inmultite prin seminfe sau altoite pe portaltoj genera tivi, intre aveste radicini de schelet, se distinge 0 Pddeind prineipala sau’ pivotul, réddcini de ordinul II eare pornese din pivot si care ge ra- titles tn rédielat de ordincle Il 1V, V otc Ultimele ramifieatii din virful rédicinilor de schelet sint denumite ridieini axiale periferie gl au rol de a pitrunde in sol gl @ aslgura eres teres Sie D) Ridacin{ de garnisire sint rédicinile care garnisese ridicinile de ele pe tooth angie, ‘Ble. nt de dmensiu selaty reds avind Tungimea de 2—3 mm pind 1 3—4 em, lar dlametrul pind la 8 me. In categoria rédacinilor dle garnisire intra rédicinile active si radécinile ‘de tranaiic - Ridicinile active (absorbante) sint Iungi de 0,1—A em gi groase de 031 min, au culaare albi transparent, eint foarte euculente gi att siruoturd primard, Ble absorb apa si substan(ele hranitoare din sol si fac sinieza primard_a compusilor organici. Ridécinile selive au o vinta @~ scurta (de 15—26 alle atingind foarte rar elteva luni; ritmul Tor de for- ‘mare este insi foarte geccelerat, in special cind existd In sol conditil opti~ me de temperatura (18—18°C) gi de umiditate (@26—20/, din grevtatea totala @ soll) Perit absorbanfi sint unicelulari (au se vid cu ochiul Liber), eonsti- lie alungiri ale idermice ale radacinilor active, au membrana Tarte sabe orbfis apels a subslanjelogmutrtive™ din i sol, Numfrul perigorilor absorban|i este foarte mare; pe mm se gi- “sese de Ia 200 bue, la pr, pind la G00 bue, la coac, Fry tutu este peste 2 yn o tutete peste 2 gy inlenal are oe primavafa ie ae brie-octombrie. ‘inind sama de adinimee 1 exinderea sit ctarea solului in livezi trebe farina elsamintlor af Tal ie fir adaren af fe sbundenta ‘ccupat de ridacini ve 5 ae See frm tte ders sa sie a ai edd saa a en et a la ‘humal in mod conven{ional ‘Tulpina este aleatuits din doug pari: trunchiul st coroana _Trinehiol —— ste pon fiunea ‘cuprinsa sntre colet gi prima ramuri a ccoroanel. El se numeste apa daci are ae Seas ae ian ae Legetahe et eee oar a tics ea aS Tema de “uh an core ‘Boars x Fe rntie naturale ale pomitor pot vee a, ‘timpul anutui daci temperatura so ste optima, insd eresterea cea mai ‘mai si iunie sf toamna in septem- femulul radicular, 1u- ie si se foci nu prea adinc; aplicares ina funetie de extinderea sisternulu radicular, entra ea apa si umecteze stratul de sol laltoi generativi existd supra solului formeazi tulpina. Locul colet, La pomii tun “colet orialtot vegetativi vorbim de’ ,calet 70. 6 — Oremnele principale ale unui pom proprise E cde ov et vera eer ata, ae Tag aoe 13ferite forme (Cig, 7) $9 func We de particularitatile fieci— Fei speeil gau sol gi anome: Corognele globuloase au iametrul egal eu Indlfimea SL sint freevente la nue, Ta hhumeroase soluri de mir, ais ete rmeadi un ax puternic, far a imurile au tendinja de ereqte- re) fe vera foro a ntl is unghiust miei de ramiticare 7 2 ”(exemplu: la par, unele soiuri fe elzey, de mar sl de pram. ‘Aceste coroane pot fi foarte inguste ex un fus (fusiforme) sau lari a bark area ‘midele) orf mat tnguste 1a bazd si largl le viet (invers piramidle) / cally air at nt got cnt! font rae de irate te toare (exemplu tmarul Eliza Rake) Se tla TS Ic termes tn crvend, ramure pomitor sit de doua estegortl: de schelet gl. de rod. Ramune de- sett lt vguroase, groase Lun, cone, ros mea descreste evident de la bazt spre virl). Ble formeaz4 scheletul co- oane} ql au rolul de a sustine greutatea ramurilor Inetireate eu {ructe fl frunze, le tralese fot att de mult ea gt pom. Tnire ramurile de schelet se deosebeae mal multe catcgori: gar ante” (bee, ramoe! principle smu de ordinal D sit emilee . pornese din trunchi sau din axul pomului; subgarpante (ramuri de ordinul It sau ramuri secundare de sche Tet) se momese cele care pornese direct de pe sarpante; pe ramurile de ordinul IC se te si aga mai depart (5g. 8. ‘La unele specii (cires) ramurile prin- cipale (arpante) sint grupate pe ax |for- find efaje. Prin modul eum slat prinse pe ax §i directia in care cresc, ramurile de schelet formesza o Serle de unghiuri in sens Vertical orizontal. i re (ie 9) ete wht fotont In pan esl de © farpanti cu axul. Cele mai indicate pen- tru practica pomicold sint unghiurile de in- sertle cuprinse inire 43-55", Unghiul re este pig, s — Perillo principale uunghiul format in plan orlzontal de doud ‘ate corosne! “ Pig 9 — nah, do camitcare () si di Fig, 10— Uaghi de deschidere nf da raters Bo tae ee esi Sag ves seta tah, HL are valk eupine ate 90120" Distanta de\'ramificare (fig. 9 d) este denumité distanja indurated poncul de seh agape! pons savannas oe ‘mura de ordinal B) recom si Wistanfa dintee dou ranun de ora pe aceesth garpanté. Ramurile de rod sint ramificalii_ miei cate erese pe ramurile de schelet‘Acesten atl Posijia perpendiculara pe ramura maid; au fesUtitt stirimlcioase (ae rup usor, deoarece contin multe substante de rezervd; au dlmensiunt relativ mic de la eifive milimstey pind la 30-—40 em; au © duralé de vislé scurta de la 12 ant pind la 1218 ani, Ramusile’ de pot fi ipsa! ama. “i Foor te at tone carateratelle alate mai 7 ‘git florferi sau mest Ramurile de rod) in devenire Mu poor muguat floier, Be vor devin, ramuri de drove she Pesfe'un an sau dol cind or forme mugutt Horii Asemeace sunial Se glsese males in coroana pomilr ner a ° tin tai ok organe weg career ernst lecre_an ‘athtigs Alora trmese ugar sla Say ape de mh ‘omnng JUBA I fnceteet‘reslren st'dhp chdeiee funzior“p eat Dep ozitia Tor cestegorii de ldstari si fomuri anuale: qeuszt2ti1 (ramunt) de prelungire stutcel care apar la vir asigurind prelungirea ramurior (ig. af Lesterti, Gomi fate (Cig. 11) se deosebese urmatoarete 5 BALL sint cet care crese din mugurt axilari; vigoarea lor este mal mare ia cel dinspre back. Listarul lateral de Virt si cu pozilia interloard fata de listarul de le 1 concur, storie pected ale Re ct ein vigosre selungive (ig. 112), fart (ramur) Lacom! spar dia mugunl venti’ a dor- i ‘de curburd. EY pot tinge lunglmi de 1,5—3 m intro singurd pertosd de vegetatie, au fn- rrternodii mari, nodurile neevidente sl mugurli met insuflelent dezvol- fall (ig. 11.) Lastarii anticipati se ‘numese eet care ‘Subsuoa 1a frunzelor pe ldstarit fn erestere Se Intilnese mai sles la piersicil i Ee Be cee eee iene See a eae eae ons Se alaeh sense eee Senin tess are peace See erates Sey cae ee eee eee eects nya Gemeeeces Pierre) ale Soles el a nae selene bar, par cx ooo Din eel oe cipal), ca la nue. oa . San a ee eat er at aan ME, pariah Seema foc een eer ete, alc cee ca ee ecm ic fo RIE on rona Ge' rete eooneit Pa le CE Mugu vegetative, sau de crestere frmensh sank cu frunze, Pee cegrpnpemeenr ss 7 lagers ae ieegeer Saar cc igi ates, oon aegis Ue on Be en aa ee at een roe ace oe eee eg ees ye tas Spe eR ea ca oe ee Le eee o ora eae es Sie ee See eT ton. fice Aare icy Fig, 11 — Diferite estepoeis de ramurt 16 —— | Ramule de rod ole pomeceeter J naarat si. pirat formenes pinteni, smicele, Yepuye, muieluge si mike re (le 13) Plena este o Semuph co reli deverie,« cfrej lungime variazi fe LO saline pia nul scuct are un singur igure vegetativsituat It-ViE,Pintenul alungit are.o Tungime mal mare Fin star de maguire iv din vir, are 9 elt muguri vegetativh afi lateral. Acejla sint foarte elab dezv alia = *Smizeaua este oramsurd roitoare In , Jung dle cea 15—30 em, \wiirer et un diametra de cca 2—5 mm, g1 are pe tostd Iungimea el, fnclusiv la vief-umal mugurl vegetativ. 7 Ta See ea pias aa ‘eotg_anixt avind un a pi iets Reet fate al alunite covespauaatoace ‘nor pintent Ge acsleas catego In Sl ce use, ea rong ag gon ‘ager nel formation ni ‘an burst ee for 2S eno ae ee tnd oe, trans Formindurs, gi le ih Bie, Ace frinsiun! de. burse act pe buree ais Nulliga ete p ramurd. de rod propiu-ist de 1520 em tungime. ‘So dessebeyle de smicea. prin Tapt nue lerninal ste mit near rarare este mnt roach; 19 muguril caial Sot aeRees MUddje eae 0 ramura de. red de aceleai eu null, Se care oe Gane ce mel ul mage a cotre vit. Mugurlexlar|dnspre bash aint vegetal Gulu ore mugurt mies din care, primivara cresie lle un 1 ao Ei foace fev Co qt cae mkt por po HEE oe coe uci Vichy tarda fagroaah fornia un fel Se ici aunglt- Aceslremi0Fl poor nimele de mite. Pe postnea in- ——— aroati “ect spre Sih mictala “are 322 engl let ae 1 aint veges i primavara’ orm: tone dun fezare eat clulle, De obleet sint ‘rupate- dou aseme-| Ramil de vod ale dropaceeior Speailedrupacee au part- Gulartatea dea forma ramuri lor anuale st nt i fe romuiior de fod, drupaceele au fot tps fite in trei grupe. oe Cireul sl gina redese pe buchete de tai ramurt mle cliranal els he raat le" prolunglre ale schletu ig. 13) ey dona ete dest de sa Ini ue a ns Ene ni erat dove hive earindtare’ ie intilnit la mar si par. fy ay eh de at nea cate ge nat nega ge is Ite buchet este format diate: © — Ret ot le eons MBE SEAS em Be a ink Bese atthe a SBI Tn vs ramuri existe inagure vegeta Din mae HLAructe, Duph reoltarea frutelon, porfunea, deg cores stl Sa deri hora in Uae cart fomtas» ons de Danis nh din now 4—7 mugurl foriferi a chin AU bole neramifioats are Imngimea de 10-30 em, une fugurele terminal i inci 2—3 din aproplerea’lul stat ‘1 bags ramon ant lonert Y pronulal si sis 68 stay bocnte fn flocare din aceste grupuri existi cite un mugure vegetaliv si 1-2 mu geri florferi. In anul urmétor tofi mugurll vegetativi (cel terminal) 1 cel din_grupele de muguri dau eresteri miei po eare se formeaz nol bu chete de mai, De obicei existi 2—8 mich buehete de mai prinse pe acelast ax (picfor) care formeaz4 impreund buehetul de mai ramificat Sapna, 1 nn 5 es, ar Ioginen Se mn 10=28-c. fn primul an de via{a ramura’are in virf un maugure vogetatly, jar Iste~ val, grupuri de muguri. In anul urmétor datorita prezenjet mugurilor vvegetativl in cadrul grupurilor de muguri, ramurile formeazi listeri la- terali de 10—15 om, adici devin ramuri mijlocil ramifleate. La incepu- ‘ul rodiril,eaisul tructificd si pe ramurl anticipate. iersicul simi rodese pe: buchete de mai, ramuri salbe, ra~ shungire sle scheletulul gi pe ramuri anticipate oa wee got TMT cou 8-2 soagurt a tiga) Are o vial Toote ii ois diac seas a romaen gi (on) enh 9 amar fori sbfe, de 2-3 men Fc A eae te un sing aren vee Mecetey ntl mugeror sd wl Cie y geal or sbi ae al Ja_nod; numai in cazuri cu totul exceptionale poate avea si_un mugure ‘vegetativ cu asezarea laterala, Ramura salbé are o viatd scurté, numai de Der gets Sastre portimes cere a ‘Rawaite mizit ese ramura de bezi in rodirea piersicului, Are Iun- 0 cm, uneori chiar mai mult si grosimen de cca sie 19Remusle do rod ole nuciert im ‘Ls bazd are muguri vegetativi in Tee asezati soli- De sseenea, ia vrt Are nual muguHl vegan Desa cel : a ee ramaile de rode formeseh dn mogurt ae ee dein Senn mtn Hotter af vegeta, Tan grap se ot- | ou AMAA rod se formonns in mogul terminal sau dln cde obicel 3 muguri (I mugure vegetatr la mijioe 41 2 maguri Ne Fegull, ramuri_miflocit (10—20 em lungime), Pe aceste romuri muguril feri ajezali lateral Aceasti i via bat (a tur) eat ae regu Dict aa ager la a fu bee “a Baa ees Eran ant el micgt, Aosta Gir wok dat MS ME VELSTST HON foneley coe se wensiorad bn ot aan ma fue (lg. 10) aura ethonf ele ramura sre se formeisd in acess an eu ‘deta submionre nel frunge de pe liter ae formoasd un mi ® fugurif florferi si cel vegetativi sint agezai la uncle ‘rnlpal care este mist 4 nul lpelar dedesubtul acestuta (agezt- Promeal tacts cs ramura salbi, iar la aisle ca la ramura mixté, | fe sora) ‘MUgUrit sipelrl Un teimen bazald $1 mile ‘ama se transform® in amenti, iar cel din treimen sup tativi i de reguld ramin in slare dorminda Tamurile de rod sint de asemenea mifloci su iguri miesii. Ameni{t se formesel In subetoara feunzelor Taterale pe cresteri scurte de 1—3 em (an fel de ramuri anticipate), pe are nu se gisese alMfel-de muguri. Primavare, devreme, din mugurele apare Un stil bilabiat (bifureat) de culoare ‘violacee pe eate cad gra lunciorit de polen, Fecundarea se face in rugure inainte de deschiderea ui, Din mugure aPiare apot un Mistar de 10—15 om care formesza in virt 2-6 alune, lar la subsuoara frunzelor, in treimea superioara si mijlocie formeazi rbuguril micgt. Piersicul formeazA ramuiri anticipate, i ‘in anul 5—6 dupa plantare, Bie ¢ Fig. 15 — Ramu - « ines ape ee Ce eyay 3. Parti ularitdtile biologice ale pomilor $i arbustilor fructiferi 3.1. Ciclul ontogenetic de viata. ol specilor pomicole In cursul vietti pomilor se pot deosebi mai multe perioade de virst embrionara, de tinerefe, Inceputul rodiri, perioada de mare productie, i: init gi bitrinetea. = embrionara. este caracteristiedpomilor sie ecu formare “Wistrire cind apar frunzele adevirale, Cunoastecen acestel perioade este SSRN Th pt, gol a veces gui tno oop ener unite eae penta. plsara Soin cdi care se pot sigur pin staan “= Ta pom obtinut pe ele veglativa (base, marcotj ete) per ea eee Cee ee se) a waren eats, ae i 3 Ee imes menace, sitate,‘Trunchiul si ramirle ese 1 Tungime gi grosime formfd sebetetl Pomulul, Ramurile au directia de crestere vericald gi unghiurl de Ta- Inificare’(inger{ie) mick Ca urmare, coroana ‘este convergent, (eins), adie easel au tn nde cere cena exten ‘ull lateral n-adineime. Vegeta. pomilor pint tire tum na unl nt Je de lvl amu Boao sf este explss degerivi, In perioada de tinereje ramurile de red lipsese, ‘ulna elitr aril el apar Farr roditoere in devenire : le agrotehnice din perloada de tinerete se urmareste {ntensificarea crestor rarourilor in’ primi 2—3 ani (prin indestularea a a grigininsh formarea fap sheet pen ren + otto’ geire Inet pe rod prin nelinnren Tamu Tatra Ta ‘orizonlala. Hy aceastt perioad, cu exceptia anulul plant, nse reco ‘anda seurtarea ramriln, mai ales Ia mar gl pry deoarece Sar Inte 2a intrarea pe rod 2 {nea puternice, dar lun- sgimea Tor seade an de fn, Numéro ramurflor de rod sporeste in fie~ ‘care an, iar rAdicinile ‘continta sh ereasot mult Jn adincime 1 lateral Jn perioada de ince- put al Fadi se continu tierile de formare pens. tru completarea schele- ful, se stimuleaza,for- ‘area ramurilor dé’ rod sie fac teri de ravire 4 coroanel, De aseme- rez, pomil.trebuie asi- guraticu hrand gi apa ‘mai mult declt n_pe- riowda de tinerete, Mai sini recesare tratamente ** fitesanftare impotriva Dobler si diundtorilor si to plus masuri pentru apfrarea rodului contra Inher ist de eimivar. cre is etc). Ha se rea an de an. Functia principal tap este vvalorile maxime, in schimb cresterile sint an de “ay mai mici, Continvd s8 apart ramuri’ de rod noi, dar parelel, tncepe ‘scarea ramurilor de rod formate in perfoada de tinerefe, Numfrul, me Imuirilor de rod din. coroane pomului este ined aprox stant pe to0ts durata perioadei de mare productie, Vegetatia incepe mal devreme rimévara si se termina timpuria toamna, Pomll devin sensibilt la se “cetd si geruri, mal ales dupa recolte abundente, "9 in perioada de mare productie sint necesare misurile agrotehnice Pentru asiguratea rodirii regulate: ingrasarea, Irigarea, normaren Incl ‘chur de fructe prin tileri de rodire gi prin rarirea fructelor. cried” PEA Parte a acestel perionde taierile se redue Ia ratiei, Citre ‘firstul perioadei se fac si tier! de seurtare a ramurilor de schelet pens ‘fu stimula noi eresteri, Ramurile de rod imbatrinite trebule reintine= “Tite frin tleri periodiee de rodie.4 To periooda de mare produce se accentueazd importan\a luessilor de ingefre a "rodul cambateren biumclon apajihes neater Bropele) pentru a se evita Tuperes sub greviater seltal eines Se Gert premature a fructelor, rates tuctelor, cuban hole nas itor ete ‘Sfirstul rodisii tncepe o data cu micgorarea an de an a recoltelor ‘eeaslh pe amurilor romp ““gumplet, in schimb apar uscdturt 1a periferia eoroanel, Numinal Peeee Jor de red alm coronna pomilor este in scAdere; cele care spur sa at he fine deci cole care oe usuct, Hodirea se deplaseant tre iatreinen oe foanet gi este fn seldare continuds ost ggtetstherioadé de vista, prin Jucrirle agrotehnice se urmni- ele 3 rani gi apt cin perioada cu rocelte masine: Se {ac teri de scurtare moi severe (in lemn mal Dato) pentru a eile eresterle, se reintinereae ramurile de od prin Wier! de rodire se com. bat bolle, diundtori: st se fau masuri pentru preveniea. iaghehistor ‘ital de peimavart, : ind = ip der capa rape tea cao imal rege! ta Runde nae ceed ee ea co Imigwene ag, rar nde conn eile teenie atte tant Gee er a fo au vars esse rh Sens iced a Sia al cot ae pe eae a Pe porn os at cre ey SoReal etlicares Se es eed ee cee ea ‘ : ci i ‘anion respira srl de wiebar! Heche ak ra one ao ase eh poral ats Inn rept bho munal arpa Pay : ee srs (ne fang pornese in vegetati: pr pe clad cole care'au repats Seurt pomeet a eget ETAL aPth plot ein tapas sure wa ie 8 find carci en : ete migurl gt fanie cara Sager in canal ae a ee ae vin rghtlle nd ait ecees elas Vor pasta pom ete a foe sot » fo Mimpal repausulu poner se cletuea, sumer Ickes untarn(crote ese pentru nfnfaren ivedn, He dhe acral wore de Fate, ert do iniiee Imentle Smpoliva olor! agunatorior tary in acenrlperends se fection Gu slug conconenle care ou eile puernea sup for melor de rezisten{a (sport, ous ete, a2 St = in it jel este mal mare decit-a repausilui gin aco- : : | PoC Hn mult mal onmplesa, In decursul ef att engine vgalatie ct ff oegancle de rot ale poafloc tec prt. aumeroass schiuet Bape Srcaulve prin cave let sone cogane, in pinivied pn toma, pots att aaueag i sarlo fncep ca umnflres a ar ee cor ape ir, Aceste frunze gint mai micl decit cele normale. Cresterea are loc > sem subtanelor Ue reserva seule In wana precedent ig Po, 1) — Penofzele ores veguatve: |4 2 Cretteres intensivi a tistarilor Incope cu cea de a 6—Z-a-trunzi fe incheie tm momentul theetinini Himblui de erestere. Se Mastarull, frunze’ ey dimensiuni frit listarilor dureaz din. momentul Ja formarea mugurelul terminal, In ‘frunze, suprafaja foliard totala nal mi. In plante ne nt depuse ca substants ‘mugurilor foriferi. celulare, sin uri, apartia stratulut de suber pe lastar. simgittele organcler de rodire se calonessé pe doi ADH gueeesv Tn prinmul any at Toe procese fn interiorul magus ca PuDOE Wsesizate cu echiul tiber. In antl urmator aut loc metiee? are {ologice care se pot observa cu usuringl. Se dating t fence eer er oui we sp uring ng Privelpal {ariior, adic In a dou jumatate a 1 " SSRRIBUA pin toamna Ursin i se desdvirgegte arma sau primis ue Pentru diferentierea mugurilor flortfert et fle asiguratt cv cuficiente substan Ianttoare Dogat $i sénatos gi un numa rational de frente ste necesar ca pomit_s& ‘in sol, sd aiba un frunzig mil Gu" truce Fedue ru antl urn: Cinttonta tore dpa eter zeta acumulate Se petreeTnainte "de Tormaren strun- patalel "cu infruneiren (pron, van Une olan de’ ers sow dupa infuncire (uth, mano es tunel Solurt de mar pe. ee ‘ 9, Gm acslelfenolaze se aplics multe Turi agrotenle: com- Feneniningheturlior trail de’ primdvard, tratamente enters tise, oe ren chime fruecion ie ca Seuurares’ peter, forte nefecundate cad, rlminind door Slo, in mune Inia, "Acenten sat sulents ied, Soae Productii normale, fe sin eee > ae 18 — Pen ogi Soe: | steer peie date apes see ae 2 egy Ee ee TS NS aga ese tare Reine Cage vce ena cea feces ere le ee rs : FEET cae i soles wm ccmsioea al mena tai, gece sao a a ae Wait aatediaees re hens Te a Ne ca actin id ee ep napa Seen ml sree roar Cea ee a a pare ore ee a fee eB ae ed ae eee aie ec oar ea ere ee ae eae ees ae hoops Sot md wens cages om rare ee Sk es i crs as a‘ de mere si pete feolaroa se face cu mill notte nttasta ae ‘Sum care se realizeazd in depozitele de pistrare a fepeee i s ae 32, Factorii de medi gi influenfa lor asupra cresteri | sl rodit pomilor =H" for aru Factoril de mediu care au influent asupra crejter nin de mea cate au ‘supra. crefterii sl deavoltici Biantelor pomleole sit: lumina, cildura, apa, aerul qi sshl (actors Lumingca.factor de vegetatie. In conditi de il re bund, are loc o trestere viguroast 4 lactonal ieee > exforatlé’ mal Intensd a fructetor, acumularen unel‘csadhad met se zaharuri, o stare de stindtate mai opaenea toons bilan pin ane ce ee vioard, degarnisirea rapida a ramurilor ete. pecan come ale mri Taal Sopide ft mult de expocia terete miele Sic Preset ta) ul Tumis oe falas gee iol a2 wt ear i ene Limit: "Taina ots Nu cesta pe’ suis Gel ase i diene Ge usar fn nite Glee eal a corganctn tar ranula interat Ra i s Reval olitelr ponte fade Tania at a Sena specie la alta. Cele mal pretentioase sint: nucul, plersieul eaisal gh tel Bal muggle Unt pou lv agi Cat imal reduse preiehiii fafh de lumind Te ‘au coacééul: agrisul Gh tree Grebe compORE bie in umbr ion te pt aa aE sow pan, pos ier in geo sean, el, in en se ll Se ae ea ha See ae ah ahs eae en ape swoop ete walt lee mma eee an SEES a emt coh rh at ie emt ath nay whee me ae Stam ata Seal se mere tari nas pulin mal reduse. A tela grupd cuprinse pra, saci a oa Sc at ee oe rmirul, viginul, prunul, care sint st mai putin pretentioase fat de cil ura. 'tn ‘ultra geuph nied coatéal, ages, emer, alia, afin ae au enle mai reds ceringe fala de clldurk. In fara noma eutlura porto gaseste conditt bune de elldurd in toate voglunile pomicale co" exeepia zoned muntoase,_ care “depteyte 790000 m alltudine. Specie tubitosre de eldurd:’migdslul, ais, Plersicul pot fi cultivate eu resulta bune numal in zona de ple 9 fe deslur jase eu alttuine de 250-830 m, ach Sn zona de cultura Shiels vie ‘Paral, nocul, clresul i guluiul reugese bine in zona de elmpie si pin ta alitecinea le 400-800 m (oumat soumite soul dine ele pot {rea mal eus in unele zone. ‘Maru, pranul, visinuly avind nevole de mat puns cildurs, dau cele rei bune ‘sesultae in zona, deatuilor situate inte altinen de 360 t0'en. Unele solu din acest spect Snsd nu reurese det pind Ta 4350-000 sm altisine. : : : oe ‘Alum, coset agegul, afin, emeural st cBpgunsl reugese bine in zona’ dalurior in sceleabi zone’ gt chiar smal sas peste Timi de {00-500 m etitidine, unde adesen se comport foarte bine Temperaturileaerulus mat mict de OFC. Cen mai mare rezlstenti la see 9 au maral, concéaul # agriqal care pot ssporta temperatur rn a tot, meas in bedine desereacinda; plvul care east pnt Ia 32°C, Prunil pind. le —a0"~..—32C, vsinl pind ta 30%, trepol pind For... ae, gutulal ae.” 30) caitl gi pleicel Sa. — 28°C, Capgunth 22"... 24, smoeninl. pin la 16°C, La aesie femperaturt rerstdnumai pomil bine Ingtiti, ‘care au ecumolat Iults substanfe de rezervd, fare sat) incetat In’ timp coestere, hat, oncentrat suet din elute, ai «yeas Resntnta la Ber poni= lor depinde af de enersul fermi tn tore x) tempeentl eer) care tin feepat sf rStnin constant, port ress bine Din contd, ty ern pds Int enc enperatarh doa ota Gogh dexghel) uncle apectt cum sint canis pevsealplerdadesea tot mi ort dnifers ty astial de casa orginde soxute pot lego hte la ioe. ior, eristenfa scdzuta In ger au gi pomll care au fost supraw incareaicn tract gnu intro sli Tt a Temperature scizute din timpul lernll pot provoca: degerarea cambiull, nghelarea lemlui, deperaren seoarfl i Terma (ue for, Yn de. pligl tai ales la bifureatil st pe partes sudlel)ripture. Ta Tema sl scoara, degerarea virfurllor samurior anuale, degersrea mug tile flrter eto. Temperature seizite care. survin‘pranivara (ng furie tral de primavard) int perieogse pentru ami.” Mugu flo- Heri imbobocit pier la —C, Horie dewhie aint Giatruse a. 290 “"4°G ta frucele in moment legit (ia eideren petateon) sing die fniseta PC. 1.9% Temperaiira solu. Rédicinile crese intens cind temperatura so lutui ete cuprinsl intre 7°0 91 20,5°C: La temperatur sub 2°C eresterea ficlillor este opts, iar peste 25—G0°C creglerea este sinjenita Dac temperatura soll scade brass, mal les in timpul vegetfii,abooria se oprest, dnd natere fenomentiul mumitseceltfiziologic. Tessienfa lo ger a ridacinilor este molt mei mick decit a amurk tor, Raddcinile mirull agers la 7." HC, ae Persea la 10°C, 20ale vislulut si mehalebulat Ia 14°C, ale conet- zl a 16°C ale aged 1 sere slg pie, de, srt pad de 1520 om protejeet rida. cinjle chiar pe cele mai put 2 i ee Apa ea factor oltre normald ereo din capacttaten ‘apelin sol sub 605 de vegetati apa din sol trebute ‘imp a solulul, Plantele. pom: din eapacitatea de cimp. fa pei din sol reduce mérimea Mstatilor $i a trunzelor, reduce formarea cae ake aes Pentru crestor, des- si reprezinte 7510014, cole resimt insufelenta calitatea. tructelo, idicinilor active, in sol este de asemenea déunitor, mat ales cind de- din eapacitatea de cimp a solutut era de insuficienté de acc, capil : calsul, ciresul, plersieul, anigdalul fee24 inmulfirea ‘bolilor éviptogam- Sursa principali de api © constitule preeipitatille atmosferice: ploals «eee reeipitati bl Dupd nevolle fold de apd, specie pomicole pot fi impirjite ta pa- Prima euprinde: coac i = ea Grupa a frela cuprinde, pérul, ‘ul elvgul at siinul, ‘ese bine fn zone cu 600 mm oe ‘precipita Gea de a pa hl ected une fate “2 800 mim precipita at tn ace ‘seed, Cu tote setea eaza foarte bine deel seeompletenrh PUPS 0 formen- 4 inst chiar spe lumiatatetemporart cum ete tatu j_ Meme subnet ca este necesar ca prepa ‘ind fn timpal ye pirat completata evoin de apt prin li Caracterul precipita it suena pomton entru objinerea unor produit mari de feuste te bine repartiste th curl aout in perioade de seca, trebule er silos orm sulp care ead) are importani. deose- ctaneaetTavorbil a pal cane pie 30 em. Plc le mai miel de 10 man Pr Pant at capa proven dn averse nary se aourde Ia apralaa in se i Sure prinepald de ap cll porlor ulind perdu bru ate fl utilizata ta Thtce- Zapata constituie o foviglonare a solului prin cde ger sf Intirsie pornires imelor de primivara. Cind zabada cade in cantiti mari poate provoca ruperea ramurlor mai sies ietpemi pitch, iiois ora influenta favorabila, datorita ridie&rli umiditafii relative 4 aerulud, Anual se totalizaea cea,'30 mm prcipiait sub formed de sous CChiciura si polelul prin greutatea for rup ramurile rai ales Ia spe lil i soiurie eu Tem fragi tn plus polelal poate provecs stints snugurtor. Grinding provosci. mari pagube in pepinire sliver; de aseea Toc rile Sreovent bintute de gristind nu trebule foloste penton cata aes eillor pamicole, Aerul ca factor de vegetatie, Acrul infuenteesd ccer- tere geile sale Oxigeoul din aer este folosit in_procesul de resprafie, Bloxidul de carbon este necesar tn procesul de fotonintead; el se wisest In alana, Sfera im proporfie de 0.03", Decl confinutul aeral in COs se marerte pind In 01—0,3%4 se obfin rezllate foarte lune, Imbogajica aerate ta 66, se realizeaxd la supratafa solurilor ingripate eu substane organics; ca irmare, culture pomicole Jase il uilizeank mai bine Miscdrile aerulué. Winturile moderate sau slabe au uneoti efecte fa- vorebile. Vintutile puternice, isa, ade pagube pomilor. fm tipi Inflo. a ee Yapori de api provoacd ‘uscarea staminelor. a sigmatelor 91 hapledick Jerinatia polenutuy provoacl uscares sou, Tera Sek foe op rutile! deriicnens pa orca supefies Jara spulberd zipada din plantati, expanind radicinile pomilor lst: shel. Pe timp geros, vinturlle marese electal negatv al gerurlor, Dice {Ge pom, recistt mai bine la vinturl: ciregul, neetl sf Usele soir? de mir 3 par cultivate pe portalta! padre entru eviterea actiunilor diunttoate ale vinturlor se recomanda lantarea specilorsensibile n Tour! aparate de vinturile dominant eit aléposturi naturale sau prin perdele de protecie 1 Insalaren spaliercise Jn plantaile Intensive ed pona pile Solul ca factor de vegetafie. Solul impreuns cx tot factor logatt direst de ol (fertlizares, eaclia chile fsoluius site Sianjcle utritive, subsolul, adincimea apel fresice ele)’ cunoscuit stb hhumele de factor! edafici, intluenjeaad in mare tard cvesleree at took, ea porto. ‘evtura solului, Solurile agiloase impeimA o erestere slab pomilr se Vegelatia toumna datoria faptilul ct sint compacts, tee, Sab aerate gi de reguld mal ackle, Din aceasta cauzh maine coos ‘toare pentru pom Nic solurile nsipoase nu’ ndeplinee ‘Coes Aeceiare culturit pomilor, deoarece se Inealeee prea mat sist Seen Sere ‘meabile si pierd apa usor, sint sirace in substante hrdatioare, Cale pot Bune vonctfii pentru vegetetia speciion pomicole: existd tn soli ce fexturd luton, lutoaisipoas sl lito-argloesa, Acestea pol. fnmagesion i pista cantat sufciente de aps, sint bine aerate, cbnjin wittente Substanie hrénitoare si permit o desvoltare bund. fAdbetttion Dintes esse solu, in zonele rma calde ole rl (unde e Uipsd de apa) sit pee, ferabite solurile “cu continut. mal ridieat de\grgila deoarece cetit oek Tull apa gi nu se suppalnealzese, Dimpottvd, in sonele:umeds' nach a