4 eigelt, CUP periondel de vogetatie sint necesare: Intretinerea solul rigatia sf Ingrigdminte, pentru ca puletit sf se Ingroage suficent, La sfrsitul lunii julie sau inceputul unit august puiefii de nue se altolese tn ochi dormind, Seutu) alioiului este ins de'dimensiunl mule mai mari deeit tn cazul celorlalie specit pomicole — lung de 7-8 cm si lat de 15 cm. Condifii bune de prindere a acestel altoir! siat asigurate ‘In sudul sti, unde este eildura Suficlent’, Dupi un an dela altoire, daca s-au dat udari suficiente, nucul se poate transplanta, La locul definitiv, nucul trebuie plantat pe versan{i cu expozitit bbine Iuminate pe treimea mijlocie a pantelor gi numal in locust lipsite de inghefuritirzi; se pot amplasa gi pe treimen inferioard. Distanfele de plantare ale nucului siat mati, de cel putin 12 m, Este ‘mai indicat si se planteze 1—2 rinduri pe marginea livezilon ‘Terie de formare a nuc nu sint necesare, deoarece Isl formes singur coroana. Cel mult se stabilegte Indljimea coroane, se dirijeasd In Himpul vegetatiet echilibrul ramuritor prin elupin| si se inldturd tnele Famuri uscate, Nucul este o specie care se relace tor, emiftad lastar! suficienf! pentru inlocuirea ramurilor degerate, Un nuc'in plit rodire, iruia i se asiguréi condifii optime de vegetatie, di. 100-—150 kg de nul, Deserierea principolelor soluri De Sibigl. Nucile de Sigel sint reprezentate prin mai multe tiputt deosebite, inmullte din siminit, selectonate de popor'' eulivate de Iulid vreme, Nutile de Sibiel (ig. 198) au citeva daractre come’ si 3 agra ar coain subtree so acts neg fore ur eu et contin relay’ mai putin tet dectt HE Cpu volo! Foode muintone, ink co at opereea i a ‘Tipul 3 (eu capecitaten mare de productic), tiptl 5 (pom sAnatos a fructe mari), tipul 10 (rezistent la ger si boli si teas) Inflorire simvultana) Lipul 32 (infoneste tirziu gl rodegte regula) cle: Mal prezint, de aseme tes inetes pentru predic tiple 30,11 15, care webu Inanl- Sibigel 44. Objinut din simtayé tn comtna Sibigel — Origtie, Pom’ igure, Intl pe fod ln'B9 ani, ‘rete tt an lini? aprile. Este rustic reise tent Ta ger, tnghetur! trl, bol, foarte prodictit Fractele ajung la maturitate fn ultima decad a lund septembrie: Sint mari, cu bart rowunjie, vital ascujt si orifietu peduncular ine ‘his; endocarp subjre, ct michia proeminents, miez mare represen. find 48% din greutates fructulu, cu 5—Tiy sabstanfegrase. Sibel 39, Obyinut din simin- Fig. 195 — De sibel {fn comiuna Sibigel-Orag A Fo ie cueapun peionda de ‘creva alle, ceea ce deter eater a rue jung la maturitate in a perenne oe oe ak e Peer Foi a Geoagiu si raspindit in i rs ale _ cons an SF Oia oe mare geo prota resent ia Ge. seeell tba elipnoidte, cu endocarp subtire, 45% miez st 68% ss ts aetna cone Pen! dD. B18 eee tembrie; sint marl, en ee PL, cl elnino at oft ng em te a ei 73M» substanta grasa. ae ett Sues cern Mic Igulde 6 Socks Tom ory teat sg ae er Ge an ep, ote ‘rings mijioele, de forma eliptic-alungitd, aproape cilindried, el lous jumitate a Tunis septembrie; sere 44% miez, Totunjita, 49, mler,st 7176/4 substanta gras.13. Cultura alunului, ti fh mlgdobelet castanului comestibil 13.1. Cultura alunului ! Deptt i ewe wo coe ETE et A ve te eee ag cee ae nt Geet aia Mer a ae ee Ge tht ite st Cee, Poe call ieee Geen res ne fetes Gla 8 oa te hg et ened eas cng eee tel Bi caea ae rea aa gradinile de Iinga casi, a coe neat Prezinta prima sursa de polen pentru albine. aa ieee oe fennel elastic sh dromapil bog Are Sorle usicruat monte Cole pain ferred oe i ne oe ro te kets Waa sere ce SL al el aaa Boh SSE Se ug ae et se Sean eee oes, Beeiee es See ce cin eters aint Sa ener ep aa case al oleae wegetale cu 2530 lei cnn elon forte et rath poring ta Bee ay ie Ew tr me e£Snflortuls, Co silt nuc, la unelesolur fore fennlet se mareeek ie ech ihr Ben eigen roeeriu cima Giese elem aces Ta cs BR aa ares, Se lee a fons seeped Siete Reet ences ees ioets tases amt Eats emesis e 28 expose wsciclunli, BL preferd vile deschise, terenurle revene, scurse, exrie cu expoitie nove, unde exist ma mula uate, tool seast in gerurle mar, de pind Ia ~—O0"C, insh prezintd sen sivitfate in gorure nal mle! (100) ce apae in peloada’ tnfloctsll vote 6 sete nepretenfoatd fa de sol, Reuyste pe terenurle ple= carbere su cide, in condiile unui regkm mal rideat fronts Gitte” Heaclioneszd bine Ih solurile fertile. Nu suport soluile de aude gree nipurie aise 9 solute mlgtinosse. "Hiniedastst nologies, Mlntsle provenite din sini nu repro~ due incnal caracercle 4 insiile plontelor péeiotl Inmalficea prin sae yea aluyelcl are lot mel poli. Peotrw semanat se slog seminiele Sein grle 91 se pum la strafica pnd la semanat. Teetod coo oni larg flostd pent mules alunulol este mar- cotojut prin mugurelre. Planiaren alusulul trebuie cuts de eu toana, tn terenurt alse Pet nce ip vedere pista se az gropladinc de HPF oP cee co_ia0 on.’ Mirimes ropin” se justi pin foot om ALINE, Geet sel radicular Urzan,lnterel. Dito eT astare coe dex bin pina ad 4m engin slovam se pot lanla el putin 2-8 soft fn acest pec. eal de alin pot ft Formate sn seritranhi de 4280 cm cu on ee 28 url Bahn primi ant pnt To conscligaren SE CENUS Salute nu ve secomands io ere erupt plri ere Seer ge plantave ae Pot efectan rr gl seurr asupn rs Por de schist Hees plant rustch, resjioneask bine te misule ogre Feats Bn er, Inspect atnarea sla ml URLS, scomitet eu apearn ingrigiminlr contribute ln dervotaren Be ce rreptetae anor prot eh hans de frcta ehh Mines in"vedoue de desis ere de rentinetre sat nds i stop Tencliverit veges, cea ce pete frciiesres lor fh coninare Principalele soiuri de alun Uriag de Halle, Soi de origine stréin’ din grupa alunetor din. etl. Fructcle ajumg 1a maturitate la sfirsitul luni septembrie, stot mari sat oorle sari, sferice sau ovoide, coaja subjire gi tare, Involuerul inchide hucis) aproape in intregime. ‘Tafele sint viguroase si inalte. Soj rezis- | tent La ger st productv. Limgi de Landsberg, Soi de origine strain gi apartine grupel slu- “nelor din zell. La noi, creste izolat in Banat. Pructele sint geupate cite 2—3 gl ajung la maturitate la sfirgitul Toni august sau pritna Jumalate a Iu septembrie, Ele sint marl sau ‘marl (80 la 1 kg), de forma cilindrie-alungita, cu baza plata gi Zecutit (ca ghinda de stejar), Involuerul este string gi intrece ines ats lunglmes slunei, Coaja este subir, tare. Tufele sint viguroase Ccresiere Tisfraia. Fiorlle se deschid simoltan. Este reristent la ger. ‘Timpuri de Trapezandt, Soi origina din Tureia, din grupa alunclor mberl, ufcle sint potrivit de viguroase, eu inflorire timpurie. Soiul 2194 ae cringe mie regula Fructele se coe de tmpuria, ul smn i, flleangust, Jom urls, tutte lateral cea subi, Involural de"? Gh tat aay luna, tar la maturi stung, turitate crapa de Ia baza. Miezul este mare gi ch gust f@ de sol, este precoce, rezistent la secetd, produce bine’ Tambort ath, So lamer Su de one mca mt nt nt, so tll a ware ule nce smaltna Set et etter Fructle sat gropate te Juni teptembste: ivloce ee a Dulin Tungimen akin Aue 2, ajung Is mnatartte 1a Incepu ila i ae ne Sea "Ne tteral cu buen ron Con ate sb, sullent de eden tenons ate Originar din Europa de sud. Tufa este pitied, larga $i : in zona coletului. Esto un S01 procooe fame exude nati mil, inset pie te er tne salty pum reais, load arpa. Se ae ee oju-carmin gi spol brun-rogcat, caract ange ln maatud He ne Fumatate «nil augur ace: Afonge 2a atu od. Go de orgie rind F eat te viguroasa gi relativ réstirata CO re cee At gia le 22 aang in matte dap 8-39 See cava eeu’ pin ans se atige la ‘e's contour Kee emp, ala aban corbitle Cole, Origine necunc Plant tte gues gurus price ct podionsbunden! (hon Fracicle snt mart foure mas, rotune er ee lung det aun, grape ete 3-8 () 9 conan SOs tee a MHL Este un soi autosteril, bun polenizator. “ aogietin de Peon. ln, Se en 9 dom juntas «ten gape Pin det do pleat iors Grn se race snt milo, rotund, eo op at DE mil cota, eo cola dest de rag, ivoluca ele nol avoir Imperiale de Trebizond, Origine di ison din Tur, 5 septembrie, Planta. de vigoare slabi, Fae sercmivie la Je vg sb, ness Pcl ta rucele man, rotunde, eu vol atZ HIE a nd, cx ivolurl slo vt a cut dc Bugera, So conse tonne recess In septembrie, Planta, de vi | rie Planta, de vgoare submilace, este 1 precoce $tdeosebit ‘de protuiva Inflonyl tie Frocele mie, ovo, x fave sn Z[Wle lovee, cu lao pta mal fang det alan, ‘earte bun polniator pentru sol Uriy de Hales me: Bate 220 ‘Nottingham. Originar din Anglia, Se coace in septembrie, Planta este iguronsa, Tosti precoce si prodctvi. Mfructele sint mijloci, aproape cilindrice, mai langl la virf, turtite Jaterolgrupate cite 3—7, cu involuerul mai lang dectt aluna, adine divi at la irl Webb premiat, Originar din Anglia. Se coace in septembrie, Planta, sigurossi, ffloresle semitimpuriu, este precoce si foarte productiv. ‘Fractele mari, ellindre-conice, cu involucrul de 1,4 ofi mai lung de- aft alunn, grupate cite 2-4, mai tar 5—7, contin 40—S6%/ miez gl eliva ib) substante gras. 13.2, Cultura castanului Importanta culturi, Castanul se cultivl pentru, fructele Tul eu cone ious RPintion (oF-Sbe) substanfe hidrocarbonale, 8,514 substante ints prone Siva grdsim), Datortd acest compoail, castanele ferte otoase, ca conatitult rane popule\el sud Tnainte de aperiia car~ fu eration do casa se folosegte In cofetrie, lemmul este dur, dens, [pfulul Prarie reagtent a putreire, Coaja de castan, involuert, frum” Seer in mari canta de tania, find intrebuinfate ta tabictrs. ‘Portcolriti( Biologice, Castanul comestbil este un arbore care tinge 30-35 m indfime si 29 m diometru ‘eoroana este large, aseminstoare ca a nucuul. Remurile de achelet int cuiarnics, forte tint unisexunt monoice, cele masculine sint gru- re aatcrmcaj cllindil, erect cole femele grupate ete 29 Intr-un Frvotuera tops siluate In baza amenfior mmascll several cae 0 achend de 2-2 cm lungime, brun-inchis, care are Ia fe iste meal desohisdiaveuloare, tar In vet ete acoperita do pe- Pho bran-cenuail © Castanul are o crestere foarte lenti*in primii ani de vial. De la Mists ie oid ont ereqleriie eastanulsintHnfense pentru ea la 40—S0 nis atinga dimensiuatle normale win primit ani ormeard un sistem radicular pivoten, Sar ta urmitort ‘Ab oonre Ta saint trasante. Ajunge ino vrstd de 1.000 ant Castanal intré pe rod la 12—15 ani, dacl este cultivat izolat al la Set rusbohete, ba 100—150.ani se poate efectua regenerarea Jamul, are datorita capacitajt sale mari de Mslrire se reface usr. eriond de pli produtie ince Ta vist de 60-60 ant nds Peron oe Elon ‘Are repaus de jernd lung $i il Ineepe | vege- Wiapeite-tonh Tnflorrea are loc in mat—lunie (a 18-20°C). SPerivada de vegetate este de $—0 lun, cdderen frunzelor avind loc ercmlmbrie seu Ircepatul ul notembre, eoncomiteat cu maturares on ructelor.Bsteo plantd anemnotil TCerintelo castonulul fats de factort de_vegetafic. Cestamul are pre= atc ats de lumina, In tinerete ti stfjencste cregteres Turina Teich cin care eatizl trebuie pantat la semiumbra. In pe 'souturiate eaplanol are pretenil mar aft de 1omind 221aedle anus de 11°C, cu erat bllode nde temperatura nu seule sub =o ea an eee 9001 Sony precipitatii anuale si cu umiditatea relativi a pace ea ' revene, adinci, bine drenate, cu confinut moderat de substante nutritive | Tope oe rae cir Say me le 1,8% calciu in sol, eastanul piere, fapt pentru eare este altol stejar pent af cltvat fn asemencs sal’ re SH a Pe | Paco -xpoaifi Pr ‘pantele insorite, bine aparate | tee att, et wt cale vegetativ pri altoire sau marcta) prin mugaraire, hE Feet ee ete egestas ee ot A folott ule de castan sau stjar, Builefi de cas = tee ad ee EP Sia arsine Sea lel . i sint buni de altoit a (22—15 m) sau mai mici in functle de sistemul de cultura, a Sond can a fe use medica mast wags ae ee er cee Spd ct tats Soa f de fer Ziv i ae ung en metic eee Principalete soiur de castan « 1a nol n fara Gxints multe tpunt de castan ca urmare « tami prin stn Cele mal numeroaennt cv irte wi. Sint apres ea foarte valoroase pentru prosuctitate si mirimea tcl: Upries Se Hove mana anc bn Sl Mare nile mari prosucitoere at fost aelefionate o see de aah vac oroase, dintre care amintim: - a De Carrara — are fricte rar, pom sie viguros si pod raul este viguros si productiv De Fusera — are Srute foarte iar Pon este de vigoare milo ‘i este rezistent Ia ger. ee “ 2a as De Casentura — are feuete marl, Pomul este viguros si productiv, dar cere locuri adapostite si Insorite. Grossaia —pomul ste vigoare miflocie, este rezistent Ia ger, fruc- ele sint foarte mat, Intra timpuriu pe rod gi'da recolte mari. 13.3. Cultura migdalutui Importanfa eulturil, Migdalul se cultivi pentru miezul fructelor sale care au 0 valoare alimentard ridicat, Migdalele contin 32—62/ Gisiml, 1438), proteine, s8ruri minerals, vitamine, zaharurl ete. Se Erosumli in stare proaspaté gi prelucrate. Tn industrin farmaceutick st ‘cosmeticd, se folosese pentru’ extragerea unul ulel valoros care este in- frebuinfat la prepararea de esente, creme si sipunucl Pulefii de migdal se folosese ca portaltoi pentru plersic, permitind prin aceasta extinderea culturit piersicului pe terenurl secetoase gl ple~ Froase pe care nu ar putea fl cultivat daci ar fi altolt pe alfi portato. ‘Particularita(t biologice. Migdalul creste sub forma de pom de 6— 12m. Sistemol Ini radiewlar este bogat gi pltrunde adine In sol. Ramuri- ede schelet, cele de rod sl listarl stat aseminitoare cu ale piersicu- i Fructul este o drupl la care mecocarpol este sublire, pubescent 4 le materia co used scrapa ising sf ch enoarpul care comin | SR Sa ese ie oar, eta FR een esse i 3 ol Angler, ne pat fo : one ee eter eee eerie as a ee a al wes ean aE es eo i cer nd les eee oh tm ee caren ete, ieee pa 2 Scans Beer oy ere, ee Ss et aerated ee Hii ie ns cin de eon igh ete de ine fo pn eo te os a erecta aren eee ean Bei mini ah Sr deren Mae ese leo eens or a oe pa ee eee ee ee eerie en econ sematons gsc Heep i Smale er ak oe taeda ee aa ees eee ee ee 23{io Jn eegiunite eu 490150 sam pred de gf eu exces de opa, migdalul dena noel Geurgert de aie’ “EMM el Joo trace peat ate Protein, Bd renullte bune ty p= invent aioe sf ogni n inr Cte ras weal te tn so potrivitg, "2% adinei, permeabile, bogate in ealcar gi cu ulated Peace oer cr ti potent nee scp pt Gs Dine de Sere noes a in urea transplantirilor, este ‘ecesar ca semiinatul simu i a ae an direct fn eimpul I al Pepinierei, altoindu-se in eo 2a Shere eegale ae puiet, iar omit altoit se fences, Scelast an a ‘gatoriu din cimpul al II-lea ca ‘si plersicul. Ee te minint, care "au 9 alous all de’ asemene, pe mirapoan mr aa me itafit anual. Te regiunt mei ume 207 $i se imbolnivesle de goo iosterle ele ebute tse, revenind te ur a Planaté te dur din soul de pierre 9 Solu polenizator dupa fecare 9 me Migdaele se Feolteeh cind we ga 2h Cid craps mesocarpul Gavel verde) lt ca tecliaea ‘oh neeapl inal detrem See ere) Na 8@ detageazd greu de pe rami, oe geen are de i, 8¢ decojese anevoie, iar miosul se shire TE om aso mae ESS a rey pote tae me fa de 20—26 ani, cind ajunge la 15—20 afar," Somtnue pin ‘a Principal sini de gd vee er lp ree ie ae atl MRraeian igi ke subd Beta Aah ‘impurin Bete sensible onfinin, = “SAPONHE: Tnflorital este” semi- i 24 Sudak, Pomul relativ vigueos, eu portul mai mult erect, Produce in fiecare ‘an mai sles altoit pe coreodug. Recolta maximi, inregistrata Ja Marculesti, a fost de 4536 Kg/ha fructe in coaji, sau 1 100 kg miex/ha, Fructul are 4 g, in medic, coaja tare, si grossi. Miezul reprezinta 26,5y_ din greutatea totalé a tructulul, contine 56,i% substange.grase 431 28,504 substante proteice (alculat Ia substanja useat). De Ialta, Pommul are vigoare mijlocie, sau supramifiocie, eu coroana invers piramidald, Recolta. maxima inreyfltrata a fost de 2456" hajha rule in coajé sau 1 269 ke/ha miez Fructul are 3 g, coaja semitare, relativ gross, Miezul reprezinté 39,5¥/ din greutatea totala, confine 96,2% substanie grase si" 280% ubslante proteice, Lovrin 18. Pomul viguros, cu coroana longi. Produce pint la 4 000 ky fructe la he, respectiv 498 kg/ha miez, Greutaten medie a fructului este de 25 g, dar coaja este groasa 9i tare, miezul reprezinta doar 20%}. Con Hinutul in substanje grase — 85%, protaine = 20.27, Merge mei bine altoit pe migdal, Nikitskd cu inflorire tirzie, Pomul de vigoare mijlocie, cu portul larg, ‘a produs pind la 1610 kkefha fructe sau 587 kefha miez, Fructul ate it medic 2,7-g, miezul reprezentind 46%. Confine 50% substanfe grase $i 28,54, substanfe proteice. Primorsii, Pom mislodu de_vigures, eu coroans rsfirat, produc iy. Recolta maxima invegistrats a fost de 2180 kaha fructe th con}a ‘aii 812 kg/ha miez, Damai bune rezultate cind este altoit pe corcodtuyt Greutatea fructulul — 28 g, mierul repreventind 48,00, Conyine 58%, Substante grase sl 26,7 eubstange protelce Preanii. Pom de vigosre mifiocie, eu coreana semistalats. Produce slicitor, recol ima flind de 1 200 kgfha tructe in enaja eam 4695 kg/ha miez. Da mal bune rezultate cind e altolt pe migdal, Fructsl, de 25 , ajunge 1a maturltate Jy inceputul Tunil septembrie. Miezal re- Dresenlind 50%/ din greutatea fructulul, eontine $2,5¥/, substanfe.grase §1 24,64 substante proteice De Crimela, Pomul este rolativ de viguros, produce satisttator, Recolta maxima inregistrats a fost de 1512 kg/ha Tructe in caajé. sau 596 kg/ha miex. Fructul, de 3 g, confine 38,4¥/y mniez eu 58,9% substante _wiase si 28,7/ substanje proteice. Burbank. Pom vigures, eu portul etslat, formatiifructifere semispur, Produce selaiiv bine, recolia maxima fllnd de 1440 kya fructe in coal 485 kgfha miez’ Fructul are 4 g gi confine 40%/4 miez $1 58% sub- grase gi 28,5% substanfe proteice Mercur. Pom relativ viguros, cu coroana etalats, Produce moderat, constant, recolta maxima 1500 kgjha fructe In coajé sau 600 kg/ha Fructul, de 29 g, confine 40%), miez, eu 59% substange grase™ si Hy substante protele. YX Pom de vigoare mijlocie, eu portul etalat, Produce moderat, feonstant. Hecolta maxima 1440 igjha fructe tn coaja sau 454 kg/ha Pructele sint foarte aspectuoase, cu coaja subfire, In greulate de j Miezul reprezinta 45m din greutatea fructulal gi conjine 57,74 ‘grase §i 23,6 substanfe proteice. Maturitatea de recoliare foarte timpurle. 4?14. Cultura arbustitor fructiferi si a cépsunului 14.1(Gultre coved) ee ie le ‘coacézul negru (Ribes nigrum). agit “a PoE ee se ent l eer arya a iteree aon pee Ta eae ane ae ea ee ee oe cree en ees a we A str na ee oy 2a ae al gisele am tt ele mal mart produ ne 2 of nl Porn! oe Aces mot plant treble Yeu de eon, we ene eee eae soolice {vin). a ee ee tree eee meee ct oc eee ae eer oe Se ee coma me de caltsd pe dell ial, airings a Pee cee Re peenn ceed oe Ree ae eB es ote Rare a reer eee eer ae peed paren 226 Coacksul negru sau casisul este un arbust ceva mat Gecit coacizul rogu, Aspectil general al tufet este asembnftor fal coneseul ros. acl at fare Dogue tn witli Cre aroximaly ae Aeagl pariicularitaH bllogice 9 cerlnte ea sf cowclzul rogu, cu excepiia Jesfulat ef este mat pretenfioe fafa de umiditate,Preferd Tocurile cu mul {iP umiatat,ehinrtevenurle mlaptinoase Partieulavtili agrotehnice, Ambele spec de coacks_ se, tnmulfese prin butapt sin une cazurl prin alzire pe Ribes qureum. Se altoleste Fr'inaitimes de 80 cr pint la’ m st formeazd o coroand.asemindtoate Gif tandafinior, objiuindusse prio aceasta ql un efect ornamental "In plantajia pentru prodtie, ambele spell se planteazd mal adie deci fost in pepiniert pentru forma un sistem radicular boval, Shee tntr-un strat’ mal profund de sol Distanfele de plantare stot ce $50 m inte rindurt gf'l—180 m tate plante pe sind. ‘Benin menting. produejia, trebuie sf existe in tute un raport ormal ttre tupinile de diferite‘vtste, ceca ce se realizeazd prin taier ‘Resnsta se rez la dept cd fn flecare aa se retin 3—4 tlpini dintre ie'not si se seurtenzl la coa 15 em, pentru a se. ramifia, Celelalte felpint nol stot suprimate, Se mai Inatura din TofS "gt tufpinile mal taine de ani, Ce urmaré, refiind in flecare an 3—4 tulping noi pind iis ant al (lea, ge ajunge st existe 12 pind la 10 tulpnl intro tuts, Pinar care se meifine in conlinuace pint a devigarea plantafil “Ale lucent sint menfineres.slulut cuat de burulen, Ingriqarea fo dati 'la 23 anj cu ingregaminte organtoe de 30 pial la 40 de tone fe gunol ls ha gt in Tegiunile secstoase, udarea de 2—4 ori pe an co 20 200-300 mt leo udare. Conciaul negru are'o particlartate cb tulpinile int productive =i fn cat de al Suen an, Ca Urmare tlerile au acelasl princpiu cq lta Baca oyu, dove c8 eliminarca fulpiailor”batrne tneepe dup ce ‘primele tipiniimplinese 8 at mSolurl de concks r09u: Pro- duchy a Tui Fay este un so al eral fructe fe coe in ume Tun tulle, Are elorchini Mngt cupitnaind pnd la 18 buble mart, sfe- He, ogi rare Heros, Frucele se coc ta 28 zile dup Prodiciiy al loi Fay. Are ciorcbinl lung fara boblie 1a bari, Bobifele nt mich sau Tilo, sferi-ovolde st colorate tn rosu- Rogu de Olanda este un soi cu tufa vie asa. Fruictele 26 coc 1a sflsitul lunil lue Ciorchinii sint arcult, cu bobile agezate S| prinse bine de codité. Bobilele sint loci sau mari, sferie-turtite sf colorate in iu (fg. 194), Alb de Olanda, Coacerea fructelor se izes In inceputul sezonulul. Are cior- Tingi eu 15-20 bobije ayezate des, co- ate alb-glbul (fig. 195). ‘ig, 194 — Ropu de Otanda 2aFig. 195 — atv de Otanda 1g, 196 — Productiv al tut Lee Alb de Versailles. Fructele sint colorate in alb-gilbul 31 se coe ta Tmceputul sezonului, Bobifele sint ajezate rar pe ciorchine by Soiurile de Urias de Boskoop. Ma. futea fructelor are toc la inceputul sezonului, Clorehinil sine scudt al Tui Lee este un sol ale carus fructe se coe te miflocul sezonulai, are ciorchinii mat Iungi si boabele agezate rar, Accsten’ int Iijloci sau mari, negre, “ Inmportanta culturi, Fructele afin sint mult apreeiate pentsu con- ‘um in Stare proaspata sca materie prim in Industrie allmantarl (pt fru suc stop, deal, jele, alata, "Uchior, marmelada Se), Filnd “bogate ta subsiante pectic, se folosese ca’ adorn sncut ie tnere pentru pregatiren pellle,. Sueul de afing are wtades eis vite Mati la intensiicares chlor mariren welts viel Alnele contin zaharurt (7—14.8¥9, aczi (581,199, vitemina C (12-28 mg), recum fi vitaminele A's'E, sieurt minerety eat Ldstarit 31 frunzele uscate at utilis medicinal, continind 1% hc drochinona, vaccinina, arbutazd, ericolina, acid chininic. : ‘mn Ainul’valoritick terenucie tm panta din regiuile eontane, unde pledich eronineasolulul asigandconsumul Teal de frac ot pone Jule dn aceste cegiun, In'plus, frie sint mult solitate Ia: Geto Jatpreusl semunerstri Otlgines 3 arin de raspindire. In Faropn, afl « fst sntrodus tn cultura in 1990 in Germania, Pe supratefe mic, oe mai culvi' ts Seelin Danemarea, Olanda, Finlonda, Angi, Prenfa, Aue ete Allnul ereste spontan,tntre 40° 71° atitwdine nore, pe suprac fete intinse in Asia, America de Nord si Europa unde fone Dhl la Insulele aretce (Vota Zembie). In SLAY a foot lant im exiles pias fa 160 9 nmi sistematle de tre Pr. W. Covilie lira atin a eston pe scar arg tm SUA. 3! Canada, a fara noastrf,afinul erste spontan in pcturllo de conifee'9 cle de fuloae, precum si pe coasale muntior deeoupra elajat madden evo supra de crea‘20 00-30 000 ha, Cele ml importante Reet gisesoin judeele Suceava, Bock, Bragov gf Cu lest die ah ogee 5m putin in fin vind 1a ol se cultivé numa tn loturt experimental, la Baza expesimen- {ald Bileesti, jud. Arges, in judejele Brayov (LAS, Codlea) 9 lov (pee piniera TPG, Bucaresi st Laboratorul eential de carandial Aisa 240 Particulartatt biologie, Afinul cultivat se prezinti ea arbust de tal variable la 040—080 m, pind la 23 m, eu radacint superfciaes In floredeenga este un racem ci'7-—12—20 flor albe sau ror-deschis,Taflo- rea are ioe in luna inal qi dureazd 20—26 zile, Fructul are 10-25 mam Giametru, 0,50--0,99 g greutate, este sferic, negra sau albastri-inchis, ev prulnd, gust plaeut gl arom’ specific. Tnlervalul de le foflort pind la maturitatea fructelor este de 28 Iunl, Fructele mature se menjin pe planta 1012 wile, dupt care Seutura, Plante incepe sf fructfice dia anul Ti inti in plind productie intre vita de G10 ani gl dureszi 1620 ani, iar productia ejunge la #5 kgf, CCevinfele atinului fai de faclorii de vegetati, Afinul cultivat are cerinje relativ reduse {aft de condiille de medi, Suports, semiumbra Ger da cele mai bune rezuitate In lumind disecté. Hezisté la 29°C, thai ales cind este acoperit cu tipade. Reugeste pe soluri sirace, nisipo-turboase, cu suficienta materie or ganici, cu umidiate moderaté — excesth de" umiditate 1 dauneasl, f= {ded ridicinile se esfixiazd foarte’ uyor — si acide, cu pH —4246, Particularta(i tehnologice, Afinsl se inmulfeste prin bute In ‘scat sau in verde gi mal rer prin despdrtirea tfelor ‘La solurle care ge inrddicineaz’ greu (June, Ivanhoe, Bluccr Blanley, Atlantic) se” fevoriztend Inrédacinarea prin tmuyuroitea pre Tilda fulpinilor din eare urmensa a se confecfona puta. Pentru butdsie én scot, se aleg toamna, dup edderea {runzelor, tulpinile de cn an, de € mi grosime. gl se ptstreezh peste iorna in int ciperl recl (I*...8°C), In Idol sau siraturl geoperite eu mugehi sau eu forba umeai, sau afatt in ganar 1n tarti-eprille, ae fae butopi de 1012 em iingime, inturindu-se souyurit orifer finded butasit gu astfel de mugun emit grew miiein Inridcinarea ao poste face tn rdzadaite sau in biloane. In primal az btagit se plantetza in lidife.agesate ‘in résadnile cu temperatura. de 20°." 25°C, inten omestec' de torba_ eu nisip sau turbd eu Tames, fre: de 10°15 em, la distentele de 2.9/2 em, th porte taclinats, aco- Perind-re 2/3 din Iungime, La temperatura de 24, inrédacinarea bu- Tasior este mal bund, Dupi plantare, in cursul anului se dau Sngrifirle necesare privind conducorea Iiminil, temperaturi #1 aeissl se splicé Ingrdedminte cu sot i fosfor in peri egale, in comcentratie Ge 2/4 medial dupa nga ere Plnine ae ulveiznsh np cu sropioares, pera a ns Pro- “utagit incep sf conta ridicini Sn iunie gi se lash fo résadnife pind 1n primavara umnatoare ‘in-anul urmétor butagit tardddcinalt se traneplanteazd in pepinierd ta 49/102 em penta ne foriten plod tonman In vederea pant or in vad Ae Geary pers rer yay serpy 4a sting Tonit-apesic, iar duph 1--2 ani sing bunt ce planta in tocol delinis. ‘Bulasit in verde se confectioneazi eu 2~3 siptimtal inainte de cos ‘zrea primelor feucte, ln fungienea de 10 em, prevanu{i cu dows frunge matyoduse Je junit Hise plantas tatu ainste de tsb gms in rasadnife, ca gi butagil lignificagi. io Planitileiadutlate death se infinfead in zona premontn sy alitudine de 600800 m, pe terenurt Blane. sau rae aaa ae Blo 6 sane eel vent uae Sy Pe cE a, aa oat ono sn Rages at atecall Sean ae cu ads da turbi eats rumesea oe a i material sion, oosse plante de 29 an, bine tnd ae, cu fing de Ni “Saae dats, 35 2-8 fa Nn, Sn n,n ve let in mina ar a 0 in no semipuvest tas Ingles sngce SaaS! AL oe ee ea din care 1/4 sulfat de amoniu, 1/2 superfostat sn fate polasle, Ta epent ot innl apse, cosa de genet Ue wultate mai bune decit cea de aaah 4 ca a Distnjle de plntre vari cu vigoaren soiuslr: 34162 mm Pentru ‘cllurs metontsats gf 15-3) 418 m pons cuit seme Se aoase mre to ta eantant a pntre e 23 au no pr nes te pols pen peta ct to mie age Deck cl depiere 2, ge recomands cortlarea elt slut cu turbd ada trunse puede de afar sau ee salas ges solles pan mentees nants de plantar, = acuta ulin ramurle se inland even- tual mugut de vod. Pntaren se face'eu 23am fag Sa "irene sau pepinier up plaiare $e muleade ihe cee oan ieee oes pee Tegan soph pare eosin ta wll, tecres ets, gotanl st combate seller Sanam SIstomal de ittefnere solu, cel ma inde in cltra afin, este oral tegruconbinst ecules aa ‘ura de mod ve fate a elie de as 1218 om, radécinile sint superficiale. i ae Penta obfinerea de elle marl regult, ete geen fertzarea! fe toil drat patel Sed crea So. il ge ae ee Eersiminte minerals compli. prinitare in pees ee ee Bis fates nal mae deh ps8 pt dno Sai ie amon lg evar, 3-8 ny Se aaah Sa ea flat gimint organic la hectar. a a Olli erties ye Ht eee dc Ses 2 eg fine umiditatea si-combate buruienile. f \ i sianea cee a aden peronde de see ete cen prin espee ‘til ge conduce sub forma de tt cu indies de 1-2, mat ean Gee a tee ae ne eS Aci compet Sorat ante alata oe 12-2 San 22 aul Mitste, cite $—4 din flecare an, Cele mal productive sint tulpinile. tn Seinen le mai productive sint tulpinile fi 12 In face an se supsim (pale care depose vinta de 8 ant gf als salle fran gut een sr prt eet riybive, Jere Colina thert sie fn ona cena ponte ose iren lumi orb slur eu por rdstiat se soprimd"camurile labo Grin perteria tute There se apich moterey, fini cele prea severe Giclnfeeedreclla, dog anigurd use ua nt conere ta Unnpora ‘Atinele ne reclined dupa 6090 ile de a Tnforv,cind aang on grat de matarate de 00-90%. le sint nererstente Ia trtogport rede" nen efltres, svdrea' ambairenebule oS decir Fipld safe meat itso i spat fngoiice Recall e face {n 25 reprz, pe mura concert tn raport cu soil @ repize l sofa Angola: 3 repize la solurile Weymouth Ivanhoe: Preotiae la Stamey, BiueSop, Berkeley, Rube, Jersey, il, Coles $ eprze la Renoven et) Becentl de realae a afinelor dorensh 2A shpat, Un culegi- oe rosie 3040 eg fence pe Recolare mecniesfolesind un vibrstor exec acest operatic de 4 ord mal repede dec, pramoa. O att met tnloterte pepten mets: fat acopert cu couch cae detgenad frctele de pe rem, dpa eave fit tte Ints-onteprator poeume Pentru cules qranaport se floc ambalae plate ade volum mis, Bieacje cin tates plats ts og qT ig cui ate ferns et fold nulls de rhhih do Se ga ip sandero de 90 ig Cansttle tarde fructe destnate entra consina In stace prot pats cau congeatsseambslear in butoie de 200 Mit $1 se Sri I Speci igo unde ae prerdese la it baza experimental ces, dup Gh, Bidescu i Ewelina Rudi, rocncia mete ia cia in anil S-°5"de le pate 9 fot 200 H's Foul Cove 1101 hg a Blueray. Pincipalele soiuri de fin Weymouth, Hibeid tntve solurile June si Cabot, obfinut In 1928, cu foacere foarte timpurie. Tufe erecte, vigurosse, destul de productive ‘mari, aferice, de culoare albastra-Inchis, de caltate mediocré, pu- Hindle; Ia matoritate, se seutura, Blueray, Soi cu coacere mijlocle obtinut in 1934 de F. W, Covill UIntre hibrizii (lersey X Pioneer) si (Stanley x June), Tufé viguroasi, juctivi. Fructe mari (de 11 mm diametru $1 greutate 0,60 4), albas- , foarte aromate, rezistente le transport, Sot mult apreciat in ca de Now. Berkeley. Hibrid cu coacere miocte, objinut de F, W. Coville 1992 inire Stanley % (Jersey X Pioneer). Tuff viguroasd, productiva foarte mari, albistrul, duicieerisoare, aromate. Sot comercial. ‘Atlantic. Hibrid cu coacere semitirzie, objinut in 1925) tatre Jersey Ploueer. Tufs foarte viguroasi, Fruct mare, turit, eu 5,coaste, albas- eu gust excelent. wl A