“ \ y(t 7. Intretinerea si fertilizarea solului in plantatii pomicole 7.1, Sisteme de intrefinere a solului {in pomicultur ae folosese mei multe sisteme de intretneze a solu ‘si anume: ogo infelenirea permanenti, culturi intercalate $i Ese - i og este sjstemul deintretinese tn care terenul de sul pomi este mn it fara nici_un fel, turi, continuu, afinat, fara Enists gf tana hurulen!. Th-aceste condi soll scumsleses mult api Sf pune’ la dspos{ia pomilorsubstan}slehranifoare neces ‘Alar de ete avai, gerd ng are inconvenient eae tecla organi diy pal se-dessemmpune fepede Tar Sal gl pierde struc- irae Baal este olost “pe pante, ogordl negra orized2s eroziunes soft. ator acestor catactristicl, ogorul negra este un sistem bun de Inireinere a eolual in veal nial in regnile secetoese, pe terenurile 1 Inelinapie mick sca contin Imbogalis perioice solului cw sub- Stanfe organice, Pentru. aceasta este nevesar's se adininistreze o data PSP cana mc G00 fon) de gut de galt anil ce fal plole, tmbogifires sluhit in substanfe orgenice ve poate face eu ‘Gutorul agedgaesntlor vers. In-mnd oblqnuit acesien se seamdnd a iniflocl vet ae introduc in solo da ch ardtuca de foamns ent-este intemal de Sntrefinere in care terenul de sub Famlavte nterat pe intresga supra: Acest sistem tmbogalest Solui'in Substante organice (prin. descompunerca,ridacinlo), mentine ‘Eur dal it pul dee, A de ‘eoole avanlaje-felina permanent& presineh devavantajul cl fmpiedich Serisivn aol $1 prin aceasta Torjeard radcinile pomilr sa-8¢ apropie de fupratafi. De asemenea, lerburlle consuma foarte multA ap ql hrand ‘in 8 tormnat tn periotdee in care au nevole aaa ‘Datei acento-eorcterttie! fling franentl este un sistem jn dicat aumaal pe panto mal mari de 25" tu reghuaile de dealurl cu su fhcente. precipita (peste 730 mn) qi peolra a implellea erosiunea $0- at — 18 Cults interelats coors un sist de firtingym sll tn care api dintse rial cepa ‘esteoempat citer cll Saro-alimentare Ia veale obit, asemeneseultur se pt face ni- sal fn pena de tineofe a" poman, iain ea ridicle lor elf Inpuaittotterenal dine iad gt Tusite cy youll covoemslor ot Cpe tspail in iverle agroputicel, defers dntnteloe sont ise fre atte, altri intereaisie oe bot face petal cua, ive ns ila Talatgl at docicale acts prttonre ett he mies deone legume (ato, tne, share, Woy vara one Didi eattraveg dolce pepent ie), precn al cpgunil 9 arbuqE Becher Te int pote pntro-ulrtintrcaa planiate care exirog’din so] multe substanyeheone smile apn ace prioa care fl eerinse pomlor sine mart steal, aru de Sudan ec) Safer de itvefinere cu cult infrealate fe poteit_pe_ te reuse ce tatonia ick a i TOE ante TSR A ele HR Ueoel sores cal aie cu coalite aooiy He rete Ecifade Intmeaiste uf cf a acento ep ana era Nalées ee un tom dentin a el, deeandst putin vispindt-urjara-nowtrs. Acosta cours la atoperifea salle C8 Honea T= xn format fi dir sareu coe dln vad fe a pale Heaeteeeserdodhe inten ct tepiedct crepe apertnrect previné Inctiziréa puternica a solului si imbogaeste solul in substanta Organics es so isang alta ar rene a Bet Becta wae a lik oe cagepe tear el eta cue ied Hig og aioe ee eee pees tae itt pete 750 mm ant, pe des- re nee ei ‘al mate de 25y/p ce foloseste felina permanent "solu pe cercurile ocupalede_proiecg_coromet—Pe- pants tai ‘ici de 25¥4 s¢ mentin inierbate numal uncle intervele dintre rinduri (Got al 24, al lea sau al patrules, cu atft mai rare cu it panta este ‘mai mica). Locul benzilor inierbate se va schimba Ia 2—3 ani — adlet se va ulillza sistemul de intrefinere denumit felind provizorie Sd alam, etre tid de 600—750 mm anual, care cv dina marae Ra sete, Geese wradtearels stone de intretinere: Pink la pante de 24/5 ogor_negru sau culturl Intercalate, ark acide er meNTatache. : = Pini la 4—B/o aceleagl ststeme de intretinere dar ardtura_se efeetueazi obligatoriu de-a curmezigul pantei (pe curbele de “hivel). = La pante de 8254), s¢ last benzi inierbate di Pe leu ene ppntel si ogor negru sau cult Taterctate pe ‘La pante de peste 25Y/ se foloseste inierbarea per le de ct nad Ss Ol ie eel Ea SH —— ; anne 17.2, Ridicarea fertilittii prin aplicarea ingrasamintelor si irigatie Particularitiile aplicdrilIngraqmintelor Nevotle pomilor si arbustilor fructiferi taj de ‘nutritive — azo, fosfor, potasiu ete, variazt tit sve diverdele-lor periods de virsti-~Ble-depindy-de asemenea, de B ‘ond de vogetatie si de nica aplicat. tat Sectodire, pentru formatea Tructelor si pentru asigu- ‘Mloare-deett in-peroade’ de tinerete, fn zonele cu, preciltait sultciente (Golur pololice ql brun-rogeate) sint_ ecesare, tn general mai multe grigsesinte ‘secetoase (cern es fregterlt intense a starilor, pomii au nev qroaterl iniste wecesar In a’ doun jumitate a verfi, pentru diferenfierea Imugorilor-de rod s{ pentru coacered lemaulut ar omnilor fafa de hrand sint satisfacute prin tacorporares To ‘sol a lngrisimintelor organice sau chimice (tabelele 6 = 7). ‘canta de ingrsesminte ponte ven tinere ‘dure. Davideset) In functie de ‘Varia rea Tngristmintsior dupa iatroducerea tn-so} lverile se sagraga-in_anu- tite spc ale emul, Tea ‘dat cu Saplica. t Lb eae agi eet eae sero ie 3° ap Sowing ingrdgliinte jor asimilabie, cu efect rapid Cngrésiminie : mi Troi de. grajd, urind-ete). Acestea se admi- ‘nlstreaea in dou etape cind porti au cerinje deosebite. Pisa 7 oy Fy] 3 pee aiff esol ales cli Ses ' : ji kt a Se] gl el 8] FI es al gps ae ioaqds aaa: j 4 ee coon rere IR iy iy i EE a ra at Fool i i jg ] j i j j |B q qi dqq i me Bee aE ed a 5 alg Ey § yo} qq i v4! Ne de 1 Bl | dy dy i | i (sy sa ngvooe poll, precum de comporta- | : Le ae ae Mle 5s east i é Pla x00 as aia et, a9 Gepasi ee eas aul infu epeseh cv Gna leet cinrod nore rn saree niet ecant qi eroteres Lastarior. Cu aceasld ocaze 28 ad saree fructose ain norma amuse wot, Lx mooritaes specilor tune ieazs eee garewoplnmentard se apiica cu 4—8 shpat Pome Pinion ba minem-pir Monit tn care pom! stot, Inekrealt I ‘Ra nner de-rotfe igeare sopentart sani, yet Seagerat ca uae etalon Prin absen{a eovufu a. ropul frit Jub-sends ‘nimirul de flori-tegete, evitindu-se alternanta rodirii. a ieee tala dupa tflorire favorizenzA in schimb_cregteres iiministrare soe supraa(aasinllstoare datori exept Rumrulsh Uatarilor spore grmare, eb ereeszh condi panty 0 mal bund brb- Sire a frvetelor ieqate sree ardour ingriyare suplimentaré are, rolul de a favoriza, dt- , Fete aoe ic fog pentru antl urmftor gi ebute aplcath tn fereniieen magni easy casts fenomen, la sirgll feel de san tna nn Ch acid oct, Se adninireak utina {feline alu norma asta de togrgamlate cu azo i me a og ae oe aetnee a null Jn vadl-aplaren agra thee prim Impragherea pe Tnireage-supeatal sau peia- ‘Re tnts melocele de ingraere local — oS graaren pet Te aplic pe terenurile crate ea gor” I ccalate th vere ajunse In. pe- oper ee Cire cd ridicnile impinges Intro otervatol dintre =~ Fe. 1 = tops to so ea 14 = Imagen tn ee ur A efodele de tngrijare fold sit destul de numeroase si se apie __fidiein|. Consté tn sipores wnui gant circular tn jurul. pom. inl pe ceeuee “Sate erent erie eee Ter eveercul de sub coroant se lo- ‘Mgropnintsle-encate pent -teagasupeaal-ocpa. deco sept ait are, Gg pe FOR ferenul mi roan. La fundul ganfulul se ayaed tngrisimintele oe er Bec itreetetteseatieGtiata stencil Boe, mee tach ae Ne a Feiaeeetacs alge deci yy Pl Bina Glycerine tna ahaa cree ciueeaa we ee orn eer Breage ieee ater Ot Dati | Atageee,” tens Sm mk det coe Bnei icc eae ta fore ee ‘luguviior-trase-de tractor se-deschid ganfuri in lungul rindurtlor 4 feria GER Gl. Sadao ate sce es Lapresorea inanapi ore avantejul ot dteroreast un _ numér.Thal-mle de radicini deeit metodele precedente. Ci Bese ee ee Seger mck iy Se ary py a ee mm oe) ce soe ae en : ‘gropilor in poaifii diferite fat de-anul anterior, Sear See eet (m) aa 2 Pfr Tot Said iecen a Pirie nepew he Se ree wet re nea area ee rene aiel Pae 4) joel edieig, 5 — Yagebyarea tn fst lvigarea pomilor gi arbustilor frucifer Trigarea exte © migurd agrotehaicd_ necesarii tndeosebl pentru spe- cle der eaigplersie 91 cApgu, cultivate. in zonele de, silvosteps Gi te fatal of a 9 ude acteristic pentru irigerea pomilor este faptul cf la o udare tre; Die uuectat solut Ia mare adindime, de 0,708 m, pentru ot spa_st tai msjortaten radacinilor. Udarile cu cantSti mict €@ aps care TeetAeagk numa stratul supertiial af solulul mi ajuti pomllor, chiar Tee GRe mnat'dese asemenea udiri provosed ridicares rédécinilor po~ Gach sink sielcupratata # favorinese4 dlstrugerea lor de ger (in enpul Teenl) sau de seveta iv eazule& nu se mal fac rig} ‘Nevoile de apf ale pomlor variaza de la un an la alt, proporfional eu Wisk Boni ajungi ia perionda de rodite au-nevure deo udare, de Sorte ma apayha ta eazul specilor cu rdicint mai superticiale (oer— Secu allot pe parade, pA altol pe_gutul) 4° O01 000m? alos Mote by Parkddeinaree-mat-profundd (mae si pir allot pe eBT- PERG Plcoeaie de arbugtt gt eapqual au nevote in perioada de rodire Ge udari i 300-350 me apa ‘Nevolle de apa ale pomilor variazA sl in eursul anulul. Fi neceats ‘nai utd api in prima, parte a pecloadel de vegetafie, primivara de- Vaome a la Mesputul vert Ca urmare, udarile se dau mat ales in aceasta Sirte's'amului'O prima udare se face primavera devreme, tnainie de Rezmrugurive, numa ia cazul c& soll nu are sufleents umiaitate acu SeiIete din tSpada, Oa doua udare obligaiorie Tn regfunile de stepd wi Rolie se face fp: fenotaza cregterl Intense a listarior, adick Ia cirea PF eiplaonial dupl prime, 1a anil foarte secetosl este necesaré si o a Grais ceare fn ing lune Gn a normals in aceasta Tund ead 70—80 rom recital; ceca ce echivaleask cu. 700—800 me de-apA dat 1a ud PO La apcclile drupmeee eu concere timpurie (cals, pers), aceasta Ireia udare este ullima at tebule aplicatA cu 2—3 eBptimini insinte de Goacotea fruetelor, Pent specie pomaces (mf, pt) este neces sf fea dena pata wre, eu 3-4 soplamiat inainte de recoltarea fructelor. “a mod. obiqnuit ‘apa se administreazd folosind matodele-pe brande, prin inundare, fn copes prin ploae ertfieal 134 Fig, 16 ‘idarea pe brasde Irigarea prin brasde ee esa mal econamich sa: att ae te a Al.mal fototth tn ace- inp, Bt Tag ind de pom ve ath cu pag brads ‘rei 15-18 cob 9 tungi pink In 20m. Distant MET 0,701 ii, lar brad de-ling-pomt sa. fie Tal apronpe de_1 1p Pe ole Mate ae? a, Od el ra tras doc ul cubslor de vel (ge ilg). nt ee i ly, mc=~ Pan Se Ney aa cl! ‘ig, 118 — Udaces in cope : se snlicese lnundé suprafatadisire rinduile de poms, apol-s las desantsjl ed Se ase salu a ae foreach 0 cesth_puternia ‘Suprtaje murda se Oluntensd prin mel dgulee de pimint (ig. 17. ere Jaalasse'vs face. in jurul parlor aja ‘ on fa esc car ap teva reprint = Sopeaanepotellteoroant. Carcunie din jurul ponmiul yor fi nia eon cpa} citar spre stine ape. Pe fx mill Interval de pe lod ac foce un gant de alstiblfe-s ape, Tegat rin rgoe ee-eererte din yocut semllot Bups iigure at infltre, stot se veal, spre ne oe on Rota Seolosete mal ales Tn’ pantaile ere gt hele ingalente nena Fig avtifiits (aspersiune). Aceasta necesiGh 0. pee- fectiotire a actuslelor mip, pentru ca" Jel ae. apt sl oe [ake sub un ungh de 4° cnd ise din aspenor 1 OL ge taco pulver Tea’ plctturl St joi fine, Geasupra” coroanet pomllor. Tu cx aces- a aelnconsoml de- ap cofe maine Ate marege To ness. timp timidtatedreatva a eral =, “Prin aplicarea la timp. irigaiet in lives, se asigurd-o-producic | sport gL sustiauliin-towte reglunile, dar mal sles tn oele eu. ploile Sieun epectiecte fn cual perisade de fe. Doct se_aplicé | ‘Sintorsenten rgatea si Ingrigurensuplimentar, efetul va fh mult i ee 7.3. Luctatile de ingrfire a trunchiului si coroanei in aria weld de_pe_trnshi_conaile_ un } toe dee cl este necator etl coi eaae Tene eta sau ares pt fa inca primer cw Feet smi sien Parle rile ebule viral eu lal‘. vr Mt i Teil iu eve tage pe poate svar = t ‘Rinile provocate de ger, iepuri sau alte animale, sau ranile.pro= oc Sa A ua Se tas 136 netezite cu un cosor 1 unse ou mastic, sou cu un amestec de bologi $f paint galben, ‘Scorburile se curifa de putregal in interior, se dezinfecteaz’ cu o solutie-de-platrd vindta de 2/0, §1 apot se-vor 2idi cw un amestec de ciment gi ples. Daci seorbura e mics, se-curs{a st apot se ve derinfecta ‘ghestupa Ci un top do lemn.——~ ‘Ramurile dezbinate de vint, ori din cauza rodulul, sau a polelului, se yor legade ax Sau de alte ramuri--Aceasta-lepatura se va’ mentine pind se va produce coneresterea (esuturilor, Cele rupte de vint se var {Gig sub Tocul de rupere, sau Ta inel Apirarea tecoltel_ ingheturilor_tirdi_de_primivari. Spe cie-cmre-mmorese Tallies tating "eau 4. perled = 9 toes desea ‘ireyul, au nevoie ca mugurli de rod, florile sau fractele proas- pit legate si-fie protejaie de efectcle negative ale Ingheturilor. reli e_primdvaré. Aceasta se” poate objine prin metode agrotehnice, care Intirzie pornirea In-vegetafie sau prin metode “de combatere directa, ——Aduntul zépecit_ in jurul trunehlurllor este una dintre misurile agrotehnice care mentin ‘o tempefaturé mal scdeuid gl intirzie Intr-o farecare maura pornirea in vegetatie a pomllor. ‘Stropirea tniregth Woroane cu lapte de var atirzie de asemenea por- hirea vegetatiel eu elteva zile. Stropirile cu o serie de substanje. chi. nilee (2D ete) ay aproximativ acelasi efect Cele mai bune fezultate se objin inst prin motudele directe de ccombatere a Inghefurilor thrall de-primavars. Prin intermesdial acestora se menjine In livada o temperaturt deasupra Iimiiei de inghet a {lori lor 0,59. ‘Metoda ceamal.freevent utilzati consti in producerea.unel sr dele de fum sau ceaja, care impiedios radiata ealduri solulul. Accesta 4 ponte obtine prin arderea tn livads A unor materiale. organics, (qu nol, vreji de plante etc) ayezate In ygrimeat fumigene* sau prin arde- rea’ unor produse chimice fimigene (pleura, brichete speciale’ fu gene etc). Tn ultima veeme se lanseaes din avion unele substanfe cl mice (ecid clorhidrie ew amoniac cau aeid clorovulturic), care ajungind Tn-contact eu vaporii de aps din atmosfera. produc ceata artificial Crearea ecranclor de fum sou ceala este 0 metada bun’ nuimal incon sift de atmosfera lnistid, (rd vinturl. Beranele cle fum sau ceaja trebie _Broduse ls Inceputul iui martie, in noptile eu cer senin, in care fa jurul 21 s-a simiit o ricire bruses a aerulul, lar la miezul noptit termo- “thetrul aratii 42° sau f1,5°C. In asemenea condifti, spredimmineats are Jog Taghelul, Daca imediat ‘dupa miezul nophit se ereeazi. perdale-de fum ‘cere se menfin pind la orele- 80 dlmineaia, efectul inghetulul este it Giturat. Grameziie de tumigene trebule reffeute, deoarece sar pules ca Sapien urmaoar urn un nou fghe © Perdelele de fum reugese si apere mugurli sau Norile pomllor numal {n carn e& temperatura nu scade sub —S° sau —£C. ,, inedzires “serului din livad cu ajutorulunor sobije s-a_dovedit aedy-reruttate chiar In temperalurl de—0" si —7'C. Aceasta ie reall- ““teez’prin_insialarea tn livadt) a 200—250"de sobite din tablé, special “eonstrulte, ia care se ard reziduurl de-petrol- ‘In ullima vreme se réspindeste cu rezultste bune metoda de udare ‘Prin aopersiune-a-pomilor In noptile eu Inghefurl de primivard, Apa a7——— cézula pe toate organele pomilor cedeaxd cildura tatenti_st-smpiedica Sthderek temperaturil sub ‘limita: de inghet. a mugurilor sau florilor ew Tate ef pe onfanele pomilor se formeazh tn fetde polt 1 deosebité importanjata--mr,_par st plerse 1m primdverite ind pomil au inclreitura exageraté eu smuguei de rod Shed nesetart 0 migjorare a ineSreGTurt Inch inainte de Tegares Tructlor. ‘Seana ae realizeaas prin taferite de Todire st prin stropist cu difrite ‘Ststante chimice, cade exempla eu naftlacetamida 0,005%/- Tairile Teyodite constay in Intinderile remucior de tod tnnbatcnite i rénirea ‘Samiurlor de rod pe portunile de coroané unde sint prea numerotse rin, ombele ste ne plsiead Tne o fear de, mur pent ‘prevent eventualele pagube produse de Inghefurile trait, Numlcul de- Thai de fracte. din. Coroama unl Pom se. stabilete prin rdrirea:-ma- Eunla Aecasta necesita multe braje de mun, dar are efecle foarte thine. nung rit se ein fru oa ne eoorale, mal mar, rs Aine mleyorede eantitates totela 6 recolel. Cu ocezia rivitui, se men- Gh'pe pom eprominady ete un fruct la 50-frunze, ceea ce-corespunde WOE dstanfit aprogimativa de_15—20 em intre fructe pe ramurd, In fincire Inflovesseaya ae retine cite un singur fruct, cel mai bine dez- AGI, Ratieca manusld ae face cind fruelele specillor seminjoase au Minnea tunel alune, saw inainte de intarirea simburelvi la specile sim- bur i Pentru a evita ruperea, ramurile Incireate cu fol tebule sprajinite ca prijinl care se afazii Snainte ea acestea si fieeapa sa se aplece. Lucrarea are mare Importanti, deoarece evitarea puperii ramurflor menfine capacitates de productie & pomilor, 8. Recoltarea, sortarea si ambalarea fructelor Recoltarea frustlor cuprinde 0 serie de lucriri de 0 deosbit portal econeacd tn cult ponllor es Teprerentisd prima vergh dis FEnful wlonfosi sul, repealed produselo care I= Ghd maple gre acorate pomlor fy eave unt an TeeGate trctelar poi deplsirare. lor alt influenate sn more sie do dite ta care se recluah fruciel, sare nd pase {fpr ta nomena cd inrunese maximus de eal gustav Se qi yin genoa, toate {rues Win produse”ujor perlabe, cu-6 Surat foarte art de maniputare. Dele recliril pentru ficare categorie de frule e_elabilete tn funefie de destinaia lor gt (indice sean de cunoqineleprivind on red wall, oclinten respect Te efempl, Trilele de vark destinate pentru consumul imedit se coolant mailiaten fziologley ler cole caren se consi me ‘Gas resend ing Cpa mired ep cul Sl aint de conceren deplink creel, ealsle Pelpot scan Ss ie nso Ge a ain atti do cal plesicle, mere Eiperle de vork, core i destvlrgne concorea dup recoltar, pot espinse de Tamara cu 5-6 alle fainte de malurtaten dpi ampania' de recoltare tho plantafie de pomt tebe indih. st cxgentalt cin un. , “atlren products, Este o Iucrare din inp manu organeatorice-ce tel ecole (ol, tranepart, nn de luca ele} sreecliatea'se estimeiak pe spice 4 ol Tulad ete 10—20 pom din fear ptt, Plc slog inte tein o indure de meae feel rect mast ch unt pom pot ft auprninfreat aa sub inch trust, = tneMreducia pe flecare pom se slablljte prin mumfrul de fructe. pe Supt de ctrl et rut lion alse gf Faportaren Tor tng (umber econ ka se Buph acrald metods, climarea se poate Sace In 3 epod ale anulu: aps igaren fuctlon, dig cbderea ela Junie (ets provizoi), cu unt ieaine de reoltare {ste definitive) sein esimered Tecan se poate lia in consievere product mele Spvepe mil pecan atpnd ol" eoi seehioah orie pentra. cunoaste ie Hats tn vedero nal bune 139iitajat_necesr. Tn lverle cu pomi vigurest trebule asigurale sent solide, Se echllfsate: Cen mai neat este scara ca 7 trente, SEU de'cca'3 cu aan, In bach rgd de 100120 cm, contraspriinit re Sigur plclorPentri poi pitel st gardurl lt mal-exonomice Ein bonito ol eciie-de-Cifertatipur-care permite -ayzarealidi- jelor in care se face culesul direct oo verciplentele Tn care oe culeg fructele of fle usar manipulabile st previ fe-eu crige de agatatde scars, tie cu bride penirt og3¥ Fee rere pentru a Ieee bere ambele mfin ale elegatoruiu Capacitaten Rare ey ig -kg- pentru mere 4 pere, oproximativ jumstate pentrt tee ere ae trlvece, Reaipentele pentru trmsportal iructelar din Feta eu copacttte de 30—40_kg_ pentru moore sf pere si iron 20 Kg pontru prune cree, wipe, cae. oer Prune worn ge folosese pentru transportal_merelor_ sf pert Gi livada: fn sails de sortre-cilrare-deporit, containers, de Pere iciete, 250-450 kg, manipulate cu ulllaje ndeevate de-ridict a traneportat sDPoret,. secoltendd manual gi numa in anumite eaxuri (ndustria- lizare) pin state Seer weet dic rondamentaleulegitorilor au fost crete platforme rmecanitate are locates sare Froese cu pulpa elated (vfine, prune) ai ole destinate indus io ue secoltec In mute fort cu ageToral al brat wheator staat te Pela se realest prise pe 0 preala concavé elastic, api purtate ‘de bena transportonre pint la lili, mogul Lehnfee pentru cules. Manipularea fructelor trebule fouté ca smut ij evitndee toviea-sauiniren Io T tual aie Se Mutat bal erptogamice sau proce fermentaive cae depredi HRS ruin Rome Teme pac a a ae ar ata Irucjorea peduncuTunl fractlor (in special In crepe gf vsine) Pa aeeett caved, ructce se rcolteazh cu peduneul. Pentrt menfineres Din cast cretion seat de ceard existent Ta suratate lor, tebule turgescontt frog. Tn ofa penis a se asigura product mar} de fructe se niet iecbure eviath ruperda remunilor @ Todt. tmpsl Yecoltail Marl eulesulu,Sructele mari_nu_ se. string. intre degete, ct se rind’ ce tats palma, far fructele mict'8e epucd de pectineul desprin- Fund Ge pecan face prin rigucres sot Inctinares fuctelor Trelle ge agach eb mina in recipient, nu se arunch, ier transensa- rea fcitior loteun recplent In ala se face ex Tula ateniie pentcu Sevite lovirle gi striyitea. MMeoltaren heucllor incepe de 1a bax eltre virful_coroanel, pe timp shcores si uscat Reeipienele cl fruciele culese. se {in 18 umbrt HUG SSpeaiacs in locurt ncoroae, Yn ilelecildaroase do ard, recolt- BELO Terape ire orale Timi? sa se reclteazi mimel frucile:de pe parten umbrté a pomior. Bopoaitren provorie a frctslor eulese se face jn Toeuel lt wat ‘Hooronse, bine aerate $1 aplrate de pale; nu se ayant in grimes! ari, hue fn in soar ‘Transporlul,sortarea gi ambelarea fructelor. Fructele recottate sit transporte tn camfoane eu areurl Cu. ocazin transvardll-QUTaFEma~ 140 vale fm cazul_merelor, prelor, piersvelor si caiselor) se face sorta- fen buh rave oe seer aie nate Cereepansitonee soul I ele vitizote Sse Clenas (calbresza) In 2-3 caegori, in fandie ariting imi gcaboae, z za me Operate de bord ale conditional sintsortarea gi clibraes fructe~ Jor, lear se mn adsuga-curent tn teen moder, Unele oper cm sink sparen ul dezinfectareninictelor,Useare, peiere 3 lstrulres. GEfibrarel 6 face cr maging pentru o exe de tracto (ere, per, pier, prune) Majna. de_calibeat funcioneess dupa. dowtprinepi Eiibeafor dupa diamelral fructelor i calibraren dup greutaten fruteor. Niuinte de calirat sint_previte ea bense necesare sore cu at Jnje anes pons apa, Zoseul, cera uct ee, ie ie magna de calibat, {rte tree direct ln sect de ambalare, ‘Rralarey uetlor este "necestrd pantra scuraetenfructlar $1 Pen- teu pease falgstit, Inv ta tinpul tmnaportari © ambalare cores funditoare prespie frictele af acope tor spalud din ambalaj pen Euvase eyime linen 9i-depreciesea-acestora- th timpal manip 9 ‘eansportani Bipuctatea ambalaclor este tn report de recistents pulpel,frctelor 1a suprapumere; merele-de cxemplu'se- pot suprapune 4b rindurl tn al de aso ig lence pe 12 ridin ambalaje de T—12 Kg ar sunitgiameuta pe pn in ambalaje de 1/29 kg. TAmbatajle sit confetionate in rmnterislediferite: lemn, carton otra maka plate Depocitren si pistrarea fructelor, Duph detaareade_pe_ramuri, fruciecomtinut repre ogait CO, scAldura, sh transpire (atmo Sera ge imbogifese in vapor se apa) iar in Interior lor se pete o Scie de enomenebichimlo (rute se matured, pa rt Ta ec 2 supracoacere). ‘Citas dednjstk provoneh outofncingera o_secelerarea_processlor biochimie; lar stdidiaten Selaliva ridieal favorizeara_dezvoltarea bolilor Sriptogamice care produce depreierea.tructelor ‘Butoh eect porticulati plstrren fructlor trebuie cut tn condi care fred intensitates fenomenelor Tizice st biechimice,res- foci: temperatura sciouth (9°), Umidliten relative rdicatl (— Boy) Tumtna de intensitate ic, aoe a 1) sau de tanga durata (eve ‘Deporttarea poate fi scurté (cteva luni), in-spatit trigorfice. Tn Upsa spatilor frigorifice, Sructele condiio- tepetr pith vor f poate In tne ci mal ricoroae (vale, jeclurl gall fa depozite construite special, sersite periodic).POMICULTURA SPECIALA $i POMOLOGIA 2 G yw 9. Generalitati i 9.4, Inroduere Obiectul. Pomicultura specials si pomologia continua si, adincese ‘eanostingele de pomiellturd generald, Ble se ocupl de cunoasterea par ficularitafilor speeillor si soilrilor de_pomi si stabilesc cele mal pot ‘vite Inerinl agrotehptee pe specii si grupe de soiuri, cu ajutorul cfrora , be pot obfine recolte mari ide ealitate superioars, ‘Importanta. Pe baza studillor de pomologie se stabilese speciile si so(urile potrivite pentru fiecare regiune climatick a tarit (ralonarea st fmicroraionarea lor), ceea ce asigura obfinerea recoltelor mari si de cali- fate superioara, La obtinerea productilor mari contribuie 3i,Tucrérfle fgrotehnice, care Sint stabilite tot pe baza cunostinfelor de pomiculturd Special gt pomologie, Soul Denuinirea de sot se da. wnet grupe relate omogene le ine Aivil eullinoftdintr-o. specie, adaptait a anumite condift de laf cu Drerediaie relay stabil, eare au anumite partievlartaft biologice pe fare ge. pistreaod prin twnulfire (Segetatioa sau. sexual). 1h pomblogie, se mai folosests sf notlunea de tip care este o sub- impietfe a soluti, Dupt modul cam au fost objinue, siurile de pom Sint: Locale gl seletionate, ‘Sohurte fate int obfinute prin selecia emplricl a exemplarelor ; fisite ja natura ca fructe de caltate bund. Ele sint bine adaptate la Ghulile in care s-eu format, au vigoare mare, siatrezistente Ia ger 91 eccid de obicel dau produc(i marl. 1a schimb, ele sint neomogene — anu mat multe tipuek. “Soiurte selecfionate sint obyinute prin acivitatea de corcetare sti fiticd, Ble snt foarte omogene, iar feuelele lor intrunesccalltai syperioare. “Totaliaiea eolurlor locale sat selejionate care se cultiv8 Inir-un centru pomicol formeazs sortimentul acelu)centra pomicol. Partculartitle biologce ale. soiului-a) Indizit care Joc parte din apt sot mu sint obsolus identi, ef sint numat asemanaiort tatre ei ; . (otal este relativ omogen) In general, solurile de pom! sint descendent elaive ale unel siagure plante sat) ale mal maltor plante, inmulite lise, Cu alte euvine solurile pomleole int, In general, clone sau } fecurt de clone, Aveasta face eq indiviat care aledtulese un sol 34 j : 1afie foarte aseménitori intre ), Cu alte cuvinte soiurile de pomt au un foarte mare grad de omogenttate, ‘p)'Soluile de pom s-aa format in anumite condifil de climd, sol st ageolehnlck, consolidindugi 0 eredilate, corespunzitoare acestor con- Tiitsau en alte euvinte solurite de pomi sint adapiate ta anurnite condi- fi Ca urmore, dacd sint cultivate in conditii dentice sau aseméndtoare EY cele care aut stat 1a baza formarli lor, solurile sint capabile sé dea ce ei gl de calitate superioars, Dimpotriva, daca sint cultivate) in Teuuifit de elimd, sol sl agrotehnies necorespunzatoare eredititii lor, dau recolte mich si de caitate inferioar8. MS Soburiie de pomd, flecare cu caracteristiclle Jor, sint, mentinute in callucd in forma respectiva, perioade de timp mai Iungl sa mai | Bn gulnineor] aute si chiar iii de ani, Cu toate scestea ele nu sint seariet fine, neschimbele, ei ele se modifica In decursul unor perionde danni iu’ mai: miei de timp. Breditatea soiurilor este prin, urmare Tolatiy stabila pentru 0 perioudd data. Modifiedrile care apar in sinul TElarllor se manifesta ea abaterh de la forma tip si se numese variafi \ {fa majoritatea cazurilor, aceste variafii sint, muguri care dau na 1 tere in segue (asians, runze, fructe) deosebite de colelalte organe ale Porn se mumots era mogurt i ial Pees, ardtile imugurale care apar In coroana pomilor trebule separate, trebule altoite gi urmarite cu atengle pentru a li se cunoaste caltalile firaefectele. Multe dintre varlajille mugurale su. constitu imbunBia- ‘ {le ale soiucilor sau au dat nagtere chiar unor soluri nol. ' 1d) Capacitatea de produetie este o insuyire ereditard a soiului care expritud un complex de particularitafi. Ba depinde in, mare masura de , fnurarea mal timpurie pe rod, de numarul de mugurl de rod formati, Ye numarul trucielor legete Antt-o infloreseen{s, de mérimea fructulul; Be rantrefa in bolt gi aaunstori, de rezistenta la ger al secetd, precum $i de posiblitatea soiului de a rencfiona positiv la condifile de’agroteh- ‘led superioara, } 2) Calitatea recoltelor unui sol este de asemenea 0 particularitate i} care ve apreciast' in juncjie de modul de utilizare a fructelor. Fructele Genicu consum in stare proaspata sint considerate de bund calitate dact Pets pldcut, culoare aveagatoare, pulp find sl aromata, copactiate de pistrare indelungata si rezistenja 1a transport, Fructele folosite in in- Bistnis alimentara sint apreciate ca foarte bune daci au confinut mare ‘de substan{a uscaté, substanye peetice §] Iqi pistreszi culoarea si aroma fn timpul preluersri. Fe a soe a le tr ee as aca: fl da eicreaisaceniatere oe ap 5c coaae ee cone a > pe eee ay ena aera cl a as oe Esra ee nae ae epee ee es ole care fit alot soul Dip aid cau, in descrieifa aural soi, atunci ‘se vorbeste de dimensiunile coroanei, | ae -zeze si portaltoiul pe care este altoit. . a ee cor cca ears reas og ic do Sl care ge modified In curl velit peal. In te et een carte eel Fda oats hata stl ecare $oi este ins forma pe care o are coroana lui ri aad Tima baat Ss Gate acme a Peart kas el oT ia as Tale pu ea ae ieee cane ot ae en Be See cat ane anes a ee oot cheap ner ome cat te Seg aie eae Lea at Sorin mee Beal es gra a Be er ee eae eee ene eee ae ee a renee eee a a aa 9.2. Organele pomilor ji arbustilor fructferi ca mijloc de recunoastere a soiurilor Pentru recunoaslerea soiurilor, pomicultura. specials qt pomologia gE a ees ee | \ ‘ructifer. adicina permite recunoasterea specie prin culoarea ei, modu de ‘precuim Mig. 119 — Sectume tongltudinalé pela Tlonre ermatredi ramificare pe diverse solurl, capacitates de 2 emite drajor i prin alte particularitifar pe Baza. morfologct st a eae er Pemurite de fod scurie (Parmen aur) 38 altele rile de 70d Tan tortor pe unele ramuri sit de asemened ele- ‘Spins ehimpil care apar,pe unele © | ra vrmina spell i sourie ee Fee ore pum determina specie gisoturle. ie cu ajutoral chrors Bence, vigoare de crestere, proewinenta race, Auth sella determnarea specilor st soiunOr. 10. Cultura speciilor semintoase ue ee te crecteele Tor” morfologee, con ni cae ule de pomicaturlspecll. sp area spcllog en drungle stole pe trees milo» sla meee ingurcle care al dezvoltare normala si sint tipice soiuint a prin, Taptul ch st reeusaeren specie sullen pin, fa ok st apr lis, Rl) St Pa eater ce, i 8) Ustart (mee ita, se urmireste mirimea, forma si culoarea mugurilor, ios Culiae Winnie ‘iti caracter Ce ae rrsen te unflare gl deschklere_a Tor. “Acest lth 1 ieee pata pe oe at 1 comnts ‘ Important 41 ria de réepindire . Houle #3 ceeeMtogda Taforitalul (ig, 119 ig. 120 i sped stu, mune Bete a he puch Imperans Mira) a ua doize cd nel jmportante spel. pe- Fruclele,snt coe ma alin in aprecieren vali! In re, feultura YA noastre. Prctele sale at rol deosebit fn alimenta- \ vedere pomelogic, Ele su Te, be studiacd urmBtonrele earacere: tipul iene ‘zaharuet (in majoritate usor.asi- Gunners a, baci, poams), epoca de coacere deplini si perioada organic, O1C—1.27% (exprimat in. acid_ malic); Slat Grip bet enh Et at ome ee cas Err SAE has, (ma Dn a at: strare In a ef preci gust 9f aroma eh. m7 subetanke mine ete ‘consistenja si suculenta pulpel, Precumn gi gustel toriti existentel sofurilor cu coacere in diferite perioade ale anului sige de ss pian Unga fr, rea ina comp de i fructprospete ‘in tmpul erni-cind_ nu exis alle sure. de vitamin ijrennrclah een ee nec ere dustria alimentard, prelucrindu-se sub formé de compot, marmelada, Stic, SE SE mer é iS eT OR we ay — ee pe meee ‘$= comport bine pe solur] variate al de_aceea cultura lor’ poate fi a alitudint mari, uid alte speclt nu reuges Qe aunt “ mnicd, moderata sau ‘dau_posibilitatea cultivirii mérulut informe variate de cukurd ee aa jeriea pe pantele luminte, in pédurl, In gsociatie OF calvat dia timpurk strévechi, cu peste 7000 de ani inceput. In China x! Inula, spol in rile Buropel, Afticit ‘de-nord, Amerieii gi Oceaniel. In prezent a€@asla specie ge culliva, In ie cobtinetele i exist cca 10000 salts. Cele mal seusie cular, realsaln zona tempera, unde mirut peta coal opie de es cee eet aeees urone See = wee nt ae ESHA i lee ha enki, ea erg regunile prez, cla ra ir arpal Ament ae in Sae er epi mal mick mesure gisste #1 Sisatte ey teniei si Munteniei cele mal. ‘renumite be i ces ua a regiunes denturlor ent Hore, Rion ees TB. sine AE TEMGG OE ST haey, ‘Curten de Arges, Cimpulng MBSE, Tost dest Hepa anne er gl cP, Puen, Morin ci ‘is amitresti, Patirlagele etc. | ‘Big Draa Cl, am carga cnet busine ut ier cone en a aren Hales, talon, Pomasreh Batgrla geatuor inno, int remumte cntcle st Dasinele pate ane Star omc Bits Nast ee. In zon Ne mat importante azine si centre ee oct, Hadar FEE, TE Ooms sl, Vrencea ee a ite sai sit importante be in_sgnao elu teattenee Cut a ‘ ma cic et : ane OHIO ST Tat uerenge soli ae mors ole st ste Se ae amt ie ent cee 2530 2014 Pasticularitati biologice so|_(Melus domestica) aparine famille _Rasaeeas, Sup oe ‘Peluctsi. avieed_un ‘singur_trunchi-dreph, ufernte desvoltat, care depa t Fer ein gmetrs, DuBk Cie a te adres $Frrmensd wa riidom solzos, care $e. pol Jeristice golulul, Ba, poate ft toricd-turttta Dom- ‘Giaking. de- Pe Singh one wera, igs eet! eat, so a ll) gant | ene ee Ce Snap) plain (liza Rate). TheriloF altoith pe | a jstemul radicGlar. Marea mat a ridi i Peer a My Wha aes cree ae Bk \ | Ta. 6-80 om, Ritmul de erestere 2 ate fet oe ee ral Paral pal mu aeade aub OFC. Cred feperat rat temperate solu deplete sn on cg gm, a “ion me elas cp ug | gi EE Se a, Sa Tei portal, fat orable at ogroennicssuperioart, deleak 2h \ ~ - | ua ure, st alinge valori ma- siunt mai mari ale pomilor in comparatie cu un_mediu nefavorabil, ct fol"sarac-i-condiit We ingrifre slabe. Tafluenta, condifiilor Dune se Sounte i special iY peroadar‘de-tinerete_a_pomilor (primi “ant dupa Plantare), fapt care determina pregatirea _mediului _de_ cultura (des- Fondarea’ solute fertiizares puternicd, asigurarea apel necesare) i se {aed Tn jnod obligatoril. inch din anul premengitor plantirit_pomilor. “taveondifii identice de agrotehnicd, cresterea si deavoltarea parti aofiene sint determinate de portaltotsi'de sot. Cind marl este altoit pe (nar salbatic, mar frane, M16, MIM_ 103 ete) se fauontde tale mare, de 612 m insijime si cu coroane. cu dia- OOF nae pind in 10-9 chiar 12 rm. tn_cazul lil pe porialtol de cpa coat doe sre de gee 1a wer, HAS WineTos, vigoares pomilor cin. accent soiuri este ma mit, Moymingicse part de"tale jie cu Indimes st diametrulcoroanel See ie Vigosfea potallor stoi pe parads. seu elf portato esr eabgort (ME 9M Oy WERT we PRAEE RE mal olen acest cae see ng.o Indlline de 284 mH formeash coroane cu diametrul de "One sin foarte -vigu 3 7 Tele soiurt snk foarte-viguronse $i ating dimensiani_mati.(Dam- roe at pace, oats “ie Biktooy Rene Beles, pure) comparativo altel care au vigonsemich shearane de ~ahrencunt reduse GHagener prem. ‘Desimea coromel este in functie-de— de~reritieare—a $e hinginedfamilicajilor-anvmle. Unela soiuri au capaci. REE pimiticae snorey formind. coroane dese sat Toarte det, ain Tost, Renet Berlepsch, Gravenstan fate oho coroane rare (Renet fe Capada, Parmén auriu, Renet Baumann, Wogan, jr) Cleat ot copes rome Wagaer ignition: London Pepping, Delicot auriv, Banans ae ars, Siig ou) oe sr Mnels goer predomin ramurile de rod lung! (lonathen, Roma Fe aa ere apr cafe ease Tea etete pe Tamer ae Se cintit fi exible, alia sub greutateafructelor gf determing Seti ior De Reon, la feeste sort, im perloada de rodire, trebuie Sins ee se emi de terichel aunle pois 5m Pe ‘La alte soitri predomind romurile fe: Wagener premiat, Poe ie ee au ac ale OB sour Clarke, Wellpur, Golden Spar ete), La. soiusle. din aceasta grupi. nu exist Brumbies omurer, lp peniy ce, In. sou Enatet aint indicate chiar distanfe rai mic inire sarpante pe ax decit Igorile eu formalin de rod lung =e Virsta inttll_pe rod. Mirul este in general, mal palin precoce de- tt sie aetbcraaceintrren pe Soden ia funetie-ae portal) de Side agioichnien aplicaté (Wier, ingréqaminte etc). Din acest punct ‘Vedere e disting S rape marty eos mao cx se Hist, Shams ant da’ psig a tee, Sh Er cia erma ig alte Se Bega ait Wee afi inci As aoa Ts EN it dip pte ct‘am cmp Lal pointers. Din, acest ups foc pert: MAEEnEE cha ea Ue ets er oll ag Ca emia, SUT ey any, Blamatl Tonlhah, London Pepe site semiprecoce, tn. carl altori De say igus nt pe serch ee far pe poralat ov viguare moe a Paced grapl fac paris wore, Renet a aon = Laser, Va, Cretese, Hon Orleans, PUD 3 pagne, Teenerav gure, Starking delicious et a ie "sotiile tardive intra pe rod 18 g—10 ani dupa. plantare,, ec aoe ttl vagurgt 1k 67 ant dak ln sek aT De porTocl, bin across grup fac pare glare ome sil de eters yoocin, Sovast, ME Tatas, Raps de SO Sa eye intl ati ete deerminaG, to BURKE ao ene Topic lferenin mgt ser! caT Tn 9 de anaes 01080 Unele slur dierenaz8 foarte mT mil amare de yvlon allele deren mogul BP Te in_ anal forma Pa aerated mogul de 04 Be Fak Oe eg aeletlu(Wagner_ prema, Bae aa aml de perae fe hag, ene Bauman, one Ot Bepplog, Baar ge rod in proporie de 2530s i or i ey aca HTT, SST ee Soe lial 28 Ke, Ue INS A at, Sprang ac comtu_duph stu prams} tata plead Soiurile re o serie de particular Repawst bt nel Ne ronan xogsatia_t_tnflore [06 otal de, orn ea de, aunea aunaonre Pme el, He 0 ce mae_devabvept a Sues cae peter tn ar sep a arloreased Tn 22 ea cE dealt Ialls paren de mae 3 al TPs gee sain ith iF dun Seem Fans nce eur ate eon ea voor pena. Maisie sc 22 a eaten nat eieve axrl sit, peria gutters: fons snk aus FB tant Pegi). Cle 2 ct Bonen, Kanter oe Pee mena de tnteriele le a" ) se pain Se, lu amir cope to Fo Ipc Feri AN pec co-asigurd 0 prove esl Je a la. Ge Be EE Pn od naeee Soil a dun a en te OTL ~Tegare ai a trela la Snceputul Yunii junie, cind fructeleau_mirimes une fegare 9 9 Wea a cep gun ig autonelensd ately afine Go oot ot ty ied pom nant nee fru, laicimaan Dn etre gf apart 6 eae. Maoh a trucker. ee eee pecan on ntinde po period ts Sep ne te eink ace ate pa Slee de ‘doua 150 ei itiee ule care au un_potniial, mare de, producti fc port: ee ate ee aa rei tate 2 See arate eee nian temas ae ae Bn cree cian a a neg a eae eae eee argent ca at pe oe enn eee 0 Dede susit, Tonalin, Frame de Boskoop, Staklng delicious, Da ie pr Strklng delicious, Mlb, Mira ste una din specile cu cea. mai pronunteld tendinld de odie sternativiy care se manifest at Tn_pomit aloft pe. poraltol strativt (lin eoninly ct gi_pe eel vegetatf“Aceastltondlns este ate accentuta lr tunel aot care Guph un on d= real mare nt seerectiel aproape deloc nant urmtor sa) rodese foarte” putin (ig mit es Human al 24 ai i a ara aint ene ma cay ine nu aparfivetwatt mar! de produetie de Ja un an Ja altul. par Hel a ‘Durala medleya viii mlrulal este de 5070 ant azul altos pe tttatte gle, dat pe portaltl-vegetmiv-@6 vgoare aba tsub- -mijlocie (tipurile M 9, M 7, M 15) pomii_ Teer made, . See nt ae ee ernfole mérulul fata de factor Cerinfele mirada fat de. Joming Sind_m ficute-pectermortat-meregie tart. Trebu i rately ia nr ctr wun con{iat ipa boyat In hide de. carbon, dedi 6 valgare comer Sint pat idieathAces! Yuen tebale-avut fr ‘abllren di neo de slantore sa formarea covomelor (port particular tiior fecha so ctfel Teele toate onginele a fie expuse Te somre aproape {etna see O inare ba beta om comer ape info", tendinitis cern mir fe gor sat poe rine, In general ect E int sonele tn cate In pertoada de vegeta wi gitena 'o aempersiorl male de 13-10 Cesta weston eeinak de a unr grap de ol! La aitsls wee sue au pretent omg pot Fnac nd de a lee pn cucereh frucrior ee realizeasi 0 lompersturl medie de 12—13C Gece ab, Auta co la ab, Sorvino ae hr Work any de found) far aele necesita’ temperatart- medic de ffrc'tn puroada de In afloris plot In maturarea fructelor (Winesap, ian Wino, Feats Hamel tapeaare ei) Cen mal ae 1 soln, sezllte forte Bune tn 2onele tn cre In per lo mediu oderate, acestea sint satis- nut foptul cA © luminare 1hods 2 gplin=35-sptemtie ete_ssquao temperaturd medie in re. ee remperaturile madi mai rdicat din cursul vegetalet at! influent eget aaupea postr fructelor unot sGiurl (de exempin_Tonathan. Bktinede iarng Wagner premiat ete). to aitel de condiit ritmul aan Gructelor’ este apréuipltat™ far durata de plstrare este sclzuté: coacert eumee solu de iarad, cum este Tonathan se comport i. oiur Ge team In zonele-eAiduroase din Yirle mediteraneene Ita) Tatruit oe aera Neva mai Faeoreg cum este cel din declurle subearpatice st saree ge nord ale fri, siulLonathen iq pune {a valoare taste al; demertcaisind fructe foarte gustonse g cu dures de plstrare prelingité pin fa nie = wee hn ceca co. privesle comporiarea fff de goruri, mirul are_rezis- tent more, superting tongperatar scl iod la. —37C, acd pom sent gaa pine fa eurtl precedente! perloade de vegealie. a o parte im selurl ins’, fn special la cele de provenion(4 straind, in_ cam cind Sunvia brake feruri-mert-Gupf-verisecetoase, mal ale Pomil care SRrne eeclte ari, ge polingegistra degersr ale seourel trunchiulit $i Giutiog ‘nidacosie fu limith de revsteni@-tmal_mick, Yo timpul Tfpousula obtigetoriy, ridicinile resists pind la —12. Tn exaul clad Haat tate te eldorea Truncelor, aurdin Insk gerur impor #! ctu om Prune, parte tin ridicin pot degera si la —C. Acest Ivers {Rebate at near atrnoportl poor petra pntare, Tnghelurile tinit de primtvard de obleet mu provoach_plerdevex sco deme ore ar at uta, Tol ack ine, fre dn TefDElcengl cote dercisl Ingheiurle 0 pot disieuge; majortaten cclor- seers? a ‘care ined nu = observa petalele) scapll chiar In geruri de Ao pind 60 = Ta irtiniveriie roroane sl umede, mai ales i timpul, frit o sort Be tar nu ead eu’ engi foarte putin, de exempt Red del aun ‘Stanng’ delicous Frumoe galben ete Lapt eonsatnt So, exoerien to er cnn Braqoy. Alte sotur, cum sint Kalther de Boers, ‘ethan su flo reristente Ta condiile de ualtate gi temperatora ain timpul inflortula. ‘Corinfele mult fo(8 de aps sint foarte ridcate situlnu-te prin- sre Cente mira a es cle nk de unitate din ol ‘eden atmosferies. ilrul se comporth bine cind apa. din sol se mentine 1a_un_nivel de amesimatiy 50-70%, din capaciatea toil Dach apa din. sol este fe eater peste tng cin capacitatea otal), rédécinile majortait port Hale aPectilags Maral na suport balires si stagnares, ape th sl Siniapnttde 10°14 alle in Spal pevioade! de repaus de 4—B zile fntimpul-peioadel de vegette. 7 Tr con ce, priven umiditates.atmeoferiel, solurile de mir daw reaultats une 1% zonele unde aceasta are valor cuprnse inte 03-1045, Uildiseaatmosterietexeesivd tovorlzeeeh dezvoltaren boiler cripio- ‘mice SiMpreteniile roirulu fa de apa din gol sl din atmosferd sit satis- ficute is mod natural ia tonele Unde ced anual in jar de 700 mm pre- Sistayd to euraulperloadel de vegetatle. ‘De obicet, peroadele de seceti 152 sint grou suportate de meri pe rod, din care causd fructele rmx mic, 1 gist medic, In uncle solurl cad "prematur”(Parmenauriu~ete) fn condiile de sees, portlloll ev sistem rodlculor profune (nar sible, mit rane ele) pot aproviziona pom! cu aph mai bine decit Doral! vegetetivi de vegoare mijlne gala, care sta roll mal sen Suir in acsleg! condi petorinatie, Nevois de apa pomilor crept in raport direct proportional cu mi- risen vecoliel de Truote “M mirlmes tempetaturit medi anuste. ‘Dat find tapi cf ln msjoritatea zonelor din fara noastelpreciptaile sit Insutieieate eu exeeptia zonelor de mar atitudinl), pentru obfinerea Ge produalil mari t ih ecare an este necesardrigarenivestion ‘Cerinjele mirulul fa{8 de sol, Marul reugeste pe solr} variate att tn econ eg priveye tipul de sol (podzolur, brun rageat de. padre "cer nosiomui, sluviun, et 9l in ceca ee pirvegte texture (elurt luiasse Tntosntspoase, Tuto-angilotie ete). Solurile de mar asiyurd Inst cele mal thart producti sl in Hecare an cind sint cultivate pe solurl adic), seca, ca festtateridicalé cu structuré und ‘Rezultate destul de bune se pot objine $i pe solurile cu un con- tinue de 20-25%. platra sau pe folurile isipoae, care av Ta adinelmes de 60-70 cen soot lulo-arllos sau Tule, permesbil Sint core== Punedloare intro oarerare misice 5 soltrile mal ele dacd sint situate pe un substat perpoeabil format din peti, nisip ee Maul vegeteazi bine pe solurl cu reactc slab acid oltre newtrd (oi cuprins inte 62-72), Exist ‘uncle stu de orgine nordic (Boe Site Clarinet sunsets autre enna (GHH-850) sau allele’ de origine audies (Sarl Sinap, "Roamarin alt), ‘are se complae sila o alcaliitae mal mare-in sol (pE-—7,0—7.). Alcaliniaten solu este mat bine suportata de merit alti pe portallnt wogetatio’ aelerfonaft ain: dian gt areata (M4, Ma et) ect ca leit pe portato generat (Gin s8ni84) In ce priveste confinutul i caleiy, marl mi reusete pe. sot rile eu ‘un procent mal mare de 16, calelu acti La tn eoafinut mal dict in cally, vigoaren porilor se reduce (limensiuat mal mic), {ch Hi aperd fasa simplome de claro, Solurile Ipste de structur, rec), rele, on exoes de wnisitate, neverate, nu sat coreepumtoare ents fteira mirult, In ceca ce_privesle pings de, apf featies, numerosi autori reco- Raeotl Siettsdoie vesicle tela LPS i Mirul are nevole de o aprovisionare bund eu elemente nuisitve In afara de nao stor 41 potas, solarile treble sa confina magne O80 mgitra, bor 20-40 rhgeg de ool 48 35-4 mngtr sine stub tm cazul cultivaril mrulul pe solust necorespunaitoare, cum stat le sirace,nsipoase, sa eu orient calearos aproape de supeatays, ct Spe freatios Ia dine mica san supuse inundotiior tamporae,’ st Shorvat rediceroa gronimil(runchiulti sia dlmensunilor ovoanch ck 10207, uncort chiar eu 85% iar produetia cu ctca 45/5 Exporfin. In ona. denisiloe mabesrpaiice, mlrul_preferd expori- We mat Laminate st tnsorie eadle, stares x sud-verdce) Ta sade facii ins, unde caldurile sint puternice, pentru mar sint mai prielnice xporitile vestice, norvestice # chiar nore, 153pinier’ si lived in altoire. Ele se pot atiol pe mir Soiurite de mir se inmeultese eaibansen nae fran (ObHLAUE din Serninfele-sourlor.Cretese, Calugiress cane pe mi pise: paradis, dusen orf sclectile acsstore (Spurlle M si MM), i; Hotta deme mtn we fan) oe Penta obfine pule suficient de. grogi_ tn 9 ee EE tort si ‘Sa em pe rind, résitula putetit ‘igiminte supli- ‘meniate. In cna deat, mi Oe aren cog eect ee te poate intimpla. cao parte din_puieit of nu reat ce an gocesend ltoulul. Crevierea alalor tn, cmpul 1 of ating arses Semonct sla, ate e8 slurle cu, vigoare mah mich pepinire a Se ecard proectrlcoroane\ ta clmput 01, Pentr 2 at ae pal aT, 6¢Impune apltarea de ingrogéminte ‘suplimentare cu azo: seinth ¢ serie de soturi de mar care dau mulfi Mstari anticipatl (onathan, Renet de Landsberg ete) sl allele care emit Iistart anticipa {emma mal. mie (London Pepping, Parmen auriy cle}. La ene? ) Jo mvgril a elmpul Ti trebule 84 se_fac&_clupitul_léstarilor. anticipet. Dist si in ivadd, In cazul_coroanelor lobalee (piramide, vos) dstanjele de_plantare, sint_urmffonrele 59 globaloa (picttolte‘pe mir salbatic sau pe frane se planteazd la distanta Tarlle Ge mrynire inurl s1-6—7 m iatre poml, pe rind. Sotuile qltolie se Tectalal en vigoare supramipocte xi suitocis se plaateasS ral det fm intre.poml pe rind. Pentru terti intre sinduth 31 5—8 se iistaajele de plantare sint 34m. Tm oi de vigoare scazuta, sau glo je cate mal multe ork ‘ultima vreme vasul in speeial_ palmetele 1a mir, mat_sles_in perlosda de colt eTAtath gids batensle ind, co ajitorul acestora, trebule tline- rodire mil Hof fare au pren mite Tamffcafil Pentru_a cod in site ramurile oe eStpute a alba un frunelysindios, era care se objine Meare an, Poritamenteor de vard al de land ipotiva diundterlor 1 Drip opliceres,‘neccoar de aemenea of se execs ta tmp luerdrle $o- fi bolln: ste ningrdgarea de bard odetd cu ardtura de toamol ‘rowejoree’suplimentord a merilor se face tn fiesare-an.tn func ae eee Sear cu meu de rod. In primfvertie ind pomil au oe re Ge rod, ingrayaea suplimentard ae face devreme, nainte afin mag Sunice, pent a. aja pomul sf lege eit mat multe Ge atr eee agape care Te are, Tn timp vegetafel mu mal Sint necesnre alte gras. 154 tn primfverile cind pomit ay mult mugurt de rod, prin taierile d roan bute indepartai'o parte ain. acgll mugur, Tngrdgaren supll= a ea eer iurate Hove. Piru a aja cegeren. ue UBlor st formarea tmugurlor de rod pentru anulurmitor, este neces age tha facd o ingragare suplimentarh prin una funie Descrierea principalelor soiuri de mere Blemenielo necesaro pentru secunoasteres sairilor de. mar. aa ener aii te pra nh eo enticed 0° Mire frictelor(meda dnte indie st dametra = 2) sto eae 2g oe oa = fructe mijlocit ba 7+2 Doreen — fructe mart —ftucte foarte mari, cu rep rep ‘mai mare de 85 mm, Forma frctelor est un ca- race Tmpoat tS saerion en otro Be vc oie be in in so) Ja 421). a ‘Desigur of sl In endrul a- celui soi, “frttele varia Sutin ca form, nu int toale Stool idence inte ele Din evoia coud Ia" preentarea Hfectra sol se vm. oita forma Drincipla cen mal des intl EP (contorl mare) i event Ieee varath (eontararte mish, Peauneut, pea dlimensto- ail ‘sale ewotaten peduncale- HE prin’ ontrie, form a indie, cata! cotoea falcata’ precum ‘i ‘culoren Pllc! fructat. consitle ie importante caractere exte- Beare pentru identtesren so. ir. 7 O ig, 121 — Forme de mere Shige