L imba
ºi literatura românã
Manual pentru clasa a XI-a
Sofia Dobra
Monica Halaszi
Dorina Kudor
Luminiþa Medeºan
CORINT
EDUCAŢIONAL
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 4446 din 19.06.2006, `n urma
evalu\rii calitative organizate de c\tre Consiliul Na]ional pentru Evaluarea [i Difuzarea Manualelor [i este
realizat `n conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului Educa]iei [i Cercet\rii
nr. 3252 din 13.02.2006.
811.135.1(075.35)
821.135.1.09 (075.35)
ISBN 978-606-8609-49-2
Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT EDUCAÞIONAL,
parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
2
DE{TEAPT|-TE, ROMÂNE!
Versuri: Andrei Mure[anu
Muzica: Anton Pann
UNITATEA 3: Junimism
U realizarea proiectelor / 14
Perioada veche
Dimensiunea religioas\ a existen]ei / 18
Junimismul
Criticismul junimist [i modernizarea cultural\ / 108
Concep]ia estetic\ maiorescian\
Formarea con[tiin]ei istorice /22 Titu Maiorescu,
P Cronicarii moldoveni / 22
Figura istoric\ emblematic\ `n cronicile moldovene[ti
Grigore Ureche, Letopise]ul Þ\rii Moldovei / 26
O cercetare critic\ asupra poeziei de la 1867 / 111
Comunicare: Structuri discursive —
textul argumentativ / 114
Pictura medieval\ româneasc\ / 28 Limb\ român\: Norma literar\ / 115
R Portretul voievodal / 28
Comunicare: Structuri discursive — descrierea / 30
Istorie [i lupt\ politic\ / 31
Limb\ român\: Variante literare libere / 116
Marii clasici
Mihai Eminescu; Scrisoarea I / 117
I Cronicarii munteni / 31
Curente culturale
Umanismul / 33
Nostalgia romantic\ a absolutului
Mihai Eminescu, Floare albastr\ / 121
Metafizic\ de origine folcloric\
Iluminismul / 35 Mihai Eminescu, Revedere / 125
N Literatura iluminist\
*Ioan Budai-Deleanu, Þiganiada / 38
Limb\ român\: Denota]ie [i conota]ie / 42
Condi]ia uman\ [i romantismul înalt
Mihai Eminescu, Od\ (în metru antic) / 129
Comunicare: Figuri de stil / 133
Limb\ român\: **Fonetic\ / 44 Realismul
S Evaluare / 46
UNITATEA 2: Pa[optism
Realismul european [i realismul românesc / 135
Nuvela realist\
Ioan Slavici, Moara cu noroc / 138
*Diversitate tematic\, stilistic\ [i de viziune
Curente literare în opera marilor clasici / 149
Romantismul / 48 Limb\ român\: **Grupul nominal / 152
Rolul literaturii în perioada pa[optist\ Evaluare / 154
Genera]ia scriitorilor pa[opti[ti / 51
Programul romantismului românesc
UNITATEA 4: Noi `nceputuri
Mihail Kog\lniceanu,
Introduc]ie la Dacia literar\ / 54 Neoromantism. Neoclasicism
Romantismul militant George Co[buc, Scara / 156
Grigore Alexandrescu, Simbolismul
Umbra lui Mircea. La Cozia / 57 Simbolismul european. Arte poetice / 160
Personajul romantic Simbolismul românesc / 164
Costache Negruzzi, Alexandru L\pu[neanul / 61 Natura la simboli[ti
Limb\ român\: **Vocabularul / 69 Alexandru Macedonski, Pe balta clar\ / 167
Forme hibride ale civiliza]iei [i ale culturii române[ti la Limb\ român\: Uzul diversificat al limbii / 170
mijlocul secolului al XIX-lea Comunicare: Prezentarea oral\ / 171
Clasicism, romantism, realism în epoca pa[optist\ / 71 Evaluare / 172
Contraste bizare
Vasile Alecsandri, Balta-Alb\ / 73 UNITATEA 5: Sincroniz\ri
Limb\ român\: Neologismele / 81
Comunicare: Eseul / 82 Sincronismul
România între Orient [i Occident / 83 Sbur\torul [i Eugen Lovinescu / 174
Modernizare [i balcanism / 84 Romanul psihologic
Limb\ român\: **Grupul verbal / 88 Camil Petrescu, Patul lui Procust / 177
Descoperirea literaturii populare Comunicare: Structuri discursive — textul informativ / 196
Folclorul la 1848 / 90 Romanul experien]ei
Un mit fundamental al culturii române moderne Mircea Eliade, Maitreyi / 198
Monastirea Arge[ului / 92 Modele epice în romanul interbelic / 212
Ecouri folclorice în literatura cult\ Evaluare / 215
*Lucian Blaga, Me[terul Manole / 99
Comunicare: Strategii specifice în dialog [i în monolog / 104 INDEX DE CONCEPTE. ABREVIERI / 216
4
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
Fundamente ale culturii române
Originile [i evolu]ia limbii române
Comunicare: Tehnici de documentare
pentru realizarea proiectelor
Perioada veche
Dimensiunea religioas\ a existen]ei
Formarea con[tiin]ei istorice
Cronicarii moldoveni
Figura istoric\ emblematic\ `n cronicile moldovene[ti
Grigore Ureche, Letopise]ul Þ\rii Moldovei
Pictura medieval\ româneasc\
Portretul voievodal
Comunicare: Structuri discursive — descrierea
Istorie [i lupt\ politic\
Cronicarii munteni
Curente culturale
Umanismul
Iluminismul
Literatura iluminist\
*Ioan Budai-Deleanu, Þiganiada
Limb\ român\: Denota]ie [i conota]ie
Limb\ român\: **Fonetic\
Fundamente
ale culturii române
SPRE TEM|
DESPRE TEM|
6
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
fiindc\, în limba latin\, vulgus însemna mul]ime, mas\, În vocabularul limbii române, sunt cuvinte p\strate
gloat\. Limba latin\ a fost relativ unitar\ în tot Imperiul din latin\ în toate limbile romanice (ap\, bun, foc), dar [i
Roman pân\ în perioada lui de destr\mare, plasat\ între unele conservate doar în român\ (oaie din lat. ovis, cân-
secolele IV [i VI, când se nasc de fapt limbile romanice. tec din lat. canticum, farmec din lat. pharmacum).
Unele dintre acestea au devenit mult mai târziu limbi Limba român\ ocup\ un loc aparte în cadrul limbilor
na]ionale (italiana, franceza, spaniola, portugheza, româ- romanice prin faptul c\ este singura care reprezint\ zona
na), altele au r\mas la stadiul de limbi locale, vorbite pe oriental\. Situat\ într-o arie lateral\ [i izolat\ de limbile
o arie restrâns\ (sarda, catalana, occitana, provensala, slave înconjur\toare, limba român\ a conservat mai bine
roman[a, retoromana), sau chiar au disp\rut (dalmata). structura gramatical\ [i lexicul pe care le-a mo[tenit din
limba latin\.
7
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
Vase dacice.
zona Cri[urilor, a Tisei [i pân\ la Prut. Trebuie amintit
Romula, sec. II-III [i faptul c\, anterior cuceririi Daciei, în Dobrogea, ce
fusese supus\ de mult timp (fiind numit\ Scythia Mi-
nor), existau ora[e romane devenite centre de cultur\
care iradiau spre localit\]ile rurale, impunând folosirea
limbii latine.
Numeroasele cuvinte de origine latin\, în primul
rând din domeniul agricol, dovedesc asimilarea limbii
cuceritorilor. De exemplu, a ara vine din lat. arare, grâu
din lat. granum, secar\ din lat. secale, in din lat. linum
etc. Chiar cuvântul sat vine din latin\, de la fossatum,
care însemna localitate înt\rit\ printr-un [an].
Superioritatea civiliza]iei romane care a adus în
Practic, se poate spune c\ procesul de impunere a
Dacia ora[ele, castrele, drumurile constituie un factor
de eficientizare a procesului de asimilare a popula]iei limbii latine în spa]iul carpato-dun\rean s-a încheiat în
autohtone. În aproximativ un secol, popula]ia b\[tina[\ secolul al VI-lea, de când dateaz\ un enun] considerat de
folosea în mod curent limba latin\, dovad\ fiind mai mul]i lingvi[ti ca apar]inând limbii române. Este
hot\rârea împ\ratului Caracalla de a da a[a-numita Con- vorba de o men]iune f\cut\ în secolul al VIII-lea de cro-
stitutio Antoniniana (212 d.Hr.), prin care acorda nicarul bizantin Theophanes despre o expedi]ie armat\
cet\]enia roman\ tuturor locuitorilor Daciei. din anul 587 d.Hr. El reia o m\rturie din secolul ante-
Atacurile din ce în ce mai frecvente [i mai puternice rior, apar]inând lui Simokattes, care relateaz\ despre
ale popoarelor migratoare au silit st\pânirea roman\ s\ dezordinea produs\ de un soldat în clipa când s-a
se retrag\ în anul 271 d.Hr., în timpul împ\ratului adresat altuia în limba p\rinteasc\, spunându-i: Torna,
Aurelian. Romanizarea nu a fost îns\ un proces limitat la torna, fratre. Toat\ armata, în cadrul c\reia comenzile
cei 165 de ani de st\pânire roman\ în Dacia, continuând erau date în latin\, în]elege c\ este vorba despre o
dup\ retragerea aurelian\, fapt atestat de probe arheo- retragere, nu despre c\derea unei sarcini de pe un ani-
logice [i lingvistice. mal de povar\. Vocativul fratre, adaptare a latinescului
Procesul de asimilare a popula]iei autohtone s-a frater, care apare doar la Theophanes, poate fi consi-
extins dincolo de grani]ele provinciei, ajungând pân\ în derat o dovad\ a contur\rii, în linii mari, a limbii române.
Dac\ latina clasic\ este bine cunoscut\, latina vulga- este vorba despre o list\ de 227 de cuvinte populare,
r\, care st\ la baza form\rii limbilor romanice, a[adar, [i înso]ite de corespondentele din latina clasic\; simpla
a limbii române, este reconstituit\ dup\ o serie de izvoa- în[iruire a acestor cuvinte eviden]iaz\ faptul c\ româna
re, printre care se num\r\: mo[tene[te latina vulgar\, a[a cum se poate observa din
autorii clasici latini, în ale c\ror opere p\trund exemplele urm\toare: auris non oricla, oculus non
forme de limb\ vorbit\ (Plaut, Petroniu, Hora]iu, Cicero); oclus, rivus non rius;
traducerea Bibliei, cunoscut\ sub numele de gramaticile latine[ti, în care au fost semnalate gre-
Vulgata, fiindc\ era adresat\ celor f\r\ o instruc]ie [eli de pronun]are, dar [i de morfologie;
deosebit\; manuscrise, a[a cum este jurnalul de c\l\torie la
inscrip]iile, mai ales cele de la Pompei, ora[ul aco- Locurile Sfinte al unei c\lug\ri]e din secolul al V-lea d.Hr.;
perit de lava unei erup]ii a vulcanului Etna; metoda comparativ-istoric\ de studiere a limbilor
lucr\rile lexicografice, printre care deosebit de romanice, putându-se astfel reconstitui forme neates-
important este Appendix Probi, din secolul al III-lea d.Hr.; tate la un moment dat pe baza coresponden]elor; de
8
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
exemplu, forma coda din latina vulgar\ a fost reconstitui- d. vocala accentuat\ o, urmat\ de e, a, \, se difton-
t\ dup\ rom. coad\, it. coda, fr. queue, sp. coza etc., pen- gheaz\; de exemplu, lat. molam > rom. moar\;
tru ca, ulterior, s\ fie atestat\ în inscrip]ii. cele cinci declin\ri latine[ti se reduc în limba
Din latina vulgar\ apare româna comun\, reprezen- român\ la trei, disp\rând declin\rile a IV-a [i a V-a, redis-
tând prima faz\ a evolu]iei limbii române, care mai este tribuite altor declin\ri;
cunoscut\ [i sub denumirea de protoromân\, str\româ- se p\streaz\ cazurile din limba latin\, cu excep]ia
n\ sau român\ primitiv\. ablativului;
În româna comun\: se men]in cele trei genuri din latin\;
sistemul vocalic cuprindea [ase vocale: a, e, i, o, u, în limba român\, apare articolul, care nu exista în
\; vocala î apare mai târziu [i individualizeaz\ limba latin\, acesta formându-se dintr-un pronume latinesc;
român\ în cadrul limbilor romanice; numeralele sunt în majoritate latine[ti;
sistemul consonantic se caracterizeaz\ prin apa- pronumele î[i îmbog\]e[te formele, dar manifest\
ri]ia unor sunete noi, care nu existau în latin\: ], [; de [i o tendin]\ de regularizare a flexiunii;
exemplu, lat. negotium > rom. nego], lat. sic > rom. [i; verbul mo[tene[te cele patru conjug\ri, men]inân-
se produc modific\ri cu valoare de lege, printre du-se, în mare, acelea[i categorii gramaticale specifice
care se num\r\: din latin\;
a. -l- intervocalic trece la -r-, fenomen cunoscut sub p\r]ile de vorbire neflexibile sunt, de asemenea,
numele de rotacism; de exemplu, lat. filum > rom. fir, lat. p\strate;
solem > rom. soare, lat. gula > rom. gur\; sintaxa este, în general, mo[tenit\ din limba latin\;
b. -ll- intervocalic se p\streaz\; de exemplu, lat. callis > lexicul este în mare majoritate latinesc, vocabu-
rom. cale, lat. stella > rom. stea; larul fundamental fiind 60-66% de origine latin\.
c. consoanele m, n, s, t de la sfâr[itul cuvintelor lati-
ne[ti dispar; de exemplu, lat. sebum > sebu > rom. seu;
9
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
Fondul autohton
Limba vorbit\ de traco-ge]i constituie fondul autoh- ghimpe, groap\, grumaz, maz\re, mânz, m\rar, mo[,
ton al limbii române. Identificarea acestui fond este îns\ pârâu, ra]\, scrum, stân\, strung\, [opârl\, ]ap, ]arc,
dificil\, deoarece limba dacilor a disp\rut [i materialul urd\, vatr\, viezure, zer etc.;
lingvistic este redus la un num\r destul de mic de verbe: a b\ga, a (se) bucura, a cru]a, a sc\p\ra etc.;
cuvinte, [i acestea incerte.
unele sufixe: -esc, -e[te, -andru, -\ni etc.
Se p\streaz\ din limba dacilor:
nume proprii: Arge[, Cerna, Cri[, Dun\re, Ia[i, Jiu, S-au descoperit [i inscrip]ii dacice scrise cu litere
Lotru, Oituz, Olt, Siret, Some[, Timi[, Turda, Bucur etc.; grece[ti, r\mase nedescifrate. A fost g\sit\ [i o inscrip-
substantive comune: abur, baci, balaur, barz\, ]ie cu litere latine: Decebalus per Scorilo, tradus\ Dece-
brad, brânz\, brâu, buz\, ceaf\, cioar\, copil, fluier, gard, bal fiul lui Scorilo.
În secolul al VI-lea, limba român\ era conturat\ ca dovedind r\spândirea cre[tinismului în Dacia, unde
structur\ gramatical\ [i avea un lexic predominant latin, predicase Sfântul Apostol Andrei înaintea sosirii slavilor;
motiv pentru care influen]ele ulterioare s-au manifestat astfel, biseric\ vine din lat. basillica, cruce din lat. cru-
doar la nivelul vocabularului. cem, preot din lat. presbitem, Dumnezeu din lat. domine
deus.
Influen]a slav\ Tot de la slavi s-au împrumutat câteva prefixe foarte
Migra]ia slavilor din secolele VI-VII a l\sat urme mai productive: ne-, r\s-, pre-, [i câteva sufixe: -eal\, -i[, -i[te,
ales în vocabularul românesc agricol [i casnic, argument -nic, -i]\ etc.
pentru faptul c\ ace[tia erau un popor pa[nic [i sedentar, De asemenea, felul în care sunt construite numera-
care a cultivat p\mântul în zonele unde s-a a[ezat. Printre lele cardinale, unele forme verbale, vocativul feminin în
termenii de origine slav\ se num\r\: blid, brazd\, c\pi]\, -o este de origine slav\.
ciocan, ciread\, claie, cle[te, coas\, co[, cote], grajd, Au r\mas în limba român\ [i multe nume de per-
grebl\, lopat\, ogor, pleav\, plug, sit\, vadr\ etc. soan\ slave: Aldea, Bogdan, Dumitru, Vlad, Vlaicu etc.
Pe lâng\ aceste împrumuturi din limba slav\ vorbit\,
în secolele IX-XIII, se pot aminti unele împrumuturi Influen]a maghiar\
c\rtur\re[ti din domeniul bisericesc: ceaslov, parastas, Influen]a maghiar\ începe în secolul al X-lea, când
pisanie, pop\, stare], stran\, vecernie, vl\dic\ etc. Lexi- acest popor migrator p\trunde în Panonia, unde s-a
cul bisericesc fundamental este îns\ de origine latin\, a[ezat [i a fost cre[tinat. În secolele X-XI, maghiarii
10
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
Latinitate [i dacism
Etnogeneza român\ a fost una dintre preocup\rile Mihail Sadoveanu vorbeau despre un p\gânism mitic [i
majore ale primilor no[tri cronicari, Grigore Ureche despre un vitalism specifice dacilor, pe care le opun
notând în Letopise]ul Þ\rii Moldovei: Rumânii, câ]i s\ ra]ionalit\]ii latine.
afl\ l\cuitori în Þara Ungureasc\ [i la Ardeal [i la Specificul na]ional este pus astfel sub semnul unor
Maramoro[u, de la un loc sântu cu moldovenii [i to]i de fenomene antitetice, al unui amestec de Occident [i
la Râm se trag. Aceast\ glorificare a latinit\]ii noastre a Orient, al unei nevoi de modernizare, dar [i al uneia de
devenit, dup\ Grigore Ureche, un adev\rat laitmotiv în p\strare a tradi]iei, a unor tendin]e imitative, opuse afir-
cultura român\, fiind întâlnit la Miron Costin, la stolnicul m\rilor originale.
Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu,
la Gheorghe {incai [i la al]ii.
Miron Costin m\rturisea în Predoslovia la De nea-
mul moldovenilor, din ce ]ar\ au ie[it str\mo[ii lor c\ s\
sparie gândul s\ scrie despre începuturile neamului ro-
Epoca bronzului.
mânesc, pe care le considera a fi disc\lecatul lui Traian, Ceramic\
împ\ratul Râmului. de tip Wietenberg.
În secolul al XIX-lea, interesul oamenilor de cultur\ Sighi[oara,
se îndreapt\ spre fondul geto-dacic al etnogenezei, con- cca 1700-1300 `.Hr.
stituindu-se chiar un ansamblu de teorii referitoare la
superioritatea dacilor fa]\ de latini. Nevoia g\sirii unei
identit\]i etnice anterioare romaniz\rii a generat în
perioada interbelic\ un curent numit chiar dacism, prin
care se omagiau spiritul de sacrificiu, senin\tatea în fa]a
mor]ii, c\utarea aventuroas\, tr\s\turi care caracterizau
popula]ia autohton\. Vasile Pârvan a publicat o lucrare
cu titlul Getica (1926), iar, în literatur\, Lucian Blaga [i
11
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
DUP| TEM|
1. Proiect. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i sânge slav [i trac ce clocote[te în fiin]a noastr\ con-
câte un poster în care s\ prezenta]i întâlnirea dintre stituie pretextul unei probleme care ar trebui pus\ cu
civiliza]ia latin\ [i cea dacic\, folosind ilustra]ii, sche- mai mult\ îndr\zneal\ [...].
me [i interpret\ri ale citatelor de mai jos. În spiritul românesc e dominant\ latinitatea, lini[-
a. Vrem s\ fim numai atât: latini — limpezi, ra]ionali, tit\ [i prin excelen]\ cultural\. Avem îns\ [i un bogat
cump\ta]i, iubitori de form\, clasici — dar vrând-ne- fond latent slavo-trac, exuberant [i vital care, oricât
vrând suntem mai mult. Însemnatul procent de ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola
12
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
13
COMUNICARE
Tehnici de documentare
pentru realizarea proiectelor
Pentru realizarea proiectelor de orice fel sau a dezba-
terilor este necesar\ o documentare, adic\ o informare
am\nun]it\ [i temeinic\, prin consultarea mai multor
surse.
Surse de documentare
C\r]ile
Cele mai importante surse de documentare sunt c\r- În c\r]i, trimiterile bibliografice se g\sesc la notele
]ile, care se pot cump\ra din libr\rii sau se pot consulta de subsol sau în bibliografiile plasate la sfâr[itul lucr\rii.
în biblioteci publice. Când se folose[te informa]ia Exist\ [i volume întregi, numite bibliografii, ce sunt
dintr-o carte, trebuie s\ se fac\ o trimitere bibliografic\. redactate sub forma unor liste de lucr\ri care, a[ezate
Aceasta const\ în oferirea tuturor indica]ilor necesare în ordine alfabetic\, trateaz\ o anumit\ problem\.
legate de apari]ia c\r]ii: numele autorului, titlul lucr\rii, La sfâr[itul unor c\r]i, se g\sesc indici, care sunt liste
editura, locul [i anul public\rii ei. alfabetice alc\tuite dup\ anumite criterii. Astfel, indicele
În[iruirea lucr\rilor referitoare la o anumit\ proble- de autori înregistreaz\ to]i autorii cita]i într-o lucrare,
m\ sau la un anumit autor, înso]it\ de trimiterile indicele de concepte — toate no]iunile teoretice discutate
amintite, se nume[te bibliografie. Un model de biblio-
într-o carte, a[a cum se face [i în indicele de la sfâr[itul
grafie tematic\ este cel de mai jos.
acestui manual. Fiecare autor sau no]iune care se înre-
gistreaz\ într-un indice are indicate pagina sau paginile la
Cri[an, Ion Hora]iu, Burebista [i epoca sa, Bucure[ti, care se g\se[te. În felul acesta, se poate afla foarte u[or ce
Editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1977. probleme sunt discutate în volumul respectiv.
Daicoviciu, Hadrian, Dacii, Bucure[ti, Editura Enciclope- Dic]ionarele sunt volume foarte eficiente destinate
dic\ Român\, 1972. inform\rii.
Dic]ionar de istorie veche a României, Bucure[ti, Editura În primul rând, se pot consulta dic]ionare enciclope-
{tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1976. dice, în care se g\sesc date din diferite domenii ale
Dio Cassius, Istoria roman\, Bucure[ti, Editura {tiin]ific\ cunoa[terii, explicându-se no]iuni de cultur\ general\,
[i Enciclopedic\, 1973.
oferindu-se date despre personalit\]i, f\r\ a se pune
Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Perit-au dacii?, Bucure[ti,
accentul pe problemele de limb\.
Editura Albatros, 1973.
În al doilea rând, se pot folosi dic]ionare generale,
Giurescu, Constantin C., Giurescu, Dinu C., Istoria româ-
nilor, volumul I, Bucure[ti, Editura {tiin]ific\, 1974. cum ar fi:
Giurescu, Constantin C., Formarea poporului român, dic]ionare explicative: cuvintele sunt explicate în
Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1973. func]ie de sensurile pe care le au; ele con]in [i informa]ii
Mommsen, Theodor, Istoria roman\, Bucure[ti, Editura referitoare la etimologie, la categorii gramaticale; astfel,
{tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1987. este recomandabil ca Dic]ionarul explicativ al limbii
Pârvan, Vasile, Dacia, Bucure[ti, Editura {tiin]ific\, 1972. române (DEX) s\ fie consultat pentru clarificarea sen-
surilor cuvintelor;
14
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
15
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
Radioul [i televiziunea
Emisiunile de radio [i de televiziune pot fi surse de
informa]ii, unele fiind specializate în anumite domenii.
Concertele, filmele, dramatiz\rile etc. pe care le prezint\
se pot constitui, de asemenea, în surse de documentare.
Spectacolele
Manifest\rile artistice de cele mai diferite tipuri pot
deveni o modalitate de documentare într-o anumit\ pro-
blem\.
EXERCI}II
1. C\uta]i în lec]ia precedent\ lucr\rile citate în leg\tu- de dou\-trei pagini pe tema dat\, prezentând-o în fa]a
r\ cu tema Latinitate [i dacism. Trece]i-le într-o list\ clasei în ora urm\toare.
bibliografic\. 5. Proiect. Stabili]i o grup\ de cinci-[ase elevi care s\
2. Consulta]i, la biblioteca [colii, catalogul [i ad\uga]i consulte c\r]ile citate în modelul de bibliografie din
listei f\cute la exerci]iul 1 alte lucr\ri. aceast\ lec]ie, la pagina 14, pentru a ob]ine date
3. În laboratorul de informatic\, accesa]i adresa Biblio- despre romani [i daci. Grupa va redacta apoi un
tecii Centrale Universitare din Bucure[ti [i g\si]i alte referat, de cel mult dou\ pagini, pe care îl va prezen-
lucr\ri pentru tema de la exerci]iul 1. ta în ora urm\toare.
4. Proiect. Stabili]i o grup\ de patru-[ase elevi care s\ 6. Proiect. Lucra]i în perechi. Citi]i Creanga de aur de
prezinte felul în care este oglindit\ în cinematografia Mihail Sadoveanu [i Zamolxe de Lucian Blaga. Re-
româneasc\ tema Latinitate [i dacism. Consulta]i la dacta]i un eseu nestructurat de dou\-patru pagini
bibliotec\ volumul Cinema... un secol [i ceva de Cris- despre felul în care apar str\mo[ii no[tri în aceste
tina Corciovescu [i Bujor T. Rîpeanu, Bucure[ti, opere literare. Prezenta]i lucrarea voastr\ la evalua-
2002. C\uta]i în indicele de titluri urm\toarele filme: rea de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
Dacii, Columna, Burebista, apoi nota]i numele regi- 7. Dezbatere. Organiza]i o dezbatere cu tema Latinitate
zorilor [i anul apari]iei fiec\rui film. Pute]i folosi [i [i dacism. Stabili]i:
alte lucr\ri despre cinematografia româneasc\ în componen]a echipei afirmatoare [i a celei nega-
vederea rezolv\rii acestei cerin]e. Procura]i casetele toare;
cu aceste filme [i vede]i-le. Redacta]i apoi o lucrare persoana care va fi moderator;
16
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
17
STUDIU DE CAZ
Perioada veche
SPRE TEM|
1. Scrie]i în caiete dou\ cuvinte care v\ vin în minte
când v\ gândi]i la religie. Face]i apoi pe tabl\ o list\
care s\ includ\ cuvintele care nu se repet\.
2. Lucra]i în grupe de [ase elevi. Discuta]i ce reprezint\
pentru voi practicile religioase, prezentând oral con- Simion {tefan,
cluziile grupei. Noul Testament
de la B\lgrad,
1648
DESPRE TEM|
18
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
19
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
TEMA ~N TEXTE
1. Citi]i textul de mai jos. 4. Dincolo de evocarea Þ\rii Sfinte, psalmul abordeaz\
problema patriotismului. Care sunt pedepsele divine
„La apa Vavilonului,
pe care ar trebui s\ le accepte cel care [i-ar uita ]ara?
Jelind de ]ara Domnului,
5. Preciza]i tipul de rim\ din psalmul de mai sus [i
Acoló [ezum [i plâns\m
m\sura versurilor.
La voroav\1 ce ne strâns\m,
6. Nota]i silabele accentuate [i neaccentuate din primele
{i cu inem\ amar\,
dou\ versuri. Preciza]i ritmul caracteristic psalmului.
Prin Sion [i pentru ]ar\,
7. Face]i acelea[i preciz\ri pentru urm\toarele versuri
Aducându-ne aminte,
populare:
Plângeam cu lacr\mi herbinte.
„Frunza-n codru cât învie, / Doina cânt de voinicie. /
{i bucine 2 ferecate
Cade frunza gios în vale, / Eu cânt doina cea de jale.”
L\s\m prin s\lci aninate,
8. [La apa Vavilonului (136)], psalmul versificat al lui
C\ acoló ne-ntrebar\
Aceia ce ne pr\dar\ Dosoftei, respect\ structura [i rezonan]a poeziei
S\ le zâcem viers de carte populare române[ti. Redacta]i un eseu, de maxim
Într-acea strein\tate [...] zece rânduri, în care s\ dezvolta]i observa]iile asupra
prozodiei psalmului studiat.
Ce nu ni s\ da-ndemân\
9. Citi]i urm\toarele versete din Psalmul 136 din Biblie:
A cânta-n ]ar\ strein\.
„1. La râul Babilonului, acolo am [ezut [i am plâns,
De te-a[ uita, ]ar\ svânt\,
când ne-am adus aminte de Sion.
Atuncea s\-mi vie smânt\ 3,
2. În s\lcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre.
{i direapta mea s\ uite
3. C\ acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut
A schimba viers în l\ute4!
nou\ cântare, zicând: «Cânta]i-ne nou\ din cânt\rile
{i s\ mi s\ prinz\ limba
Sionului!»
De gingini5, jelindu-mi scârba6 [...].”
(Dosoftei, Psaltirea în versuri
4. Cum s\ cânt\m cântarea Domnului în p\mânt
[La apa Vavilonului – 136]) str\in?
5. De te voi uita, Ierusalime, uitat\ s\ fie dreapta
2. Tradus în secolul al XVII-lea, psalmul [La apa Vavi- mea!
lonului (136)] con]ine o serie de arhaisme. Identi- 6. S\ se lipeasc\ limba mea de grumazul meu, de
fica]i-le [i preciza]i felul lor. nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înain-
3. În captivitatea lor babilonic\, amintindu-[i de cetatea te Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.”
Ierusalimului, evreii cântau: La râul Babilonului, Considera]i c\ versificarea psalmului are un efect
acolo am [ezut [i am plâns, când ne-am adus aminte pozitiv asupra recept\rii sale? Argumenta]i-v\ r\s-
de Sion... Acest psalm al înstr\in\rii a devenit un cân- punsul.
tec despre îndep\rtarea omului de Dumnezeu. Iden- 10. Citi]i cu aten]ie textul urm\tor:
tifica]i sintagmele care sugereaz\ ideea captivit\]ii [i „De vom zice de pe dragoste, c\ suntem ale[i din
cea de îndep\rtare de divinitate. p\gâni, nici acéia nu o avem, c\ zice Ioann: «De va
zice cineva c\ iubé[te pre Dumnezeu [i pre fratele
1 s\u îl ur\[te, mincinos iaste; c\ de vréme ce nu
voroavã, s.f. (înv. ºi reg.): discuþie, convorbire.
2 iube[te pre fratele lui, c\-l véde, dar pre Dumnezeu,
bucin, s.n.: bucium, vechi instrument muzical cu coarde de felul
cobzei. c\ nu-l véde, cumu-l va putea iubi?» {i iat\, dar\, c\
3
smântã, s.f.: rãtãcirea minþii, smintealã, neplãcere. precum zic c\ neavând dragoste între noi [i nepoh-
4
a schimba viers în lãute: a mânui coardele lãutei. tindu-ne binele unul altuia, dup\ porunca lui
5
ginginã, s.f. (înv. ºi reg.): gingie. Dumnezeu, n-avem nici credin]\, nici n\diajde, nici
6
scârbã, s.f. (reg.): mâhnire. dragoste [i suntem mai r\i, s\ m\ erta]i, decât
20
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
21
STUDIU DE CAZ
DESPRE TEM|
Cronicarii moldoveni
Cronicile `n limba slavon\ Cronicile `n limba român\
Primele scrieri istorice din spa]iul carpato-dun\rean În secolul al XVIII-lea, apar cronici în limba român\
au ap\rut în secolul al XV-lea, fiind scrise în limba sla- care încearc\ s\ recupereze trecutul. Acestea apar]in
von\, a[a cum este Cronica anonim\ a lui {tefan cel unor c\rturari moldoveni cunosc\tori ai culturii occi-
Mare, comandat\ de însu[i voievodul moldovean. dentale, cei mai mul]i dintre ei f\cându-[i studiile în
Aceste letopise]e sunt un fel de pomelnice, notând Polonia.
sumar nume de voievozi [i anii de domnie ai acestora. Cronicile lui Grigore Ureche, Miron Costin [i Ion
În secolul urm\tor, istoria domniilor de dup\ moar- Neculce realizeaz\ o prim\ imagine a istoriei noastre,
tea lui {tefan cel Mare este continuat\ de cronicile slavo- reprezentând [i primii pa[i în evolu]ia prozei narative
ne[ti ale c\lug\rilor Macarie, Eftimie [i Azarie — care române[ti, care face saltul de la un text nonliterar la
au ca model scrierile bizantine —, caracterizându-se unul cu evidente valori estetice. Nu se poate vorbi
printr-o exprimare c\utat\, neglijând uneori claritatea [i despre o coagulare con[tient\ a unor tehnici artistice de
exactitatea în relatarea evenimentelor. construc]ie a discursului, care era în]eles în epoc\ doar
22
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
ca o manifestare cultural\ de c\utare a unei identit\]i doilea desc\lecat, adic\ de la Drago[-Vod\ (1359) pân\ la
colective. Cronicarii au avut revela]ia necesit\]ii unei cea de-a doua domnie a lui Aron-Vod\ (1594). Cronica
disocieri între f\urirea evenimentului istoric [i consem- este continuat\ de Miron Costin pân\ la domnia lui
narea lui ca modalitate de conservare a trecutului [i de {tef\ni]\-Vod\ Lupu (1661). Letopise]ul lui Ion Neculce
emancipare a omului în spiritul unui umanism târziu, începe cu anul 1662, [i anume cu Dabija-Vod\, [i con-
desincronizat fa]\ de Rena[terea european\ din secolele semneaz\ faptele petrecute pân\ la a doua domnie a lui
al XIV-lea [i al XVI-lea. Constantin Mavrocordat (1743).
Grigore Ureche spunea c\ l-a preocupat scrisul pen- Pentru cultura noastr\, cronicile au o importan]\
tru ca istoria s\ nu se asemene cu via]a fiarelor [i a deosebit\, [i anume:
dobitoacelor celor mute [i f\r\ via]\, iar Miron Costin istoric\ — pun bazele istoriografiei române[ti,
dorea ca, prin opera lui, s\ nu se uite lucrurile [i cursul abordând probleme legate de originea latin\ a poporului
]\rii. Acesta este motivul pentru care cei trei cronicari [i a limbii noastre, de continuitatea [i de unitatea
moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin [i Ion Necul- poporului român;
ce, au recurs la principiul continuit\]ii, asigurând o ima- lingvistic\ — sunt o surs\ însemnat\ de cunoa[tere
gine de ansamblu a trecutului de la origini pân\ în seco- a unei etape din evolu]ia limbii române;
lul al XVIII-lea. Letopise]ul Þ\rii Moldovei de Grigore literar\ — ofer\ forme incipiente ale prozei noastre
Ureche prezint\ evenimentele istorice de la cel de-al artistice.
Grigore Ureche a fost primul cronicar ce a scris o Râmnic, când s-au b\tut {tefan vod\ cu Þ\p\lu[i vod\, v\
nara]iune simpl\ cu tematic\ istoric\. Timpul folosit este leatul 6989 (1481) iulie 8.
exclusiv trecutul, opera sa istoriografic\ fiind un text de Cronica scris\ de Grigore Ureche se remarc\ prin:
evocare, cu fapte pe care autorul nu le-a tr\it. Nara]iunea imaginea sintetic\ asupra istoriei Moldovei în pe-
respect\ ordinea cronologic\ a evenimentelor, prezen- rioada descris\;
tând conflicte între dou\ persoane, soldate cu victoria afirmarea con[tient\ a originii latine a tuturor
uneia dintre ele. Simplitatea acestor secven]e narative românilor;
duce la utilizarea cu prec\dere a înl\n]uirii în legarea concizia [i dinamismul nara]iunii;
episoadelor descrise, rareori fiind folosit\ intercalarea [i arta portretului.
total absent\ alternan]a.
Forma în care se prezint\ textul a devenit un model
[i pentru ceilal]i cronicari, pentru ca mai târziu s\ fie
preluat\ [i de Mihail Sadoveanu în Zodia Cancerului sau
Vremea Duc\i-Vod\. Acest model al povestirii cronic\-
re[ti are în vedere împ\r]irea textului în paragrafe cu
titluri care anun]\ con]inutul, organizat, în general, în
jurul unui singur eveniment sau personaj istoric, pre-
cum se poate observa în urm\toarele exemple: De
moartea lui {tefan vod\ celui Bun, v\ leato 7012 (1504),
A doua domnie a lui Alixandru vod\ L\pu[neanul, carile
apoi au t\iat 47 de boieri, 7012 (1564), R\zboiul lui
{tefan vod\, când au b\tut pre Albrehtu craiu le[esc la
Codrul Cozminului, leat 7005 (1497), R\zboiu de la Schimbarea la fa]\. Pictur\ din naos, Vorone]
23
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
TEMA ~N TEXTE
1. Citi]i fragmentul de mai jos [i argumenta]i faptul c\ p\n\ ne-am timpinat cu nuorul cel de l\custe, cum
este o descriere. vine o oaste stol. În loc ni s-au luat soarele de desi-
„Numai ce v\dzum despre amiadz\dzi unu nuor mea mu[telor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau
cum s\ r\dic\ deoparte de ceriu, un nuor sau o negu- patru suli]e nu era mai sus, iar\ carile era mai gios,
r\. Ne-am gândit c\ vine o furtun\ cu ploaie, deodat\, de un stat de om [i mai gios zbura de la p\mântu.
24
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
Urlet, întunecare asupra omului sosindu, s\ r\dica „{tefan-vod\ cel Bun, când s-au b\tut cu Hroit
oarece mai sus, iar\ multe zbura al\turea cu omul, ungurul, precum dzicu unii la Ca[en, iar letopis\]ul
f\r\ sial\ de sunet, de ceva. S\ r\dica în sus de la om scrie c\ s-au b\tut la {cheie pe Siretiu, au fost c\dzut
o bucat\ mare de ceia poiad\, [i a[ea mergea pe dea- calul cu {tefan-vod\ în r\zboiu. Iar\ un Purice aprodu
supra p\mântului, ca de doi co]i, p\n\ în trei suli]e în i-au dat calul lui. {i nu pute în grab\ înc\leca {te-
sus, tot într-o desime [i într-un chip. Un stol ]inea un fan-vod\, fiind un om micu. {i au dzis Purice aprodul:
ceas bun [i, dac\ trecea acéla stol, la un ceas [i «Doamne, eu m\ voi face o movili]\, [i vino de te sui
gium\tate, sosiia altul, [i a[ea, stol dup\ stol, cât ]inea pe mine [i încalec\.»
de la aprândzu p\n\ în desar\.” {i s-au suit pe dânsul {tefan-vod\: «S\race Purece,
(Miron Costin, Letopise]ul Þ\rii Moldovei de-oi sc\pa eu [i tu, atunce ]i-i schimba numeli din
de la Aaron Vod\ încoace) Purice `n Movil\.»
2. Preciza]i cine este personajul care face descrierea de {i au dat Dumnedzeu [i au sc\pat amândoi. {i l-au
mai sus, ar\tând consecin]ele imediate în realizarea [i f\cut boier, arma[ mare, pre Purece. {i dintru acel
organiz\rii acesteia (reperul, mi[carea, elementele Pureci aprodul s-au tras neamul Movile[tilor, de au
înconjur\toare etc.). agiunsu de au fost [i domni dintru acel neam. Dar [i
3. Indica]i traiectoria stolului de l\custe, a[a cum reiese aprodzii atunce nu era din oameni pro[ti, cum sunt
din cronic\. acum, ce era tot ficiori de boieri.”
4. Ar\ta]i ce sentiment produce, în textul dat, îmbinarea (Ion Neculce, O sam\ de cuvinte —
legenda a V-a)
imaginilor vizuale cu acelea auditive.
5. Ce efecte crede]i c\ produc repeti]iile din fragmentul 8. Ar\ta]i ce rol are folosirea dialogului în fragmentul
de cronic\? de cronic\ dat. Ar putea s\ apar\ într-un text [tiin-
6. Crede]i c\ textul este al unui istoric obiectiv sau nu? ]ific? Justifica]i-v\ r\spunsul.
Motiva]i-v\ r\spunsul. 9. Realiza]i oral portretul fizic al domnitorului, a[a cum
7. Citi]i fragmentul urm\tor [i explica]i de ce poate fi reiese din textul literar dat.
socotit o legend\ a neamului Movile[tilor.
DUP| TEM|
25
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
26
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
PRIN TEXT
Dic]ionar literar
1. Fragmentul de cronic\ reprodus face parte dintr-o scriere istoric\. G\si]i
Portretul literar const\ în pre-
cel pu]in dou\ argumente pentru faptul c\ portretul realizat de Grigore
zentarea unui personaj dintr-o Ureche reu[e[te s\ transforme persoana descris\ într-un personaj.
oper\ epic\ prin calificare, prin 2. Delimita]i, în fragmentul dat, portretul fizic de portretul moral. De ce
în[iruirea unor tr\s\turi, f\r\ a
crede]i c\ a ales cronicarul succesiunea din text?
le justifica îns\.
Ca mod de expunere, portre- 3. Ar\ta]i ce sugereaz\ folosirea modului indicativ, timpul perfect compus cu
tul este o descriere. form\ invers\, plasat la începutul fragmentului reprodus.
Portretul poate fi: 4. Preciza]i tr\s\tura fizic\ dominant\ a voievodului, a[a cum reiese din cro-
static, atunci când personajul nica lui Grigore Ureche. A influen]at aceasta p\rerile contemporanilor
este descris ca [i când pozeaz\ despre {tefan cel Mare?
pentru un tablou; 5. Lucra]i în grupe de patru elevi. Jum\tate dintre grupe vor g\si în text
dinamic, atunci când perso- tr\s\turile pozitive ale voievodului [i jum\tate, pe cele negative. Face]i apoi
najul este descris ac]ionând, un inventar al acestora.
urm\rindu-i-se comportamen- 6. Adverbul „amintrilea” face trecerea de la tr\s\turile negative la cele pozi-
tul, gesturile, mimica, atitudi-
tive. Cum v\ explica]i c\, printre tr\s\turile pozitive, se num\r\ disimula-
nile care îi dezv\luie caracterul.
În func]ie de aspectele pre- rea, fiindc\ voievodul „lucru s\u îl [tiia a-l acoperi”?
zentate, se poate vorbi despre 7. Motiva]i apari]ia în fragmentul de text a antonimelor negate: „om nu mare
diferite tipuri de portrete ale de statu, nelene[u”.
personajelor: 8. Ar\ta]i ce rol are în textul dat evocarea fiului domnitorului, Bogdan.
fizic, axat pe înf\]i[area lui 9. Ce motiva]ie crede]i c\ are apari]ia numeralelor în finalul fragmentului?
exterioar\; 10. G\si]i o semnifica]ie pentru felul în care se manifest\ natura în anul mor]ii
moral, în care predomin\ lui {tefan cel Mare.
tr\s\turile lui de caracter; 11. Cum apare, în fragmentul dat, rela]ia dintre domnitor [i popor? Ce figur\
mixt, atunci când sunt reda- de stil o eviden]iaz\?
te, în acela[i timp, fizicul [i ca-
12. De ce ]ine cronicarul s\ fac\ o diferen]\ între domnul {tefan [i omul {tefan?
racterul s\u.
În cazul unui portret fizic, se
13. Care este criteriul sanctific\rii domnitorului, ajuns dup\ moarte „sveti
pot urm\ri: {tefan vod\”?
unghiul din care se reali- 14. Ipostaza eroic\ este ultima amintit\ în acest portret realizat de cronicar.
zeaz\ portretul (de sus, de jos, Urm\ri]i gradarea ascendent\ a însu[irilor domnitorului, stabilind ordinea
din fa]\, din spate, din profil); apari]iei în textul cronicii a acestora.
integralitatea imaginii (în 15. G\si]i o motiva]ie pentru idealizarea portretului voievodului, folosindu-v\
picioare, bust, cap, gros-plan, [i de urm\toarele justific\ri:
adic\ prezentarea unui detaliu imaginea creat\ domnitorului în legendele populare;
fizic). respectarea regulilor de la curte, care nu permiteau folosirea direct\ a
unor termeni ce ar fi afectat imaginea suveranului.
Atenuarea contrastelor, armonia, DESPRE TEXT
constituie o metod\ a cronicarului. 1. Redacta]i o compunere, de cel mult o pagin\, în care s\ prezenta]i portre-
{tefan nu este „mic” de statur\, ci
tul lui {tefan cel Mare.
„nu este mare”; nu se întâmpl\ s\ fie
„învins”, ci s\ „nu biruie”; nu este 2. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Alc\tui]i un referat în care s\ compa-
învins el, ci „biruie al]ii” etc. Toate ra]i imaginea lui {tefan cel Mare din culegerea de povestiri O sam\ de
aceste construc]ii par s\ fie cerute cuvinte, plasat\ de Ion Neculce la începutul cronicii sale, cu imaginea reali-
de sensul general al figurii care zat\ de Grigore Ureche.
implic\ grandiosul, monumentalul. 3. Proiect. Vede]i piesa Apus de soare de Barbu {tef\nescu-Delavrancea [i
(Silviu Angelescu, organiza]i apoi o discu]ie despre conven]ia literar\ a idealiz\rii, care poate
Portretul literar)
transforma o persoan\ real\ într-un personaj.
27
STUDIU DE CAZ
Portretul voievodal
~nceputurile picturii religioase române[ti
Între secolele al X-lea [i al XII-lea, preocup\rile artis- care se afirm\, l\ca[urile de cult ridicate [i împodobite
tice din spa]iul carpato-dun\rean au vizat mai ales dome- cu art\ fiind o dovad\ concret\ a puterii feudale. Dom-
niul religios, fiind vorba de icoane, de picturi murale nitorii, dar [i boierii au ridicat biserici a c\ror pictur\
amintite în documentele timpului, neconservate îns\. continu\ s\ fie influen]at\ de cea bizantin\. Arta rea-
Rela]iile cu Bizan]ul au influen]at materialul iconic al liz\rii portretelor în pictura mural\, costumele, coafurile,
cultului ortodox, completat de me[teri locali care practi- coloritul bogat, toate sunt o expresie a tradi]iilor artisti-
cau o art\ naiv\ nesupus\ canoanelor vremii. ce orientale, a[a cum o dovedesc picturile bisericii dom-
Începând din secolul al XIII-lea, pictura bisericeasc\ ne[ti de la Curtea de Arge[.
devine o modalitate de expresie a spiritului medieval
28
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
TEMA ~N TEXTE
DUP| TEM|
1. Alc\tui]i un referat cu tema Portretul lui {tefan cel
Mare, de la text la imagine, în care s\ prezenta]i
imaginea voievodului în textul lui Grigore Ureche [i
în tablourile votive reproduse în aceast\ lec]ie.
2. Proiect. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi [i rea-
liza]i postere în care s\ reproduce]i tablouri votive
din bisericile române[ti din Evul Mediu. Eviden]ia]i,
{tefan cel Mare.
Imagine votiv\
într-un text, de cel mult dou\ pagini, inclus pe poster,
din evangheliarul caracteristicile acestora. Prezenta]i proiectele voas-
de la Humor tre în evaluarea de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
29
COMUNICARE
EXERCI}II
1. Redacta]i o compunere în care s\ descrie]i într-un 3. C\uta]i într-o carte de istorie [i în Fra]ii Jderi de
limbaj obi[nuit un costum de epoc\. Transforma]i-o Mihail Sadoveanu un portret al lui {tefan cel Mare.
apoi într-o descriere literar\. Redacta]i o compunere, de cel mult dou\ pagini, în
2. Lucra]i în grup de patru elevi. Realiza]i un poster, care s\ compara]i aceste descrieri.
eventual ilustrat, pentru o reclam\ la una dintre **4. Redacta]i o descriere în care s\ prezenta]i un mo-
m\n\stirile din nordul Moldovei. nument istoric elevilor de opt ani.
**5. Descrie]i o biseric\, folosind termeni religio[i.
30
SUT NUI T DA TIE U
A 1D E C A Z
DESPRE TEM|
Anastasie Crimca, Miniatur\
Cronicarii munteni
Cine au fost cronicarii munteni
Suirea pe tron, în 1688, a lui Constantin Brâncoveanu
Sub denumirea generic\ de cronicari munteni a a însemnat [i o modificare de atitudine fa]\ de cronicile
r\mas în cultura român\ un grup de c\rturari din Þara anonime. Cele dou\ letopise]e fuseser\ continuate, dar
Româneasc\, unii anonimi, autori de cronografe sau de noul domnitor le dezaprob\, nu pentru atitudinea lor
letopise]e în secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea. partizan\, ci pentru simpatia pe care o avea pentru o alt\
Cronologic, ace[tia au scris mai târziu fa]\ de cronicarii fac]iune1, care îl avea în frunte pe stolnicul Constantin
moldoveni. De[i la cur]ile domne[ti muntene ale lui Cantacuzino. Domnitorul încredin]eaz\ scrierea cronicii
Matei Basarab, Radu cel Mare sau Neagoe Basarab a sale oficiale lui Radu Greceanu, înv\]at recunoscut în
existat o înfloritoare via]\ cultural\, un letopise] siste- epoc\, unul dintre traduc\torii Bibliei de la Bucure[ti.
matic [i complet al ]\rii nu s-a p\strat. Aceast\ cronic\ se ocup\ doar de epoca Brâncoveanu,
Cronicile muntene[ti înfloresc în a doua jum\tate a oprindu-se cu pu]in înaintea tragicii mor]i a acestuia.
secolului al XVII-lea, dou\ lucr\ri fiind mai cunoscute: Domnia lui Constantin Brâncoveanu este prezentat\
Letopise]ul cantacuzinesc, oper\ a unui partizan al [i într-o alt\ cronic\ anonim\, atribuit\ lui Radu
familiei Cantacuzinilor, care prelucreaz\ în prima parte, Popescu, un text care exprim\ opinia autorului bazat\ pe
pân\ la domnia lui Matei Basarab (1654), o serie de sur- m\rturii ale contemporanilor [i pe observa]ii proprii.
se mai vechi, apoi î[i exprim\ opinia personal\ despre Acest letopise] anonim se opre[te la anul 1717.
evenimentele istorice, fiind, în mod evident, subiectiv În timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, marele
(are numai cuvinte de laud\ fa]\ de Cantacuzini, con- vornic Radu Popescu este desemnat s\ scrie cronica
damnându-i excesiv pe adversarii lor); oficial\. S-au p\strat dou\ letopise]e semnate de acesta,
Cronicile B\lenilor, oper\ anonim\, ap\rut\ ca o unul care continu\ o cronic\ moldoveneasc\ [i altul în
replic\ la scrierea favorabil\ Cantacuzinilor [i la fel de care doar partea de la 1699 pân\ la 1729 îi apar]ine cu
polarizat\ ideologic [i de agresiv\ în limbaj. siguran]\, partea de început fiind o compila]ie dup\
Ambele cronici debuteaz\ cu întemeierea Þ\rii cronicile anterioare.
Române[ti, plasat\ în 1290, [i se termin\ cu referiri la Istoria Þ\rii Rumâne[ti a stolnicului Constantin
anul 1688, când, pentru o scurt\ perioad\, cele dou\ fa- Cantacuzino este o oper\ cu adev\rat [tiin]ific\, desprin-
milii rivale s-au împ\cat. Aceste cronici anonime au fost s\ complet de tonul partizan al cronicilor muntene[ti.
continuate — prima, pân\ la 1690 [i a doua, pân\ la 1699. 1
facþiune, s.f.: grup de persoane unite prin interese politice; partidã.
31
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
Cronicile muntene[ti sunt diferite de cele moldove- fiecare de la început, ca [i când nu ar fi avut predecesori,
ne[ti, fiind mai pu]in documentate [i mai pu]in obiective. toate cronicile începând cu desc\lecatul lui Negru-Vod\,
Autorii lor nu au forma]ia intelectual\ a moldovenilor. În plasat la 1290.
plus, cronicarii munteni reprezint\ fac]iuni politice boie- O alt\ caracteristic\ este faptul c\ unele cronici au
re[ti în lupta pentru putere. E vorba de lupta dintre par- r\mas anonime sau se pot atribui cu dificultate unor
tida Cantacuzinilor [i aceea a B\lenilor, declan[at\ în cel autori. F\r\ a fi lipsite de valoare documentar\ [i de im-
de-al [aptelea deceniu al secolului al XVII-lea (Ion Rota- boldul reconstituirii trecutului, cronicile muntene[ti au
ru, Literatura român\ veche). Cronicarii moldoveni au mai degrab\ un caracter formal, legitimând îndrept\]irea
dat sinteze ale surselor anterioare lor, scriind despre ce partidei boiere[ti pe care o reprezint\ la conducerea ]\rii.
s-a întâmplat în continuare. În schimb, muntenii o iau Caracterul evident polemic le d\, îns\, valoare literar\.
TEMA ~N TEXTE
1. Fragmentul de mai jos este un rezumat al luptei de la 4. Replica de mai jos este adresat\ arma[ului, domnito-
C\lug\reni. Face]i o statistic\ a verbelor [i a numelor rul vorbindu-i cu aparent plictis. Argumenta]i faptul c\
proprii, ar\tând ce efect au în text. textul con]ine indici ai falsei polite]i [i ai cinismului.
„{i la C\lug\reni s-au întâlnit cu vizirul [i, dând „Arma[, ia p\ dumnealor de-i du în pu[c\rie, unde
r\zboi viteje[te, p\ Sinan-pa[a înc\ l-au oborât2 dup\ [-au g\tit, c\ noi avem alt\ treab\, s\ bem ast\zi”
cal în gârl\, [i un spahiu l-au scos a[a oc\rât3. C\ (Anonimul brâncovenesc).
Mihai-vod\ ca un fulger umbla pen oaste, t\ind [i 5. Citatul urm\tor se refer\ la un adversar al Cantacuzi-
oborând jos, [i cu mâna lui, p\ Caraiman-pa[a l-au nilor, c\ruia i se repro[eaz\ originea modest\. Iden-
t\iat. V\zând vizirul acestea, s-au întorsu la locul unde tifica]i elementele de pamflet din acest fragment.
era t\b\rât4, iar Hassan-pa[a cu Mihnea-vod\ venea „Iar Radu arma[ul era de mo[ie rumân5. {i tat\-s\u
pen p\dure s\ loveasc\ oastea lui Mihai-vod\ pe era gr\dinariu de verze la Ploie[ti. Pentru aceea
denapoi; c\rora prinzându-le de veste s-au pornit numele s\u s-au poreclit de i-au zis V\rzariul. O rea
însu[i cu sabiia în mân\; [i vitejii lui dup\ dânsul au s\mân]\ au fost, c\ nu s-au f\cut varz\ bun\, ci de mic
intrat ca lupii în oi, [i când de când era s\ ajung\ p\ au r\s\rit fiiul dracului” (Letopise]ul cantacuzinesc).
Hassan-pa[a s\-l taie cu mâna lui” (Cronica B\lenilor). 6. G\si]i m\rcile oralit\]ii în textele de la exerci]iile 3,
2. Compara]i fragmentul extras din Cronica B\lenilor 4 [i 5.
cu balada Pa[a Hassan a lui George Co[buc [i cu
relatarea aceluia[i episod în Românii supt Mihai-Vo- Dic]ionar literar
ievod Viteazul de Nicolae B\lcescu. Realiza]i un
poster în care s\ prezenta]i asem\n\rile [i deosebi- Pamfletul este o specie literar\ având caracter satiric
rile dintre cele trei texte. [i fiind generat\ de un interes ocazional, care, de obicei,
3. Replica de mai jos, a lui Constantin Brâncoveanu, se pierde cu timpul. Scriind în versuri sau în proz\,
autorul de pamflet înfiereaz\ tr\s\turi ale unei persoane,
este rostit\ înaintea întemni]\rii lui Staico, mustrat
aspecte negative ale vie]ii sociale [i politice etc. Ast\zi
cu pref\cut\ blânde]e, fiindc\ îl prinsese complotând exist\ un tip de pamflet practicat în pres\.
împotriva sa. Identifica]i cuvintele [i figura de stil
prin care se realizeaz\ disimularea sup\r\rii în text.
„N-a[ fi gândit, Staico, s\ v\z una ca aceasta, z\u,
2
n-a[ fi gândit în viea]a mea. Acela ce într-atâta vreme, oborât, adj. (înv.): doborât.
3
printr-atâtea locuri [i cu atâtea fealiuri di umblete oc\rât, adj. (înv.): umilit.
4
ast\zi s\ te v\z a[a denaintea mea într-acest chip, z\u, a t\b\rî, vb. (înv.): a pune tab\r\.
5
n-a[ fi gândit” (Anonimul brâncovenesc). rumân, s.m. (arh.): ]\ran [erb.
32
STUDIU DE CAZ
Curente culturale
SPRE TEM|
1. Lucra]i în perechi. Indica]i trei calit\]i ale omului
care trebuie respectate în orice situa]ie. Forma]i din
dou\ perechi o grup\. Re]ine]i dintre calit\]ile indi-
cate doar dou\ [i prezenta]i-le în fa]a clasei.
2. Indica]i „[tiin]ele umaniste” pe care le studia]i.
DESPRE TEM|
Leonardo da Vinci,
Umanismul european
Din Italia, umanismul s-a r\spândit în restul Europei armonioas\, care îmbin\ calit\]i fizice [i intelectuale,
occidentale [i apoi, tot mai spre est, în primul rând în cunoa[te limbile clasice [i filosofia, muzica [i literatura.
]\rile catolice a c\ror limb\ de cultur\ era latina. Repre- Curentul umanist se caracterizeaz\ prin: importan-
zentan]ii cei mai importan]i sunt: Michelangelo Buona- ]a acordat\ omului ca fiin]\ împlinit\ în aceast\ lume prin
rotti, Leonardo da Vinci, Pico della Mirandola, Giovanni nelimitatele sale puteri spirituale alegerea drept model
Boccaccio, Niccolo Machiavelli (în Italia), François Ra- a anticilor dezvoltarea [tiin]elor [i a artelor.
belais, Michel de Montaigne (în Fran]a), Francis Bacon, Umani[tii renascenti[ti vor impune noi valori [i idea-
Thomas Morus (în Anglia), Erasmus din Rotterdam (în luri, precum libertatea [i demnitatea fiin]ei umane, în-
Þ\rile de Jos). William Shakespeare [i Miguel de Cervan- crederea [i ra]iunea, convingerea c\ omul este perfec-
tes încheie seria marilor reprezentan]i ai umanismului. tibil, armonia dintre om [i natur\, care este aleas\ ca
Idealul uman este omul universal, personalitate model în art\.
Umanismul românesc
În ]\rile române, umanismul [i Rena[terea s-au afir- la un moment dat, [i de formele de manifestare (afirmarea
mat mai târziu, în secolele al XVI-lea [i al XVII-lea, având originii latine a limbii române [i a romanit\]ii poporului
particularit\]i care ]in de limba de cultur\, slavona pân\ român, recunoa[terea prestigiului Antichit\]ii, valoarea
33
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
literar\ a scrierilor istorice sau didactice, dar [i caracte- Cantacuzino, fratele stolnicului. Este autorul Istoriei
rul antiotoman al cronicilor). Cel mai bine reprezentat a Þ\rii Rumâne[ti, înso]ite de prima hart\ a ]\rii, publicat\
fost umanismul istoric, par]ial [i cel filologic. la Padova, în 1700. Istoria lui, r\mas\ neterminat\, înce-
Primul umanist român a fost Nicolaus Olahus. Lucra- pe cu dacii [i se încheie cu invaziile barbare.
rea sa fundamental\, Hungaria (1536), scris\ în limba Cel mai mare umanist român a fost Dimitrie Cante-
latin\, nu a intrat în circuitul culturii române. mir (1674-1723), personalitate multilateral\, cea mai lu-
O particularitate a Rena[terii române[ti o constituie minat\ minte a veacului al XVIII-lea. Umanist deplin, cu
faptul c\ voievozii folosesc nu numai for]a armat\, ci [i preocup\ri în filosofie, istorie, literatur\, muzic\, mate-
cultura pentru a st\vili expansiunea otoman\. {tefan cel matic\, geografie, format la Academia Patriarhiei Orto-
Mare este un astfel de domnitor, al c\rui ideal era foarte doxe din Constantinopol, el [i-a însu[it o cultur\ vast\,
apropiat de cel al unui principe occidental, el fiind [i ini- prin care [i-a dep\[it cu mult contemporanii. Cunosc\tor
]iatorul primelor scrieri despre istorie. al numeroase limbi, Dimitrie Cantemir [i-a scris opera în
Un alt voievod renascentist a fost Neagoe Basarab, român\ (Istoria ieroglific\, Hronicul vechimei a roma-
domnitor al Þ\rii Române[ti, ctitor al bisericii domne[ti no-moldo-vlahilor), în latin\ (Descriptio Moldaviae, ela-
de la Curtea de Arge[. Este autor al unei scrieri elabo- borat\ la cererea Academiei din Berlin, al c\rei membru
rate între 1512 [i 1521, Înv\]\turile lui Neagoe Basarab a fost, Istoria Imperiului Otoman), în greac\ (p\r]i din
c\tre fiul s\u Theodosie, o capodoper\ româneasc\ a Divanul sau gâlceava în]eleptului cu lumea).
umanismului, scris\ ini]ial în slavon\. Este o oper\ cu un Dimitrie Cantemir este [i autorul unei capodopere
caracter didactic, înrudit\ cu Principele de Niccolo literare, Istoria ieroglific\, roman alegoric, în care ani-
Machiavelli, contemporanul s\u. male [i p\s\ri devin simboluri care întruchipeaz\ rivali-
Rena[terea româneasc\ are un moment de vârf prin tatea Cantemire[tilor cu Brâncovenii. Cartea sa de c\p\-
apari]ia operelor cronicarilor moldoveni. ~n Þara Româ- tâi r\mâne Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor,
neasc\, stolnicul Constantin Cantacuzino (c. 1640-1716) lucrare fundamental\ a culturii române, de o erudi]ie
a fost un mare savant umanist, format la Constantinopol ie[it\ din comun (lista bibliografic\ cuprinde 150 de au-
[i la Padova. De]in\tor al unei copii a Letopise]ului lui tori, o cifr\ enorm\ pentru acea vreme). Dimitrie Can-
Grigore Ureche, a patronat traducerea [i editarea Bibliei temir afirm\ originea roman\ [i comun\ a românilor,
de la Bucure[ti (1688), prima traducere integral\ în exagerând puritatea acesteia, cu scopul afirm\rii unei
limba român\, realizat\ în timpul domniei lui {erban obâr[ii nobile a neamului nostru.
TEMA ~N TEXTE
1. Identifica]i un motiv literar de circula]ie universal\: 4. Identifica]i ideea umanist\ exprimat\ mai jos:
„Acum, trupule [i sufletul mieu, toat\ slava lumii „[Traian] au fost s\ditorul, [i p\rintele mo[ilor [i
ace[tiia o am l\sat [i m\re]ele [i trufiia noastr\ o am str\mo[ilor no[tri Românilor în Dachia. Ce precum
p\r\sit [i s\ r\sipir\ de la noi ca un fum, când îl el cu mâna lui, ca pre un sad ales într-o livad\, i-au
love[te un vânt mare [i cu ploae répede.” împlântat [i i-au s\dit: a[é necl\ti]i, [i în véci nemu-
(Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Thedosie) ta]i i-au l\sat: carii [i pân\ ast\zi Lumea îi vede [i-i cu-
2. Compara]i textul lui Neagoe Basarab de la exerci]iul noa[te tot acel vechiu neam românesc a fi în Mol-
1 cu expresia pe care o ia motivul identificat în poe- dova [i Þara toat\ Munteneasc\, [i Ardealul tot acel
mul Via]a lumii de Miron Costin: vechiu [i a mai marilor s\i nume de Români ]iind.”
„Fum [i umbr\ sunt toate, visuri [i p\rere.” (Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor)
3. Eviden]ia]i caracterul umanist al aprecierii de mai jos: 5. Cultura umanist\ sau disciplinele umaniste au un rol
„Mintea treaz\ iaste priiaten mai bun [i mai cinstit fundamental atât în formarea culturii generale, cât [i
împ\ra]ilor [i domnilor decât toat\ avu]iia [i bog\]ia în conturarea personalit\]ii. Organiza]i o dezbatere
lor cea mult\. Un b\rbat în]elept mul]ime de oameni în care s\ pune]i în discu]ie urm\toarea mo]iune:
st\pâne[te [...].” Disciplinele umaniste [i-au pierdut importan]a în
(Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Thedosie) epoca actual\?
34
STUDIU DE CAZ
Curente culturale
SPRE TEM|
1. G\si]i cât mai mul]i termeni din familia lexical\ a
cuvântului lumin\.
2. Din punct de vedere cultural [i pedagogic, ce anume
asocia]i ideii de lumin\?
3. Da]i o defini]ie termenului enciclopedie.
Iluminismul
Secolul „luminilor” `n Europa
Iluminismul sau „epoca luminilor” este o mi[care ide- Pe lâng\ teoria dreptului natural (oamenii se nasc
ologic\ [i cultural\ caracteristic\ secolului al XVIII-lea egali), Jean-Jacques Rousseau elaboreaz\ [i teoria con-
european, având consecin]e pe plan politic, istoric [i tractului social, dup\ care oamenii tr\iesc pe baza unei
artistic. A ap\rut pe fondul crizei feudalismului [i al dez- în]elegeri cu monarhul luminat.
volt\rii burgheziei, care devenea o for]\ tot mai dinamic\ Ap\rut în Fran]a [i în Anglia, Iluminismul se r\spân-
din punct de vedere economic, revendicându-[i puternic de[te în restul Europei în manifest\ri mai reduse ca am-
drepturile politice [i social-economice. A[adar, Iluminis- ploare, dominate îns\ de un spirit reformist [i protestatar.
mul a avut un caracter antifeudal [i antidogmatic, a Din punct de vedere cultural, Iluminismul a dus la
exprimat încrederea în progres, f\când elogiul ra]iunii [i formarea unui nou spirit filosofic, la o bogat\ literatur\,
al [tiin]ei, propunând emanciparea omului prin cultur\. situat\ în continuarea esteticii clasice din secolul anteri-
N\zuin]a general\ era de a pune cultura în slujba oame- or, la dezvoltarea eticii [i a pedagogiei, ca [i a [tiin]ei. Un
nilor prin „luminarea” poporului. Specifice epocii au fost: produs tipic al Iluminismului este Enciclopedia, redac-
cultul vie]ii intelectuale, al ra]iunii, al [tiin]ei, al umanis- tat\ între 1751 [i 1772, în Fran]a, de un colectiv sub con-
mului, elogiul adus toleran]ei [i muncii libere. ducerea lui Diderot.
Originea Iluminismului poate fi plasat\ în Rena[tere, Reprezentan]ii de seam\ ai curentului — scriitori [i
dar aduce în plus dorin]a de întemeiere a unei noi ordini filosofi precum Voltaire, Montesquieu, Jean-Jacques
sociale [i spirituale, c\utarea societ\]ii ideale. Ilumini[tii Rousseau, Diderot, d’Alambert, Helvetius, Beaumarchais,
au elaborat conceptul de cet\]ean al lumii, a[a cum uma- D’Holbach, La Mettrie (în Fran]a), Kant, Lessing,
ni[tii se considerau reuni]i într-o republic\ a literelor, Herder, Schiller, Goethe (în Germania), Locke [i Hume
aflat\ dincolo de grani]e. Reprezentan]ii mi[c\rii ofer\ (în Anglia), Goldoni (în Italia) — fac din Iluminism una
oamenilor cuno[tin]e despre ei în[i[i [i despre univers, dintre cele mai ample mi[c\ri culturale [i spirituale din
despre drepturile [i datoriile pe care le au în societate, istoria omenirii.
cu scopul de a realiza o orânduire social\ ra]ional\.
35
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
Mi[carea urm\rea emanciparea social\, na]ional\ [i cul- române moderne. Ioan Budai-Deleanu redacteaz\,
tural\ a românilor din Imperiul Habsburgic pe cale lega- exclusiv în latin\, o lucrare de o erudi]ie impresionant\,
l\. În 1791, reprezentan]ii {colii Ardelene redacteaz\ un De originibus populorum Transilvaniae (neterminat\ [i
memoriu adresat împ\ratului Leopold al II-lea, Supplex nepublicat\), neacceptând p\rerea potrivit c\reia dacii
libellus valachorum Transilvaniae, cerând drepturi egale ar fi fost extermina]i de romani.
pentru românii din Transilvania, cerere respins\ de diet\.
Samuil Micu, Gheorghe {incai, Petru Maior, Ioan
Lucr\rile filologice ale {colii Ardelene
Budai-Deleanu, reprezentan]i ai curentului iluminist, ci- Lucr\rile filologice ale reprezentan]ilor {colii Arde-
teau [i scriau latine[te. Activitatea lor a cunoscut dou\ lene au avut un rol important în adoptarea alfabetului
direc]ii: una practic\, militant\, de culturalizare a popo- latin, în impunerea normelor limbii literare [i în fixarea
rului prin înfiin]area de [coli rurale [i tip\rirea de ma- unor norme ortografice, dovedind în primul rând origi-
nuale, bro[uri de popularizare, calendare, catehisme nea latin\ a limbii române.
etc., [i alta [tiin]ific\, erudit\, nu mai pu]in militant\, Lucrarea lui Samuil Micu [i al lui Gheorghe {incai,
care a avut ca urmare întemeierea istoriei [i a filologiei Elementa linguae daco-romanae sive valahicae (1780, în
ca [tiin]e. Cu operele lor istorice [i lingvistice, reprezen- limba latin\), este considerat\ prima gramatic\ tip\rit\ a
tan]ii {colii Ardelene îi continu\ pe cronicari. limbii române [i întâia lucrare cu adev\rat [tiin]ific\ des-
pre limba noastr\. Samuil Micu semneaz\ [i prima carte
Lucr\rile istorice ale reprezentan]ilor în limba român\ tip\rit\ cu litere latine, Carte de roga-
{colii Ardelene cioni pentru evlavia omului chrestin, Viena (1779). Petru
Operele istorice ale reprezentan]ilor {colii Ardelene Maior scrie Diserta]ie pentru începutul limbei româ-
dovedesc o concep]ie clar\ asupra scopului pentru care ne[ti (1812), prima lucrare filologic\ în care se afirm\ c\
scriau, cu un acut spirit militant, ce îl dubleaz\ pe cel limba român\ î[i are originea în latina vulgar\.
[tiin]ific, [i anume argumentarea romanit\]ii poporului Lexiconul de la Buda, ini]iat de Samuil Micu în 1805,
[i a continuit\]ii lui. Astfel, Samuil Micu scrie Istoria [i este primul dic]ionar etimologic al limbii române, la care
lucrurile [i întâmpl\rile românilor (nepublicat\), o prim\ au colaborat [i ceilal]i înv\]a]i ai mi[c\rii iluministe.
încercare de a cuprinde toat\ istoria poporului român. Ioan Budai-Deleanu scrie Fundamenta gramaticae
Gheorghe {incai redacteaz\ Hronica românilor [i a mai linguae romanicae (1812), redactat\ în latin\ [i prelu-
multor neamuri...(1808), o istorie foarte documentat\, dar crat\ apoi în române[te: Temeiurile gramaticii româ-
care nu are construc]ie [i nici expresie literar\ (George ne[ti. Autorul a intuit originea indoeuropean\ a limbii
C\linescu, Istoria literaturii române de la origini pân\ în noastre, discutând unele etimologii [i ocupându-se
prezent). Petru Maior, cu Istoria pentru începutul româ- sumar de fondul autohton. Este singurul înv\]at al {colii
nilor în Dachia (1812), marcheaz\ debutul istoriografiei Ardelene care admite, indirect, existen]a în limba
român\ a cuvintelor de alt\ origine decât cea latin\.
Exager\ri [i purism
Prin toate aceste opere de erudi]ie, de vast\ docu-
mentare, reprezentan]ii {colii Ardelene au urm\rit nu
numai un scop [tiin]ific, ci [i ]eluri social-politice. Astfel,
au exagerat, afirmând originea pur latin\ a limbii,
cerând eliminarea cuvintelor de alte origini [i propu-
nând o ortografie etimologic\. Acela[i lucru se poate
constata [i în privin]a originii poporului nostru, conside-
rat urma[ direct al romanilor, f\r\ amestecul altor etnii.
Exager\rile se explic\ îns\ prin caracterul polemic al
scrierilor lor, care urm\reau trezirea con[tiin]ei na]io-
Paolo Veronese, nale. Aceast\ tendin]\ a fost continuat\ în a doua jum\-
Frumoasa Nani tate a secolului al XIX-lea de un a[a-numit curent latinist.
36
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
TEMA ~N TEXTE
1. G\si]i ideile iluministe din urm\torul fragment, Nicolae Iorga nu ]ine seama de specificul epocii
având în vedere [i aprecierea critic\ citat\: reprezentan]ii {colii Ardelene au inten]ionat s\ se
„Acum au sosit acel timp bine primit ca românii, impun\ în circuitul [tiin]ific european, nu s\ scrie
smulgându-se din grosul întuneric al urâtei ne[tiin]e, literatur\ ilumini[tii români nu aveau talent literar
s\ se de[tepte a-[i l\muri limba sa cea român\ [i, lu- literatura român\ nu avea tradi]ie, iar limba literar\
crând cu bunul s\u talent, s\ se procopseasc\ [instru- nu era format\.
iasc\, n.n.] întru [tiin]e, din care se na[te întregirea 3. Citi]i cu aten]ie fragmentul urm\tor:
na]iei [i tot felul de fapte bune.” „Binele l-au înv\]at oamenii întâi unii de la al]ii,
(Petru Maior, Diserta]ie pentru începutul limbei române[ti) neamurile mai pre urm\ unul de la altul, precum
Este aici un crez luminist autentic, întemeiat pe vedem în istorii: c\ elinii prin c\l\torii la Eghipet au
[tiin]\, o încredere ne]\rmurit\ în ra]iune [i în capaci- tras de acolo lumin\rile [tiin]ilor, multe din me[-
t\]ile creatoare ale poporului român. te[uguri, [i romanilor, str\mo[ilor no[tri, înmul]ite
(Pompiliu Teodor, în Istoria literaturii române, II) le-au comunicat. Iar ace[tia în toat\ Evropa cea lumi-
2. Exprima]i-v\ p\rerea despre cele afirmate de Nicolae nat\ le-au rev\rsat, [i aceasta, din zi în zi sporindu-le,
Iorga, ]inând cont [i de urm\toarele sugestii: însutit roditoare le-au f\cut.”
Literatura lor este o literatur\ de idei [i de lupt\; (Dinicu Golescu,
curentul lor este închis între cei patru pere]i ai unei Însemnare a c\l\toriei mele)
biblioteci. Î]i pare r\u c\ suflete a[a de mari nu s-au Identifica]i concep]ia despre progres a autorului.
l\sat libere pe drumurile cele mari ale literaturii. Indica]i fragmentul unde este exprimat\ ideea lati-
(Nicolae Iorga, Istoria literaturii române[ti. nit\]ii românilor.
Introducere sintetic\)
DUP| TEM|
1. Un scop polemic, cât de nobil ar fi el, justific\ neade- motor de c\utare pe Internet. C\uta]i pe Google chiar
v\rul în [tiin]\? Argumenta]i. termenul enciclopedie.
2. Ce crede]i c\ mai este valabil ast\zi din ideologia ilu- 4. În perspectiva integr\rii europene a României, putem
minist\? Gândi]i-v\ la politic\, filosofie, etic\ [i mai afirma c\ aceasta va putea des\vâr[i proiectul ilumi-
ales la [coal\ [i la pedagogie. nist al secolului al XVIII-lea? Organiza]i o dezbatere
3. Cea mai modern\ enciclopedie este un adev\rat pe aceast\ tem\.
37
U N I T A T E A 1
Literatura iluminist\
SPRE TEXT
1. Numi]i formele de organizare statal\ pe care le cunoa[te]i.
2. Pe care dintre ele o considera]i mai bun\ [i de ce?
38
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
39
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
TEXT {I CONTEXT
Þiganiada a cunoscut dou\ variante. Prima, terminat\ în 1800, a fost publi-
cat\ abia în 1875-1877 într-o revist\ ie[ean\, f\r\ niciun ecou îns\ în epoc\. A
doua, datând din 1812, a v\zut lumina tiparului abia în 1925.
Textul este precedat de un Prolog (semnat Leonachi Dianeu, anagram\ a
numelui autorului) [i de o Epistol\ închin\toare c\tre Mitru Perea, vestit cân-
t\re] (aici e vorba de Petru Maior, c\ruia Ioan Budai-Deleanu îi scria cu scopul
de a-[i explica inten]iile). Autorul declar\ c\ a dorit „a introduce un gust nou
de poesie româneasc\” [i c\ Þiganiada este „o alegorie în multe locuri, unde
prin ]igani s\ în]\leg [-al]ii carii tocma a[a au f\cut [i fac, ca [i ]iganii oarecând.
Cel în]\lept va în]\lege!”
Ac]iunea este plasat\ în Þara Româneasc\, în timpul domniei lui Vlad
Þepe[, care se preg\te[te de r\zboi cu turcii. Acesta este fundalul eroic al
epopeii bogate în întâmpl\ri, la care particip\ numeroase personaje.
Nicolae Grigorescu, Cap de ]iganc\ Domnitorul hot\r\[te eliberarea ]iganilor, propunându-[i s\ fac\ din ei solda]i
disciplina]i. Pentru a se opune planurilor lui Þepe[, voievod cre[tin, Satana
intervine de partea turcilor. Întâmpl\rile de natur\ fictiv-istoric\ au loc pe de
Dic]ionar literar o parte într-un cadru geografic delimitat, dar pe de alt\ parte [i într-un cosmos
Epopeea este o specie a ge- de dimensiuni mitologice (Lucian Blaga, Gândirea româneasc\ în Transilva-
nului epic în versuri, de mari nia în secolul al XVIII-lea), planul comic [i satiric fiind reprezentat de menta-
dimensiuni, în care se nareaz\ litatea [i de obiceiurile ]iganilor pu[i în situa]ii incompatibile cu statutul lor
fapte eroice din via]a unui (eroismul devine la[itate, interven]ia zeilor este înlocuit\ de miraculosul popu-
popor petrecute în împrejur\ri lar, totul, într-un limbaj colocvial [i familiar).
miraculoase. Epopeea apare în Prin intermediul ]iganilor, Ioan Budai-Deleanu î[i transmite mesajul ilumi-
Antichitate, marcând geneza
nist, punând pe seama lor defecte ale societ\]ii vremii. În Þiganiada, nu atât
unui neam (Mahabharata [i
Ramayana, în cazul indienilor,
întâmpl\rile intereseaz\, cât viziunea sa satiric caricatural\, enorma jovialitate,
Eneida de Vergiliu), dispari]ia verva parodistic\, formidabila ironie (Al. Piru, Istoria literaturii române, vol.
(Iliada lui Homer) sau momen- II). Un plus de originalitate dau epopeii numeroasele note de subsol, un text
te decisive din via]a popoarelor. paralel cu textul propriu-zis, în care autorul d\ cuvântul unor a[a-zi[i comen-
Caracteristic\ este interven]ia tatori cu rolul de a explica, de a comenta [i de a sublinia ideile sau faptele per-
zeilor, care îi ajut\ pe unii dintre sonajelor. În fragmentul reprodus, comentatorii sunt M.P. (Mitru Perea) [i
eroi [i se opun altora. Epopeea Erudi]ian.
revine în aten]ie în Evul Mediu Cânturile al X-lea [i al XI-lea prezint\ dezbaterile ]iganilor legate de proble-
[i în Rena[tere, cu prelungiri ma întemeierii unui stat propriu [i de alegerea formei de guvern\mânt. Este
pân\ în Iluminism, dar dispare
un prilej pentru Ioan Budai-Deleanu de a-[i exprima ideile iluministe privind
în epoca modern\, puternic
concurat\ de roman. Este com-
dreptul natural [i contractul social.
pus\ din cânturi, având o com-
pozi]ie de obicei u[or de obser- PRIN TEXT
vat, ac]iunea desf\[urându-se pe
dou\ planuri: unul real [i altul 1. Lucra]i în perechi. Urm\ri]i ideile expuse de Janal\u, respectiv de narator, [i
fantastic. Pe lâng\ epopeile
de comentatori. Apoi compara]i-le, ar\tând punctele comune [i diferen]ele.
eroice, istorice, filosofice, înc\
din Antichitate s-a scris epopee
2. Citi]i într-un dic]ionar explicativ defini]iile cuvintelor monarhie [i republi-
eroi-comic\, o parodie a celei c\, apoi observa]i în ce m\sur\ acestea sunt clarificate în text de orator, de
eroice. Din aceast\ categorie narator [i de comentatori.
face parte [i Þiganiada. 3. Identifica]i pasajele în care apar ideile de libertate, de egalitate [i observa]i
cum sunt ilustrate acestea.
40
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
DUP| TEXT
Emil Volkers, Popas
1. Crede]i c\ forma de guvern\mânt a unui stat se poate alege prin nego-
ciere? Argumenta]i-v\ p\rerea.
Dic]ionar 2. Textul reprodus `n manual din Þiganiada contureaz\ o societate utopic\
Utopia este o concep]ie poli- atât pentru epoca lui Vlad Þepe[, cât [i pentru cea a autorului [i, `n cele din
tic\ sau social\ generoas\, pro- urm\, chiar pentru a noastr\. Citi]i defini]ia utopiei [i verifica]i afirma]ia de
gresist\, dar irealizabil\, din mai sus.
cauza unor condi]ii obiective. 3. Urm\ri]i o dezbatere parlamentar\ [i observa]i cum se desf\[oar\. Exist\
asem\n\ri cu aceea sugerat\ de textul lui Ioan Budai-Deleanu?
41
LIMB| ROMÂN|
Denota]ie [i conota]ie
Denota]ia [i conota]ia sunt valori ale cuvântului baza-
te, fiecare, pe o alt\ modalitate de reflectare a realit\]ii.
Valoarea denotativ\ sau conotativ\ a unui termen se
pune în eviden]\ numai într-un context.
Sensul denotativ sau denota]ia unui cuvânt este sen-
sul obiectiv, conceptual, sensul de baz\ al acestuia, pe
care dic]ionarele explicative îl men]ioneaz\ întotdeauna Eduard Manet,
(pe primul loc). Se caracterizeaz\ printr-un grad de rela- Émile Zola
tiv\ stabilitate, orice cuvânt având un singur sens deno-
tativ, care trimite întotdeauna direct la realitatea pe care înainte de anul 1989, substantivul sect\, care, conform
o denume[te, indiferent de atitudinea vorbitorului fa]\ DEX, denume[te comunitatea religioas\ desprins\ de
de aceasta. biserica oficial\ respectiv\, a dobândit conota]ii nega-
Stilul [tiin]ific [i cel juridico-administrativ, prin nevo- tive. La fel s-a întâmplat [i cu substantivul chiabur, care,
ia de claritate [i de precizie, fac apel la sensul denotativ în perioada colectiviz\rii for]ate a agriculturii, în anii ’50,
al cuvintelor. s-a înc\rcat de conota]ii negative, de[i sensul de baz\ al
Sensul conotativ sau conota]ia reprezint\ totalitatea cuvântului este de ]\ran înst\rit, bogat.
sensurilor figurate pe care le dezvolt\ un cuvânt, plusul Conota]iile sunt fie bine fixate, cunoscute de majori-
semantic al acestuia interpretat în mod personal, subiec- tatea vorbitorilor, fie subiective, legate de experien]a
tiv de vorbitor. Având în vedere polisemia, muzicalitatea personal\ a vorbitorului. Ele sunt frecvent folosite în
[i caracterul abstract al unor cuvinte, sensul lor conota- stilul beletristic, în cel publicistic [i, uneori, în cel coloc-
tiv poate fi determinat de factori psihologici [i / sau de vial. Orice sens conotativ se explic\ printr-o deplasare
factori sociali, cuvântul fiind asociat de vorbitor unui de la cel denotativ, chiar dac\ leg\tura nu este evident\
anumit context sau registru stilistic. De exemplu, întotdeauna.
EXERCI}II
1. Identifica]i în versurile de mai jos cuvintele care sunt a. Vlad a mi[cat în front, a[a c\ a fost chemat de
folosite cu sens denotativ [i pe cele folosite cu sens urgen]\ la direc]iune.
conotativ: b. A venit îmbr\cat\ la cursuri cu hainele aduse de
„Tocma s-aib\ ei minte îngereasc\ curând din str\in\t\]uri.
{i cu toat\-în]\lepciunea plin\! c. De[i i s-a spus c\ nu poate s\ se înscrie la acest
Eu, de voie bun\, nu mi-oi pune op]ional, a r\mas pe baricade [i, în cele din urm\, a
Jugul în grumazi, v\ spun [-oi spune!” câ[tigat.
d. For]a de pace a fost luat\ la capace de c\tre insur-
(Ioan Budai-Deleanu, Þiganiada)
gen]ii din zon\.
2. Construi]i câte dou\ enun]uri pentru fiecare dintre 4. Ce conota]ii au cuvintele tangou [i tehno pentru un
cuvintele de mai jos, unul în care s\-l folosi]i cu sens octogenar? Dar pentru voi?
denotativ [i altul, cu sens conotativ: vedet\, fum, 5. Ce conota]ii da]i culorilor: negru, alb, ro[u, verde,
vulpe, tun, vili[oar\, ]eap\, varz\. galben?
3. Explica]i care sunt conota]iile cuvintelor subliniate, 6. Ar\ta]i dac\ diminutivele din exemplele urm\toare
apoi construi]i enun]uri cu sensul denotativ al acestora. sunt folosite cu sens denotativ sau conotativ.
42
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
a. Autorul cronicii atribuite lui Radu Popescu era un 12 Explica]i în ce m\sur\ contextul determin\ schim-
boiera[ care îl admira pe Constantin Brâncoveanu. barea sensului denotativ al cuvintelor în versurile de
b. R\ze[ul st\tea într-o c\su]\ de la marginea satului mai jos. Care este atitudinea poetului fa]\ de trecutul
de munte. istoric?
c. Voinicului îi cam pl\cea b\uturica, chiar dac\ nu „Dar ce tot r\sfoiesc eu cartea asta cu poze?
p\rea. Mai bine m\ uit în sus
d. Fata c\pitanului era frumu[ic\. Fiindc\ cerul nostru e zugr\vit,
e. Tân\rul avea o slujbuli]\ bun\ la cancelarie. Ca Vorone]ul,
f. Poezioara închinat\ evenimentului de ieri n-avea Cu toat\ istoria românilor.
nicio valoare. Deasupra Posadei e lupta de la Posada.
g. Mamei `i place din când `n când o cafelu]\ prelun- Deasupra Podului Înalt
git\ cu prietenele. E lupta de la Podul Înalt.
7. Indica]i conota]ia arhaismelor din enun]urile de mai Deasupra C\lug\renilor
jos [i schimba]i-le apoi cu termeni denotativi. E lupta de la C\lug\reni.
a. Directorul liceului nostru a fost mazilit s\pt\mâna
trecut\. Sunt b\t\lii pe to]i pere]ii,
b. Nu pot negocia cu furnizorul, dac\ n-am o patala- {i în firide [i ocni]e,
ma de la patron în acest sens. Pe stele e chipul încruntat al b\rba]ilor de
c. Odrasla vecinului a vrut neap\rat o ma[in\ ro[ie. demult.
d. Diriguitorii finan]elor au promis s\ ]in\ infla]ia în Iar sus, în turla neagr\,
frâu în acest an. St\ Decebal pe nori de otrav\
e. Parcul a disp\rut sub obl\duirea prim\riei. Bând otrav\,
8. Ar\ta]i ce sensuri conotative au cuvintele subliniate {i otrava prelingându-se de pe must\]ile lui.”
(Marin Sorescu, B\rba]ii)
în enun]urile de mai jos.
a. Guvernul a anun]at rea[ezarea pre]urilor la carbu-
ran]i.
b. Directorul întreprinderii va trece la numeroase
disponibiliz\ri pentru realizarea rentabilit\]ii.
c. Dup\ ce a luat plicul, func]ionarul i-a rezolvat cererea.
9. Preciza]i ce tip de conota]ie este determinat de pro-
nun]ia fragmentului de mai jos.
„DANDANACHE: Nu spui ]ine — persoan\ însem-
nat\... Când i-am pus pi]orul în prag — ori coledzi, ori
«R\sboiul», m\-n]eledzi — tronc! depesa...”
(Ion Luca Caragiale, O scrisoare pierdut\)
10. Realiza]i o descriere denotativ\, de cel mult zece rân-
duri, a copilului din tabloul al\turat. Transforma]i-o
apoi în una conotativ\.
11. Identifica]i sensurile figurate din versurile de mai jos,
redactând un comentariu de cel mult zece rânduri
despre felul în care se prezint\ trecutul nostru.
„Când privesc zilele de aur a scripturelor române,
M\ cufund ca într-o mare de vis\ri dulci [i senine
{i în jur parc\-i colind\ dulci [i mândre prim\veri,
Sau v\d nop]i ce-ntind deasupr\-mi oceanele de Nicolae Vermont,
stele.” (Mihai Eminescu, Epigonii) Copil
43
L UI M
N I TBA |
T E A R 1O M Â N |
** Fonetic\
Ce este fonetica?
Fonetica (din grece[te phone: sunet, voce) este
[tiin]a care se ocup\ cu studiul sunetelor produse de
vocea uman\, analizând aspectul fizic al sunetelor, de la
articulare pân\ la percep]ie. În enun]ul Limbile n-au lége
[i fac alte legii (Antim Ivireanul), exist\ o latur\ de con-
]inut [i alta de expresie, pe care o percepem auditiv
(prin sunete, accent [i prin intona]ie) [i vizual (prin lite-
re, spa]iile albe dintre cuvinte, punctua]ie [i prin semne
grafice). Pierre-Auguste Renoir, Loja
(
(
(
(
(
cu vocalele [i nu pot alc\tui singure silab\. ei, eu, ii, iu, oi, ou, ui, \i, \u, îi, îu;
(
(
La sfâr[itul cuvintelor, dup\ consoane, poate ap\rea diftongi ascenden]i (semivocal\ + vocal\): ea, eo,
(
un i scurt, nonsilabic (de exemplu: pomi ). ia, ie, io, iu, oa, ua, u\.
(
(
(
Desp\r]irea `n silabe
La desp\r]irea cuvintelor în silabe trebuie s\ ]inem trece la silaba dinainte [i a doua, la silaba urm\toare; de
seama de urm\toarele reguli: exemplu: stam-p\, mul-te, în-ger; dac\, în grupul de dou\
o consoan\ între dou\ vocale trece la silaba urm\- consoane, a doua este l sau r [i prima este b, c, d, f, g, h,
toare; de exemplu: ca-s\, po-di[, lu-n\; p, t, v, desp\r]irea se face înaintea întregului grup; de
când exist\ dou\ consoane între dou\ vocale, prima exemplu, a-cru, ca-blu, su-bli-ni-e-re;
44
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
trei sau mai multe consoane între dou\ vocale se normele actuale nu mai admit desp\r]irile dup\
despart în felul urm\tor: prima trece la silaba dinainte [i structur\, care pot conduce la secven]e care nu sunt si-
celelalte, la silaba urm\toare; de exemplu: fil-tru, lin- labe; astfel, se recomand\ desp\r]irea în-tra-ju-to-ra-re,
gvist, as-pri-me; în cazul grupurilor de consoane lpt, mpt, ne-vral-gi-e; s-a renun]at la silabarea dup\ structur\ [i
mp], nc[, nct, nc], ndv, rct, rtf, stm, desp\r]irea se face în cazul cuvintelor cu elementele componente neevi-
dup\ a doua consoan\ din grup: sculp-tor, con-junc-tiv. den]iate, desp\r]indu-se, de exemplu, ab-stract, su-biect,
Conform Dic]ionarului ortografic, ortoepic [i morfo- o-biect, a-bro-ga;
logic al limbii române (DOOM), edi]ia a II-a, 2005: tot ca element de noutate în edi]ia a II-a a DOOM-ului,
desp\r]irea dup\ structur\ este acceptat\ atunci nu se mai admite desp\r]irea în silabe a numelor proprii
când cap\tul rândului corespunde cu limita dintre com- de persoane, recomandându-se s\ nu se scrie pe rânduri
ponentele cuvintelor derivate sau compuse, dar nu mai diferite nici prenumele [i numele de familie;
este obligatorie; de exemplu, se recomand\ desp\r]irea se tolereaz\ plasarea pe rânduri diferite a abrevie-
al-tun-de-va (se admite [i alt-un-de-va), des-pre (se admite rilor sau a numelor proprii din denumirea unor institu]ii,
[i de-spre), drep-tunghi (se admite [i drept-unghi), de- în anumite limite; de exemplu: F.C. [i, separat, pe alt
ze-chi-li-bru (se admite [i dez-e-chi-li-bru), i-ne-gal (se rând, Dinamo.
admite [i in-e-gal), su-bli-ni-a (se admite [i sub-li-ni-a);
la derivatele cu sufixe, desp\r]irea se face înaintea Accentul
sufixului, când acesta începe cu o consoan\ [i se adaug\
unei r\d\cini terminate într-un grup de consoane; de Accentul reprezint\ pronun]area mai intens\ a unei
exemplu: vârst-nic, sa-vant-lâc; silabe într-un cuvânt. În limba român\, accentul nu are
un loc fix, fiind liber.
EXERCI}II
1. Desp\r]i]i în silabe cuvintele plurisilabice din textul b. „Deac\ vom lua la socoteal\ / Cum c\ to]i oamenii
urm\tor [i explica]i regulile pe care le-a]i aplicat: de la fire / S\ nasc într-un chip, prin o tocmeal\, / Nice
„Simetria [i armonia latin\ ne e adeseori sfârticat\ s-afl\ între dân[ii os\bire / Vom afla c\-asemene drep-
de furtuna care fulger\ molcom în adâncimile oare- tate / Trebuie s-aib\ to]i în cetate.”
cum metafizice ale sufletului românesc.” (Ioan Budai-Deleanu, Þiganiada)
(Lucian Blaga, 4. Urm\ri]i distribuirea accentelor în textele de la exer-
Revolta fondului nostru nelatin) ci]iul anterior [i explica]i rolul pe care îl au în context.
2. Indica]i timpul de diftongi din textul de la exerci]iul 1. 5. Indica]i câte litere [i câte sunete au urm\toarele cu-
3. Identifica]i diftongii, triftongii [i vocalele în hiat din vinte din textul de la exerci]iul 3b: chip, cetate.
urm\toarele texte [i ar\ta]i ce rol au: 6. Stabili]i m\sura versurilor de la exerci]iul 3.
a. „La apa Vavilonului, / Jelind de ]ara Domnului, / 7. Desp\r]i]i în silabe urm\toarele cuvinte: alt`ncotro
Acoló [ezum [i plâns\m / La voroav\ ce ne strâns\m.” binoclu a dezaproba inaccesibil inabil
(Dosoftei, [La apa Vavilonului (136)])
inelegant nestr\b\tut prescriere portavion
transatlantic a transfigura.
45
E V A L U A R E
I. Citi]i textul urm\tor [i r\spunde]i la cerin]ele de 9. Indica]i câte un cuvânt a c\rui origine s\ fie în fondul
mai jos: autohton, în limba turc\, în limba greac\ [i în limba
englez\. (4 puncte)
„Ne întoarcem cu dor unde-am fost [i-am iubit 10. Numi]i un text religios din Evul Mediu românesc pe
Pe p\mântul umbrit al b\trânului schit. care îl considera]i important pentru cultura român\,
Ca un cric r\t\cit, ca un vreasc sub]iat motivându-v\, în cel mult cinci rânduri, op]iunea.
Suntem mu]i când vorbim despre ce ni s-a dat. (4 puncte)
Noi mereu c\ut\m un albastru de pre] II. Redacta]i un text descriptiv, de cel mult zece rânduri,
Ce-ntr-un veac este cer [i-n alt veac Vorone]. în care s\ v\ prezenta]i liceul unor prieteni francezi.
Ve]i avea `n vedere:
Pe p\mântu-ncuibat cu s\mân]\ de somn, a. precizarea principalelor caracteristici ale liceului;
Cresc copaci r\muro[i, pirostrii pentru Domn. (4 puncte)
Dar ace[ti vechi pere]i spun întruna ceva, b. selectarea unui vocabular adecvat; (2 puncte)
Ca [i cum ar boci, ca [i cum ar cânta. c. respectarea normelor gramaticale, ortografice [i de
punctua]ie, a[ezarea textului în pagin\. (4 puncte)
S\ t\cem s-auzim ce spun vechii pere]i,
III. Redacta]i un eseu structurat de dou\-patru pagini în
Poate vom deslu[i taina de Vorone].
care s\ prezenta]i valorile umaniste [i literare ale
Poate-albastrul la care fiii no[tri revin lucr\rilor cronicarilor.
Este limba român\ tradus\-n senin, Ve]i avea în vedere:
a. prezentarea idealului umanist de dezvoltare a
Poate carii stelari noaptea turlele rod,
[tiin]elor [i a artelor; (4 puncte)
Poate-altaru-i un pod, poate-albastru-i un cod.
b. eviden]ierea valorilor literare ale lucr\rilor croni-
O, ace[ti vechi pere]i spun întruna ceva, carilor moldoveni; (4 puncte)
Ca [i cum ar boci, ca [i cum ar cânta.” c. ilustrarea cu un fragment dintr-o cronic\ moldove-
(Constan]a Buzea, Vorone]) neasc\; (4 puncte)
d. eviden]ierea valorilor literare ale lucr\rilor croni-
1. Preciza]i originea urm\toarelor cuvinte din textul carilor munteni; (4 puncte)
dat: a iubi, p\mânt, veac, a cânta. (4 puncte) e. exemplificarea continu\rii preocup\rii cronicarilor
2. Men]iona]i dou\ modific\ri cu valoare de lege care de a prezenta originea poporului [i a limbii române
au dus la apari]ia cuvântului românesc cer, din textul de c\tre c\rturarii umani[ti [i ilumini[ti, prin amin-
dat, de la latinescul caelum. (4 puncte) tirea a cel pu]in patru personalit\]i; (4 puncte)
3. Desp\r]i]i în silabe urm\toarele cuvinte din textul f. redactarea eseului, urm\rind organizarea ideilor în
dat: b\trân, despre, albastru, întruna. (4 puncte) scris, utilizarea limbii literare, argumentarea, orto-
4. Stabili]i m\sura primelor dou\ versuri din textul dat. grafia, punctua]ia, a[ezarea textului în pagin\ [i lizi-
(4 puncte) bilitatea. (20 de puncte)
5. Indica]i patru cuvinte folosite cu sens conotativ în Se acord\ din oficiu 10 puncte.
ultimele dou\ strofe ale textului dat, ar\tând ce sem-
nifica]ie le da]i. (4 puncte) EVALUARE ALTERNATIV|
6. Comenta]i, în maximum dou\zeci de rânduri, strofa a Portofoliu. Alc\tui]i o map\ cu trei lucr\ri realizate de-a
[aptea din textul dat, referindu-v\ [i la începuturile lungul studiului acestei unit\]i [i care considera]i c\
culturii scrise române[ti. (4 puncte) v\ reprezint\. Pune]i în map\ [i o lucrare pe care
7. Explica]i, în cinci rânduri, titlul poeziei. (4 puncte) dori]i s\ o reface]i în urm\toarele dou\ s\pt\mâni.
8. Ar\ta]i, în cel mult zece rânduri, cum apare portretul Prezentare de proiecte. Alege]i cele mai bune postere [i
voievodal în strofa a patra. (4 puncte) prezenta]i-le `n fa]a clasei.
46
U N I T A T E A 2 Paºoptism
Curente literare
Romantismul
Evaluare
STUDIU DE CAZ
Curente literare
SPRE TEM|
1. Lucra]i în perechi astfel: un elev s\ g\seasc\ argu-
mente pentru afirma]ia c\ omul trebuie s\ ac]ioneze
conform ra]iunii [i cel\lalt elev, c\ este bine ca omul
s\-[i urmeze sentimentele. Prezenta]i în fa]a clasei
câte o justificare pentru fiecare afirma]ie.
Arnold
2. Exemplifica]i printr-o situa]ie din via]\ ce înseamn\ Böcklin,
pentru voi termenul romantic. Muza lui
Anacreon
DESPRE TEM|
Romantismul
Sensurile termenului romantism
Romantism [i clasicism
Curentul romantic a ap\rut ca reac]ie la regulile de loc (întâmpl\rile se desf\[oar\ de la început la
rigide ale clasicismului, curent literar manifestat în cul- sfâr[it în acela[i loc);
tura apusean\ începând cu secolul al XVII-lea. de timp (durata ac]iunii este de doar 24 de ore);
Pentru arta clasic\, adev\rul devine un scop, tran- de ac]iune (opera are o intrig\ unic\).
sformându-se într-o categorie estetic\. Nicolas Boileau Trebuia respectat\ [i unitatea stilistic\, nefiind per-
mis amestecul genurilor literare. O aten]ie deosebit\ se
spunea, în L’Art poétique (Arta poetic\): Rien n’est beau
d\dea formei operei literare, care trebuia s\ fie armo-
que le vrai (Nimic nu e frumos ca adev\rul). Consecin]a
nioas\, exprimat\ într-un limbaj accesibil [i clar.
imediat\ este afirmarea preferin]ei pentru ra]ional în
Personajele erau animate de idealuri eroice [i de princi-
art\. Încercând s\ introduc\ rigoare în art\ [i literatur\, pii morale înalte — cum ar fi patriotismul, sentimentul
clasicismul elaboreaz\ reguli precise, a[a cum era în datoriei, noble]ea comportamentului —, manifestându-se
tragedie regula celor trei unit\]i: o preferin]\ pentru figurile Antichit\]ii.
48
U N I T A T E A 2 Pa[optism
49
U N I T A T E A 2 Pa[optism
TEMA ~N TEXTE
1. Citi]i fragmentele lirice de mai jos [i identifica]i teme Nemoianu, a]i încadra aceste crea]ii. Realiza]i un pos-
[i motive romantice. ter cu observa]iile voastre [i prezenta]i-l oral în fa]a
„O, lac sfânt! Abia anul în scurgerea-i înceat\ clasei.
Trecu, [i lâng\ unda cea lini[tit\-a ta 4. Redacta]i un eseu, de maximum dou\ pagini, în care
M-a[ez ca [i-alt\dat\ pe-aceea[i piatr\, iat\, s\ prezenta]i asem\n\rile [i deosebirile dintre ro-
Pe care [i ea sta! [...]” mantismul european [i cel românesc, pornind de la
Alphonse de Lamartine, Lacul urm\toarea apreciere critic\ formulat\ de Nicolae
(traducere de Ioan I. Cior\nescu) Manolescu:
[...] romantismul românesc [...] poate fi conside-
„Pe-aici trecut-au turcii. Ruin\, jale, piatr\. rat de tipul B.R., atât prin eclectismul lui, cât [i prin
Chios1, cu vii vestite, e-o insul\ de[art\.” înclina]ia c\tre forme neradicale [i detotalizate, c\tre
Victor Hugo, Copilul istoric [i etnic, cu, desigur, precizarea c\ el comport\
(traducere de Veronica Porumbacu)
nuan]e absolut particulare ce se cuvin relevate. Chiar
[i strict istoric, epoca romantic\ se suprapune la noi
„Sus, luna care trece
acestui al doilea romantism european.
Pe frunte î[i petrece
(Istoria critic\ a literaturii române)
Un nor, cu-argint sm\l]at
5. Realiza]i o plan[\ în care s\ exemplifica]i rela]ia din-
{i înstelat.”
tre clasicism [i romantism în literatura român\, folo-
Alfred de Musset, Vene]ia
(traducere de Lasc\r Iliescu)
sindu-v\ de urm\torul citat critic:
Realitatea literar\ este infinit mai complex\ [i abia
2. Indica]i crea]ii ale scriitorilor români în care a]i întâl- recentele analize stilistice o scot la iveal\, ca pe o
nit temele [i motivele desprinse din textele literare superb\ statuie deshumat\ de arheologi [i f\cut\ s\
de la exerci]iul 1. contrazic\ teoriile lini[titoare. Este de ajuns s\
3. Lucra]i în grup. Citi]i fragmentele de mai jos. observ\m c\ între ultimele decenii ale secolului al
„O, ziduri întristate! O, monument sl\vit! XVIII-lea [i anul 1830, departe de a fi o ruptur\, exist\
În ce m\rime nalt\ [i voi a]i str\lucit, un continuum stilistic aproape perfect.
P\ când un soare dulce [i mult mai fericit (Mihai Zamfir, Din secolul romantic)
Î[i rev\rsa lumina p-acest p\mânt robit!”
(Vasile Cârlova, Ruinurile Târgovi[tii)
„E noapte nalt\, nalt\; din mijlocul t\riei
Vesmântul s\u cel negru, de stele sem\nat,
Destins coprinde lumea, ce-n bra]ele somniei
Viseaz\ câte-aievea de[teapt\ n-a visat.”
(Ion Heliade R\dulescu, Zbur\torul)
50
SUT NUI TDA TIE U
A I2D E C A Z
SPRE TEM|
1. Ce v\ sugereaz\ cuvântul genera]ie?
2. Numi]i câteva personalit\]i ale genera]iei voastre.
Ion Heliade R\dulescu
(1802-1872)
Dic]ionar (tablou de Th. Aman)
O genera]ie literar\ este alc\tuit\ din scriitori care
s-au n\scut [i au debutat cam în aceea[i perioad\, având
acelea[i p\reri, idealuri, manifestând atitudini [i prefe-
rin]e estetice apropiate.
Pa[optismul este mi[carea de emancipare social-po-
litic\, cultural\ [i na]ional\ dintre 1830 [i 1860, având în
centru Revolu]ia de la 1848. Cuvântul pa[optism este
format prin derivare, cu sufixul -ism, de la pa[opt (pro- Cezar Bolliac (1813-1881)
nun]area prescurtat\ a lui patruzeci [i opt). (tablou de Th. Aman)
În perioada pa[optist\, s-au pus bazele culturii mo-
derne prin dezvoltarea înv\]\mântului, a presei, a unui
teatru na]ional, a societ\]ilor culturale, a literaturii [i a
[tiin]elor, prin înfiin]area bibliotecilor [i a libr\riilor.
Dezvoltarea cultural\ a avut la baz\ un program politic
animat de idealul unit\]ii na]ionale, de trezirea con-
[tiin]ei patriotice [i de promovarea specificului na]ional.
În aceast\ perioad\, se contureaz\ o prim\ etap\, cea „a
deschiz\torilor de drumuri”, caracterizat\ prin constitui-
Nicolae B\lcescu
rea institu]iilor culturale: presa, teatrul, [colile de diver-
(1819-1852)
se tipuri etc. Dup\ anul 1840, accentul se pune pe afir-
(tablou de Gh. Tattarescu)
marea identit\]ii crea]iei literare române[ti.
Trecerea spre urm\toarea etap\, cea marcat\ de
activitatea societ\]ii ie[ene „Junimea”, este numit\ peri-
oada postpa[optist\.
DESPRE TEM|
51
U N I T A T E A 2 Pa[optism
Cei mai mul]i dintre scriitorii epocii au început reprezentat un prilej de a intra în contact cu idei so-
înv\]\tura cu profesori particulari, dup\ obiceiul vremii, cial-politice [i culturale apusene, revolu]ionare pentru
continuându-[i apoi studiile în str\in\tate, în special epoca respectiv\.
în Fran]a. Aceste perioade petrecute `n str\in\tate au
52
U N I T A T E A 2 Pa[optism
TEMA ~N TEXTE
1. C\uta]i [i alte informa]ii despre implicarea scriito- selectate din partea a doua a poeziei Epigonii de
rilor în via]a social\, politic\ [i literar\ din epoca Mihai Eminescu.
pa[optist\. Astfel, pute]i citi biografiile scriitorilor din 3. Citi]i poeziile: Albina [i trântorul de Gheorghe
acea perioad\, prefe]ele scrise de critici literari Asachi, Poezia de Ion Heliade R\dulescu, Adio. La
cunoscu]i la unele dintre operele lor literare sau Târgovi[te de Grigore Alexandrescu, Ruinurile
pute]i folosi internetul, accesând adresele: Târgovi[tii de Vasile Cârlova [i selecta]i citate care
http://www.agonia.ro; s\ ilustreze idei, teme [i motive deseori `ntâlnite `n
http://www. romanianvoice. com; literatura pa[optist\. Scrie]i un eseu de dou\ pagini
http://www.ro.wikipedia.org; despre rolul scriitorului [i al literaturii în perioada
http://www. google.ro. pa[optist\.
Consulta]i [i un manual de istorie, selectând infor- 4. Realiza]i, în grupe de patru elevi, câte un poster prin
ma]ii relevante despre perioada care v\ intereseaz\. care s\ prezenta]i urm\toarele aspecte legate de ge-
În final, scrie]i un eseu, de cel mult dou\ pagini, cu nera]ia scriitorilor pa[opti[ti:
titlul Aspecte din via]a social-politic\ [i literar\ în a. elementele de modernitate în cultura de la 1848;
perioada pa[optist\. b. teme ilustrate în operele literare din epoc\;
2. Defini]i spiritul genera]iei pa[optiste, valorificând c. genuri [i specii literare promovate de scriitorii
idei din biografiile [i din operele scriitorilor epo- pa[opti[ti.
cii. Completa]i portretul acestei genera]ii cu idei
53
U N I T A T E A 2 Pa[optism
Introduc]ie
Mihail Kog\lniceanu la Dacia literar\
(1817-1891)
Cele mai bune foi1 ce avem ast\zi sunt Curierul rumânesc, sub redac]ia
Îndrum\tor cultural [i literar, d. I. Eliad2, Foaia inimii a d. Bari] [i Albina româneasc\, carea în anul acesta mai
prozator, memorialist. ales, a dobândit îmbun\t\]iri sim]itoare. Îns\, afar\ de politic\, care le ia mai
Fiu al unei familii care a avut tre- mult pe jum\tate din coloanele lor, tustrele au mai mult sau mai pu]in o color\
cere pe lâng\ Mihai Sturza, Mihail local\. Albina e prea moldoveneasc\, Curierul, cu dreptate poate, nu prea ne
Kog\lniceanu a primit o educa]ie
bag\ în seam\, Foaia inimii, din pricina unor greut\]i deos\bite, nu este în
aleas\, mai întâi, conform obiceiu-
lui vremii, în cas\, apoi la un pen-
putin]\ de a avea împ\rt\[ire de înaintirile intelectuale ce se fac în ambele prin-
sion francez [i la un institut fran- cipaturi. O foaie dar carea, p\r\sind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatu-
cez nou înfiin]at. De[i se dove- ra na]ional\, o foaie carea, f\când abnega]ie3 de loc, ar fi numai o foaie româ-
de[te slab la aritmetic\, exceleaz\ neasc\, [i prin urmare s-ar îndeletnici cu produc]iile române[ti, fie din orice
la francez\, elin\, german\, dar [i parte a Daciei, numai s\ fie bune, aceast\ foaie, zic, ar împlini o mare lips\ în
la geografie [i istorie. Pasiunea literatura noastr\. O asemenea foaie ne vom sili ca s\ fie Dacia literar\. [...]
pentru istorie îl îndeamn\ s\ ci- Dacia, afar\ de compuneri originale a redac]iei [i a conlucr\torilor s\i, va
teasc\ letopise]ele aflate atunci în primi, în coloanele sale, cele mai bune scrieri originale ce va g\si în deose-
casele boiere[ti. În 1834, pleac\ la
bitele jurnaluri române[ti. A[adar, foaia noastr\ va fi un repertoriu general al
studii în Fran]a, împreun\ cu cei
literaturei române[ti, în carele, ca într-o oglind\, se vor vede scriitori mol-
doi fii ai lui Vod\ Sturza, apoi în
Germania. doveni, munteni, ardeleni, b\n\]eni, bucovineni, fie[tecarele cu ideile sale, cu
Întors în ]ar\ în 1838, redacteaz\ limba sa, cu tipul s\u.
dou\ publica]ii (Al\uta româneas\, Urmând unui asemine plan, Dacia nu poate decât s\ fie bine primit\ de
suprimat\ la nr. 5, [i Foaea s\teas- publicul cetitor. Cât pentru ceea ce se atinge de datoriile redac]iei, noi ne vom
c\ a prin]ipatului Moldaviei). Pre- sili ca moralul s\ fie purure pentru noi tabl\ de legi, [i scandalul o urâciune
g\te[te o edi]ie complet\ a operei izgonit\. Critica noastr\ va fi nep\rtinitoare; vom critica cartea, iar nu per-
lui Dimitrie Cantemir, se ocup\ de soana. Vr\jma[i ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari în judec\]ile noastre lite-
publicarea letopise]elor [i de o rare. Iubitori ai p\cei, nu vom priimi nici în foaia noastr\ discu]ii ce ar pute s\
se schimbe în vrajbe. Literatura are trebuin]\ de unire, iar nu de dizbinare. [...]
1
foaie, s.f.: (aici) gazet\.
În sfâr[it, ]\lul nostru este realiza]ia dorin]ii ca românii s\ aib\ o limb\ [i o
2
I. Eliad: Ion Heliade R\dulescu. literatur\ comun\ pentru to]i.
3
f\când abnega]ie, expr. vb.: (aici) f\- Dorul imita]iei s-au f\cut la noi o manie primejdioas\ pentru c\ omoar\ în
când abstrac]ie. noi duhul na]ional. Aceast\ manie este mai ales covâr[itoare în literatur\. [...]
54
U N I T A T E A 2 Pa[optism
Traduc]iile îns\ nu fac o literatur\. Noi vom prigoni cât vom pute aceast\
manie ucig\toare a gustului original, însu[irea cea mai pre]ioas\ a unei litera-
turi. Istoria noastr\ are destule fapte eroice, frumoasele noastre ]eri sunt
destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitore[ti [i de poetice pen-
tru ca s\ putem g\si [i noi sujeturi4 de scris, f\r\ s\ avem pentru aceasta tre-
buin]\ s\ ne împrumut\m de la alte na]ii. Foaia noastr\ va priimi cât se poate
mai rar traduceri din alte limbi, compuneri originale îi vor umple mai toate
coloanele.
(Mihail Kog\lniceanu, Scrieri literare, istorice, politice, Bucure[ti, Editura Tineretului, 1967)
TEXT {I CONTEXT
Articolul Introduc]ie a fost publicat în primul num\r al revistei Dacia lite-
rar\ (an I, tom I, ianuarie-februarie), ap\rute la Ia[i, în anul 1840, sub condu-
cerea lui Mihail Kog\lniceanu. Revista a fost interzis\ dup\ doar trei numere.
PRIN TEXT
Începutul presei literare române[ti
1. Preciza]i care este „lipsa pe care o împline[te” apari]ia revistei Dacia lite-
publica]ie cu documenta]ie istori- rar\ în peisajul presei din perioada pa[optist\.
c\, Arhiva româneasc\. Preluând
2. Mihail Kog\lniceanu enumer\ „cele mai bune foi” din acel moment. Având
modelul lui Ion Heliade R\dulescu
în vedere contextul istoric, politic [i cultural al epocii, explica]i scopul aces-
[i al lui Gheorghe Asachi, î[i cum-
p\r\ o tipografie [i începe s\ edite- tei enumer\ri, apelând la sugestiile de mai jos:
ze lucr\ri în limba român\, fran- a. nu exist\ o direc]ie comun\ în dezvoltarea literaturii române[ti;
cez\ [i `n german\. În anul 1840, b. este nevoie de o convergen]\ a eforturilor pentru realizarea unit\]ii
ajunge la direc]ia Teatrului Na]io- literaturii române;
nal, al\turi de Costache Negruzzi c. exist\ divergen]e între principiile promovate de aceste publica]ii;
[i Vasile Alecsandri, [i public\ d. autorul apreciaz\ importan]a eforturilor înainta[ilor.
revista Dacia literar\, care va fi 3. Explica]i de ce, în peisajul presei române[ti din perioada pa[optist\, era
interzis\ dup\ doar trei numere. nevoie de o revist\ literar\.
Rela]iile cu domnitorul [i cu
4. Numele unui ziar sau al unei reviste este purt\tor de semnifica]ii. Comen-
tat\l s\u se altereaz\ în urma
ta]i valoarea simbolic\ a titlului revistei Dacia literar\.
discursului ]inut la deschiderea
cursului de istorie na]ional\ la Scop [i principii
Academia Mih\ilean\, pres\rat cu
idei care ar fi însp\imântat orice 5. Selecta]i din textul Introduc]iei pasajele care exprim\: scopul apari]iei
cenzur\. Î[i d\ demisia din armat\ revistei ideea de armonizare a diversit\]ii lingvistice, ideatice princi-
[i pleac\, în 1844, la Viena, iar la piile promovate de redac]ia revistei.
întoarcere este arestat. Eliberat în 6. Formula]i obiectivele propuse de Mihail Kog\lniceanu în domeniul: lim-
1845, vinde tipografia [i pleac\ în bii al literaturii al criticii literare.
Fran]a.
În anul 1848, particip\ la mi[ca- De la traduceri [i imita]ii la crea]ii originale
rea revolu]ionar\ din Ia[i [i se
refugiaz\ apoi la Cern\u]i pentru a 7. Identifica]i dou\ argumente culturale [i politice din perioada pa[optist\
sc\pa de prigoana domitorului. prin care s\ sus]ine]i afirma]ia lui Mihail Kog\lniceanu: „Traduc]iile îns\
nu fac o literatur\.”
4
sujet, s.n.: tem\ sau subiect al unei 8. Enumera]i temele care asigur\ originalitatea [i specificul na]ional al litera-
lucr\ri. turii române.
55
U N I T A T E A 2 Pa[optism
DESPRE TEXT
1. Articolul Introduc]ie este considerat manifestul romantismului românesc.
Identifica]i ideile promovate de Mihail Kog\lniceanu [i stabili]i conexiuni
cu doctrina romantismului european, referindu-v\ la:
a. principiile estetice: afirmarea individualit\]ii, a originalit\]ii;
b. sursele de inspira]ie: folclorul, natura local\, trecutul istoric;
c. l\rgirea [i îmbog\]irea limbii literare: limbajul popular, arhaic.
2. Revista a fost interzis\ dup\ doar trei numere. Explica]i, prin referire la
contextul cultural [i politic al vremii, suspendarea revistei.
DUP| TEXT
1. G. C\linescu îl nume[te pe Mihail Kog\lniceanu un mesianic pozitiv, consi-
derându-l cel mai pu]in teatral [i cel mai constructiv dintre toate spiritele
Gh. Tattarescu, De[teptarea României epocii. Realiza]i un portret intelectual al lui Kog\lniceanu, ilustrând calitatea
acestuia de mentor, cu o viziune coerent\, impunând o direc]ie în dezvoltarea
Privit\ în total, activitatea lui literaturii române. Folosi]i prezentarea biobibliografic\, articolul Introduc]ie
Kog\lniceanu se poate urm\ri [i [i citatul critic al lui Dimitrie Popovici din coloana al\turat\.
clasifica pe baza cronologiei: în înce- 2. C\uta]i pe internet, la adresa http://www.google.ro, exemple prin care s\
puturi, mai mult istorie [i literatur\; ilustra]i recunoa[terea pe care posteritatea i-a acordat-o lui Mihail Kog\l-
apoi, preocupat foarte pu]in de lite- niceanu, numele s\u fiind dat unor institu]ii, localit\]i, str\zi etc.
ratur\, u[or de istorie [i aproape
3. Scrie]i un eseu de una-dou\ pagini despre rolul personalit\]ilor culturale sau
exclusiv de politic\. Accentul esen-
]ial cade asupra acesteia din urm\, al liderilor de opinie în societate.
de[i el este studiat mai mult ca un 4. Realiza]i dou\ mese rotunde cu urm\toarele teme: Traducerile nu fac o lite-
creator de curent literar. [...] ratur\ [i Polemicile literare / culturale distrug unitatea na]ional\. Alege]i una
Kog\lniceanu se define[te din dintre teme [i scrie]i un text de una-dou\ pagini în care s\ v\ argumenta]i
plin ca un spirit p\truns de doctrina punctul de vedere cu privire la tema aleas\.
democratic\ [i na]ional\ a secolului 5. Scrie]i un articol cu valoare de program al unei publica]ii reprezentative pen-
al XIX-lea. tru genera]ia voastr\. În redactarea articolului, face]i referire la urm\toarele
(Dimitrie Popovici,
Romantismul românesc) aspecte: tipul de publica]ie titlul publicul c\ruia v\ adresa]i motiva-
]ia necesit\]ii unei asemenea publica]ii scopul apari]iei.
56
U N I T A T E A 2 Pa[optism
Romantismul militant
SPRE TEXT
1. Ilustra]i cu exemple patru modalit\]i prin care trecutul istoric este p\strat
în con[tiin]a contemporanilor.
2. Ar\ta]i care este numele domnitorului legat de m\n\stirea Cozia [i mai
ales prin ce anume.
57
U N I T A T E A 2 Pa[optism
58
U N I T A T E A 2 Pa[optism
TEXT {I CONTEXT
Solu]iile pe care le propune sunt Poezia a fost publicat\ în revista Prop\[irea, la 7 mai 1844. Este inspirat\
de factur\ clasic\, urmare a educa- de c\l\toria poetului, în vara anului 1842, împreun\ cu Ion Ghica, în Oltenia.
]iei primite la „Sfântul Sava”, unde M\n\stirea Cozia este descris\ de Grigore Alexandrescu [i în proz\, în
îl studiase pe Boileau, pe Montes-
Memorialul de c\l\torie, poetul-c\l\tor notând aspecte care sunt valorificate în
quieu [i pe Voltaire.
În prefa]a edi]ei poeziilor sale prima [i în ultima strof\ a poeziei.
din 1847, poetul afirm\ c\ poezia
„este datoare s\ exprime trebuin- PRIN TEXT
]ele societ\]ii [i s\ de[tepte sim]\-
mintele frumoase [i nobile, care „Este ceasul n\lucirei”
înal]\ sufletul prin idei morale [i 1. Selecta]i din primele trei strofe elemente care circumscriu cadrul roman-
divine pân\ în viitorul nem\rginit tic al evoc\rii trecutului, referindu-v\ la spa]iu, timp [i atmosfer\.
[i în anii cei vecinici”. 2. Comenta]i rolul verbelor la modul indicativ, timpul prezent, persoana a
Privit în contextul epocii sale,
III-a, din primele trei strofe, pornind de urm\toarele sugestii:
Grigore Alexandrescu apare ca un
spirit bipolar, articulat atât de edu-
a. creeaz\ impresia de real [i de prezent etern;
ca]ia clasic\, cât [i de efervescen]a b. prin frecven]a lor, confer\ dinamism imaginii;
ideilor romantice generalizate în c. prin semantica lor, contribuie la crearea tensiunii [i a atmosferei de mis-
Europa acelei vremi. În peisajul li- ter specifice „ceasului n\lucirei”.
terar românesc, este scriitorul care 3. Delimita]i în propozi]ii frazele din strofa a treia, preciza]i felul acestora [i
modernizeaz\ expresia liric\, anun- modalitatea de realizare a coordon\rii. Comenta]i, în trei-cinci rânduri,
]ând versul eminescian. efectul acestora în amplificarea emo]iei.
4. Identifica]i [i comenta]i semnifica]ia a dou\ figuri de stil diferite (com-
para]ie, personificare) din primele trei strofe.
5. Demonstra]i faptul c\ primele trei strofe ale poeziei constituie un pastel.
Dic]ionar literar
„…marea fantom\ face semn”
Pastelul este o specie a ge-
6. Selecta]i substantivele în cazul vocativ [i preciza]i rolul acestora.
nului liric în versuri, în care se
7. Explica]i rolul întreb\rii retorice „Cine oar’ poate s\ fie omul care te-a-ngro-
descrie un tablou din natur\
zit?” adresate Oltului.
sau un interior, prilej pentru a
exprima sentimente general 8. Enumera]i elementele naturii care recunosc „marea fantom\”.
umane. 9. Realiza]i portretul lui Mircea cel B\trân, valorificând referirile poetului la
Oda este o specie a genului
meritele domnitorului, care au asigurat atât p\strarea amintirii acestuia, în
liric prin care se exprim\ admi- ciuda curgerii neînduplecate a timpului, cât [i intrarea lui în legend\.
ra]ia pentru o idee, o persoan\ 10. Demonstra]i faptul c\ strofele 4-12 cuprind elemente specifice odei.
sau un eveniment, având un
caracter solemn. A fost culti-
vat\ în literatura antic\ greac\
(Alceu, Sappho, Anacreon, Pin-
dar) [i latin\ (Hora]iu). Tempo-
rar, oda a cunoscut [i o form\
fix\, dar poezia modern\ nu
mai p\streaz\ structurile rigide
ale versifica]iei clasice. Are o
tematic\ divers\, existând ode {tefan Popescu,
religioase, eroice, patriotice, Detalii de pictur\
erotice etc. [i de sculptur\
de la Cozia
59
U N I T A T E A 2 Pa[optism
DUP| TEXT
1. Identifica]i argumente pro sau contra pentru a ilustra afirma]ia poetului
referitoare la trecut exprimat\ în versul „Au trecut vremile-acelea, vremi
de fapte str\lucite, / Îns\ triste [i amare”.
Radoslav [i David, Adormirea Maicii
2. Proiect. G\si]i o alt\ oper\ literar\ în care apare figura domnitorului
Domnului. Pictur\ de pe bolni]a Coziei
Mircea cel B\trân [i realiza]i un poster în care s\ eviden]ia]i asem\n\rile [i
Dic]ionar deosebirile dintre cele dou\ portrete literare.
Meliorismul este o concep- 3. Perspectiva meliorist\ asupra viitorului formulat\ de Grigore Alexandres-
]ie potrivit c\reia lumea nu este cu s-a dovedit utopic\, deoarece secolul al XX-lea a cunoscut dou\ r\zboaie
nici cea mai rea cu putin]\, nici mondiale, în ciuda dezvolt\rii civiliza]iei [i a progresului cultural-[tiin]ific.
iremediabil rea, ci poate fi ame- Secolul al XXI-lea este, de asemenea, fr\mântat de numeroase conflicte
liorat\ sau este în curs de ame- militare. Scrie]i un eseu cu titlul R\zboi [i pace în secolul al XXI-lea, ilus-
liorare. trând eforturile umanit\]ii pentru pace, dar [i amenin]\rile r\zboiului.
60
U N I T A T E A 2
Personajul romantic
SPRE TEXT
1. Numi]i ultimul film cu tem\ istoric\ pe care l-a]i v\zut.
2. Preciza]i ce v-a impresionat cel mai mult: epoca surprins\, ac]iunea, per-
sonajele, coloana sonor\, realizarea artistic\ etc.
Alexandru L\pu[neanul
1564-1569
Costache Negruzzi de Costache Negruzzi
(1808-1868)
I
Prozator, poet, dramaturg, me-
morialist. Se na[te în Trife[tii Dac\ voi nu m\ vre]i, eu v\ vreu…
Vechi, lâng\ Ia[i. Dup\ obiceiul Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui {tefan
vremii, înva]\ cu dasc\li particulari Tom[a, care acum cârmuia ]ara, dar Alexandru L\pu[neanul, dup\ înfrân-
în limba greac\, francez\ [i abia gerea sa în dou\ rânduri, de o[tile Despotului, fugind la Constantinopol,
apoi `n român\. În 1821, pribe-
izbutise a lua o[ti turce[ti [i se înturna acum s\ izgoneasc\ pre r\pitorul
ge[te cu familia sa în Basarabia,
revenind în ]ar\ dup\ doi ani.
Tom[a [i s\-[i ia scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vândut de
De-a lungul vie]ii, ocup\ mai mul- boieri. Întrase în Moldavia, întov\r\[it de [epte mii spahii1 [i de vreo trei mii
te func]ii, între care [i cea de pri- oaste de strânsur\. Îns\ pe lâng\ aceste, avea porunci împ\r\te[ti c\tr\ hanul
mar al Ia[ului, între 1840 [i 1843. tatarilor Nogai, ca s\-i deie oricât ajutor de oaste va cere.
Este surghiunit de dou\ ori la
mo[ia sa de la Trife[ti, ultima oar\ [Pe drumul spre Moldova, L\pu[neanu discut\ cu vornicul Bogdan despre [anse-
pentru povestirea Toderic\, publi- le lui de izbând\.]
cat\ în Prop\[irea, revist\ care va
fi suprimat\. Contribuie, în 1840, la Vorbind a[a, au ajuns aproape de Tecuci, unde poposir\ la o dumbrav\.
editarea revistei Dacia literar\. — Doamne, zise un aprod 2 apropiindu-se, ni[te boieri sosind acum cer voie
Între 1840 [i 1842, este director al s\ se înf\]i[eze la M\ria Ta.
Teatrului Na]ional din Ia[i, împre- — Vie, r\spunse Alexandru.
un\ cu Vasile Alecsandri [i Mihail
Curând întrar\, sub cortul unde el [edea încungiurat de boierii [i c\pitanii
Kog\lniceanu. A fost partizan al
Unirii de la 1859. Grav bolnav, nu
s\i, patru boieri, din care doi mai b\trâni, iar doi juni. Ace[tii erau vornicul
poate da curs invita]iei f\cute în Mo]oc, postelnicul Veveri]\, spatarul Spancioc [i Stroici.
1867 de a deveni membru al Apropiindu-se de Alexandru-vod\, se închinar\ p\n\ la p\mânt, f\r\ a-i
Academiei Române. Moare în anul s\ruta poala, dup\ obicei.
urm\tor, în urma unei crize de — Bine-a]i venit, boieri! zise acesta silindu-se a zâmbi.
apoplexie. — S\ fii M[\ria] Ta s\n\tos, r\spunser\ boierii.
— Am auzit, urm\ Alexandru, de bântuirile ]\rii [i am venit s-o mântui; [tiu
1
spahiu, s.m.: soldat din cavaleria oto- c\ ]ara m-a[teapt\ cu bucurie.
man\.
2
aprod, s.m. (arh.): dreg\tor al cur]ii
— S\ nu b\nuie[ti, M\ria Ta, zise Mo]oc, ]ara este lini[tit\, [i poate c\
domne[ti în Moldova [i Þara Româ- M\ria Ta ai auzit lucrurile precum nu sunt; c\ci a[a este obiceiul norodului
neasc\. nostru, s\ fac\ din ]ân]ar, armasar. Pentru aceea ob[tia ne-au trimis pre noi
61
U N I T A T E A 2 Pa[optism
II
Ai s\ dai sam\, doamn\!…
62
U N I T A T E A 2 Pa[optism
63
U N I T A T E A 2 Pa[optism
Dup\ aceasta, suindu-se iar\[i în stran\, se înturn\ Prostimea r\mas\ cu gura c\scat\. Ea nu se a[tepta
c\tr\ boieri [i zise: la asemenea întrebare. Venise f\r\ s\ [tie pentru ce au
— Boieri dumneavoastr\! De la venirea mea cu a venit [i ce vrea. Începu a se strânge în cete, cete, [i a
doua domnie [i p\n\ ast\zi, am ar\tat asprime c\tre se întreba unii pe al]ii ce s\ cear\. În sfâr[it, începur\ a
mul]i; m-am ar\tat cumplit, r\u, v\rsând sângele multo- striga:
ra. Unul Dumnezeu [tie de nu mi-a p\rut r\u [i de nu m\ — S\ mic[ureze d\jdiile15! — S\ nu ne zapciasc\16!
c\iesc de aceasta; dar dumneavoastr\ [ti]i c\ m-a silit — S\ nu ne mai împlineasc\17! — S\ nu ne mai
numai dorin]a de a vedea contenind gâlcevirile [i j\fuiasc\!
vânz\rile unora [i altora, care ]inteau la r\sipa ]\rii [i la — Am r\mas s\raci! — N-avem bani! — Ne i-au luat
peirea mea. Ast\zi sunt altfel trebile. Boierii [i-au venit to]i Mo]oc! — Mo]oc! Mo]oc! — El ne bele[te [i ne
în cuno[tiin]\; au v\zut c\ turma nu poate fi f\r\ p\stor, prad\! — El sf\tuie[te pre vod\! S\ moar\!
pentru c\ zice Mântuitorul: „Bate-voi p\storul, [i se vor — Mo]oc s\ moar\! — Capul lui Mo]oc vrem!
împr\[tia oile.” Acest din urm\ cuvânt, g\sind un eho în toate inimi-
Boieri dumneavoastr\! S\ tr\im de acum în pace, le, fu ca o schinteie electric\. Toate glasurile se f\cur\
iubindu-ne ca ni[te fra]i, pentru c\ aceasta este una din un glas [i acest glas striga: „Capul lui Mo]oc vrem.”
cele zece porunci: „S\ iube[ti pre aproapele t\u ca însu]i — Ce cer? întreb\ L\pu[neanul, v\zând pre arma[ul
pre tine [i s\ ne iert\m unii pre al]ii, pentru c\ suntem întrând.
muritori, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos — — Capul vornicului Mo]oc, r\spunse.
î[i f\cu cruce — s\ ne ierte nou\ gre[alele, precum — Cum? Ce? strig\ acesta s\rind ca un om ce calc\
iert\m [i noi gre[i]ilor no[tri.” pe un [\rpe; n-ai auzit bine, fârtate! vrei s\ [uguie[ti, dar
Sfâr[ind aceast\ de[\n]at\ cuvântare, merse în mij- nu-i vreme de [ag\. Ce vorbe sunt aceste? Ce s\ fac\ cu
locul bis\ricii [i, dup\ ce se închin\ iar\[i, se înturn\ capul meu? Î]i spun c\ e[ti surd; n-ai auzit bine!
spre norod în fa]\, în dreapta [i în stânga, zicând: — Ba foarte bine, zise Alexandru-vod\, ascult\ sin-
— Ierta]i-m\, oameni buni [i boieri dumneavoastr\! gur. Strig\rile lor se aud de aici.
— Dumnezeu s\ te ierte, M\ria Ta! r\spunser\ to]i, Într-adev\r, osta[ii nemaiîmprotivindu-se, norodul
afar\ de doi juni boieri ce sta gânditori, r\z\ma]i de un începuse a se c\]\ra pe ziduri, de unde striga în gura
mormânt lâng\ u[\, îns\ nime nu le-a luat seama. mare: „S\ ne deie pe Mo]oc! Capul lui Mo]oc vrem!”
L\pu[neanul ie[i din biseric\, poftind pre boieri s\ — Oh! p\c\tosul de mine! strig\ tic\losul. Maic\
vie ca s\ osp\teze împreun\; [i înc\lecând, se înturn\ la preacurat\ fecioar\, nu m\ l\sa s\ m\ pr\p\desc!… Dar
palat. To]i se împr\[tiar\. ce le-am f\cut oamenilor acestora? N\sc\toare de
— Cum î]i pare? zise unul din boierii care i-am v\zut Dumnezeu, scap\-m\ de primejdia aceasta [i m\ jur s\
c\ nu iertase pre Alexandru-vod\. fac o biseric\, s\ postesc cât voi mai ave zile, s\ ferec cu
— Te sf\tuiesc s\ nu te duci ast\zi la dânsul la mas\, argint icoana ta cea f\c\toare de minuni de la mon\sti-
r\spunse celalalt; [i se amestecar\ în norod. Ace[tii erau rea Neam]ului!… Dar, milostive Doamne, nu-i asculta
Spancioc [i Stroici. pre ni[te pro[ti, pre ni[te mojici18. Pune s\ deie cu
tunurile într-în[ii… S\ moar\ to]i! Eu sunt boier mare; ei
[Cei 47 de boieri care particip\ la osp\] sunt uci[i din po- sunt ni[te pro[ti19!
runca domnitorului. În paralel cu uciderea acestora, au loc — Pro[ti, dar mul]i, r\spunse L\pu[neanul cu sânge
lupte [i între slugile din curte. Unele reu[esc s\ se salveze [i rece; s\ omor o mul]ime de oameni pentru un om, nu ar
r\scoal\ mul]imea din cetate. L\pu[neanu îl întreab\ pe
Mo]oc ce p\rere are despre ceea ce se întâmpl\, iar acesta se
gr\be[te s\-i aprobe gestul.] 15
dajdie, s.f. (înv.): impozit, dare, bir.
16
a zapcii, vb. (înv.): a încasa cu for]a d\rile sau datoriile de la cineva.
În vremea aceasta, arma[ul se suise pe poarta cur]ii 17
a împlini, vb. (înv. [i reg.): a obliga pe un datornic s\ pl\teasc\ banii
[i, f\când semn, strig\: datora]i.
— Oameni buni! M\ria Sa vod\ întreab\ ce vre]i [i ce 18
mojic, s.m. (înv. [i reg.): ]\ran, om de rând.
ceri]i? [i pentru ce a]i venit a[a cu zurba? 19
prost, adj.: (aici) simplu, de condi]ie social\ modest\.
64
U N I T A T E A 2 Pa[optism
65
U N I T A T E A 2 Pa[optism
TEXT {I CONTEXT
Dic]ionar literar
Nuvela Alexandru L\pu[neanul a fost publicat\ în anul 1840, în primul
Personajul este persoana, num\r al revistei Dacia literar\, imediat dup\ articolul-program Introduc]ie,
obiectul, animalul care ac]io- elaborat de Mihail Kog\lniceanu.
neaz\ sau este implicat în ac]iu-
nea prezentat\ într-o scriere
epic\ sau dramatic\. PRIN TEXT
Personajul se distinge de
persoan\, el fiind o fic]iune care Construc]ia textului
tr\ie[te doar în opera literar\,
spre deosebire de persoan\, o 1. Organiza]i-v\ în patru grupe [i alege]i-v\ câte unul dintre capitolele
fiin]\ uman\ din realitate. Per- nuvelei. Realiza]i un poster în care s\ r\spunde]i la urm\toarele cerin]e:
sonajul este o proiec]ie imagi- a. nota]i mottoul capitolului;
nar\, o incarnare fictiv\ a unei b. identifica]i cui îi apar]in cuvintele din motto;
persoane legate de o epoc\ sau c. preciza]i care sunt timpul [i spa]iul desf\[ur\rii ac]iunii;
alta. Uneori, construc]ia perso-
d. identifica]i momentul subiectului con]inut de capitolul respectiv;
najului porne[te de la existen]a
unei persoane reale, atestate e. numi]i personajele care particip\ la ac]iune;
istoric, în rest fiind rodul imagi- f. transcrie]i m\rcile naratoriale identificate în text.
na]iei scriitorului. Reprezentantul fiec\rei grupe prezint\ posterul realizat în fa]a clasei.
Criterii de clasificare a 2. Compozi]ia textului literar este linear\ [i echilibrat\. Structurarea pe cele
personajelor: patru capitole apropie nuvela de o oper\ dramatic\, aspect sesizat [i de
1. în func]ie de rolul pe care îl critica literar\:
joac\ în economia textului, per-
Alexandru L\pu[neanul, dup\ cum s-a observat uneori, este propriu-zis
sonajele sunt: principale, secun-
dare [i episodice; o dram\ în mai multe acte, în care un conflict primitiv se rezolv\ printr-o
2. în func]ie de criteriul etic, catastrof\ (Tudor Vianu, Arta prozatorilor români ).
personajele pot fi pozitive [i Analiza]i rolul decupajului în capitole al operei [i discuta]i efectul artis-
negative; tic al mottourilor.
3. în func]ie de raportul cu 3. Una dintre tr\s\turile romantismului este anularea regulii clasice a celor
realitatea, exist\ personaje isto-
trei unit\]i: de timp, de spa]iu, de ac]iune. Prezenta]i cadrul spa]io-tempo-
rice, legendare [i fantastice;
4. în func]ie de curentul este- ral al nuvelei din aceast\ perspectiv\, valorificând observa]iile de la exer-
tic în care se încadreaz\, perso- ci]iul anterior.
najele literare pot fi: personaje 4. Ac]iunea nuvelei nu este complicat\. Identifica]i momentele subiectului [i
clasice, „caractere”, personaje prezenta]i pe scurt ac]iunea.
romantice, excep]ionale în situa- 5. Un element important al oric\rei nuvele este conflictul. În nuvela Ale-
]ii excep]ionale, construite în xandru L\pu[neanul, exist\ un conflict exterior, între domnitor [i boierii
antitez\, personaje realiste, „ti-
puri”, identificabile în realitate;
tr\d\tori, dintre care se desprinde chipul lui Mo]oc, [i un conflict interior,
5. în func]ie de complexita- între dorin]a de r\zbunare a lui L\pu[neanu [i patriotismul s\u. Care din-
tea personajelor, E.M. Forster tre aceste conflicte este mai important? Argumenta]i-v\ op]iunea.
le consider\ „plate” (construite 6. Arta romantic\, în opozi]ie cu arta clasic\, preocupat\ de unitate, este ca-
în jurul unei singure idei sau racterizat\ de amestecul genurilor, de renun]area la reguli în numele
calit\]i, putând fi prezentate verosimilului [i al culorii locale. Un mare eveniment istoric, va sublinia
într-o singur\ fraz\, recognosci-
Victor Hugo, nu poate s\ se desf\[oare doar într-un loc [i în decurs de do-
bile în orice situa]ie narativ\) [i
personaje „rotunde” (surprind u\zeci [i patru de ore. Tabloul amplu al vie]ii necesit\ amestecul genurilor.
cititorul cu reac]ii imprevizibile, Demonstra]i valabilitatea acestei afirma]ii, valorificând textul nuvelei
Alexandru L\pu[neanul.
66
U N I T A T E A 2 Pa[optism
67
U N I T A T E A 2 Pa[optism
68
LIMB| ROMÂN|
** Vocabularul
Vocabularul, care cuprinde totalitatea cuvintelor unei
limbi, se îmbog\]e[te atât prin mijloace interne, cât [i
prin mijloace externe (prin împrumuturi vechi [i noi).
Mijloacele interne de îmbog\]ire a vocabularului
sunt urm\toarele: derivarea (progresiv\ [i regresiv\)
compunerea conversiunea. Jean François-Raffaelli, Arcul de Triumf
Între cuvintele unei limbi se pot stabili, în func]ie de sensuri, diferite rela]ii semantice, [i anume: sinonimia, anto-
nimia, omonimia, polisemia [i paronimia.
Sinonimele
SINONIMELE sunt cuvinte cu form\ diferit\ [i cu pr\p\di (se folosesc pentru fiin]e); a deceda, a r\posa, a
sens identic sau asem\n\tor. Sinonimia perfect\ sau disp\rea (se folosesc pentru oameni); a deceda apare în
total\ este întâlnit\ mai rar (kaliu–potasiu, nicicând–nicio- limbajul administrativ, a sucomba, în limbajul literar pre-
dat\ etc.), cea mai frecvent\ fiind sinonimia par]ial\, ten]ios, a cr\pa, în limbajul familiar sau argotic.
prezent\ la cuvintele polisemantice, unde echivalen]ele În perioada pa[optist\, s-a produs un proces de mo-
se fac pentru fiecare sens al cuvântului (drum = cale, dernizare a limbii române, ap\rând numeroase perechi
traseu, curs\, deplasare etc.). sinonimice prin introducerea unor împrumuturi neolo-
Sinonimele se pot diferen]ia prin: gradul de inten- gice de origine romanic\ (din francez\, italian\): n\dej-
sitate exprimat: boare, vânt, furtun\, uragan; posi- de–speran]\, rig\–rege, molim\–epidemie etc.
bilitatea de utilizare contextual\: a muri = a pieri, a se
69
U N I T A T E A 2 Pa[optism
EXERCI}II
1. Identifica]i cuvintele ob]inute prin derivare [i prin 6. Indica]i un alt sens decât cel din textul de la exerci-
conversiune din textul de mai jos, explicând for- ]iul 5 al omonimelor a r\s\ri [i lun\, construind câte
marea lor: un enun] pentru fiecare.
„Perdelele-s l\sate [i lampele aprinse; 7. Ar\ta]i, în cel mult cinci rânduri, ce impresie v\ pro-
În sob\ arde focul, tovar\[ mâng\ios, duc derivatele diminutivale din urm\torul fragment,
{i cadrele-aurite, ce de p\re]i sunt prinse precizând [i mecanismul de formare a acestora:
Sub palid\ lumin\, apar misterios.” „Pe o stânc\ neagr\, într-un vechi castel,
(Vasile Alecsandri, Serile la Mirce[ti) Unde cur\-n vale un râu mititel,
Plânge [i suspin\ tân\ra domni]\
2. G\si]i câte un sinonim pentru cuvintele din textul de
Dulce [i suav\ ca o garofi]\.”
la exerci]iul 1: cadr\, a fi prins, palid, misterios.
(Dimitrie Bolintineanu, Muma lui {tefan cel Mare)
3. G\si]i câte un antonim pentru cuvintele din textul de
la exerci]iul 1: l\sat, aprins, lumin\, a ap\rea. 8. Explica]i sensul urm\toarelor paronime [i construi]i
4. Construi]i enun]uri cu patru sensuri diferite ale enun]uri cu acestea: arbitrar / arbitral depen-
cuvântului polisemantic foc, indicându-le pe fiecare. den]\ / dependin]\ familial / familiar inept / inapt
5. Identifica]i cuvintele compuse din urm\torul text, maestru / maistru miner / minier mochet\ / ma-
precizând procedeul de compunere: chet\ numerar / numeral a preveni / a proveni
„Încep a luci stele rând una câte una pronume / prenume.
{i focuri în tot satul încep a se vedea; 9. Indica]i cele dou\ forme de plural pentru omonimele
Târzie ast\-sear\ r\sare-acum [i luna, par]iale urm\toare în enun]uri: arc, bob, curs, glob,
{i, cobe, câteodat\ tot cade câte-o stea.” index, pas, sol, [ah.
(Ion Heliade R\dulescu, Zbur\torul) 10. Construi]i enun]uri cu urm\toarele cuvinte compuse:
alt\dat\ / alt\ dat\ de alt fel / de altfel.
70
STUDIU DE CAZ
Forme hibride
ale civiliza]iei [i ale culturii
române[ti la mijlocul
secolului al XIX-lea
SPRE TEM| Theodor Pallady, Pia]a Furstemberg
1. Fiecare elev prime[te un bile]el. Jum\tate dintre
elevi trebuie s\ scrie pe foaia primit\ un cuvânt din
câmpul lexical al termenului clasic [i jum\tate, un Cea mai frapant\ tr\s\tur\ a prozei în epoca
cuvânt din câmpul lexical al termenului romantic. pa[optist\ este caracterul memorialist, lipsa inven]iei
Re]ine]i numai termenii care nu se repet\. pure, a fic]iunii.
2. Lucra]i în grupe de patru elevi. G\si]i cel pu]in trei (Mihai Zamfir, Literatura pa[optist\)
argumente pentru sus]inerea urm\toarei aprecieri: Prezenta]i argumentele grupei în fa]a clasei.
DESPRE TEM|
71
U N I T A T E A 2 Pa[optism
Negruzzi, Dispozi]iile [i încerc\rile mele de poezie de Viteazul de Nicolae B\lcescu, oper\ istoric\ intrat\ în
Ion Heliade R\dulescu, Amintiri de Alecu Russo, Scri- zona literarului prin frumuse]ea stilului.
sori c\tre Vasile Alecsandri de Ion Ghica. Fascina]ia Aceast\ caracteristic\ a literaturii pa[optiste de a se
pentru istoria na]ional\, care ]ine de spiritul romantic, îi îndrepta spre faptul real a fost eviden]iat\ într-o formula-
determin\ pe scriitori s\-[i aleag\ ca personaje perso- re memorabil\ de c\tre Tudor Vianu, în Arta prozato-
nalit\]i istorice: Alexandru L\pu[neanu în bine-cunoscu- rilor români, atunci când scria:
ta nuvel\ a lui Costache Negruzzi, {tefan cel Mare în Primul realism românesc este astfel un realism
Dumbrava Ro[ie de Vasile Alecsandri, Mihai Viteazul în memorialistic. Înainte de a ob]ine o icoan\ vie a realului
mai multe dintre poeziile din Legende istorice de Dimi- în sinteza imagina]iei, literatura noastr\ resimte nevoia
trie Bolintineanu sau în Românii supt Mihai-voievod a-[i men]ine modelul sub ochi…
TEMA ~N TEXTE
1. Organiza]i o discu]ie în care s\ sus]ine]i urm\toarea El purta un antereu de suvaia1 alb, era încins cu un
apreciere critic\ prin exemple din operele scriitorilor [al ro[u cu flori, din care o poal\ i se slobozea pe
pa[opti[ti studia]i. coapsa stâng\, iar capetile [...] c\deau apoi peste
Nu exist\ în realitate un fenomen artistic pur, cla- papucii lui cei galbeni. [...] În camera unde intr\, pe
sic ori romantic. un crevat2 [...] [edea o feti[oar\ rez\mat\ într-un cot
(George C\linescu, Clasicism, romantism, baroc, pe perin\. Fusta ei de atlaz albastru-deschis, de sub
în volumul Impresii asupra literaturii spaniole) care se z\rea un picioru[ gras [i mic; p\rul ei casta-
2. Identifica]i în fragmentul din nuvela Zoe de Costache niu ce se slobozea în unde de m\tase pe albii ei gru-
Negruzzi elemente romantice [i realiste. mazi; pozi]ia ei cea lenoas\, în sfâr[it lumina murind\
„O calea[c\ trecu în fuga cailor pe uli]a mare, a unei lampe ar fi înfl\cârat pe Xenocrat, dac\ ar fi
apuc\ uli]a Sf. Ilie, [i f\când în stânga, lu\ la deal pe fost la Ia[i la 1827, în camera aceea.”
lâng\ zidul Sf. Spiridon, [i tot suindu-se pân\-n maha- 3. G\si]i în textul de la exerci]iul 2 forme hibride ale
civiliza]iei române[ti.
laua S\r\riei, st\tu la porti]a unei c\su]e cu dou\ fe-
restre cu perdele verzi. Din tr\sur\ se coborî un 1
suvaia (sevai), s.n. (arh.): ]es\tur\ de m\tase cu fire de aur sau de
tân\r elegant cocona[, a c\rui costum era dup\ moda argint.
cur]ii. 2
crevat (crivat), s.n. (reg.): pat.
72
U N I T A T E A 2
Contraste bizare
SPRE TEXT
1. Alege]i fiecare un continent în care a]i vrea s\ face]i o c\l\torie, fiindc\ vi
se pare interesant [i misterios. Scrie]i pe un bilet motivul op]iunii voastre
[i lipi]i-l pe o hart\ a lumii. Citi]i biletele destinate continentului situat pe
locul întâi.
2. Numi]i cel pu]in trei elemente contrastante ale spa]iului românesc pe care
le-a]i prezenta unui c\l\tor str\in.
Vasile Alecsandri
Balta-Alb\
de Vasile Alecsandri
(1821/1818?-1890)
D-lui I. B\l\ceanu
Este cel mai important scriitor al
epocii pa[optiste [i una dintre Într-o sar\ din luna trecut\ eram aduna]i mai mul]i prietini, to]i lungi]i pe
importantele personalit\]i politice divanuri1, dup\ obiceiul oriental, [i înarma]i de ciubuce2 mari, carele produ-
ale vremii, participând la Revolu]ia ceau o atmosfer\ de fum. [...]
de la 1848, la înf\ptuirea Unirii din Pintre noi se g\sea un tân\r zugrav3 fran]ez, care pentru întâia oar\ ie[ise
1859, fiind ministrul de externe din ]ara lui spre a face un voiaj în Orient.
care a ob]inut recunoa[terea în — Domnilor, ne zise el, v\ m\rturisesc cu ru[ine c\, p\n-a nu veni în ]\rile
Occident a noilor grani]e ale ]\rii
d-voastre, nici nu prepuneam c\ se afla în Evropa o Moldavie [i o Valahie. Dar
[i ambasador la Paris, spre sfâr-
[itul vie]ii. N\scut în familia unui
nu m\ plâng nicidecum, de vreme ce, ca un nou Columb, am avut pl\cere a
boier moldovean, viitorul scriitor descoperi eu însumi aceste frumoase p\r]i ale lumei [i a m\ încredin]a c\,
tr\ie[te la Mirce[ti o copil\rie departe de a fi locuite de antropofagi4, ele cuprind în sânul lor o so]ietate
fericit\, într-o atmosfer\ cald\ în foarte pl\cut\.
care basmele doicii se amestecau — Domnule, r\spunse unul din noi, nu te încrede a[a lesne în descoperirea
cu înv\]\turile grece[ti, române[ti d-tale, pentru c\ cine [tie dac\ p\n-în sfâr[it nu-i fi pus în frigare [i osp\tat de
[i fran]uze[ti primite de la dasc\li s\lbaticii acestor ]\ri!
diferi]i. Î[i va continua studiile la — Domnilor, ad\ug\ str\inul râzând, v\ în[tiin]ez c\, de-oi mai [edea multe
Paris, unde ob]ine bacalaureatul [i zile la masa de la tractirul 5 d-lui Regensburg, s\lbaticii ce-or vroi s\ m\ pre-
începe studii universitare de
fac\ în friptur\ nu or g\si pe mine decât pelea [i oasele. Cu toate aceste,
chimie, medicin\, drept [i ingine-
rie, f\r\ a ob]ine o diplom\. Întors
p\n-a nu m\ face jertfa descoperirei mele, da]i-mi voie s\ v\ istorisesc [i eu
în ]ar\, a de]inut mai multe dem- partea cea mai curioas\ din c\l\toria mea.
nit\]i publice, printre care pe Plecând din Paris, spre a întreprinde un voiaj în Orient, lucru ce, precum
[ti]i, s-au f\cut ast\zi de mod\, am agiuns bun s\n\tos la Viena: [i de aici
m-am îmbarcat pe un vas de vapor cu gând de a coborî Dun\rea p\n-în Marea
1
divan, s.n.: canapea fãrã spãtar pe care
Neagr\, f\r-a m\ opri nic\ire.
se stã sau se doarme. Cred c\ nu e nici unul din d-voastr\ care s\ nu fi f\cut voiajul Dun\rei [i s\
2
ciubuc, s.n.: pipã cu þeavã lungã. nu se fi mirat ca mine de s\lbatica frumuse]\ a malurilor acestui râu între
3
zugrav s.m.: (aici, arh.) pictor. Banat [i Serbia. [...] C\pitanul, ce vorbea pu]in fran]uze[te, îmi t\lm\ci c\
4
antropofag, s.m.: persoanã care se p\mântul ce se videa de-a stânga noastr\ se numea Valahia [i c\ era locuit de
hrãneºte cu oameni; canibal. un neam de oamini cu totul str\ini de na]ia otoman\!... S\ v\ spun mirarea mea
5
tractir, s.n.: han, birt, ospãtãrie. la aceast\ descoperire e peste putin]\! [...]
73
U N I T A T E A 2 Pa[optism
74
U N I T A T E A 2 Pa[optism
hai, domnule! [i b\tea caii din nou, [i chiuia înc\ mai s\lbatic, [i c\ru]a fugea
înc\ mai iute, [i eu ame]eam înc\ mai tare.
Ciclul Pastelurilor, scris între [Pe drum, s-a rupt o roat\, dar surugiul a reparat-o [i a pornit cu doar trei cai la
1867 [i 1869, impune o specie c\ru]\. Pe la dou\sprezece noaptea, c\l\torii au ajuns la Balta-Alb\. Str\inul constat\
literar\ nou\, de factur\ clasic\, c\ nu era vorba de un târg, fiindc\ nu a g\sit niciun restaurant [i niciun han la care s\
într-o poezie în care admirarea pei- doarm\. Surugiul îl p\r\se[te în mijlocul unei pie]e.]
sajului, surprins în toate anotim-
purile, este de origine romantic\.
Rafinamentul plastic al acestor Închipui]i-v\, domnilor, pozi]ia mea. Str\in, într-un col] de p\mânt necunos-
crea]ii a avut ecouri în poezia cut mie, r\t\cit într-un sat unde nu se z\rea nici ]ipenie de om, încongiurat de
româneasc\ ulterioar\. vro dou\zeci de câni care vroia numaidecât s\ afle ce gust are carnea de
A fost un inovator [i în drama- fran]ez, ne[tiind nici limba, nici obiceiurile locului! Închipui]i-v\ toate aceste
turgie, debutând în 1840 cu Farma- împrejur\ri pe capul unui om [i m\ ve]i crede lesne dac\ v-oi spune c\ admi-
zonul din Hârl\u, c\ruia îi urmeaz\ rarea poetic\ ce m\ cuprinsese, deocamdat\, se pref\cu într-o grij\, var\
Iorgu de la Sadagura. Succesul cel primar\ cu spaima. [...]
mai mare l-a avut în comedie, cu Un ceas întreg am umblat ca o n\luc\ printre gardurile satului, când s\rind
piesele: Chiri]a în Ia[i sau Dou\
peste o vac\ culcat\ în mijlocul uli]ii, când trezind vreun cuco[ adormit, care
fete [i-o neneac\, Chiri]a în provin-
s\rea sp\riet de pe gard pe cas\, când împedecându-m\ de giugul unui car
]ie, Chiri]a în balon, Coana Chiri]a
în voiaj, impunând tipul provin- l\sat în drum, când ferindu-m\ de a pica într-o fântân\, pentru c\ am p\catul
cialului care vrea s\ parvin\. Cân- de a nu videa prea bine noaptea. Dar în z\dar! Nici una din acele case nu avea
ticelele comice, scurte monolo- înf\]o[are de tractir; [i dup\ o lung\ primblare, r\m\sei încredin]at c\ ceea ce
guri, au impus tipuri ale vremii: c\utam nu se afla în Balta-Alb\! [...]
Clevetici ultrademagogul, Sandu
Napoil\ ultraretrogradul, Mama [A ap\rut o calea[c\ [i str\inul a crezut c\ a întâlnit ni[te compatrio]i, dar a con-
Anghelu[a. Cu Despot-Vod\ s-a statat c\ era vorba de localnici vorbitori de francez\. Calea[ca nu a oprit, dar cavalerul
n\scut drama istoric\ româneasc\, care o înso]ea c\lare s-a întors [i l-a ajutat s\ g\seasc\ un om care s\-l g\zduiasc\
prin care modelul romantic al lui peste noapte. C\l\torul a fost dus într-un bordei cu u[a joas\, de tocul c\reia, neatent,
Victor Hugo se autohtonizeaz\. s-a lovit. Pe întuneric, s-a aruncat pe patul de lemn, f\r\ a[ternut, sco]ând un r\cnet
Celelalte dou\ drame ale lui Vasile care a determinat-o pe gazd\ s\-i aduc\ un ]ol [i o cerg\. A dormit adânc pân\ a doua
Alecsandri, Fântâna Blanduziei [i zi.]
Ovidiu, sunt inspirate din Antichi-
tatea roman\.
[...] Diminea]a, pe la opt ceasuri, m\ trezii într-un vuiet înfrico[at, într-o
În proz\, scriitorul a sintetizat
direc]iile pa[optiste. A debutat în
h\rm\laie infernal\ de sunete, de clopote de cai, de pocnite de bice [i de
Dacia literar\ cu Buchetiera de la r\cnite de oamini! Ce putea fi acel zgomot?... Casele ardea? Sau o band\ de
Floren]a, o nuvel\ romantic\, bo- s\lbatici du[mani daser\ n\val\ în sat?
gat\ în elemente autobiografice. A Gium\tate sp\riet [i buim\cit de somn, ie[ii iute afar\, cu pistoalele în
valorificat direc]ia memorialistic\ mâni; dar în loc de cele ce gândeam, v\zui, plin de mirare, vro triizeci de tr\-
a prozei pa[optiste în jurnale de suri de toat\ forma: brisce, bra[ovance, carete, cale[te, toate înhamate cu câte
c\l\torie cum sunt O primblare la
mun]i, C\l\torie în Africa. Total
diferit\ este atmosfera din proza
ironic\, în care se observ\ tipuri
umane, contraste sociale, ca în
Balta-Alb\, Borsec, Ia[ii în 1844.
Opera scriitorului devine, în an-
samblul ei, o concentrare a formu-
lelor literare ale epocii pa[optiste. Nicolae
Grigorescu,
Plug cu boi
75
U N I T A T E A 2 Pa[optism
patru, [ese sau opt cai, [i toate îndreptându-se, în fuga Pe marginea unei b\l]i late z\rii deodat\ un soi de
mare, c\tr\ o balt\ ce steclea departe la razele soarelui. târg ce nu era târg, un soi de bâlci, ce nu era bâlci; o
Acea balt\ era izvoru minunilor de care auzisem adun\tur\ estraordinar\, o în[irare neregulat\ de cor-
vorbind la Br\ila cu atâta entuziasm! M\ pornii [i eu turi, de c\su]i de scânduri, de vizuini, f\cute în rogojini,
îndat\ pe urma tr\surilor, f\r\ a [ti l\murit ce f\ceam, de bra[ovence15, de cai, de boi, de oamini, care informa
pentru c\ de când pusesem piciorul pe p\mântul de departe una din priveli[tile cele mai originale de pe
Valahiei, îmi perdusem de tot [irul ideilor. fa]a p\mântului. Lâng\ o cutie de scânduri, unde boga-
{i asta nu trebuie s\ v\ mire, domnilor, dac\ v\ ve]i tul tr\gea ciubuc16, se c\tina de vânt o [atr\ de ]oluri
aduce aminte prin câte sâm]iri deosebite [i împrotivi- rupte, în care s\racul se pârlea la soare. Aproape de
toare trecusem eu în vreme de câteva ceasuri. Giudeca]i aceasta, se râdica o cu[c\ de rogojini lipit\ de o bra[o-
chiar sânguri. vanc\ ce slujea de camer\ de culcat. Mai încolo, un car
Întru în Valahia ca într-o ]ar\ pustie, [i deodat\ aud mare, coperit de un l\icer17, figura ca un palat cu dou\
vorbind de o societate de zece mii de suflete adunate la rânduri, c\ci la rândul de sus, adic\ în car, sta gr\m\di]i
ni[te b\i, aproape de Br\ila. Aceast\ aflare m\ sâle[te o femeie cu trii copii, iar la rândul de gios, adic\ sub car,
s\-mi schimb ideea [i s\ cred c\ Valahia ar putea fi o ]ar\ g\zduia b\rbatul împreun\ cu un câne [.c.l.
mai civilizat\, de vreme ce are b\i carele trag atâta lume Ce s\ v\ spun, domnilor, în sfâr[it? Nu cred s\ fie alt
la dânsele. Îns\ c\ru]a po[tii [i întâmpl\rile nepl\cute ce spectacul în lume care s\-mi poat\ face o impresie mai
întâmpin pe drum [i în satul de la Balta-Alb\ m\ fac a m\ mare decât aceea ce mi-au pricinuit privirea acelui târg
întoarce iar\[i la ideea mea cea dintâi [i, în urmare, m\ nou, care la cel mai mic vânt era în primejdie de a s\
culc cu încredin]are c\ m\ g\sesc într-o ]ar\ s\lbatic\. preface în ruine. [...]
Închipui]i-v\ dar ce revolu]ie s-au f\cut în crierii mei
când a doua zi diminea]\ am v\zut o mul]ime de cale[te [Str\inul a intrat `n ap\ [i, `ntâlnind femei [i b\rba]i sc\l-
evropiene[ti pline de fâguri evropiene[ti [i de toalete dându-se împreun\ în balt\, s-a sim]it jenat [i a vrut s\ ias\ pe
evropiene[ti! Nu puteam crede c\ eram treaz [i m\ mal. Auzind discu]ia purtat\ de trei tineri despre un francez
socoteam a fi fa]\ la vreo fantasmagorie11 nepriceput\; pe care l-au ajutat s\ g\seasc\ o gazd\ în timpul nop]ii prece-
fantasmagorie cu atât mai curioas\ c\ îmi înf\]o[a tot dente, pictorul s-a apropiat de ei [i le-a mul]umit pentru ser-
viciul f\cut. Cei patru s-au împrietenit [i au plecat împreun\
soiul de contrasturi, precum: baloane12 de Viena cu
s\ viziteze Balta-Alb\, pe care unul dintre tineri o prezint\ cu
înh\m\turi necunoscute pe la noi; p\l\rii de Fran]a cu
evident\ ironie.]
[lice13 orientale; frace cu anterie14; toalete pariziane cu
costumuri str\ine [i originale. Mai ad\ugi]i la aceste
— Iat\ o lume ce în ochii d-tale pare a fi s\lbatic\, dar
pocnitele [i r\cnitele posta[ilor, mi[carea a triizeci de
care are soiul ei de civiliza]ie deosebit\. Aici ne g\sim în
tr\suri ce se întrecea pe câmp, mul]imea cailor înh\ma]i
împ\r\]ia contrasturilor celor mai originale; aici luxul [i
la dânsele, clopo]eii ce suna la gâtul lor [i, în sfâr[it,
s\r\cia, durerea [i veselia, ideile nou\ [i ideile vechi,
efectul nout\]ii acestor lucruri în ochii unui str\in, [-a[a
costiumele Evropei [i costiumele române[ti, toate sunt
v\ ve]i putea lesne închipui expresia comic\ a figurei
unite la un loc, sunt mestecate la un loc [i produc un
mele în fa]a unui spectacul atât de nea[teptat.
efect neînchipuit atât ochilor cât [i mintei; aici…
M\ pornii precum v-am spus pe urma tr\surilor, cu
— Aici, ad\ug\ altul, privirea se îndestuleaz\, dar
presâm]ire de a întâlni în drumul meu alte nou\ minuni;
stomahul r\mâne de[ert! Haide]i mai bine aiure s\
[i, într-adev\r, acea presâm]ire nu m\ în[\l\; c\ci lucru-
[idem la mas\.
rile ce v\zui m\ aruncar\ într-o mirare [i mai adânc\!
Îndat\ ne suir\m într-o dro[c\ cu [\se cai [i în cu-
11 rând agiunser\m în satul Balta-Alb\, la o cas\ ]\r\neasc\.
fantasmagorie, s.f.: (aici) imagine vizualã bizarã, neverosimilã, pro-
prie unei imaginaþii tulburate; priveliºte irealã, fantasticã.
12 15
balon, s.n.: (aici, arh.) caretã, cupeu. braºoveancã, s.f.: (aici) cãruþã mare, fãrã arcuri, cu coviltir, fabri-
13
ºlic (iºlic), s.n.: cãciulã din blanã scumpã sau din postav, purtatã de catã la Braºov.
16
boieri. ciubuc, s.n.: (aici) pipã orientalã cu þeavã lungã.
14 17
anteriu, s.n.: hainã lungã pe care o purtau în trecut boierii. lãicer, s.n. (reg.): covor þãrãnesc de lânã.
76
U N I T A T E A 2 Pa[optism
77
U N I T A T E A 2 Pa[optism
PRIN TEXT
Realitate [i imagina]ie în proza secolului al XIX-lea
1. Indica]i cel pu]in dou\ opere memorialistice ale scriitorilor pa[opti[ti.
2. Delimita]i în text etapele c\l\toriei pictorului francez, indicând traseul
urmat de acesta.
3. Ce scop are francezul în c\l\toria sa: cunoa[terea, aventura, distrac]ia,
c\utarea, explorarea, cucerirea? Motiva]i-v\ alegerea.
4. Ar\ta]i ce diferen]e exist\ între ceea ce î[i imagineaz\ c\l\torul occidental
despre lumea în care intr\ [i realit\]ile acesteia. G\si]i în text cel pu]in
patru asemenea structuri opozitive.
5. Lucra]i în perechi. Un elev g\se[te argumente c\ Valahia este o ]ar\ a
s\lb\ticiei [i cel\lalt, c\ este o ]ar\ a civiliza]iei.
6. Uni]i-v\ câte dou\ perechi, confrunta]i-v\ argumentele [i p\stra]i pentru
fiecare aspect vizat doar dou\. Face]i apoi o list\ cu argumentele g\site de
toate grupele.
7. Rezuma]i în 20-25 de rânduri întâmpl\rile prin care trece pictorul în
c\l\toria lui de la Br\ila pân\ la Balta-Alb\.
Th. Aman,
Aduna]i la m\m\lig\ Contraste în descrierea civiliza]iei române[ti
8. Urm\ri]i în descrierea c\ru]ei de po[t\ rolul epitetelor [i al diminutivului.
9. Indica]i modul [i timpul verbelor din descrierea goanei nocturne. Ce efect
Dic]ionar literar expresiv au acestea?
10. Identifica]i elementele componente ale descrierii satului Balta-Alb\ în seara
Ironia este o form\ a comi- sosirii c\l\torului francez. Le-a]i putea apropia de realit\]i contemporane?
cului prin care vorbitorul su- 11. Argumenta]i faptul c\ descrierea amintit\ la exerci]iul precedent este
gereaz\ contrariul a ceea ce subiectiv\.
spune sau simuleaz\ acordul cu 12. Împ\r]i]i-v\ în cinci grupe de câte [ase elevi. Fiecare grup\ trebuie s\ rea-
un punct de vedere ridicol. lizeze un poster cu prezentarea construc]iei uneia dintre urm\toarele des-
crieri din text: satul Balta-Alb\ diminea]a balta masa ]\r\neasc\
c\l\toria cu vaporul balul.
În realizarea posterului, v\ pute]i ghida dup\ schema de mai jos.
Dic]ionar literar 13. Incipitul povestirii este reprezentat de o descriere de interior cu aer
oriental. Care crede]i c\ este rolul acestei „scenografii”?
Autoironia se manifest\ 14. G\si]i un argument pentru faptul c\ incipitul pune textul sub semnul dia-
când vorbitorul ia în derâdere logului.
propriile defecte sau p\reri. 15. Prima replic\ a tân\rului „zugrav fran]ez” anticipeaz\ câteva teme ale
povestirii pe care o va nara: diferen]a dintre civiliza]ii, sentimentul
78
U N I T A T E A 2 Pa[optism
79
U N I T A T E A 2 Pa[optism
22. Ar\ta]i ce rol are cunoa[terea sau necunoa[terea limbii în rela]ia dintre
str\in [i localnici, raportându-v\ la plecarea spre Balta-Alb\ [i la întâlnirea
tr\surii în timpul nop]ii.
23. Liviu Papadima f\ce urm\toarea observa]ie legat\ de textul literar:
Avem de-a face, în Balta-Alb\, cu o tripl\ perspectiv\: cea dintâi, precum-
p\nitoare, a „fran]uzului” însu[i, cea de a doua, a modului în care localnicii
îl privesc pe c\l\torul str\in, cea de a treia, a unor intermediari ocazionali,
care încearc\ s\ pun\ în acord p\]aniile [i intui]iile excursionistului cu
cunoa[terea de sine a oamenilor locului.
(Literatur\ [i comunicare)
DESPRE TEXT
2. Argumenta]i, într-un eseu de cel mult patru pagini, faptul c\ Balta-Alb\ este
o critic\ la adresa formelor hibride ale civiliza]iei române[ti de la mijlocul
secolului al XIX-lea.
„Provin]ialul îmbl\ încoto[m\nat
într-o grozav\ [ub\ de urs; poart\
arn\ut în coada dro[cii înarmat cu
un ciubuc înc\l\fat [i lulea ferecat\ DUP| TEXT
cu argint; [uba de urs, arn\utul [i
1. Citi]i Borsec [i Ia[ii în 1844 de Vasile Alecsandri. Compara]i cele dou\
ciubucul sunt cele trei neap\rate
elemente a boierului ]inuta[; f\r\ ele texte literare cu Balta-Alb\ [i g\si]i trei argumente prin care s\ sus]ine]i c\,
nu se vede nic\ieri. pentru autor, Principatele sunt un t\râm al contrastelor.
Figura lui e lesne de cunoscut; 2. Organiza]i o dezbatere în care o echip\ s\ sus]in\ caracterul memorialistic
cele mai adese este gros [i gras, are al povestirii Balta-Alb\ [i alta, pe cel fictiv, plecând de la urm\toarea
fa]a înflorit\, favori]i tufo[i [i muste]i afirma]ie a criticului Mihai Zamfir:
r\sucite. [...] Cum a sosit în capitalie, Proza româneasc\ modern\ de dup\ 1830 are substan]\ aproape exclu-
înt\ia lui treab\ este s\ se duc\ la
siv memorialistic\, valorificând la maximum virtu]ile documentului pree-
Miculi, ca s\-[i cumpere ochilari sau
lornet\ cu care se uit\ seara obr\zni- xistent (scriptic ori tr\it) [i punând între paranteze imagina]ia.
(Din secolul romantic)
ce[te prin toate lojele teatrului.”
(Costache Negruzzi, 3. Proiect. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i o lucrare, de cel mult
Opere, volumul I) patru pagini, în care s\ ar\ta]i cum apar formele hibride ale civiliza]iei
române[ti la mijlocul secolului al XIX-lea în operele scriitorilor pa[opti[ti.
Folosi]i povestirea Balta-Alb\ [i fragmentul din Fiziologia provin]ialului
reprodus în coloana al\turat\. Pute]i exemplifica [i cu alte opere.
80
LIMB| ROMÂN|
Neologismele
Neologismele sunt cuvintele noi, împrumutate din romanic, înlocuindu-se cu asemenea neologisme cuvin-
alte limbi sau create în interiorul limbii prin derivare sau tele vechi din turc\ [i din greac\, numeroase în limba ro-
compunere, pe baza unor elemente neologice de formare. mân\ la un moment dat (de exemplu, insul\ îl înlocu-
Stabilirea momentului de la care apar neologismele ie[te pe ostrov, decret pe ucaz, pompier pe pojornic etc.).
în limba noastr\ are o precizie relativ\, pentru c\ prime- În secolul al XIX-lea [i chiar la începutul secolului al
le împrumuturi sau inova]ii lexicale apar de la sfâr[itul XX-lea, apar numeroase neologisme formate cu sufixele
secolului al XVIII-lea, fiind, a[adar, destul de vechi. -ie sau -iune, limba alegând ulterior una dintre forme. De
Acestea corespund, în general, unui fond cultural de cir- exemplu, în Balta-Alb\ de Vasile Alecsandri, apare ter-
cula]ie interna]ional\ [i au devenit ast\zi arhaisme fone- menul na]ie, care este înlocuit ulterior cu na]iune, în O
tice (de exemplu, harmonie, la Dimitrie Cantemir, pen- noapte furtunoas\ de I.L. Caragiale, este folosit\ forma
tru armonie, relighie, la Ioan Budai-Deleanu, pentru inspira]iune, înlocuit\ apoi, de limba `n continu\ evo-
religie etc.). lu]ie, cu inspira]ie.
Neologismele au p\truns în limba român\ mai ales în Ast\zi, cele mai numeroase neologisme sunt angli-
perioada pa[optist\, în special din francez\ [i, pe cale cismele, multe neadaptate înc\ fonetic [i grafic la lim-
savant\, din latin\. S-a produs astfel o modernizare a ba român\: site, cool, mouse, CD, racket, shopping,
limbii noastre pe baza unui fond lexical predominant showroom, walkie-talkie, tsunami, cheesburger etc.
EXERCI}II
1. Identifica]i neologismele din urm\toarele fragmente c. Era straniu c\ nu puteam s\ ne form\m o opinie
din Balta-Alb\ de Vasile Alecsandri: despre ]inut, fiindc\ nu aveam un ghid care s\ ne ara-
a. „De când sunt nu mi-am închipuit o alergare a[a te locurile mai importante sau mai atractive.
infernal\, un lucru atât de original.” 5. Alege]i seria în care se g\sesc numai neologisme:
b. „Iat\ o lume ce în ochii d-tale pare a fi s\lbatic\, a. a oxida, dot\, solitudine, asem\n\tor;
dar care are soiul ei de civiliza]ie deosebit\. Aici ne b. pueril, animat, obez, f\]arnic;
g\sim în împ\r\]ia contrasturilor celor mai originale; c. altruist, egoist, benefic, malefic.
aici luxul [i s\r\cia, durerea [i veselia, ideile nou\ [i 6. Citi]i urm\toarele neologisme, consultând Dic]iona-
ideile vechi, costiumele Evropei [i costiumele rul ortografic, ortoepic [i morfologic al limbii române
române[ti.” (DOOM), edi]ia a II-a, 2005: airbag, babysitter, banner,
c. „[...] pute]i s\-mi t\lm\ci]i acest problem.” blazer, bodyguard, bleumarin, bordeaux, chat, dance,
2. Ar\ta]i care dintre neologismele identificate la exer- déjà-vu, diesel, DJ, design, föhn, thriller, walkman,
ci]iul 1 sunt ast\zi considerate învechite. weekend, apoi c\ut\]i-le într-un dic]ionar de neolo-
3. G\si]i un sinonim neologic pentru urm\toarele gisme pe cele al c\ror sens nu-l [ti]i.
cuvinte din textele de la exerci]iul 1: a fi, a-[i închipui, 7. Indica]i formele corecte ale urm\toarelor cuvinte,
s\lbatic, vechi, a t\lm\ci. consultând, acolo unde nu [ti]i, DOOM-ul, edi]ia a
4. Înlocui]i neologismele marcate în enun]urile de mai II-a: angro / en gros anticamer\ / antecamer\
jos cu termeni din fondul vechi al limbii. asterix / asterisc corijent / corigent disident /
a. Am f\cut un voiaj într-un ]inut exotic, de unde ]i-am dizident reincarnare / reîncarnare hipi / hippy
expediat dou\ scrisori [i o carte po[tal\. itinerar / itinerariu pancart\ / pancard\ pre[e-
b. M-a surprins opulen]a din vechiul hotel în care am din]ie / pre[eden]ie sacrosant / sacrosanct sirin-
fost caza]i. g\ / sering\ vaselin\ / vasilin\.
81
COMUNICARE
Eseul
Eseul este o lucrare de mic\ dimensiune, în care se
trateaz\, dintr-un punct de vedere personal, original, o
problem\, f\r\ preten]ia de a fi epuizat\.
Acest tip de studiu se situeaz\ la grani]a dintre lite-
ratur\ [i filosofie, accentul c\zând pe originalitatea idei-
lor [i a exprim\rii. Gheorghe P\tra[cu, Vas cu flori
Eseul structurat este o lucrare de tip argumentativ
pe o tem\ dat\. ~n redactarea lui se impun anumite repe- Eseul nestructurat este o lucrare apropiat\ de
re, f\r\ a se cere s\ fie respectat\ ordinea acestora, eseul literar. Se indic\ doar tema care trebuie tratat\,
admi]ându-se justific\ri de cele mai diferite tipuri. neimpunându-se abordarea anumitor aspecte. Acest tip
Creativitatea celui care scrie un eseu se manifest\ în de text pune în eviden]\ în mai mare m\sur\ originali-
modalitatea de îmbinare a reperelor impuse. tatea [i creativitatea celui care scrie.
Într-un eseu structurat, se urm\re[te:
atingerea tuturor reperelor impuse prin cerin]e; Etapele redact\rii unui eseu sunt urm\toarele:
claritatea înl\n]uirii argumentelor folosite; notarea ideilor legate de o tem\ dat\, f\r\ a se
diversitatea [i pertinen]a tipurilor de argumente impune o anumit\ ordine;
aduse; documentarea, realizarea prin consultarea mai
utilizarea exemplelor din opera literar\ vizat\ care multor lucr\ri [tiin]ifice, dic]ionare, prin g\sirea pe inter-
s\ probeze buna ei cunoa[tere; net a unor site-uri legate de tem\ etc.;
buna organizare a discursului (introducere, cu- alc\tuirea planului lucr\rii;
prins, încheiere); redactarea eseului într-o prim\ form\, pe ciorn\;
exprimarea corect\, nuan]at\, clar\; verificarea [i revizuirea textului, faz\ în care se pot
utilizarea unui vocabular adecvat [i bogat; completa unele idei neclare sau incomplet formulate, se
a[ezarea corect\ în pagin\ a textului (organizarea corecteaz\ cacofoniile, gre[elile de ortografie [i de punc-
lui în alineate, plasarea titlului, scris lizibil [i îngrijit, f\r\ tua]ie, se elimin\ repeti]iile etc.;
[ters\turi). redactarea formei finale a eseului.
EXERCI}II
1. Alc\tui]i un eseu structurat de dou\-patru pagini, în e. eviden]ierea îmbin\rii elementelor clasice, roman-
care s\ prezenta]i caracteristicile literaturii din pe- tice [i realiste în literatura pa[optist\;
rioada pa[optist\. Ve]i avea în vedere: f. redactarea propriu-zis\, urm\rind organizarea
a. prezentarea ideologiei romantice reflectate în pro- ideilor în scris, utilizarea limbii literare, argumen-
gramul revistei Dacia literar\; tarea, ortografia, punctua]ia, a[ezarea textului în pa-
b. oglindirea ideologiei romantice în operele scriito- gin\ [i lizibilitatea.
rilor de la 1848; 2. Redacta]i un eseu nestructurat cu tema Europenism
c. exemplificarea temelor [i a motivelor romantice [i autohtonism în literatura genera]iei pa[optiste.
printr-o oper\ liric\ [i una epic\; Selecta]i prin vot cele mai originale eseuri, tehno-
d. prezentarea operelor literare alese prin referire la redacta]i-le, ilustra]i-le [i realiza]i un volum al clasei
urm\toarele elemente: antitez\, momentele subiec- cu cel pu]in zece dintre cele mai bune lucr\ri.
tului literar, descrierea subiectiv\;
82
DEZBATERE
România `ntre
Orient [i Occident
SPRE PROBLEM|
1. G\si]i cât mai multe sinonime pentru termenul dez-
batere.
2. Dac\ a]i avea prilejul s\ participa]i la un asemenea tip
de discu]ie, ce tem\ v-ar pl\cea s\ dezbate]i?
3. Indica]i un aspect care v\ atrage la cultura oriental\
[i unul care v\ place la cultura occidental\. Nicolae Vermont, Hora
Dic]ionar
recomandate. În textele examinate, se vor c\uta argumente
Dezbaterea, în sens larg, desemneaz\ o analiz\ am\- [i dovezi pentru sus]inerea sau pentru respingerea
nun]it\, o deliberare sau o discu]ie larg\ asupra unei pro- mo]iunii. În vederea cre[terii eficien]ei dezbaterii, este bine
bleme de interes general. s\ se lucreze în grup, întrucât astfel documentarea poate fi
În didactic\, dezbaterea devine o metod\ de înv\]are mai ampl\, iar ideile, clarificate pe baza discu]iilor. Grupu-
bazat\ pe dialog, dar desf\[urat\ dup\ reguli precise. Ea se rile se pot stabili pe baza afinit\]ilor, de exemplu, pe baza
folose[te de argumente, nefiind o simpl\ enun]are de opinii. cuno[tin]elor în domeniu ale participan]ilor.
Cel mai cunoscut model de dezbatere este cel elaborat 3. Desf\[urarea dezbaterii. Este de dorit ca aceast\ faz\
pe baza ideilor filosofului britanic Karl Popper (Societatea s\ se poat\ desf\[ura pe durata a dou\ ore succesive. În
deschis\ [i du[manii ei, 1945, traducere româneasc\ 1993). prima, to]i elevii particip\ la un exerci]iu în care se trec în
În alt\ lucrare a sa, Logica cercet\rii, din 1936 (traducere revist\ toate argumentele pro [i contra identificate în surse-
româneasc\ 1981), filosoful afirm\ c\ acest tip de logic\ este le bibliografice. Acestea pot fi notate pe tabl\ sau pe dou\
de fapt logica înv\]\rii din gre[eli. postere.
Dezbaterea de tip Karl Popper valorific\ atât informa]ia, Etapa urm\toare este alegerea echipelor de câte trei
cât [i abilit\]ile de comunicare [i de cooperare ale partici- elevi care vor sus]ine dezbaterea propriu-zis\. Trebuie s\ se
pan]ilor, care înva]\ unii de la al]ii. Un model simplificat al desemneze [i un responsabil cu eviden]a duratei interven-
acestui tip de dezbatere se poate folosi în clas\. ]iilor. Restul clasei se grupeaz\ în echipe de arbitri (trei-cinci
elevi). Arbitrii î[i vor întocmi, sub îndrumarea profesorului,
Etapele dezbaterii fi[e în care vor consemna calitatea argumentelor [i a dove-
1. Fixarea temei. Tema unei dezbateri, numit\ mo]iune, zilor, abilit\]ile de exprimare ale fiec\rui vorbitor, respec-
trebuie s\ admit\ atât argumentele afirmatoare, cât [i pe tarea timpului alocat, impresii personale etc. Ei vor decide,
cele negatoare, s\ fie limpede formulat\ [i s\ ofere posi- la sfâr[itul dezbaterii, echipa câ[tig\toare.
bilit\]i de documentare. Este de dorit ca mo]iunea s\ pro- Se desemneaz\ [i un moderator, adic\ un elev care con-
pun\ o tem\ de actualitate, de larg interes, cu impact asupra duce dezbaterea, deschizând discu]iile, anun]ând tema pro-
publicului. Exemple de mo]iuni: Pedepsele mai aspre vor pus\ [i subtemele care se vor aborda pe baza planului sta-
reduce rata criminalit\]ii; Elevii ar trebui consulta]i în bilit anterior. Tot moderatorul este acela care îi prezint\ pe
deciziile care îi privesc. Publicitatea este împotriva eticii etc. participan]i (sau le cere s\ se prezinte) [i men]ioneaz\ regu-
2. Preg\tirea dezbaterii. Dup\ alegerea temei, se alc\tu- lile dup\ care se vor desf\[ura discu]iile, ca, de exemplu:
ie[te un plan general de discu]ie, completat apoi cu subte- fiecare vorbitor are la dispozi]ie 3 minute;
mele care trebuie abordate. Pentru documentare, se las\ un vorbitorii intervin alternativ, din câte o echip\, pân\
interval de câteva s\pt\mâni pentru consultarea bibliografiei când iau cuvântul to]i;
83
U N I T A T E A 2 Pa[optism
Dic]ionar
s\ fie clare, evitând frazele lungi, complicate;
când se simte nevoia, se cere timp pentru consult\ri — s\ utilizeze mijloace de captare a aten]iei auditoriului
maximum 3 minute —, pentru reconstruirea argumentelor (folosirea umorului, a referin]elor la experien]e comune etc.);
sau a contraargumentelor, în func]ie de afirma]iile echipei s\ se adapteze mersului discu]iilor;
adverse; s\ respecte regulile stabilite, f\r\ s\ întrerup\ vor-
ultimul din fiecare echip\ trage concluzii privind bitorul sau s\-[i exprime în forme agresive dezacordul etc.;
pozi]ia grupului din care face parte; s\ utilizeze mijloacele nonverbale [i paraverbale de
dezbaterea nu va dep\[i 30 de minute; captare a aten]iei publicului (gesturi, mimic\, ton, intona]ie
arbitrii vor avea 5 minute pentru a delibera [i a nego- etc.).
cia, pe baza observa]iilor f\cute, asupra câ[tig\torilor — 4. Analiza dezbaterii de c\tre profesor este ultima etap\,
echipa [i cel mai bun vorbitor. `n care acesta va aprecia calitatea ei, atitudinea echipelor etc.
Moderatorul trebuie s\ p\streze echilibrul în situa]iile Scopul dezbaterii este exersarea abilit\]ilor de comuni-
conflictuale, f\r\ a obliga participan]ii la discu]ie s\ ajung\ care pe o tem\ dat\. Chiar dac\ participan]ii nu se reg\sesc
la un consens. El nu trebuie s\ monopolizeze discu]ia, s\-i în cazul pe care trebuie s\-l sus]in\, ei fac un exerci]iu de
întrerup\ nejustificat pe vorbitori, asigurând buna desf\[u- obiectivare [i de judecat\ „la rece” a problemei propuse.
rare a dezbaterii. Este de dorit ca dezbaterile s\ se finalizeze cu unul sau
Interven]iile participan]ilor la dezbatere trebuie: mai multe eseuri prin care elevii s\-[i fixeze [i s\-[i clarifice
s\ respecte tema dat\; problemele dezb\tute.
DESPRE PROBLEM|
Modernizare [i balcanism
Orient [i Occident
Orientul este, geografic, un punct cardinal, [i anume iar, din punct de vedere spiritual, Occidentul este reduc-
r\s\ritul. Din punct de vedere cultural, Orientul semni- tibil la matricea greco-latin\ la care s-a ad\ugat, simbiotic
fic\ lumea situat\ la est de un punct de referin]\, care adesea, ideologia cre[tinismului (Mircea Muthu, op. cit.).
poate fi, `n acest caz, Europa occidental\. Pe baza aces- În timp, teoreticienii au ata[at celor doi poli ai culturii
tei împ\r]iri, o parte a Europei balcanice ]ine de Orient. mai multe cupluri de opozi]ii. Astfel, Orientul ar fi con-
Este vorba de acele zone care sunt urma[ele Imperiului templativ, resemnat, etern, de]in\tor al [tiin]ei sacre [i
Roman de R\s\rit. guvernat de cârmuiri despotice, în vreme ce Occi-
Despre Orient ar fi probabil mai corect s\ se vor- dentului îi sunt caracteristice tr\s\turi cum ar fi spiritul
beasc\ într-o dubl\ accep]ie: aceea clasic\, vizând culturi practic, „zbuciumul”, sim]ul istoric, crearea [tiin]ei pro-
ce s-au cristalizat independent de Europa (chinez\ sau fane, guvernarea democratic\ [i individualismul politic.
hindus\) [i ipostaza, restrictiv\ într-un fel, a culturilor de Balcanismul se refer\ la tot ce ]ine de specificul
impact direct [i secular cu Europa (cultura islamic\) pestri] [i pitoresc al mentalit\]ii [i al moravurilor din
(Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc). zona Peninsulei Balcanice.
Occidentul este, geografic, vestul. Din perspectiv\ Tradi]ia balcanismului literar este început\ la noi de
cultural\, Occidentul este ansamblul ]\rilor din Europa Anton Pann [i continuat\ de Nicolae Filimon, Ion Ghica,
occidental\, urma[ele Imperiului Roman de Apus. Spa- Ion Luca Caragiale [i de Mateiu Caragiale.
]ial vorbind, în]elegem prin Occident culturile europene No]iunea a fost redimensionat\ într-un sens diferit,
originale [i cele transplantate în continentul Americii, chiar opus, prin crea]ia poetic\ a lui Ion Barbu, care
84
U N I T A T E A 2 Pa[optism
85
U N I T A T E A 2 Pa[optism
86
U N I T A T E A 2 Pa[optism
spre lumea catolic\ [i de expresie latin\ a Occiden- De ro[cove uscate [i t\vi cu mirodenii.
tului. S\ nu confund\m îns\ contactele [i influen]ele — Coboar\ iscusite b\rbat [i ia din plin.
cu structurile. Cadrul de via]\ [i atmosfera tradi]io- Dulceagul glas al pa[ii muri prin sear\ lin.
nal-ortodoxe, înc\ de tip medieval, contrastau cu dina- Cum niciun stâlp ori sfoar\ nu tremura pe punte,
mismul transformator al Occidentului. În secolul În gândurile toate, soseau ninsori m\runte
al XVIII-lea se produce prima bre[\ important\. Tre- {i unsuroase lini[ti se tescuiau sub cer.
cerea la catolicism — în varianta greco-catolic\ — a {i deslu[it, cu plânsul unui t\i[ de fier
unei p\r]i dintre românii transilv\neni a avut drept În împletiri de sârm\ intrat s\ le de[ire,
urmare redescoperirea latinit\]ii [i afirmarea rapor- O frângere de ghe]uri, prin cre[tete, prin [ire,
turilor simbolice cu Roma. [...] În Principate [...], Prin toat\ roata gloatei ciulite, r\scoli.
„fanario]ii”, în genere persoane cultivate, au întocmit
unele reforme, în spiritul european al vremii, dar [i Pic lâng\ pic, smal] negru, pe barba Lui slei
acestea inevitabil adaptate la structuri sociale [i men- Un sânge scurt, ca dou\ must\]i ad\ugite,
tale departe de cele ale Occidentului. [...] Secolul Vii, vecinici, din gingia pr\selelor cumplite
al XVIII-lea a însemnat în Principate chiar o accen- Albir\ din]ii-n pulp\ intra]i ca un inel.
tuare a orientalismului. Românii (elita, se în]elege)
se îmbr\cau turce[te, vorbeau grece[te [i scriau cu Sfânt trup [i hran\ sie[i, hagi rupea din el.
caractere slavone. Câteva decenii mai târziu aveau s\ La Isarlâk, cea alb\ de lespezi, gloata suie,
scrie cu caractere latine, s\ se îmbrace europene[te Dar greii pa[i prin ierburi [i stuh se-mpletecesc.
[i s\ vorbeasc\ fran]uze[te! În ochi, din lâncezi ape, cum pâlpâie g\lbuie
(Lucian Boia, România, ]ar\ de frontier\ a Europei) {i uleioas\, dâra caicului turcesc!”
(Ion Barbu, Nastratin Hogea la Isarlâk 3)
11. Nastratin Hogea este o figur\ reprezentativ\ pentru
Orient, ap\rând în dou\ ipostaze diferite în literatura
Stabilirea planului dezbaterii
român\. Eviden]ia]i diferen]ele de viziune pe baza
fragmentelor urm\toare. Pe baza informa]iilor culese în documentare, sta-
a. „Nastratin Hogea-ntr-o sear\ la fereastr\ bili]i: tr\s\turi ale culturii orientale [i occidentale
elemente care ]in de balcanism din literatura noastr\
cum [edea
modalit\]ile de modernizare a culturii [i civiliza]iei
Î[i lungea nasul aiurea, p-al]ii f\r\ a-i vedea;
Trecând unul din prietini: — Ce miro[i? l-a întrebat. române[ti în perioada pa[optist\ cauzele polemicilor
— Vecinul meu — el r\spunse — g\te[te scumpe interbelice pe tema situ\rii culturii [i civiliza]iei româ-
mânc\ri, ne[ti între Orient [i Occident puncte de vedere con-
{i d-al lor miros m\ satur, tr\gându-l cu gust pe n\ri.” temporane în privin]a temei dezb\tute. ~n urma discu]ii-
(Anton Pann, Când se g\te[te în laturi, lor, stabili]i un plan detaliat al dezbaterii.
numai din miros te saturi)
Dup\ dezbatere
b. „{i gl\sui un pa[e într-astfel:
— Efendi2, 1. Organiza]i-v\ în patru grupe. Realiza]i câte un poster
Cor\bier [i oaspe în porturile mele, pe care s\ nota]i ce am avut de câ[tigat [i ce am pier-
Prime[te-aceste daruri [i-aceste temenele: dut prin occidentalizare, dup\ p\rerea voastr\. Com-
La nava ta se cade pe brânci s\ m\ închin, para]i concluziile proprii cu cele ale colegilor,
C\ b\nuiam caiacul lui Hogea Nastratin. [...] alegând, în final, cel mai interesant r\spuns.
Dar ne mâhne[ti c-o fa]\ prea trist\; hai, curând! 2. Scrie]i un eseu argumentativ în care s\ trece]i în re-
Nu sta pe punte, coabe cu pântecul fl\mând! vist\ problematica acestei teme [i s\ v\ exprima]i
Noi ]i-am adus n\utul dorit, [i sumedenii opinia despre locul României în cultura european\.
2 3
efendi, s.m.: titlu de politeþe pus în turcã, dupã un nume propriu, Isarlâk, s.pr.: cetate imaginarã în poezia din ciclul balcanic a lui Ion
învãþaþilor, funcþionarilor. Barbu.
87
LIMB| ROMÂN|
** Grupul verbal
Grupul verbal este partea enun]ului organizat\ sin- Paul
tactic în jurul unui verb, fiind alc\tuit\ din verbul-centru Cézanne,
[i elementele legate sintactic de acesta. Natur\
Exist\ func]ii sintactice aflate cu verbul: moart\
cu comod\
în rela]ie de interdependen]\ — subiectul: C\l\to-
rul admir\ peisajul. Verbul are categoriile gramaticale din schema de mai
în rela]ie de subordonare — complementele: Vede jos.
un sat ciudat.
într-o structur\ ternar\, depinzând de un substan- Prezent: Citesc un articol din
tiv (sau un substitut al acestuia) [i de verb — elementul ziarul de ast\zi.
predicativ suplimentar: Str\ina privea mirat\ la b\[tina[i. Imperfect: Ploua când am plecat
Complementele pot fi directe, indirecte de agent [i de acas\.
circumstan]iale (de loc, de timp, de mod, de cauz\, de Perfect compus: Am scris tema
scop etc.), exprimându-se prin substantive sau substitu- pentru s\pt\mâna viitoare.
te ale acestora (pronume [i numerale), adverbe, verbe la Perfect simplu: Vod\ îi înfrunt\
Indicativ pe turci.
moduri nepersonale etc.
Mai-mult-ca-perfect: Când ai
Propozi]iile care depind de un verb pot fi subiective, ajuns la mine, terminasem tot
predicative, completive directe, indirecte, de agent, cir- ce era de sp\lat.
cumstan]iale (de loc, de timp, de mod, de cauz\, de Viitor (forme pentru scris [i pen-
scop, condi]ionale, concesive, consecutive etc.), predica- tru limba vorbit\): O s\ scriu
tive suplimentare. referatul pentru ora viitoare.
TIMPUL Viitor anterior: Când vei sosi,
I: în -a voi fi terminat treaba.
II: în -ea Prezent: A[ mânca un m\r copt
CONJUGAREA
III: în -e Condi]ional- cu fri[c\.
IV: în -i [i -î optativ Perfect: A[ fi mers la plimbare,
dar era târziu.
Activ\: Ascult muzic\ foarte des.
DIATEZA Reflexiv\: Se ascult\ muzic\. Prezent: A[ vrea s\ dorm f\r\
Pasiv\: Ea este ascultat\ de toat\ lumea. Conjunctiv niciun fel de vise.
Perfect: A[ fi plecat mai devre-
Indicativ me, dar ploua.
Condi]ional-optativ
Personale Conjunctiv Imperativ Prezent: Opre[te ma[ina!
Imperativ
Prezent: Va fi [tiind el ceva!
Prezumtiv Prezumtiv Perfect: O fi înv\]at, n-o fi înv\-
MODURI ]at, nu [tiu.
Infinitiv: A înv\]a este
datoria noastr\.
Nepersonale Gerunziu: M-am plictisit I: emi]\torul
PERSOANA II: receptorul
ascultând muzic\.
III: cel despre care este vorba în mesaj
Participiu: Poezia este re-
citat\ de Ana cu talent.
NUM|RUL Singular
Supin: Am de scris.
Plural
88
U N I T A T E A 2 Pa[optism
Verbele la moduri personale sunt predicate verbale, Exist\ [i grupuri adverbiale, având drept centru un
dac\ sunt predicative, [i predicate nominale, dac\ sunt adverb, la rândul s\u, inclus într-un grup verbal nominal
copulative. sau adjectival.
EXERCI}II
1. Portofoliu. Alc\tui]i o map\ în care s\ indica]i toate 7. Analiza]i sintactic frazele de la exerci]iul 6 [i ar\ta]i
tipurile de subiecte `ntâlnite `n enun]uri, cu exemple ce rol stilistic au subordonatele.
pentru fiecare situa]ie. Discuta]i cu un coleg [i 8. Indica]i formele corecte ale verbelor din enun]urile
aduce]i îmbun\t\]iri, dac\ este cazul. de mai jos.
2. Portofoliu. Alc\tui]i o map\ în care s\ prezenta]i tipu- Mi-ar place / pl\cea s\ merg într-o excursie.
rile de complemente înv\]ate, indicând felurile aces- Cartea va apare / ap\rea peste trei zile.
tora, p\r]ile de vorbire prin care se exprim\ [i exem- Dac\ îi va place / pl\cea s\ lucreze la computer, îi
plificând fiecare situa]ie. vor dispare / disp\rea temerile c\ nu va g\si de lucru.
3. Proiect. Lucra]i în perechi. Realiza]i un poster cu ti- Nu cred c\ ar tace / t\cea, dac\ ar [ti r\spunsul.
purile de propozi]ii care depind de un verb, indicând 9. Alege]i din enun]urile de mai jos forma verbului pe
elementele regente, elementele introductive, topica care o folosi]i într-o discu]ie.
[i punctua]ia. Prezenta]i posterele la evaluarea de la Mâine, voi merge / am s\ merg / o s\ merg la
sfâr[itul unit\]ii de studiu. supermarket.
4. Indica]i predicatele, subiectele [i complementele din Când vei pleca / ai s\ pleci / o s\ pleci în vacan]\?
versurile de mai jos, analizând p\r]ile de vorbire prin O s\ sp\l\m / vom sp\la ma[ina mai târziu.
care se exprim\. 10. Indica]i forma corect\ a verbelor la modul indicativ,
„În p\duri tr\snesc stejarii! E un ger amar, cumplit! timpul prezent din enun]urile de mai jos.
Stelele par înghe]ate, cerul pare o]elit, Alexandru `nc\ reflect\ / reflecteaz\ la rezolvarea
Iar z\pada cristalin\ pe câmpii str\lucitoare problemei.
Pare-un lan de diamanturi ce scâr]ie sub picioare.” Sindicali[tii manifest\ / manifesteaz\ ast\zi pentru
(Vasile Alecsandri, Mezul iernei) cre[terea salariilor.
5. Analiza]i verbele din primul alineat al nuvelei Alexan- Îmi acord / acordez vioara.
dru L\pu[neanul de Costache Negruzzi, de la pagina Bibliotecara ordon\ / ordoneaz\ c\r]ile de pe raf-
61 din manual. turi.
6. Identifica]i verbele la moduri personale din fragmen- Ma[ina degaj\ / degajeaz\ mult fum.
tul de mai jos [i ar\ta]i ce indic\ timpul acestora cu 11. Alege]i forma corect\ a verbului cu func]ia sintactic\
privire la momentele subiectului. de predicat verbal din enun]urile de mai jos.
„Când r\s\rea soarele [i întindea un v\l de aur pe Cine dintre voi a întrebat / au întrebat?
fa]a oceanului, m\ coboram degrab\ pe malul n\si- M\ indispune / indispun ploaia [i cea]a.
pos [i m\ aruncam în valuri... Fiecare dintre colegi a contribuit / au contribuit la
Într-o zi, îns\, marea fiind lini[tit\ [i limpede, m\ realizarea proiectului.
dep\rtai de mal mai mult decât obicinuit, înotând pe Ce-s / Ce-i cu foile astea pe banc\?
spinare f\r\ a videa încotro m\ îndreptam, c\ci ochii Nimic [i nimeni nu l-a putut / nu l-au putut convin-
mei, ]inti]i pe bolta cereasc\, admirau formele fantas- ge c\ a gre[it.
tice ale norilor. 12. Corecta]i enun]urile de mai jos.
Deodat\ capul meu se ciocni de un alt cap ce venea Noi ast\zi am avut de scris dou\ exerci]ii.
spre mal, [i carambolul fu atât de tare, încât m\ Nu e suficient ca s\ vrei, trebuie ca s\ po]i.
cufundai ame]it, pân ce atinsei fundul.” Nu se merit\ s\ te superi pentru atât!
(Vasile Alecsandri, C\l\torie în Africa) Voi trebuie[te s\ pleca]i mâine.
89
STUDIU DE CAZ
Descoperirea
literaturii populare Nicolae Grigorescu,
Þ\r\ncu]a (fragment)
DESPRE TEM|
Folclorul la 1848
Preocup\rile scriitorilor cul]i pentru folclor dateaz\ De fapt, aten]ia oamenilor de cultur\ fusese orientat\
înc\ din secolul al XVIII-lea, când Dimitrie Cantemir rea- asupra folclorului de reprezentan]ii ideologiei romantice
lizeaz\ un amplu tablou etnografic al tradi]iilor populare germane, prin J.G. von Herder [i F. von Schlegel. Acest
române[ti în Descrierea Moldovei. Spre sfâr[itul ace- punct de vedere g\se[te în cultura român\ un ecou deo-
luia[i secol, Ioan Budai-Deleanu face referiri la valoarea sebit, manifestat în dou\ etape distincte:
cântecelor populare în epopeea Þiganiada. una teoretic\, în care este subliniat\ valoarea cre-
Secolul al XIX-lea aduce o preocupare mai intens\ a a]iei populare printr-o serie de articole semnate de
oamenilor de cultur\ fa]\ de folclor. Timotei Cipariu Alecu Russo (Poezia poporal\), Costache Negruzzi (Cân-
realizeaz\ o culegere de folclor în anul 1831, iar George tec vechi), Vasile Alecsandri (Românii [i poezia lor);
o alt\ etap\, cea a culegerii de folclor, în care se re-
Bari]iu confer\ o dimensiune mai ampl\ acestei pre-
marc\ Vasile Alecsandri, autorul culegerii publicate în
ocup\ri prin îndemnul adresat cititorilor ziarului Foaie
anul 1852, Balade (Cântice b\trâne[ti) adunate [i înde-
pentru minte, inim\ [i literatur\ de a culege „obiceiuri
reptate de Vasile Alecsandri, pentru ca, în 1866, s\ pu-
vechi, povestiri, cântece populare”. Interesul pentru fol-
blice volumul Poezii poporale ale românilor, o culegere
clor devine o coordonat\ fundamental\ în crearea litera- de opere populare epice [i lirice.
turii na]ionale, a[a cum afirm\ Mihail Kog\lniceanu în O faz\ ulterioar\ în evolu]ia preocup\rilor de acest
primul num\r al Daciei literare, fiindc\ obiceiurile noas- tip o constituie crearea de opere literare originale inspi-
tre sunt destul de pitore[ti [i de poetice pentru ca s\ rate din folclor, fie prin preluarea de teme [i motive spe-
putem g\si [i noi sujeturi de scris, f\r\ s\ avem pentru cifice, fie prin copierea prozodiei populare.
aceasta trebuin]\ s\ ne împrumut\m de la alte na]ii. Istoricii literari au afirmat, pe bun\ dreptate, c\, în
Diversitatea [i expresivitatea cântecului popular este cultura român\, folclorul a îndeplinit în raport cu crea]ia
remarcat\ [i de Costache Negruzzi, care realizeaz\ [i o cult\ rolul exercitat în alte culturi de literatura clasic\.
prim\ clasificare a acestuia. (Dumitru Micu, Scurt\ istorie a literaturii române)
90
U N I T A T E A 2 Pa[optism
TEMA ~N TEXTE
1. Citi]i fragmentele de mai jos din articolul Poezia Mult am cerceta în literaturile cele mai înaintate
poporal\ de Alecu Russo. [i în operele poe]ilor celor mai eminin]i, f\r\ a g\si o
„Datinile, pove[tile, muzica [i poezia sunt arhivele idee atât de minunat\ [i a[a de frumos zis\. O aseme-
popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecu- nea idee este rezumatul cumin]iei omene[ti, releva-
tul întunecat. Din studiul lor ne vom l\muri despre rea sim]ului de nemurire, exprimat prin glasul
originea limbei noastre, de na[terea na]ionalit\]ii poporului. Vox populi, vox dei!”
române, de plec\rile naturei cu care este înzestrat 2. Identifica]i, în fragmentele din articolul scris de Ale-
poporul, [i de luptele ce le-au sus]inut coloniile roma- cu Russo, patru argumente prin care s\ demonstra]i
ne pân-au se preface în locuitorii de ast\zi ai vechei c\ ,,Datinile, pove[tile, muzica [i poezia sunt arhivele
Dacie. popoarelor”.
Între diferitele neamuri r\spândite pe malurile 3. Comenta]i maxima latineasc\ „Vox populi, vox dei!”,
Dun\rii, niciunul nu are, ca neamul românesc, o poe- referindu-v\ la urm\toarele:
zie poporal\ atât de original\, atât de variat\, atât de teme fundamentale ale condi]iei umane ilustrate în
frumoas\ [i atât de strâns unit\ cu suvenirile crea]iile folclorice;
Antichit\]ii. N\scut din sânge meridional, str\mutat proverbe care sintetizeaz\ în]elepciunea poporului;
de sub soare fierbinte într-o ]ar\ nou\, neamul nos- versuri, citate din crea]ii populare care ilustreaz\
tru român a p\strat o închipuire fecund\, vie, talentul artistic al creatorilor anonimi.
gra]ioas\, o agerime de spirit, care se traduce în mii 4. Explica]i importan]a descoperirii folclorului în perioa-
de cuget\ri fine [i în]elepte, o sim]ire adânc\ de dra- da pa[optist\, având în vedere urm\toarele sugestii:
goste pentru natur\ [i o limb\ armonioas\, care locul acestei epoci în dezvoltarea literaturii române;
exprim\ cu ging\[ie [i totodat\ cu energie toate curentul na]ional promovat prin intermediul revis-
aspir\rile sufletului, toate iscodirile min]ii. tei Dacia literar\;
S\ lu\m de exemplu aceste versuri dintr-o balad\: curentul literar predominant în epoc\;
Via]a omului / Floarea câmpului ! / Câte flori p-acest preocup\rile scriitorilor din acea perioad\ pentru
p\mânt / Toate se duc la mormânt / Îns\ floarea la- culegerea [i publicarea crea]iilor populare;
cului / St\ la u[a raiului / De judec\ florile / Ce-au valorificarea literaturii populare în operele scriito-
f\cut miroasele! rilor cul]i.
DUP| TEM|
1. Scrie]i un eseu de dou\-trei pagini în care s\ prezen-
ta]i importan]a descoperirii folclorului în perioada
pa[optist\.
2. Realiza]i o dezbatere cu tema Destinul folclorului în
epoca globaliz\rii.
3. Proiect. Organiza]i o excursie într-o zon\ rural\ din
jude]ul vostru [i realiza]i un proiect în care s\ valori-
fica]i elementele folclorice specifice zonei. Prezen-
ta]i-l în cadrul lec]iei de evaluare de la sfâr[itul
unit\]ii de studiu.
4. Scrie]i un articol de 30 de rânduri, destinat public\rii
în presa local\ [i / sau na]ional\, în care s\ îi îndem-
na]i pe cititori s\ p\streze elemente ale civiliza]iei
tradi]ionale române[ti. Ceramic\ din zona Suceava
91
U N I T A T E A 2
Un mit fundamental
al culturii române moderne
SPRE TEXT
1. Numi]i m\n\stiri medievale române[ti care au dus faima României peste
hotare.
2. Completa]i afirma]iile de mai jos, g\sind câte un argument potrivit:
Orice creator este fericit, pentru c\ ...
Orice creator este nefericit, pentru c\ ...
92
U N I T A T E A 2 Pa[optism
93
U N I T A T E A 2 Pa[optism
Iar ea, vai de ea, Zidul r\u m\ strânge Negru-vod\ vine Ca s\ putrezeasc\
Nici c\ mai râdea, Þâ]i[oara-mi plânge, Ca s\ se închine Colo pe grindi[,
Ci mereu zicea: Copila[u-mi frânge! La cea monastire, Sus pe coperi[.
— Manoli, Manoli, Manole turba Falnic\ zidire, Me[terii gândea
Me[tere Manoli! {i mereu lucra, Monastire nalt\, {i ei î[i f\cea
Agiung\-]i de [ag\, Zidul se suia Cum n-a mai fost alt\. Aripi zbur\toare
C\ nu-i bun\, drag\. {i o cuprindea Domnul o privea De [indrili u[oare.
Manoli, Manoli, Pân’ la costi[oare, {i se-nveselea Apoi le-ntindea
Me[tere Manoli! Pân’ la ]â]i[oare, {i astfel gr\ia: {i-n v\zduh s\rea,
Zidul r\u m\ strânge, Pân’ la buzi[oare, — Voi, me[teri zidari, Dar pe loc c\dea,
Trupu[oru-mi frânge! Pân’ la ochi[ori, Zece me[teri mari, {i unde pica,
Iar Manea t\cea Încât, vai de ea! Spune]i-mi cu drept, Trupu-[i despica.
{i mereu zidea, Nu se mai videa, Cu mâna pe pept, Iar bietul Manoli,
Zidul se suia Ci se auzea De-ave]i me[terie Me[terul Manoli,
{i o cuprindea Din zid c\ zicea: Ca s\-mi face]i mie Când se încerca
Pân’ la glezni[oare, — Manoli, Manoli, Alt\ monastire De-a se arunca,
Pân’ la pulpi[oare, Me[tere Manoli! Pentru pomenire, Iat\ c-auzea
Pân’ la costi[oare, Zidul r\u m\ strânge, Mult mai luminoas\ Din zid c\ ie[ea
Pân’ la ]â]i[oare. Via]a mi se stinge! {i mult mai frumoas\? Un glas n\du[it,
Dar ea, vai de ea, Iar cei me[teri mari, Un glas mult iubit
Tot mereu plângea Calfe [i zidari, Care greu gemea
{i mereu zicea: V Cum sta pe grindi[, {i mereu zicea:
— Manoli, Manoli, Pe Arge[ în gios, Sus pe coperi[, — Manoli, Manoli,
Me[tere Manoli! Pe un mal frumos Vesel se mândrea Me[tere Manoli!
{-apoi r\spundea: Zidul r\u m\ strânge,
— Ca noi, me[teri mari, Þâ]i[oara-mi plânge,
Calfe [i zidari, Copila[u-mi frânge,
Al]ii nici c\ sunt Via]a mi se stinge!
Pe acest p\mânt! Cum o auzea,
Afl\ c\ noi [tim Manea se pierdea,
Oricând s\ zidim Ochi-i se-nvelea,
Alt\ monastire Lumea se-ntorcea,
Pentru pomenire, Norii se-nvârtea,
Mult mai luminoas\ {i de pe grindi[,
{i mult mai frumoas\! De pe coperi[,
Domnu-i asculta Mort bietul c\dea!
{i pe gânduri sta, Iar unde c\dea
Apoi poroncea Ce se mai f\cea?
Schelele s\ strice, O fântân\ lin\,
Sc\ri s\ le r\dice, Cu ap\ pu]in\,
Iar pe cei zidari, Cu ap\ s\rat\
Zece me[teri mari, Cu lacrimi udat\!
S\ mi-i p\r\seasc\ (Vasile Alecsandri,
Poezii populare ale românilor,
M\n\stirea Bucure[ti, Editura pentru
Curtea de Arge[ Literatur\, 1965)
94
U N I T A T E A 2 Pa[optism
TEXT {I CONTEXT
PRIN TEXT
Subiectul
1. Preciza]i tema textului, având în vedere urm\toarele sugestii:
Adormirea Maicii Domnului (fragment).
a. jertfa necesar\ zidirii unui edificiu m\re];
Biserica domneasc\
de la Curtea de Arge[ b. sacrificiul uman necesar împlinirii idealului prin for]a creatoare;
c. raportul dintre crea]ie, existen]\, via]\ [i moarte.
2. Scrie]i rezumatul ac]iunii baladei în 15 rânduri.
3. Structura acestei balade cuprinde, în toate variantele, un num\r aproape
constant de motive, care îns\ au fost dezvoltate în mod diferit de creatorii
anonimi. Varianta publicat\ de Vasile Alecsandri con]ine toate cele opt
motive. Delimita]i textul baladei în func]ie de urm\toarele motivele enu-
merate:
Mitul „Me[terului Manole” („M\-
a. zidul p\r\sit; e. zidirea treptat\;
n\stirea Arge[ului” din culegerea
V. Alecsandri) are mereu o iradia]iu-
b. surparea zidurilor; f. conflictul feudal;
ne puternic\. [...] De ast\ dat\ avem c. visul; g. c\derea lui Icar;
de-a face cu un mit estetic [i ca atare d. femeia destinat\ zidirii; h. metamorfozarea în fântân\.
a fost dezvoltat. El simbolizeaz\ con- 4. Partea de început a baladei are rolul de a preg\ti publicul pentru recep-
di]iile crea]iunii umane, încorpo- tarea nara]iunii, imprimând tonul potrivit acesteia. Preciza]i la ce anume se
rarea suferin]ii individuale în opera
refer\ fraza introductiv\.
de art\. În moartea me[terului [i în
5. De ce crede]i c\ versurile introductive se repet\ de-a lungul nara]iunii?
indiferen]a voievodului pentru fiin]a
lui concret\, s-a putut vedea un sim-
bol al obiectivit\]ii absolute a crea- Alegerea locului — gest de integrare cosmic\
]iei. Multitudinea prime[te opera ca 6. Hot\rârea domnitorului de a zidi m\n\stirea poate fi interpretat\ prin
fenomenalitate independent\ [i
referire atât la planul istoric, cât [i la cel al legendei. Astfel, prin vechimea
ignoreaz\ pe artist.
(George C\linescu,
ei, balada face trimitere la întemeietorul Þ\rii Române[ti, care, conform
Istoria literaturii române tradi]iei, a desc\lecat în acest teritoriu venind din Þara F\g\ra[ului, la
de la origini pân\ în prezent) mijlocul secolului al XIV-lea. Numele eroului venit din istorie s-a confundat
cu cel al personajului legendar, Negru-Vod\, iar constructorului i s-a
atribuit prin tradi]ie folcloric\ numele de Manole. Comenta]i semnifica]ia
zidirii m\n\stirii, având în vedere sensurile simbolice atribuite acesteia [i
hot\rârea voievodului de a o ctitori, ]inând cont de sugestiile:
95
U N I T A T E A 2 Pa[optism
a. locul este un centru cosmic, legat de cele trei niveluri ale universului:
lumea subteran\ (prin pu]), suprafa]a solului (p\mânt), lumea cereasc\
(prin turlele bisericii); construc]ia ei presupune sacralizarea locului;
b. decizia domnitorului de a construi m\n\stirea pe ,,Un zid p\r\sit / {i
neispr\vit” exprim\ dorin]a acestuia de a fi un continuator, de a reface
leg\tura peste timp cu înainta[ii, resacralizând un loc blestemat;
c. ca simbol al comunic\rii cu divinitatea, prin forma ei p\trat\ sau drep-
tunghiular\, construc]ia sugereaz\ deschiderea sub bolta cerului, repre-
zentând unirea dintre cer [i p\mânt; astfel, actul întemeietor prime[te
conota]ii mitice;
d. m\n\stirea devine expresia dorin]ei unui ctitor trufa[, care î[i dore[te s\
r\mân\ în istorie prin modul tragic în care a fost în\l]at edificiul, dar [i prin
des\vâr[irea lui artistic\;
e. Negru-Vod\ este un despot care îi sorte[te mor]ii pe creatori, ilustrând
raportul etern instituit între reprezentantul puterii [i omul de art\, arti[tii
Cortul m\rturisirii (fragment). fiind sacrifica]i pentru glorificarea în eternitate a puterii.
Biserica domneasc\
de la Curtea de Arge[
7. Eviden]ia]i semnifica]ia de loc al comunic\rii cu divinitatea pe care o are
m\n\stirea, folosindu-v\ [i de citatul din Mircea Eliade reprodus al\turat.
8. Explica]i diferen]a dintre omul modern, rupt de natur\, care se înconjoar\
de obiecte ce îi asigur\ o independen]\ de mi[care, [i omul arhaic, integrat
mediului în care tr\ie[te.
96
U N I T A T E A 2 Pa[optism
97
U N I T A T E A 2 Pa[optism
98
U N I T A T E A 2
99
U N I T A T E A 2 Pa[optism
MANOLE
cump\na apelor, La cur]ile dorului, Ce s\ încep?
Neb\nuitele trepte. Universul s\u BOGUMIL
poetic este marcat de trei atitudini Þi-am spus.
lirice fundamentale, putându-se MANOLE
vorbi despre o liric\ vitalist\, domi- Nu. Eu nu!
nat\ de exacerbarea eului, despre BOGUMIL
o liric\ interogativ-reflexiv\, n\s-
Va trebui.
cut\ din nelini[tea metafizic\, [i
despre o liric\ a reîntoarcerii spre MANOLE
origini, ca form\ de dobândire a Bolta ce s-a pr\bu[it ieri n-a fost prea grea. Cerceteaz\ [i tu. N-am a[ezat
echilibrului existen]ial. temeliile pe [ov\iala nisipului. Adâncimile [i în\l]imile a suta oar\ le m\sur.
Crea]ia lui filosofic\ se cen- Socotelile sunt bune, t\iate în cremene toate. {i cele patru arcuri, [i cele patru
treaz\ pe problemele cunoa[terii, laturi, deopotriv\ spre miaz\zi [i miaz\noapte.
reflectate în Trilogia cunoa[terii, BOGUMIL
Trilogia culturii [i în Trilogia valo- De-acum tac. Orice alt cuvânt e de prisos.
rilor, publicate între 1943 [i 1946.
MANOLE
Lucian Blaga a publicat eseuri
filosofice [i volume de aforisme:
P\rinte Bogumile, ajut\-m\!
Pietre pentru templul meu, Disco- BOGUMIL
bolul, Elanul insulei. Numai în iad se socote[te. Acolo, în împ\r\]ia virtu]ilor întoarse, toate sunt
Experien]ele proprii de via]\ dup\ m\sur\; [i coarnele dracilor, [i cozile galbene. [...]
sunt rememorate în Hronicul [i
cântecul vârstelor [i mai ales în [Stare]ul Bogumil pleac\ [i Manole r\mâne cu G\man, care se fr\mânt\ în somn,
romanul autobiografic publicat rostind cuvinte ciudate. Trezit, G\man se apropie de Manole [i de macheta m\n\stirii.
postum, Luntrea lui Caron. El se ofer\ s\ fie cl\dit ca jertf\ în zidul m\n\stirii, pentru ca aceasta s\ dureze. Mira
Opera dramatic\ blagian\ cu- intr\ în camer\ [i, dup\ ce stinge lumân\rile, se a[az\ în bra]ele lui Manole, vorbin-
prinde piese scrise între 1920 [i du-i despre suferin]a provocat\ acestuia de neputin]a de a în\l]a biserica.]
1945: Zamolxe, Tulburarea apelor,
Daria, Me[terul Manole, Cruciada Scena III
copiilor, Avram Iancu, Arca lui
Noe, Anton Pann. Sursa principal\ MIRA
de inspira]ie o reprezint\ folclorul Manole, [tiu. Tu, tu, inim\ f\r\ odihn\, gând treaz, visare f\r\ popas. Mai
românesc, prin prelucrarea unor las\ zidul. Mai las\ turlele. Rod iar\[i grijile negre?
mituri [i legende autohtone, al\-
MANOLE
turi de surse cre[tine [i istorice.
Lâng\ tine, blestemul nu g\se[te cuvânt.
MIRA
Fruntea asta nu se mai neteze[te niciodat\? Manole, apleac\-te [i surâzi.
Uit\-te în ochii mei. Ce ascunzi în tine?
MANOLE
Fric\, Mira. Fric\ de drumul pe care m\ g\sesc. C\ nu [tiu unde sunt [i
unde duce. {i nu [tiu dac\ suie sau coboar\. {i nu [tiu dac\ m-apropiu sau m\
dep\rtez. Ce bine c\ e[ti aici! Tu început [i sfâr[it, tu totul.
MIRA
Me[terul meu viseaz\. Pentru el, femeia adus\ de peste ap\ nu e tocmai
totul, dar s\ zicem jum\tate din tot. Cealalt\ jum\tate e ea.
(Arat\ spre bisericu]\)
{i cu drept cuvânt. Las\, las\, nu t\g\dui! Nu m\ sup\r deloc c\ m\ pui în
Arthur Verona, Detaliu de fresc\ cump\n\ cu minunea asta înfrico[at\ de puteri.
100
U N I T A T E A 2 Pa[optism
MANOLE
Între voi dou\, nicio deosebire nu fac; pentru mine
sunte]i una. [...]
[Mira îi vorbe[te despre o posibil\ plecare a ei undeva,
unde Manole s\ n-o poat\ g\si, dar îl consoleaz\ spunându-i c\
ar avea, în compensa]ie, visul finaliz\rii bisericii împlinit.
Dup\ p\rerea ei, Bogumil este un c\lug\r f\r\ Hristos. Când Nicolae
femeia îl treze[te pe G\man din somnul s\u bântuit de haluci- Polidor,
na]ii, acesta îi s\rut\ picioarele [i plânge, Manole r\mânând M\n\stirea
surprins, deoarece, în cei o sut\ de ani ai s\i, G\man nu a Moldovi]a
plâns niciodat\. Apar zidarii, care anun]\ din nou faptul c\ (fragment)
zidurile s-au pr\bu[it. Ei spun c\ locul este blestemat — poate
chiar gura iadului — [i c\ trebuie g\sit\ alt\ amplasare pentru VOD|
biseric\. Me[terii vor s\-l p\r\seasc\ pe Manole, neîncrez\tori Sta]i! Ce s-a întâmplat? Cine se ridic\? Cine d\ po-
în faptul c\ acesta mai poate în\l]a biserica. În timp ce zidarii runci?
î[i reiau lucrul, sose[te un sol trimis de domnitor, care îi
MULÞIMEA
anun]\ c\ acesta vrea s\ vad\ m\n\stirea terminat\ cât mai
(Amu]e[te dintr-odat\, privind în sus)
repede. Manole îi cere lui Vod\ un r\gaz de trei zile, promi-
]ând c\ va ridica biserica, atr\gând în acest fel nemul]umirea UNUL
celor nou\ zidari. Manole a ie[it pe marginea bisericii.
Manole le propune me[terilor solu]ia de a jertfi o fiin]\ TOÞI
uman\ pentru ca m\n\stirea s\ poat\ fi ridicat\. Astfel, ei fac (Se uit\ în sus cu fior)
jur\mânt s\ o zideasc\ pe prima femeie care va veni s\-[i vad\ ALTUL
so]ul, tat\l sau fratele. Într-o stare dominat\ de nelini[te, Manole îngenuncheaz\ spre r\s\rit.
zidarii a[teapt\ s\ vad\ ce se va întâmpla [i chiar îl acuz\ pe ALTUL
Manole de tr\dare. Apare Mira, care le m\rturise[te c\ a venit Acum spre apus.
pentru a împiedica jertfirea unei fiin]e umane, a[a cum aflase
MULÞIMEA
de la stare]ul Bogumil. Mira este zidit\. Manole î[i gr\be[te
(Strig\ de jos)
me[terii s\ termine lucrul. Apar grupuri de femei, care au
auzit de zidirea Mirei. Manole este cuprins de durere [i de Manole, Manole!
remu[c\ri, vrând s\ d\râme zidurile. Biserica este în\l]at\. (Cu temere)
Manole se învârte în jurul ei, cople[it de durere, auzind un Ce e, ce vrea?
cântec care vine din ziduri. Apare G\man, care îl anun]\ c\ (To]i privesc cu r\suflarea t\iat\)
sfatul boieresc cere judecata lui pentru omor. Manole se învi- VOD|
nov\]e[te pentru jertfirea Mirei, dar nu [i pentru în\l]area bi- Sta]i, nu mi[ca]i! O vorb\ s\ nu crâcni]i!
sericii, considerându-se doar o unealt\ în ridicarea acesteia, o G|MAN
minune pe care doar Dumnezeu o poate în]elege. Venind s\ (Vine în mijloc, în aiurare interioar\)
vad\ noul l\ca[, Vod\ constat\ cât de mâhnit este Manole [i
Cântecul din zid te cheam\ spre alt t\râm, unde
laud\ frumuse]ea ie[it\ din comun a construc]iei. Manole îi
cere s\-l lase s\ trag\ el clopotul pentru întâia oar\.] huma e albastr\ [i unde se duc toate vie]ile. Dintre turle
prive[ti [i ]i se pare jalnic\ lumea [i toat\ frumuse]ea.
Scena IV Sufletul t\u se desprinde din trup, lumina se învârte,
cerul î]i pare jos ca un scut. Gândul t\u zboar\, trupul
Aceia[i f\r\ MANOLE t\u cade ca o hain\ care te-a strâns mult [i te-a durut.
[...] (De dup\ biseric\, un ]ip\t)
BOIERII {I C|LUG|RII Manole s-a aruncat în v\zduh.
Moarte cl\ditorului! (Þipete în mul]ime. Plâns de femei. S-aud [oapte.)
(Robii n\v\lesc în biseric\, în cel mai mare tumult; C\zut…
clopotul dintr-odat\ se opre[te) (Teatru, Bucure[ti, Editura Minerva, 1984)
101
U N I T A T E A 2 Pa[optism
TEXT {I CONTEXT
Drama Me[terul Manole valorific\ mitul crea]iei realizate prin jertf\, oglin-
dit în legenda despre me[terul Manole [i despre m\n\stirea Arge[ului.
În anul 1926, textul a fost redactat în dou\ variante succesive, tip\rit apoi
la Sibiu în anul urm\tor, piesa fiind dedicat\ lui Sextil Pu[cariu, pe care
Lucian Blaga îl nume[te ,,iubitoriu de [tiin]\ [i legend\”. Piesa a fost jucat\ în
premier\ la Teatrul Na]ional din Bucure[ti, la 6 aprilie 1929.
PRIN TEXT
De la balada popular\ la drama expresionist\
1. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i un poster în care s\ scrie]i pe
dou\ coloane numele personajelor din balada Monastirea Arge[ului [i din
drama Me[terul Manole de Lucian Blaga. Prezenta]i asem\n\rile [i deose-
Sorin Stere Popescu, birile în ceea ce prive[te num\rul [i onomastica personajelor.
Cap de b\rbat 2. Joc. Alege]i cinci elevi care s\ prezinte în fa]a clasei rezumatul câte unui
act al piesei. Colegii au voie s\ spun\ Stop! când se intr\ în detalii. Câ[tig\
elevul care este oprit de cele mai pu]ine ori.
Dic]ionar literar 3. Compara]i desf\[urarea ac]iunii în cele dou\ opere, eviden]iind asem\-
Expresionismul este un n\rile [i deosebirile.
curent artistic de la începutul 4. Ar\ta]i ce semnifica]ie da]i urm\toarei indica]ii de la începutul piesei:
secolului al XX-lea. Potrivit con- „Locul ac]iunii: pe Arge[ în jos. Timp mitic românesc.”
cep]iei estetice aflate la baza 5. Discuta]i viziunea autorului asupra temei ,,jertfei pentru crea]ie”, preluat\
acestuia, artistul d\ realit\]ii o din balada Monastirea Arge[ului, valorificând reperele critice de pe pagi-
expresie nou\ prin raportarea na urm\toare.
lucrurilor la absolut [i printr-o
participare dominat\ de vita- Manole — eroul mitic [i artistul dilematic
lism [i de patos subiectiv. În 6. Crede]i c\ Manole nu putea construi m\n\stirea, pentru c\ îi lipsea tehni-
teatru, locul principal îl de]ine
ca? Spune]i ce anume d\ via]\ construc]iei lui Manole.
drama de idei, cu personaje mai
mult expresia unor simboluri 7. Manole este simbolul mitic al creatorului de frumos, care î[i sacrific\ tot
sau concepte decât individu- ceea ce avea mai sfânt pentru împlinirea actului creator. Ilustra]i dimensi-
alit\]i umane distincte. În lite- unea mitic\ a personajului prin raportarea acestuia atât la textul baladei
ratura român\, Lucian Blaga a populare, cât [i la cel al dramei blagiene.
impus o variant\ distinct\ a 8. Ce semnifica]ie da]i faptului c\ mul]imea îl împiedic\ pe Manole s\-[i
expresionismului atât în poezie, d\râme opera? Îi mai apar]ine sau nu opera creatorului?
cât [i în teatru. Scriitorul defi- 9. Spre deosebire de textul baladei, în care ideea jertfei îi este transmis\ lui
ne[te acest ,,nou stil” în eseisti- Manole în vis, sub forma ,,unei [oapte de sus”, în piesa blagian\, Manole
ca de debut, din volumul Fe]ele
refuz\ ideea jertfei, deoarece o consider\ împotriva preceptelor cre[tine.
unui veac, afirmând c\, „de câte
Piesa se deschide cu imaginea lui Manole ,,chinuit [i fr\mântat”, aplecat
ori o oper\ de art\ red\ astfel
un lucru, încât puterea, tensiu- asupra pergamentelor [i a planurilor, calculând la nesfâr[it, pentru a g\si
nea interioar\ transcende lucrul, cauza surp\rii zidurilor [i a bol]ii. Comenta]i diferen]a dintre cele dou\
tr\dând rela]iuni cu cosmicul, ipostaze ale personajului, din legend\ [i din dram\.
cu absolutul, cu ilimitatul”, ope- 10. Primele dou\ scene din actul I cuprind dialogul dintre Manole [i Bogumil,
ra poart\ amprenta expresio- pe fundalul gemetelor stihiale ale lui G\man. Ilustra]i cu exemple din tex-
nismului. tul literar concep]iile diferite, laic\ [i religioas\, ale celor dou\ personaje cu
privire la necesitatea actului sacrificial.
102
U N I T A T E A 2 Pa[optism
a. Numai poporul român a crezut 11. În lupta sa încrâncenat\ de a g\si solu]ia împotriva surp\rii zidurilor,
c\ jertfa ]ine cump\na unei fapte Manole este st\pânit de chin, incertitudine [i de revolt\. Selecta]i citate
cere[ti. Me[terul Manole î[i jert- semnificative din fragmentele date care s\ ilustreze condi]ia dramatic\ a
fe[te so]ia pentru o biseric\. creatorului st\pânit de for]a demonic\ a crea]iei, dar neavând puterea s\
(Lucian Blaga, Spa]iul mioritic) duc\ la împlinire voca]ia creatoare.
b. Nimic viu nu poate dura dac\ 12. Solu]ia oferit\ de Bogumil este una care refuz\ încrederea în for]ele ra]io-
nu i se confer\ „via]\” [i ,,suflet” prin nale umane, bazate pe calcule [i m\sur\tori. Comenta]i perspectiva bogu-
sacrificarea altei vie]i. Numai moar- milic\ asupra dualit\]ii artistului [i a actului creator, divin [i demonic
tea ritual\ (moartea violent\) este deopotriv\.
creatoare, pentru simplul motiv c\ 13. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Finalul dramei aduce moartea volun-
ea întrerupe firul unei vie]i care nu
tar\ a eroului, care, dup\ ce trage clopotul, se arunc\ în gol. Formula]i
[i-a consumat toate posibilit\]ile,
care nu [i-a îndestulat destinul; de dou\ argumente în ap\rarea lui Manole pentru gestul sinuciga[ [i dou\
asemenea, moartea ritual\ ([i, prin argumente, pentru a-l condamna.
generalizare, orice ,,moarte violen- 14. G\si]i dou\ argumente pentru a sus]ine urm\toarea apreciere a lui Octav
t\” împlinit\ cu sens — adic\ un sa- {ulu]iu: Cre[tinismul spune s\ nu ucizi. Da. Totul e adev\rat. {i totu[i, jert-
crificiu, iar nu un accident) declan- fa lui Manole e perfect cre[tin\ (Schi]\ de studiu asupra teatrului lui Lucian
[eaz\ o for]\ care nu numai c\ face Blaga, în Revista Funda]iilor Regale, 1942).
posibil\ ,,transmiterea” vie]ii, ci asi- 15. Ce v\ sugereaz\ faptul c\, în drama lui Lucian Blaga, Manole este înconju-
gur\ perenitatea noii crea]ii c\reia rat de dou\sprezece ajutoare, nou\ zidari [i trei calfe? Cum a]i putea inter-
i-a dat na[tere. preta sacrificiul s\u din aceast\ perspectiv\?
(Mircea Eliade, Comentarii la
Legenda Me[terului Manole) Mira — ,,însufle]irea unui corp arhitectonic” sau femeia-altar
Dic]ionar 16. Prin jertfirea [i prin moartea ei ritualic\, Mira î[i schimb\ corpul. Ea nu va
locui în zidul m\n\stirii, ci se întrupeaz\ în ea. Preciza]i semnifica]iile sim-
Bogomilismul este o doctri- bolice ale numelui Mira, prin corela]ie cu misterul crea]iei.
n\ dualist\, ap\rut\ în secolul
al X-lea, în Bulgaria, [i r\spân- Vod\ — conduc\torul estet
dit\ apoi în ]\rile balcanice [i în 17. Negru-Vod\ din balada popular\ apare la Lucian Blaga numai cu apelativul
Rusia, dar [i în unele ]\ri occi- de ,,Vod\”. Prin aceast\ denumire generic\, personajul î[i pierde conota]ia
dentale. Bogomilismul contesta
negativ\ din balad\ sau nu? Argumenta]i-v\ r\spunsul.
treimea divin\ ortodox\, exis-
ten]a uman\ a lui Hristos, res- Vocea mul]imii [i a domnitorului contra vocii boierilor [i a c\lug\rilor
pingea riturile ortodoxe, inclu-
siv botezul, [i nu accepta ierarhia 18. Comenta]i rolul dialogului dintre mul]ime, boieri [i c\lug\ri, pe de o parte,
bisericeasc\. Aceast\ concep]ie Vod\ [i zidari, pe de alt\ parte.
eretic\ a fost ini]iat\ de Ieremia
Bogomil, care preia unele cre- DESPRE TEXT
din]e din Asia Mic\. În bogomi-
1. Redacta]i o compunere de cel mult o pagin\ despre piesa Me[terul Manole
lism, Dumnezeu este principiul
binelui [i Satanail, cel al r\ului. de Lucian Blaga, plecând de la urm\toarea observa]ie a lui Alexandru
Dumnezeu a creat lumea spiri- Paleologu: Demoniacul e cheia întregii viziuni [i crea]ii a lui Blaga [i joac\
tual\ [i Satanail, pe cea mate- în teatrul lui un rol covâr[itor (Spiritul [i litera).
rial\, tenta]iile vie]ii obi[nuite
trebuind s\ fie respinse pentru a DUP| TEXT
se redobândi via]a spiritual\. 1. Proiect. Pune]i în scen\ un fragment din piesa lui Lucian Blaga, valori-
Moartea era, pentru adep]ii bo-
ficând [i sugestii din balada popular\ în conceperea scenografiei, a costu-
gomilismului, un semn c\ omul
devine duh, renun]ând la trup. melor, a ilustra]iei muzicale. Prezenta]i proiectul la evaluarea de la sfâr[itul
unit\]ii de studiu.
103
COMUNICARE
104
COMUNICARE
EXERCI}II
1. Povesti]i, în cel mult dou\ pagini, întâmpl\rile prin 3. S\ invent\m împreun\ o poveste. Aceasta este înce-
care a trecut o pisic\ neagr\ pe care a]i adoptat-o, put\ de un elev, fiecare coleg ad\ugând o întâmplare,
naratorul fiind chiar aceasta. pân\ când se ajunge, pentru finalul pove[tii, la cel
2. Lucra]i în perechi. Alc\tui]i o povestire de cel mult care a început.
dou\ pagini în care personajul s\ treac\, pe rând, prin 4. Proiect. Povestea clasei noastre. Stabili]i rândul de
întâmpl\ri fericite [i nefericite, dup\ modelul de mai elevi care începe povestirea. Fiecare scrie acas\, într-o
jos. Un elev scrie întâmpl\rile fericite [i altul, pe cele zi, un capitol, care nu trebuie s\ dep\[easc\ o pagin\.
nefericite. Stabili]i un col] în clas\ în care s\ expune]i fiecare
Mergând pe strad\, din nefericire, Dan a c\zut într-o pagin\ pân\ la sfâr[itul pove[tii. Pute]i ulterior s\
gur\ de canal descoperit\. Din fericire, a sc\pat fiindc\ transforma]i aceast\ povestire într-o c\rticic\, folo-
locuitorii din cartier aruncaser\ fel de fel de lucruri sind computerul, f\când ilustra]ii potrivite, legând
acolo, care i-au amortizat c\derea. Din nefericire... apoi cartea. O pute]i chiar multiplica [i d\rui.
105
E V A L U A R E
I. Citi]i textul urm\tor [i r\spunde]i la cerin]ele de mai II. Redacta]i, în cel mult o pagin\, o compunere narativ\
jos. care s\ fie o continuare a întâmpl\rii din textul de la
subiectul I.
„Sluga mea intr\ cu un bilet. Aceasta era o poftire Ve]i avea în vedere:
la prânz pe a doua zi de la d. Ipolit. R\va[ul era scris
a. respectarea ordinii logico-temporale a întâmpl\ri-
de so]ia lui. Dedesubt scria : Vom fi numai noi. [...]
lor imaginate; (4 puncte)
Am r\spuns cerându-mi iertare [i pretextând o
pricin\ îns\mn\toare. b. utilizarea unui dialog de cel pu]in patru replici;
M\ sim]eam foarte trist. Voiam s\ plâng [i nu (2 puncte)
puteam. Am deschis fereastra. Ceriul era turburat; c. respectarea normelor gramaticale, ortografice [i
nori gro[i se primblau ca ni[te mun]i pe el, l\sând în de punctua]ie; a[ezarea textului în pagin\.
urma lor o cea]\ cenu[ie; luna se ascunsese; câteva (4 puncte)
stele pribege se iveau unde [i unde pintre nori. Ve-
deam ora[ul adormit desf\[urându-se sub mine ca o III. Redacta]i un eseu structurat de dou\-patru pagini în
mare umbr\. Lini[tea domnea pretutindeni, numai care s\ prezenta]i forme artistice hibride din epoca
inima mea era turburat\. Curând, un vis de[tept îmi pa[optist\.
înf\]o[\ toate întâmpl\rile vie]ii mele, de la 17 ani Ve]i avea în vedere:
când am perdut pre tat\l meu, când am r\mas singur
în lume, [i pân\ la 28.” a. prezentarea direc]iilor trasate de Dacia literar\;
(Costache Negruzzi, (4 puncte)
O alergare de cai) b. ilustrarea elementelor romantice dintr-o oper\ stu-
diat\; (4 puncte)
1. G\si]i dou\ neologisme în textul dat. (4 puncte)
c. prezentarea amestecului de curente literare;
2. Identifica]i, în textul dat, câte un cuvânt format prin
(4 puncte)
compunere, prin conversiune, prin derivare cu sufix
[i prin derivare parasintetic\. (4 puncte) d. eviden]ierea îmbin\rii aspectelor occidentale cu
acelea orientale; (4 puncte)
3. Indica]i câte un sinonim neologic pentru urm\toa-
rele cuvinte din textul dat: trist, cenu[iu. e. exemplificarea cu o oper\ literar\ a situ\rii spa-
]iului românesc între Orient [i Occident; (4 puncte)
(4 puncte)
f. redactarea eseului, urm\rind organizarea ideilor
4. Ar\ta]i ce moduri de expunere apar în fragmentul
în scris, utilizarea limbii literare, argumentarea, orto-
dat, argumentându-v\ afirma]ia prin felul în care sunt
grafia, punctua]ia, a[ezarea textului în pagin\ [i lizi-
utilizate verbele. (4 puncte)
bilitatea. (20 de puncte)
5. Preciza]i dou\ teme romantice din fragmentul dat.
(4 puncte) Se acord\ din oficiu 10 puncte.
6. Explica]i, în cel mult cinci rânduri, ce rela]ie este
între so]ia domnului Ipolit [i tân\rul trist. (4 puncte)
7. Indica]i tipul de narator din textul dat. (4 puncte) EVALUARE ALTERNATIV|
8. Argumenta]i, în cel mult zece rânduri, faptul c\ tân\-
Portofoliu. Alc\tui]i o map\ cu trei lucr\ri realizate în
rul este un personaj romantic. (4 puncte)
aceast\ unitate de studiu pe care crede]i c\ le-a]i
9. Men]iona]i dou\ elemente din text apar]inând realis- putea îmbun\t\]i pân\ la sfâr[itul semestrului.
mului. (4 puncte) Prezentare de proiect. Prezenta]i [i discuta]i proiectele
10. Comenta]i, în cel mult zece rânduri, modul în care realizate în aceast\ unitate de studiu [i alege]i-l pe cel
apare noaptea în fragmentul dat. (4 puncte) mai interesant.
106
U N I T A T E A 3 Junimism
Junimismul
Criticismul junimist [i modernizarea cultural\
Concep]ia estetic\ maiorescian\
Titu Maiorescu,
O cercetare critic\ asupra poeziei de la 1867
Comunicare: Structuri discursive — textul argumentativ
Limb\ român\: Norma literar\
Limb\ român\: Variante literare libere
Marii clasici
Mihai Eminescu, Scrisoarea I
Nostalgia romantic\ a absolutului
Mihai Eminescu, Floare albastr\
Metafizic\ de origine folcloric\
Mihai Eminescu, Revedere
Condi]ia uman\ [i romantismul înalt
Mihai Eminescu, Od\ (în metru antic)
Comunicare: Figuri de stil
Realismul
Realismul european [i realismul românesc
Ludovic Stawski, O vedere a Ia[ilor la 1841 Nuvela realist\
Ioan Slavici, Moara cu noroc
*Diversitate tematic\, stilistic\ [i de viziune în opera
marilor clasici
Limb\ român\: **Grupul nominal
Evaluare
SUT NUI TDA TIE U
A I3D E C A Z
Junimismul
SPRE TEM|
1. Ce crede]i c\ ar face cinci tineri întor[i de la studii
din str\in\tate în România actual\ pentru a îmbun\-
t\]i via]a cultural\?
2. Defini]i termenul critic\. Giovanni
Schiavoni,
Vorniceasa
DESPRE TEM| Burada
Spiritul junimist
Spiritul „Junimii” se face cunoscut prin intermediul literatura vremii vor ap\rea în paginile ei. Junimismul
prelegerilor populare, al [edin]elor periodice de cenaclu ajunge astfel s\ defineasc\ o mi[care ideologic\ [i cultu-
[i, mai ales, prin revista Convorbiri literare, înfiin]at\ ral\ format\ în jurul societ\]ii „Junimea”, al c\rei mentor
la 1 martie 1867. Majoritatea crea]iilor de valoare din este Titu Maiorescu. Ideile sale, dezvoltate în lucr\rile [i
108
U N I T A T E A 3 Junimism
`n studiile pe care le public\, vor fi asociate cu numele În perioada 1880-1881, Academia Român\ aprob\
„Junimii”. Activit\]ile societ\]ii au fost orientate spre directivele ortografice preconizate de Titu Maiorescu,
problemele limbii, literaturii [i ale culturii române, iar un adev\rat moment de triumf pentru junimi[ti. De
obiectivele ei erau evidente: unificarea limbii române, asemenea, mentorul „Junimii” sus]ine necesitatea
r\spândirea [i impunerea spiritului critic, încurajarea îmbog\]irii vocabularului limbii române cu neologisme,
progresului literaturii na]ionale, lupta împotriva „forme- în special de origine romanic\ (Neologismele, 1881),
lor f\r\ fond”, sus]inerea autonomiei esteticului fa]\ de combate tendin]ele de stricare a limbii prin calcul
etic, politic [i etnic, care va deveni teza „artei pentru lingvistic — traducerea literal\ a expresiilor idiomatice
art\”, promovarea unei mentalit\]i specifice, definite, în (Limba român\ în jurnalele din Austria, 1868) [i prin
opinia lui Tudor Vianu, prin spirit filosofic, gustul pentru „be]ia de cuvinte” (Be]ia de cuvinte, 1873).
clasic, spirit oratoric, spirit critic [i ironie. Junimi[tii au adoptat o pozi]ie critic\ fa]\ de orice
Prima ac]iune junimist\, educarea cititorilor prin pre- tendin]\ menit\ s\ compromit\ modernizarea civiliza]iei
lec]iuni populare, a avut ca efect formarea unui public române. Ei consider\ c\ genera]ia pa[optist\ a gre[it
capabil s\ în]eleag\ fenomenul cultural [i a condus la întemeind institu]ii politice [i culturale în absen]a unui
conturarea spiritului oratoric în cadrul grup\rii. cadru [i a unor condi]ii pe m\sur\, ceea ce a dus la o
Interesul pentru problemele limbii au pornit de la ruptur\ între form\ [i fond, formele devenind realit\]i
hot\rârea luat\ în 1860 de a înlocui alfabetul chirilic cu caracterizate prin mediocritate [i superficialitate, d\u-
cel latin. În lucrarea Despre scrierea limbei române n\toare pentru viitorul culturii române. În 1868, Titu
(1866), Titu Maiorescu sus]ine ortografia fonetic\, res- Maiorescu atac\ ceea ce el nume[te „form\ f\r\ fond” în
pinge scrierea cu alfabet chirilic, recomandând folosirea studiul intitulat În contra direc]iei de ast\zi în cultura
literelor latine, [i polemizeaz\ cu sus]in\torii etimolo- român\.
gismului, care `nseamn\ un pas `napoi `n lingvistic\.
Spiritul critic
Spiritul critic este cea mai important\ tr\s\tur\ a ju- Un rol important îl are criticul [i în intuirea genia-
nimismului, definitorie pentru aceast\ mi[care cultural\. lit\]ii lui Mihai Eminescu. În Direc]ia nou\ în poezia [i
Spiritul critic completeaz\ imaginea structurii juni- proza român\, Titu Maiorescu îl plaseaz\ pe tân\rul
miste. Ea este poate cea mai de seam\ tr\s\tur\ a între- Eminescu imediat dup\ Vasile Alecsandri în seria valo-
gului [i în tot cazul aceea care a fost remarcat\ mai des. ric\ a poe]ilor români, punctându-i defectele, dar subli-
[...] Criticismul junimist se caracterizeaz\ deci pentru niindu-i, în egal\ m\sur\, calit\]ile:
noi nu atât din punctele de doctrin\ pe care le împ\r]ea „Cu totul osebit în felul s\u, om al timpului modern,
cu cei mai mul]i dintre contemporanii [i înainta[ii ime- deocamdat\ blazat în cuget, iubitor de antiteze cam
dia]i, cât din unele înclin\ri altoite pe trunchiul doctrinei exagerate, reflexiv mai peste marginile uitate, pân\
amintite [i pe acea atitudine central\ f\cut\ din ceea ce acum a[a de pu]in format, încât ne vine greu s\-l cit\m
Maiorescu a numit respectul adev\rului (Tudor Vianu, îndat\ dup\ Alecsandri, dar, în fine, poet, poet în toat\
Junimea, în {erban Cioculescu, Tudor Vianu, Vladimir puterea cuvântului, este d. Mihail Eminescu. De la d-sa
Streinu, Istoria literaturii române moderne). cunoa[tem mai multe poezii publicate în Convorbiri
Maiorescu traseaz\ principalele direc]ii în dez- literare, care toate au particularit\]ile ar\tate mai sus,
voltarea literaturii române moderne prin spiritul critic îns\ au [i farmecul limbagiului (semnul celor ale[i), o
pe care îl impune atât în cadrul [edin]elor „Junimii” [i în concep]ie înalt\ [i, pe lâng\ aceste (lucru rar între ai
paginile revistei, cât [i prin studiile O cercetare critic\ no[tri), iubirea [i în]elegerea artei antice.”
asupra poeziei române de la 1867 (1867) [i Direc]ia nou\ Titu Maiorescu elaboreaz\, de asemenea, primul
în poezia [i proza român\ (1872). studiu dedicat lui Mihai Eminescu în anul mor]ii acestu-
ia (Eminescu [i poeziile lui, 1889) [i îi ia ap\rarea lui
109
U N I T A T E A 3 Junimism
I.L. Caragiale în scandalul provocat dup\ premiera eviden]iaz\ rolul moralizator al artei, comb\tând astfel
comediei D-ale carnavalului (Comediile d-lui I.L. Cara- p\rerile celor care catalogaser\ comediile lui Caragiale
giale, 1885). Criticul stabile[te valoarea dramaturgului [i ca fiind imorale.
TEMA ~N TEXTE
1. Afla]i mai multe despre „Junimea” [i despre impli- în dep\rtarea oric\rui spirit [i întrebuin]area cuvinte-
carea celor cinci întemeietori ai societ\]ii în via]a lor seci [...]. Vine apoi sl\birea manifest\ a inteligen]ei:
social\, politic\ [i literar\ din a doua jum\tate a seco- pierderea oric\rui [ir logic, contrazicerea gândurilor
lului al XIX-lea, citind detalii despre ace[tia. Pute]i puse lâng\olalt\, violen]a nemotivat\ a limbagiului.”
consulta biografiile acestora în diverse lucr\ri care Discuta]i despre actualitatea observa]iilor lui Titu
abordeaz\ [i perioada respectiv\, de exemplu Istoria Maiorescu. Unde se manifest\ în mod pregnant „be-
literaturii române de la origini pân\ în prezent de ]ia de cuvinte”?
George C\linescu sau pute]i folosi internetul, acce- 4. Citi]i, în fragmentul de mai jos, concluzia unui text
sând adresele: http://www.ro.wikipedia.org sau argumentativ. Reformula]i-o într-un enun] care s\ nu
http://www.google.ro.
dep\[easc\ dou\ rânduri.
2. Ar\ta]i cum se manifest\ spiritul critic junimist `n
„C\ci f\r\ cultur\ poate înc\ tr\i un popor cu n\-
urm\torul fragment din studiul ~n contra direc]iei de
dejdea c\ la momentul firesc al dezvolt\rii sale se va
ast\zi `n cultura român\:
ivi [i aceast\ form\ binef\c\toare a vie]ei omene[ti;
„O prim\ gre[eal\, de care trebuie ferit\ tinerimea
român\, este `ncurajarea blând\ a mediocrit\]ii. Cea dar cu o cultur\ fals\ nu poate tr\i un popor [i, dac\
mai rea poezie, proza cea mai lipsit\ de idei, dis- st\ruie[te în ea, atunci d\ un exemplu mai mult pen-
cursul cel mai de pe deasupra — toate sunt primite tru vechea lege a Istoriei: c\ în lupta între civilizarea
cu laud\, sau cel pu]in cu indulgen]\, sub cuvânt c\ adev\rat\ [i între o na]iune rezistent\ se nimice[te
tot ceva este [i c\ are s\ devie mai bine. A[a zicem de na]iunea, dar niciodat\ adev\rul.”
30 de ani [i `ncuraj\m la oameni nechema]i [i neale[i!” (Titu Maiorescu, În contra direc]iei de ast\zi
3. Citi]i urm\torul fragment din lucrarea lui Titu Maio- în cultura român\)
rescu, Be]ia de cuvinte: 5. Realiza]i, în grupe de patru-[ase elevi, câte un poster
„Exist\ îns\ un fel de be]ie deosebit\ între toate prin care s\ prezenta]i rolul jucat de societatea „Juni-
prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care mea” în dezvoltarea culturii române.
se arat\ a fi privilegiul excluziv al omului, în ciuda 6. Pornind de la premisa c\ pa[opti[tii au anticipat cri-
celorlalte animale: este be]ia de cuvinte. [...] Primul ticismul junimist, organiza]i o dezbatere cu tema
simptom este o cantitate nepotrivit\ a vorbelor în „Junimea” versus „Dacia literar\”, discutând atât des-
comparare cu spiritul c\ruia vor s\-i serveasc\ de pre ideile comune, cât [i despre cele opuse ale celor
îmbr\c\minte. În curând se arat\ al doilea simptom dou\ grup\ri.
Michelangelo,
Crearea lui Adam
110
U N I T A T E A 3
Titu Maiorescu
O cercetare critic\ asupra
(1840-1917) poeziei române de la 1867
Critic literar, estetician, filosof, de Titu Maiorescu
îndrum\tor cultural, om politic.
Titu Liviu Maiorescu, pe numele (fragmente)
s\u complet, se na[te la Craiova, în
familia profesorului Ion Maio- I
rescu, originar din Ardeal. Face Condi]iunea material\ a poeziei
studiile gimnaziale la Craiova [i la
Bra[ov. Între 1851 [i 1858, urmea-
Poezia, ca toate artele, este chemat\ s\ exprime frumosul; în deosebire de
z\ cursurile Academiei Theresiene
din Viena, pe care le va absolvi ca [tiin]\ care se ocup\ de adev\r. Cea dintâi [i cea mai mare diferen]\ între
[ef de promo]ie. Urmeaz\ apoi adev\r [i frumos este c\ adev\rul cuprinde numai idei, pe când frumosul
Facultatea de Filosofie din Berlin cuprinde idei manifestate în materie sensibil\.
între 1858 [i 1859, î[i ia licen]a în Este dar o condi]iune elementar\ a fiec\rei lucr\ri artistice de a avea un
Litere [i licen]a în Drept la Paris [i material în care sau prin care s\-[i realizeze obiectul. Astfel, sculptura î[i taie
ob]ine, la Giessen, doctoratul în ideea în lemn sau în piatr\, pictura [i-o exprim\ prin colori, muzica prin sonuri.
filosofie cu „magna cum laude”. Numai poezia ([i aici vedem prima ei distingere de celelalte arte) nu afl\ în
Întors în ]ar\ la sfâr[itul anului lumea fizic\ un material gata pentru scopurile ei. C\ci cuvintele auzite nu sunt
1861, Titu Maiorescu este dornic material, ci numai organ de comunicare. Cine aude silabele unei poezii san-
s\ contribuie la înscrierea statului
scrite f\r\ a în]elege limba sanscrit\, de[i poate primi o idee vag\ de ritmul [i
recent format pe f\ga[ul unei
vie]i culturale [i politice de nivel de eufonia cuvintelor, totu[i nu are impresia proprie a lucr\rii de art\, nici
european [i înfiin]eaz\, împreun\ partea ei sensibil\, nici cea ideal\; fiindc\ sonul literelor nu are s\ ne impre-
cu al]i patru tineri, societatea sioneze ca ton musical, ci mai întâi de toate ca un mijloc de a de[tepta ima-
„Junimea”. Viitorul critic cunoa[te ginile [i no]iunile corespunz\toare cuvintelor, [i unde aceast\ de[teptare
o ascensiune vertiginoas\: profe- lipse[te, lipse[te posibilitatea percep]iunii unei poezii. Din contr\, cine vede o
sor universitar la 22 de ani, decan poezie indic\, [i f\r\ a în]elege ideea str\in\ ce a încorporat-o poate artistul
[i rector la 23, academician la prin culori, d.e.1 înf\]i[area unui cult necunoscut al Antichit\]ii, are totu[i pe
27 de ani, deputat la 30, ministru la deplin partea sensibil\ a lucr\rii de art\ [i este în stare a o apre]ia. Colorile
34 de ani. picturei sunt dar un adev\rat material, asemenea sonurilor muzicei, piatra
sculpturei; îns\ cuvintele poeziei sunt de regul\ numai un mijloc de comuni-
1
d.e.: de exemplu. care între poet [i auditoriu. [...]
111
U N I T A T E A 3 Junimism
112
U N I T A T E A 3 Junimism
TEXT {I CONTEXT
Dic]ionar
Studiul O cercetare critic\ asupra poeziei române de la 1867 a fost publicat
Madame de Staël (1766- în revista Convorbiri literare. Apari]ia lui se datoreaz\ uneia dintre primele
1817): pe numele real, Germaine inten]ii ale „Junimii” de a realiza o antologie de poezie româneasc\. Lectura
Necker, scriitoare cunoscut\ poeziilor scrise pân\ la acea vreme produc hilaritate în rândul membrilor
drept o lupt\toare neobosit\ societ\]ii, a[a c\, m\rturise[te Titu Maiorescu, „din miile de poezii citite, soci-
pentru libertate [i pentru drep- etatea nu a putut alege un num\r suficient pentru a compune un volum, [i
turile femeilor. În salonul ei, se
dintr-o colec]iune de poezii frumoase a ie[it o critic\ de poezii rele”. Drept
reuneau nume de marc\ ale
culturii europene.
urmare, criticul urm\re[te s\ prezinte în acest studiu modul în care îmbinarea
Estetica este [tiin]a care are formei [i a fondului poeziei conduce spre frumosul artistic. A[adar, O cerce-
ca obiect frumosul artistic, stu- tare critic\ asupra poeziei române de la 1867 este o lucrare de doctrin\ este-
diul categoriilor [i al legilor tic\ [i concentreaz\ concep]iile lui Titu Maiorescu despre art\.
artei. Lucrarea este structurat\ pe dou\ p\r]i, Condi]iunea material\ a poeziei [i
Doctrin\ estetic\ se nume[- Condi]iunea ideal\ a poeziei. Prima parte se ocup\ de forma poeziei, de imagi-
te un set de principii care re- nile artistice [i de figurile poetice din care este alc\tuit\, iar a doua, de ideea
flect\ o concep]ie despre art\. poetic\, deci de fondul poeziei.
PRIN TEXT
1. Citi]i cu aten]ie primul paragraf al textului scris de Titu Maiorescu. Discu-
ta]i care este, în viziunea criticului, diferen]a dintre [tiin]\ [i poezie.
2. În prima parte a studiului, Titu Maiorescu formuleaz\ prima condi]ie a
poeziei. Identifica]i aceast\ condi]ie [i preciza]i ce efect ar produce asupra
cititorului de poezie.
3. Care sunt modalit\]ile prin care poetul poate sensibiliza fantezia cititorului?
4. A doua parte a studiului este dedicat\ condi]iei ideale a poeziei, mai exact
fondului acesteia. Reciti]i cu aten]ie fragmentele extrase din aceast\ a doua
parte [i reproduse în manual. Preciza]i în ce ar consta, în viziunea lui Titu
Maiorescu, con]inutul unei poezii.
5. Exprima]i-v\ opinia despre afirma]ia maiorescian\ c\ „poezia este un pro-
duct de lux al vie]ei intelectuale”.
6. Citi]i fragmentul din care este extras\ afirma]ia reprodus\ la exerci]iul
anterior [i demonstra]i caracterul argumentativ al acestuia. Identifica]i ipo-
Ion Negulici, teza, argumentul /argumentele [i concluzia. Transcrie]i conectorii lingvis-
Portretul lui Iancu Manu
tici specifici unui astfel de text.
Maiorescu a f\cut un mare servi- DESPRE TEXT
ciu contemporanilor, atr\gându-le
aten]ia c\ simpla versificare de [tiri 1. Referindu-se la studiul O cercetare critic\ asupra poeziei române de la
istorice ori de judec\]i nu este poe- 1867, George C\linescu apreciaz\ rolul jucat de Titu Maiorescu `n epoc\,
zie. El are no]iunea gratuit\]ii artei dup\ cum rezult\ din citatul al\turat. Crede]i c\ studiul maiorescian a influ-
pe care cu vorbele d-nei de Staël o en]at în vreun fel evolu]ia poeziei române[ti? Argumenta]i-v\ r\spunsul.
nume[te une noble inutilité. Înl\tu-
rarea din sfera artei a considera]iilor DUP| TEXT
impure, mai ales într-o vreme pre-
ocupat\ de valorile relative, este un 1. Redacta]i un eseu de una-dou\ pagini în care s\ prezenta]i doctrina esteti-
titlu de glorie al criticului. c\ maiorescian\, a[a cum reiese din studiul O cercetare critic\ asupra
(George C\linescu, Istoria literaturii poeziei române de la 1867.
române de la origini pân\ în prezent) 2. Realiza]i o dezbatere cu tema Poezia este inutil\ pentru omul secolului XXI.
113
COMUNICARE
Structuri discursive:
textul argumentativ
Textul argumentativ este scris cu scopul de a
convinge lectorul c\ o afirma]ie este just\, c\ poate s\
accepte opinia exprimat\.
Textul argumentativ apare în diverse situa]ii de
comunicare: în discursuri politice, prezent\ri de carte, Jules Perahim, ilustra]ie la romanul
eseuri, cronici, articole de pres\, reclame publicitare etc. Morome]ii de Marin Preda (fragment)
114
LIMB| ROMÂN|
Norma literar\
Orice limb\ are o serie de reguli, pe care vorbitorii
nativi le deprind pe m\sur\ ce înva]\ limba în mod
automat. Aceste reguli se numesc norme [i sunt o con-
ven]ie util\. Dar orice norm\ este contrazis\ în timp de
uz, astfel c\ orice gre[eal\ în vorbirea de ast\zi poate Gustave Courbet, Castelul Neuchâtel
deveni norm\ peste o perioad\ de timp.
Norma academic\ este un ansamblu de reguli Normele limbii literare sunt materializate în principa-
explicite, formulate de oamenii de cultur\ [i de specia- lele lucr\ri normative publicate sub egida Academiei Ro-
li[tii din institu]ii de tip academic, cu scopul de a unifica mâne, în primul rând Dic]ionarul ortografic, ortoepic [i
o limb\. Când în limb\ apar mai multe variante — morfologic al limbii române (DOOM), edi]ia a II-a, 2005.
datorate diferen]elor regionale, modific\rilor în timp, Prin obiectul s\u, a[a cum îi arat\ [i titlul, acesta fixeaz\
diverselor inova]ii, împrumuturilor neologice —, în lim- în primul rând regulile ortografice, ortoepice [i morfo-
ba literar\, standardizat\, se alege una dintre ele. Astfel, logice ale limbii române; fiind un dic]ionar, sunt urm\-
anumite cuvinte, forme, sensuri ale cuvintelor sau con- rite [i aspecte lexicale, care ]in inclusiv de formarea
struc]ii gramaticale sunt considerate corecte, altele nu. cuvintelor.
EXERCI}II
1. Completa]i urm\toarele enun]uri cu indica]ia norma- e. Ca [i ziari[ti, este normal s\ pun\ întreb\ri.
tiv\ corect\: 4. Elimina]i cacofoniile din enun]urile urm\toare:
a. Pluralul substantivului hippy este … a. Sunt alegeri anticipate, dac\ cade guvernul.
b. Forma de indicativ, prezent, persoana I, singular a b. Maria se pusese serios pe treab\.
verbului a continua este … c. Dinu a pus ghiveciul pe pervaz.
c. Pentru verbul a absolvi, cu sensul de a termina o d. Mama bag\ g\inile în cote].
form\ de înv\]\mânt, conjugarea la indicativ prezent 5. Indica]i forma corect\ a urm\toarelor substantive:
este urm\toarea … bun\credin]\ / bun\-credin]\ bun\cre[tere /
d. Singularul substantivului sandale este … bun\-cre[tere bun\cuviin]\ / bun\-cuviin]\
2. Corecta]i gre[elile din urm\toarele enun]uri: bunr\m\s / bun-r\mas primsolist\ / prim-solis-
a. E[ti binevenit la noi, dar nu uita s\ vii o dat\ cu ea. t\ cuvânt-cheie / cuvânt cheie cuvânt înainte /
b. Virusurile au afectat performan]a calculatorului. cuvânt-înainte mai mult ca perfect / mai-mult-ca-per-
c. Nu [tiu unde e cutia care miai dat-o. fect non-sens / nonsens.
d. Nici unul din noi nu a cump\rat DOOM-ul. 6. Scrie]i în caiete urm\toarele substantive, articulân-
e. Crinii ace[tia miroase foarte puternic. du-le cu articol hot\rât:
f. Am de f\cut un proiect la istorie despre antichitate item click trend weekend site.
[i altul la român\, despre iluminism. 7. Indica]i pluralul urm\toarelor substantive:
g. Nu mai fii a[a de ironic cu proprii t\i prieteni! poian\ moned\ chibrit seminar cotidian
3. Corecta]i enun]urile gre[ite de mai jos, precizând broker cle[te foarfec\ astru.
care dintre ele sunt corecte: 8. Corecta]i formele verbale gre[ite din urm\toarele
a. Am rezolvat problema ca [i el. enun]uri:
b. Ca [i coleg\, Maria nu se poart\ frumos. a. Vroiam s\ plec imediat la film.
c. Ca [i colegii lui, Dan a citit romanul. b. Ele miroase o floare albastr\.
d. El este apreciat ca [i ministru, de[i pare tân\r. c. Trebuie[te s\ munce[ti, dac\ dore[ti note mari.
115
LIMB| ROMÂN|
EXERCI}II
1. În fragmentele din studiul lui Titu Maiorescu, O 3. În noul Dic]ionarul ortografic, ortoepic [i morfologic
cercetare critic\ asupra poeziei române de la 1867, se al limbii române, s-au admis, atât la cuvinte vechi, cât
folose[te forma condi]iune pentru substantivul [i la cuvinte mai noi, unele forme ca variante literare
condi]ie. Cum explica]i acest lucru? libere: cear[af / cearceaf corijent / corigent
2. Alege]i varianta pe care o considera]i corect\. delco / delcou disear\ / desear\ fier\str\u /
Verifica]i corectitudinea [i `n DOOM, edi]ia a II-a, fer\str\u luminiscent / luminescent muschetar /
2005: container / conteiner crenvu[t / crenvur[t mu[chetar piept\n / pieptene polologhie / poli-
a dispera / a despera egzem\ / eczem\ escroc / loghie tumoare / tumor\. Pe care dintre aceste
excroc indentitate / identitate israelian / izrae- forme le folosi]i? Verifica]i dac\ varianta aleas\ de voi
lian maieu / maiou maseur / masor magazio- este cea preferat\ de norme.
ner / magaziner repercusiune / repercursiune 4. Construi]i enun]uri prin care s\ folosi]i fiecare form\
stampil\ / [tampil\ strangulare / [trangulare de plural a urm\toarelor substantive, ilustrând astfel
ziler / zilier. sensul acestora: arc–arce / arcuri cap–capete /
capi / capuri calcul–calculi / calcule lob–lobi /
loburi pas–pa[i / pasuri vis–visuri / vise.
116
U N I T A T E A 3
Marii clasici
SPRE TEXT
1. Imagina]i-v\ c\ ave]i posibilitatea s\ v\ substitui]i, pentru 24 de ore, Lunii
[i s\ vede]i ce se întâmpl\ pe P\mânt. Nota]i, ca într-un jurnal, observa]iile
voastre. Cine dore[te poate citi din „scaunul autorului” ce a scris.
2. Ce a[tept\ri ave]i de la o poezie cu titlul Scrisoare?
Scrisoarea I
de Mihai Eminescu
117
U N I T A T E A 3 Junimism
TEXT {I CONTEXT
118
U N I T A T E A 3 Junimism
PRIN TEXT
Incipit romantic: „Luna vars\ peste toate voluptoasa ei v\paie”
1. Stabili]i tablourile poetice `n care este structurat textul, având în vedere
spa]iile albe dintre strofe.
2. Primele [ase versuri corespund incipitului [i circumscriu contextul roman-
tic al medita]iei. Identifica]i cadrul spa]ial al poeziei [i discuta]i mijloacele
artistice prin care se realizeaz\ descrierea.
3. Luna este elementul cosmic preferat de romantici. Imaginea astrului sele-
nar este reg\sit\ [i în prima secven]\ a poeziei Scrisoarea I, în care înde-
pline[te anumite roluri. Care sunt acestea? Discuta]i în perechi [i încerca]i
s\ formula]i un r\spuns indicând, fiecare pereche, dou\ roluri. Pute]i s\
valorifica]i [i urm\toarele sugestii: Luna are un rol: ornamental de
Ilustra]ie de Ligia Macovei facilitare a contempla]iei de distan]are de lume a eului liric [i de p\trun-
la volumul Sonete, 1996 dere în spa]iul gândirii de martor al destinului omenirii.
4. Comenta]i sintagma „voluptoasa ei v\paie”.
5. În grupe de patru elevi, stabili]i rolul pe care considera]i c\ îl are Luna în
partea de început a poemului. Prezenta]i în fa]a clasei opinia grupei.
6. Prima secven]\ a poeziei introduce motivul timpului bivalent. Exist\ un
Dic]ionar timp universal, etern, [i un timp individual, parte a timpului universal. În
Atlas este un personaj mito-
ceea ce prive[te timpul individual, acesta are un nivel obiectiv, m\surabil,
logic, unul dintre titani, fiul lui [i unul subiectiv, reversibil prin puterea amintirii. Identifica]i sintagmele
Iapetus [i al Clymenei. A parti- care se refer\ la aceste forme ale timpului în fragmentul indicat.
cipat la lupta dintre gigan]i — 7. Comenta]i efectul pe care îl are schimbarea persoanei [i a num\rului ver-
prima genera]ie de divinit\]i belor în primele [ase versuri ale poeziei.
monstruoase, violente — [i 8. Redacta]i un eseu de 10-15 rânduri în care s\ comenta]i incipitul poeziei.
olimpieni. Învins de ace[tia din
urm\, el a fost pedepsit de Zeus Luna [i lumea
s\ poarte ve[nic pe umerii s\i
bolta cereasc\. Potrivit unei alte 9. Invoca]ia Lunii deschide al doilea tablou al poeziei [i permite enumerarea
tradi]ii, Atlas ar fi fost împietrit elementelor din natur\ care contureaz\ imaginarul romantic. Preciza]i care
de c\tre Perseus, fiind transfor- sunt aceste elemente `n fragmentul dat.
mat în stânc\ la vederea chipu- 10. Proiect. Realiza]i, în grupe de patru-[ase elevi, în laboratorul de informa-
lui Meduzei. tic\, o reprezentare de un minut în imagini [i muzic\ a acestui fragment
Num\rul, în filosofia lui
din poezia eminescian\, dup\ ce o citi]i integral. Prezenta]i probele voastre
Platon, este treapta superioar\ în cadrul lec]iei de evaluare de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
a cunoa[terii [i esen]a armoniei
11. Conjunc]ia adversativ\ „iar” introduce imaginea dasc\lului, care este plasa-
cosmice, în timp ce, `n filosofia
chinez\, reprezint\ cheia spre
t\ în antitez\ cu celelalte ipostaze umane evocate. De altfel, antiteza, figur\
armonia cosmic\, iar, în siste- de stil preferat\ de romantici, este folosit\ [i în construc]ia portretului
mul filosofic al lui I. Kant, nu- dasc\lului, în contrastul dintre spirit [i materie. Lucra]i în perechi, transcri-
m\rul este unitatea care de- ind pe o coloan\ sintagmele care se refer\ la aspectul spiritual al dasc\lului
curge din sinteza multiplului. [i pe o coloan\ sintagmele care alc\tuiesc portretul fizic al acestuia. Pute]i
folosi [i textul integral. Ce anume observa]i?
119
U N I T A T E A 3 Junimism
Citim [i ast\zi versurile acestea cu 12. Indica]i versurile care eviden]iaz\ vizionarismul geniului, capacitatea sa de
uimirea cu care le-am parcurs întâia a st\pâni, prin for]a gândului, timpul [i tainele universului. Compara]ia
oar\, urm\rind seria ei eclatant\ de mitologic\ accentueaz\ profunzimea gândirii dasc\lului. Comenta]i aceste
antiteze, ob]inute prin negarea cu- versuri, valorificând [i informa]iile inserate în dic]ionarul lec]iei.
vântului anterior prin particula ne-
gativ\ (fiin]\, nefiin]\, p\truns, nep\- Cosmogonia
truns), prin varierea diatezei (nu s-as- 13. Partea a treia reprezint\ cosmogonia [i escatologia universului ca fiind o
cundea, era ascuns), prin alternarea
proiec]ie a imagina]iei extraordinare a omului de geniu. Împ\r]i]i aceast\
modurilor (de v\zut, era s-o vaz\),
prin derivarea deosebit\ a aceleia[i parte a poeziei în secven]ele care prezint\ haosul ini]ial (starea anterioar\
r\d\cini (împ\cat\, pace). Crea]iei), geneza universului [i extinc]ia sa.
(Tudor Vianu, Eminescu) 14. Reciti]i versurile care descriu imaginea haosului primordial. Extrage]i an-
titezele folosite pentru a contura haosul [i discuta]i, în grupe de patru elevi,
Dic]ionar mijloacele de realizare a acestora (fonetice, lexico-semantice, gramaticale
etc.). Ave]i în vedere [i citatul critic al\turat din studiul lui Tudor Vianu.
Cosmogonia este o ramur\ a
Realiza]i un poster cu observa]iile voastre [i prezenta]i-le în fa]a clasei.
astronomiei care studiaz\ cor-
15. Explica]i care este rolul seriei de interoga]ii retorice din versul:
purile cere[ti, o parte a mituri-
lor cu privire la originea omului
„Fu pr\pastie? genune? Fu noian întins de ap\?”
[i a lumii. 16. Explica]i opozi]iile ap\rute `n construc]ia cosmogoniei.
Escatologia se refer\ la con- 17. Ca în cazul portretului dasc\lului, conjunc]ia adversativ\ „iar” are un rol
cep]iile religioase cu privire la important, introducând, de aceast\ dat\, imaginea lumii terestre în raport
soarta final\ a lumii [i a omului. cu imensitatea cosmic\. Prezenta]i viziunea asupra condi]iei umane [i
identifica]i sursele ironiei.
18. În filosofia indian\, via]a este vis, aparen]\, iluzie. Comenta]i versul: „C\ci
e vis al nefiin]ei universul cel himeric...” din aceast\ perspectiv\.
19. Extinc]ia universului este tot o proiec]ie a imagina]iei omului de geniu, al
c\rui gând îl duce „mii de veacuri înainte”, în momentul sfâr[itului
omenirii. Urm\ri]i efectul pe care îl are stingerea Soarelui asupra universu-
lui [i comenta]i, din punct de vedere stilistic, descrierea acestui moment.
20. Comenta]i semnifica]ia repeti]iei sintagmei „eterna pace”.
21. Proiect. Realiza]i un referat de una-dou\ pagini în care s\ analiza]i tabloul
cosmogonic din Scrisoarea I comparativ cu alte teorii despre geneza lumii.
Prezenta]i referatele voastre la evaluarea de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
DESPRE TEXT
Gustave Moreau, Apari]ia (fragment) 1. Citi]i tot textul [i preciza]i, `n cel mult o pagin\, felul `n care apare condi]ia
omului de geniu.
Dic]ionar literar 2. Redacta]i un eseu de dou\-patru pagini în care s\ demonstra]i caracterul
Ironia romantic\ sau Witz romantic al poeziei Scrisoarea I de Mihai Eminescu.
(din german\, cu sensul de glu-
m\) reprezint\ un tip de ironie
DUP| TEXT
tandr\, care implic\ obiectivita- 1. Romantismul eminescian poate fi considerat o reeditare a „romantismului
te, deta[are, autoparodiere, lu- înalt”, de[i poetul român este contemporan cu primele manifest\ri ale
ciditate. Termenul este definit poeziei moderne occidentale. Citi]i [i alte poezii eminesciene în care a]i
Friedrich Schlegel (1772-1829), putea identifica acest sim] cosmic: Luceaf\rul, Rug\ciunea unui dac,
teoretician [i critic literar ger- Demonism, Povestea magului c\l\tor în stele etc.
man.
2. Realiza]i un poster `n care s\ reprezenta]i viziunea eminescian\ despre
cosmos.
120
U N I T A T E A 3 Junimism
Floare albastr\
Gustav Klimt, S\rutul
de Mihai Eminescu
Floare albastr\ ar putea fi mai — Iar te-ai cufundat în stele {i mi-i spune-atunci pove[ti
întâi o metafor\, înv\luind f\ptura {i în nori [i-n ceruri nalte? {i minciuni cu-a ta guri]\,
iubitei [i pornind de la ochii ei De nu m-ai uita încalte, Eu pe-un fir de romani]\
alba[tri, de nenum\rate ori l\uda]i Sufletul vie]ii mele. Voi cerca de m\ iube[ti.
de îndr\gostit. Dar cufundarea „în
stele, [i în nori, [i-n ceruri nalte”, În zadar râuri în soare {i de-a soarelui c\ldur\
apoi c\utarea „în dep\rtare” a feri- Gr\m\de[ti-n a ta gândire Voi fi ro[ie ca m\rul,
cirii, în terminologia simpl\, fireasc\
{i câmpiile asire Mi-oi desface de-aur p\rul,
a iubitei, care în]elege [i pre]uie[te
pu]in aspira]iile filosofice ale iubitu-
{i întunecata mare; S\-]i astup cu dânsul gura.
lui, înseamn\ alergarea dup\ ideal,
[i ne apropie de simbolul romantic Piramidele-nvechite De mi-i da o s\rutare,
al florii albastre. Iar invita]ia ei atât Urc\-n cer vârful lor mare – Nime-n lume n-a s-o [tie,
de p\tima[\, de tulbur\toare, de o Nu c\ta în dep\rtare C\ci va fi sub p\l\rie –
fermec\toare concrete]e senzual\, Fericirea ta, iubite! {-apoi cine treab\ are!
realist\, apare ca o contrapondere
foarte p\mânteasc\ la metafizica Astfel zise mititica, Când prin crengi s-a fi ivit
n\zuin]\ a tân\rului. Metafora fier- Dulce netezindu-mi p\rul. Luna-n noaptea cea de var\,
binte a iubitei s-a înfruntat cu recele
Ah! ea spuse adev\rul; Mi-i ]inea de subsuoar\,
simbol filosofic în Floare albastr\.
(Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga,
Eu am râs, n-am zis nimica. Te-oi ]inea de dup\ gât.
Eminescu [i romantismul german,
în Studii eminesciene) — Hai în codrul cu verdea]\, Pe c\rare-n bol]i de frunze,
Und-izvoare plâng în vale, Apucând spre sat în vale,
Dic]ionar Stânca st\ s\ se pr\vale Ne-om da s\rut\ri pe cale,
În pr\pastia m\rea]\. Dulci ca florile ascunse.
Asiria era zona care apar]i-
nea Mesopotamiei istorice (cu- Acolo-n ochiu de p\dure, {i sosind l-al por]ii prag,
prins\ între Tigru [i Eufrat, Lâng\ balta cea senin\ Vom vorbi-n întunecime;
locul unde Biblia spune ca ar fi
{i sub trestia cea lin\ Grija noastr\ n-aib-o nime,
fost Raiul).
Vom [edea în foi de mure. Cui ce-i pas\ c\-mi e[ti drag?
121
U N I T A T E A 3 Junimism
122
U N I T A T E A 3 Junimism
Nostalgia romantic\
23. Prima interven]ie a vocii masculine, reduse ca dimensiune, întrerupe
monologul iubitei. Cum explica]i plasarea acestei strofe între cele dou\
secven]e: repro[ul [i invita]ia?
24. Reflec]iile din strofa a patra se afl\ în rela]ie de posterioritate fa]\ de mono-
logul fetei. Care sunt m\rcile gramaticale ce sugereaz\ acest lucru?
25. Din comentariul b\rbatului reies nostalgia [i regretul. Discuta]i dac\ dimi-
nutivul „mititica”, adverbul „dulce”, aflat în inversiune, [i interjec]ia „ah” au
Francesco Hayez, S\rutul un rol în crearea acestor st\ri.
123
U N I T A T E A 3 Junimism
124
U N I T A T E A 3 Junimism
Revedere
de Mihai Eminescu
125
U N I T A T E A 3 Junimism
PRIN TEXT
Dic]ionar literar Triste]ea omului c\l\tor prin lume
Paralelism sintactic este un 1. Textul are forma unui dialog între cel revenit acas\ dup\ mult timp [i codru.
tip de repeti]ie constând din re- Cum explica]i alegerea acestui mod de expunere într-o crea]ie liric\?
luarea versurilor care constitu- 2. Pentru a face posibil dialogul dintre o fiin]\ uman\ [i un element al naturii,
ie enun]uri, p\strându-se func- poetul folose[te o figur\ de stil foarte cunoscut\. Preciza]i-o.
]iile sintactice ale cuvintelor, 3. Poezia Revedere este construit\ pe dou\ planuri distincte, aflate în
chiar dac\ acestea se modific\. opozi]ie: al umanului [i al naturii. Identifica]i secven]ele poetice incluse în
Paralelismul sintactic este de fiecare dintre aceste dou\ planuri.
dou\ feluri: sinonimic [i antoni-
4. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Identifica]i în text substantivele în
mic. În folclor, se poate vorbi
despre un procedeu de standar-
vocativ. Preciza]i care dintre acestea se repet\ [i sub ce form\. Ar\ta]i ce
dizare, care ajut\ la memora- efect creeaz\ aceste repeti]ii.
rea, absolut necesar\, a opere- 5. Identifica]i diminutivele din text [i explica]i felul în care s-au format. Ce
lor literare care circul\ oral. crede]i c\ sugereaz\ prezen]a acestora?
6. Întrebarea „Ce mai faci?” este foarte des folosit\ în conversa]ia cotidian\.
Ce rol are în contextul dat?
7. Urm\toarele versuri ale primei secven]e poetice sunt construite pe baza
paralelismului sintactic, procedeu frecvent întâlnit în poezia popular\.
Preciza]i ce tipuri de circumstan]e sunt eviden]iate prin acest paralelism
sintactic sinonimic.
8. Ce crede]i c\ l-a îndep\rtat pe om de codru? Ce anume l-a determinat s\-l
p\r\seasc\ pentru lumea pe care a colindat-o?
9. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i un poster în care s\ ilustra]i
leg\tura dintre primele [ase versuri ale poeziei Revedere [i versurile emi-
nesciane din coloana al\turat\, pentru a explica p\r\sirea codrului.
Ave]i în vedere:
a. s\ ar\ta]i ce fel de loc reprezint\ codrul pentru om;
b. s\ preciza]i rela]ia dintre codru [i destinul omului;
c. s\ stabili]i o leg\tur\ între codru, om [i univers.
10. Ce st\ri suflete[ti are omul la vederea codrului: de bucurie, de triste]e, de
umilin]\ sau de remu[care? Justifica]i-v\ r\spunsul.
11. Explica]i rolul folosirii arhaismului morfologic „au trecut” [i a arhaismului
„Astfel zise lin p\durea, fonetic „am îmblat”. Ave]i în vedere urm\toarele sugestii [i citatul critic de
Bol]i asupr\-mi cl\tinând;
mai jos:
{uieram l-a ei chemare
{-am ie[it în câmp râzând.”
a. cele dou\ arhaisme amplific\ durata desp\r]irii;
(O, r\mâi...) b. au rolul de a crea atmosfera poetic\;
c. creeaz\ muzicalitate;
„De atunci [i pân\ ast\zi colonii d. Ceea ce la Ureche era un simplu fapt de limb\ („Fost-au acestu {te-
de lumi pierdute fan-Vod\ om nu mare de statu”) la Eminescu devine fapt de stil, c\ci forma
Vin din sure v\i de chaos pe arhaic\ aberant\ fa]\ de norm\ este preferat\ celei moderne… Eminescu
c\r\ri necunoscute manifest\ o adev\rat\ predilec]ie pentru aceste dublete morfologice, al
{i în roiuri luminoase izvorând c\ror sunet vetust este creator de atmosfer\.
din infinit, (G.I. Toh\neanu, Sinonimia dincolo de cuvânt, în Studii de limb\ [i stil)
Sunt atrase în via]\ de un dor 12. A doua interven]ie a fiin]ei umane `ncepe cu o alt\ invoca]ie a codrului, de
nem\rginit.” aceast\ dat\ substantivul în vocativ având un determinant atributiv. Ce rol
(Scrisoarea I) are asocierea acestui element al naturii cu „râurile line”?
126
U N I T A T E A 3 Junimism
13. Comenta]i semnifica]ia versului „Vreme trece, vreme vine”, care apare [i
în Gloss\.
14. Fiin]a uman\ constat\ aspectul neschimbat al codrului [i eterna lui regene-
R\spunsul codrului are o r\ceal\ rare, iar tonul folosit este unul de triste]e [i de uimire v\zând indiferen]a
[i o obiectivitate atestând o mare acestuia fa]\ de suferin]a sa. Cum explica]i aceast\ stare de spirit a omului?
dep\rtare între cei doi, o mare în\l]i- 15. Lucra]i în grupe de patru elevi. Extrage]i, pe dou\ coloane, pronumele per-
me la care el se p\streaz\. Puternic sonale [i verbele din cele dou\ secven]e poetice apar]inând planului uman.
[i impasibil în unitatea lui închis\ Explica]i efectul folosirii persoanei I [i a II-a la nivelul acestor p\r]i de vor-
pentru profani, având con[tiin]a bire. Discuta]i rolul utiliz\rii persoanei a III-a pentru verbele referitoare la
perenit\]ii, codrul prive[te totul ca substantivul „vreme”. Aminti]i-v\ c\ persoana a III-a este cea despre care
un st\pân din eternitatea sa. se comunic\ o idee, ceva anume.
La versul „Vreme trece, vreme
16. Redacta]i un eseu de o pagin\ în care s\ prezenta]i reac]ia omului la reve-
vine” proferat de eroul ap\sat de
timp, el riposteaz\ cu o for]\ [i o fru- derea codrului.
muse]e simpl\, ar\tând indiferen]a
lui fa]\ de timp: Mitul codrului
„Ce mi-i vremea, când de veacuri 17. Ce sugereaz\ în prima interven]ie a codrului interjec]ia „ia”? Este vorba de
Stele-mi scânteie pe lacuri.”
(Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga,
o încercare de comunicare cu omul sau nu? Motiva]i-v\ r\spunsul.
M. Eminescu. 18. Care este reac]ia codrului în fa]a trecerii timpului?
Via]\. Crea]ie. Cultur\) 19. Ce semnifica]ie da]i evoc\rii celor dou\ anotimpuri: iarna [i vara?
20. În aceast\ prim\ interven]ie a codrului, apar cinci verbe la gerunziu.
Ar\ta]i ce valoare stilistic\ are acest mod verbal.
21. Ce v\ sugereaz\ repetarea verbului „ascult” din a doua strof\?
22. Cele dou\ anotimpuri evocate de codru, iarna [i vara, se afl\ sub semnul
armoniei sonore. Identifica]i caracteristicile „muzicii” iernii [i pe cele ale
„muzicii” verii. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i un poster în
care s\ prezenta]i asem\n\rile [i deosebirile dintre cele dou\ anotimpuri,
desenând dou\ diagrame în interiorul c\rora s\ nota]i informa]iile, ca în
modelul de mai jos. Pute]i folosi [i o alt\ reprezentare grafic\. De aseme-
nea, pute]i ilustra posterul vostru.
23. Explica]i valoarea dativului posesiv din versul „Vara doina mi-o ascult”.
24. Ce sugereaz\ prezen]a izvorului în raport cu „apele” din prima apari]ie a
elementului acvatic?
25. În ultima sa interven]ie, codrul face distinc]ia dintre „vreme” [i „veacuri”,
dintre timpul omului pe p\mânt, limitat, [i timpul naturii, care este eterni-
tatea. De ce crede]i c\ apare apoi confuzia cu vremea meteorologic\?
26. Ar\ta]i care sunt ipostazele elementului acvatic în aceast\ a doua inter-
Ilustra]ie de Adina Romanescu ven]ie a codrului. Ce semnific\ acestea?
la volumul Dialog – Dialogue, 2006
27. Ce rol crede]i c\ are apari]ia substantivului propriu „Dun\re”?
28. A doua parte a acestei interven]ii începe cu adverbul limitativ „numai”, o
anticipare a opozi]iei care urmeaz\ s\ fie formulat\ [i o form\ de a intro-
duce imaginea condi]iei umane în viziunea codrului. Care este aceasta?
127
U N I T A T E A 3 Junimism
29. Conjunc]ia adversativ\ „iar” („Iar noi locului ne ]inem”) pune în paralel
dou\ idei poetice total diferite: condi]ia uman\, enun]at\ în versurile ante-
rioare, [i condi]ia naturii. Dac\ pân\ acum codrul vorbea folosind persoana
„Oliolio, codru]ule! I, num\rul singular, din acest moment are loc nu numai o schimbare a per-
Ce mai faci, dr\gu]ule?
soanei, ci [i a tonului. Ar\ta]i ce ar putea reprezenta pronumele „noi”:
Codri, codri, dragul meu
a. un plural al majest\]ii sugerând m\re]ia codrului;
Parc\ ]i-a[ fi spus-o eu
S\ fr\mân]i frunza mereu. b. vocea naturii, care înlocuie[te vocea codrului.
Din frunzi[ul frem\tos 30. Opozi]ia om-natur\ se bazeaz\ pe o serie de tr\s\turi antitetice. Preciza]i-le.
Poveste[ti a[a frumos, 31. Ultimele patru versuri con]in o enumera]ie a simbolurilor care denumesc
De m-adormi în iarb\ jos. elemente ale naturii eterne. Comenta]i semnifica]ia acestora.
C\ de când nu te-am v\zut 32. Încerca]i s\ explica]i absen]a persoanei a II-a în interven]iile codrului.
Mult\ vreme a trecut. 33. Redacta]i un eseu de una-dou\ pagini în care s\ prezenta]i atributele mitice
{i de când nu te-am c\tat ale codrului.
Mult\ lume am umblat…
Ia, eu fac ce fac demult
Popular [i cult
Iarna lupul îl ascult
Cum la margini de p\râu 34. Poezia Revedere este o elegie pe tema efemerit\]ii fiin]ei umane. În con-
H\ul\[te a pustiu. struirea ei, Mihai Eminescu pleac\ de la doina popular\, pe care o rescrie
Am f\cut ce fac de mult: din punctul de vedere al romanticului cu sim] cosmic, con[tient de eterni-
Vara doina me-o ascult, tatea naturii [i, implicit, de caracterul trec\tor al omului. Substratul filoso-
Trag\n\-se trag\n\, fic al textului confirm\ apartenen]a liricii eminesciene la romantismul înalt.
Frunza de mi-o leag\n\.”
(Mihai Eminescu,
Discuta]i asem\n\rile [i deosebirile dintre poezia Revedere [i crea]ia
Literatura popular\, popular\ culeas\ de Mihai Eminescu, reprodus\ `n coloan\, al\turat.
Bucure[ti, Editura Minerva, 1979)
DESPRE TEXT
1. Codrul are o atitudine impasibil\ fa]\ de succesiunea anotimpurilor,
con[tientizând eternitatea sa. Argumenta]i, `ntr-o jum\tate de pagin\, fap-
tul c\ a]i putea asocia codrul geniului.
2. Argumenta]i, `n cel mult dou\ pagini, c\ Mihai Eminescu nu este un poet
descriptiv, ci unul care face filosofie despre natur\.
DUP| TEXT
1. Realiza]i un portofoliu care s\ con]in\:
a. [ase poezii eminesciene de inspira]ie popular\;
b. o lucrare de o pagin\ în care s\ prezenta]i asem\n\rile dintre o poezie
selectat\ [i Revedere;
c. un eseu de dou\-trei pagini despre ipostazele sub care apare codrul în
crea]ia eminescian\;
d. un afi[ conceput de voi pentru un concert sau o expozi]ie de art\ plas-
tic\ inspirat\ de crea]ia lui Mihai Eminescu.
2. Asculta]i cel pu]in o pies\ de pe albumul Mugur de fluier al trupei Phoenix
(de pe CD sau accesând adresa de internet: http://www.romanianvoice.
{tefan Popescu, com/culture/phoenix/index.php). Discuta]i despre modul în care crea]ia
Studiu de arbori (fragment)
popular\ este transfigurat\ prin muzic\.
128
U N I T A T E A 3 Junimism
129
U N I T A T E A 3 Junimism
PRIN TEXT
130
U N I T A T E A 3 Junimism
11. Cum vi se pare c\ este privit\ atitudinea din prima strof\ din perspectiva
Dic]ionar prezentului: cu triste]e, cu durere, cu ironie, cu indiferen]\? Motiva]i-v\
alegerea.
Hercul (Hercules) este un
12. Lucra]i în perechi. Identifica]i în prima strof\ cli[eele romantice.
erou grec, devenit dup\ moarte
13. Lucra]i în grupe formate din dou\ perechi. Stabili]i inventarul final de
zeu. Fiu al lui Zeus [i al
Alkmenei, el îndepline[te cele cli[ee romantice al poeziei [i ar\ta]i ce rol crede]i c\ au. Prezenta]i con-
12 ispr\vi celebre, cunoscute cluziile grupei în fa]a clasei.
sub numele de muncile lui 14. Poza statuar\, sugerat\ de mantia din prima strof\, d\ imaginii o anumit\
Hercule: uciderea leului din imobilitate. Stabili]i rela]ia dintre planul celest [i cel terestru. Cum expli-
Nemeia, uciderea hidrei din ca]i din aceast\ perspectiv\ starea ini]ial\ de echilibru?
Lerna, prinderea mistre]ului de 15. Starea de echilibru de la `nceput este întrerupt\ brusc. Ar\ta]i ce rol au
pe muntele Erymanthos, prin- perfectul simplu [i adverbele în exprimarea acestei schimb\rii.
derea c\prioarei cu coarne de
16. Ce anume provoac\ modificarea st\rii contemplative? Ve]i avea în vedere
aur, care apar]inea zei]ei Arte-
mis, cur\]area grajdurilor rege-
[i urm\toarele sugestii: fiin]a iubit\; iubirea, sentiment care implic\
lui Augias, distrugerea p\s\- tr\ire dionisiac\ suferin]a provocat\ de iubire suferin]a, în general.
rilor din Stymphalis, prinderea 17. Ar\ta]i cum interpreta]i pronumele personal „tu” din strofa a II-a:
taurului din Creta, îmblânzirea a. receptor imaginar prezent în text;
iepelor lui Diomedes, r\pirea b. receptor impersonal [i imaginar;
cing\torii purtate de regina c. alternativ\ a vocii care emite textul.
amazoanelor, aducerea boilor Motiva]i-v\ alegerea.
lui Geryoneus, culegerea me- 18. Explica]i semnifica]ia oximoronului „suferin]\ dureros de dulce”.
relor din Gr\dina Hesperidelor,
19. Romanticii, îndr\gosti]i de antiteze, asociaz\ adesea voluptatea cu durerea.
aducerea lui Cerberus din
Infern. Dup\ c\s\toria lui cu Cum explica]i cel\lalt oximoron din a doua strof\ a poeziei: „voluptatea
Deianeira, omorând din gre[ea- mor]ii nendur\toare”?
l\ o rud\ a so]iei sale, Hercule
este silit s\ porneasc\ în exil Focul
împreun\ cu aceasta [i cu fiul 20. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Strofele a III-a [i a IV-a circumscriu un
lor. Pe drum, Deianeira este
plan al prezentului poetic [i se afl\ în raport de posterioritate fa]\ de
atacat\ de centaurul Nessus,
care vrea s-o violeze. Hercule îl momentul care distruge echilibrul ini]ial. Extrage]i cuvintele care apar]in
câmpului semantic al focului.
21. Rela]ia dintre foc [i pasiune este frecvent\ în romantism. Discuta]i în gru-
pele stabilite anterior dac\ pasiunea mistuitoare este aceea a iubirii, a
cuno[terii sau a crea]iei. Un reprezentant al grupei prezint\ în fa]a clasei
justific\rile op]iunii voastre.
22. Stabili]i rela]ia foc-mare. De ce crede]i c\ elementul acvatic ia aceast\
înf\]i[are?
23. Patima devoratoare este subliniat\ în strofa a III-a prin cele dou\ referin]e
livre[ti. Compara]ia eminescian\ nu scoate în eviden]\ doar simpla asem\-
nare dintre dou\ obiecte, dou\ personaje sau dou\ ac]iuni, ci dezvolt\ pu-
ternic al doilea termen, prin care apeleaz\ la informa]ia cultural\ a cititoru-
lui. Citi]i datele despre Hercule [i Nessus din dic]ionar. Valorificând ceea
ce a]i aflat, explica]i rolul compara]iilor: „ca Nessus, / Ori ca Hercul” în
conturarea ideii de suferin]\ [i de ardere.
24. Ce rol are repeti]ia adjectivului „propriu” în strofa a IV-a?
25. Explica]i rolul punctelor de suspensie din strofa a IV-a.
Emil Nolde, M\[ti [i dalii 26. Comenta]i semnifica]ia interoga]iei retorice din finalul strofei a IV-a.
131
U N I T A T E A 3 Junimism
132
COMUNICARE
Figuri de stil
Figura de stil este un procedeu utilizat pentru a se combin\ un cuvânt cu alte cuvinte, pentru a
cre[te expresivitatea unui text, care nu define[te, ci su- genera sensuri noi.
gereaz\, pentru c\ lumea prezentat\ este imaginar\. Figurile de stil nu se opresc îns\ la limita unui cu-
~ntr-un text literar, se constat\ c\: vânt, ci implic\ secven]e mai ample, uneori întregul text.
se produce o abatere de la sensul comun al cuvân- De asemenea, trebuie subliniat faptul c\ figurile de stil
tului; se pot combina între ele, astfel încât, uneori, sunt greu
se adaug\ un con]inut nou acestuia; de identificat.
se alege un anumit cuvânt considerat mai potrivit Exist\ clasific\ri tradi]ionale pentru figurile de stil, în
pentru a transmite o idee; func]ie de nivelul lingvistic la care apar.
Alitera]ia const\ în repeti]ia unor consoane sau a unor silabe, de obicei din r\d\cina cuvintelor, cu efect imitativ (ono-
1. FIGURI matopeic) sau expresiv (simbolic): „Prin vulturi vântul viu vuia.” (George Co[buc, Nunta Zamfirei)
DE SUNET Asonan]a const\ în repeti]ia vocalei accentuate în dou\ sau mai multe cuvinte: „C\ci unde-ajunge nu-i hotar.”
(Mihai Eminescu, Luceaf\rul)
Personificarea este figura de stil prin care se atribuie însu[iri omene[ti unor fiin]e necuvânt\toare, unor lucruri, unor
fenomene ale naturii. Se realizeaz\ prin combinarea substantivului cu verbe care exprim\ ac]iuni omene[ti, prin folosirea
vocativului pentru substantive nonpersonale, prin asocierea cu un epitet care desemneaz\ o tr\s\tur\ omeneasc\.
„Din v\zduh cumplita iarn\ cerne norii de z\pad\...” (Vasile Alecsandri, Iarna)
133
U N I T A T E A 3 Junimism
Inversiunea este figura de stil care const\ în modificarea, în primul rând, a topicii propozi]iei [i, mai rar, a frazei, cu
scopul de a scoate în eviden]\ un cuvânt sau o propozi]ie.
Se poate realiza prin antepunere, postpunere, separare, dislocare.
„Lacul codrului albastru / Nuferi galbeni îl încarc\.” (Mihai Eminescu, Lacul)
Repeti]ia este figura de stil care const\ în reluarea de dou\ sau de mai multe ori a aceluia[i sunet, cuvânt, grup de
cuvinte sau a aceleia[i rela]ii sintactice. În func]ie de nivelul lingvistic la care se întâlne[te, repeti]ia este fonetic\, lexi-
3. FIGURI DE cal\ (un cuvânt, un grup de cuvinte sau chiar un enun]), gramatical\ (chiasmul, paralelismul sintactic).
CONSTRUCÞIE „Zic\ to]i ce vor s\ zic\” (Mihai Eminescu, Gloss\ )
Enumera]ia este figura de stil care const\ într-o în[iruire de termeni de acela[i fel sau cu sensuri apropiate, f\cut\
cu scopul de a eviden]ia ideea exprimat\. Enumera]ia poate fi constituit\ dintr-o în[iruire f\r\ întrerupere a termenilor
sau dintr-o succesiune în care apar intercal\ri. Se combin\ adeseori cu alte figuri de stil.
„S\ strecor pe un fir de a]\ / Mic[orata, sub]iata [i nepip\ita via]\.” (Tudor Arghezi, Cuvânt)
Oximoronul este figura de stil care const\ în asocierea în aceea[i sintagm\ (îmbinare de cuvinte) a dou\ cuvinte cu
sens antonimic: „Suferin]\, tu, dureros de dulce.” (Mihai Eminescu, Od\ — în metru antic)
Hiperbola este figura de stil care const\ într-o exagerare, prin m\rirea sau mic[orare obiectului:
„O mare / [i-un vifor nebun de lumin\ / f\cutu-s-a-n clip\.” (Lucian Blaga, Lumina)
4. FIGURI
DE GÂNDIRE Antiteza este figura de stil care const\ în punerea în opozi]ie a dou\ cuvinte, idei, imagini, personaje, situa]ii menite
s\ se reliefeze reciproc. Poate s\ apar\ la nivelul enun]ului sau la nivelul întregii opere.
„Nu [tie de-i vis, ori aieve-i...” (George Co[buc, Pa[a Hassan)
Invoca]ia retoric\ este figura de stil care const\ în adresarea unei rug\min]i c\tre o muz\, o divinitate (în literatura
clasic\) sau în adresarea unei chem\ri c\tre o persoan\ absent\ sau imaginar\ (în literatura modern\): „O! soare, cre-
atorul când de pe tronul s\u / Þi-a zis s\ fii, vrând lumei s\ dea supremul bine / Atunci el cu mândrie s-a oglindit în
5. FIGURI tine...” (Vasile Alecsandri, Imn c\tre soare)
DE ADRESARE
Interoga]ia retoric\ este figura de stil constând într-o întrebare sau într-un [ir de întreb\ri adresate unui auditoriu
din partea c\ruia nu se a[teapt\ un r\spuns: „Voi sunte]i urma[ii Romei?...” (Mihai Eminescu, Scrisoarea III)
Exclama]ia retoric\ este figura de stil care const\ într-un enun] (în poezie sau în proz\) prin care se exprim\ un sen-
timent puternic (triste]e, bucurie, furie, surpriz\ etc.): „Ce iert\tor [i bun ]i-i gândul, în preajma florilor pl\pânde!”
(Dimitrie Anghel, În gr\din\)
EXERCI}II
1. Identifica]i compara]iile din versurile de mai jos, evi-
den]iind sintagma în care este integrat\ figura de stil.
„Pe un deal r\sare luna, ca o vatr\ de j\ratic.”
(Mihai Eminescu, C\lin — file din poveste)
„{i ca un înger dintre oameni/În calea vie]ii mele ie[i.”
(Mihai Eminescu, Atât de fraged\...)
2. Alege]i epitetele care vi se par cele mai interesante
din Scrisoarea I [i Floare albastr\ de Mihai Emines-
cu, motivându-v\ op]iunile.
3. Indica]i trei metafore care v-au pl\cut cel mai mult
din textele eminesciene studiate.
Paul Gauguin,
4. Men]iona]i o figur\ de adresare, una de gândire [i
Calul alb una de construc]ie din textele eminesciene studiate.
134
STUDIU DE CAZ
Realismul
SPRE TEM|
1. Descrie]i fiecare, într-o singur\ fraz\, acela[i obiect
din clas\. Citi]i descrierile voastre, apoi ar\ta]i prin
ce se aseam\n\ [i prin ce se deosebesc. Din ce cauz\
apar diferen]e în prezentarea aceluia[i obiect?
2. Ar\ta]i ce crede]i c\ înseamn\ pentru literatur\ con-
ceptul de realism. Exemplifica]i-l.
Camil Ressu, Þ\rani `n barc\
DESPRE TEM|
Apari]ia realismului
Realismul ca ideologie apare în jurul anului 1850, Ca mi[care artistic\, realismul apare cu ocazia dezba-
coexistând cu romantismul, aflat în perioada declinului. terilor despre pictura lui Gustave Courbet, care prezint\
În felul acesta, se explic\ unele reminiscen]e romantice în pânzele sale oameni simpli [i scene din via]a cotidia-
în operele marilor scriitori reali[ti, care au debutat sub n\. Termenul este aplicat literaturii ulterior de c\tre
auspicii romantice. La cristalizarea curentului, au con- Jules Champfleury, care face primele teoretiz\ri în
tribuit [i o serie de evenimente sociale [i de modific\ri în revista Le Réalisme (Realismul), ini]iat\ în 1856. În anul
[tiin]\ [i filosofie: urm\tor, Jules Champfleury public\ o culegere de arti-
se produce revolu]ia industrial\, care duce la cole, punând astfel bazele teoretice ale curentului.
înt\rirea burgheziei; Realismul a influen]at mai ales genul epic [i genul
apare teoria despre dezvoltarea naturii a lui dramatic, speciile cele mai cultivate fiind romanul,
Charles Darwin; nuvela, foiletonul, drama [i comedia. Honoré de Balzac
începe s\ se manifeste în filosofie orientarea poziti- [i Stendhal pot fi considera]i romancierii care au înte-
vist\ a lui Auguste Comte, care acord\ o importan]\ deo- meiat curentul realist, cu reprezentan]i str\luci]i apoi în
sebit\ experimentului, descrierii faptelor [i a fenomenelor; toat\ Europa: Gustave Flaubert, William Makepeace
se afirm\ doctrina materialismului economic, mai Thackeray, August Strindberg, Charles Dickens, Lev
ales prin lucr\rile lui Karl Marx. Nikolaevici Tolstoi, Feodor Mihailovici Dostoievski.
135
U N I T A T E A 3 Junimism
Doctrina realist\
Conform curentului realist, lumea imaginat\ de scrii- Personajele sunt tipuri umane întrunind tr\s\turile unei
tor trebuie s\ respecte mentalitatea pozitivist-scientist\ a întregi categorii, iar descrierea de mediu se bazeaz\ pe
epocii, afirmând un narator omniscient [i omnipotent, am\nunte semnificative, care reflect\ felul de a fi al per-
demiurg al universului creat. Ap\rând ca o reac]ie la sonajelor. Dialogurile sunt simple, dând iluzia vorbirii
subiectivismul romantic, optând pentru obiectivitate [i obi[nuite. Accentul este pus pe intrig\, cu dese evalu\ri
exprimare impersonal\, realismul se caracterizeaz\ prin etice ale situa]iilor [i ale personajelor.
aten]ia pe care o d\ observa]iei lucide, adev\rurilor sim- Ca tematic\, se poate vorbi de un realism citadin,
ple, cotidianului, prin surprinderea tuturor aspectelor rural [i psihologic.
existen]ei, inclusiv a r\ului, a urâ]eniei [i a vulgarit\]ii.
136
U N I T A T E A 3 Junimism
Dobrogeanu-Gherea cere artistului s\ se limiteze la des- În crea]iile în proz\ ale marilor clasici, apar puternice
crierea realit\]ii pe care o cunoa[te [i pe care a tr\it-o, elemente realiste. Astfel, Ion Creang\ zugr\ve[te realist
selectând faptele într-o oper\ semnificativ\. via]a ]\ranului în capodopera sa, Amintiri din copil\rie, în
O pozi]ie mai nuan]at\ a exprimat Garabet Ibr\ileanu timp ce Ion Luca Caragiale extinde în nuvele tematica
în studiul Crea]ie [i analiz\, atunci când afirma c\ „un realist\, prezentând [i mediul citadin, uneori cu accente
creator nu copiaz\ realitatea”, ci î[i construie[te opera naturaliste, iar Ioan Slavici înf\]i[eaz\ lumea ]\ranului
dup\ modelul acesteia. ardelean într-o not\ didacticist\ [i excesiv moral\, sem-
nând primele opere de valoare ale realismului psihologic.
TEMA ~N TEXTE
1. Lucra]i întâi individual, apoi în perechi, identificând 3. Indica]i câteva elemente naturaliste din urm\torul
tr\s\turi ale descrierii realiste. Prezenta]i-le în fa]a fragment:
clasei. „Zibal prive[te f\r\ s\ clipeasc\ procesul de des-
„Stau câteodat\ [i-mi aduc aminte ce vremi [i ce compunere a mâinii ce desigur nu l-ar fi cru]at pe
oameni mai erau în p\r]ile noastre, pe când înce- dânsul. — El n-auzise urletele de afar\ ale nenoroci-
pusem [i eu, dr\g\li]\-Doamne, a m\ ridica b\ie]a[ la tului; era acuma prea interesant ce vedea ca s\ mai
casa p\rin]ilor mei, în satul Humule[tii, din târg drept [i auz\. Zibal urm\rise cu nesa]iu toate contorsiunile,
peste apa Neam]ului; sat mare [i vesel, împ\r]it în toate crispa]iile stranii ale degetelor, apoi amor]eala
trei p\r]i care se ]in tot de una: Vatra Satului, Delenii cuprinzându-le încet pe unul câte unul.”
[i Bejenii. [...] (Ion Luca Caragiale, O f\clie de Pa[te)
{i p\rintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vred- 4. Proiect. Lucra]i în perechi. Realiza]i un referat de cel
nic [i cu bun\tate mai era! Prin îndemnul s\u, ce mai mult dou\ pagini în care s\ argumenta]i faptul c\ o
de pomi s-au pus în ]intirim, care era îngr\dit cu oper\ epic\ studiat\ în anii anteriori apar]ine curen-
z\plaz de bârne, stre[init cu [indril\ [i ce chilie tului realist. Prezenta]i lucrarea voastr\ la evaluarea
durat\ s-a f\cut la poarta bisericii pentru [coal\. de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
{-apoi s\ fi v\zut pe neobositul p\rinte cum umbla
prin sat din cas\ în cas\, împreun\ cu b\di]a Vasile a
Ilioaiei, dasc\lul bisericii, un holtei zdrav\n, frumos
[i voinic, [i sf\tuia pe oameni s\-[i deie copiii la
înv\]\tur\. {i de unde nu s-au adunat o mul]ime de
b\ie]i [i fete la [coal\, între care eram [i eu, un b\iet
priz\rit, ru[inos [i fricos de umbra mea.”
(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)
137
U N I T A T E A 3
Nuvela realist\
SPRE TEXT
1. Scrie]i, în cinci minute, o povestire în care s\ folosi]i cuvintele bani, ferici-
re, familie, han, jandarmi.
2. Nota]i patru proverbe despre bani, bog\]ie, fericire [i destin.
3. Preciza]i care sunt semnifica]iile pe care le-a]i asocia titlului Moara cu
noroc, dac\ a]i vedea aceast\ carte în vitrina unei libr\rii, f\r\ s\ o fi citit
îns\. Pute]i avea în vedere urm\toarele sugestii:
cartea prezint\ destinul fericit al unor oameni care locuiesc lâng\ o
moar\;
Moara cu noroc este numele unui loc care nu are nicio leg\tur\ cu o
Ioan Slavici moar\.
(1848-1925)
Prozator, dramaturg, gazetar. Se
na[te în anul revolu]iei, la {iria,
Moara cu noroc
lâng\ Arad, într-o familie numeroa- de Ioan Slavici
s\. Frecventeaz\ [coala greco-or-
todox\ din satul natal, iar, între I
1860 [i 1865, urmeaz\ liceul în
Arad, stând în gazd\, precum eroii — Omul s\ fie mul]umit cu s\r\cia sa, c\ci, dac\ e vorba, nu bog\]ia, ci
s\i din nuvela Budulea Taichii. Î[i
lini[tea colibei tale te face fericit. Dar voi s\ face]i dup\ cum v\ trage inima, [i
continu\ studiile la Liceul Piarist
din Timi[oara [i la Liceul Maghiar Dumnezeu s\ v\ ajute [i s\ v\ acopere cu aripa bun\t\]ii sale. Eu sunt acum
din Arad. În 1868, î[i d\ bacalau- b\trân\, [i fiindc\ am avut [i am atât de multe bucurii în via]\, nu în]eleg
reatul la Satu-Mare, iar toamna, se nemul]umirile celor tineri [i m\ tem ca nu cumva, c\utând acum la b\trâne]e
înscrie la Universitatea din Buda- un noroc nou, s\ pierd pe acela de care am avut parte pân\ în ziua de ast\zi [i
pesta [i la Universitatea din Viena. s\ dau la sfâr[itul vie]ii mele de am\r\ciunea pe care nu o cunosc decât din
Se împrietene[te cu Mihai Emi- fric\. Voi [ti]i, voi face]i; de mine s\ nu asculta]i. Mi-e greu s\-mi p\r\sesc coli-
nescu, student [i el la Viena, care îl ba în care mi-am petrecut via]a [i mi-am crescut copiii [i m\ cuprinde un fel
va îndemna s\ scrie literatur\. de spaim\ când m\ gândesc s\ r\mân singur\ într-însa: de aceea, poate c\ mai
În 1870, î[i ia examenul de stat
ales de aceea, Ana îmi p\rea prea tân\r\, prea a[ezat\, oarecum prea blând\
[i, în anul urm\tor, debuteaz\ în
Convorbiri literare cu o comedie: la fire, [i-mi vine s\ râd când mi-o închipuiesc cârcium\ri]\.
Fata de bir\u. În vara aceluia[i an, — Vorb\ scurt\, r\spunse Ghi]\, s\ r\mânem aici, s\ cârpesc [i mai
împreun\ cu Mihai Eminescu, departe cizmele oamenilor, care umbl\ toat\ s\pt\mâna în opinci ori descul]i,
organizeaz\ serbarea de la Putna. iar\ dac\ duminica e noroi, î[i duc cizmele în mân\ pân\ la biseric\, [i s\ ne
Reîntors în ]ar\ f\r\ s\ ob]in\ o punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la
diplom\ universitar\, ia parte la copila[, iar\ d-ta la tustrei. Iac\ lini[tea colibei.
[edin]ele societ\]ii „Junimea”, — Nu zic, gr\i soacra a[ezat\. Eu zic numai ce zic eu, v\ spun numai a[a,
unde cite[te nuvela Popa Tanda. gândurile mele, iar\ voi face]i dup\ gândul vostru, [i [ti]i prea bine c\, dac\
Este numit de Titu Maiorescu pro-
voi v\ duce]i la moar\, nici vorb\ nu poate fi ca eu s\ r\mân aici ori s\ m\ duc
fesor la Liceul „Matei Basarab” din
Bucure[ti. În 1877, intr\ în redac-
în alt\ parte: dac\ v\ hot\râ]i s\ merge]i, m\ duc [i eu cu voi [i m\ duc cu toat\
]ia ziarului Timpul, al\turi de inima, cu tot sufletul, cu toat\ dragostea mamei care încearc\ norocul copilu-
lui ie[it în lume. Dar nu cere]i ca eu s\ hot\r\sc pentru voi.
138
U N I T A T E A 3 Junimism
139
U N I T A T E A 3 Junimism
140
U N I T A T E A 3 Junimism
141
U N I T A T E A 3 Junimism
precedent\, Lic\ fiind cel suspectat. Jandarmul îi cere lui aminte. Dar s\ [tii un lucru: nu se poate s\-i faci unui om
Ghi]\ s\ vin\, împreun\ cu slugile, ca s\ dea declara]ii. În mai mare nedreptate decât s\-l mustri pentru o gre[eal\
absen]a hangiului, sose[te o tr\sur\ cu o doamn\ îmbr\cat\ în pentru care-[i face el însu[i destule mustr\ri. Dac\ n-ai
doliu, înso]it\ de un copila[. Când pleac\ de la han, aceasta destul\ vreme s\ m\ cuno[ti, ru[ine s\-]i fie de sl\biciu-
pl\te[te cu o bancnot\ din care lipsea un col], astfel c\ Ana îi
nea ochilor t\i!
cere alta în loc. Fiindc\ m\rturia lui Ghi]\ în fa]a judec\toru-
lui stârne[te suspiciuni, nu este l\sat s\ revin\ acas\ decât
— Noi b\nuim pe toat\ lumea, gr\i c\prarul; asta
dup\ ce un v\r al s\u, preot, accept\ s\ depun\ garan]ie mo- ni-e meseria.
ral\ pentru el.] — S\-]i fie de bine! r\spunse Ghi]\ privindu-l cam
peste um\r. Crede-m\ c\ prea pu]in îmi pas\ dac\ m\
crezi a[a ori altfel: eu tot eu r\mân.
IX
Pintea nu era omul care s\ r\spund\ la asemenea
[...] Plecând, Ghi]\ mâna caii, Pintea [edea lâng\ el, vorbe; ei î[i urmar\ dar calea în t\cere, în[irând fiecare
iar\ Laie se f\cuse ghem în fundul c\ru]ei, lâng\ U]a, gândurile sale. Pintea spusese adev\rul când zisese c\
care-[i adusese în prip\ [i o leg\tur\ cu rufe, pe care b\nuie[te pe toat\ lumea. Oricum se sucea [i învârtea, el
[i-o pusese pe un snop de coceni, ca s\ [ad\ bine. nu putea p\r\si gândul c\ Lic\ a fost acela care a c\lcat
Pintea era t\cut ca de obicei, iar\ Ghi]\ [edea ca pe pe arânda[ul [i-l cuprindea un fel de nebunie când se
spini lâng\ dânsul. gândea c\ [i ast\ dat\ îi va sc\pa. Îl vedea parc\ râzând
— S\ nu te miri?! îi zise Pintea într-un târziu. Eu am pe sub musta]\ [i l\udându-se între pahare... Iar\ Ghi]\,
porunc\ s\-]i caut casa pentru ca s\ v\d dac\ nu voi g\si fie dinadins, fie din nepricepere, ceea ce pentru Pintea
ceva ascuns în casa ta. {tiu c\ n-am s\ g\sesc nimic, dar era totuna, se f\cuse ap\r\tor al lui Lic\, se pusese
trebuie s\ m\ supun la porunc\. al\turea cu el, îi d\duse mân\ de ajutor.
Obosit cum era, Ghi]\ nu putu s\-[i dea numaidecât Dar [i Ghi]\ vorbise din inim\ când spusese c\ prea
seama despre în]elesul acestor cuvinte. pu]in îi pas\. Acum, când chiar nici Pintea nu se sfia a-i
— Adec\ [i asta!? zise el cam nep\s\tor. N-au fost spune c\-l b\nuie[te, el se sim]ea mai bun decât cum îl
destule cele de pân\ acum!? Bine, Pinteo, ad\ug\ apoi credeau al]ii, prea bun pentru oamenii în mijlocul c\rora
peste pu]in mai viu, spune-mi, tu, pe sufletul t\u: m\ se afla, [i dac\ mai nainte îl ap\sa gândul c\ nu mai
crezi tu ori nu m\ crezi pe mine vinovat? poate umbla prin lume decât sub scutul cinstei altora [i
— Nu m\ întreba, c\ nu pot s\-]i r\spund! gr\i c\ în curând va trebui, poate, s\ cad\ la închisoare, acum
c\prarul ap\sând asupra vorbelor. iar î[i ridica fruntea, deoarece sim]ea c\ to]i acei care îl
Ghi]\ tres\ri [i ochii i se umplur\ de v\paie. osândeau, aflându-se la strâmtorarea în care se aflase el,
— În]eleg, zise el. Aceste sunt cuvinte pe care ]i s-ar fi dovedit mai slabi, mai nesocoti]i ori mai r\i decât
le-am zis eu ]ie ast\-diminea]\. Vrei s\ mi le aduci dânsul. „Da, î[i zise el, am primit porci de furat de la
Lic\, dar\ voi, fiind pu[i în locul meu, a]i fi mers mai
departe decât mine ori v-a]i fi aruncat cu nesocotin]\ în
primejdie.” Era o amarnic\ dezam\gire în aceste cu-
vinte. În clipa când le zicea, el se sim]ea mai s\rac decât
pân\ atunci. Pierduse toate bucuriile, toat\ p\rerea de
bine pe care omul o simte când vede pe acela pentru
care simte tragere de inim\, când îi vorbe[te, când poate
s\-i fac\ vreo mul]umire, când prime[te o vorb\ bun\ de
la dânsul, când se gânde[te la el, pierduse mângâierea
ce se revars\ peste sufletul omenesc la vederea podoa-
belor lumii, c\ci nimic nu d\ lumii o mai str\lucit\
podoab\ decât omul despre care putem s\ ne facem gân-
duri bune!? Despre Pintea, un fost tovar\[ al lui Lic\, om
Nicolae Grigorescu, Car cu boi ie[it din fundul temni]elor ca s\-[i urm\reasc\ prietenii
142
U N I T A T E A 3 Junimism
de mai nainte, om care b\nuie[te pe toat\ lumea, fiindc\ — Adic\ [i tu! gr\i Ghi]\ înecat de mânie, apoi se
asta îi este meseria; pentru acest om el se dep\rtase de apropie de dânsa, pas cu pas, precum p\ianjenul se
Ana, so]ia sa; în acest om pusese el mai mult\ încredere apropie de musca prins\ în mreaja m\iastr\, o m\sur\
decât în aceea cu care era legat pe toat\ via]a. Dar Ghi]\ cu ochii, î[i ridic\ amândou\ mâinile asupra [i r\mase
nu se mustra pentru aceste, ci se bucura numai de un câtva timp nemi[cat [i gata de a se arunca la ea.
nou gând, care încetul cu încetul se strecura printre — Da — zise ea râzându-i înc\ o dat\ în fa]\ —
celelalte [i-i umplu în cele din urm\ sufletul de mân- omoar\-m\, c\ e[ti mai tare decât mine! Ai început
gâiere. La urma urmelor, toate le f\cuse din dragoste odat\, urmeaz\ mai departe, mergi pân\ la sfâr[it!
c\tre dânsa, din dorin]a de a o vedea vesel\ [i mul]u- El î[i încle[t\ ghearele în umerii ei fragezi, o ]inu
mit\, de a o feri de orice sup\rare, de orice necaz, de strâns\ înaintea sa, apoi întreb\:
orice gând r\u. Ce-i pas\ lui acum de Pintea, de judec\]i, — Tu zici c\ eu m-am în]eles cu Lic\ pentru ca s\-l
de trebile arânda[ului, ce-i pas\ de gândurile ce-[i va fi calce pe arânda[ul?
f\când lumea?... C\ci mare drept avea b\trâna când vor- — Da! r\spunse ea hot\rât\.
bea de lini[tea colibei; aici [i numai aici e limanul de sc\- — Tu zici c\ ast\-noapte eu l-am v\zut pe Lic\ ple-
pare, când, la nevoie, ca totdeauna, lumea te p\r\se[te. când, iar\ tu l-ai v\zut întorcându-se?
Ghi]\ începu s\ mâne mai iute, c\ci drumul îi p\rea prea — Da! r\spunse iar Ana.
lung. Sim]ea c\ ea îl a[teapt\ cu nelini[te, îi vedea neas- El îi scuip\ o dat\ în fa]\, apoi î[i lu\ mâinile de pe ea.
tâmp\rul [i îi p\rea o ve[nicie la mijloc pân\ ce va putea — Mi-e scârb\ când m\ gândesc c\ am o nevast\
s\ o vad\ [i s\-i gr\iasc\ un cuvânt, numai un cuvânt, care poate s\ mai tr\iasc\ cu un om precum tu m\
numai câteva vorbe: „Ano! nu te nedumeri, nu te întreba socote[ti pre mine, zise el, [i ie[i din cas\ cu amândou\
la ce m\ gândesc când m\ vezi t\cut, c\ci toate le fac mâinile în cap.
numai din dragoste c\tre tine, care ai luminat zilele vie]ii Iar\ Ana se l\s\ pe patul de al\turi [i începu s\ plâng\
mele; [...] Ano! sunt un om b\nuit, om l\sat pe chez\[ie, un plâns u[or [i alin\tor.
am poate s\ cad la închisoare, dar tu nu te mâhni când
vei vedea c\ jandarmii se pun s\ ne caute în cas\, ci-]i [Pintea b\nuie[te c\ vinovat de crim\ este Lic\ [i, de[i
pune toat\ credin]a în mine, c\ci toate vor trece în câte- este târziu în noapte, pleac\ prin p\dure, dup\ urme. G\se[te
va zile [i cât\ vreme dragostea c\tre tine îmi va lumina trupul femeii îmbr\cate în negru, care fusese strangulat\. Dus
calea, ferit\ vei fi de orice sup\rare. Uite, în trei zile de jandarm la cazarma din Ineu, Lic\ este eliberat de per-
plec\m de aici [i tr\im mai departe cum am tr\it odi- soanele influente ale c\ror turme de porci se aflau în paza sa.
nioar\. Acum, când sâmt c\ pentru tine e mai bine a[a, Complicii lui sunt prin[i [i condamna]i, iar Lic\ scap\ cu aju-
nu mai stau la îndoial\, ci plec cu p\rere de bine.” torul m\rturiei mincinoase a lui Ghi]\, fiind eliberat din lips\
de dovezi.
[~n drum, g\sesc o tr\sur\ atacat\ [i un copil ucis. Impre- Ana [i soacra lui sunt al\turi de Ghi]\, iar el chiar se
sionat de ceea ce vede [i îngrijorat de soarta familiei sale, gânde[te s\ p\r\seasc\ locul în prim\vara urm\toare. Dar
Ghi]\ pleac\ în grab\ spre han, nesocotind dorin]a lui Pintea Lic\ vine la han cu banii fura]i de la v\duv\ [i de la arenda[ [i
de a cerceta crima. Ajuns acas\, Ghi]\ afl\ de la Ana c\ v\duva îi cere cârciumarului s\-l ajute în preschimbarea acestora.
[i copilul ei poposiser\ în ajun la han.] Este momentul în care Ghi]\ se hot\r\[te s\ se r\zbune pe
s\m\d\u, astfel c\ se declar\ de acord cu preschimbarea bani-
lor fura]i, primind de la Lic\ jum\tate din valoarea lor. De fapt,
Ghi]\ adunase peste zi mult venin [i mult\ mânie în
Ghi]\ face un joc dublu, pentru c\ Pintea este cel care îi d\
sufletul s\u, [i acum tot acest venin, toat\ aceast\ mânie
bani pentru schimb, joc care dureaz\ din toamn\ pân\ în
se aduna la un loc: el r\sufl\ o dat\ din greu, se dete un prim\var\. De Pa[ti, b\trâna hot\r\[te s\ plece la una dintre
pas înapoi [i gr\i încet: fiicele ei, la Ineu, [i Ghi]\ este de acord, pl\nuind s\ fug\ de
— Ce vrei tu s\ zici, Ano? Lic\ [i de Pintea cu to]i banii, apoi s\-[i cheme [i familia. Îi
— {tii tu prea bine ce voiesc s\ zic! r\spunse ea spune lui Lic\ s\-i aduc\ bani pentru a-i schimba, fiindc\ are
râzându-i în fa]\. Tu cu Lic\, voi, în în]elegere, l-a]i c\lcat inten]ia s\ plece la Pesta de s\rb\tori.
pe arânda[ul, dar nu te teme, c\ci eu sunt prea tic\loas\ În diminea]a de Pa[ti, Lic\ vine la han, împreun\ cu câ]iva
ca s\ te pot da de gol. oameni ai s\i [i este nemul]umit c\ Ana nu a plecat înc\. El îi
143
U N I T A T E A 3 Junimism
spune lui Ghi]\ c\ îi va oferi o lec]ie care s\-l vindece de sl\biciunea pentru so]ia sa.
Sosesc l\utarii [i la cârcium\ se încinge veselie mare, Ana dansând cu Lic\, iar Ghi]\
acceptând propunerea s\m\d\ului de a pleca [i a-l l\sa singur cu nevasta lui. Dar Lic\
devine suspicios [i p\r\se[te hanul înainte ca Ghi]\ s\ se întoarc\. Se ad\poste[te de
furtun\ în biseric\, ducând calul chiar pân\ la altar, dar î[i aduce aminte c\ a uitat
[erparul cu galbeni la cârcium\. Pintea [i Ghi]\ ajung prea târziu. Ghi]\ o ucide pe
Ana, R\u] îl împu[c\ în ceaf\ pe Ghi]\, hanul este incendiat, iar Lic\ se sinucide în
final, izbindu-se de un stejar, pentru a nu fi prins de Pintea.]
XVII
Luni pe la prânz focul era stins cu des\vâr[ire [i zidurile afumate st\teau
p\r\site, privind cu triste]e la ziua senin\ [i înveselitoare.
Din toate celelalte nu se alesese decât praful [i cenu[a: grinzi, acope-
r\mânt, du[umele, butoaie din pivni]\, toate erau cenu[\, [i numai pe ici, pe
colo se mai vedea câte un c\rbune stins, iar\ în fundul gropii, care fusese odi-
Emanoil Bardasare, nioar\ pivni]\, nu se mai vedeau decât oasele albe ie[ind pe ici, pe colo din
La hanul „Trei sarmale”
(fragment) cenu[a groas\.
B\trâna [edea cu copiii pe-o piatr\ de lâng\ cele cinci cruci [i plângea cu
lacrimi alin\toare.
— Se vede c-au l\sat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu. Sim]eam eu
c\ nu are s\ ias\ bine; dar a[a le-a fost data!...
Apoi ea lu\ copiii [i plec\ mai departe.
(Moara cu noroc, Bucure[ti, Editura Cartea Româneasc\, 1985)
144
U N I T A T E A 3 Junimism
145
U N I T A T E A 3 Junimism
Subiectul nuvelei
14. Ac]iunea nuvelei se desf\[oar\ între capitolul al II-lea [i capitolul al XVI-lea.
Lucra]i în grupe de cinci elevi. Stabili]i momentele subiectului literar, com-
pletând pe caiete tabelul de mai jos.
146
U N I T A T E A 3 Junimism
Personajele
147
U N I T A T E A 3 Junimism
DESPRE TEXT
Nicolae Vermont, Þ\rani la mas\
1. Moara cu noroc este o nuvel\ psihologic\, surprinzând destinul tragic al
unei familii. Redacta]i un text de trei-patru pagini în care s\ demonstra]i
Moara cu noroc e o nuvel\ solid\, caracterul realist-psihologic al nuvelei, pornind de la referin]ele critice
cu subiect de roman. Marile cresc\- reproduse `n coloana al\turat\.
torii de porci în pusta ar\dan\ [i
moravurile s\lbatece ale porcarilor
au ceva din grandoarea istoriilor DUP| TEXT
americane cu imense prerii [i cete
de bizoni. 1. Redacta]i un eseu de dou\-patru pagini în care s\ argumenta]i faptul c\
(George C\linescu,
Istoria literaturii române
Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvel\ psihologic\.
de la origini pân\ în prezent) 2. Realiza]i o dezbatere pe tema Banii nu aduc fericirea, folosind exemple
pentru ilustrarea argumentelor pro [i contra atât din nuvela Moara cu
Ac]iunea nuvelei e palpitant\, cu noroc, cât [i din via]a real\, contemporan\.
elemente de seza]ional, [...] îns\ cu 3. Lucra]i în perechi. Prezenta]i deznod\mântul nuvelei ca într-un proces-ver-
momente de realism, inclusiv de bal încheiat de jandarmul Pintea.
realism psihologic, vrednice de ma- 4. Proiect. Lucra]i în grupe de trei-patru elevi. Citi]i nuvelele Dou\ loturi sau
rea literatur\. Comentariile cu iz di- În vreme de r\zboi de Ion Luca Caragiale. Redacta]i apoi o lucrare despre
dactic nu afecteaz\ secven]ele epice, rolul norocului sau al fricii în via]a personajelor din aceste nuvele [i din
care fream\t\ de via]\.
(Dumitru Micu, Scurt\ istorie
Moara cu noroc de Ioan Slavici. Prezenta]i lucrarea voastr\ la evaluarea de
a literaturii române, volumul I) la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
148
STUDIU DE CAZ
Unirea de la 1859, venirea lui Carol de Hohenzollern, formei. Con]inutul crea]iilor eminesciene este îns\ ro-
promulgarea Constitu]iei de la 1866 au pus problema mantic, opera sa poetic\ articulându-se în jurul câtorva
dezvolt\rii na]ionale. Un rol important în aceast\ direc- teme [i motive esen]iale: timpul, cosmicul, istoria, natu-
]ie îl are societatea „Junimea” [i mai cu seam\ mentorul ra, iubirea, omul de geniu.
acesteia, Titu Maiorescu. Lui i se datoreaz\ moder-
nizarea literaturii române [i formarea unei genera]ii de PROZA. În ceea ce prive[te proza celei de a doua
scriitori cuprin[i, în istoria literaturii române, în sintag- jum\t\]i a secolului al XIX-lea, ea se caracterizeaz\ prin
ma epoca marilor clasici, aproximativ `ntre 1866 [i 1886. diversitate. Cei care ies în eviden]\ sunt Ioan Slavici [i
Dac\ Titu Maiorescu îl reprezint\, pentru aceast\ Ion Creang\, al\turi de ei putând fi a[eza]i Ion Luca Ca-
epoc\, pe critic, Mihai Eminescu este prin excelen]\ poe- ragiale [i Mihai Eminescu.
tul, Ion Creang\ povestitorul, Ioan Slavici nuvelistul, iar Povestitorul
Ion Luca Caragiale dramaturgul. Crea]iile lor se carac- Ion Creang\ este scriitorul care a valorificat crea]ia
terizeaz\ prin diversitate tematic\, stilistic\ [i de viziune, popular\ `n pove[ti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei
dar au un element comun: valoarea artistic\. iezi), povestiri (Popa Duhu, Povestea unui om lene[),
POEZIA. Marele clasic al poeziei este considerat basme culte (D\nil\ Prepeleac, Povestea lui Harap-Alb),
Mihai Eminescu, scriitorul care înnoie[te substan]a poe- dar [i `n nuvela Mo[ Nechifor Co]cariul [i `n romanul
tic\ româneasc\. În ipostaza de poet, Mihai Eminescu Amintiri din copil\rie. A zugr\vit satul, de la personajele
s-a autoîncadrat în categoria romanticilor: „Eu r\mân care îl populeaz\ pân\ la limbajul [i obiceiurile acestora.
ce-am fost: romantic” (Eu nu cred nici în Iehova), dar se Temele valorificate de povestitorul moldovean sunt:
poate vorbi, în opera sa, de o component\ clasic\, copil\ria, via]a satului tradi]ional, condi]ia uman\, iar
sesizat\ de Titu Maiorescu în Direc]ia nou\ în poezia [i crea]iile sale se caracterizeaz\ prin inten]ie moraliza-
proza român\. Aceasta const\ în limpezimea stilului, în toare — care îl apropie de clasicism —, prin perspectiv\
pre]uirea artei antice [i în aspira]ia spre echilibrul anecdotic\ [i tendin]\ de evocare scenic\. O tr\s\tur\ a
149
U N I T A T E A 3 Junimism
stilului lui Creang\ este nota comic\, realizat\ prin comic, nuvele naturaliste [i nuvele fantastice, dar toate
exprimarea mucalit\, prin combina]iile surprinz\toare cu un evident caracter psihologic. Cele din prima cate-
de cuvinte, prin folosirea unor termeni familiari meni]i gorie, Dou\ loturi [i Inspec]iune, dezvolt\ tema condi]iei
s\ caricaturizeze. Ion Creang\ este inconfundabil prin micului func]ionar care tr\ie[te sub teroarea superio-
originalitatea limbajului, remarcându-se prin folosirea rilor. Nuvelele naturaliste O f\clie de Pa[te, P\cat, În
unui vocabular specific, cu termeni populari, regionalis- vreme de r\zboi trateaz\ cazuri patologice. Urmându-l
me [i cu fonetisme moldovene[ti, pe fondul unei eco- pe Émil Zola, Ion Luca Caragiale realizeaz\ o deplasare
nomii a mijloacelor artistice. Dar ceea ce îl individua- de accent dinspre social spre tipologic: nu mai intere-
lizeaz\ pe Creang\ este oralitatea stilului, impresia de seaz\ drama func]ionarului, ci st\rile de con[tiin]\ [i
spunere a textului, al c\rui semn distinct este abunden]a comportamentul personajelor. Atât Leiba Zibal (O f\clie
expresiilor onomatopeice, a interjec]iilor, a zicerilor tipi- de Pa[te), cât [i Stavrache (În vreme de r\zboi) alunec\
ce limbii vorbite [i a inser\rii în nara]iune a versurilor în nebunie [i au gustul criminalit\]ii. Nuvelele din cea
populare sau a frazelor ritmate. de-a treia categorie, La hanul lui Mânjoal\, Kir Ianulea,
Nuveli[tii Abu-Hassan, dezvolt\ un fantastic de tip tradi]ional, care
Ioan Slavici este nuvelistul de excep]ie al epocii mari- valorific\ motivul magiei, al demonismului [i al oniricu-
lor clasici. Operele sale, Popa Tanda, Scormon, Gura lui. Ion Luca Caragiale nu este un descriptiv, ci un scrii-
satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Comoara, tor care aude ceea ce spun personajele [i sesizeaz\ la ele
P\dureanca, evoc\ via]a satului transilv\nean din a doua am\nuntele, important\ fiind evocarea mediului în care
jum\tate a secolului al XIX-lea, surprinzând apari]ia sem- acestea tr\iesc. El a demonstrat c\ limba român\ per-
nelor capitalismului în acest spa]iu, transformarea so- mite o nara]iune concentrat\, profund\ [i pitoreasc\ în
cial\ sau moral\ a personajelor aflate sub influen]a acela[i timp. Prozatorul este un clasic prin capacitatea
patimii fie erotice, fie de bani. În nuvelele sale, sunt de a crea caractere, prin rigoarea construc]iei epice [i
reflectate tradi]iile, supersti]iile [i prejudec\]ile oame- prin stilul concis.
nilor simpli. Scriitor obiectiv [i realist, Ioan Slavici De[i poetul Mihai Eminescu l-a pus în umbr\ pe
acord\ o mare aten]ie limbajului. Dialogurile devin la el prozator, crea]iile sale în proz\ r\mân reprezentative
mijloace de analiz\ psihologic\, iar, pentru a p\trunde în pentru basmul cult (F\t-Frumos din lacrim\) [i nuvel\
sufletul personajelor, scriitorul apeleaz\ în egal\ m\sur\ (S\rmanul Dionis, Cezara). Capodoper\ a prozei emi-
la monologul interior adresat [i la stilul indirect liber. nesciene este considerat\ nuvela S\rmanul Dionis, care
Nuvelele lui Ion Luca Caragiale pot fi clasificate în dezvolt\ un fantastic în maniera lui E.T.A. Hoffman
trei categorii: nuvele aflate la interferen]a dintre tragic [i sau a lui E.A. Poe, ilustrând teoria transcendentalit\]ii
formelor, a reincarn\rii, postulate de filosofia ezoteric\ a
idealismului subiectiv [i reg\site [i în postuma Avatarii
faraonului Tlà. Concep]ia eminescian\ se impune îns\
prin cerebralitatea conferit\ de experien]a metafizic\
aflat\ la baza nuvelei. Ca to]i romanticii, Mihai
Eminescu valorific\ mituri [i motive literare de larg\ cir-
cula]ie, cum ar fi cel al lumii ca vis sau al ispitei demo-
nice, [i apeleaz\ la ironia romantic\ — procedeu valori-
ficat [i în poeziile sale —, care se reg\se[te în deta[area
personajului [i în comentariul naratorului.
Romancierii
Valoarea nuvelelor lui Ioan Slavici a pus în umbr\
romanul Mara, prin care scriitorul devine deschiz\tor
de drumuri în sensul surprinderii veridice, în manier\
Sandro Botticelli, Prim\vara realist\, a târgului transilv\nean. George C\linescu arat\
150
U N I T A T E A 3 Junimism
c\, pentru epoca în care a ap\rut, Mara trebuia s\ însem- D-ale carnavalului [i Conul Leonida fa]\ cu Reac]iunea,
ne un eveniment, [i ast\zi, privind înapoi, romanul aces- au ca punct de plecare via]a burgheziei române contem-
ta apare ca un pas mare în istoria genului (Istoria litera- porane scriitorului, dezvoltând tema parvenitismului de
turii române de la origini pân\ în prezent). la nivelul micii burghezii de mahala pân\ la cel al omului
Dincolo de evocarea vie]ii din Radna, romanul sur- politic. Satirizarea epocii este realizat\ prin mijloace edi-
prinde eforturile v\duvei Mara de a-[i cre[te copiii [i de ficatoare pentru geniul comic al scriitorului, care valori-
a le asigura un trai mai bun, dar [i lupta ei pentru a fic\ la maximum comicul de situa]ie, de moravuri, de
ob]ine o pozi]ie social\ privilegiat\ în lumea negustori- caracter [i de nume, dar mai ales comicul de limbaj. Ion
mii, dominate de b\rba]i. De aceea, opera lui Slavici per- Luca Caragiale are capacitatea de a surprinde nuan]ele
mite o lectur\ plurivalent\, ca roman social, de familie, limbii vorbite, de la gre[elile de vocabular, provocate de
erotic sau ca bildungsroman. lipsa de educa]ie sau de mimetism, la înc\lcarea regu-
lilor gramaticale [i ale logicii.
DRAMATURGIA Comicul rezult\ din combinarea mijloacelor [i
Literatura dramatic\ din a doua jum\tate a secolului r\mâne în cele din urm\ în sfera indemonstrabilului.
al XIX-lea este dominat\ de Ion Luca Caragiale, acela Este la Caragiale un umor inefabil ca [i lirismul emines-
care a dat teatrului românesc o str\lucire deosebit\. Ca cian, suprapus observa]iei ori criticei [i pân\ la un punct
orice scriitor clasic, dramaturgul construie[te caractere independent, constând în „caragialism”, adic\ într-o ma-
[i urm\re[te modul în care parvenitismul, ambi]ia [i nier\ proprie de a vorbi.
orgoliul afecteaz\ personalitatea uman\. Toate cele pa- (George C\linescu, Istoria literaturii române
tru comedii, O noapte furtunoas\, O scrisoare pierdut\, de la origini pân\ în prezent)
TEMA ~N TEXTE
1. Valorificând poeziile studiate în acest an [i în anii 5. În grupe de câte patru-[ase elevi, realiza]i un poster
[colari anteriori, redacta]i un eseu de aproximativ în care s\ prezenta]i tr\s\turile a dou\ romane ale
patru pagini în care s\ prezenta]i motivele [i temele marilor clasici.
romantice din crea]ia lui Mihai Eminescu. 6. Redacta]i un eseu de una-dou\ pagini cu tema Satul
2. În grupe de [ase elevi, realiza]i câte un poster în care românesc între trecut [i prezent, în care s\ valorifi-
s\ ilustra]i tipologia nuvelei române[ti în epoca mari- ca]i informa]iile oferite de operele lui Ion Creang\ [i
lor clasici, prin valorificarea operelor literare studiate Ioan Slavici [i cuno[tin]ele voastre despre spa]iul
în acest an [colar, dar [i a altor crea]ii literare cunos- rural actual.
cute. Ave]i în vedere [i informa]iile despre nuvel\ din 7. Redacta]i un eseu de o pagin\ despre modul în care
prezentarea studiului de caz. descrierea naturii se reg\se[te în proza marilor cla-
3. Proiect. Una dintre preocup\rile romanticilor a fost
sici, valorificând urm\toarea afirma]ie critic\:
culegerea [i valorificarea folclorului literar. Preg\ti]i,