Sunteți pe pagina 1din 219

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

L imba
ºi literatura românã
Manual pentru clasa a XI-a

Sofia Dobra
Monica Halaszi
Dorina Kudor
Luminiþa Medeºan


CORINT
EDUCAŢIONAL
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 4446 din 19.06.2006, `n urma
evalu\rii calitative organizate de c\tre Consiliul Na]ional pentru Evaluarea [i Difuzarea Manualelor [i este
realizat `n conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului Educa]iei [i Cercet\rii
nr. 3252 din 13.02.2006.

Date despre autori:


Dr. SOFIA DOBRA, profesor gradul I didactic, {coala Nr. 131, Bucure[ti
MONICA HALASZI, profesor gradul I didactic, Colegiul Na]ional „Liviu Rebreanu”, Bistri]a
DORINA KUDOR, profesor gradul I didactic, Liceul Teoretic „Gheorghe {incai”, Cluj-Napoca
LUMINIÞA MEDE{AN, profesor gradul I didactic, Colegiul Na]ional „George Co[buc”, Cluj-Napoca
Referen]i:
Conf. univ. dr. Alina Pamfil, Universitatea Babe[-Bolyai, Cluj-Napoca
Dr. Anca Davidoiu-Roman, profesor gradul I didactic, Colegiul Na]ional „Gheorghe Laz\r”, Bucure[ti
Dorin Z\pad\, profesor gradul I didactic, {coala Nr. 131, Bucure[ti
Redactare: Mioara Popescu
Tehnoredactare computerizat\: Corina Roncea
Copert\: Valeria Moldovan
Ilustra]ii selectate de: Mioara Popescu

Pentru comenzi ºi informaþii, adresaþi-vã la:


Editura CORINT EDUCAÞIONAL – Departamentul de Vânzari
Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure[ti, cod po[tal 060012
Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443
Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
www.grupulcorint.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


Limba [i literatura român\: manual pentru clasa a XI-a /
Sofia Dobra, Monica Halaszi, Dorina Kudor, Lumini]a
Mede[an. – Bucure[ti: Corint Educa]ional, 2014
Index
ISBN 978-606-8609-49-2
I. Dobra, Sofia
II. Halaszi, Monica
III. Kudor, Dorina
IV. Mede[an, Lumini]a

811.135.1(075.35)
821.135.1.09 (075.35)

ISBN 978-606-8609-49-2
Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT EDUCAÞIONAL,
parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Tiparul executat la:


FED PRINT S.A.

Not\. Con]inuturile marcate `n manual cu o stelu]\ intr\ în curriculumul diferen]iat de tip A


[i cele marcate cu dou\ stelu]e, în curriculumul diferen]iat de tip B.

2
DE{TEAPT|-TE, ROMÂNE!
Versuri: Andrei Mure[anu
Muzica: Anton Pann

De[teapt\-te, române, din somnul cel de moarte,


În care te-adâncir\ barbarii de tirani!
Acum ori niciodat\ croie[te-]i alt\ soarte,
La care s\ se-nchine [i cruzii t\i du[mani!

Acum ori niciodat\ s\ d\m dovezi `n lume


C\-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
{i c\-n a noastre piepturi p\str\m cu fal\-un nume
Triumf\tor în lupte, un nume de Traian!

Privi]i, m\re]e umbre, Mihai, {tefan, Corvine,


Româna na]iune, ai vo[tri str\nepo]i,
Cu bra]ele armate, cu focul vostru-n vine,
„Via]\-n libertate ori moarte!” strig\ to]i.

Preo]i, cu crucea-n frunte! c\ci oastea e cre[tin\,


Deviza-i libertate [i scopul ei preasfânt,
Murim mai bine-n lupt\, cu glorie deplin\,
Decât s\ fim sclavi iar\[i în vechiul nost’ p\mânt!
UNITATEA 1: ~nceputuri Comunicare: Structuri discursive — textul narativ / 105

C „ Fundamente ale culturii române


Originile [i evolu]ia limbii române / 6
Comunicare: Tehnici de documentare pentru
„ Evaluare / 106

UNITATEA 3: Junimism

U realizarea proiectelor / 14
Perioada veche
Dimensiunea religioas\ a existen]ei / 18
„ Junimismul
Criticismul junimist [i modernizarea cultural\ / 108
Concep]ia estetic\ maiorescian\
Formarea con[tiin]ei istorice /22 Titu Maiorescu,

P Cronicarii moldoveni / 22
Figura istoric\ emblematic\ `n cronicile moldovene[ti
Grigore Ureche, Letopise]ul Þ\rii Moldovei / 26
O cercetare critic\ asupra poeziei de la 1867 / 111
Comunicare: Structuri discursive —
textul argumentativ / 114
Pictura medieval\ româneasc\ / 28 Limb\ român\: Norma literar\ / 115

R Portretul voievodal / 28
Comunicare: Structuri discursive — descrierea / 30
Istorie [i lupt\ politic\ / 31
Limb\ român\: Variante literare libere / 116
„ Marii clasici
Mihai Eminescu; Scrisoarea I / 117

I Cronicarii munteni / 31
„ Curente culturale
Umanismul / 33
Nostalgia romantic\ a absolutului
Mihai Eminescu, Floare albastr\ / 121
Metafizic\ de origine folcloric\
Iluminismul / 35 Mihai Eminescu, Revedere / 125

N Literatura iluminist\
*Ioan Budai-Deleanu, Þiganiada / 38
Limb\ român\: Denota]ie [i conota]ie / 42
Condi]ia uman\ [i romantismul înalt
Mihai Eminescu, Od\ (în metru antic) / 129
Comunicare: Figuri de stil / 133
Limb\ român\: **Fonetic\ / 44 „ Realismul

S „ Evaluare / 46

UNITATEA 2: Pa[optism
Realismul european [i realismul românesc / 135
Nuvela realist\
Ioan Slavici, Moara cu noroc / 138
*Diversitate tematic\, stilistic\ [i de viziune
„ Curente literare în opera marilor clasici / 149
Romantismul / 48 Limb\ român\: **Grupul nominal / 152
„ Rolul literaturii în perioada pa[optist\ „ Evaluare / 154
Genera]ia scriitorilor pa[opti[ti / 51
Programul romantismului românesc
UNITATEA 4: Noi `nceputuri
Mihail Kog\lniceanu,
Introduc]ie la Dacia literar\ / 54 „ Neoromantism. Neoclasicism
Romantismul militant George Co[buc, Scara / 156
Grigore Alexandrescu, „ Simbolismul
Umbra lui Mircea. La Cozia / 57 Simbolismul european. Arte poetice / 160
Personajul romantic Simbolismul românesc / 164
Costache Negruzzi, Alexandru L\pu[neanul / 61 Natura la simboli[ti
Limb\ român\: **Vocabularul / 69 Alexandru Macedonski, Pe balta clar\ / 167
„ Forme hibride ale civiliza]iei [i ale culturii române[ti la Limb\ român\: Uzul diversificat al limbii / 170
mijlocul secolului al XIX-lea Comunicare: Prezentarea oral\ / 171
Clasicism, romantism, realism în epoca pa[optist\ / 71 „ Evaluare / 172
Contraste bizare
Vasile Alecsandri, Balta-Alb\ / 73 UNITATEA 5: Sincroniz\ri
Limb\ român\: Neologismele / 81
Comunicare: Eseul / 82 „ Sincronismul
„ România între Orient [i Occident / 83 Sbur\torul [i Eugen Lovinescu / 174
Modernizare [i balcanism / 84 Romanul psihologic
Limb\ român\: **Grupul verbal / 88 Camil Petrescu, Patul lui Procust / 177
„ Descoperirea literaturii populare Comunicare: Structuri discursive — textul informativ / 196
Folclorul la 1848 / 90 Romanul experien]ei
Un mit fundamental al culturii române moderne Mircea Eliade, Maitreyi / 198
Monastirea Arge[ului / 92 Modele epice în romanul interbelic / 212
Ecouri folclorice în literatura cult\ „ Evaluare / 215
*Lucian Blaga, Me[terul Manole / 99
Comunicare: Strategii specifice în dialog [i în monolog / 104 INDEX DE CONCEPTE. ABREVIERI / 216

4
U N I T A T E A 1 ~nceputuri
„ Fundamente ale culturii române
Originile [i evolu]ia limbii române
Comunicare: Tehnici de documentare
pentru realizarea proiectelor
Perioada veche
Dimensiunea religioas\ a existen]ei
Formarea con[tiin]ei istorice
Cronicarii moldoveni
Figura istoric\ emblematic\ `n cronicile moldovene[ti
Grigore Ureche, Letopise]ul Þ\rii Moldovei
Pictura medieval\ româneasc\
Portretul voievodal
Comunicare: Structuri discursive — descrierea
Istorie [i lupt\ politic\
Cronicarii munteni

„ Curente culturale
Umanismul
Iluminismul
Literatura iluminist\
*Ioan Budai-Deleanu, Þiganiada
Limb\ român\: Denota]ie [i conota]ie
Limb\ român\: **Fonetic\

Document din 1695 (detaliu din frontispiciu)


„ Evaluare
STUDIU DE CAZ

Fundamente
ale culturii române
SPRE TEM|

1. Preciza]i ce moment din istoria noastr\ este surprins


în urm\toarele versuri eminesciene:
„Peste pod cu mii de coifuri trece-a Romei grea
m\rire,
Soarele orbe[te-n ceruri de a armelor lucire,
Scuturi ard, car\le treier [i vuiesc asurzitor [...].” Asaltul Sarmizegetusei. Columna lui Traian
(Memento mori)
2. Completa]i schema de mai jos, spunând fiecare un
cuvânt legat de cele trei elemente ale câmpului lexi- 3. Lucra]i în grupe de patru elevi. Na[terea poporului
cal indicat. român poate reprezenta simbolic o construc]ie care
leag\ dou\ civiliza]ii diferite, cea roman\ [i cea daci-
c\. G\si]i un element care diferen]iaz\ [i unul care
construc]ie leg\tur\ leag\ cele dou\ civiliza]ii.
4. Lucra]i în perechi. Indica]i un cuvânt mo[tenit în
POD limba român\ din latin\ [i altul mo[tenit din limba
vorbit\ de daci.
5. G\si]i un argument prin care s\ ar\ta]i c\ orice limb\
continuitate este într-o permanent\ mi[care, modificându-se în
timp.

DESPRE TEM|

Originile [i evolu]ia limbii române


Limba român\ — limb\ romanic\
Limba este un fenomen în mi[care, astfel încât î[i romanizate [...] din momentul p\trunderii limbii latine în
modific\ de-a lungul timpului structura, atât prin aceste provincii [i pân\ în zilele noastre (Istoria limbii
evolu]ie normal\, cât [i prin influen]ele exercitate de române, 1968).
contactul cu alte limbi. În contradic]ie cu aceast\ Format\ într-un proces îndelungat [i complex, struc-
tendin]\, limba manifest\ în acela[i timp o înclinare spre tura limbii române este esen]ial latin\, mo[tenind latina
conservarea fondului originar. Astfel, limba român\ popular\ sau vulgar\, limba vorbit\ în mod obi[nuit de
poate fi considerat\, a[a cum aprecia Alexandru Rosetti, romani, limb\ vie, deosebit\ de latina clasic\, reprezen-
limba latin\ vorbit\ neîntrerupt în partea oriental\ a tând varianta literar\, aspectul îngrijit [i normat al aces-
Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dun\rene tei limbi. Chiar denumirea acesteia sugereaz\ uzul,

6
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

fiindc\, în limba latin\, vulgus însemna mul]ime, mas\, În vocabularul limbii române, sunt cuvinte p\strate
gloat\. Limba latin\ a fost relativ unitar\ în tot Imperiul din latin\ în toate limbile romanice (ap\, bun, foc), dar [i
Roman pân\ în perioada lui de destr\mare, plasat\ între unele conservate doar în român\ (oaie din lat. ovis, cân-
secolele IV [i VI, când se nasc de fapt limbile romanice. tec din lat. canticum, farmec din lat. pharmacum).
Unele dintre acestea au devenit mult mai târziu limbi Limba român\ ocup\ un loc aparte în cadrul limbilor
na]ionale (italiana, franceza, spaniola, portugheza, româ- romanice prin faptul c\ este singura care reprezint\ zona
na), altele au r\mas la stadiul de limbi locale, vorbite pe oriental\. Situat\ într-o arie lateral\ [i izolat\ de limbile
o arie restrâns\ (sarda, catalana, occitana, provensala, slave înconjur\toare, limba român\ a conservat mai bine
roman[a, retoromana), sau chiar au disp\rut (dalmata). structura gramatical\ [i lexicul pe care le-a mo[tenit din
limba latin\.

Formarea limbii române


Na[terea unei limbi este un proces îndelungat [i nu romane, nu mai îndr\znesc s\ atace, fiind nevoi]i s\ se
poate fi datat, astfel încât nu se poate spune cu exactitate reorganizeze.
când a început transformarea limbii latine în limba Noul teritoriu cucerit a devenit provincie roman\,
român\. prosperând destul de repede, fiindc\ avea nenum\rate
Romanii au p\truns în Peninsula Balcanic\ pe la sfâr- bog\]ii, care îi determinaser\ pe romani s\ o numeasc\
[itul secolului al III-lea î.Hr., ajungând pân\ la Dun\re, adeseori Dacia Felix (Dacia cea fericit\). Începe astfel
unde s-au izbit de rezisten]a popula]iei daco-gete. procesul de romanizare, care a constat în asimilarea
R\zboaiele dintre daci [i romani au început cu înfrun- rapid\ a civiliza]iei, a culturii [i a limbii din Imperiul
tarea din anul 86 d.Hr., când romanii au fost nevoi]i s\ se Roman. Istoricul Eutropius afirma c\ Traian a colonizat
recunoasc\ învin[i la Tapae. Mai târziu, împ\ratul Dacia cu oameni adu[i din toate regiunile imperiului (ex
Domi]ian a încheiat cu dacii o pace prin care a stârnit toto orbe romano — din toat\ lumea roman\). O popula]ie
nemul]umirea nobilimii romane. De-abia în momentul atât de divers\ nu se putea în]elege decât cu ajutorul
urc\rii pe tron a lui Traian, în anul 98 d.Hr., înfrunt\rile limbii latine, pe care încep s\ o vorbeasc\ [i b\[tina[ii.
dintre daci [i romani devin din ce în ce mai violente, cul- Treptat, limba popula]iei autohtone este din ce în ce mai
minând cu r\zboiul declan[at în 101 d.Hr. [i încheiat în pu]in folosit\, fiindc\ numai latina asigura posibilitatea
prim\vara anului urm\tor. comunic\rii localnicilor cu reprezentan]ii imperiului:
Dacii, numi]i de Herodot în Istoriile sale cei mai militari, func]ionari, comercian]i [i meseria[i.
drep]i [i mai viteji dintre traci, nu au acceptat cu u[urin-
]\ st\pânirea roman\. Astfel, Decebal, conduc\torul
dacilor, în]eles cu popoarele barbare, organizeaz\ un
atac în Dobrogea pentru a opri înaintarea roman\ spre
Sarmizegetusa, capitala Daciei. Din aceast\ cauz\,
Traian a fost nevoit s\ plece din Mun]ii Or\[tiei [i, chiar
dac\ a repurtat o victorie, a c\rei m\rturie este monu-
mentul cunoscut sub numele de Tropaeum Traiani de la
Adamclisi, unde sunt înscrise numele comandan]ilor ro-
mani c\zu]i pe câmpul de lupt\, s-a retras din Dacia.
St\pânirea roman\ s-a instalat îns\ definitiv în spa]iul
carpato-dun\rean în anul 106 d.Hr., când Traian a cuce-
rit Sarmizegetusa. Decebal se sinucide [i fostele triburi
sunt anihilate cu u[urin]\ de experimentata armat\
roman\. Chiar [i dacii liberi, r\ma[i în afara grani]elor Lupta de la Tapae. Columna lui Traian

7
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Vase dacice.
zona Cri[urilor, a Tisei [i pân\ la Prut. Trebuie amintit
Romula, sec. II-III [i faptul c\, anterior cuceririi Daciei, în Dobrogea, ce
fusese supus\ de mult timp (fiind numit\ Scythia Mi-
nor), existau ora[e romane devenite centre de cultur\
care iradiau spre localit\]ile rurale, impunând folosirea
limbii latine.
Numeroasele cuvinte de origine latin\, în primul
rând din domeniul agricol, dovedesc asimilarea limbii
cuceritorilor. De exemplu, a ara vine din lat. arare, grâu
din lat. granum, secar\ din lat. secale, in din lat. linum
etc. Chiar cuvântul sat vine din latin\, de la fossatum,
care însemna localitate înt\rit\ printr-un [an].
Superioritatea civiliza]iei romane care a adus în
Practic, se poate spune c\ procesul de impunere a
Dacia ora[ele, castrele, drumurile constituie un factor
de eficientizare a procesului de asimilare a popula]iei limbii latine în spa]iul carpato-dun\rean s-a încheiat în
autohtone. În aproximativ un secol, popula]ia b\[tina[\ secolul al VI-lea, de când dateaz\ un enun] considerat de
folosea în mod curent limba latin\, dovad\ fiind mai mul]i lingvi[ti ca apar]inând limbii române. Este
hot\rârea împ\ratului Caracalla de a da a[a-numita Con- vorba de o men]iune f\cut\ în secolul al VIII-lea de cro-
stitutio Antoniniana (212 d.Hr.), prin care acorda nicarul bizantin Theophanes despre o expedi]ie armat\
cet\]enia roman\ tuturor locuitorilor Daciei. din anul 587 d.Hr. El reia o m\rturie din secolul ante-
Atacurile din ce în ce mai frecvente [i mai puternice rior, apar]inând lui Simokattes, care relateaz\ despre
ale popoarelor migratoare au silit st\pânirea roman\ s\ dezordinea produs\ de un soldat în clipa când s-a
se retrag\ în anul 271 d.Hr., în timpul împ\ratului adresat altuia în limba p\rinteasc\, spunându-i: Torna,
Aurelian. Romanizarea nu a fost îns\ un proces limitat la torna, fratre. Toat\ armata, în cadrul c\reia comenzile
cei 165 de ani de st\pânire roman\ în Dacia, continuând erau date în latin\, în]elege c\ este vorba despre o
dup\ retragerea aurelian\, fapt atestat de probe arheo- retragere, nu despre c\derea unei sarcini de pe un ani-
logice [i lingvistice. mal de povar\. Vocativul fratre, adaptare a latinescului
Procesul de asimilare a popula]iei autohtone s-a frater, care apare doar la Theophanes, poate fi consi-
extins dincolo de grani]ele provinciei, ajungând pân\ în derat o dovad\ a contur\rii, în linii mari, a limbii române.

Trecerea de la limba latin\ la limba român\

Dac\ latina clasic\ este bine cunoscut\, latina vulga- este vorba despre o list\ de 227 de cuvinte populare,
r\, care st\ la baza form\rii limbilor romanice, a[adar, [i înso]ite de corespondentele din latina clasic\; simpla
a limbii române, este reconstituit\ dup\ o serie de izvoa- în[iruire a acestor cuvinte eviden]iaz\ faptul c\ româna
re, printre care se num\r\: mo[tene[te latina vulgar\, a[a cum se poate observa din
„ autorii clasici latini, în ale c\ror opere p\trund exemplele urm\toare: auris non oricla, oculus non
forme de limb\ vorbit\ (Plaut, Petroniu, Hora]iu, Cicero); oclus, rivus non rius;
„ traducerea Bibliei, cunoscut\ sub numele de „ gramaticile latine[ti, în care au fost semnalate gre-
Vulgata, fiindc\ era adresat\ celor f\r\ o instruc]ie [eli de pronun]are, dar [i de morfologie;
deosebit\; „ manuscrise, a[a cum este jurnalul de c\l\torie la
„ inscrip]iile, mai ales cele de la Pompei, ora[ul aco- Locurile Sfinte al unei c\lug\ri]e din secolul al V-lea d.Hr.;
perit de lava unei erup]ii a vulcanului Etna; „ metoda comparativ-istoric\ de studiere a limbilor
„ lucr\rile lexicografice, printre care deosebit de romanice, putându-se astfel reconstitui forme neates-
important este Appendix Probi, din secolul al III-lea d.Hr.; tate la un moment dat pe baza coresponden]elor; de

8
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

exemplu, forma coda din latina vulgar\ a fost reconstitui- d. vocala accentuat\ o, urmat\ de e, a, \, se difton-
t\ dup\ rom. coad\, it. coda, fr. queue, sp. coza etc., pen- gheaz\; de exemplu, lat. molam > rom. moar\;
tru ca, ulterior, s\ fie atestat\ în inscrip]ii. „ cele cinci declin\ri latine[ti se reduc în limba
Din latina vulgar\ apare româna comun\, reprezen- român\ la trei, disp\rând declin\rile a IV-a [i a V-a, redis-
tând prima faz\ a evolu]iei limbii române, care mai este tribuite altor declin\ri;
cunoscut\ [i sub denumirea de protoromân\, str\româ- „ se p\streaz\ cazurile din limba latin\, cu excep]ia
n\ sau român\ primitiv\. ablativului;
În româna comun\: „ se men]in cele trei genuri din latin\;
„ sistemul vocalic cuprindea [ase vocale: a, e, i, o, u, „ în limba român\, apare articolul, care nu exista în
\; vocala î apare mai târziu [i individualizeaz\ limba latin\, acesta formându-se dintr-un pronume latinesc;
român\ în cadrul limbilor romanice; „ numeralele sunt în majoritate latine[ti;
„ sistemul consonantic se caracterizeaz\ prin apa- „ pronumele î[i îmbog\]e[te formele, dar manifest\
ri]ia unor sunete noi, care nu existau în latin\: ], [; de [i o tendin]\ de regularizare a flexiunii;
exemplu, lat. negotium > rom. nego], lat. sic > rom. [i; „ verbul mo[tene[te cele patru conjug\ri, men]inân-
„ se produc modific\ri cu valoare de lege, printre du-se, în mare, acelea[i categorii gramaticale specifice
care se num\r\: din latin\;
a. -l- intervocalic trece la -r-, fenomen cunoscut sub „ p\r]ile de vorbire neflexibile sunt, de asemenea,
numele de rotacism; de exemplu, lat. filum > rom. fir, lat. p\strate;
solem > rom. soare, lat. gula > rom. gur\; „ sintaxa este, în general, mo[tenit\ din limba latin\;
b. -ll- intervocalic se p\streaz\; de exemplu, lat. callis > „ lexicul este în mare majoritate latinesc, vocabu-
rom. cale, lat. stella > rom. stea; larul fundamental fiind 60-66% de origine latin\.
c. consoanele m, n, s, t de la sfâr[itul cuvintelor lati-
ne[ti dispar; de exemplu, lat. sebum > sebu > rom. seu;

Teritoriul de formare a limbii române


Exist\ trei teorii în leg\tur\ cu teritoriul de formare a
limbii române:
1. teoria form\rii limbii române doar la nord de
Dun\re, sus]inut\ de Dimitrie Cantemir, Petru Maior,
Bogdan Petriceicu Hasdeu, care este infirmat\ de exis-
ten]a unor dialecte române[ti sud-dun\rene (dialectul
aromân, dialectul meglenoromân, dialectul istroromân);
2. teoria form\rii limbii române doar la sud de Sinuciderea lui Decebal. Columna lui Traian
Dun\re, sus]inut\ de lingvi[ti str\ini — Franz Joseph
Sulzer, Robert Roesler, Johann Christian Engel —, dar b. obiectele de cult cre[tin, cu inscrip]ii în limba
[i de savan]i români, precum Ovid Densusianu [i Ale- latin\, a[a cum este cel de la Biertan (din jude]ul Sibiu),
xandru Philippide; conform acestei teorii, dup\ pe care scria Ego Zenovius votum posui (Eu, Zenovius,
retragerea aurelian\, s-ar fi produs o migra]ie masiv\ de am depus ofranda);
popula]ie din spa]iul fostei Dacii, care n-ar mai fi fost c. persisten]a în limba român\ a unor termeni latini
locuit\; teoria imigra]ionist\ este infirmat\ de: numai în vestul teritoriului românesc actual, precum ai
a. bogatele m\rturii arheologice prin care se demon- (usturoi), june (tân\r), nea (z\pad\), p\curar (cioban);
streaz\ persisten]a popula]iei dacice în teritoriul de 3. teoria form\rii limbii române atât la nordul, cât [i
ba[tin\: inscrip]ii cu nume dacice, cimitire cu nume la sudul Dun\rii, sus]inut\ de {coala Ardelean\ [i de
dacice, piese de ceramic\ dacice etc.; majoritatea lingvi[tilor contemporani.

9
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Sanctuar dacic. Sarmizegetusa Regia

Fondul autohton
Limba vorbit\ de traco-ge]i constituie fondul autoh- ghimpe, groap\, grumaz, maz\re, mânz, m\rar, mo[,
ton al limbii române. Identificarea acestui fond este îns\ pârâu, ra]\, scrum, stân\, strung\, [opârl\, ]ap, ]arc,
dificil\, deoarece limba dacilor a disp\rut [i materialul urd\, vatr\, viezure, zer etc.;
lingvistic este redus la un num\r destul de mic de „ verbe: a b\ga, a (se) bucura, a cru]a, a sc\p\ra etc.;
cuvinte, [i acestea incerte.
„ unele sufixe: -esc, -e[te, -andru, -\ni etc.
Se p\streaz\ din limba dacilor:
„ nume proprii: Arge[, Cerna, Cri[, Dun\re, Ia[i, Jiu, S-au descoperit [i inscrip]ii dacice scrise cu litere
Lotru, Oituz, Olt, Siret, Some[, Timi[, Turda, Bucur etc.; grece[ti, r\mase nedescifrate. A fost g\sit\ [i o inscrip-
„ substantive comune: abur, baci, balaur, barz\, ]ie cu litere latine: Decebalus per Scorilo, tradus\ Dece-
brad, brânz\, brâu, buz\, ceaf\, cioar\, copil, fluier, gard, bal fiul lui Scorilo.

Limba român\ `n contact cu alte limbi

În secolul al VI-lea, limba român\ era conturat\ ca dovedind r\spândirea cre[tinismului în Dacia, unde
structur\ gramatical\ [i avea un lexic predominant latin, predicase Sfântul Apostol Andrei înaintea sosirii slavilor;
motiv pentru care influen]ele ulterioare s-au manifestat astfel, biseric\ vine din lat. basillica, cruce din lat. cru-
doar la nivelul vocabularului. cem, preot din lat. presbitem, Dumnezeu din lat. domine
deus.
„ Influen]a slav\ Tot de la slavi s-au împrumutat câteva prefixe foarte
Migra]ia slavilor din secolele VI-VII a l\sat urme mai productive: ne-, r\s-, pre-, [i câteva sufixe: -eal\, -i[, -i[te,
ales în vocabularul românesc agricol [i casnic, argument -nic, -i]\ etc.
pentru faptul c\ ace[tia erau un popor pa[nic [i sedentar, De asemenea, felul în care sunt construite numera-
care a cultivat p\mântul în zonele unde s-a a[ezat. Printre lele cardinale, unele forme verbale, vocativul feminin în
termenii de origine slav\ se num\r\: blid, brazd\, c\pi]\, -o este de origine slav\.
ciocan, ciread\, claie, cle[te, coas\, co[, cote], grajd, Au r\mas în limba român\ [i multe nume de per-
grebl\, lopat\, ogor, pleav\, plug, sit\, vadr\ etc. soan\ slave: Aldea, Bogdan, Dumitru, Vlad, Vlaicu etc.
Pe lâng\ aceste împrumuturi din limba slav\ vorbit\,
în secolele IX-XIII, se pot aminti unele împrumuturi „ Influen]a maghiar\
c\rtur\re[ti din domeniul bisericesc: ceaslov, parastas, Influen]a maghiar\ începe în secolul al X-lea, când
pisanie, pop\, stare], stran\, vecernie, vl\dic\ etc. Lexi- acest popor migrator p\trunde în Panonia, unde s-a
cul bisericesc fundamental este îns\ de origine latin\, a[ezat [i a fost cre[tinat. În secolele X-XI, maghiarii

10
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

ajung în Transilvania, l\sând urme mai ales în lexic: „ Influen]a greac\


alean, ald\ma[, bel[ug, c\tan\, gând, ginga[, hotar, În limba român\, elementele grece[ti au p\truns în-
ima[, me[ter, ora[, s\la[, s\m\d\u, vam\, viclean etc. cepând cu secolul al VI-lea [i pân\ în secolul al XV-lea.
De exemplu: a agonisi, arvun\, catastif, diac, flamur\,
„ Influen]a turc\
molim\, omid\, plapum\, trandafir, zodie, zugrav etc.
Începând din secolul al XVI-lea, p\trund în limb\ ter-
meni adu[i de st\pânirea otoman\: caimacam, capuche- „ Influen]a limbilor moderne
haie, geremea, pa[\ etc. În secolul al XIX-lea, a început un proces de moder-
Multe cuvinte r\mase în limba român\ apar]in dome- nizare a limbii române prin intermediul împrumuturilor
niului culinar: acadea, baclava, chiftea, ciulama, halva, masive din limbile romanice sau din limba latin\, pe cale
iahnie, iaurt, magiun, mezel, musaca, rahat, sarailie, savant\. Influen]a limbii franceze a fost cea mai puter-
sarma, [erbet etc. Unele au intrat chiar `n vocabularul nic\, dar exist\ multe cuvinte [i din italian\ — în dome-
fundamental: chef, chirie, cântar, du[man, murdar etc. niul muzical, bancar [i culinar.
S-au p\strat [i câteva sufixe: -agiu (scandalagiu), -liu
De la na[terea ei, din secolul al III-lea, limba român\
(hazliu), -lâc (savantlâc).
a evoluat de-a lungul a 1 400 de ani, îmbog\]indu-se con-
tinuu, pân\ la forma din zilele noastre.

Latinitate [i dacism

Etnogeneza român\ a fost una dintre preocup\rile Mihail Sadoveanu vorbeau despre un p\gânism mitic [i
majore ale primilor no[tri cronicari, Grigore Ureche despre un vitalism specifice dacilor, pe care le opun
notând în Letopise]ul Þ\rii Moldovei: Rumânii, câ]i s\ ra]ionalit\]ii latine.
afl\ l\cuitori în Þara Ungureasc\ [i la Ardeal [i la Specificul na]ional este pus astfel sub semnul unor
Maramoro[u, de la un loc sântu cu moldovenii [i to]i de fenomene antitetice, al unui amestec de Occident [i
la Râm se trag. Aceast\ glorificare a latinit\]ii noastre a Orient, al unei nevoi de modernizare, dar [i al uneia de
devenit, dup\ Grigore Ureche, un adev\rat laitmotiv în p\strare a tradi]iei, a unor tendin]e imitative, opuse afir-
cultura român\, fiind întâlnit la Miron Costin, la stolnicul m\rilor originale.
Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu,
la Gheorghe {incai [i la al]ii.
Miron Costin m\rturisea în Predoslovia la De nea-
mul moldovenilor, din ce ]ar\ au ie[it str\mo[ii lor c\ s\
sparie gândul s\ scrie despre începuturile neamului ro-
Epoca bronzului.
mânesc, pe care le considera a fi disc\lecatul lui Traian, Ceramic\
împ\ratul Râmului. de tip Wietenberg.
În secolul al XIX-lea, interesul oamenilor de cultur\ Sighi[oara,
se îndreapt\ spre fondul geto-dacic al etnogenezei, con- cca 1700-1300 `.Hr.
stituindu-se chiar un ansamblu de teorii referitoare la
superioritatea dacilor fa]\ de latini. Nevoia g\sirii unei
identit\]i etnice anterioare romaniz\rii a generat în
perioada interbelic\ un curent numit chiar dacism, prin
care se omagiau spiritul de sacrificiu, senin\tatea în fa]a
mor]ii, c\utarea aventuroas\, tr\s\turi care caracterizau
popula]ia autohton\. Vasile Pârvan a publicat o lucrare
cu titlul Getica (1926), iar, în literatur\, Lucian Blaga [i

11
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

2. Identifica]i dou\ cuvinte mo[tenite [i dou\ cuvinte


împrumutate pe cale savant\ din latin\ în versurile:
„Latina gint\ e regin\
Între-ale lumei ginte mari;
Ea poart\-n frunte-o stea divin\
Lucind prin timpii seculari.
Menirea ei tot înainte
M\re] îndreapt\ pa[ii s\i.
Ea merge-n capul altor ginte
V\rsând lumin\-n urma ei”.
(Vasile Alecsandri, Cântecul gintei latine)
3. Argumenta]i, în cel mult o jum\tate de pagin\, faptul
c\ versurile lui Vasile Alecsandri, reproduse la exerci-
]iul 2, sunt un omagiu adus originii noastre romane.
4. Ar\ta]i ce înseamn\ urm\toarele unit\]i frazeologice
Solda]i romani, sec. II. Muzeul Luvru de origine latin\, folosind, la nevoie, un dic]ionar:
„ ab initio „ ars poetica „ audiatur et altera pars „ de
gustibus non disputandum „ de profundis „ errare
TEMA ~N TEXTE humanum est „ fortuna labilis „ imago mundi „ me-
1. Lucra]i în grupe de trei elevi. G\si]i în versurile mento mori „ sic transit gloria mundi „ verba volant,
urm\toare, cu ajutorul unui dic]ionar, cuvintele nece- scripta manent.
sare complet\rii `n caiete a tabelului de mai jos. 5. Alc\tui]i un eseu nestructurat, de cel mult o pagin\,
despre importan]a surselor de cunoa[tere a form\rii
„La noi sunt codri verzi de brad [i a evolu]iei limbii române, care s\ aib\ ca motto
{i câmpuri de m\tas\; ultima unitate frazeologic\ de la exerci]iul 4.
La noi atâ]ia fluturi sunt, 6. Alege]i dintre unit\]iile frazeologice de la exerci]iul 4
{i-atâta jale-n cas\. una care s\ exprime situa]ia dacilor în lupta lor
Privighetori din alte ]\ri împotriva Imperiului Roman [i pe care s\ o folosi]i ca
Vin doina s\ ne-asculte; motto al unui eseu, de cel mult o jum\tate de pagin\,
La noi sunt cântece [i flori cu aceast\ tem\.
{i lacrimi multe, multe …” 7. Scrie]i expresiile corespunz\toare urm\toarelor
(Octavian Goga, Noi) abrevieri latine[ti: C.V., P.S., N.B. Ar\ta]i în ce situa-
]ii le folosi]i pe fiecare.
Cuvinte Cuvinte din Cuvinte 8. Face]i un meniu al unei mese festive în care s\ apar\
de origine latin\ fondul autohton de origine slav\ dou\ cuvinte de origine latin\, dou\ cuvinte din fon-
dul autohton, dou\ cuvinte din turc\ [i dou\ cuvinte
din alte dou\ limbi romanice, pe care s\ le indica]i.

DUP| TEM|
1. Proiect. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i sânge slav [i trac ce clocote[te în fiin]a noastr\ con-
câte un poster în care s\ prezenta]i întâlnirea dintre stituie pretextul unei probleme care ar trebui pus\ cu
civiliza]ia latin\ [i cea dacic\, folosind ilustra]ii, sche- mai mult\ îndr\zneal\ [...].
me [i interpret\ri ale citatelor de mai jos. În spiritul românesc e dominant\ latinitatea, lini[-
a. Vrem s\ fim numai atât: latini — limpezi, ra]ionali, tit\ [i prin excelen]\ cultural\. Avem îns\ [i un bogat
cump\ta]i, iubitori de form\, clasici — dar vrând-ne- fond latent slavo-trac, exuberant [i vital care, oricât
vrând suntem mai mult. Însemnatul procent de ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola

12
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

necunoscutului, r\s\rind puternic în con[tiin]e. este un început absolut, c\ nu exist\ continu\ri,


Simetria [i armonia latin\ ne e adeseori sfârtecat\ de relu\ri, linii [i directive [...]. Alte popoare [i-au tr\it
furtuna care fulger\ molcom în adâncimile oarecum începuturile naiv, incon[tient, nereflectat. Trezin-
metafizice ale sufletului românesc. E o revolt\ a du-se din somnul materiei la via]a istoric\ printr-un
sufletului nostru nelatin. insensibil proces, cu o evolu]ie natural\, cu o lune-
(Lucian Blaga, Revolta sufletului nostru nelatin) care insesizabil\. Noi, dimpotriv\, [tim [i trebuie s\
b. Ge]ii cred în nemurirea sufletului în sensul c\ ade- [tim c\ începem, suntem obliga]i a avea luciditatea
v\rata via]\ e abia cea viitoare într-un fel de Walhalla, începuturilor de via]\, con[tiin]a vie [i reflectat\ a
la un loc cu Zalmoxis; de aceea tot ce e trupesc, car- aurorii.
nea, vânatul, femeile, sunt de comb\tut dac\ vrem s\ Trezirea noastr\ la via]\ coincide cu o dilatare de
ajungem la gândul nemuririi. Zeul e în cer, iar nu pe perspectiv\, pe care celelalte popoare o cunosc în
p\mânt sau sub p\mânt. amurgurile lor.
(Vasile Pârvan, Getica) (Emil Cioran,
Schimbarea la fa]\ a României)
c. Ne iubim str\mo[ii, ne iubim îns\ [i str\nepo]ii: nu
suntem numai punctul ultim al unei linii de genera]ii, Prezenta]i lucr\rile voastre la evaluarea de la sfâr-
ce se pierde în trecut, ci [i punctul de plecare al [itul acestei unit\]i de studiu.
genera]iilor ce vor veni la lumin\; nu suntem numai
str\nepo]ii înc\rca]i de povara veacurilor, ci [i str\- 2. Proiect. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Citi]i cât
mo[ii virtuali ai str\nepo]ilor târzii; obliga]iile fa]\ de mai mult din operele citate la exerci]iul 1, legate de
viitor dep\[esc pe cele fa]\ de trecut. R\s\ritul ne tema Latinitate [i dacism. Realiza]i un poster cu
poate deci lega istorice[te; nu ne poate îns\ impune tipurile de orient\ri în problema dat\, pe care s\-l
[i condi]iile actuale ale vie]ii suflete[ti. Neajutându-ne prezenta]i în ora urm\toare.
în dezvoltarea idealit\]ii noastre, pentru ce l-am invo-
cat în hot\rârile zilei de azi? Fa]\ de ac]iunea lui
dizolvat\, veacul XIX reprezint\ o binef\c\toare revo-
lu]ie [...]; nu privim revolu]ia veacului XIX ca pe o
adev\rat\ solu]ie de continuitate fa]\ de esen]a îns\[i
a sufletului românesc, ci numai fa]\ de influen]ele
orientale ale veacurilor din urm\.
(Eugen Lovinescu,
Istoria civiliza]iei române moderne)
d. La fel ca într-un spa]iu, civiliza]ia noastr\ a fost
întru o limb\ cea latin\. Vecinii de jos, din stânga, din
dreapta, ne-au dat multe [i admirabile cuvinte, dar
toate s-au l\sat prinse în limba aceasta de obâr[ie
latin\. Iar când, în veacul al XIX-lea, leg\turile noas-
tre cu restul lumii s-au ref\cut, latinitatea limbii s-a
reg\sit nu numai ca obâr[ie, dar [i în act, prin absor-
birea, ca din c\m\rile proprii, a numeroase cuvinte
din limba-matc\, latin\ [i limba sor\, franceza.
(Constantin Noica,
Sentimentul românesc al fiin]ei)
e. Orice om care vrea sau este chemat s\ joace un rol
prolific în via]a României trebuie s\ se conving\ c\ în
]ara aceasta orice gest, orice ac]iune, orice atitudine Tezaurul de la Pietroasele, jud. Buzãu, sec. V

13
COMUNICARE

Tehnici de documentare
pentru realizarea proiectelor
Pentru realizarea proiectelor de orice fel sau a dezba-
terilor este necesar\ o documentare, adic\ o informare
am\nun]it\ [i temeinic\, prin consultarea mai multor
surse.

Surse de documentare
„ C\r]ile
Cele mai importante surse de documentare sunt c\r- În c\r]i, trimiterile bibliografice se g\sesc la notele
]ile, care se pot cump\ra din libr\rii sau se pot consulta de subsol sau în bibliografiile plasate la sfâr[itul lucr\rii.
în biblioteci publice. Când se folose[te informa]ia Exist\ [i volume întregi, numite bibliografii, ce sunt
dintr-o carte, trebuie s\ se fac\ o trimitere bibliografic\. redactate sub forma unor liste de lucr\ri care, a[ezate
Aceasta const\ în oferirea tuturor indica]ilor necesare în ordine alfabetic\, trateaz\ o anumit\ problem\.
legate de apari]ia c\r]ii: numele autorului, titlul lucr\rii, La sfâr[itul unor c\r]i, se g\sesc indici, care sunt liste
editura, locul [i anul public\rii ei. alfabetice alc\tuite dup\ anumite criterii. Astfel, indicele
În[iruirea lucr\rilor referitoare la o anumit\ proble- de autori înregistreaz\ to]i autorii cita]i într-o lucrare,
m\ sau la un anumit autor, înso]it\ de trimiterile indicele de concepte — toate no]iunile teoretice discutate
amintite, se nume[te bibliografie. Un model de biblio-
într-o carte, a[a cum se face [i în indicele de la sfâr[itul
grafie tematic\ este cel de mai jos.
acestui manual. Fiecare autor sau no]iune care se înre-
gistreaz\ într-un indice are indicate pagina sau paginile la
Cri[an, Ion Hora]iu, Burebista [i epoca sa, Bucure[ti, care se g\se[te. În felul acesta, se poate afla foarte u[or ce
Editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1977. probleme sunt discutate în volumul respectiv.
Daicoviciu, Hadrian, Dacii, Bucure[ti, Editura Enciclope- Dic]ionarele sunt volume foarte eficiente destinate
dic\ Român\, 1972. inform\rii.
Dic]ionar de istorie veche a României, Bucure[ti, Editura În primul rând, se pot consulta dic]ionare enciclope-
{tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1976. dice, în care se g\sesc date din diferite domenii ale
Dio Cassius, Istoria roman\, Bucure[ti, Editura {tiin]ific\ cunoa[terii, explicându-se no]iuni de cultur\ general\,
[i Enciclopedic\, 1973.
oferindu-se date despre personalit\]i, f\r\ a se pune
Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Perit-au dacii?, Bucure[ti,
accentul pe problemele de limb\.
Editura Albatros, 1973.
În al doilea rând, se pot folosi dic]ionare generale,
Giurescu, Constantin C., Giurescu, Dinu C., Istoria româ-
nilor, volumul I, Bucure[ti, Editura {tiin]ific\, 1974. cum ar fi:
Giurescu, Constantin C., Formarea poporului român, „ dic]ionare explicative: cuvintele sunt explicate în
Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1973. func]ie de sensurile pe care le au; ele con]in [i informa]ii
Mommsen, Theodor, Istoria roman\, Bucure[ti, Editura referitoare la etimologie, la categorii gramaticale; astfel,
{tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1987. este recomandabil ca Dic]ionarul explicativ al limbii
Pârvan, Vasile, Dacia, Bucure[ti, Editura {tiin]ific\, 1972. române (DEX) s\ fie consultat pentru clarificarea sen-
surilor cuvintelor;

14
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

„ dic]ionare ortografice [i ortoepice: dau indica]ii II 3339


de scriere [i de pronun]are corect\ a cuvintelor; Dic]io- Eminescu, M., Opere alese, volumul I
narul ortografic, ortoepic [i morfologic al limbii române
Editura pentru Literatur\, Bucure[ti, 1964, 422 p.
(DOOM), edi]ia a doua (2005), este un instrument de
lucru absolut necesar pentru utilizarea formelor corecte Edi]ie îngrijit\ [i prefa]at\ de Perpessicius.
ale cuvintelor, în cazul oric\rei ezit\ri legate de scriere Volumul cuprinde lista manuscriselor lui M. Eminescu,
sau de pronun]are; note [i variante, indicele alfabetic al poeziilor dup\
„ dic]ionare de neologisme: cuprind cuvinte noi; primul vers, indicele alfabetic al poeziilor dup\ titlu.
„ dic]ionare de sinonime, de antonime, de omonime,
de paronime: pot fi folosite în redactarea lucr\rilor;
„ dic]ionare de expresii: sunt utilizate în vederea
Pentru a ob]ine cartea în vederea consult\rii ei, se
nuan]\rii exprim\rii; completeaz\ o cerere pentru sala de lectur\, ca în mo-
delul de mai jos.
„ dic]ionare onomastice etc.
În al treilea rând, exist\ multe dic]ionare de speciali-
tate, adresate speciali[tilor dintr-un anumit domeniu.
Pentru informare, pot fi consultate [i atlase, care sunt
culegeri de h\r]i, grafice, plan[e, fotografii referitoare la
un anumit domeniu.
Când se examineaz\ o carte, este bine s\ se fac\ fi[e
de lectur\ sau conspecte pentru informa]iile dorite. Fi[a
de lectur\ poate con]ine citate, rezumate, aprecieri per-
sonale etc. Conspectul const\ în notarea sintetic\ [i sche-
matic\ a datelor esen]iale dintr-o lucrare. O bun\ vizuali- Trebuie completate de cititor rubricile referitoare la
zare a informa]iei se poate face prin alc\tuirea de scheme, cota c\r]ii (ansamblul de litere [i de cifre care indic\
prin sublinieri, prin folosirea de culori diferite etc. locul c\r]ii în depozitul bibliotecii), la autor, titlul volumu-
lui, data solicit\rii c\r]ii, ocupa]ia [i semn\tura cititorului.
„ Cataloagele În unele biblioteci, exist\ cataloage electronice.
Cititorul introduce datele într-un computer [i pe ecran
Pentru a g\si c\r]ile citate într-o lucrare, trebuie con-
apar informa]iile cerute. De exemplu, dac\ se introduce
sultate cataloagele bibliotecilor, care sunt liste de volu-
numele unui autor, apare o list\ alfabetic\ a titlurilor
me aranjate alfabetic. Acestea sunt ordonate dup\ urm\-
c\r]ilor scrise de acesta existente în bibliotec\, solicitan-
toarele criterii:
tul alegând ceea ce îl intereseaz\. Mai exist\ cataloage
„ numele autorilor;
scoase de edituri pentru a-[i anun]a apari]iile, care pot fi
„ titlul lucr\rilor care trateaz\ o anumit\ problem\;
consultate pentru informare.
„ titlul lucr\rilor dintr-un domeniu de cunoa[tere;
„ titlul c\r]ilor ap\rute în anumite zone geografice;
„ titlul c\r]ilor nou ap\rute.
„ Periodicele
Bibliotecile folosesc un sistem de clasificare a c\r- Periodicele sunt publica]ii care apar la anumite inter-
]ilor pe baza cifrelor pentru fiecare domeniu. De exem- vale de timp: ziare, reviste, anuare. Acestea pot fi consul-
plu, cifra corespunz\toare limbii române este 0459. tate cu eficien]\ mai ales când este vorba despre reviste
Cataloagele pot fi tradi]ionale, adic\ o în[iruire de [tiin]ifice, specializate pe anumite domenii.
cartona[e cuprinzând informa]ii despre c\r]i, ca în mo-
delul dat, adic\ numele autorului, titlul operei literare, „ Casetele, CD-urile
editura, localitatea, anul apari]iei, num\rul de pagini, Casetele, CD-urile pot fi folosite pentru documentare
date despre edi]ie. în vederea realiz\rii unor proiecte.

15
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

„ Radioul [i televiziunea
Emisiunile de radio [i de televiziune pot fi surse de
informa]ii, unele fiind specializate în anumite domenii.
Concertele, filmele, dramatiz\rile etc. pe care le prezint\
se pot constitui, de asemenea, în surse de documentare.

„ Spectacolele
Manifest\rile artistice de cele mai diferite tipuri pot
deveni o modalitate de documentare într-o anumit\ pro-
blem\.

„ Audierea unor cursuri, discu]iile cu persoanele


„ Internetul autorizate
Numeroase informa]ii se g\sesc [i pe internet, cea Cursurile ]inute de speciali[ti pot fi surse de docu-
mai dezvoltat\ re]ea de calculatoare din lume. Siguran]a mentare. Chiar discu]iile cu persoanele autorizate într-un
informa]iei este îns\ relativ\, neputându-se verifica seri- anumit domeniu ofer\ uneori informa]iile necesare pen-
ozitatea oric\rui site, dar exist\ avantajul c\ aceasta se tru realizarea unui proiect, a unei investiga]ii, a unei dez-
poate ob]ine u[or de acas\ sau din laboratorul de infor- bateri, fiindc\ astfel se pot ob]ine date precise. De exem-
matic\ al [colii. De exemplu, catalogul Bibliotecii plu, dac\ se face o prezentare a unei localit\]ii, pentru a
Centrale Universitare din Bucure[ti poate fi accesat ob]ine date despre dezvoltarea acesteia, se poate lua un
la adresa http://www.bcub.ro. Pentru a ob]ine infor- interviu primarului. O discu]ie cu unul dintre profesorii
ma]ii prin internet, se pot folosi motoarele de c\utare: vo[tri pentru a afla date despre o problem\ poate deveni
www.google.ro, www.yahoo.com etc. o surs\ de informa]ie.

EXERCI}II
1. C\uta]i în lec]ia precedent\ lucr\rile citate în leg\tu- de dou\-trei pagini pe tema dat\, prezentând-o în fa]a
r\ cu tema Latinitate [i dacism. Trece]i-le într-o list\ clasei în ora urm\toare.
bibliografic\. 5. Proiect. Stabili]i o grup\ de cinci-[ase elevi care s\
2. Consulta]i, la biblioteca [colii, catalogul [i ad\uga]i consulte c\r]ile citate în modelul de bibliografie din
listei f\cute la exerci]iul 1 alte lucr\ri. aceast\ lec]ie, la pagina 14, pentru a ob]ine date
3. În laboratorul de informatic\, accesa]i adresa Biblio- despre romani [i daci. Grupa va redacta apoi un
tecii Centrale Universitare din Bucure[ti [i g\si]i alte referat, de cel mult dou\ pagini, pe care îl va prezen-
lucr\ri pentru tema de la exerci]iul 1. ta în ora urm\toare.
4. Proiect. Stabili]i o grup\ de patru-[ase elevi care s\ 6. Proiect. Lucra]i în perechi. Citi]i Creanga de aur de
prezinte felul în care este oglindit\ în cinematografia Mihail Sadoveanu [i Zamolxe de Lucian Blaga. Re-
româneasc\ tema Latinitate [i dacism. Consulta]i la dacta]i un eseu nestructurat de dou\-patru pagini
bibliotec\ volumul Cinema... un secol [i ceva de Cris- despre felul în care apar str\mo[ii no[tri în aceste
tina Corciovescu [i Bujor T. Rîpeanu, Bucure[ti, opere literare. Prezenta]i lucrarea voastr\ la evalua-
2002. C\uta]i în indicele de titluri urm\toarele filme: rea de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
Dacii, Columna, Burebista, apoi nota]i numele regi- 7. Dezbatere. Organiza]i o dezbatere cu tema Latinitate
zorilor [i anul apari]iei fiec\rui film. Pute]i folosi [i [i dacism. Stabili]i:
alte lucr\ri despre cinematografia româneasc\ în „ componen]a echipei afirmatoare [i a celei nega-
vederea rezolv\rii acestei cerin]e. Procura]i casetele toare;
cu aceste filme [i vede]i-le. Redacta]i apoi o lucrare „ persoana care va fi moderator;

16
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

„ temele [i subtemele discu]iei; CEILALÞI: Cu ce? Haide, spune, poveste[te!


„ timpul fiec\rei interven]ii. OSTA{UL STR|IN: E mult de când gonir\]i pe Zamolxe?
Pentru documentarea în vederea dezbaterii: ÎNTÂIUL OSTA{: Vreo câ]iva ani.
„ citi]i lucr\rile din bibliografia stabilit\ la exerci]ile OSTA{UL STR|IN:
1, 2 [i 3; Ei bine, mucenicii lui se tot sporesc de-atunci
„ folosi]i [i citatele de mai jos, legate de tema dezb\- pe sub p\mânt ca iepurii de cas\.
tut\. Altfel de ce-am p\zi noi templul zi [i noapte?
a. „Traian vine-n ast\ ]ar\, Magul se-nsp\imânt\ de puterea lor [i, precum [ti]i,
{i de-a birui deprins f\g\duit-a chiar pe fiica lui ca dar s\lbatic
Spre Dochia cea fugar\ celui ce va da de urma lui Zamolxe.
Acum mâna a întins. Ori a]i uitat?
Atunci ea, cu grai fierbinte: AL DOILEA OSTA{: Ehei, Zemora tulbur\toarea! Câ]i
«Zamolxis, o zeu, striga, n-o doresc!
Te giur pe al meu p\rinte, OSTA{UL STR|IN (zâmbind a glum\):
Ast\zi rog nu m\ l\sa!» Cum eu tr\iam mai mult din mila câinilor,
Când întinde a sa mân\ m\ hot\râi s\ caut ascunzi[ul lui Zamolxe.
Ca s-o strâng\-n bra] Traian, Am iscodit prin mun]i. Vreo nou\ zile ostenitu-m-am
De-al ei zeu scutit\, zâna prin v\g\uni, dar n-am g\sit
Se preface-n bolovan.” decât ni[te opinci întortocheate. Mi-am zis:
(Gheorghe Asachi, Dochia [i Traian) sunt ale profetului ! — Le-am d\ruit preotului.
E-adev\rat, îi aduceam numai opincile,
b. „Nu departe în fund se v\d zidurile cet\]ii. În stân- nu capul lui Zamolxe.”
ga o parte a templului, columne [i trepte jur-împrejur. În (Lucian Blaga, Zamolxe)
fa]a templului, ceva mai înd\r\t, o spânzur\toare. Apus
de soare. Osta[i p\zesc templul; ei zac gr\mad\, numai În evaluarea dezbaterii, urm\ri]i:
unul e în picioare pe trepte cu suli]a pe um\r. Doi munci- „ coeren]a ideilor exprimate;
tori întârzie cu cele din urm\ lucr\ri la spânzur\toare. „ bog\]ia document\rii;
UN OSTA{ (c\tre osta[ul str\in): Unde te-au prins ai „ capacitatea de argumentare [i de convingere;
no[tri? „ claritatea [i corectitudinea formul\rilor;
OSTA{UL STR|IN: Lâng\ Dun\re. „ folosirea elementelor nonverbale [i paraverbale în
ALT OSTA{: {i nu ]i-e niciodat\ dor de ]ara ta? interven]iile f\cute.
OSTA{UL STR|IN:
O, da. La noi cresc portocali cu fructe ro[ii;
zeii nu au coarne boure[ti cum cei hr\ni]i de voi,
[i iarna cerul nu roie[te fulgi de nea.
La noi e totul altfel,
dar soarele se-aseam\n\ a[a de mult cu cel de-aici,
c-aproape crezi, c\-i unul [i acela[i.
(To]i râd.)
ÎNTÂIUL OSTA{ (c\tre str\in):
Tu e[ti întâiul sclav care se bucur\
de-un slobod trai pe-aceste plaiuri.
Vie]uie[te cu-acelea[i drepturi ca [i noi.
Nu-]i [tiam prea-ndur\tor st\pânul.
R\spunde, libertatea cum ]i-ai dobândit-o? J.- P. Perronneau,
OSTA{UL STR|IN ([iret): Cu... opincile profetului... Copil cu o carte

17
STUDIU DE CAZ

Perioada veche
SPRE TEM|
1. Scrie]i în caiete dou\ cuvinte care v\ vin în minte
când v\ gândi]i la religie. Face]i apoi pe tabl\ o list\
care s\ includ\ cuvintele care nu se repet\.
2. Lucra]i în grupe de [ase elevi. Discuta]i ce reprezint\
pentru voi practicile religioase, prezentând oral con- Simion {tefan,
cluziile grupei. Noul Testament
de la B\lgrad,
1648

DESPRE TEM|

Dimensiunea religioas\ a existen]ei


~nceputurile culturii scrise române[ti „ scrieri apocrife, adic\ nerecunoscute de biseric\,
uneori chiar erezii împotriva doctrinei religioase ofi-
Cultura scris\ româneasc\ a fost marcat\ înc\ de la ciale;
început de dou\ fenomene, care se vor reg\si de-a lun- „ scrieri de drept canonic, traduse de obicei din le-
gul istoriei noastre literare: gisla]ia bizantin\;
a. amestecul permanent de influen]e culturale occi- b. scrieri istorice, dintre care mai importante sunt:
dentale [i orientale; „ cronicile bizantine [i sârbe[ti;
b. desincronizarea fa]\ de cultura occidental\. „ cronicile domne[ti originale, precum Cronica ano-
În Evul Mediu, spa]iul carpato-dun\rean reprezint\ o nim\ a lui {tefan cel Mare;
grani]\ între cultura occidental\, dominat\ de utilizarea c. scrieri literare, de tipuri foarte variate, cum ar fi:
„ imnurile religioase;
limbii latine în biseric\ [i în cancelariile de stat, [i cultu-
„ povestirile hagiografice, în care sunt prezentate
ra oriental\, dezvoltat\ în jurul Bizan]ului, orientat\ spre
vie]ile sfin]ilor;
modelul grecesc [i influen]at\ ulterior de traducerile în
„ c\r]ile populare, precum Alexandria [i Varlaam [i
limba slavon\ ale scrierilor religioase. Aceast\ realitate
Ioasaf, care au fost cunoscute de toat\ lumea medieval\.
a f\cut ca poporul nostru, de origine romanic\, s\ folo-
În secolul al XVI-lea, sunt înfiin]ate primele tipografii
seasc\, paradoxal, mai întâi limba slavon\ în cultura
[i apar c\r]ile de cult în limba slavon\, care au avut o
scris\, primele c\r]i de cult fiind cele aduse în secolul
larg\ circula]ie în aceast\ zon\. Tot în acest secol, v\d
al XII-lea de la m\n\stiri bulg\re[ti [i sârbe[ti, unde lumina tiparului Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre
fuseser\ traduse în aceast\ limb\. De-abia ulterior slavo- fiul s\u Teodosie, lucrare scris\ în limba slavon\ de dom-
na devine limba cancelariilor domne[ti, ca o consecin]\ nitorul muntean [i tradus\ în român\ în secolul urm\tor.
a importan]ei cultului religios, care ocupa un loc primor- Aceast\ cultur\ scris\ în limba slavon\ nu poate fi in-
dial în organizarea primelor forma]iuni statale române[ti. tegrat\ literaturii române, reprezentând, cum consider\
Manuscrisele în limba slavon\ au fost: criticul literar Nicolae Manolescu, un epifenomen de la
a. scrieri religioase, împ\r]ite în: sfâr[itul unei lungi tradi]ii — aceea bizantino-slav\ (Isto-
„ scrieri religioase canonice, copiile lor f\cându-se ria critic\ a literaturii române) [i mai pu]in o manifestare
în m\n\stiri de c\tre c\lug\rii ce înv\]au nu numai limba a gândirii române[ti, dovad\ a decalajului fa]\ de cultura
slavon\, ci [i arta caligrafiei; occidental\.

18
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Cultura scris\ `n limba român\


Cultura scris\ în limba român\ a ap\rut târziu, Contemporan cu Varlaam, mitropolitul Simion {tefan
primul document de acest fel fiind Scrisoarea lui Neac[u va face prima traducere integral\ a Noului Testament,
din Câmpulung din 1521. Aceast\ scrisoare îi era adre- tip\rit în 1648, la Alba-Iulia, [i cunoscut sub numele de
sat\ lui Johannes Benkner, judele Bra[ovului, în[tiin- Noul Testament de la B\lgrad. A fost o lucrare de o
]ându-l despre mi[c\rile trupelor turce[ti la Dun\re. importan]\ deosebit\ pentru dezvoltarea limbii literare,
Documentul este un argument în sus]inerea ideii unei mitropolitul propunându-[i s\ elimine din exprimare
desincroniz\ri fa]\ de cultura occidental\, în care orice regionalism [i asigurând astfel unitatea limbii ro-
ap\ruse cu dou\ secole în urm\ Divina comedie a lui mâne. În cuvântul c\tre cititori, Simion {tefan face o com-
Dante Alighieri, iar aproape contemporani cu Neac[u para]ie, r\mas\ celebr\, între circula]ia cuvintelor [i cea a
din Câmpulung erau François Villon, marele poet fran- banilor, spunând: „Bine [tim c\ cuvintele trebuie s\ fie ca
cez, [i François Rabelais, autorul romanelor Gargantua banii, c\ banii aceia sântu buni carii îmbl\ în toate ]\rile;
[i Pantagruel. a[ia [i cuvintele acele sântu bune carele le în]eleg to]i.”
Dup\ traduceri în limba român\ ale unor c\r]i de Eforturile de introducere a limbii române în cultul
cult, r\mase în manuscris [i realizate la sfâr[itul secolu- religios au fost continuate de mitropolitul Dosoftei, care
lui al XV-lea [i începutul secolului al XVI-lea (Codicele este autorul primei traduceri în versuri a unui text reli-
vorone]ean, Psaltirea scheian\, Psaltirea vorone]ean\, gios: Psaltirea pre versuri tocmit\ (1673). Textul se
Psaltirea Hurmuzachi), apar scrierile tip\rite în limba remarc\ prin str\duin]a de a-l adapta la realit\]ile româ-
român\. ne[ti [i, uneori, prin imagini poetice surprinz\toare.
Diaconul Coresi înfiin]eaz\ la Bra[ov o tiparni]\ pro- În secolul al XVIII-lea, Antim Ivireanul, mitropolitul
prie [i, începând din 1557, scoate c\r]i de cult în limbile Þ\rii Române[ti, adaug\ literaturii religioase în limba
slavon\ [i român\. Cele nou\ c\r]i tip\rite de el în limba român\ un nou tip de scriere, acela al predicilor constru-
român\ au circulat în toate cele trei ]\ri române[ti, jucând ite dup\ arta elocin]ei. Cele 28 de predici ]inute de
un rol important în procesul de formare a limbii literare. mitropolit la marile s\rb\tori au fost reunite sub titlul
O însemn\tate excep]ional\ are, pentru cultura ro- Didahii [i au fost foarte cunoscute în epoc\.
mân\, dar mai ales pentru evolu]ia limbii literare, apa- Apari]ia în 1688 a primei edi]ii integrale a Bibliei,
ri]ia, în anul 1643, a operei de c\petenie a mitropolitului traduse de fra]ii {erban [i Radu Greceanu [i tip\rite prin
Varlaam: Cazania sau Carte româneasc\ de înv\]\tur\. grija domnitorului {erban Cantacuzino, reprezint\
Traducerea f\cut\ de marele c\rturar se remarc\ prin momentul impunerii limbii române ca limb\ a cultului
cursivitate, claritate, prin lipsa regionalismelor, expri- ortodox. Bazându-se [i pe o serie de traduceri par]iale
mând str\duin]a de a se adresa românilor de pretu- anterioare, fra]ii Greceanu au reu[it s\ consacre limba
tindeni (Alexandru Piru, Istoria literaturii române, român\ ca limb\ literar\ prin claritatea textului [i prin
perioada veche). Limba acestei scrieri a influen]at pro- folosirea consecvent\ a unui vocabular bogat [i acce-
cesul de formare a limbii literare, Cazania cunoscând sibil. Aceast\ lucrare monumental\ poate fi considerat\
mai multe edi]ii [i fiind difuzat\ pe tot teritoriul româ- o încununare a scrierilor religioase de pe teritoriul
nesc. Tot mitropolitului Varlaam i se datoreaz\ primele românesc din perioada medieval\.
versuri în limba român\: Stihuri la stema domniei Mol-
dovei, a[ezate în fruntea Cazaniei, [i versurile de la sfâr-
[itul celor dou\ p\r]i ale c\r]ii. Criticul literar Ion Rotaru
aprecia mai ales versurile finale, din pricin\ c\ mitropo-
litul, chiar a[a, spirit antiliric cum este, nimere[te peste
o compara]ie productiv\, aceea a asem\n\rii fr\mân- ~mp\rt\[ania
t\rilor sufletului omenesc cu furtuna pe mare (Literatura apostolilor.
Biserica
român\ veche): domneasc\ de la
„Valuri multe râdic\ furtuna pre mare, Curtea de Arge[
mai vârtos gândul omului întru lucru ce are.” (fragment)

19
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

TEMA ~N TEXTE

1. Citi]i textul de mai jos. 4. Dincolo de evocarea Þ\rii Sfinte, psalmul abordeaz\
problema patriotismului. Care sunt pedepsele divine
„La apa Vavilonului,
pe care ar trebui s\ le accepte cel care [i-ar uita ]ara?
Jelind de ]ara Domnului,
5. Preciza]i tipul de rim\ din psalmul de mai sus [i
Acoló [ezum [i plâns\m
m\sura versurilor.
La voroav\1 ce ne strâns\m,
6. Nota]i silabele accentuate [i neaccentuate din primele
{i cu inem\ amar\,
dou\ versuri. Preciza]i ritmul caracteristic psalmului.
Prin Sion [i pentru ]ar\,
7. Face]i acelea[i preciz\ri pentru urm\toarele versuri
Aducându-ne aminte,
populare:
Plângeam cu lacr\mi herbinte.
„Frunza-n codru cât învie, / Doina cânt de voinicie. /
{i bucine 2 ferecate
Cade frunza gios în vale, / Eu cânt doina cea de jale.”
L\s\m prin s\lci aninate,
8. [La apa Vavilonului (136)], psalmul versificat al lui
C\ acoló ne-ntrebar\
Aceia ce ne pr\dar\ Dosoftei, respect\ structura [i rezonan]a poeziei
S\ le zâcem viers de carte populare române[ti. Redacta]i un eseu, de maxim
Într-acea strein\tate [...] zece rânduri, în care s\ dezvolta]i observa]iile asupra
prozodiei psalmului studiat.
Ce nu ni s\ da-ndemân\
9. Citi]i urm\toarele versete din Psalmul 136 din Biblie:
A cânta-n ]ar\ strein\.
„1. La râul Babilonului, acolo am [ezut [i am plâns,
De te-a[ uita, ]ar\ svânt\,
când ne-am adus aminte de Sion.
Atuncea s\-mi vie smânt\ 3,
2. În s\lcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre.
{i direapta mea s\ uite
3. C\ acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut
A schimba viers în l\ute4!
nou\ cântare, zicând: «Cânta]i-ne nou\ din cânt\rile
{i s\ mi s\ prinz\ limba
Sionului!»
De gingini5, jelindu-mi scârba6 [...].”
(Dosoftei, Psaltirea în versuri
4. Cum s\ cânt\m cântarea Domnului în p\mânt
[La apa Vavilonului – 136]) str\in?
5. De te voi uita, Ierusalime, uitat\ s\ fie dreapta
2. Tradus în secolul al XVII-lea, psalmul [La apa Vavi- mea!
lonului (136)] con]ine o serie de arhaisme. Identi- 6. S\ se lipeasc\ limba mea de grumazul meu, de
fica]i-le [i preciza]i felul lor. nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înain-
3. În captivitatea lor babilonic\, amintindu-[i de cetatea te Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.”
Ierusalimului, evreii cântau: La râul Babilonului, Considera]i c\ versificarea psalmului are un efect
acolo am [ezut [i am plâns, când ne-am adus aminte pozitiv asupra recept\rii sale? Argumenta]i-v\ r\s-
de Sion... Acest psalm al înstr\in\rii a devenit un cân- punsul.
tec despre îndep\rtarea omului de Dumnezeu. Iden- 10. Citi]i cu aten]ie textul urm\tor:
tifica]i sintagmele care sugereaz\ ideea captivit\]ii [i „De vom zice de pe dragoste, c\ suntem ale[i din
cea de îndep\rtare de divinitate. p\gâni, nici acéia nu o avem, c\ zice Ioann: «De va
zice cineva c\ iubé[te pre Dumnezeu [i pre fratele
1 s\u îl ur\[te, mincinos iaste; c\ de vréme ce nu
voroavã, s.f. (înv. ºi reg.): discuþie, convorbire.
2 iube[te pre fratele lui, c\-l véde, dar pre Dumnezeu,
bucin, s.n.: bucium, vechi instrument muzical cu coarde de felul
cobzei. c\ nu-l véde, cumu-l va putea iubi?» {i iat\, dar\, c\
3
smântã, s.f.: rãtãcirea minþii, smintealã, neplãcere. precum zic c\ neavând dragoste între noi [i nepoh-
4
a schimba viers în lãute: a mânui coardele lãutei. tindu-ne binele unul altuia, dup\ porunca lui
5
ginginã, s.f. (înv. ºi reg.): gingie. Dumnezeu, n-avem nici credin]\, nici n\diajde, nici
6
scârbã, s.f. (reg.): mâhnire. dragoste [i suntem mai r\i, s\ m\ erta]i, decât

20
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

p\gânii. C\ zice apostolul Pavel: «Limbile n-au lége [i


fac alte legii.» Iar\ noi, având lege, facem tot împotri-
va legii [i suntem mai p\c\to[ decât toate neamurile
[i decât toate limbile. {i pute] cunoa[te aceasta, c\
iaste a[a cum zic, c\ ce neam înjur\ ca noi, de lége,
de cruce, de cuminec\tur\7, de mor]i, de comân-
dare8, de lumânare, de suflet, de mormânt, de coliv\,
de prescuri9, de ispovidanie, de botez, de cununie [i
de toate tainele sfintei bisérici [i ne oc\râm [i ne
batjocorim noi în[ine légia?! Cine din p\gâni face
aceasta, sau cine-[ m\sc\ré[te légia ca noi? Oare nu
înjur\m cu acéstia toate pre Dumnezeu? Oare nu
oc\râm cu acéstia poruncile lui? C\ el singur ne-au
ar\tat [i ne-au înv\]at acéste taini, ca prin mijlocul lor
s\ ne cur\]im de p\cate [i s\-l îmblânzim asupra Scrisoarea lui Neac[u din Câmpulung c\tre Johannes Benkner,
noastr\ la scârbe [i la nevoi. judele Bra[ovului, 1521
Dar\ noi, deaca auzim pe cineva c\ înjur\ [în
„ enumera]ii lungi;
jur\minte] de cele ce am zis, în loc de a-l certa [i a-l
„ interoga]ii [i exclama]ii care stabilesc un dialog al
înfrunta, ca pre un om f\r’ de socoteal\, noao ne pare
predicatorului cu enoria[ii.
bine [i râdem. De sunt acéstia lucruri cre[tine[ti,
14. Un factor important în reu[ita unui discurs îl consti-
zic\ cine are Dumnezeu.”
tuie modul în care se realizeaz\ rela]ia dintre vor-
(Antim Ivireanul, La Dumineca Vame[ului,
bitor [i ascult\tor. Identifica]i m\rcile emi]\torului [i
cuvânt de înv\]\tur\, în Didahii 10 )
pe cele ale receptorului din fragmentul de mai sus.
15. Defini]i registrul stilistic predominant în didahia lui
11. Care este ideea central\ din fragmentul reprodus Antim Ivireanul. Alege]i dintre sugestiile de mai jos
mai sus? sau propune]i altele: „ stil sobru „ colocvial „ so-
12. Discursul mitropolitului se situeaz\ între mustrare [i lemn „ familiar „ pedant.
pild\. Identifica]i aspecte ale comportamentului 16. Predicile lui Antim Ivireanul sunt texte discursive
uman pe care acesta le combate [i discuta]i despre situate în sfera oratoriei religioase. Un bun orator
actualitatea observa]iilor lui Antim Ivireanul. încearc\ s\ capteze auditoriul, s\-i stârneas\ dorin]a
13. Didahiile lui Antim Ivireanul sunt discursuri rostite de a-l urm\ri pân\ în final. Demonstra]i, apelând la
din amvonul Mitropoliei Bucure[tiului, p\strând exemple din text, talentul de orator al mitropolitului.
structurile specifice oralit\]ii. Lucra]i pe grupe [i
identifica]i m\rcile oralit\]ii în textul dat:
„ forme ale graiului viu (expresii populare, particu- DUP| TEM|
larit\]i regionale sau populare ale vorbirii); 1. Proiect. Forma]i dou\ grupe de câte [ase elevi [i
„ interjec]ii; realiza]i dou\ postere cu informa]ii scrise, înso]ite de
ilustra]ii, abordând urm\toarele teme:
„ Literatura religioas\ în limba slavon\.
7
cuminecãturã, s.f. (în religia creºtinã): ritual care constituie una din- „ Literatura religioas\ în limba român\.
tre cele ºapte taine ºi constã în gustarea de cãtre credincioºi a vinu-
lui ºi a pâinii sfinþite de preot; împãrtãºanie.
2. Proiect. Forma]i grupe de câte patru elevi [i realiza]i
8
comândare, s.f. (înv.): pomanã, praznic, ospãþ la înmormântare. referate care s\ prezinte textele religioase din spa]iul
9
prescurã, s.f.: pâiniºoarã rotundã sau în formã de cruce, din care se românesc pân\ în secolul al XVII-lea. Prezenta]i
pregãteºte cuminecãtura ºi se taie anafura la bisericã. lucr\rile voastre la evaluarea de la sfâr[itul unit\]ii de
10
didahie, s.f. (înv.): predic\. studiu.

21
STUDIU DE CAZ

Formarea con[tiin]ei istorice


SPRE TEM|
1. Numi]i un eveniment istoric pe care îl considera]i
important pentru omenire.
2. Dac\ a]i vrea s\ afla]i ceva despre trecutul poporului
nostru, ce tip de scriere istoric\ dintre cele de mai
jos a]i alege?

CRONIC|, Fragment din Predoslovia la Letopise]ul lui Ion Neculce


ANALE HRONIC, CRONOGRAF
LETOPISEÞ 3. Lucra]i în grupe de patru elevi. Stabili]i dac\ citatul
de mai jos pledeaz\ pentru obiectivitatea sau subiec-
„ scrieri istorice „ lucrare istoric\, „ scriere de factu- tivitatea istoriei.
în care sunt înre- mai frecvent\ în r\ istoric\, înce- Cuvântul istorie are dou\ semnifica]ii distincte, pe
gistrate, an cu an, Evul Mediu, care pând cu facerea care publicul larg, dar [i mul]i profesioni[ti tind foarte
întâmpl\rile im- cuprinde o înregis- lumii, [i care se adesea a le confunda. Istoria define[te în acela[i timp
portante din via]a trare cronologic\ bazeaz\ pe izvoare ce s-a petrecut cu adev\rat [i reconstituirea a ceea ce
unui popor. a evenimentelor istorice, dar [i pe s-a petrecut, cu alte cuvinte, trecutul în desf\[urarea
sociale [i politice. legende populare.
sa obiectiv\ [i discursul despre trecut.
(Lucian Boia, Istorie [i mit în con[tiin]a româneasc\ )

DESPRE TEM|

Cronicarii moldoveni
Cronicile `n limba slavon\ Cronicile `n limba român\
Primele scrieri istorice din spa]iul carpato-dun\rean În secolul al XVIII-lea, apar cronici în limba român\
au ap\rut în secolul al XV-lea, fiind scrise în limba sla- care încearc\ s\ recupereze trecutul. Acestea apar]in
von\, a[a cum este Cronica anonim\ a lui {tefan cel unor c\rturari moldoveni cunosc\tori ai culturii occi-
Mare, comandat\ de însu[i voievodul moldovean. dentale, cei mai mul]i dintre ei f\cându-[i studiile în
Aceste letopise]e sunt un fel de pomelnice, notând Polonia.
sumar nume de voievozi [i anii de domnie ai acestora. Cronicile lui Grigore Ureche, Miron Costin [i Ion
În secolul urm\tor, istoria domniilor de dup\ moar- Neculce realizeaz\ o prim\ imagine a istoriei noastre,
tea lui {tefan cel Mare este continuat\ de cronicile slavo- reprezentând [i primii pa[i în evolu]ia prozei narative
ne[ti ale c\lug\rilor Macarie, Eftimie [i Azarie — care române[ti, care face saltul de la un text nonliterar la
au ca model scrierile bizantine —, caracterizându-se unul cu evidente valori estetice. Nu se poate vorbi
printr-o exprimare c\utat\, neglijând uneori claritatea [i despre o coagulare con[tient\ a unor tehnici artistice de
exactitatea în relatarea evenimentelor. construc]ie a discursului, care era în]eles în epoc\ doar

22
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

ca o manifestare cultural\ de c\utare a unei identit\]i doilea desc\lecat, adic\ de la Drago[-Vod\ (1359) pân\ la
colective. Cronicarii au avut revela]ia necesit\]ii unei cea de-a doua domnie a lui Aron-Vod\ (1594). Cronica
disocieri între f\urirea evenimentului istoric [i consem- este continuat\ de Miron Costin pân\ la domnia lui
narea lui ca modalitate de conservare a trecutului [i de {tef\ni]\-Vod\ Lupu (1661). Letopise]ul lui Ion Neculce
emancipare a omului în spiritul unui umanism târziu, începe cu anul 1662, [i anume cu Dabija-Vod\, [i con-
desincronizat fa]\ de Rena[terea european\ din secolele semneaz\ faptele petrecute pân\ la a doua domnie a lui
al XIV-lea [i al XVI-lea. Constantin Mavrocordat (1743).
Grigore Ureche spunea c\ l-a preocupat scrisul pen- Pentru cultura noastr\, cronicile au o importan]\
tru ca istoria s\ nu se asemene cu via]a fiarelor [i a deosebit\, [i anume:
dobitoacelor celor mute [i f\r\ via]\, iar Miron Costin „ istoric\ — pun bazele istoriografiei române[ti,
dorea ca, prin opera lui, s\ nu se uite lucrurile [i cursul abordând probleme legate de originea latin\ a poporului
]\rii. Acesta este motivul pentru care cei trei cronicari [i a limbii noastre, de continuitatea [i de unitatea
moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin [i Ion Necul- poporului român;
ce, au recurs la principiul continuit\]ii, asigurând o ima- „ lingvistic\ — sunt o surs\ însemnat\ de cunoa[tere
gine de ansamblu a trecutului de la origini pân\ în seco- a unei etape din evolu]ia limbii române;
lul al XVIII-lea. Letopise]ul Þ\rii Moldovei de Grigore „ literar\ — ofer\ forme incipiente ale prozei noastre
Ureche prezint\ evenimentele istorice de la cel de-al artistice.

Istoriografia lui Grigore Ureche

Grigore Ureche a fost primul cronicar ce a scris o Râmnic, când s-au b\tut {tefan vod\ cu Þ\p\lu[i vod\, v\
nara]iune simpl\ cu tematic\ istoric\. Timpul folosit este leatul 6989 (1481) iulie 8.
exclusiv trecutul, opera sa istoriografic\ fiind un text de Cronica scris\ de Grigore Ureche se remarc\ prin:
evocare, cu fapte pe care autorul nu le-a tr\it. Nara]iunea „ imaginea sintetic\ asupra istoriei Moldovei în pe-
respect\ ordinea cronologic\ a evenimentelor, prezen- rioada descris\;
tând conflicte între dou\ persoane, soldate cu victoria „ afirmarea con[tient\ a originii latine a tuturor
uneia dintre ele. Simplitatea acestor secven]e narative românilor;
duce la utilizarea cu prec\dere a înl\n]uirii în legarea „ concizia [i dinamismul nara]iunii;
episoadelor descrise, rareori fiind folosit\ intercalarea [i „ arta portretului.
total absent\ alternan]a.
Forma în care se prezint\ textul a devenit un model
[i pentru ceilal]i cronicari, pentru ca mai târziu s\ fie
preluat\ [i de Mihail Sadoveanu în Zodia Cancerului sau
Vremea Duc\i-Vod\. Acest model al povestirii cronic\-
re[ti are în vedere împ\r]irea textului în paragrafe cu
titluri care anun]\ con]inutul, organizat, în general, în
jurul unui singur eveniment sau personaj istoric, pre-
cum se poate observa în urm\toarele exemple: De
moartea lui {tefan vod\ celui Bun, v\ leato 7012 (1504),
A doua domnie a lui Alixandru vod\ L\pu[neanul, carile
apoi au t\iat 47 de boieri, 7012 (1564), R\zboiul lui
{tefan vod\, când au b\tut pre Albrehtu craiu le[esc la
Codrul Cozminului, leat 7005 (1497), R\zboiu de la Schimbarea la fa]\. Pictur\ din naos, Vorone]

23
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

istoria este pentru cronicar un fapt viu, în relatarea c\ruia


Istoriografia lui Miron Costin se implic\. Sanctificarea sau demonizarea constituie un
proces la care este martor, putând contribui, prin con-
Proza lui Miron Costin, semnarea în cronic\, la p\strarea lui pentru genera]iile
Letopise]ul Þ\rii Moldovei urm\toare. De aici, [i efortul de reflec]ie, cronica fiind
de la Aaron Vod\ încoace, plin\ de aforisme, biruit-au gândul fiind un astfel de
este mai subtil\ decât cea a exemplu emblematic.
lui Grigore Ureche, aducând Nu întâmpl\tor, pasul înainte pe care îl face Miron
ca element de noutate me- Costin în cristalizarea unor forme ale prozei române[ti
dita]ia pe marginea eveni- este legat de descriere, mod de expunere ce frâneaz\
mentelor istorice [i fraza derularea epic\, dar care, prin semnifica]iile puse în evi-
ampl\, de tip c\rtur\resc. den]\, d\ un plus de valoare literar\ textului.
Perspectiva se modific\, de- Continuând letopise]ul lui Grigore Ureche, Miron
oarece, pentru prima dat\, Costin n-a putut aborda problema originii poporului ro-
faptele prezentate au fost mân, astfel c\ a sim]it nevoia s\ scrie o alt\ lucrare pe
tr\ite de autor, el fiind ne- aceast\ tem\: De neamul moldovenilor, din ce ]ar\ au
voit s\ evalueze, având îndo- ie[it str\mo[ii lor. Opera a r\mas neterminat\, dar sur-
ieli, admirând sau dispre- prinde patosul cronicarului în afirmarea originii latine a
]uind faptele [i personajele poporului nostru [i convingerea c\, prin scrisul s\u res-
despre care scrie, fiindc\ ponsabil, el poate scoate neamul din întunericul ne[tiin]ei.
Miron Costin

Istoriografia lui Ion Neculce


Cronica lui Ion Neculce, Letopise]ul Þ\rii Moldovei Toate cele 42 de legende puse în fruntea Letopi-
de la Dabija-Vod\ pân\ la a doua domnie a lui Constantin se]ului, sub titlul de O sam\ de cuvinte, exprim\ atrac]ia
Mavrocordat, este cea mai important\ dintre toate croni- cronicarului pentru legendar [i anecdotic, în acela[i
cile moldovene[ti pentru evolu]ia prozei literare prin timp. Acestea pot fi considerate un fel de exerci]ii nara-
arta nara]iunii, dovedind talentul de povestitor înn\scut tive care au introdus în literatura noastr\ genul povestirii
al autorului. Lucrarea, preponderent memorialistic\, de delectare. Astfel, Ion Neculce subliniaz\ caracterul
selec]ioneaz\ din multitudinea de evenimente tr\ite ati- oral al acestor nara]iuni [i rolul propriu în a le transfor-
tudini omene[ti care imprim\ o direc]ie dramatic\ des- ma în pove[ti scrise, privite ca elemente fabulatorii prin
tinului uman. Cronicarul este întemeietorul portretului raportarea la realitatea din cronic\. Nou\ legende îl au
anecdotic, din care lipse[te descrierea, detaliile de ca- ca erou pe {tefan cel Mare, r\mas [i pentru Ion Neculce
racterizare moral\ [i psihologic\ adunându-se din întâm- eroul ideal.
pl\ri pline de via]\, ca la romancierii de mai târziu.

TEMA ~N TEXTE

1. Citi]i fragmentul de mai jos [i argumenta]i faptul c\ p\n\ ne-am timpinat cu nuorul cel de l\custe, cum
este o descriere. vine o oaste stol. În loc ni s-au luat soarele de desi-
„Numai ce v\dzum despre amiadz\dzi unu nuor mea mu[telor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau
cum s\ r\dic\ deoparte de ceriu, un nuor sau o negu- patru suli]e nu era mai sus, iar\ carile era mai gios,
r\. Ne-am gândit c\ vine o furtun\ cu ploaie, deodat\, de un stat de om [i mai gios zbura de la p\mântu.

24
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Urlet, întunecare asupra omului sosindu, s\ r\dica „{tefan-vod\ cel Bun, când s-au b\tut cu Hroit
oarece mai sus, iar\ multe zbura al\turea cu omul, ungurul, precum dzicu unii la Ca[en, iar letopis\]ul
f\r\ sial\ de sunet, de ceva. S\ r\dica în sus de la om scrie c\ s-au b\tut la {cheie pe Siretiu, au fost c\dzut
o bucat\ mare de ceia poiad\, [i a[ea mergea pe dea- calul cu {tefan-vod\ în r\zboiu. Iar\ un Purice aprodu
supra p\mântului, ca de doi co]i, p\n\ în trei suli]e în i-au dat calul lui. {i nu pute în grab\ înc\leca {te-
sus, tot într-o desime [i într-un chip. Un stol ]inea un fan-vod\, fiind un om micu. {i au dzis Purice aprodul:
ceas bun [i, dac\ trecea acéla stol, la un ceas [i «Doamne, eu m\ voi face o movili]\, [i vino de te sui
gium\tate, sosiia altul, [i a[ea, stol dup\ stol, cât ]inea pe mine [i încalec\.»
de la aprândzu p\n\ în desar\.” {i s-au suit pe dânsul {tefan-vod\: «S\race Purece,
(Miron Costin, Letopise]ul Þ\rii Moldovei de-oi sc\pa eu [i tu, atunce ]i-i schimba numeli din
de la Aaron Vod\ încoace) Purice `n Movil\.»
2. Preciza]i cine este personajul care face descrierea de {i au dat Dumnedzeu [i au sc\pat amândoi. {i l-au
mai sus, ar\tând consecin]ele imediate în realizarea [i f\cut boier, arma[ mare, pre Purece. {i dintru acel
organiz\rii acesteia (reperul, mi[carea, elementele Pureci aprodul s-au tras neamul Movile[tilor, de au
înconjur\toare etc.). agiunsu de au fost [i domni dintru acel neam. Dar [i
3. Indica]i traiectoria stolului de l\custe, a[a cum reiese aprodzii atunce nu era din oameni pro[ti, cum sunt
din cronic\. acum, ce era tot ficiori de boieri.”
4. Ar\ta]i ce sentiment produce, în textul dat, îmbinarea (Ion Neculce, O sam\ de cuvinte —
legenda a V-a)
imaginilor vizuale cu acelea auditive.
5. Ce efecte crede]i c\ produc repeti]iile din fragmentul 8. Ar\ta]i ce rol are folosirea dialogului în fragmentul
de cronic\? de cronic\ dat. Ar putea s\ apar\ într-un text [tiin-
6. Crede]i c\ textul este al unui istoric obiectiv sau nu? ]ific? Justifica]i-v\ r\spunsul.
Motiva]i-v\ r\spunsul. 9. Realiza]i oral portretul fizic al domnitorului, a[a cum
7. Citi]i fragmentul urm\tor [i explica]i de ce poate fi reiese din textul literar dat.
socotit o legend\ a neamului Movile[tilor.

DUP| TEM|

1. Proiect. Forma]i grupe de cinci-[ase elevi, care s\


realizeze, la alegere, câte o lucrare de trei-patru pa-
gini [i un poster pentru temele de mai jos:
a. Figura domnitorului Despot-Vod\ în Letopise]ul
Þ\rii Moldovei de Grigore Ureche [i în drama Des-
pot-Vod\ de Vasile Alecsandri.
b. Prezentarea nun]ii domni]ei Ruxanda, fiica lui
Vasile Lupu, cu Timu[, feciorul hatmanului c\z\cesc,
în Letopise]ul Þ\rii Moldovei de Miron Costin —
punct de plecare [i surs\ de informa]ii pentru Mihail
Sadoveanu în romanul Nunta Domni]ei Ruxanda.
c. Legendele despre {tefan cel Mare din O sam\ de
cuvinte de Ion Neculce — surs\ de inspira]ie pentru
scriitorii români. Petrache
Prezenta]i proiectele voastre în ora de evaluare de Logof\tul,
la sfâr[itul acestei unit\]i de studiu. C\l\re]i

25
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Figura istoric\ emblematic\


`n cronicile moldovene[ti
SPRE TEXT
1. Lucra]i în grupe de patru elevi. Fiecare grup\ va aduce patru imagini cu
portrete diferite ale unor voievozi români din Evul Mediu. Alege]i unul,
prezentând oral motivele op]iunii.
2. Aminti]i-v\ de câteva portrete ale politicienilor din campania electoral\. Ce
le deosebe[te de portretele voievozilor? Ce rol crede]i c\ poate juca ast\zi
portretul unui politician?

{tefan cel Mare.


Tablou votiv, Vorone] (fragment) Letopise]ul }\rii Moldovei
de Grigore Ureche
Grigore Ureche
(1590?-1647) Fost-au acestu {tefan vod\ om nu mare de statu, mânios [i de grab\
Cronicar moldovean, considerat v\rs\toriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospé]e omorâea f\r\ jude]u1.
întemeietorul istoriografiei în Amintrilea era om întreg la fire, neléne[u, [i lucrul s\u îl [tiia a-l acoperi [i
limba român\. unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de r\zboaie me[ter, unde era nevoie
Se trage dintr-o familie de mari însu[i s\ vârâia, ca v\zându-l ai s\i, s\ nu s\ înd\r\pteaze [i pentru acéia raru
boieri moldoveni, atestat\ înc\ de r\zboiu de nu biruia. {i unde-l biruia al]ii, nu pierdea n\déjdea, c\ [tiindu-s\
pe vremea lui {tefan cel Mare. c\zut jos, s\ r\dica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dup\ moartea lui [i ficioru
A studiat în Polonia, în afar\ de s\u, Bogdan vod\, urma lui luas\, de lucruri viteje[ti, cum s\ tâmpl\ din pom
latin\ [i, probabil, de greac\, artele
bun, road\ bun\ iese.
liberale, adic\ gramatica, retorica
[i poetica. Întors în ]ar\, a urcat pe
Iar\ pre {tefan vod\ l-au îngropat ]ara cu mult\ jale [i plângere în
scara demnit\]ilor boiere[ti, ajun- m\n\stire în Putna, care era zidit\ de dânsul. Atâta jale era, de plângea to]i ca
gând în vremea lui Vasile Lupu dup\ un p\rinte al s\u, c\ cuno[tiia to]i c\ s-au sc\patu2 de mult bine [i de
mare vornic al Þ\rii de Jos, al doilea mult\ ap\r\tur\. Ce dup\ moartea lui, p\n\ ast\zi îi zicu sveti3 {tefan vod\, nu
boier în ierarhia rangurilor epocii. pentru sufletu, ce ieste în mâna lui Dumnezeu, c\ el înc\ au fostu om cu
Se presupune c\ Letopise]ul p\cate, ci pentru lucrurile lui céle viteje[ti, carile niminea din domni, nici mai
Þ\rii Moldovei a fost scris spre nainte, nici acéia l-au ajunsu.
sfâr[itul vie]ii, cronicarul neter- Fost-au mai nainte de moartea lui {tefan vod\ într-acela[i anu iarn\ grea [i
minându-l. Nu s-a p\strat origina- geroas\, câtu n-au fostu a[a nici odinioar\, [i décii preste var\ au fostu ploi
lul, ci au r\mas doar copii ale cro-
gréle [i povoaie de ape [i mult\ înecare de ap\ s-au f\cut.
nicii, cu unele complet\ri [i inter-
pret\ri eronate ale copi[tilor.
Au domnitu {tefan vod\ 47 de ani [i 2 luni [i trei s\pt\mâni [i au f\cut 44
m\n\stiri [i însu[i ]iitoriu preste toat\ ]ara.
(Letopise]ul Þ\rii Moldovei,
1
Edi]ia P.P. Panaitescu, Bucure[ti,
judeþu, s.n. (arh.): judecatã. Editura de Stat pentru Literatur\ [i Art\, 1958)
2
a scãpa, vb. refl. (arh.): a pierde.
3
sveti, adj.: sfânt.

26
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

PRIN TEXT
Dic]ionar literar
1. Fragmentul de cronic\ reprodus face parte dintr-o scriere istoric\. G\si]i
„ Portretul literar const\ în pre-
cel pu]in dou\ argumente pentru faptul c\ portretul realizat de Grigore
zentarea unui personaj dintr-o Ureche reu[e[te s\ transforme persoana descris\ într-un personaj.
oper\ epic\ prin calificare, prin 2. Delimita]i, în fragmentul dat, portretul fizic de portretul moral. De ce
în[iruirea unor tr\s\turi, f\r\ a
crede]i c\ a ales cronicarul succesiunea din text?
le justifica îns\.
Ca mod de expunere, portre- 3. Ar\ta]i ce sugereaz\ folosirea modului indicativ, timpul perfect compus cu
tul este o descriere. form\ invers\, plasat la începutul fragmentului reprodus.
Portretul poate fi: 4. Preciza]i tr\s\tura fizic\ dominant\ a voievodului, a[a cum reiese din cro-
„ static, atunci când personajul nica lui Grigore Ureche. A influen]at aceasta p\rerile contemporanilor
este descris ca [i când pozeaz\ despre {tefan cel Mare?
pentru un tablou; 5. Lucra]i în grupe de patru elevi. Jum\tate dintre grupe vor g\si în text
„ dinamic, atunci când perso- tr\s\turile pozitive ale voievodului [i jum\tate, pe cele negative. Face]i apoi
najul este descris ac]ionând, un inventar al acestora.
urm\rindu-i-se comportamen- 6. Adverbul „amintrilea” face trecerea de la tr\s\turile negative la cele pozi-
tul, gesturile, mimica, atitudi-
tive. Cum v\ explica]i c\, printre tr\s\turile pozitive, se num\r\ disimula-
nile care îi dezv\luie caracterul.
În func]ie de aspectele pre- rea, fiindc\ voievodul „lucru s\u îl [tiia a-l acoperi”?
zentate, se poate vorbi despre 7. Motiva]i apari]ia în fragmentul de text a antonimelor negate: „om nu mare
diferite tipuri de portrete ale de statu, nelene[u”.
personajelor: 8. Ar\ta]i ce rol are în textul dat evocarea fiului domnitorului, Bogdan.
„ fizic, axat pe înf\]i[area lui 9. Ce motiva]ie crede]i c\ are apari]ia numeralelor în finalul fragmentului?
exterioar\; 10. G\si]i o semnifica]ie pentru felul în care se manifest\ natura în anul mor]ii
„ moral, în care predomin\ lui {tefan cel Mare.
tr\s\turile lui de caracter; 11. Cum apare, în fragmentul dat, rela]ia dintre domnitor [i popor? Ce figur\
„ mixt, atunci când sunt reda- de stil o eviden]iaz\?
te, în acela[i timp, fizicul [i ca-
12. De ce ]ine cronicarul s\ fac\ o diferen]\ între domnul {tefan [i omul {tefan?
racterul s\u.
În cazul unui portret fizic, se
13. Care este criteriul sanctific\rii domnitorului, ajuns dup\ moarte „sveti
pot urm\ri: {tefan vod\”?
„ unghiul din care se reali- 14. Ipostaza eroic\ este ultima amintit\ în acest portret realizat de cronicar.
zeaz\ portretul (de sus, de jos, Urm\ri]i gradarea ascendent\ a însu[irilor domnitorului, stabilind ordinea
din fa]\, din spate, din profil); apari]iei în textul cronicii a acestora.
„ integralitatea imaginii (în 15. G\si]i o motiva]ie pentru idealizarea portretului voievodului, folosindu-v\
picioare, bust, cap, gros-plan, [i de urm\toarele justific\ri:
adic\ prezentarea unui detaliu „ imaginea creat\ domnitorului în legendele populare;
fizic). „ respectarea regulilor de la curte, care nu permiteau folosirea direct\ a
unor termeni ce ar fi afectat imaginea suveranului.
Atenuarea contrastelor, armonia, DESPRE TEXT
constituie o metod\ a cronicarului. 1. Redacta]i o compunere, de cel mult o pagin\, în care s\ prezenta]i portre-
{tefan nu este „mic” de statur\, ci
tul lui {tefan cel Mare.
„nu este mare”; nu se întâmpl\ s\ fie
„învins”, ci s\ „nu biruie”; nu este 2. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Alc\tui]i un referat în care s\ compa-
învins el, ci „biruie al]ii” etc. Toate ra]i imaginea lui {tefan cel Mare din culegerea de povestiri O sam\ de
aceste construc]ii par s\ fie cerute cuvinte, plasat\ de Ion Neculce la începutul cronicii sale, cu imaginea reali-
de sensul general al figurii care zat\ de Grigore Ureche.
implic\ grandiosul, monumentalul. 3. Proiect. Vede]i piesa Apus de soare de Barbu {tef\nescu-Delavrancea [i
(Silviu Angelescu, organiza]i apoi o discu]ie despre conven]ia literar\ a idealiz\rii, care poate
Portretul literar)
transforma o persoan\ real\ într-un personaj.

27
STUDIU DE CAZ

Pictura medieval\ româneasc\


SPRE TEM|
1. Numi]i biserici române[ti celebre pentru pictura
acestora, ridicate în Evul Mediu.
2. Lucra]i în grupe de patru elevi, ar\tând ce rol au
icoanele pentru voi.

{tefan cel Mare. Tablou votiv


DESPRE TEM| din biserica m\n\stirii Dobrov\] (jud. Ia[i)

Portretul voievodal
~nceputurile picturii religioase române[ti
Între secolele al X-lea [i al XII-lea, preocup\rile artis- care se afirm\, l\ca[urile de cult ridicate [i împodobite
tice din spa]iul carpato-dun\rean au vizat mai ales dome- cu art\ fiind o dovad\ concret\ a puterii feudale. Dom-
niul religios, fiind vorba de icoane, de picturi murale nitorii, dar [i boierii au ridicat biserici a c\ror pictur\
amintite în documentele timpului, neconservate îns\. continu\ s\ fie influen]at\ de cea bizantin\. Arta rea-
Rela]iile cu Bizan]ul au influen]at materialul iconic al liz\rii portretelor în pictura mural\, costumele, coafurile,
cultului ortodox, completat de me[teri locali care practi- coloritul bogat, toate sunt o expresie a tradi]iilor artisti-
cau o art\ naiv\ nesupus\ canoanelor vremii. ce orientale, a[a cum o dovedesc picturile bisericii dom-
Începând din secolul al XIII-lea, pictura bisericeasc\ ne[ti de la Curtea de Arge[.
devine o modalitate de expresie a spiritului medieval

Pictura religioas\ `n timpul lui {tefan cel Mare


{tefan cel Mare a fost renumit pentru efortul de a mormântul Mariei de Mangop, a doua so]ie a domni-
ridica biserici [i m\n\stiri, transformate apoi în ade- torului, o broderie bogat\, care s-a p\strat, indicând ni-
v\rate centre artistice ale vremii. Arta de curte, velul ridicat al artei medievale române[ti.
sus]inut\ nu numai de domnitor, ci [i de înal]i dreg\tori, Biserica m\n\stirii Vorone], construit\ în 1488, este
a valorificat mo[tenirea din secolele precedente, împodobit\ cu o pictur\ original\, nota specific\ fiind
p\strând autoritatea modelelor bizantine, dar cu elemen- dat\ de prezen]a grupurilor compacte de personaje,
te originale, care pream\reau noble]ea omului, mai po-
redate în linii reduse la esen]ial, cu o cromatic\ expre-
trivite concep]iilor renascentiste ale vremii. Dorin]a de
siv\. De[i se respect\ în general modelele bizantine,
afirmare a libert\]ii de crea]ie se observ\ în pictura
mural\, dar [i în miniaturile de pe manuscrise [i în car- chipurile umane sunt personalizate. Figurile sunt reali-
toanele broderiilor. zate de zugravul anonim în compozi]ii rafinate [i în varia-
Principalul [antier artistic al vremii a fost la Putna, te ipostaze. Tabloul votiv, pictur\ mural\ care îi repre-
ctitoria preferat\ a lui {tefan cel Mare, ridicat\ între zint\ pe ctitori cu miniatura bisericii în mân\, înf\]i[eaz\
1466 [i 1469. Tot aici a fost executat\ mai târziu, pentru familia voievodului moldovean.

28
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Fiind vorba de pictur\ monumental\ [i religioas\,


arta medieval\ româneasc\ urm\re[te s\ impresioneze,
s\ impun\ ideea idealiz\rii marilor voievozi, prezen]i în
primul rând în tablourile votive ale bisericilor ctitorite.

TEMA ~N TEXTE

1. Observa]i tabloul votiv de la Vorone], ar\tând locul în


care este plasat domnitorul {tefan cel Mare. Ce con-
secin]e crede]i c\ are aceast\ pozi]ie?
2. Ar\ta]i care este diferen]a de pozi]ionare pe vertical\
între Dumnezeu [i voievod. Ce sugereaz\ aceasta?
Face]i o paralel\ cu portretul pe care i l-a f\cut lui
{tefan cel Mare Grigore Ureche în Letopise]ul Þ\rii
Moldovei.
3. Preciza]i care sunt diferen]ele compozi]ionale între
tabloul votiv de la m\n\stirea Vorone] [i cel de la
Dobrov\]. {tefan cel Mare [i familia.
4. Vorbind despre mijloacele creatorilor de art\ mo- Tablou votiv de la Vorone]
numental\ de a eviden]ia dimensiunile neobi[nuite,
Charles Bouleau ar\ta c\ ace[tia au dou\ posibilit\]i:
fie s\ se confrunte, în cadrul aceluia[i monument, Care dintre aceste posibilit\]i este folosit\ în tablou
personajele mari cu cele mici, uria[ii cu figurile de votiv de la Dobrov\]? Seam\n\ cu vreo tehnic\
talia noastr\; sau s\ se modifice propor]iile obi[nuite folosit\ de Grigore Ureche în portretul f\cut domni-
ale corpului omenesc (Geometria secret\ a pictorilor). torului în cronic\?
5. Explica]i pozi]ia voievodului din imaginea votiv\ din
evangheliarul de la Humor. Ce însu[ire a domnitoru-
lui, amintit\ de Grigore Ureche, ilustreaz\ aceast\
pozi]ie?
6. Care dintre imaginile votive reproduse în manual vi
se pare mai apropiat\ de portretul voievodului rea-
lizat de Grigore Ureche? Prin ce anume?

DUP| TEM|
1. Alc\tui]i un referat cu tema Portretul lui {tefan cel
Mare, de la text la imagine, în care s\ prezenta]i
imaginea voievodului în textul lui Grigore Ureche [i
în tablourile votive reproduse în aceast\ lec]ie.
2. Proiect. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi [i rea-
liza]i postere în care s\ reproduce]i tablouri votive
din bisericile române[ti din Evul Mediu. Eviden]ia]i,
{tefan cel Mare.
Imagine votiv\
într-un text, de cel mult dou\ pagini, inclus pe poster,
din evangheliarul caracteristicile acestora. Prezenta]i proiectele voas-
de la Humor tre în evaluarea de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.

29
COMUNICARE

Structuri discursive: descrierea


Descrierea const\ în prezentarea particularit\]ilor Apar expresii precum: mi se pare c\..., cred c\... etc. [i
spa]iului fizic sau ale înf\]i[\rii persoanelor / personaje- frecvent figuri de stil. Nu este prezent\ doar în textele
lor sau obiectelor. literare, ci [i în comunicarea cotidian\, în textele publi-
Obiectul descris este anun]at printr-un substantiv, citare etc.
plasat, adeseori, la începutul pasajului descriptiv. Se tre- Descrierea obiectiv\ ofer\ informa]ii conforme cu
ce apoi la prezentarea elementelor componente ale realitatea, f\r\ implicarea celui care face descrierea.
obiectului, denumite tot prin substantive, înso]ite, frec- Limbajul este neutru, cu date precise, cu termeni de spe-
vent, de adjective, care pot fi atribute sau nume predica- cialitate, utilizându-se numai persoana a III-a. Figurile de
tive sau chiar propozi]ii atributive. În exemplul de mai stil sunt aproape absente. Apare în texte nonliterare, cu
jos, se poate urm\ri felul în care se organizeaz\ o prec\dere în textele [tiin]ifice, dar [i `n texte publicis-
descriere. tice, în pliante de prezentare etc.
„O [...] hain\ de origine oriental\, venit\ pe filier\ Operele literare în care apare descrierea pot apar]ine:
bizantin\, era caftanul cu mâneci foarte lungi, atârnând „ genului epic, reprezentând o pauz\ în desf\[urarea
pe spate, cu despic\turi pentru trecerea bra]elor, purtat ac]iunii [i înf\]i[ând un loc, un obiect, un personaj;
întâi de doamne [i de boieri înc\ de la sfâr[itul secolului „ genului liric, dând o percep]ie subiectiv\ asupra
al XV-lea.” fenomenelor;
(Adina Nanu, Art\, stil, costum) „ genului dramatic, ap\rând în indica]iile scenice ale
autorului, dar [i în discursul personajelor.
Textele descriptive sunt scrise în versuri sau în
ELEMENT EXTIN- proz\. Timpul folosit în descriere este prezentul sau
OBIECTUL COMPONENT DERE
caftan mâneci foarte lungi imperfectul.
Tipurile descrierii literare sunt:
„ tabloul, care înf\]i[eaz\ un aspect din natur\ sau
din interior, dintr-o privire de ansamblu;
EXTIN- ELEMENT EXTIN- „ portretul, care const\ în descrierea personajului.
DERE COMPONENT DERE
pentru Pentru a realiza o descriere, trebuie avute în vedere
oriental despic\turi
bra]e urm\toarele repere: „ indicarea obiectului descris [i a
Doamna Elena (Moldovi]a) componentelor lui „ tipurile de receptare (vizual\, audi-
tiv\ etc.) „ organizarea descrierii dup\ locul, deplasarea
Descrierea apare în textele literare sau nonliterare, privitorului /obiectului, elemente înconjur\toare etc. „
fiind o descriere subiectiv\ sau obiectiv\. vocabularul (câmpuri lexicale, cuvinte-cheie, termeni de
Descrierea subiectiv\ ofer\ informa]ii care constituie specialitate etc.) „ func]iile descrierii (informare, crea-
impresii personale ale celui ce face descrierea. Limbajul re de atmosfer\, caracterizare, producerea de semnifi-
este mai pu]in specializat, folosind mai ales persoana I. ca]ii cu valoare simbolic\ etc.).

EXERCI}II
1. Redacta]i o compunere în care s\ descrie]i într-un 3. C\uta]i într-o carte de istorie [i în Fra]ii Jderi de
limbaj obi[nuit un costum de epoc\. Transforma]i-o Mihail Sadoveanu un portret al lui {tefan cel Mare.
apoi într-o descriere literar\. Redacta]i o compunere, de cel mult dou\ pagini, în
2. Lucra]i în grup de patru elevi. Realiza]i un poster, care s\ compara]i aceste descrieri.
eventual ilustrat, pentru o reclam\ la una dintre **4. Redacta]i o descriere în care s\ prezenta]i un mo-
m\n\stirile din nordul Moldovei. nument istoric elevilor de opt ani.
**5. Descrie]i o biseric\, folosind termeni religio[i.
30
SUT NUI T DA TIE U
A 1D E C A Z

Istorie [i lupt\ politic\


SPRE TEM|
1. A[eza]i în ordine descresc\toare urm\toarele valori
pe care le mai au, pentru cititorul contemporan,
cronicile istorice: documentar\, polemic\, literar\,
patriotic\, educativ\, moralizatoare. Stabili]i ierarhia
clasei, num\rând valorile situate pe locul I.
2. Enumera]i motivele scrierii letopise]elor de c\tre cro-
nicarii moldoveni [i aminti]i sursele lor de informare.

DESPRE TEM|
Anastasie Crimca, Miniatur\
Cronicarii munteni
Cine au fost cronicarii munteni
Suirea pe tron, în 1688, a lui Constantin Brâncoveanu
Sub denumirea generic\ de cronicari munteni a a însemnat [i o modificare de atitudine fa]\ de cronicile
r\mas în cultura român\ un grup de c\rturari din Þara anonime. Cele dou\ letopise]e fuseser\ continuate, dar
Româneasc\, unii anonimi, autori de cronografe sau de noul domnitor le dezaprob\, nu pentru atitudinea lor
letopise]e în secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea. partizan\, ci pentru simpatia pe care o avea pentru o alt\
Cronologic, ace[tia au scris mai târziu fa]\ de cronicarii fac]iune1, care îl avea în frunte pe stolnicul Constantin
moldoveni. De[i la cur]ile domne[ti muntene ale lui Cantacuzino. Domnitorul încredin]eaz\ scrierea cronicii
Matei Basarab, Radu cel Mare sau Neagoe Basarab a sale oficiale lui Radu Greceanu, înv\]at recunoscut în
existat o înfloritoare via]\ cultural\, un letopise] siste- epoc\, unul dintre traduc\torii Bibliei de la Bucure[ti.
matic [i complet al ]\rii nu s-a p\strat. Aceast\ cronic\ se ocup\ doar de epoca Brâncoveanu,
Cronicile muntene[ti înfloresc în a doua jum\tate a oprindu-se cu pu]in înaintea tragicii mor]i a acestuia.
secolului al XVII-lea, dou\ lucr\ri fiind mai cunoscute: Domnia lui Constantin Brâncoveanu este prezentat\
„ Letopise]ul cantacuzinesc, oper\ a unui partizan al [i într-o alt\ cronic\ anonim\, atribuit\ lui Radu
familiei Cantacuzinilor, care prelucreaz\ în prima parte, Popescu, un text care exprim\ opinia autorului bazat\ pe
pân\ la domnia lui Matei Basarab (1654), o serie de sur- m\rturii ale contemporanilor [i pe observa]ii proprii.
se mai vechi, apoi î[i exprim\ opinia personal\ despre Acest letopise] anonim se opre[te la anul 1717.
evenimentele istorice, fiind, în mod evident, subiectiv În timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, marele
(are numai cuvinte de laud\ fa]\ de Cantacuzini, con- vornic Radu Popescu este desemnat s\ scrie cronica
damnându-i excesiv pe adversarii lor); oficial\. S-au p\strat dou\ letopise]e semnate de acesta,
„ Cronicile B\lenilor, oper\ anonim\, ap\rut\ ca o unul care continu\ o cronic\ moldoveneasc\ [i altul în
replic\ la scrierea favorabil\ Cantacuzinilor [i la fel de care doar partea de la 1699 pân\ la 1729 îi apar]ine cu
polarizat\ ideologic [i de agresiv\ în limbaj. siguran]\, partea de început fiind o compila]ie dup\
Ambele cronici debuteaz\ cu întemeierea Þ\rii cronicile anterioare.
Române[ti, plasat\ în 1290, [i se termin\ cu referiri la Istoria Þ\rii Rumâne[ti a stolnicului Constantin
anul 1688, când, pentru o scurt\ perioad\, cele dou\ fa- Cantacuzino este o oper\ cu adev\rat [tiin]ific\, desprin-
milii rivale s-au împ\cat. Aceste cronici anonime au fost s\ complet de tonul partizan al cronicilor muntene[ti.
continuate — prima, pân\ la 1690 [i a doua, pân\ la 1699. 1
facþiune, s.f.: grup de persoane unite prin interese politice; partidã.

31
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Caracteristicile cronicilor muntene[ti

Cronicile muntene[ti sunt diferite de cele moldove- fiecare de la început, ca [i când nu ar fi avut predecesori,
ne[ti, fiind mai pu]in documentate [i mai pu]in obiective. toate cronicile începând cu desc\lecatul lui Negru-Vod\,
Autorii lor nu au forma]ia intelectual\ a moldovenilor. În plasat la 1290.
plus, cronicarii munteni reprezint\ fac]iuni politice boie- O alt\ caracteristic\ este faptul c\ unele cronici au
re[ti în lupta pentru putere. E vorba de lupta dintre par- r\mas anonime sau se pot atribui cu dificultate unor
tida Cantacuzinilor [i aceea a B\lenilor, declan[at\ în cel autori. F\r\ a fi lipsite de valoare documentar\ [i de im-
de-al [aptelea deceniu al secolului al XVII-lea (Ion Rota- boldul reconstituirii trecutului, cronicile muntene[ti au
ru, Literatura român\ veche). Cronicarii moldoveni au mai degrab\ un caracter formal, legitimând îndrept\]irea
dat sinteze ale surselor anterioare lor, scriind despre ce partidei boiere[ti pe care o reprezint\ la conducerea ]\rii.
s-a întâmplat în continuare. În schimb, muntenii o iau Caracterul evident polemic le d\, îns\, valoare literar\.

TEMA ~N TEXTE

1. Fragmentul de mai jos este un rezumat al luptei de la 4. Replica de mai jos este adresat\ arma[ului, domnito-
C\lug\reni. Face]i o statistic\ a verbelor [i a numelor rul vorbindu-i cu aparent plictis. Argumenta]i faptul c\
proprii, ar\tând ce efect au în text. textul con]ine indici ai falsei polite]i [i ai cinismului.
„{i la C\lug\reni s-au întâlnit cu vizirul [i, dând „Arma[, ia p\ dumnealor de-i du în pu[c\rie, unde
r\zboi viteje[te, p\ Sinan-pa[a înc\ l-au oborât2 dup\ [-au g\tit, c\ noi avem alt\ treab\, s\ bem ast\zi”
cal în gârl\, [i un spahiu l-au scos a[a oc\rât3. C\ (Anonimul brâncovenesc).
Mihai-vod\ ca un fulger umbla pen oaste, t\ind [i 5. Citatul urm\tor se refer\ la un adversar al Cantacuzi-
oborând jos, [i cu mâna lui, p\ Caraiman-pa[a l-au nilor, c\ruia i se repro[eaz\ originea modest\. Iden-
t\iat. V\zând vizirul acestea, s-au întorsu la locul unde tifica]i elementele de pamflet din acest fragment.
era t\b\rât4, iar Hassan-pa[a cu Mihnea-vod\ venea „Iar Radu arma[ul era de mo[ie rumân5. {i tat\-s\u
pen p\dure s\ loveasc\ oastea lui Mihai-vod\ pe era gr\dinariu de verze la Ploie[ti. Pentru aceea
denapoi; c\rora prinzându-le de veste s-au pornit numele s\u s-au poreclit de i-au zis V\rzariul. O rea
însu[i cu sabiia în mân\; [i vitejii lui dup\ dânsul au s\mân]\ au fost, c\ nu s-au f\cut varz\ bun\, ci de mic
intrat ca lupii în oi, [i când de când era s\ ajung\ p\ au r\s\rit fiiul dracului” (Letopise]ul cantacuzinesc).
Hassan-pa[a s\-l taie cu mâna lui” (Cronica B\lenilor). 6. G\si]i m\rcile oralit\]ii în textele de la exerci]iile 3,
2. Compara]i fragmentul extras din Cronica B\lenilor 4 [i 5.
cu balada Pa[a Hassan a lui George Co[buc [i cu
relatarea aceluia[i episod în Românii supt Mihai-Vo- Dic]ionar literar
ievod Viteazul de Nicolae B\lcescu. Realiza]i un
poster în care s\ prezenta]i asem\n\rile [i deosebi- „ Pamfletul este o specie literar\ având caracter satiric
rile dintre cele trei texte. [i fiind generat\ de un interes ocazional, care, de obicei,
3. Replica de mai jos, a lui Constantin Brâncoveanu, se pierde cu timpul. Scriind în versuri sau în proz\,
autorul de pamflet înfiereaz\ tr\s\turi ale unei persoane,
este rostit\ înaintea întemni]\rii lui Staico, mustrat
aspecte negative ale vie]ii sociale [i politice etc. Ast\zi
cu pref\cut\ blânde]e, fiindc\ îl prinsese complotând exist\ un tip de pamflet practicat în pres\.
împotriva sa. Identifica]i cuvintele [i figura de stil
prin care se realizeaz\ disimularea sup\r\rii în text.
„N-a[ fi gândit, Staico, s\ v\z una ca aceasta, z\u,
2
n-a[ fi gândit în viea]a mea. Acela ce într-atâta vreme, oborât, adj. (înv.): doborât.
3
printr-atâtea locuri [i cu atâtea fealiuri di umblete oc\rât, adj. (înv.): umilit.
4
ast\zi s\ te v\z a[a denaintea mea într-acest chip, z\u, a t\b\rî, vb. (înv.): a pune tab\r\.
5
n-a[ fi gândit” (Anonimul brâncovenesc). rumân, s.m. (arh.): ]\ran [erb.

32
STUDIU DE CAZ

Curente culturale
SPRE TEM|
1. Lucra]i în perechi. Indica]i trei calit\]i ale omului
care trebuie respectate în orice situa]ie. Forma]i din
dou\ perechi o grup\. Re]ine]i dintre calit\]ile indi-
cate doar dou\ [i prezenta]i-le în fa]a clasei.
2. Indica]i „[tiin]ele umaniste” pe care le studia]i.

DESPRE TEM|
Leonardo da Vinci,

Umanismul Fecioara `ntre stânci (fragment)

Sensurile termenului umanism


Prin umanism se poate în]elege: cele mai înfloritoare etape din cultura Europei, legat\ de
„ în sens larg, o ampl\ mi[care care pune în centrul dezvoltarea ora[elor [i a burgheziei, de descoperirile
lumii omul [i afirmarea liber\ a personalit\]ii sale; geografice [i de setea de libertate a arti[tilor. Umanis-
„ în sens restrâns, studiul umanioarelor, adic\ al lim- mul s-a manifestat în filologie, arhitectur\ (caracterizat\
bilor greac\ [i latin\, al literaturilor [i al filosofiei; de un stil armonios, geometric [i de gustul pentru
„ un curent cultural care a ap\rut în Italia, în secolul monumental), în artele plastice (se impune portretul), în
al XV-lea, în strâns\ leg\tur\ cu Rena[terea, una dintre filosofie [i istorie, în pedagogie [i medicin\ etc.

Umanismul european
Din Italia, umanismul s-a r\spândit în restul Europei armonioas\, care îmbin\ calit\]i fizice [i intelectuale,
occidentale [i apoi, tot mai spre est, în primul rând în cunoa[te limbile clasice [i filosofia, muzica [i literatura.
]\rile catolice a c\ror limb\ de cultur\ era latina. Repre- Curentul umanist se caracterizeaz\ prin: „ importan-
zentan]ii cei mai importan]i sunt: Michelangelo Buona- ]a acordat\ omului ca fiin]\ împlinit\ în aceast\ lume prin
rotti, Leonardo da Vinci, Pico della Mirandola, Giovanni nelimitatele sale puteri spirituale „ alegerea drept model
Boccaccio, Niccolo Machiavelli (în Italia), François Ra- a anticilor „ dezvoltarea [tiin]elor [i a artelor.
belais, Michel de Montaigne (în Fran]a), Francis Bacon, Umani[tii renascenti[ti vor impune noi valori [i idea-
Thomas Morus (în Anglia), Erasmus din Rotterdam (în luri, precum libertatea [i demnitatea fiin]ei umane, în-
Þ\rile de Jos). William Shakespeare [i Miguel de Cervan- crederea [i ra]iunea, convingerea c\ omul este perfec-
tes încheie seria marilor reprezentan]i ai umanismului. tibil, armonia dintre om [i natur\, care este aleas\ ca
Idealul uman este omul universal, personalitate model în art\.

Umanismul românesc
În ]\rile române, umanismul [i Rena[terea s-au afir- la un moment dat, [i de formele de manifestare (afirmarea
mat mai târziu, în secolele al XVI-lea [i al XVII-lea, având originii latine a limbii române [i a romanit\]ii poporului
particularit\]i care ]in de limba de cultur\, slavona pân\ român, recunoa[terea prestigiului Antichit\]ii, valoarea

33
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

literar\ a scrierilor istorice sau didactice, dar [i caracte- Cantacuzino, fratele stolnicului. Este autorul Istoriei
rul antiotoman al cronicilor). Cel mai bine reprezentat a Þ\rii Rumâne[ti, înso]ite de prima hart\ a ]\rii, publicat\
fost umanismul istoric, par]ial [i cel filologic. la Padova, în 1700. Istoria lui, r\mas\ neterminat\, înce-
Primul umanist român a fost Nicolaus Olahus. Lucra- pe cu dacii [i se încheie cu invaziile barbare.
rea sa fundamental\, Hungaria (1536), scris\ în limba Cel mai mare umanist român a fost Dimitrie Cante-
latin\, nu a intrat în circuitul culturii române. mir (1674-1723), personalitate multilateral\, cea mai lu-
O particularitate a Rena[terii române[ti o constituie minat\ minte a veacului al XVIII-lea. Umanist deplin, cu
faptul c\ voievozii folosesc nu numai for]a armat\, ci [i preocup\ri în filosofie, istorie, literatur\, muzic\, mate-
cultura pentru a st\vili expansiunea otoman\. {tefan cel matic\, geografie, format la Academia Patriarhiei Orto-
Mare este un astfel de domnitor, al c\rui ideal era foarte doxe din Constantinopol, el [i-a însu[it o cultur\ vast\,
apropiat de cel al unui principe occidental, el fiind [i ini- prin care [i-a dep\[it cu mult contemporanii. Cunosc\tor
]iatorul primelor scrieri despre istorie. al numeroase limbi, Dimitrie Cantemir [i-a scris opera în
Un alt voievod renascentist a fost Neagoe Basarab, român\ (Istoria ieroglific\, Hronicul vechimei a roma-
domnitor al Þ\rii Române[ti, ctitor al bisericii domne[ti no-moldo-vlahilor), în latin\ (Descriptio Moldaviae, ela-
de la Curtea de Arge[. Este autor al unei scrieri elabo- borat\ la cererea Academiei din Berlin, al c\rei membru
rate între 1512 [i 1521, Înv\]\turile lui Neagoe Basarab a fost, Istoria Imperiului Otoman), în greac\ (p\r]i din
c\tre fiul s\u Theodosie, o capodoper\ româneasc\ a Divanul sau gâlceava în]eleptului cu lumea).
umanismului, scris\ ini]ial în slavon\. Este o oper\ cu un Dimitrie Cantemir este [i autorul unei capodopere
caracter didactic, înrudit\ cu Principele de Niccolo literare, Istoria ieroglific\, roman alegoric, în care ani-
Machiavelli, contemporanul s\u. male [i p\s\ri devin simboluri care întruchipeaz\ rivali-
Rena[terea româneasc\ are un moment de vârf prin tatea Cantemire[tilor cu Brâncovenii. Cartea sa de c\p\-
apari]ia operelor cronicarilor moldoveni. ~n Þara Româ- tâi r\mâne Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor,
neasc\, stolnicul Constantin Cantacuzino (c. 1640-1716) lucrare fundamental\ a culturii române, de o erudi]ie
a fost un mare savant umanist, format la Constantinopol ie[it\ din comun (lista bibliografic\ cuprinde 150 de au-
[i la Padova. De]in\tor al unei copii a Letopise]ului lui tori, o cifr\ enorm\ pentru acea vreme). Dimitrie Can-
Grigore Ureche, a patronat traducerea [i editarea Bibliei temir afirm\ originea roman\ [i comun\ a românilor,
de la Bucure[ti (1688), prima traducere integral\ în exagerând puritatea acesteia, cu scopul afirm\rii unei
limba român\, realizat\ în timpul domniei lui {erban obâr[ii nobile a neamului nostru.

TEMA ~N TEXTE

1. Identifica]i un motiv literar de circula]ie universal\: 4. Identifica]i ideea umanist\ exprimat\ mai jos:
„Acum, trupule [i sufletul mieu, toat\ slava lumii „[Traian] au fost s\ditorul, [i p\rintele mo[ilor [i
ace[tiia o am l\sat [i m\re]ele [i trufiia noastr\ o am str\mo[ilor no[tri Românilor în Dachia. Ce precum
p\r\sit [i s\ r\sipir\ de la noi ca un fum, când îl el cu mâna lui, ca pre un sad ales într-o livad\, i-au
love[te un vânt mare [i cu ploae répede.” împlântat [i i-au s\dit: a[é necl\ti]i, [i în véci nemu-
(Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Thedosie) ta]i i-au l\sat: carii [i pân\ ast\zi Lumea îi vede [i-i cu-
2. Compara]i textul lui Neagoe Basarab de la exerci]iul noa[te tot acel vechiu neam românesc a fi în Mol-
1 cu expresia pe care o ia motivul identificat în poe- dova [i Þara toat\ Munteneasc\, [i Ardealul tot acel
mul Via]a lumii de Miron Costin: vechiu [i a mai marilor s\i nume de Români ]iind.”
„Fum [i umbr\ sunt toate, visuri [i p\rere.” (Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor)
3. Eviden]ia]i caracterul umanist al aprecierii de mai jos: 5. Cultura umanist\ sau disciplinele umaniste au un rol
„Mintea treaz\ iaste priiaten mai bun [i mai cinstit fundamental atât în formarea culturii generale, cât [i
împ\ra]ilor [i domnilor decât toat\ avu]iia [i bog\]ia în conturarea personalit\]ii. Organiza]i o dezbatere
lor cea mult\. Un b\rbat în]elept mul]ime de oameni în care s\ pune]i în discu]ie urm\toarea mo]iune:
st\pâne[te [...].” Disciplinele umaniste [i-au pierdut importan]a în
(Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Thedosie) epoca actual\?
34
STUDIU DE CAZ

Curente culturale
SPRE TEM|
1. G\si]i cât mai mul]i termeni din familia lexical\ a
cuvântului lumin\.
2. Din punct de vedere cultural [i pedagogic, ce anume
asocia]i ideii de lumin\?
3. Da]i o defini]ie termenului enciclopedie.

DESPRE TEM| Peter Lely, Dou\ femei din familia Lake

Iluminismul
Secolul „luminilor” `n Europa
Iluminismul sau „epoca luminilor” este o mi[care ide- Pe lâng\ teoria dreptului natural (oamenii se nasc
ologic\ [i cultural\ caracteristic\ secolului al XVIII-lea egali), Jean-Jacques Rousseau elaboreaz\ [i teoria con-
european, având consecin]e pe plan politic, istoric [i tractului social, dup\ care oamenii tr\iesc pe baza unei
artistic. A ap\rut pe fondul crizei feudalismului [i al dez- în]elegeri cu monarhul luminat.
volt\rii burgheziei, care devenea o for]\ tot mai dinamic\ Ap\rut în Fran]a [i în Anglia, Iluminismul se r\spân-
din punct de vedere economic, revendicându-[i puternic de[te în restul Europei în manifest\ri mai reduse ca am-
drepturile politice [i social-economice. A[adar, Iluminis- ploare, dominate îns\ de un spirit reformist [i protestatar.
mul a avut un caracter antifeudal [i antidogmatic, a Din punct de vedere cultural, Iluminismul a dus la
exprimat încrederea în progres, f\când elogiul ra]iunii [i formarea unui nou spirit filosofic, la o bogat\ literatur\,
al [tiin]ei, propunând emanciparea omului prin cultur\. situat\ în continuarea esteticii clasice din secolul anteri-
N\zuin]a general\ era de a pune cultura în slujba oame- or, la dezvoltarea eticii [i a pedagogiei, ca [i a [tiin]ei. Un
nilor prin „luminarea” poporului. Specifice epocii au fost: produs tipic al Iluminismului este Enciclopedia, redac-
cultul vie]ii intelectuale, al ra]iunii, al [tiin]ei, al umanis- tat\ între 1751 [i 1772, în Fran]a, de un colectiv sub con-
mului, elogiul adus toleran]ei [i muncii libere. ducerea lui Diderot.
Originea Iluminismului poate fi plasat\ în Rena[tere, Reprezentan]ii de seam\ ai curentului — scriitori [i
dar aduce în plus dorin]a de întemeiere a unei noi ordini filosofi precum Voltaire, Montesquieu, Jean-Jacques
sociale [i spirituale, c\utarea societ\]ii ideale. Ilumini[tii Rousseau, Diderot, d’Alambert, Helvetius, Beaumarchais,
au elaborat conceptul de cet\]ean al lumii, a[a cum uma- D’Holbach, La Mettrie (în Fran]a), Kant, Lessing,
ni[tii se considerau reuni]i într-o republic\ a literelor, Herder, Schiller, Goethe (în Germania), Locke [i Hume
aflat\ dincolo de grani]e. Reprezentan]ii mi[c\rii ofer\ (în Anglia), Goldoni (în Italia) — fac din Iluminism una
oamenilor cuno[tin]e despre ei în[i[i [i despre univers, dintre cele mai ample mi[c\ri culturale [i spirituale din
despre drepturile [i datoriile pe care le au în societate, istoria omenirii.
cu scopul de a realiza o orânduire social\ ra]ional\.

Luminile `n Transilvania — {coala Ardelean\


La noi, Iluminismul a p\truns mai târziu din cauza {coala Ardelean\, denumire sub care este cunoscut\ o
unui feudalism autoritar [i a domina]iei otomane. Cea grupare de intelectuali din Transilvania de la sfâr[itul
mai unitar\ [i sistematic\ manifestare iluminist\ a fost secolului al XVIII-lea [i începutul celui de-al XIX-lea.

35
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Mi[carea urm\rea emanciparea social\, na]ional\ [i cul- române moderne. Ioan Budai-Deleanu redacteaz\,
tural\ a românilor din Imperiul Habsburgic pe cale lega- exclusiv în latin\, o lucrare de o erudi]ie impresionant\,
l\. În 1791, reprezentan]ii {colii Ardelene redacteaz\ un De originibus populorum Transilvaniae (neterminat\ [i
memoriu adresat împ\ratului Leopold al II-lea, Supplex nepublicat\), neacceptând p\rerea potrivit c\reia dacii
libellus valachorum Transilvaniae, cerând drepturi egale ar fi fost extermina]i de romani.
pentru românii din Transilvania, cerere respins\ de diet\.
Samuil Micu, Gheorghe {incai, Petru Maior, Ioan
„ Lucr\rile filologice ale {colii Ardelene
Budai-Deleanu, reprezentan]i ai curentului iluminist, ci- Lucr\rile filologice ale reprezentan]ilor {colii Arde-
teau [i scriau latine[te. Activitatea lor a cunoscut dou\ lene au avut un rol important în adoptarea alfabetului
direc]ii: una practic\, militant\, de culturalizare a popo- latin, în impunerea normelor limbii literare [i în fixarea
rului prin înfiin]area de [coli rurale [i tip\rirea de ma- unor norme ortografice, dovedind în primul rând origi-
nuale, bro[uri de popularizare, calendare, catehisme nea latin\ a limbii române.
etc., [i alta [tiin]ific\, erudit\, nu mai pu]in militant\, Lucrarea lui Samuil Micu [i al lui Gheorghe {incai,
care a avut ca urmare întemeierea istoriei [i a filologiei Elementa linguae daco-romanae sive valahicae (1780, în
ca [tiin]e. Cu operele lor istorice [i lingvistice, reprezen- limba latin\), este considerat\ prima gramatic\ tip\rit\ a
tan]ii {colii Ardelene îi continu\ pe cronicari. limbii române [i întâia lucrare cu adev\rat [tiin]ific\ des-
pre limba noastr\. Samuil Micu semneaz\ [i prima carte
„ Lucr\rile istorice ale reprezentan]ilor în limba român\ tip\rit\ cu litere latine, Carte de roga-
{colii Ardelene cioni pentru evlavia omului chrestin, Viena (1779). Petru
Operele istorice ale reprezentan]ilor {colii Ardelene Maior scrie Diserta]ie pentru începutul limbei româ-
dovedesc o concep]ie clar\ asupra scopului pentru care ne[ti (1812), prima lucrare filologic\ în care se afirm\ c\
scriau, cu un acut spirit militant, ce îl dubleaz\ pe cel limba român\ î[i are originea în latina vulgar\.
[tiin]ific, [i anume argumentarea romanit\]ii poporului Lexiconul de la Buda, ini]iat de Samuil Micu în 1805,
[i a continuit\]ii lui. Astfel, Samuil Micu scrie Istoria [i este primul dic]ionar etimologic al limbii române, la care
lucrurile [i întâmpl\rile românilor (nepublicat\), o prim\ au colaborat [i ceilal]i înv\]a]i ai mi[c\rii iluministe.
încercare de a cuprinde toat\ istoria poporului român. Ioan Budai-Deleanu scrie Fundamenta gramaticae
Gheorghe {incai redacteaz\ Hronica românilor [i a mai linguae romanicae (1812), redactat\ în latin\ [i prelu-
multor neamuri...(1808), o istorie foarte documentat\, dar crat\ apoi în române[te: Temeiurile gramaticii româ-
care nu are construc]ie [i nici expresie literar\ (George ne[ti. Autorul a intuit originea indoeuropean\ a limbii
C\linescu, Istoria literaturii române de la origini pân\ în noastre, discutând unele etimologii [i ocupându-se
prezent). Petru Maior, cu Istoria pentru începutul româ- sumar de fondul autohton. Este singurul înv\]at al {colii
nilor în Dachia (1812), marcheaz\ debutul istoriografiei Ardelene care admite, indirect, existen]a în limba
român\ a cuvintelor de alt\ origine decât cea latin\.
„ Exager\ri [i purism
Prin toate aceste opere de erudi]ie, de vast\ docu-
mentare, reprezentan]ii {colii Ardelene au urm\rit nu
numai un scop [tiin]ific, ci [i ]eluri social-politice. Astfel,
au exagerat, afirmând originea pur latin\ a limbii,
cerând eliminarea cuvintelor de alte origini [i propu-
nând o ortografie etimologic\. Acela[i lucru se poate
constata [i în privin]a originii poporului nostru, conside-
rat urma[ direct al romanilor, f\r\ amestecul altor etnii.
Exager\rile se explic\ îns\ prin caracterul polemic al
scrierilor lor, care urm\reau trezirea con[tiin]ei na]io-
Paolo Veronese, nale. Aceast\ tendin]\ a fost continuat\ în a doua jum\-
Frumoasa Nani tate a secolului al XIX-lea de un a[a-numit curent latinist.

36
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Iluminismul `n Moldova [i `n Þara Româneasc\


În ]\rile române, se manifest\ forme mai pu]in tipice În ]\rile române, este bine reprezentat\ literatura sub
de Iluminism, p\truns sub influen]\ greceasc\ [i rus\. În forma unui clasicism întârziat (George C\linescu), prin
a doua jum\tate a secolului al XVIII-lea, se fac multe tra- poe]ii V\c\re[ti, în Þara Româneasc\, [i Costache Cona-
duceri, mai ales literare, semn al dezvolt\rii gustului chi, în Moldova. Prin operele lor, au contribuit hot\râtor
pentru citit, [i se r\spândesc câteva dintre ideile enciclo- la formarea limbii literare.
pedi[tilor. Un foarte interesant caz de Iluminism întârziat este
În perioada 1774-1829, înv\]\mântul se afl\ sub înrâu- Dinicu Golescu, boier muntean, autor al primului jurnal
rirea curentului iluminist. Gheorghe Asachi, în Moldo- de c\l\torie românesc: Însemnare a c\l\toriei mele,
va, [i Gheorghe Laz\r, în Þara Româneasc\, întemeiaz\ Constantin Radovici din Gole[ti, f\cut\ în anul 1824,
în 1818 înv\]\mântul superior în limba român\. Au loc 1825, 1826. Cartea este un adev\rat program iluminist.
primele reprezenta]ii teatrale în limba român\ (1816 la Scopurile sale sunt „pedagogice”: el dore[te s\ infor-
Ia[i [i 1818 la Bucure[ti). Apare presa, primele gazete meze, s\ conving\ [i s\ influen]eze (Mircea Iorgulescu,
române[ti fiind conduse de Ion Heliade R\dulescu [i de Postfa]\ la Însemnare a c\l\toriii mele).
Gheorghe Asachi.

TEMA ~N TEXTE
1. G\si]i ideile iluministe din urm\torul fragment, „ Nicolae Iorga nu ]ine seama de specificul epocii
având în vedere [i aprecierea critic\ citat\: „ reprezentan]ii {colii Ardelene au inten]ionat s\ se
„ „Acum au sosit acel timp bine primit ca românii, impun\ în circuitul [tiin]ific european, nu s\ scrie
smulgându-se din grosul întuneric al urâtei ne[tiin]e, literatur\ „ ilumini[tii români nu aveau talent literar
s\ se de[tepte a-[i l\muri limba sa cea român\ [i, lu- „ literatura român\ nu avea tradi]ie, iar limba literar\
crând cu bunul s\u talent, s\ se procopseasc\ [instru- nu era format\.
iasc\, n.n.] întru [tiin]e, din care se na[te întregirea 3. Citi]i cu aten]ie fragmentul urm\tor:
na]iei [i tot felul de fapte bune.” „Binele l-au înv\]at oamenii întâi unii de la al]ii,
(Petru Maior, Diserta]ie pentru începutul limbei române[ti) neamurile mai pre urm\ unul de la altul, precum
„ Este aici un crez luminist autentic, întemeiat pe vedem în istorii: c\ elinii prin c\l\torii la Eghipet au
[tiin]\, o încredere ne]\rmurit\ în ra]iune [i în capaci- tras de acolo lumin\rile [tiin]ilor, multe din me[-
t\]ile creatoare ale poporului român. te[uguri, [i romanilor, str\mo[ilor no[tri, înmul]ite
(Pompiliu Teodor, în Istoria literaturii române, II) le-au comunicat. Iar ace[tia în toat\ Evropa cea lumi-
2. Exprima]i-v\ p\rerea despre cele afirmate de Nicolae nat\ le-au rev\rsat, [i aceasta, din zi în zi sporindu-le,
Iorga, ]inând cont [i de urm\toarele sugestii: însutit roditoare le-au f\cut.”
Literatura lor este o literatur\ de idei [i de lupt\; (Dinicu Golescu,
curentul lor este închis între cei patru pere]i ai unei Însemnare a c\l\toriei mele)
biblioteci. Î]i pare r\u c\ suflete a[a de mari nu s-au „ Identifica]i concep]ia despre progres a autorului.
l\sat libere pe drumurile cele mari ale literaturii. „ Indica]i fragmentul unde este exprimat\ ideea lati-
(Nicolae Iorga, Istoria literaturii române[ti. nit\]ii românilor.
Introducere sintetic\)

DUP| TEM|
1. Un scop polemic, cât de nobil ar fi el, justific\ neade- motor de c\utare pe Internet. C\uta]i pe Google chiar
v\rul în [tiin]\? Argumenta]i. termenul enciclopedie.
2. Ce crede]i c\ mai este valabil ast\zi din ideologia ilu- 4. În perspectiva integr\rii europene a României, putem
minist\? Gândi]i-v\ la politic\, filosofie, etic\ [i mai afirma c\ aceasta va putea des\vâr[i proiectul ilumi-
ales la [coal\ [i la pedagogie. nist al secolului al XVIII-lea? Organiza]i o dezbatere
3. Cea mai modern\ enciclopedie este un adev\rat pe aceast\ tem\.
37
U N I T A T E A 1

Literatura iluminist\
SPRE TEXT
1. Numi]i formele de organizare statal\ pe care le cunoa[te]i.
2. Pe care dintre ele o considera]i mai bun\ [i de ce?

Pagina de titlu a Þiganiadei


*}iganiada de Ioan Budai-Deleanu
Ioan Budai-Deleanu Cântecul a XI
(1760-1820) (fragment)
Poet, filolog [i istoric, a fost unul
45 Deac\ vom lua la socoteal\
dintre membrii grup\rii iluministe
cunoscute sub numele de {coala Cum c\ to]i oamenii de la fire
Ardelean\. Originar din zona Hu- S\ nasc într-un chip, prin o tocmeal\,
nedoarei, provenind dintr-o familie Nice s-afl\-între dân[ii os\bire
de preo]i, [i-a f\cut studiile la Blaj Vom afla c\-asemene dreptate
[i apoi la Viena, unde a urmat Trebuie s-aib\ to]i în cetate.
cursuri de filosofie, teologie [i
drept. Este locul în care s-a întâlnit 46 Nici poate unul [-altul zice
cu Gheorghe {incai [i cu Samuil C\tr\ cei deopotriv\ [ie:
Micu, având în acest fel un prim „Eu îs mai mare din to]i aice!”
contact cu ideile iluministe. {tia C\ci împotriv\-i s\ scoal\-o mie
greac\, latin\, maghiar\, german\,
{i-i arat\, prin dovad\ tare,
francez\ [i era cunosc\tor al litera-
turilor italian\, francez\ [i, proba-
C\ el ca [-al]ii numai un cap are1. [...]
bil, polon\. S-a întors la Blaj, ca
profesor la seminar, dar, intrat în 48 Cel mai în]\lept înc\ r\mâne
conflict cu reprezentan]ii Bisericii, În urm\-om p\tima[ ca [i noi;
pleac\ la Lemberg (Lvov), în Gali- {i deac\-i vom da bici s\ ne mâne
]ia, unde se autoexileaz\ pân\ la Înc\tro va vrea, ca pe ni[te boi,
sfâr[itul vie]ii. De[i departe de Mai pe urm\ el a mâna s\-nva]\
]ar\, a p\strat leg\tura cu românii {i uit\ de-a tr\g\torilor grea]\.
de acas\, fiind la curent cu evolu]ia
ideilor, a crea]iilor lor literare, îm- 50 Drept aceasta, ori sângura lege,
p\rt\[ind ideile istorice, filologice Ori nime-altul s\ ne st\pâneasc\,
[i istorice ale celorlal]i c\rturari ai C\petenia cet\]ii-ntrege
{colii Ardelene.
Legea s\ fie!... s\ ne domneasc\!...
Asta s\ ne fie fund\mânt
1
Deci (zice Janal\u) eu din sine nu voi La cest al nostru a[ez\mânt.
l\uda nice pe o st\pânire, nice o voi
def\ima, ci numa voi ar\ta cele bune [i
rele, ce s\ afl\ în st\pânia monarhi-
51 Întâi dar\ legi bune [i drepte
ceasc\ [i democraticeasc\. (n. aut.) S-izvodim în ]ig\neasca ]ar\,

38
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

Fe]e apoi s-alegem în]\lepte,


Socotit de unii critici [i istorici Cunoscu]i despre vârtute rar\,
literari drept primul mare scriitor Ce cu purtare-întreag\, viteaz\,
român, Ioan Budai-Deleanu a scris S\ priveasc\ spre-a legilor paz\.
o oper\ unic\ în literatura noastr\,
Þiganiada, singura epopee termi- 52 Îns\ ca niceo dreg\torie
nat\ (pân\ în 1990, când a ap\rut S\ fie purure tr\itoare,
Levantul de Mircea C\rt\rescu) [i C\-acesta-i un feliu de despo]ie,
care, dac\ ar fi fost cunoscut\ în {i persoanele poruncitoare,
epoc\, ar fi determinat hot\râtor Prin lung\ vreme, s\-învolnicesc,
evolu]ia literaturii. Legile frâng sau le schimosesc 2. [...]

57 Deci v\ sf\tuiesc ca st\pânia


Ce-ave]i s\ a[eza]i, ca dintru toate
S\ pune]i în frunte monarhia,
Îns\-în hotar\ foarte strâmtate
{i numai la vreme de trebuin]\,
Când s\ nu fie alt\ mântuin]\. [...]

59 Întru-alte, dup\ legi a[ezate


Norodul are s\ st\pâneasc\
Prin persoane-alese delegate,
Care n-au alta numa s\ p\zasc\
Ca legile-odat\ hot\râte,
Cu de-am\nunt s\ fie p\zite. [...]

66 Iar dup\ ce fâr[i Janal\u,


Nimene dup\ dânsul vru s\-ureze,
Ci to]i î[i deder\ votul s\u
Th. Aman, Într-acel chip lucru s\ a[eze
Eliberarea ]iganilor {i cu cea form\ de st\pânie,
Precum Janal\u mai bine [tie. [...]
2
Drept aceasta nime s\ nu st\pâneasc\,
f\r\ numai legea; s\ hot\râm dar legi 69 Din care va vedea fie[tine
bune, dup\ care s\ fim cârmuiþi prin C\ ]iganii din toate [tiute
alese dintre noi persoane cinstite. Însã Forme de chivernisiri streine,
acele persoane sã nu fie la dregãtorii
N-au a[ezat vr-una, ci din toate
pânã la moartea lor, ci numai pânã la
vreme hotãrâtã, cãci, zice el, dregãtorii Luând cel mai bun [i de folos,
ce-s rânduiþi pe toat\ viaþa lor, sunt un Toate cele-întoars\r\ pe dos,
feliu de despoþi. M.P. (n. aut.)
3
Destul c\ Janal\u purt\ biruin]\, c\ to]i 70 Adic\ puser\ s\ nu fie
s\ plecar\ dup\ sfatul lui, adic\ f\cur\ St\pânia lor nici monarhic\,
o st\pânire, unde precum norodul, a[a Nici orice feliu de-aristocra]ie,
[i cei ale[i din norod s\ aib\ cuvânt
[i sfat la trebile ]\rii de ob[te, îns\ în
Dar nici cu totul democratec\,
sine s\ fie republic\, cu putere la Ci demo-aristo-monarhiceasc\
deos\bite împrejur\ri s\ poat\ alege S\ fie [-a[a s\ s\ numeasc\ 3. [...]
[-un dictator. Cu un cuvânt, au ales
dintru chipurile de st\pânie cele ce (Þiganiada. Edi]ie critic\ de Florea Fugariu,
sunt mai bune. Erudi]ian. (n. aut.) Bucure[ti, Editura Tineretului, colec]ia Lyceum, 1969)

39
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

TEXT {I CONTEXT
Þiganiada a cunoscut dou\ variante. Prima, terminat\ în 1800, a fost publi-
cat\ abia în 1875-1877 într-o revist\ ie[ean\, f\r\ niciun ecou îns\ în epoc\. A
doua, datând din 1812, a v\zut lumina tiparului abia în 1925.
Textul este precedat de un Prolog (semnat Leonachi Dianeu, anagram\ a
numelui autorului) [i de o Epistol\ închin\toare c\tre Mitru Perea, vestit cân-
t\re] (aici e vorba de Petru Maior, c\ruia Ioan Budai-Deleanu îi scria cu scopul
de a-[i explica inten]iile). Autorul declar\ c\ a dorit „a introduce un gust nou
de poesie româneasc\” [i c\ Þiganiada este „o alegorie în multe locuri, unde
prin ]igani s\ în]\leg [-al]ii carii tocma a[a au f\cut [i fac, ca [i ]iganii oarecând.
Cel în]\lept va în]\lege!”
Ac]iunea este plasat\ în Þara Româneasc\, în timpul domniei lui Vlad
Þepe[, care se preg\te[te de r\zboi cu turcii. Acesta este fundalul eroic al
epopeii bogate în întâmpl\ri, la care particip\ numeroase personaje.
Nicolae Grigorescu, Cap de ]iganc\ Domnitorul hot\r\[te eliberarea ]iganilor, propunându-[i s\ fac\ din ei solda]i
disciplina]i. Pentru a se opune planurilor lui Þepe[, voievod cre[tin, Satana
intervine de partea turcilor. Întâmpl\rile de natur\ fictiv-istoric\ au loc pe de
Dic]ionar literar o parte într-un cadru geografic delimitat, dar pe de alt\ parte [i într-un cosmos
„ Epopeea este o specie a ge- de dimensiuni mitologice (Lucian Blaga, Gândirea româneasc\ în Transilva-
nului epic în versuri, de mari nia în secolul al XVIII-lea), planul comic [i satiric fiind reprezentat de menta-
dimensiuni, în care se nareaz\ litatea [i de obiceiurile ]iganilor pu[i în situa]ii incompatibile cu statutul lor
fapte eroice din via]a unui (eroismul devine la[itate, interven]ia zeilor este înlocuit\ de miraculosul popu-
popor petrecute în împrejur\ri lar, totul, într-un limbaj colocvial [i familiar).
miraculoase. Epopeea apare în Prin intermediul ]iganilor, Ioan Budai-Deleanu î[i transmite mesajul ilumi-
Antichitate, marcând geneza
nist, punând pe seama lor defecte ale societ\]ii vremii. În Þiganiada, nu atât
unui neam (Mahabharata [i
Ramayana, în cazul indienilor,
întâmpl\rile intereseaz\, cât viziunea sa satiric caricatural\, enorma jovialitate,
Eneida de Vergiliu), dispari]ia verva parodistic\, formidabila ironie (Al. Piru, Istoria literaturii române, vol.
(Iliada lui Homer) sau momen- II). Un plus de originalitate dau epopeii numeroasele note de subsol, un text
te decisive din via]a popoarelor. paralel cu textul propriu-zis, în care autorul d\ cuvântul unor a[a-zi[i comen-
Caracteristic\ este interven]ia tatori cu rolul de a explica, de a comenta [i de a sublinia ideile sau faptele per-
zeilor, care îi ajut\ pe unii dintre sonajelor. În fragmentul reprodus, comentatorii sunt M.P. (Mitru Perea) [i
eroi [i se opun altora. Epopeea Erudi]ian.
revine în aten]ie în Evul Mediu Cânturile al X-lea [i al XI-lea prezint\ dezbaterile ]iganilor legate de proble-
[i în Rena[tere, cu prelungiri ma întemeierii unui stat propriu [i de alegerea formei de guvern\mânt. Este
pân\ în Iluminism, dar dispare
un prilej pentru Ioan Budai-Deleanu de a-[i exprima ideile iluministe privind
în epoca modern\, puternic
concurat\ de roman. Este com-
dreptul natural [i contractul social.
pus\ din cânturi, având o com-
pozi]ie de obicei u[or de obser- PRIN TEXT
vat, ac]iunea desf\[urându-se pe
dou\ planuri: unul real [i altul 1. Lucra]i în perechi. Urm\ri]i ideile expuse de Janal\u, respectiv de narator, [i
fantastic. Pe lâng\ epopeile
de comentatori. Apoi compara]i-le, ar\tând punctele comune [i diferen]ele.
eroice, istorice, filosofice, înc\
din Antichitate s-a scris epopee
2. Citi]i într-un dic]ionar explicativ defini]iile cuvintelor monarhie [i republi-
eroi-comic\, o parodie a celei c\, apoi observa]i în ce m\sur\ acestea sunt clarificate în text de orator, de
eroice. Din aceast\ categorie narator [i de comentatori.
face parte [i Þiganiada. 3. Identifica]i pasajele în care apar ideile de libertate, de egalitate [i observa]i
cum sunt ilustrate acestea.

40
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

4. Janal\u î[i exprim\ neîncrederea în conduc\tori, oricare ar fi ei, c\ci, tot


oameni fiind, la un moment dat, devin abuzivi [i corup]i. G\si]i pasajul [i
comenta]i-l.
5. Fragmentele reproduse `n manual nu ilustreaz\ comicul, acesta fiind impli-
cit. Ar\ta]i dac\ în text se verific\ afirma]ia lui Ioan Budai-Deleanu: „toat\
povestea mi s\ pare c\-i numa o alegorie [...], unde prin ]igani s\ în]\leg
[-al]ii”. Raporta]i-v\ [i la urm\torul citat critic:
Multe efecte sunt scoase în cânturile X-XI. Aici ]iganii fac congres ºi iau
în discu]ie toate formele de guvern\mânt. Punerea unor astfel de abstrac-
]iuni în gura ]iganilor e de un comic inedit.
(George C\linescu,
Istoria literaturii române de la origini pân\ în prezent)
C.P. Szathmary, 6. Notele de subsol ale Þiganiadei clarific\, explic\ [i înt\resc cele spuse în
Târgul Mo[ilor (fragment)
text. Ar\ta]i importan]a lor pentru în]elegerea acestuia.
7. Limba folosit\ de poetul iluminist a fost apreciat\ de comentatorii Þiga-
Dic]ionar literar niadei drept una deosebit de expresiv\ prin îmbinarea neologismelor cu
arhaismele [i cu regionalismele din zona Hunedoarei. Împ\r]i]i-v\ în trei
„ Comicul este o categorie grupe [i g\si]i termeni din cele trei categorii amintite. Textul este inteligi-
estetic\ fundamental\ care se bil pentru cititorul secolului al XXI-lea?
caracterizeaz\ prin contrastul
dintre esen]\ [i aparen]\, dintre
ceea ce sunt [i ce vor s\ par\ DESPRE TEXT
oamenii. Comicul cunoa[te nu-
meroase nuan]e, de la umor 1. Exprima]i-v\ p\rerea despre actualitatea subiectului Þiganiadei atât în
pân\ la satir\. Efectul lui ime- epoca în care a tr\it autorul ei, cât [i în vremurile noastre. Este satira un
diat este râsul, de la cel îng\dui- mijloc eficient de a atrage aten]ia societ\]ii asupra unor probleme grave în
tor pân\ la cel sarcastic. fondul lor?
2. Organiza]i o dezbatere pornind de la urm\torul citat:
Þiganiada apare în forma cunoscut\ nu atât din pricin\ c\ starea de
atunci a limbii literare nu îng\duie epopeea eroic\. Cine era în stare s\
creeze poeme eroi-comice ar fi putut s\ creeze [i limba epopeii serioase.
Dar spiritul poetului, solicitat prea mult de aspectele actuale ale societ\]ii,
nu se putea devota decât acelor subiecte care îng\duiau prelungirea inte-
resului s\u în actualitate, unde avea s\ recolteze defectele ce puteau fi
ridiculizate.
(Dumitru Popovici, Studii literare)

DUP| TEXT
Emil Volkers, Popas
1. Crede]i c\ forma de guvern\mânt a unui stat se poate alege prin nego-
ciere? Argumenta]i-v\ p\rerea.
Dic]ionar 2. Textul reprodus `n manual din Þiganiada contureaz\ o societate utopic\
„ Utopia este o concep]ie poli- atât pentru epoca lui Vlad Þepe[, cât [i pentru cea a autorului [i, `n cele din
tic\ sau social\ generoas\, pro- urm\, chiar pentru a noastr\. Citi]i defini]ia utopiei [i verifica]i afirma]ia de
gresist\, dar irealizabil\, din mai sus.
cauza unor condi]ii obiective. 3. Urm\ri]i o dezbatere parlamentar\ [i observa]i cum se desf\[oar\. Exist\
asem\n\ri cu aceea sugerat\ de textul lui Ioan Budai-Deleanu?

41
LIMB| ROMÂN|

Denota]ie [i conota]ie
Denota]ia [i conota]ia sunt valori ale cuvântului baza-
te, fiecare, pe o alt\ modalitate de reflectare a realit\]ii.
Valoarea denotativ\ sau conotativ\ a unui termen se
pune în eviden]\ numai într-un context.
Sensul denotativ sau denota]ia unui cuvânt este sen-
sul obiectiv, conceptual, sensul de baz\ al acestuia, pe
care dic]ionarele explicative îl men]ioneaz\ întotdeauna Eduard Manet,
(pe primul loc). Se caracterizeaz\ printr-un grad de rela- Émile Zola
tiv\ stabilitate, orice cuvânt având un singur sens deno-
tativ, care trimite întotdeauna direct la realitatea pe care înainte de anul 1989, substantivul sect\, care, conform
o denume[te, indiferent de atitudinea vorbitorului fa]\ DEX, denume[te comunitatea religioas\ desprins\ de
de aceasta. biserica oficial\ respectiv\, a dobândit conota]ii nega-
Stilul [tiin]ific [i cel juridico-administrativ, prin nevo- tive. La fel s-a întâmplat [i cu substantivul chiabur, care,
ia de claritate [i de precizie, fac apel la sensul denotativ în perioada colectiviz\rii for]ate a agriculturii, în anii ’50,
al cuvintelor. s-a înc\rcat de conota]ii negative, de[i sensul de baz\ al
Sensul conotativ sau conota]ia reprezint\ totalitatea cuvântului este de ]\ran înst\rit, bogat.
sensurilor figurate pe care le dezvolt\ un cuvânt, plusul Conota]iile sunt fie bine fixate, cunoscute de majori-
semantic al acestuia interpretat în mod personal, subiec- tatea vorbitorilor, fie subiective, legate de experien]a
tiv de vorbitor. Având în vedere polisemia, muzicalitatea personal\ a vorbitorului. Ele sunt frecvent folosite în
[i caracterul abstract al unor cuvinte, sensul lor conota- stilul beletristic, în cel publicistic [i, uneori, în cel coloc-
tiv poate fi determinat de factori psihologici [i / sau de vial. Orice sens conotativ se explic\ printr-o deplasare
factori sociali, cuvântul fiind asociat de vorbitor unui de la cel denotativ, chiar dac\ leg\tura nu este evident\
anumit context sau registru stilistic. De exemplu, întotdeauna.

EXERCI}II
1. Identifica]i în versurile de mai jos cuvintele care sunt a. Vlad a mi[cat în front, a[a c\ a fost chemat de
folosite cu sens denotativ [i pe cele folosite cu sens urgen]\ la direc]iune.
conotativ: b. A venit îmbr\cat\ la cursuri cu hainele aduse de
„Tocma s-aib\ ei minte îngereasc\ curând din str\in\t\]uri.
{i cu toat\-în]\lepciunea plin\! c. De[i i s-a spus c\ nu poate s\ se înscrie la acest
Eu, de voie bun\, nu mi-oi pune op]ional, a r\mas pe baricade [i, în cele din urm\, a
Jugul în grumazi, v\ spun [-oi spune!” câ[tigat.
d. For]a de pace a fost luat\ la capace de c\tre insur-
(Ioan Budai-Deleanu, Þiganiada)
gen]ii din zon\.
2. Construi]i câte dou\ enun]uri pentru fiecare dintre 4. Ce conota]ii au cuvintele tangou [i tehno pentru un
cuvintele de mai jos, unul în care s\-l folosi]i cu sens octogenar? Dar pentru voi?
denotativ [i altul, cu sens conotativ: vedet\, fum, 5. Ce conota]ii da]i culorilor: negru, alb, ro[u, verde,
vulpe, tun, vili[oar\, ]eap\, varz\. galben?
3. Explica]i care sunt conota]iile cuvintelor subliniate, 6. Ar\ta]i dac\ diminutivele din exemplele urm\toare
apoi construi]i enun]uri cu sensul denotativ al acestora. sunt folosite cu sens denotativ sau conotativ.

42
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

a. Autorul cronicii atribuite lui Radu Popescu era un 12 Explica]i în ce m\sur\ contextul determin\ schim-
boiera[ care îl admira pe Constantin Brâncoveanu. barea sensului denotativ al cuvintelor în versurile de
b. R\ze[ul st\tea într-o c\su]\ de la marginea satului mai jos. Care este atitudinea poetului fa]\ de trecutul
de munte. istoric?
c. Voinicului îi cam pl\cea b\uturica, chiar dac\ nu „Dar ce tot r\sfoiesc eu cartea asta cu poze?
p\rea. Mai bine m\ uit în sus
d. Fata c\pitanului era frumu[ic\. Fiindc\ cerul nostru e zugr\vit,
e. Tân\rul avea o slujbuli]\ bun\ la cancelarie. Ca Vorone]ul,
f. Poezioara închinat\ evenimentului de ieri n-avea Cu toat\ istoria românilor.
nicio valoare. Deasupra Posadei e lupta de la Posada.
g. Mamei `i place din când `n când o cafelu]\ prelun- Deasupra Podului Înalt
git\ cu prietenele. E lupta de la Podul Înalt.
7. Indica]i conota]ia arhaismelor din enun]urile de mai Deasupra C\lug\renilor
jos [i schimba]i-le apoi cu termeni denotativi. E lupta de la C\lug\reni.
a. Directorul liceului nostru a fost mazilit s\pt\mâna
trecut\. Sunt b\t\lii pe to]i pere]ii,
b. Nu pot negocia cu furnizorul, dac\ n-am o patala- {i în firide [i ocni]e,
ma de la patron în acest sens. Pe stele e chipul încruntat al b\rba]ilor de
c. Odrasla vecinului a vrut neap\rat o ma[in\ ro[ie. demult.
d. Diriguitorii finan]elor au promis s\ ]in\ infla]ia în Iar sus, în turla neagr\,
frâu în acest an. St\ Decebal pe nori de otrav\
e. Parcul a disp\rut sub obl\duirea prim\riei. Bând otrav\,
8. Ar\ta]i ce sensuri conotative au cuvintele subliniate {i otrava prelingându-se de pe must\]ile lui.”
(Marin Sorescu, B\rba]ii)
în enun]urile de mai jos.
a. Guvernul a anun]at rea[ezarea pre]urilor la carbu-
ran]i.
b. Directorul întreprinderii va trece la numeroase
disponibiliz\ri pentru realizarea rentabilit\]ii.
c. Dup\ ce a luat plicul, func]ionarul i-a rezolvat cererea.
9. Preciza]i ce tip de conota]ie este determinat de pro-
nun]ia fragmentului de mai jos.
„DANDANACHE: Nu spui ]ine — persoan\ însem-
nat\... Când i-am pus pi]orul în prag — ori coledzi, ori
«R\sboiul», m\-n]eledzi — tronc! depesa...”
(Ion Luca Caragiale, O scrisoare pierdut\)
10. Realiza]i o descriere denotativ\, de cel mult zece rân-
duri, a copilului din tabloul al\turat. Transforma]i-o
apoi în una conotativ\.
11. Identifica]i sensurile figurate din versurile de mai jos,
redactând un comentariu de cel mult zece rânduri
despre felul în care se prezint\ trecutul nostru.
„Când privesc zilele de aur a scripturelor române,
M\ cufund ca într-o mare de vis\ri dulci [i senine
{i în jur parc\-i colind\ dulci [i mândre prim\veri,
Sau v\d nop]i ce-ntind deasupr\-mi oceanele de Nicolae Vermont,
stele.” (Mihai Eminescu, Epigonii) Copil

43
L UI M
N I TBA |
T E A R 1O M Â N |

** Fonetic\
Ce este fonetica?
Fonetica (din grece[te phone: sunet, voce) este
[tiin]a care se ocup\ cu studiul sunetelor produse de
vocea uman\, analizând aspectul fizic al sunetelor, de la
articulare pân\ la percep]ie. În enun]ul Limbile n-au lége
[i fac alte legii (Antim Ivireanul), exist\ o latur\ de con-
]inut [i alta de expresie, pe care o percepem auditiv
(prin sunete, accent [i prin intona]ie) [i vizual (prin lite-
re, spa]iile albe dintre cuvinte, punctua]ie [i prin semne
grafice). Pierre-Auguste Renoir, Loja

Sunetele limbii române


Dup\ natura lor acustic\, sunetele limbii române c, v), iar o liter\ poate transcrie mai multe sunete (de
sunt: exemplu: litera x transcrie dou\ sunete). Exist\ în limba
„ Vocalele [a, e, i, o, u, \, î ] sunt sunete la rostirea român\ [i grupurile de litere, ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
c\rora aerul nu întâlne[te niciun obstacol la ie[irea din ghi, care pot nota doar un sunet, [i anume o consoan\
aparatul fonator, adic\ din por]iunea cuprins\ între (de exemplu: ceas, geam, chec, gheat\), sau pot nota
pl\mân [i gur\. Ele pot forma singure silab\. dou\ sunete — consoanele respective [i vocalele e sau i
„ Consoanele [b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, [, (de exemplu: ciment, giraf\, ghe]ar, ghidon).
t, ], v, w, x, z] sunt sunete la rostirea c\rora aerul întâl- Diftongul este grupul de sunete alc\tuit dintr-o voca-
ne[te obstacole la ie[irea din aparatul fonator. Ele nu pot l\ [i o semivocal\ pronun]ate în aceea[i silab\. În func]ie
forma singure silab\. de pozi]ia vocalei în acest grup de sunete, diftongii sunt:
„ Semivocalele [e, i, o, u] sunt sunete care seam\n\ „ diftongi descenden]i (vocal\ + semivocal\): ai, au,

(
(
(
(
(

cu vocalele [i nu pot alc\tui singure silab\. ei, eu, ii, iu, oi, ou, ui, \i, \u, îi, îu;
(
(

La sfâr[itul cuvintelor, dup\ consoane, poate ap\rea „ diftongi ascenden]i (semivocal\ + vocal\): ea, eo,

(
un i scurt, nonsilabic (de exemplu: pomi ). ia, ie, io, iu, oa, ua, u\.
(

(
(

Triftongul este grupul de sunete alc\tuit dintr-o


„ Coresponden]a sunet-liter\ vocal\ [i dou\ semivocale pronun]ate în aceea[i silab\.
Litera este semnul grafic al unui sunet. În general, în Hiatul apare între dou\ vocale al\turate, pronun]ate
limba român\, o liter\ transcrie un singur sunet. Unele îns\ în silabe diferite; de exemplu: a-ur, Þi-ga-ni-a-da.
sunete pot fi redate prin mai multe litere (de exemplu: î,

Desp\r]irea `n silabe
La desp\r]irea cuvintelor în silabe trebuie s\ ]inem trece la silaba dinainte [i a doua, la silaba urm\toare; de
seama de urm\toarele reguli: exemplu: stam-p\, mul-te, în-ger; dac\, în grupul de dou\
„ o consoan\ între dou\ vocale trece la silaba urm\- consoane, a doua este l sau r [i prima este b, c, d, f, g, h,
toare; de exemplu: ca-s\, po-di[, lu-n\; p, t, v, desp\r]irea se face înaintea întregului grup; de
„ când exist\ dou\ consoane între dou\ vocale, prima exemplu, a-cru, ca-blu, su-bli-ni-e-re;

44
U N I T A T E A 1 ~nceputuri

„ trei sau mai multe consoane între dou\ vocale se „ normele actuale nu mai admit desp\r]irile dup\
despart în felul urm\tor: prima trece la silaba dinainte [i structur\, care pot conduce la secven]e care nu sunt si-
celelalte, la silaba urm\toare; de exemplu: fil-tru, lin- labe; astfel, se recomand\ desp\r]irea în-tra-ju-to-ra-re,
gvist, as-pri-me; în cazul grupurilor de consoane lpt, mpt, ne-vral-gi-e; s-a renun]at la silabarea dup\ structur\ [i
mp], nc[, nct, nc], ndv, rct, rtf, stm, desp\r]irea se face în cazul cuvintelor cu elementele componente neevi-
dup\ a doua consoan\ din grup: sculp-tor, con-junc-tiv. den]iate, desp\r]indu-se, de exemplu, ab-stract, su-biect,
Conform Dic]ionarului ortografic, ortoepic [i morfo- o-biect, a-bro-ga;
logic al limbii române (DOOM), edi]ia a II-a, 2005: „ tot ca element de noutate în edi]ia a II-a a DOOM-ului,
„ desp\r]irea dup\ structur\ este acceptat\ atunci nu se mai admite desp\r]irea în silabe a numelor proprii
când cap\tul rândului corespunde cu limita dintre com- de persoane, recomandându-se s\ nu se scrie pe rânduri
ponentele cuvintelor derivate sau compuse, dar nu mai diferite nici prenumele [i numele de familie;
este obligatorie; de exemplu, se recomand\ desp\r]irea „ se tolereaz\ plasarea pe rânduri diferite a abrevie-
al-tun-de-va (se admite [i alt-un-de-va), des-pre (se admite rilor sau a numelor proprii din denumirea unor institu]ii,
[i de-spre), drep-tunghi (se admite [i drept-unghi), de- în anumite limite; de exemplu: F.C. [i, separat, pe alt
ze-chi-li-bru (se admite [i dez-e-chi-li-bru), i-ne-gal (se rând, Dinamo.
admite [i in-e-gal), su-bli-ni-a (se admite [i sub-li-ni-a);
„ la derivatele cu sufixe, desp\r]irea se face înaintea Accentul
sufixului, când acesta începe cu o consoan\ [i se adaug\
unei r\d\cini terminate într-un grup de consoane; de Accentul reprezint\ pronun]area mai intens\ a unei
exemplu: vârst-nic, sa-vant-lâc; silabe într-un cuvânt. În limba român\, accentul nu are
un loc fix, fiind liber.

Valori stilistice ale fenomenelor fonetice


Desp\r]irea în silabe eviden]iaz\ metrica, în cazul Alitera]iile [i asonan]ele sunt figuri de sunet prin care
poeziei, stabilind m\sura versurilor (num\rul de silabe se realizeaz\ expresivitatea textului.
dintr-un vers). Succesiunea identic\ sau asem\n\toare Desp\r]irea în silabe este folosit\ în operele literare [i
de sunete de la sfâr[itul unui vers `ncepând cu vocala pentru a reproduce rostirea sacadat\, cu valoare stilistic\,
accentuat\ stabile[te rima. a unor cuvinte: La-[u-le!

EXERCI}II
1. Desp\r]i]i în silabe cuvintele plurisilabice din textul b. „Deac\ vom lua la socoteal\ / Cum c\ to]i oamenii
urm\tor [i explica]i regulile pe care le-a]i aplicat: de la fire / S\ nasc într-un chip, prin o tocmeal\, / Nice
„Simetria [i armonia latin\ ne e adeseori sfârticat\ s-afl\ între dân[ii os\bire / Vom afla c\-asemene drep-
de furtuna care fulger\ molcom în adâncimile oare- tate / Trebuie s-aib\ to]i în cetate.”
cum metafizice ale sufletului românesc.” (Ioan Budai-Deleanu, Þiganiada)
(Lucian Blaga, 4. Urm\ri]i distribuirea accentelor în textele de la exer-
Revolta fondului nostru nelatin) ci]iul anterior [i explica]i rolul pe care îl au în context.
2. Indica]i timpul de diftongi din textul de la exerci]iul 1. 5. Indica]i câte litere [i câte sunete au urm\toarele cu-
3. Identifica]i diftongii, triftongii [i vocalele în hiat din vinte din textul de la exerci]iul 3b: chip, cetate.
urm\toarele texte [i ar\ta]i ce rol au: 6. Stabili]i m\sura versurilor de la exerci]iul 3.
a. „La apa Vavilonului, / Jelind de ]ara Domnului, / 7. Desp\r]i]i în silabe urm\toarele cuvinte: alt`ncotro
Acoló [ezum [i plâns\m / La voroav\ ce ne strâns\m.” „ binoclu „ a dezaproba „ inaccesibil „ inabil
(Dosoftei, [La apa Vavilonului (136)])
„ inelegant „ nestr\b\tut „ prescriere „ portavion
„ transatlantic „ a transfigura.

45
E V A L U A R E

I. Citi]i textul urm\tor [i r\spunde]i la cerin]ele de 9. Indica]i câte un cuvânt a c\rui origine s\ fie în fondul
mai jos: autohton, în limba turc\, în limba greac\ [i în limba
englez\. (4 puncte)
„Ne întoarcem cu dor unde-am fost [i-am iubit 10. Numi]i un text religios din Evul Mediu românesc pe
Pe p\mântul umbrit al b\trânului schit. care îl considera]i important pentru cultura român\,
Ca un cric r\t\cit, ca un vreasc sub]iat motivându-v\, în cel mult cinci rânduri, op]iunea.
Suntem mu]i când vorbim despre ce ni s-a dat. (4 puncte)

Noi mereu c\ut\m un albastru de pre] II. Redacta]i un text descriptiv, de cel mult zece rânduri,
Ce-ntr-un veac este cer [i-n alt veac Vorone]. în care s\ v\ prezenta]i liceul unor prieteni francezi.
Ve]i avea `n vedere:
Pe p\mântu-ncuibat cu s\mân]\ de somn, a. precizarea principalelor caracteristici ale liceului;
Cresc copaci r\muro[i, pirostrii pentru Domn. (4 puncte)
Dar ace[ti vechi pere]i spun întruna ceva, b. selectarea unui vocabular adecvat; (2 puncte)
Ca [i cum ar boci, ca [i cum ar cânta. c. respectarea normelor gramaticale, ortografice [i de
punctua]ie, a[ezarea textului în pagin\. (4 puncte)
S\ t\cem s-auzim ce spun vechii pere]i,
III. Redacta]i un eseu structurat de dou\-patru pagini în
Poate vom deslu[i taina de Vorone].
care s\ prezenta]i valorile umaniste [i literare ale
Poate-albastrul la care fiii no[tri revin lucr\rilor cronicarilor.
Este limba român\ tradus\-n senin, Ve]i avea în vedere:
a. prezentarea idealului umanist de dezvoltare a
Poate carii stelari noaptea turlele rod,
[tiin]elor [i a artelor; (4 puncte)
Poate-altaru-i un pod, poate-albastru-i un cod.
b. eviden]ierea valorilor literare ale lucr\rilor croni-
O, ace[ti vechi pere]i spun întruna ceva, carilor moldoveni; (4 puncte)
Ca [i cum ar boci, ca [i cum ar cânta.” c. ilustrarea cu un fragment dintr-o cronic\ moldove-
(Constan]a Buzea, Vorone]) neasc\; (4 puncte)
d. eviden]ierea valorilor literare ale lucr\rilor croni-
1. Preciza]i originea urm\toarelor cuvinte din textul carilor munteni; (4 puncte)
dat: a iubi, p\mânt, veac, a cânta. (4 puncte) e. exemplificarea continu\rii preocup\rii cronicarilor
2. Men]iona]i dou\ modific\ri cu valoare de lege care de a prezenta originea poporului [i a limbii române
au dus la apari]ia cuvântului românesc cer, din textul de c\tre c\rturarii umani[ti [i ilumini[ti, prin amin-
dat, de la latinescul caelum. (4 puncte) tirea a cel pu]in patru personalit\]i; (4 puncte)
3. Desp\r]i]i în silabe urm\toarele cuvinte din textul f. redactarea eseului, urm\rind organizarea ideilor în
dat: b\trân, despre, albastru, întruna. (4 puncte) scris, utilizarea limbii literare, argumentarea, orto-
4. Stabili]i m\sura primelor dou\ versuri din textul dat. grafia, punctua]ia, a[ezarea textului în pagin\ [i lizi-
(4 puncte) bilitatea. (20 de puncte)
5. Indica]i patru cuvinte folosite cu sens conotativ în Se acord\ din oficiu 10 puncte.
ultimele dou\ strofe ale textului dat, ar\tând ce sem-
nifica]ie le da]i. (4 puncte) EVALUARE ALTERNATIV|
6. Comenta]i, în maximum dou\zeci de rânduri, strofa a Portofoliu. Alc\tui]i o map\ cu trei lucr\ri realizate de-a
[aptea din textul dat, referindu-v\ [i la începuturile lungul studiului acestei unit\]i [i care considera]i c\
culturii scrise române[ti. (4 puncte) v\ reprezint\. Pune]i în map\ [i o lucrare pe care
7. Explica]i, în cinci rânduri, titlul poeziei. (4 puncte) dori]i s\ o reface]i în urm\toarele dou\ s\pt\mâni.
8. Ar\ta]i, în cel mult zece rânduri, cum apare portretul Prezentare de proiecte. Alege]i cele mai bune postere [i
voievodal în strofa a patra. (4 puncte) prezenta]i-le `n fa]a clasei.

46
U N I T A T E A 2 Paºoptism
„ Curente literare
Romantismul

„ Rolul literaturii în perioada pa[optist\


Genera]ia scriitorilor pa[opti[ti
Programul romantismului românesc
Mihail Kog\lniceanu, Introduc]ie la Dacia literar\
Romantismul militant
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia
Personajul romantic
Costache Negruzzi, Alexandru L\pu[neanul
Limb\ român\: **Vocabularul

„ Forme hibride ale civiliza]iei [i ale culturii


române[ti la mijlocul secolului al XIX-lea
Clasicism, romantism, realism în epoca pa[optist\
Costache Petrescu, Grup de manifestan]i
pentru Constitu]ia de la 1848 Contraste bizare
Vasile Alecsandri, Balta-Alb\
Limb\ român\: Neologismele
Comunicare: Eseul

„ România între Orient [i Occident


Modernizare [i balcanism
Limb\ român\: **Grupul verbal

„ Descoperirea literaturii populare


Folclorul la 1848
Un mit fundamental al culturii române moderne
Monastirea Arge[ului
Ecouri folclorice în literatura cult\
*Lucian Blaga, Me[terul Manole
Comunicare: Strategii specifice în dialog [i în monolog
Comunicare: Structuri discursive — textul narativ

„ Evaluare
STUDIU DE CAZ

Curente literare
SPRE TEM|
1. Lucra]i în perechi astfel: un elev s\ g\seasc\ argu-
mente pentru afirma]ia c\ omul trebuie s\ ac]ioneze
conform ra]iunii [i cel\lalt elev, c\ este bine ca omul
s\-[i urmeze sentimentele. Prezenta]i în fa]a clasei
câte o justificare pentru fiecare afirma]ie.
Arnold
2. Exemplifica]i printr-o situa]ie din via]\ ce înseamn\ Böcklin,
pentru voi termenul romantic. Muza lui
Anacreon

DESPRE TEM|

Romantismul
Sensurile termenului romantism

Termenul de romantism a avut diferite sensuri de-a Dic]ionar literar


lungul vremii:
„ Curentul literar este un fenomen artistic amplu [i de
a. un ansamblu de elemente psihice prin care este sur-
durat\, care presupune gruparea unor scriitori pe baza
prins\ o sensibilitate de factur\ liric\; unor convergen]e ideologice (artistice [i filosofice), te-
b. un stil caracteristic produc]iilor artistice apar]inând matice [i stilistice.
mai ales primei jum\t\]i a secolului al XIX-lea;
c. un curent literar european manifestat cu prec\dere în
prima jum\tate a secolului al XIX-lea.

Romantism [i clasicism
Curentul romantic a ap\rut ca reac]ie la regulile „ de loc (întâmpl\rile se desf\[oar\ de la început la
rigide ale clasicismului, curent literar manifestat în cul- sfâr[it în acela[i loc);
tura apusean\ începând cu secolul al XVII-lea. „ de timp (durata ac]iunii este de doar 24 de ore);
Pentru arta clasic\, adev\rul devine un scop, tran- „ de ac]iune (opera are o intrig\ unic\).

sformându-se într-o categorie estetic\. Nicolas Boileau Trebuia respectat\ [i unitatea stilistic\, nefiind per-
mis amestecul genurilor literare. O aten]ie deosebit\ se
spunea, în L’Art poétique (Arta poetic\): Rien n’est beau
d\dea formei operei literare, care trebuia s\ fie armo-
que le vrai (Nimic nu e frumos ca adev\rul). Consecin]a
nioas\, exprimat\ într-un limbaj accesibil [i clar.
imediat\ este afirmarea preferin]ei pentru ra]ional în
Personajele erau animate de idealuri eroice [i de princi-
art\. Încercând s\ introduc\ rigoare în art\ [i literatur\, pii morale înalte — cum ar fi patriotismul, sentimentul
clasicismul elaboreaz\ reguli precise, a[a cum era în datoriei, noble]ea comportamentului —, manifestându-se
tragedie regula celor trei unit\]i: o preferin]\ pentru figurile Antichit\]ii.

48
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Scriitorilor li se cere, printre altele, înfrânarea pasiu-


nilor egoiste, autocontrolul, care s\-i orienteze spre cul-
tivarea unor specii literare dominate de reflec]ie, cum
sunt fabula, satira, oda, imnul [i poemul eroic.
Clasicismul are mari reprezentan]i în literatura
francez\ prin Pierre Corneille, autorul celebrei tragedii
Le Cide (Cidul), Jean Racine, care scrie piese inspirate Henri
din Antichitatea roman\, Molière, dramaturgul care Fantin-Latour,
satirizeaz\ moravurile epocii într-o serie de comedii, pre- Trandafiri [i
n\sturei `n vas
cum Don Juan, L’Avare (Avarul), Le Bourgeois gentil-
homme (Burghezul gentilom) [i prin Jean de la Fon- momentul revolu]iilor burgheze; aceast\ etap\ a ro-
taine, celebrul fabulist. mantismului se caracterizeaz\ prin preferin]a pentru
În secolul al XVIII-lea [i mai ales la începutul secolu- înalte valori morale [i domestice, intimism, idilism, pa-
lui urm\tor, apar opere literare având ca dominante liris- siuni temperate, militantism, conservatorism, ironie [i
mul [i exaltarea sentimentalismului, v\zute în opozi]ie resemnare.
cu ra]iunea, considerat\ pilon al clasicismului, unii isto- Punctul maxim de dezvoltare a curentului este atins
rici literari numind aceast\ perioad\ preromantism. în Fran]a, unde tradi]ia clasic\ era foarte puternic\ [i
Criticul Virgil Nemoianu realizeaz\, în studiul The noua orientare ia o direc]ie polemic\, fiind cunoscut\
Taming of Romanticism (Îmblânzirea romantismului), o a[a-zisa b\t\lie pentru Hernani (1830), piesa lui Victor
periodizare, în care se disting dou\ etape ale roman- Hugo la premiera c\reia partizanii clasicismului [i ai
tismului: romantismului s-au înfruntat.
a. High Romanticism (romantismul înalt), situat între Afirmând ideea revolu]ionar\ a libert\]ii crea]iei, pri-
1790 [i 1815, caracterizat prin radicalism ideologic, vizio- matul sentimentului [i al fanteziei în literatur\, necesi-
narism, sim] cosmic, integrarea contrariilor, misticism, tatea originalit\]ii [i a libert\]ii formelor de exprimare,
intensitate pasional\; manifestat în Anglia, Germania [i scriitorii romantici au avut, în acela[i timp, con[tiin]a
Fran]a, acest tip de romantism constituie o expresie a limitelor, pe care o va ilustra tema bolii secolului (le mal
rupturii provocate de Revolu]ia Francez\ de vechile du siècle). Aceasta duce la abordarea unor specii noi,
mentalit\]i; preponderent lirice, a[a cum sunt medita]ia, elegia [i
b. Biedermeier Romanticism (romantismul Bieder- poemul filosofic, dar [i la amestecul genurilor [i al speci-
meier), care preia metaforic numele unui personaj sim- ilor literare, consecin]a fiind apari]ia dramei în teatru.
bolizându-l în sens negativ pe micul burghez al timpului; Romantismul are elemente caracteristice pentru toa-
este plasat între 1815, anul c\derii lui Napoleon, [i 1848, te cele trei genuri literare:

Genul liric Genul epic Genul dramatic

„ subiectivism „ situa]ii neprev\zute „ interesul pentru trecutul na]ional


„ spontaneitate „ antiteze puternice „ preferin]a pentru situa]ii [i
„ imagina]ie „ personaje de excep]ie (genii, personaje excep]ionale
„ prezen]a naturii titani, revolta]i prometeici sau „ l\rgirea categoriei frumosului
„ atrac]ia pentru spa]ii exotice luciferici) (se include [i grotescul).
„ preocuparea pentru folclor „ rela]ii de opozi]ie între personaje
(mituri, basme, legende etc.) (angelice-demonice, pozitive-ne-
„ folosirea antitezelor gative etc.).
„ utilizarea de simboluri.

49
U N I T A T E A 2 Pa[optism

TEMA ~N TEXTE

1. Citi]i fragmentele lirice de mai jos [i identifica]i teme Nemoianu, a]i încadra aceste crea]ii. Realiza]i un pos-
[i motive romantice. ter cu observa]iile voastre [i prezenta]i-l oral în fa]a
„O, lac sfânt! Abia anul în scurgerea-i înceat\ clasei.
Trecu, [i lâng\ unda cea lini[tit\-a ta 4. Redacta]i un eseu, de maximum dou\ pagini, în care
M-a[ez ca [i-alt\dat\ pe-aceea[i piatr\, iat\, s\ prezenta]i asem\n\rile [i deosebirile dintre ro-
Pe care [i ea sta! [...]” mantismul european [i cel românesc, pornind de la
Alphonse de Lamartine, Lacul urm\toarea apreciere critic\ formulat\ de Nicolae
(traducere de Ioan I. Cior\nescu) Manolescu:
[...] romantismul românesc [...] poate fi conside-
„Pe-aici trecut-au turcii. Ruin\, jale, piatr\. rat de tipul B.R., atât prin eclectismul lui, cât [i prin
Chios1, cu vii vestite, e-o insul\ de[art\.” înclina]ia c\tre forme neradicale [i detotalizate, c\tre
Victor Hugo, Copilul istoric [i etnic, cu, desigur, precizarea c\ el comport\
(traducere de Veronica Porumbacu)
nuan]e absolut particulare ce se cuvin relevate. Chiar
[i strict istoric, epoca romantic\ se suprapune la noi
„Sus, luna care trece
acestui al doilea romantism european.
Pe frunte î[i petrece
(Istoria critic\ a literaturii române)
Un nor, cu-argint sm\l]at
5. Realiza]i o plan[\ în care s\ exemplifica]i rela]ia din-
{i înstelat.”
tre clasicism [i romantism în literatura român\, folo-
Alfred de Musset, Vene]ia
(traducere de Lasc\r Iliescu)
sindu-v\ de urm\torul citat critic:
Realitatea literar\ este infinit mai complex\ [i abia
2. Indica]i crea]ii ale scriitorilor români în care a]i întâl- recentele analize stilistice o scot la iveal\, ca pe o
nit temele [i motivele desprinse din textele literare superb\ statuie deshumat\ de arheologi [i f\cut\ s\
de la exerci]iul 1. contrazic\ teoriile lini[titoare. Este de ajuns s\
3. Lucra]i în grup. Citi]i fragmentele de mai jos. observ\m c\ între ultimele decenii ale secolului al
„O, ziduri întristate! O, monument sl\vit! XVIII-lea [i anul 1830, departe de a fi o ruptur\, exist\
În ce m\rime nalt\ [i voi a]i str\lucit, un continuum stilistic aproape perfect.
P\ când un soare dulce [i mult mai fericit (Mihai Zamfir, Din secolul romantic)
Î[i rev\rsa lumina p-acest p\mânt robit!”
(Vasile Cârlova, Ruinurile Târgovi[tii)
„E noapte nalt\, nalt\; din mijlocul t\riei
Vesmântul s\u cel negru, de stele sem\nat,
Destins coprinde lumea, ce-n bra]ele somniei
Viseaz\ câte-aievea de[teapt\ n-a visat.”
(Ion Heliade R\dulescu, Zbur\torul)

„C\ci în b\t\lie so]ul ei dorit


A plecat cu oastea [i n-a mai venit.
Ochii s\i alba[tri ard în l\crimele,
Cum lucesc în rou\ dou\ viorele.”
(Dimitrie Bolintineanu, Muma lui {tefan cel Mare)

Identifica]i teme [i motive romantice [i ar\ta]i în Maurice Chabas,


ce tip de romantism, dup\ clasificarea lui Virgil Contemplare
1
(fragment)
Chios, s.pr.: insulã greceascã.

50
SUT NUI TDA TIE U
A I2D E C A Z

Rolul literaturii Gheorghe Asachi


(1788-1869)

`n perioada pa[optist\ (tablou de C.D. Stahi)

SPRE TEM|
1. Ce v\ sugereaz\ cuvântul genera]ie?
2. Numi]i câteva personalit\]i ale genera]iei voastre.
Ion Heliade R\dulescu
(1802-1872)
Dic]ionar (tablou de Th. Aman)
„ O genera]ie literar\ este alc\tuit\ din scriitori care
s-au n\scut [i au debutat cam în aceea[i perioad\, având
acelea[i p\reri, idealuri, manifestând atitudini [i prefe-
rin]e estetice apropiate.
„ Pa[optismul este mi[carea de emancipare social-po-
litic\, cultural\ [i na]ional\ dintre 1830 [i 1860, având în
centru Revolu]ia de la 1848. Cuvântul pa[optism este
format prin derivare, cu sufixul -ism, de la pa[opt (pro- Cezar Bolliac (1813-1881)
nun]area prescurtat\ a lui patruzeci [i opt). (tablou de Th. Aman)
În perioada pa[optist\, s-au pus bazele culturii mo-
derne prin dezvoltarea înv\]\mântului, a presei, a unui
teatru na]ional, a societ\]ilor culturale, a literaturii [i a
[tiin]elor, prin înfiin]area bibliotecilor [i a libr\riilor.
Dezvoltarea cultural\ a avut la baz\ un program politic
animat de idealul unit\]ii na]ionale, de trezirea con-
[tiin]ei patriotice [i de promovarea specificului na]ional.
În aceast\ perioad\, se contureaz\ o prim\ etap\, cea „a
deschiz\torilor de drumuri”, caracterizat\ prin constitui-
Nicolae B\lcescu
rea institu]iilor culturale: presa, teatrul, [colile de diver-
(1819-1852)
se tipuri etc. Dup\ anul 1840, accentul se pune pe afir-
(tablou de Gh. Tattarescu)
marea identit\]ii crea]iei literare române[ti.
Trecerea spre urm\toarea etap\, cea marcat\ de
activitatea societ\]ii ie[ene „Junimea”, este numit\ peri-
oada postpa[optist\.

DESPRE TEM|

Genera]ia scriitorilor pa[opti[ti


Nevoia de modernizare
Contextul istoric al perioadei pa[optiste este dominat activitatea lor social\, politic\ [i literar\, scriitorii acestei
de o stare de spirit puternic antifeudal\, sim]indu-se ne- epoci au contribuit la modernizarea societ\]ii române[ti
voia de schimbare a sistemului de guvern\mânt. Prin pe toate planurile, la realizarea idealului de unitate na]ional\.

51
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Cei mai mul]i dintre scriitorii epocii au început reprezentat un prilej de a intra în contact cu idei so-
înv\]\tura cu profesori particulari, dup\ obiceiul vremii, cial-politice [i culturale apusene, revolu]ionare pentru
continuându-[i apoi studiile în str\in\tate, în special epoca respectiv\.
în Fran]a. Aceste perioade petrecute `n str\in\tate au

Implicare `n via]a social\


Antrena]i permanent [i activ în via]a public\, mul]i Arhivelor Statului, al Eforiei Spitalelor Civile, al De-
scriitori au ocupat func]ii importante. Astfel, Gheorghe partamentului Cultului [i Instruc]iei Publice, ministru
Asachi, în calitate de îndrum\tor oficial al înv\]\mântu- ad-interim la Culte.
lui din Moldova, a elaborat programe [i manuale Cei mai mul]i dintre ace[tia au participat la Revolu]ia
[colare, a contribuit la dezvoltarea înv\]\mântului în de la 1848, fiind apoi obliga]i s\ plece în exil. Astfel,
limba na]ional\ prin înfiin]area unor [coli: o [coal\ de Vasile Alecsandri a pledat cauza revolu]iei române[ti la
ingineri hotarnici, o [coal\ elementar\, prima [coal\ Paris, f\când apoi parte din Comitetul Unirii (1856),
normal\, un gimnaziu la Trei Ierarhi, Academia Mih\i- fiind deputat în Divanul ad-hoc (1857) [i apoi ministru.
lean\, cu trei facult\]i: de filosofie, de drept [i de teolo- Dup\ alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, a plecat la Paris
gie. Ion Heliade R\dulescu a dus mai departe ini]iativa pentru a ob]ine recunoa[terea Unirii, ajungând ministru
lui Gheorghe Laz\r, contribuind la ridicarea primei pro- al României la Paris. Exilat, asemenea celorlal]i partici-
mo]ii de profesori români forma]i la Colegiul „Sf. Sava” pan]i la revolu]ie, la Paris, Dimitrie Bolintineanu a cola-
din Bucure[ti. A fost, printre altele, membru fondator al borat la publica]iile editate de revolu]ionarii români,
Societ\]ii Academice Române. Grigore Alexandrescu, pledând pentru unire [i pentru un regim democratic în
membru al Societ\]ii Filarmonice, a ocupat func]ii im- ]\rile române.
portante în domeniul cultural-politic: a fost director al

Cl\direa culturii moderne


În vederea dezvolt\rii unei prese în limba român\, ap\rut la Ia[i, în 1829, Albina româneasc\, una dintre
scriitorii din genera]ia pa[optist\ au contribuit la primele gazete în limba na]ional\. Ion Heliade R\dules-
înfiin]area multor ziare sau au fost colaboratori activi ai cu a înfiin]at Curierul românesc la Bucure[ti, în 1829, iar
publica]iilor vremii. Din ini]iativa lui Gheorghe Asachi, a Dimitrie Bolintineanu a condus ziarul Poporul suveran.
Mihail Kog\lniceanu, preluând modelul lui Ion Heliade
Ion Popp, Concert
R\dulescu [i al lui Gheorghe Asachi, [i-a cump\rat o
tipografie [i a editat opere în limba român\, francez\ [i
`n german\, conducând [i revista Dacia literar\, inter-
zis\ doar dup\ trei numere.
În domeniul teatrului, Gheorghe Asachi [i Ion
Heliade R\dulescu au organizat primele reprezenta]ii
teatrale în limba român\, au tradus [i mai ales au adap-
tat piese de teatru, au scris piese originale inspirate
din trecutul istoric na]ional. În 1840, la conducerea
Teatrului Na]ional din Ia[i au venit Mihail Kog\lnicea-
nu, Vasile Alecsandri [i Costache Negruzzi, mari c\rtu-
rari care au promovat piese originale, urm\rind mai ales
formarea spiritului critic împotriva nedrept\]ilor sociale.

52
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Al\turi de traduceri, se poate vorbi despre apari]ia


unei literaturi originale, scriitorii pa[opti[ti semnând
opere epice, lirice [i dramatice. Sunt abordate specii lite-
rare variate: fabula, legenda, balada, medita]ia, satira,
epistola, sonetul, elegia, imnul, nuvela istoric\, fiziolo-
gia, memorialul de c\l\torie [i comedia. Sunt valorificate
în crea]iile literare, folosite drept inepuizabile surse de
inspira]ie folclorul, istoria na]ional\, frumuse]ile patriei,
la fel ca realit\]ile societ\]ii contemporane. În crea]ia
artistic\ a scriitorilor epocii, iese în eviden]\, aproape
f\r\ excep]ie, idealul eliber\rii [i al unit\]ii na]ionale.
Alecu Russo proclam\ necesitatea cre\rii unei literaturi
na]ionale, afirmând faptul c\ „literatura este expresia
vie]ii unei na]ii”. Sub aspect estetic, literatura pa[optist\
este eterogen\, reprezentat\ de crea]ii literare în care Honoré
elemente apar]inând romantismului, clasicismului [i Daumier,
Sfat
realismului se împletesc, se amestec\, de cele mai multe
pentru un
ori în propor]ii inegale. tân\r artist
O tr\s\tur\ definitorie a genera]iei pa[optiste este
credin]a în for]a cuvântului scris [i în menirea scriitoru- care îi consider\ un exemplu pentru contemporanii s\i
lui de a fi o prezen]\ activ\, vie în via]a social\, con- dec\zu]i:
tribuind la progresul societ\]ii române[ti. În poezia „Voi credea]i în scrisul vostru [...]
Epigonii, Mihai Eminescu a realizat un memorabil {i de-aceea spusa voastr\ era sânt\ [i frumoas\,
portret colectiv al scriitorilor din genera]ia pa[optist\, pe C\ci de min]i era gândit\, c\ci din inimi era scoas\.”

TEMA ~N TEXTE

1. C\uta]i [i alte informa]ii despre implicarea scriito- selectate din partea a doua a poeziei Epigonii de
rilor în via]a social\, politic\ [i literar\ din epoca Mihai Eminescu.
pa[optist\. Astfel, pute]i citi biografiile scriitorilor din 3. Citi]i poeziile: Albina [i trântorul de Gheorghe
acea perioad\, prefe]ele scrise de critici literari Asachi, Poezia de Ion Heliade R\dulescu, Adio. La
cunoscu]i la unele dintre operele lor literare sau Târgovi[te de Grigore Alexandrescu, Ruinurile
pute]i folosi internetul, accesând adresele: Târgovi[tii de Vasile Cârlova [i selecta]i citate care
http://www.agonia.ro; s\ ilustreze idei, teme [i motive deseori `ntâlnite `n
http://www. romanianvoice. com; literatura pa[optist\. Scrie]i un eseu de dou\ pagini
http://www.ro.wikipedia.org; despre rolul scriitorului [i al literaturii în perioada
http://www. google.ro. pa[optist\.
Consulta]i [i un manual de istorie, selectând infor- 4. Realiza]i, în grupe de patru elevi, câte un poster prin
ma]ii relevante despre perioada care v\ intereseaz\. care s\ prezenta]i urm\toarele aspecte legate de ge-
În final, scrie]i un eseu, de cel mult dou\ pagini, cu nera]ia scriitorilor pa[opti[ti:
titlul Aspecte din via]a social-politic\ [i literar\ în a. elementele de modernitate în cultura de la 1848;
perioada pa[optist\. b. teme ilustrate în operele literare din epoc\;
2. Defini]i spiritul genera]iei pa[optiste, valorificând c. genuri [i specii literare promovate de scriitorii
idei din biografiile [i din operele scriitorilor epo- pa[opti[ti.
cii. Completa]i portretul acestei genera]ii cu idei

53
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Programul romantismului românesc


SPRE TEXT
1. Enumera]i titlurile celor mai cunoscute ziare [i reviste contemporane, cu
acoperire na]ional\ sau regional\, [i numi]i-i, dac\ [ti]i, pe directorii sau pe
redactorii acestora. Grupa]i aceste publica]ii în func]ie de orientarea lor:
politic\, economic\, literar\, [tiintific\, de divertisment etc.
2. Indica]i câteva titluri de ziare [i de reviste pe care le-au înfiin]at sau la care
au colaborat scriitorii din genera]ia pa[optist\. Preciza]i rolul presei în
perioada pa[optist\.

Introduc]ie
Mihail Kog\lniceanu la Dacia literar\
(1817-1891)
Cele mai bune foi1 ce avem ast\zi sunt Curierul rumânesc, sub redac]ia
Îndrum\tor cultural [i literar, d. I. Eliad2, Foaia inimii a d. Bari] [i Albina româneasc\, carea în anul acesta mai
prozator, memorialist. ales, a dobândit îmbun\t\]iri sim]itoare. Îns\, afar\ de politic\, care le ia mai
Fiu al unei familii care a avut tre- mult pe jum\tate din coloanele lor, tustrele au mai mult sau mai pu]in o color\
cere pe lâng\ Mihai Sturza, Mihail local\. Albina e prea moldoveneasc\, Curierul, cu dreptate poate, nu prea ne
Kog\lniceanu a primit o educa]ie
bag\ în seam\, Foaia inimii, din pricina unor greut\]i deos\bite, nu este în
aleas\, mai întâi, conform obiceiu-
lui vremii, în cas\, apoi la un pen-
putin]\ de a avea împ\rt\[ire de înaintirile intelectuale ce se fac în ambele prin-
sion francez [i la un institut fran- cipaturi. O foaie dar carea, p\r\sind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatu-
cez nou înfiin]at. De[i se dove- ra na]ional\, o foaie carea, f\când abnega]ie3 de loc, ar fi numai o foaie româ-
de[te slab la aritmetic\, exceleaz\ neasc\, [i prin urmare s-ar îndeletnici cu produc]iile române[ti, fie din orice
la francez\, elin\, german\, dar [i parte a Daciei, numai s\ fie bune, aceast\ foaie, zic, ar împlini o mare lips\ în
la geografie [i istorie. Pasiunea literatura noastr\. O asemenea foaie ne vom sili ca s\ fie Dacia literar\. [...]
pentru istorie îl îndeamn\ s\ ci- Dacia, afar\ de compuneri originale a redac]iei [i a conlucr\torilor s\i, va
teasc\ letopise]ele aflate atunci în primi, în coloanele sale, cele mai bune scrieri originale ce va g\si în deose-
casele boiere[ti. În 1834, pleac\ la
bitele jurnaluri române[ti. A[adar, foaia noastr\ va fi un repertoriu general al
studii în Fran]a, împreun\ cu cei
literaturei române[ti, în carele, ca într-o oglind\, se vor vede scriitori mol-
doi fii ai lui Vod\ Sturza, apoi în
Germania. doveni, munteni, ardeleni, b\n\]eni, bucovineni, fie[tecarele cu ideile sale, cu
Întors în ]ar\ în 1838, redacteaz\ limba sa, cu tipul s\u.
dou\ publica]ii (Al\uta româneas\, Urmând unui asemine plan, Dacia nu poate decât s\ fie bine primit\ de
suprimat\ la nr. 5, [i Foaea s\teas- publicul cetitor. Cât pentru ceea ce se atinge de datoriile redac]iei, noi ne vom
c\ a prin]ipatului Moldaviei). Pre- sili ca moralul s\ fie purure pentru noi tabl\ de legi, [i scandalul o urâciune
g\te[te o edi]ie complet\ a operei izgonit\. Critica noastr\ va fi nep\rtinitoare; vom critica cartea, iar nu per-
lui Dimitrie Cantemir, se ocup\ de soana. Vr\jma[i ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari în judec\]ile noastre lite-
publicarea letopise]elor [i de o rare. Iubitori ai p\cei, nu vom priimi nici în foaia noastr\ discu]ii ce ar pute s\
se schimbe în vrajbe. Literatura are trebuin]\ de unire, iar nu de dizbinare. [...]
1
foaie, s.f.: (aici) gazet\.
În sfâr[it, ]\lul nostru este realiza]ia dorin]ii ca românii s\ aib\ o limb\ [i o
2
I. Eliad: Ion Heliade R\dulescu. literatur\ comun\ pentru to]i.
3
f\când abnega]ie, expr. vb.: (aici) f\- Dorul imita]iei s-au f\cut la noi o manie primejdioas\ pentru c\ omoar\ în
când abstrac]ie. noi duhul na]ional. Aceast\ manie este mai ales covâr[itoare în literatur\. [...]

54
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Traduc]iile îns\ nu fac o literatur\. Noi vom prigoni cât vom pute aceast\
manie ucig\toare a gustului original, însu[irea cea mai pre]ioas\ a unei litera-
turi. Istoria noastr\ are destule fapte eroice, frumoasele noastre ]eri sunt
destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitore[ti [i de poetice pen-
tru ca s\ putem g\si [i noi sujeturi4 de scris, f\r\ s\ avem pentru aceasta tre-
buin]\ s\ ne împrumut\m de la alte na]ii. Foaia noastr\ va priimi cât se poate
mai rar traduceri din alte limbi, compuneri originale îi vor umple mai toate
coloanele.
(Mihail Kog\lniceanu, Scrieri literare, istorice, politice, Bucure[ti, Editura Tineretului, 1967)

TEXT {I CONTEXT
Articolul Introduc]ie a fost publicat în primul num\r al revistei Dacia lite-
rar\ (an I, tom I, ianuarie-februarie), ap\rute la Ia[i, în anul 1840, sub condu-
cerea lui Mihail Kog\lniceanu. Revista a fost interzis\ dup\ doar trei numere.

PRIN TEXT
Începutul presei literare române[ti
1. Preciza]i care este „lipsa pe care o împline[te” apari]ia revistei Dacia lite-
publica]ie cu documenta]ie istori- rar\ în peisajul presei din perioada pa[optist\.
c\, Arhiva româneasc\. Preluând
2. Mihail Kog\lniceanu enumer\ „cele mai bune foi” din acel moment. Având
modelul lui Ion Heliade R\dulescu
în vedere contextul istoric, politic [i cultural al epocii, explica]i scopul aces-
[i al lui Gheorghe Asachi, î[i cum-
p\r\ o tipografie [i începe s\ edite- tei enumer\ri, apelând la sugestiile de mai jos:
ze lucr\ri în limba român\, fran- a. nu exist\ o direc]ie comun\ în dezvoltarea literaturii române[ti;
cez\ [i `n german\. În anul 1840, b. este nevoie de o convergen]\ a eforturilor pentru realizarea unit\]ii
ajunge la direc]ia Teatrului Na]io- literaturii române;
nal, al\turi de Costache Negruzzi c. exist\ divergen]e între principiile promovate de aceste publica]ii;
[i Vasile Alecsandri, [i public\ d. autorul apreciaz\ importan]a eforturilor înainta[ilor.
revista Dacia literar\, care va fi 3. Explica]i de ce, în peisajul presei române[ti din perioada pa[optist\, era
interzis\ dup\ doar trei numere. nevoie de o revist\ literar\.
Rela]iile cu domnitorul [i cu
4. Numele unui ziar sau al unei reviste este purt\tor de semnifica]ii. Comen-
tat\l s\u se altereaz\ în urma
ta]i valoarea simbolic\ a titlului revistei Dacia literar\.
discursului ]inut la deschiderea
cursului de istorie na]ional\ la Scop [i principii
Academia Mih\ilean\, pres\rat cu
idei care ar fi însp\imântat orice 5. Selecta]i din textul Introduc]iei pasajele care exprim\: „ scopul apari]iei
cenzur\. Î[i d\ demisia din armat\ revistei „ ideea de armonizare a diversit\]ii lingvistice, ideatice „ princi-
[i pleac\, în 1844, la Viena, iar la piile promovate de redac]ia revistei.
întoarcere este arestat. Eliberat în 6. Formula]i obiectivele propuse de Mihail Kog\lniceanu în domeniul: „ lim-
1845, vinde tipografia [i pleac\ în bii „ al literaturii „ al criticii literare.
Fran]a.
În anul 1848, particip\ la mi[ca- De la traduceri [i imita]ii la crea]ii originale
rea revolu]ionar\ din Ia[i [i se
refugiaz\ apoi la Cern\u]i pentru a 7. Identifica]i dou\ argumente culturale [i politice din perioada pa[optist\
sc\pa de prigoana domitorului. prin care s\ sus]ine]i afirma]ia lui Mihail Kog\lniceanu: „Traduc]iile îns\
nu fac o literatur\.”
4
sujet, s.n.: tem\ sau subiect al unei 8. Enumera]i temele care asigur\ originalitatea [i specificul na]ional al litera-
lucr\ri. turii române.

55
U N I T A T E A 2 Pa[optism

9. Citi]i urm\toarele enun]uri [i ordona]i-le astfel, încât s\ constituie premisa,


Dup\ 1849, se dedic\ carierei argumentele [i concluzia desprinse din articolul Introduc]ie:
politice, fiind deputat în Divanul a. Prin publicarea scrierilor originale din toate provinciile române[ti [i prin
ad-hoc (1857), prim-ministru al lui respingerea imita]iilor [i a traducerilor lipsite de valoare se va forma lite-
Al. Ioan Cuza, apoi ministru de ratura na]ional\.
externe (1877). Discursurile ]inute b. În peisajul presei române[ti, nu exist\ o publica]ie cu orientare pur lite-
în Parlamentul României l-au f\cut
rar\, care s\ dep\[easc\ nivelul regional.
cunoscut [i ca un str\lucit orator.
A scris un început de roman
c. Promovarea spiritului critic va asigura o judecat\ literar\ obiectiv\.
(Tainele inimei), proz\ de obser- d. Literatura na]ional\ original\ trebuie s\ fie inspirat\ din istoria na]ional\,
va]ie (Fiziologia provincialului în natur\ [i din folclor.
Ia[i) [i proz\ memorialistic\ (Iluzii e. Respingerea polemicilor [i a vrajbei din paginile revistei confer\ litera-
pierdute…, Un întâi amor). turii un rol important în realizarea unit\]ii na]ionale.
f. Dacia literar\ va fi „un repertoriu general al literaturei române[ti”.
Spiritul critic
10. Identifica]i `n textul dat fragmentul referitor la spiritul critic [i comenta]i-l.

DESPRE TEXT
1. Articolul Introduc]ie este considerat manifestul romantismului românesc.
Identifica]i ideile promovate de Mihail Kog\lniceanu [i stabili]i conexiuni
cu doctrina romantismului european, referindu-v\ la:
a. principiile estetice: afirmarea individualit\]ii, a originalit\]ii;
b. sursele de inspira]ie: folclorul, natura local\, trecutul istoric;
c. l\rgirea [i îmbog\]irea limbii literare: limbajul popular, arhaic.
2. Revista a fost interzis\ dup\ doar trei numere. Explica]i, prin referire la
contextul cultural [i politic al vremii, suspendarea revistei.
DUP| TEXT
1. G. C\linescu îl nume[te pe Mihail Kog\lniceanu un mesianic pozitiv, consi-
derându-l cel mai pu]in teatral [i cel mai constructiv dintre toate spiritele
Gh. Tattarescu, De[teptarea României epocii. Realiza]i un portret intelectual al lui Kog\lniceanu, ilustrând calitatea
acestuia de mentor, cu o viziune coerent\, impunând o direc]ie în dezvoltarea
Privit\ în total, activitatea lui literaturii române. Folosi]i prezentarea biobibliografic\, articolul Introduc]ie
Kog\lniceanu se poate urm\ri [i [i citatul critic al lui Dimitrie Popovici din coloana al\turat\.
clasifica pe baza cronologiei: în înce- 2. C\uta]i pe internet, la adresa http://www.google.ro, exemple prin care s\
puturi, mai mult istorie [i literatur\; ilustra]i recunoa[terea pe care posteritatea i-a acordat-o lui Mihail Kog\l-
apoi, preocupat foarte pu]in de lite- niceanu, numele s\u fiind dat unor institu]ii, localit\]i, str\zi etc.
ratur\, u[or de istorie [i aproape
3. Scrie]i un eseu de una-dou\ pagini despre rolul personalit\]ilor culturale sau
exclusiv de politic\. Accentul esen-
]ial cade asupra acesteia din urm\, al liderilor de opinie în societate.
de[i el este studiat mai mult ca un 4. Realiza]i dou\ mese rotunde cu urm\toarele teme: Traducerile nu fac o lite-
creator de curent literar. [...] ratur\ [i Polemicile literare / culturale distrug unitatea na]ional\. Alege]i una
Kog\lniceanu se define[te din dintre teme [i scrie]i un text de una-dou\ pagini în care s\ v\ argumenta]i
plin ca un spirit p\truns de doctrina punctul de vedere cu privire la tema aleas\.
democratic\ [i na]ional\ a secolului 5. Scrie]i un articol cu valoare de program al unei publica]ii reprezentative pen-
al XIX-lea. tru genera]ia voastr\. În redactarea articolului, face]i referire la urm\toarele
(Dimitrie Popovici,
Romantismul românesc) aspecte: „ tipul de publica]ie „ titlul „ publicul c\ruia v\ adresa]i „ motiva-
]ia necesit\]ii unei asemenea publica]ii „ scopul apari]iei.
56
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Romantismul militant
SPRE TEXT
1. Ilustra]i cu exemple patru modalit\]i prin care trecutul istoric este p\strat
în con[tiin]a contemporanilor.
2. Ar\ta]i care este numele domnitorului legat de m\n\stirea Cozia [i mai
ales prin ce anume.

Umbra lui Mircea. La Cozia


de Grigore Alexandrescu

Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;


C\tre ]\rmul dimpotriv\ se întind, se prelungesc,
Grigore Alexandrescu {-ale valurilor mândre genera]ii spumegate
(1810?-1885) Zidul vechi al m\n\stirei în caden]\ îl izbesc.
Poet, traduc\tor, gazetar. S-a n\s-
Dintr-o pe[ter\, din râp\, noaptea iese, m\-mpresoar\:
cut la Târgovi[te, în leg\tur\ cu
anul na[terii existând mai multe De pe muche, de pe stânc\, chipuri negre se cobor;
variante: 1810, 1812 sau 1814. Pro- Mu[chiul zidului se mi[c\… pântre iarb\ s\ strecoar\
vine dintr-o familie de boierna[i, O suflare, care trece ca prin vine un fior.
moartea timpurie a p\rin]ilor obli-
gându-l s\-[i caute un rost în via]\. Este ceasul n\lucirei: un mormânt se desv\le[te,
Pleac\ în 1830 la Bucure[ti, unde O fantom\-ncoronat\ din el iese… o z\resc…
urmeaz\ cursurile pensionului con- Iese… vine c\tre ]\rmuri… st\… în preajma ei prive[te…
dus de francezul Vaillant, apoi Râul înapoi se trage… mun]ii vârful î[i cl\tesc.
cursurile de la „Sfântul Sava”. Îi cu-
noa[te pe Ion Ghica, pe Iancu V\c\- Asculta]i!… marea fantom\ face semn… d\ o porunc\…
rescu [i pe Ion Heliade R\dulescu. O[tiri, taberi f\r\ num\r împrejuru-i înviez…
Intr\ în armata na]ional\, proasp\t Glasul ei se-ntinde, cre[te, repetat din stânc\-n stânc\,
înfiin]at\ în 1834, ca ofi]er, dar se Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.
retrage dup\ trei ani.
Fire meditativ\, a fost mai degra- Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute
b\ înclinat s\ observe societatea {i puternici legioane1 p-a ta margine-ai privit,
decât s\ se implice în schimbarea Virtu]i mari, fapte cumplite î]i sunt ]ie cunoscute,
ei. Astfel, în timpul Revolu]iei de la
Cine oar’ poate s\ fie omul care te-a-ngrozit?
1848, în calitate de redactor al unei
gazete, pare mai mult partizan al
Este el, cum îl arat\ sabia lui [i armura,
revolu]ionarilor decât al revolu]iei
Cavaler de ai credin]ei, sau al Tibrului st\pân,
propriu-zise.
A fost o persoan\ implicat\ în Traian, cinste a Romei ce se lupt\ cu Natura,
via]a public\, ocupând func]ii im- Uria[ e al Daciei, sau e Mircea cel B\trân?
portante în domeniul cultural-po-
litic: director al Arhivelor Statului, Mircea! îmi r\spunde dealul; Mircea! Oltul repeteaz\.
Acest sunet, acest nume valurile-l priimesc,
Unul altuia îl spune; Dun\rea se-n[tiin]eaz\,
1
legioanã, s.f. (înv.): legiune (romanã). {-ale ei spumate unde c\tre mare îl pornesc.

57
U N I T A T E A 2 Pa[optism

S\rutare, umbr\ veche! priime[te-nchin\ciune


al Eforiei Spitalelor Civile, al De-
De la fiii României care tu o ai cinstit;
partamentului Cultelor [i Instruc- Noi venim mirarea noastr\ la mormântu-]i a depune;
]iei Publice, ministru ad-interim la Veacurile ce-nghit neamuri al t\u nume l-au hr\nit.
Culte, membru al Societ\]ii Filar-
monice. Începând din anul 1860, Râvna-]i fu neobosit\, îndelung-a ta silin]\:
are grave probleme de s\n\tate, de Pân\ l-adânci b\trâne]e pe români îmb\rb\ta[i;
care nu scap\ pân\ la sfâr[itul Îns\, vai! n-a iertat soarta s\-ncununi a ta dorin]\,
vie]ii, tr\ind perioade de întunec\ri
{-al t\u nume mo[tenire libert\]ii s\ îl la[i.
[i de lumin\ri succesive ale min]ii.
Opera sa cuprinde medita]ii ro-
mantice, satire, fabule, proz\ des- Dar cu slabele-]i mijloace faptele-]i sunt de mirare:
criptiv\ romantic\ (memorial de Pricina, nu rezultatul, laude ]i-a câ[tigat:
c\l\torie), tratând teme specifice Întreprinderea-]i fu dreapt\, a fost nobil\ [i mare,
romantismului european: invoca]ia De aceea al t\u nume va fi scump [i nep\tat.
trecutului, medita]ia nocturn\,
melancolia desp\r]irii, societatea În acel loca[ de piatr\, drum ce duce la vecie,
dominat\ de nedreptate [i impos- Unde tu te gânde[ti poate la norodul ce-ai iubit,
tur\. Concep]ia sa despre literatu- Cât\ ai sim]it pl\cere când a lui Mihai so]ie
r\ este exprimat\ în prefe]ele A venit s\-]i povesteasc\ fapte ce l-a str\lucit!
edi]iilor din 1842 [i 1847 [i în
Epistol\ c\tre Voltaire. Scriitorul Noi citim luptele voastre, cum privim vechea armur\
se arat\ preocupat de problema
Ce un uria[ odat\ în r\zboaie a purtat;
geniului, a crea]iei artistice, de
imitarea naturii, de stil [i de limba Greutatea ei ne-apas\, trece slaba-ne m\sur\,
literar\. Ne-ndoim dac-a[a oameni întru adev\r au stat.
…………………………………………………
Au trecut vremile-acelea, vremi de fapte str\lucite,
Îns\ triste [i amare; legi, n\ravuri se-ndulcesc:
Prin [tiin]e [i prin arte na]iile înfr\]ite
În gândire [i în pace drumul slavei îl g\sesc.

C\ci r\zboiul e bici groaznic, care moartea îl iube[te,


{i ai lui sângera]i dafini na]iile îi pl\tesc;
E a cerului urgie, este foc care tope[te
Crângurile înflorite, [i p\durile ce-l hr\nesc.
……………………………………………..
Dar a nop]ei neagr\ mant\ peste dealuri se l\]e[te,
La apus se adun norii, se întind ca un ve[mânt;
Peste unde [i-n t\rie întunerecul domne[te;
Tot e groaz\ [i t\cere… umbra intr\ în mormânt.

Lumea e în a[teptare… turnurile cele-nalte


Ca fantome de mari veacuri pe eroii lor j\lesc;
{i-ale valurilor mândre genera]ii spumegate
Mircea cel B\trân. Zidul vechi al m\n\stirei în caden]\ îl izbesc.
Tablou votiv din Biserica episcopal\
de la Curtea de Arge[ (Versuri [i proz\, Bucure[ti, Editura Tineretului, 1967)

58
U N I T A T E A 2 Pa[optism

TEXT {I CONTEXT
Solu]iile pe care le propune sunt Poezia a fost publicat\ în revista Prop\[irea, la 7 mai 1844. Este inspirat\
de factur\ clasic\, urmare a educa- de c\l\toria poetului, în vara anului 1842, împreun\ cu Ion Ghica, în Oltenia.
]iei primite la „Sfântul Sava”, unde M\n\stirea Cozia este descris\ de Grigore Alexandrescu [i în proz\, în
îl studiase pe Boileau, pe Montes-
Memorialul de c\l\torie, poetul-c\l\tor notând aspecte care sunt valorificate în
quieu [i pe Voltaire.
În prefa]a edi]ei poeziilor sale prima [i în ultima strof\ a poeziei.
din 1847, poetul afirm\ c\ poezia
„este datoare s\ exprime trebuin- PRIN TEXT
]ele societ\]ii [i s\ de[tepte sim]\-
mintele frumoase [i nobile, care „Este ceasul n\lucirei”
înal]\ sufletul prin idei morale [i 1. Selecta]i din primele trei strofe elemente care circumscriu cadrul roman-
divine pân\ în viitorul nem\rginit tic al evoc\rii trecutului, referindu-v\ la spa]iu, timp [i atmosfer\.
[i în anii cei vecinici”. 2. Comenta]i rolul verbelor la modul indicativ, timpul prezent, persoana a
Privit în contextul epocii sale,
III-a, din primele trei strofe, pornind de urm\toarele sugestii:
Grigore Alexandrescu apare ca un
spirit bipolar, articulat atât de edu-
a. creeaz\ impresia de real [i de prezent etern;
ca]ia clasic\, cât [i de efervescen]a b. prin frecven]a lor, confer\ dinamism imaginii;
ideilor romantice generalizate în c. prin semantica lor, contribuie la crearea tensiunii [i a atmosferei de mis-
Europa acelei vremi. În peisajul li- ter specifice „ceasului n\lucirei”.
terar românesc, este scriitorul care 3. Delimita]i în propozi]ii frazele din strofa a treia, preciza]i felul acestora [i
modernizeaz\ expresia liric\, anun- modalitatea de realizare a coordon\rii. Comenta]i, în trei-cinci rânduri,
]ând versul eminescian. efectul acestora în amplificarea emo]iei.
4. Identifica]i [i comenta]i semnifica]ia a dou\ figuri de stil diferite (com-
para]ie, personificare) din primele trei strofe.
5. Demonstra]i faptul c\ primele trei strofe ale poeziei constituie un pastel.
Dic]ionar literar
„…marea fantom\ face semn”
„ Pastelul este o specie a ge-
6. Selecta]i substantivele în cazul vocativ [i preciza]i rolul acestora.
nului liric în versuri, în care se
7. Explica]i rolul întreb\rii retorice „Cine oar’ poate s\ fie omul care te-a-ngro-
descrie un tablou din natur\
zit?” adresate Oltului.
sau un interior, prilej pentru a
exprima sentimente general 8. Enumera]i elementele naturii care recunosc „marea fantom\”.
umane. 9. Realiza]i portretul lui Mircea cel B\trân, valorificând referirile poetului la
„ Oda este o specie a genului
meritele domnitorului, care au asigurat atât p\strarea amintirii acestuia, în
liric prin care se exprim\ admi- ciuda curgerii neînduplecate a timpului, cât [i intrarea lui în legend\.
ra]ia pentru o idee, o persoan\ 10. Demonstra]i faptul c\ strofele 4-12 cuprind elemente specifice odei.
sau un eveniment, având un
caracter solemn. A fost culti-
vat\ în literatura antic\ greac\
(Alceu, Sappho, Anacreon, Pin-
dar) [i latin\ (Hora]iu). Tempo-
rar, oda a cunoscut [i o form\
fix\, dar poezia modern\ nu
mai p\streaz\ structurile rigide
ale versifica]iei clasice. Are o
tematic\ divers\, existând ode {tefan Popescu,
religioase, eroice, patriotice, Detalii de pictur\
erotice etc. [i de sculptur\
de la Cozia

59
U N I T A T E A 2 Pa[optism

„C\ci r\zboiul e bici groaznic, care moartea îl iube[te”


11. Stabili]i în ce const\ antiteza dintre trecutul dominat „de fapte str\lucite /
Îns\ triste [i amare” [i prezentul în care „Prin [tiin]e [i prin arte na]iile
înfr\]ite / În gândire [i în pace drumul slavei îl g\sesc.”
12. Ilustra]i viziunea progresist\ a poetului, care dezv\luie consecin]ele dra-
matice ale conflictelor dintre popoare.
13. Demonstra]i c\ strofele 13-14 constituie o medita]ie pe tema r\zboiului.

„Tot e groaz\ [i t\cere… umbra intr\ în mormânt”


14. Indica]i trei motive romantice din ultimele dou\ strofe ale poeziei.
15. Comenta]i rolul repeti]iei versurilor „{i-ale valurilor mândre genera]ii
M\n\stirea Cozia, secolul al XIV-lea spumegate / Zidul vechi al m\n\stirei în caden]\ îl izbesc” în prima [i ulti-
ma secven]\ a textului.
Dic]ionar literar 16. Interpreta]i semnifica]ia enun]ului „Lumea e în a[teptare …”, având în
„ Medita]ia este o specie a poe- vedere [i urm\toarele sugestii:
ziei lirice filosofice dezvoltat\ a. speran]a c\ viitorul nu va mai repeta gre[elile trecutului;
mai ales în romantism, în care b. credin]a c\ progresul [tiin]ei [i al artei asigur\ pacea între popoare;
lirismul, de natur\ reflexiv\, se c. poetul este un spirit meliorist, având speran]a într-un viitor mai bun.
ridic\ la o treapt\ de contempla-
17. Ilustra]i simetria compozi]ional\ a textului, prin revenirea în final la cadrul
]ie intelectual\. Problemele abor-
date privesc divinitatea, moar- nocturn ini]ial.
tea, iubirea, timpul, istoria etc.
DESPRE TEXT
1. Pornind de la afirma]ia criticului literar Paul Cornea c\ Grigore Alexan-
drescu este un romantic printre clasici [i un clasic printre romantici, scrie]i
un eseu de dou\ pagini în care s\ ilustra]i coexisten]a romantismului [i a
clasicismului în poezia Umbra lui Mircea. La Cozia.
2. Ilustra]i muzicalitatea textului prin referire la frecven]a imaginilor auditive,
la amplitudinea [i caden]a solemn\ a versurilor.

DUP| TEXT
1. Identifica]i argumente pro sau contra pentru a ilustra afirma]ia poetului
referitoare la trecut exprimat\ în versul „Au trecut vremile-acelea, vremi
de fapte str\lucite, / Îns\ triste [i amare”.
Radoslav [i David, Adormirea Maicii
2. Proiect. G\si]i o alt\ oper\ literar\ în care apare figura domnitorului
Domnului. Pictur\ de pe bolni]a Coziei
Mircea cel B\trân [i realiza]i un poster în care s\ eviden]ia]i asem\n\rile [i
Dic]ionar deosebirile dintre cele dou\ portrete literare.
„ Meliorismul este o concep- 3. Perspectiva meliorist\ asupra viitorului formulat\ de Grigore Alexandres-
]ie potrivit c\reia lumea nu este cu s-a dovedit utopic\, deoarece secolul al XX-lea a cunoscut dou\ r\zboaie
nici cea mai rea cu putin]\, nici mondiale, în ciuda dezvolt\rii civiliza]iei [i a progresului cultural-[tiin]ific.
iremediabil rea, ci poate fi ame- Secolul al XXI-lea este, de asemenea, fr\mântat de numeroase conflicte
liorat\ sau este în curs de ame- militare. Scrie]i un eseu cu titlul R\zboi [i pace în secolul al XXI-lea, ilus-
liorare. trând eforturile umanit\]ii pentru pace, dar [i amenin]\rile r\zboiului.

60
U N I T A T E A 2

Personajul romantic
SPRE TEXT
1. Numi]i ultimul film cu tem\ istoric\ pe care l-a]i v\zut.
2. Preciza]i ce v-a impresionat cel mai mult: epoca surprins\, ac]iunea, per-
sonajele, coloana sonor\, realizarea artistic\ etc.

Alexandru L\pu[neanul
1564-1569
Costache Negruzzi de Costache Negruzzi
(1808-1868)
I
Prozator, poet, dramaturg, me-
morialist. Se na[te în Trife[tii Dac\ voi nu m\ vre]i, eu v\ vreu…
Vechi, lâng\ Ia[i. Dup\ obiceiul Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui {tefan
vremii, înva]\ cu dasc\li particulari Tom[a, care acum cârmuia ]ara, dar Alexandru L\pu[neanul, dup\ înfrân-
în limba greac\, francez\ [i abia gerea sa în dou\ rânduri, de o[tile Despotului, fugind la Constantinopol,
apoi `n român\. În 1821, pribe-
izbutise a lua o[ti turce[ti [i se înturna acum s\ izgoneasc\ pre r\pitorul
ge[te cu familia sa în Basarabia,
revenind în ]ar\ dup\ doi ani.
Tom[a [i s\-[i ia scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vândut de
De-a lungul vie]ii, ocup\ mai mul- boieri. Întrase în Moldavia, întov\r\[it de [epte mii spahii1 [i de vreo trei mii
te func]ii, între care [i cea de pri- oaste de strânsur\. Îns\ pe lâng\ aceste, avea porunci împ\r\te[ti c\tr\ hanul
mar al Ia[ului, între 1840 [i 1843. tatarilor Nogai, ca s\-i deie oricât ajutor de oaste va cere.
Este surghiunit de dou\ ori la
mo[ia sa de la Trife[ti, ultima oar\ [Pe drumul spre Moldova, L\pu[neanu discut\ cu vornicul Bogdan despre [anse-
pentru povestirea Toderic\, publi- le lui de izbând\.]
cat\ în Prop\[irea, revist\ care va
fi suprimat\. Contribuie, în 1840, la Vorbind a[a, au ajuns aproape de Tecuci, unde poposir\ la o dumbrav\.
editarea revistei Dacia literar\. — Doamne, zise un aprod 2 apropiindu-se, ni[te boieri sosind acum cer voie
Între 1840 [i 1842, este director al s\ se înf\]i[eze la M\ria Ta.
Teatrului Na]ional din Ia[i, împre- — Vie, r\spunse Alexandru.
un\ cu Vasile Alecsandri [i Mihail
Curând întrar\, sub cortul unde el [edea încungiurat de boierii [i c\pitanii
Kog\lniceanu. A fost partizan al
Unirii de la 1859. Grav bolnav, nu
s\i, patru boieri, din care doi mai b\trâni, iar doi juni. Ace[tii erau vornicul
poate da curs invita]iei f\cute în Mo]oc, postelnicul Veveri]\, spatarul Spancioc [i Stroici.
1867 de a deveni membru al Apropiindu-se de Alexandru-vod\, se închinar\ p\n\ la p\mânt, f\r\ a-i
Academiei Române. Moare în anul s\ruta poala, dup\ obicei.
urm\tor, în urma unei crize de — Bine-a]i venit, boieri! zise acesta silindu-se a zâmbi.
apoplexie. — S\ fii M[\ria] Ta s\n\tos, r\spunser\ boierii.
— Am auzit, urm\ Alexandru, de bântuirile ]\rii [i am venit s-o mântui; [tiu
1
spahiu, s.m.: soldat din cavaleria oto- c\ ]ara m-a[teapt\ cu bucurie.
man\.
2
aprod, s.m. (arh.): dreg\tor al cur]ii
— S\ nu b\nuie[ti, M\ria Ta, zise Mo]oc, ]ara este lini[tit\, [i poate c\
domne[ti în Moldova [i Þara Româ- M\ria Ta ai auzit lucrurile precum nu sunt; c\ci a[a este obiceiul norodului
neasc\. nostru, s\ fac\ din ]ân]ar, armasar. Pentru aceea ob[tia ne-au trimis pre noi

61
U N I T A T E A 2 Pa[optism

s\-]i spunem c\ norodul nu te vrea, nici te iube[te [i M[\ria] Ta s\ te întorci


Lucr\rile sale, predominant ro- înapoi ca…
mantice, au fost reunite în volumul — Dac\ voi nu m\ vre]i, eu v\ vreu, r\spunse L\pu[neanul, a c\ruia ochi
P\catele tinere]ilor, publicat în scântier\ ca un fulger, [i dac\ voi nu m\ iubi]i, eu v\ iubesc pre voi [i voi
1857 [i structurat în patru sec]iuni: merge ori cu voia, ori f\r\ voia voastr\. S\ m\-ntorc? Mai degrab\-[i va
Amintiri de june]e, cuprinzând întoarce Dun\rea cursul înd\r\pt. A! Nu m\ vrea ]ara? Nu m\ vre]i voi, cum
memorialistic\ [i nuvele sentimen-
în]\leg 3?
tale, Fragmente istorice, cu lucr\ri
de inspira]ie istoric\, Neghin\ [i
P\l\mid\, con]inând poezie [i [Boierii încearc\ s\-l conving\ s\ renun]e la planul de a intra în Moldova, dar
teatru, [i Negru pe alb. Scrisori la L\pu[neanu nu cedeaz\ în fa]a lor. Delega]ia de boieri se retrage, Mo]oc r\mâne [i,
un prietin, în care se reg\sesc 30 c\zut în genunchi în fa]a fostului domnitor, îi cere s\ intre în Moldova f\r\ oaste,
de epistole cu tematic\ divers\. promi]ându-i ajutor. L\pu[neanu intuie[te inten]iile boierului [i îl refuz\. Îi spune îns\
c\ nu-l va pedepsi pentru îndr\zneala sa, m\rturisindu-i c\ are nevoie de el pentru
a-[i duce planul la bun sfâr[it.]

II
Ai s\ dai sam\, doamn\!…

[L\pu[neanu ajunge pentru a doua oar\ pe tronul Moldovei, primele m\suri pe


care le ia având scopul de a-i centraliza puterea: incendiaz\ cet\]ile Moldovei, cu
excep]ia Hotinului, confisc\ averile boierilor [i îi decapiteaz\ pe unii dintre ace[tia
pentru gre[eli reale sau imaginare, î[i organizeaz\ o gard\ personal\ din lefegii4
str\ini [i reduce num\rul solda]ilor din oastea Moldovei.]

Întru o zi el se primbla singur prin sala palatului domnesc. Avusese o lung\


Petru Rare[ cu familia. vorb\ cu Mo]oc, care întrase iar în favor, [i care ie[ea, dup\ ce îi înf\]o[\se
Tablou votiv de la m\n\stirea Moldovi]a
planul unei nou\ contribu]ii. Se p\rea nestâmp\rat, vorbea singur [i se cuno[-
tea c\ mediteaz\ vreo nou\ moarte, vreo nou\ daun\, când o u[\ laturalnic\
Dic]ionar literar deschizându-se, l\s\ s\ intre doamna Ruxanda.
„ Nuvela este o specie a genu-
La moartea p\rintelui ei, bunului Petre Rare[, care, zice hronica, cu mult\
lui epic în proz\, cu un singur jale [i mâhniciune a tuturor s-au îngropat în sf. monastirea Probota, zidit\ de
fir narativ [i o intrig\ mai com- el, Ruxanda r\m\sese, în fraged\ vrâst\, sub tuturatul a doi fra]i mai mari, Ilia[
plicat\, care determin\ conflic- [i {tefan. Ilia[, urmând în tronul p\rintelui s\u, dup\ o scurt\ [i desfrânat\
te puternice, dezvoltate pentru domnie, se duse la Constantinopol, unde îmbr\]o[\ mahometismul, [i în locul
a pune în eviden]\ caracterul lui se sui pe tron {tefan. Acesta fu mai r\u decât fratele s\u; începu a sili pre
mai multor personaje. Cu o ac- str\ini [i pre catolici a-[i lep\da relegea, [i multe familii bogate ce se locuiser\
]iune concentrat\ în jurul unei în ]ar\ pribegir\ din pricina aceasta, aducând s\r\cie p\mântului [i c\dere
situa]ii centrale, nuvela este un nego]ului. Boierii, care, cei mai mul]i, era încuscri]i cu polonii [i cu ungurii, se
text epic de dimensiune medie, sup\rar\ [i, cor\spunzându-se cu boierii pribegi, hot\râr\ peirea lui. Poate ar
între schi]\ [i roman.
fi mai întârziat a-[i pune în lucrare planul, dac\ desfrânarea lui nu l-ar fi gr\bit.
Din punct de vedere tematic,
exist\ nuvel\ istoric\, psiholo- „Nu h\l\duia de r\ul lui nici o jupâneas\, dac\ era frumoas\”, zice hronicarul
gic\, fantastic\ [i social\. în naivitatea sa. Într-o zi, când se afla la Þu]ora, nemaia[teptând sosirea boie-
rilor pribegi, boierii ce erau cu dânsul, ca s\ nu-l scape, au t\iat frânghiile cor-
tului sub carele el [edea [i, dând n\val\, l-au ucis.
3
Miron Costin (n. aut.). Acum numai Ruxanda r\m\sese din familia lui Petru Rare[ [i pre dânsa
4
lefegiu, s.m.: nume dat mercenarilor boierii uciga[i o hot\râser\ a fi so]ie un oarec\rui numit Jolde, pre care ei îl
din þ\rile române `n Evul Mediu. aleses\r\ de domn. Dar L\pu[neanul, ales de boierii pribegi, întâmpinând pre

62
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Joldea, îl birui [i prinzându-l îl t\ie nasul [i-l dete la c\lug\rie; [i ca s\ trag\


inimile norodului în care via înc\ pomenirea lui Rare[, se însur\ [i lu\ el pre
fiica lui.
Astfel ginga[a Ruxanda ajunses\ a fi parte biruitorului.
Când într\ în sal\, ea era îmbr\cat\ cu toat\ pompa cuvenit\ unii so]ii, fiice
[i surori de domn.
Peste zobonul5 de stof\ aurit\, purta un beni[el6 de felendre[7 albastru
bl\nit cu samur8, a c\ruia mânice atârnau dinapoi; era încins\ cu un colan de
aur, ce se închia cu mari paftale9 de matostat10, împregiurate cu petre scumpe;
iar pe grumazii ei atârna o salb\ de multe [iruri de margaritar. {licul11 de
samur, pus cam într-o parte, era împodobit cu un surguci12 alb [i sprijinit cu o
floare mare de smaragde. P\rul ei, dup\ moda de atuncea, se împ\r]ea
despletit pe umerii [i spatele sale. Figura ei avea acea frumuse]\ care f\cea
odinioar\ vestite pre femeile României [i care se g\se[te rar acum, dege-
nerând cu amestecul na]iilor str\ine. [...]
Apropiindu-se, se plec\ [i-i s\rut\ mâna. L\pu[neanul o apuc\ de mijloc, [i
r\dicând-o ca pre o pan\, o puse pe genuchii s\i.

[Doamna Ruxanda î[i manifest\ dorin]a ca so]ul ei s\ înceteze v\rsarea de sânge,


Portretul votiv dar L\pu[neanu reac]ioneaz\ violent.]
al lui Alexandru L\pu[neanu,
dnera de la Slatina
— De a[ [ti c\ m\ vei [i omorî, nu pot s\ tac. Ieri, când voiam s\ întru, o
jupâneas\ cu cinci copii s-au aruncat înaintea r\dvanului13 meu [i m-au oprit
ar\tându-mi un cap ]intuit în poarta cur]ii; „Ai s\ dai sam\, doamn\! îmi zise,
c\ la[i pre b\rbatul t\u s\ ne taie p\rin]ii, b\rba]ii [i fra]ii… Uit\-te, doamn\,
acesta-i b\rbatul meu, tat\l copiilor acestora, care au r\mas s\raci! Uit\-te!”
5
zobon, s.n.: hain\ lung\, deschis\ dina- [i îmi ar\ta capul sângeros [i capul se uita la mine grozav! Ah! St\pâne! de
inte (n. aut.). atunci neîncetat v\d capul acela [i mi-e tot fric\! Nu pot s\ m\ odihnesc!
6
beni[ (bini[), s.n. (arh.): hain\ boie- — {i ce vrei? întreb\ L\pu[neanul zâmbind.
reasc\ lung\ de ceremonie, cu mâne-
— Vreau s\ nu mai ver[i sânge, s\ încetezi cu omorul, s\ nu mai v\d capete
cile largi [i despicate, strâns\ pe bust
[i larg\ la poale. t\iete, c\ sare inima din mine.
7
felendre[, s.n.: catifea (n. aut.). — Î]i f\g\duiesc c\ de poimâne nu vei mai vedea, r\spunse Alexandru-vo-
8
samur, s.m.: (aici) blan\ de samur. d\; [i mâne î]i voi da un leac de fric\.
9
pafta, s.f.: cing\toare lucrat\ de obicei
din metal pre]ios. [Dup\ ce doamna Ruxanda se retrage, L\pu[neanu poart\ o scurt\ discu]ie cu
10
matostat, s.n.: piatr\ semipre]ioas\ de arma[ul14 s\u pe tema osp\]ului de a doua zi.]
culoare verde.
11
[lic (i[lic), s.n. (arh.): c\ciul\ mare, ci-
lindric\, de postav sau de blan\ scum- III
p\, purtat\ de boieri sau de so]iile lor. Capul lui Mo]oc vrem…
12
surguci, s.n. (arh.): podoab\ din pene,
purtat\ la turban sau la i[lic. [A doua zi, L\pu[neanu particip\ la liturghie, în mitropolie.]
13
r\dvan s.n.: un fel de caret\ a[ezat\ pe
dricuri (n. aut.). Dup\ ce a ascultat sf. slujb\, s-a coborât din stran\, s-a închinat pe la icoane
14
arma[, s.m.: dreg\tor domnesc îns\rci- [i, apropiindu-se de racla sf. Ioan cel nou, s-a plecat cu mare smerenie [i a
nat cu paza temni]elor, cu aplicarea pe-
depselor corporale [i cu aducerea la
s\rutat moa[tele sfântului. Spun c\ în minutul acela el era foarte galben la fa]\
îndeplinire a pedepselor capitale. [i c\ racla sfântului ar fi tres\rit.

63
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Dup\ aceasta, suindu-se iar\[i în stran\, se înturn\ Prostimea r\mas\ cu gura c\scat\. Ea nu se a[tepta
c\tr\ boieri [i zise: la asemenea întrebare. Venise f\r\ s\ [tie pentru ce au
— Boieri dumneavoastr\! De la venirea mea cu a venit [i ce vrea. Începu a se strânge în cete, cete, [i a
doua domnie [i p\n\ ast\zi, am ar\tat asprime c\tre se întreba unii pe al]ii ce s\ cear\. În sfâr[it, începur\ a
mul]i; m-am ar\tat cumplit, r\u, v\rsând sângele multo- striga:
ra. Unul Dumnezeu [tie de nu mi-a p\rut r\u [i de nu m\ — S\ mic[ureze d\jdiile15! — S\ nu ne zapciasc\16!
c\iesc de aceasta; dar dumneavoastr\ [ti]i c\ m-a silit — S\ nu ne mai împlineasc\17! — S\ nu ne mai
numai dorin]a de a vedea contenind gâlcevirile [i j\fuiasc\!
vânz\rile unora [i altora, care ]inteau la r\sipa ]\rii [i la — Am r\mas s\raci! — N-avem bani! — Ne i-au luat
peirea mea. Ast\zi sunt altfel trebile. Boierii [i-au venit to]i Mo]oc! — Mo]oc! Mo]oc! — El ne bele[te [i ne
în cuno[tiin]\; au v\zut c\ turma nu poate fi f\r\ p\stor, prad\! — El sf\tuie[te pre vod\! S\ moar\!
pentru c\ zice Mântuitorul: „Bate-voi p\storul, [i se vor — Mo]oc s\ moar\! — Capul lui Mo]oc vrem!
împr\[tia oile.” Acest din urm\ cuvânt, g\sind un eho în toate inimi-
Boieri dumneavoastr\! S\ tr\im de acum în pace, le, fu ca o schinteie electric\. Toate glasurile se f\cur\
iubindu-ne ca ni[te fra]i, pentru c\ aceasta este una din un glas [i acest glas striga: „Capul lui Mo]oc vrem.”
cele zece porunci: „S\ iube[ti pre aproapele t\u ca însu]i — Ce cer? întreb\ L\pu[neanul, v\zând pre arma[ul
pre tine [i s\ ne iert\m unii pre al]ii, pentru c\ suntem întrând.
muritori, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos — — Capul vornicului Mo]oc, r\spunse.
î[i f\cu cruce — s\ ne ierte nou\ gre[alele, precum — Cum? Ce? strig\ acesta s\rind ca un om ce calc\
iert\m [i noi gre[i]ilor no[tri.” pe un [\rpe; n-ai auzit bine, fârtate! vrei s\ [uguie[ti, dar
Sfâr[ind aceast\ de[\n]at\ cuvântare, merse în mij- nu-i vreme de [ag\. Ce vorbe sunt aceste? Ce s\ fac\ cu
locul bis\ricii [i, dup\ ce se închin\ iar\[i, se înturn\ capul meu? Î]i spun c\ e[ti surd; n-ai auzit bine!
spre norod în fa]\, în dreapta [i în stânga, zicând: — Ba foarte bine, zise Alexandru-vod\, ascult\ sin-
— Ierta]i-m\, oameni buni [i boieri dumneavoastr\! gur. Strig\rile lor se aud de aici.
— Dumnezeu s\ te ierte, M\ria Ta! r\spunser\ to]i, Într-adev\r, osta[ii nemaiîmprotivindu-se, norodul
afar\ de doi juni boieri ce sta gânditori, r\z\ma]i de un începuse a se c\]\ra pe ziduri, de unde striga în gura
mormânt lâng\ u[\, îns\ nime nu le-a luat seama. mare: „S\ ne deie pe Mo]oc! Capul lui Mo]oc vrem!”
L\pu[neanul ie[i din biseric\, poftind pre boieri s\ — Oh! p\c\tosul de mine! strig\ tic\losul. Maic\
vie ca s\ osp\teze împreun\; [i înc\lecând, se înturn\ la preacurat\ fecioar\, nu m\ l\sa s\ m\ pr\p\desc!… Dar
palat. To]i se împr\[tiar\. ce le-am f\cut oamenilor acestora? N\sc\toare de
— Cum î]i pare? zise unul din boierii care i-am v\zut Dumnezeu, scap\-m\ de primejdia aceasta [i m\ jur s\
c\ nu iertase pre Alexandru-vod\. fac o biseric\, s\ postesc cât voi mai ave zile, s\ ferec cu
— Te sf\tuiesc s\ nu te duci ast\zi la dânsul la mas\, argint icoana ta cea f\c\toare de minuni de la mon\sti-
r\spunse celalalt; [i se amestecar\ în norod. Ace[tii erau rea Neam]ului!… Dar, milostive Doamne, nu-i asculta
Spancioc [i Stroici. pre ni[te pro[ti, pre ni[te mojici18. Pune s\ deie cu
tunurile într-în[ii… S\ moar\ to]i! Eu sunt boier mare; ei
[Cei 47 de boieri care particip\ la osp\] sunt uci[i din po- sunt ni[te pro[ti19!
runca domnitorului. În paralel cu uciderea acestora, au loc — Pro[ti, dar mul]i, r\spunse L\pu[neanul cu sânge
lupte [i între slugile din curte. Unele reu[esc s\ se salveze [i rece; s\ omor o mul]ime de oameni pentru un om, nu ar
r\scoal\ mul]imea din cetate. L\pu[neanu îl întreab\ pe
Mo]oc ce p\rere are despre ceea ce se întâmpl\, iar acesta se
gr\be[te s\-i aprobe gestul.] 15
dajdie, s.f. (înv.): impozit, dare, bir.
16
a zapcii, vb. (înv.): a încasa cu for]a d\rile sau datoriile de la cineva.
În vremea aceasta, arma[ul se suise pe poarta cur]ii 17
a împlini, vb. (înv. [i reg.): a obliga pe un datornic s\ pl\teasc\ banii
[i, f\când semn, strig\: datora]i.
— Oameni buni! M\ria Sa vod\ întreab\ ce vre]i [i ce 18
mojic, s.m. (înv. [i reg.): ]\ran, om de rând.
ceri]i? [i pentru ce a]i venit a[a cu zurba? 19
prost, adj.: (aici) simplu, de condi]ie social\ modest\.

64
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Abia amurgise când Stroici [i Spancioc sosir\.


Desc\lecând pe la gazde, alergar\ cu prip\ la cetate.
Cetatea era mut\ [i pustie ca un mormânt de urie[. Nu
se auzea decât murmura valurilor Nistrului, ce izbea
regulat stâncoasele ei coaste, sure [i goale, [i strig\tul
monoton a osta[ilor de straj\, carii întru lumina crepus-
culului se z\reau r\z\ma]i pe lungile lor lance. Suindu-se
în palat, îi cuprinse nu pu]in\ mirare neîntâlnind pre
nime; în sfâr[it, o slug\ le ar\t\ camera bolnavului.
Voind s\ intre, auzir\ un mare zgomot [i se oprir\ ca s\
asculte.
L\pu[neanul se trezise din letargia sa.
Deschizând ochii, v\zu doi c\lug\ri stând unul la cap
[i altul la picioarele sale, neclinti]i ca dou\ statuie de
Abgar
Baltazar,
bronz; se uit\ pe dânsul [i se v\zu coperit cu o ras\; pe
„Vrem capul c\p\tâiul s\u sta un potcap21. Vru s\ r\dice mâna [i se
lui Moþoc” împedec\ în ni[te metanii de lân\. I se p\ru c\ viseaz\ [i
iar\[i închise ochii; dar redeschizându-i peste pu]in, v\-
fi p\cat? Judec\ dumneata singur. Du-te de mori pentru zu acelea[i lucruri, metaniile, potcapul, c\lug\rii.
binele mo[iei dumitale, cum ziceai însu]i când îmi — Cum te mai sim]i, frate Paisie? îl întreb\ unul din
spuneai c\ nu m\ vrea, nici nu m\ iube[te ]ara. Sunt monahi, v\zându-l c\ nu doarme.
bucuros c\-]i r\spl\te[te norodul pentru slujba ce mi-ai Numele acesta îi aduse aminte de toate cele ce se
f\cut, vânzându-mi oastea lui Anton Sechele20 [i mai pe petrecuser\. Sângele într-însul începu a ferbe [i, sculân-
urm\ l\sându-m\ [i trecând în partea Tom[ii. du-se pe jum\tate:
— Ce pocit\nii sunt aceste? strig\. A! voi v\ juca]i cu
[Mo]oc este dat pe mâna mul]imii, care îl lin[eaz\. L\pu[- mine! Afar\, boaite! Ie[i]i! c\ pre to]i v\ omor! {i c\uta o
neanu cere s\ fie retezate capetele boierilor uci[i, pe care le arm\ pre lâng\ el, dar neg\sind decât potcapul, îl azvârli
a[az\ sub forma unei piramide, dup\ neam [i rang. Imaginea
cu mânie în capul unui c\lug\r.
piramidei de capete, „leacul de fric\” promis în ziua prece-
dent\, îi provoac\ le[inul doamnei Ruxanda. Spancioc [i Întru auzul strig\rilor lui, doamna cu fiiul ei, mitropo-
Stroici, dup\ care L\pu[neanu î[i trimite oamenii, reu[esc s\ litul, boierii, slugile întrar\ to]i în odaie.
fug\ în Lehia.]
[La îndemnul lui Spancioc [i al lui Stroici, doamna
Ruxanda î[i otr\ve[te so]ul. Spancioc [i Stroici îl oblig\ s\
IV bea drojdiile otr\vii, astfel c\ domnitorul moare în chinuri
groaznice.]
De m\ voi scula, pre mul]i am s\ popesc [i eu…
Acest fel fu sfâr[itul lui Alexandru L\pu[neanul, care
Patru ani trecuser\ de la scena aceasta, în vremea l\s\ o pat\ de sânge în istoria Moldaviei.
c\rora Alexandru-vod\, credincios f\g\duin]ei ce dase La monastirea Slatina, zidit\ de el, unde e îngropat,
doamnei Ruxandei, nu mai t\iese nici un boier. Dar pen- se vede [i ast\zi portretul lui [i a familiei sale.
tru ca s\ nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri
(Alexandru L\pu[neanul. Antologie, postfa]\ [i bibliografie
omene[ti, n\scoci feluri de schingiuiri. de Ion Dodu B\lan. Bucure[ti, Editura Minerva, 1979)

[Retras la Hotin, pentru a fi mai aproape de ]ara le[easc\,


unde se refugiaser\ boierii Spancioc [i Stroici, Alexandru 20
Anton Sechele: vestit general ungur (n. aut.).
L\pu[neanu se îmboln\ve[te de febr\ tifoid\. În pragul mor]ii, 21
potcap, s.n.: acoper\mânt al capului, de form\ cilindric\, purtat\ de
cere s\ fie c\lug\rit.] preo]ii [i c\lug\rii ortodoc[i.

65
U N I T A T E A 2 Pa[optism

TEXT {I CONTEXT
Dic]ionar literar
Nuvela Alexandru L\pu[neanul a fost publicat\ în anul 1840, în primul
„ Personajul este persoana, num\r al revistei Dacia literar\, imediat dup\ articolul-program Introduc]ie,
obiectul, animalul care ac]io- elaborat de Mihail Kog\lniceanu.
neaz\ sau este implicat în ac]iu-
nea prezentat\ într-o scriere
epic\ sau dramatic\. PRIN TEXT
Personajul se distinge de
persoan\, el fiind o fic]iune care Construc]ia textului
tr\ie[te doar în opera literar\,
spre deosebire de persoan\, o 1. Organiza]i-v\ în patru grupe [i alege]i-v\ câte unul dintre capitolele
fiin]\ uman\ din realitate. Per- nuvelei. Realiza]i un poster în care s\ r\spunde]i la urm\toarele cerin]e:
sonajul este o proiec]ie imagi- a. nota]i mottoul capitolului;
nar\, o incarnare fictiv\ a unei b. identifica]i cui îi apar]in cuvintele din motto;
persoane legate de o epoc\ sau c. preciza]i care sunt timpul [i spa]iul desf\[ur\rii ac]iunii;
alta. Uneori, construc]ia perso-
d. identifica]i momentul subiectului con]inut de capitolul respectiv;
najului porne[te de la existen]a
unei persoane reale, atestate e. numi]i personajele care particip\ la ac]iune;
istoric, în rest fiind rodul imagi- f. transcrie]i m\rcile naratoriale identificate în text.
na]iei scriitorului. Reprezentantul fiec\rei grupe prezint\ posterul realizat în fa]a clasei.
„ Criterii de clasificare a 2. Compozi]ia textului literar este linear\ [i echilibrat\. Structurarea pe cele
personajelor: patru capitole apropie nuvela de o oper\ dramatic\, aspect sesizat [i de
1. în func]ie de rolul pe care îl critica literar\:
joac\ în economia textului, per-
Alexandru L\pu[neanul, dup\ cum s-a observat uneori, este propriu-zis
sonajele sunt: principale, secun-
dare [i episodice; o dram\ în mai multe acte, în care un conflict primitiv se rezolv\ printr-o
2. în func]ie de criteriul etic, catastrof\ (Tudor Vianu, Arta prozatorilor români ).
personajele pot fi pozitive [i Analiza]i rolul decupajului în capitole al operei [i discuta]i efectul artis-
negative; tic al mottourilor.
3. în func]ie de raportul cu 3. Una dintre tr\s\turile romantismului este anularea regulii clasice a celor
realitatea, exist\ personaje isto-
trei unit\]i: de timp, de spa]iu, de ac]iune. Prezenta]i cadrul spa]io-tempo-
rice, legendare [i fantastice;
4. în func]ie de curentul este- ral al nuvelei din aceast\ perspectiv\, valorificând observa]iile de la exer-
tic în care se încadreaz\, perso- ci]iul anterior.
najele literare pot fi: personaje 4. Ac]iunea nuvelei nu este complicat\. Identifica]i momentele subiectului [i
clasice, „caractere”, personaje prezenta]i pe scurt ac]iunea.
romantice, excep]ionale în situa- 5. Un element important al oric\rei nuvele este conflictul. În nuvela Ale-
]ii excep]ionale, construite în xandru L\pu[neanul, exist\ un conflict exterior, între domnitor [i boierii
antitez\, personaje realiste, „ti-
puri”, identificabile în realitate;
tr\d\tori, dintre care se desprinde chipul lui Mo]oc, [i un conflict interior,
5. în func]ie de complexita- între dorin]a de r\zbunare a lui L\pu[neanu [i patriotismul s\u. Care din-
tea personajelor, E.M. Forster tre aceste conflicte este mai important? Argumenta]i-v\ op]iunea.
le consider\ „plate” (construite 6. Arta romantic\, în opozi]ie cu arta clasic\, preocupat\ de unitate, este ca-
în jurul unei singure idei sau racterizat\ de amestecul genurilor, de renun]area la reguli în numele
calit\]i, putând fi prezentate verosimilului [i al culorii locale. Un mare eveniment istoric, va sublinia
într-o singur\ fraz\, recognosci-
Victor Hugo, nu poate s\ se desf\[oare doar într-un loc [i în decurs de do-
bile în orice situa]ie narativ\) [i
personaje „rotunde” (surprind u\zeci [i patru de ore. Tabloul amplu al vie]ii necesit\ amestecul genurilor.
cititorul cu reac]ii imprevizibile, Demonstra]i valabilitatea acestei afirma]ii, valorificând textul nuvelei
Alexandru L\pu[neanul.

66
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Chipurile [i vocile din text


7. Clasifica]i personajele din nuvel\ în func]ie de rolul pe care îl au în econo-
devenind memorabile prin ges-
mia textului, folosind [i informa]iile din dic]ionarul literar.
turi [i fapte);
6. dup\ capacitatea de tran-
8. Argumenta]i afirma]ia c\ Alexandru L\pu[neanu este, în nuvela lui Cos-
sformare, personajele sunt: di- tache Negruzzi, un personaj, nu o persoan\.
namice (evolueaz\ [i surprind 9. Într-o nuvel\, accentul cade pe eviden]ierea caracterului personajelor în
cititorul prin calit\]ile lor), stati- defavoarea ac]iunii. Fiind personajul principal, Alexandru L\pu[neanu se
ce (nu se schimb\ pe parcursul afl\ în centrul nuvelei. În grupe de câte patru elevi, identifica]i dou\
ac]iunii [i nu surprind cititorul, tr\s\turi reprezentative ale personajului [i ilustra]i-le cu scene din text.
fiind previzibile). Prezenta]i în fa]a clasei alegerile f\cute.
Personajul mai poate fi: indi- 10. Caracterul demonic al lui Alexandru L\pu[neanu reiese din faptele sale.
vidual (întruchipeaz\ o singur\ Justifica]i aceast\ tr\s\tur\ a personajului romantic valorificând afirma]ia
persoan\), colectiv (reprezint\
lui George C\linescu, potrivit c\reia L\pu[neanu este un damnat, osândit
un grup).
Când personajul este o indi- de Providen]\ s\ verse sânge [i s\ n\zuie dup\ mântuire. El sufer\ de o
vidualitate care devine un mo- melancolie sangvinar\, colorat\ cu mizantropie (Istoria literaturii române
del, o culme a unor tr\s\turi mo- de la origini pân\ în prezent ).
rale, se nume[te caracter. 11. Discursul rostit de L\pu[neanu în biseric\ demonstreaz\ c\ domnitorul
st\pâne[te arta persuad\rii, c\ are puterea de a convinge. Identifica]i mij-
loacele la care acesta apeleaz\ pentru a-[i atinge scopul propus.
12. Personaj excep]ional, L\pu[neanu este construit în spiritul esteticii roman-
tice, din calit\]i [i din defecte, iar situa]iile excep]ionale în care se afl\ sunt
menite s\-i demonstreze felul s\u de a fi. Eviden]ia]i acest caracter antite-
tic în rela]ia cu celelalte personaje.
13. Reciti]i secven]ele dialogate dintre L\pu[neanu [i Mo]oc din primul [i al
treilea capitol [i scena care con]ine discu]ia pe care domnitorul o poart\
cu doamna Ruxanda în capitolul al II-lea. Identifica]i tr\s\turile pe care [i
le dezv\luie fiecare dintre participan]ii la dialog.
14. De[i sunt personaje secundare, Spancioc [i Stroici apar în momente impor-
tante [i confer\ nuvelei echilibru compozi]ional. De asemenea, ei ilus-
treaz\ boierimea cu dragoste de ]ar\, ceea ce le justific\ rolul de justi]iari.
Ilustra]i caracterul lor romantic într-un text de maximum zece rânduri.
15. În nuvela Alexandru L\pu[neanul, apare, pentru prima dat\ în literatura
Alexandru L\pu[neanu român\, personajul colectiv, C. Negruzzi dovedindu-[i capacitatea de a sur-
[i doamna Ruxanda, prinde psihologia mul]imii. Analiza]i secven]a în care este prezentat\ mul]i-
detaliu din dnera de la Slatina (1561)
mea revoltat\ [i modul în care comportamentul acesteia se modific\.
16. Discuta]i modul în care se realizeaz\ obiectivitatea naratorului în nuvela
Ceea ce izbute[te în chip uimitor Alexandru L\pu[neanul, pornind de la citatul reprodus `n coloana al\turat\.
la Negruzzi în Alexandru L\pu[nea-
nul este des\vâr[ita eliminare a pro- Limbajul textului
priei sale imagini din povestirea pe 17. Romanticii se opun purit\]ii lingvistice [i sunt partizani ai l\rgirii voca-
care o întreprinde. [...] Autorul aces-
bularului prin p\trunderea arhaismelor, a regionalismelor [i a cuvintelor
tei nuvele a realizat cu plin\tate
norma impersonalit\]ii din primul populare. Explica]i rolul acestora în descrierea mesei la care sunt invita]i
moment în care a vrut s\ scrie o cei 47 de boieri.
nuvel\, [i nu o amintire. 18. Identifica]i pauzele descriptive care apar în cadrul nuvelei [i preciza]i
(Tudor Vianu, func]iile lor. Exprima]i-v\ opinia despre modul în care aceste secven]e
Arta prozatorilor români ) descriptive recreeaz\ atmosfera epocii [i accentueaz\ culoarea local\.

67
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Text literar [i adev\r istoric


19. Evocarea trecutului este pentru romantici o form\ de a insufla contempo-
a. „A doa domnie a lui Alixandru
ranilor idealuri na]ionale înalte. În realizarea nuvelei sale, Costache Ne-
vod\ L\pu[neanul, carile apoi au gruzzi s-a inspirat din diverse documente istorice, mai ales din Letopise]ul
t\iai 47 de boieri, 7072 <1564>. [...] Þ\rii Moldovei de Grigore Ureche, de[i în notele de subsol, care `i apar]in
Deac\ au mersu solii Tom[ii [i i-au scriitorului, acesta face trimiteri la cronica lui Miron Costin, din dorin]a de
spus, zic s\ le fie zis Alixandru vod\: a atesta veridicitatea nara]iunii. Cu toate acestea, el se abate de la datele
«De nu m\ vor, eu îi voiu pre ei [i de cronicii, fie modificând adev\rul istoric, fie ad\ugând scene imaginare, rod
nu m\ iubescu, eu îi iubescu pre al fic]iunii creatoare. Identifica]i în fragmentele reproduse al\turat din
dân[ii [i tot voiu mérge, ori cu voie, cronica lui Grigore Ureche aspecte valorificate de prozator, exprimându-v\
ori f\r\ voie.» Décii pre soli i-au oprit
p\rerea în leg\tur\ cu motivele care au determinat modificarea adev\rului
[i au mers hochimurile împ\ratului
la t\tari, de au acoperit ]ara ca un
istoric.
roiu, pr\dându [i arzându. De alt\ 20. Redacta]i un eseu de o pagin\ în care s\ eviden]ia]i rela]ia dintre realitate
parte el au întrat cu turcii [i cu oas- [i fic]iune în nuvela Alexandru L\pu[neanul de Costache Negruzzi.
tea ce au avut lâng\ sine. V\zându
Tom[a vod\ c\ împotriva acei puteri
nu va putea sta, cu sfétnicii s\i, cu DESPRE TEXT
Mo]oc vornicul [i Véveri]\ postél-
1. În Scrisoarea XIX (Ochire retrospectiv\), inclus\ de Costache Negruzzi în
nicul [i cu Spanciog sp\tar, au trecut
în Þara Le[easc\ [i s-au a[ezat la ciclul Negru pe alb. Scrisori la un prietin, se fac referiri la domnitorul
Liov, dup\ ce au domnitu 5 s\pt\- Alexandru L\pu[neanu, spunându-se:
mâni.” „Un veac era de când aristocra]ia domnea [i poporul gemea în tic\lo[ie
(Grigore Ureche,
Letopise]ul Þ\rii Moldovei) [i asuprire! Atunci providen]a, v\zând-o b\trân\ [i slu]it\ de nelegiuiri,
tinde mâna [i alege din ea pre un neînsemnat boier, pre un oarecare Petre
Stolnicul, om prost [i necunoscut. Îl suie pe tron [i îi d\ sabia r\zbun\rii în
mân\. Acesta, sub numele de Alexandru L\pu[neanul, va sparge cuibul [i
va strivi acest furnicar de intrigan]i ce f\cea [i desf\cea domni.”
b. „Dup\ ce s-au a[ezat Alixandru Compara]i atitudinea lui Costache Negruzzi fa]\ de persoana Alexandru
vod\ al doilea rându la scaun [i de L\pu[neanu, a[a cum reiese din acest fragment, [i imaginea pe care proza-
moartea lui {tefan vod\ Tom[a. [...] torul i-o construie[te în nuvel\.
Craiul pentru pacea ce avea cu tur- 2. Discuta]i, din perspectiva cititorului din secolul al XXI-lea, urm\toarea afir-
cul, a doao [i pentru mult\ pâr\ ce-l
ma]ie a lui George C\linescu, din revista Steaua, 1958:
pârâia lé[ii pentru moartea lui
Vi[nove]schi [i pentru slu]ia a mul]i Alexandru L\pu[neanul [...] ar fi devenit o scriere celebr\ ca [i Hamlet
ce f\cuse, au trimis pre sluga sa, pre dac\ literatura român\ ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale.
Crasi]schii la Liov, de i-au t\iat capul
Tom[ii [i lui Mo]oc, vornicul [i lui
Spanciog sp\tariul [i lui Véveri]\ DUP| TEXT
postélnicul, pre carii i-au îngropat
afar\ din târgu, la m\n\stirea lui 1. Citi]i nuvela istoric\ Mihnea-Vod\ cel R\u de Alexandru Odobescu [i com-
sfeti Onofrie. {i a[a au fost sfâr[itul para]i-o cu nuvela Alexandru L\pu[neanul de Costache Negruzzi, evi-
Tom[ei.” den]iind asem\n\rile dintre cele dou\ texte literare.
(Grigore Ureche,
Letopise]ul Þ\rii Moldovei) 2. Redacta]i un eseu de o pagin\ în care s\ v\ exprima]i opinia despre Evul
Mediu românesc, valorificând atât informa]iile oferite de nuvela Alexandru
L\pu[neanul, cât [i pe cele pe care le ave]i de la orele de istorie. Pute]i s\
v\ orienta]i asupra aspectelor comportamentale, vestimentare, asupra
rela]iilor familiale, interumane, politice etc.

68
LIMB| ROMÂN|

** Vocabularul
Vocabularul, care cuprinde totalitatea cuvintelor unei
limbi, se îmbog\]e[te atât prin mijloace interne, cât [i
prin mijloace externe (prin împrumuturi vechi [i noi).
Mijloacele interne de îmbog\]ire a vocabularului
sunt urm\toarele: „ derivarea (progresiv\ [i regresiv\)
„ compunerea „ conversiunea. Jean François-Raffaelli, Arcul de Triumf

DERIVAREA COMPUNEREA CONVERSIUNEA

1. progresiv\ 1. prin al\turare (juxtapunere): 1. substantivizarea


a. cu sufixe: juc\tor, fricos, br\det, câine-lup, de la, dinspre etc.; a. adjectivului: adâncul p\durii etc.;
botni]\, domnie, viteje[te, sucevean, 2. prin subordonare: ochiul-boului, b. verbului la participiu, supin [i ge-
c\lu], pietroi etc.; vorb\-lung\, floare-de-col], pap\-lapte runziu: r\t\ci]ii din p\dure, mersul pe
b. cu prefixe: ne[ans\, a reaminti, a etc.; jos, suferindul din spital etc.;
preface, str\mo[ etc.; 3. prin abreviere (prescurtare): c. a pronumelui: iau ni[te nimicuri etc.;
c. cu sufixe [i prefixe, în acela[i timp B.C.R. / BCR, Tarom / TAROM, 2. adjectivizarea
(derivare parasintetic\): a în[ira, a Asirom / ASIROM, NATO etc.; a. verbului la participiu [i gerunziu:
descre]i etc.; 4. cu prefixoide [i sufixoide: auto- carte citit\, plete fluturânde etc.;
d. cu sufixe [i prefixe care formeaz\ mobil, astrolog, insecticid, aerogar\, b. pronumelui: acest volum etc.;
derivate în serie: Olt + -ean oltean + telespectator, francofonie, centrifug, c. adverbului: haine gata etc.;
-e[te oltene[te etc.; radioscopie etc. 3. adverbializarea
2. regresiv\, prin înl\turarea de su- a. adjectivului: scrie frumos etc.;
fixe: portocal\ portocal, nemul]umit b. verbului la participiu: cânt\ îngânat
a nemul]umi, a alinta alint etc. etc.;
c. substantivului: toamna plou\.

Între cuvintele unei limbi se pot stabili, în func]ie de sensuri, diferite rela]ii semantice, [i anume: sinonimia, anto-
nimia, omonimia, polisemia [i paronimia.

Sinonimele

SINONIMELE sunt cuvinte cu form\ diferit\ [i cu pr\p\di (se folosesc pentru fiin]e); a deceda, a r\posa, a
sens identic sau asem\n\tor. Sinonimia perfect\ sau disp\rea (se folosesc pentru oameni); a deceda apare în
total\ este întâlnit\ mai rar (kaliu–potasiu, nicicând–nicio- limbajul administrativ, a sucomba, în limbajul literar pre-
dat\ etc.), cea mai frecvent\ fiind sinonimia par]ial\, ten]ios, a cr\pa, în limbajul familiar sau argotic.
prezent\ la cuvintele polisemantice, unde echivalen]ele În perioada pa[optist\, s-a produs un proces de mo-
se fac pentru fiecare sens al cuvântului (drum = cale, dernizare a limbii române, ap\rând numeroase perechi
traseu, curs\, deplasare etc.). sinonimice prin introducerea unor împrumuturi neolo-
Sinonimele se pot diferen]ia prin: „ gradul de inten- gice de origine romanic\ (din francez\, italian\): n\dej-
sitate exprimat: boare, vânt, furtun\, uragan; „ posi- de–speran]\, rig\–rege, molim\–epidemie etc.
bilitatea de utilizare contextual\: a muri = a pieri, a se

69
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Antonimele 2. lexico-gramaticale, când sunt p\r]i de vorbire


diferite (sare — substantiv [i verb).
ANTONIMELE sunt cuvinte cu sensuri diametral Omonimele sunt obligatoriu omofone.
opuse. Perechea de antonime poate fi alc\tuit\ din cuvin-
te cu form\ total diferit\ (bucurie–triste]e, înalt–scund
etc.) sau din cuvinte diferen]iate doar prin prefix
Cuvintele polisemantice
(atent–neatent, a face–a desface etc.).
CUVINTELE POLISEMANTICE sunt cuvintele care
Antonimele se stabilesc pentru fiecare sens al cuvân-
au dou\ sau mai multe sensuri legate între ele: baie —
tului polisemantic (prost = de[tept, cult, bun) [i pot fi
a. îmb\iere, sc\ldat; b. înc\pere special amenajat\ pen-
uneori limitate de context (înalt opus lui jos pentru obiec-
tru îmb\iere; c. cad\; d. (la plural) sta]iune balnear\.
te, grav pentru timbru vocal, sc\zut pentru vorbire etc.).
Paronimele
Omonimele
PARONIMELE sunt cuvintele cu form\ asem\n\-
OMONIMELE sunt cuvinte cu aceea[i form\ [i cu toare [i cu sens diferit. Se deosebesc, de obicei, printr-un
sens complet diferit. sunet (atlas–atlaz, temporal–temporar etc.) sau prin dou\
Omonimele pot fi: sunete (conjunctur\–conjectur\). Uneori, difer\ ordinea
1. lexicale, când sunt p\r]i de vorbire identice, fiind sunetelor (a revela–a releva) sau diferen]a dintre cuvinte
împ\r]ite, la rândul lor, în omonime: a. totale, identice în este dat\ de un sunet în plus (miner-minier).
toat\ flexiunea (lac–lacuri); b. par]iale, diferite în flexi- Confuziile paronimice apar din necunoa[terea sensu-
une (band\–benzi, bande); lui exact al fiec\rui cuvânt.

EXERCI}II
1. Identifica]i cuvintele ob]inute prin derivare [i prin 6. Indica]i un alt sens decât cel din textul de la exerci-
conversiune din textul de mai jos, explicând for- ]iul 5 al omonimelor a r\s\ri [i lun\, construind câte
marea lor: un enun] pentru fiecare.
„Perdelele-s l\sate [i lampele aprinse; 7. Ar\ta]i, în cel mult cinci rânduri, ce impresie v\ pro-
În sob\ arde focul, tovar\[ mâng\ios, duc derivatele diminutivale din urm\torul fragment,
{i cadrele-aurite, ce de p\re]i sunt prinse precizând [i mecanismul de formare a acestora:
Sub palid\ lumin\, apar misterios.” „Pe o stânc\ neagr\, într-un vechi castel,
(Vasile Alecsandri, Serile la Mirce[ti) Unde cur\-n vale un râu mititel,
Plânge [i suspin\ tân\ra domni]\
2. G\si]i câte un sinonim pentru cuvintele din textul de
Dulce [i suav\ ca o garofi]\.”
la exerci]iul 1: cadr\, a fi prins, palid, misterios.
(Dimitrie Bolintineanu, Muma lui {tefan cel Mare)
3. G\si]i câte un antonim pentru cuvintele din textul de
la exerci]iul 1: l\sat, aprins, lumin\, a ap\rea. 8. Explica]i sensul urm\toarelor paronime [i construi]i
4. Construi]i enun]uri cu patru sensuri diferite ale enun]uri cu acestea: „ arbitrar / arbitral „ depen-
cuvântului polisemantic foc, indicându-le pe fiecare. den]\ / dependin]\ „ familial / familiar „ inept / inapt
5. Identifica]i cuvintele compuse din urm\torul text, „ maestru / maistru „ miner / minier „ mochet\ / ma-
precizând procedeul de compunere: chet\ „ numerar / numeral „ a preveni / a proveni
„Încep a luci stele rând una câte una „ pronume / prenume.
{i focuri în tot satul încep a se vedea; 9. Indica]i cele dou\ forme de plural pentru omonimele
Târzie ast\-sear\ r\sare-acum [i luna, par]iale urm\toare în enun]uri: arc, bob, curs, glob,
{i, cobe, câteodat\ tot cade câte-o stea.” index, pas, sol, [ah.
(Ion Heliade R\dulescu, Zbur\torul) 10. Construi]i enun]uri cu urm\toarele cuvinte compuse:
„ alt\dat\ / alt\ dat\ „ de alt fel / de altfel.

70
STUDIU DE CAZ

Forme hibride
ale civiliza]iei [i ale culturii
române[ti la mijlocul
secolului al XIX-lea
SPRE TEM| Theodor Pallady, Pia]a Furstemberg
1. Fiecare elev prime[te un bile]el. Jum\tate dintre
elevi trebuie s\ scrie pe foaia primit\ un cuvânt din
câmpul lexical al termenului clasic [i jum\tate, un Cea mai frapant\ tr\s\tur\ a prozei în epoca
cuvânt din câmpul lexical al termenului romantic. pa[optist\ este caracterul memorialist, lipsa inven]iei
Re]ine]i numai termenii care nu se repet\. pure, a fic]iunii.
2. Lucra]i în grupe de patru elevi. G\si]i cel pu]in trei (Mihai Zamfir, Literatura pa[optist\)
argumente pentru sus]inerea urm\toarei aprecieri: Prezenta]i argumentele grupei în fa]a clasei.

DESPRE TEM|

Clasicism, romantism, realism `n epoca pa[optist\


Pa[optismul — o epoc\ a amestecului de curente literare
În epoca pa[optist\, curentul predominant a fost curent literar nu a ap\rut la noi ca o reac]ie la regulile
romantismul, teoretizat de Dacia literar\ [i confirmat de rigide ale clasicismului, cele dou\ orient\ri au coexistat,
multe dintre crea]iile scriitorilor vremii. Cum acest manifestându-se, uneori, chiar în opera aceluia[i creator.

Primele orient\ri realiste


Se constat\ c\ apar în acela[i timp, în literatura purta amprenta veridicului, vor tinde s\ fie o copie a
pa[optist\, caracteristici ale realismului, din cauza rela- realit\]ii.
]iei complexe dintre real [i imaginar în art\ [i ]inând de Mul]i scriitori ai epocii scriu jurnale de c\l\torie, me-
un fel de „realism etern”. morii, amintiri sau pleac\ în conceperea operelor lite-
Ca un curent literar ce teoretizeaz\ construirea unui rare de la personalit\]i reale. Vasile Alecsandri a publicat
univers fic]ional care s\ fie oglinda realului, s\ dea iluzia jurnale de c\l\torie, O primblare la mun]i [i C\l\torie în
vie]ii, realismul se na[te în 1856, odat\ cu apari]ia revis- Africa, a[a cum au f\cut [i Grigore Alexandrescu —
tei Le Réalisme (Realismul), în Fran]a, fiind simultan cu Memorialul de c\l\torie [i Dimitrie Bolintineanu — C\-
perioada de declin a romantismului. Ca atare, în literatu- l\torii pe Dun\re [i în Bulgaria sau C\l\torii în Palestina
ra noastr\, aspectele teoretice p\trund mai târziu, dar [i Egipt. Multe scrieri din aceast\ perioad\ prezint\ fap-
chiar din perioada pa[optist\, unele dintre scrieri vor te tr\ite, ca, de exemplu: Negru pe alb de Costache

71
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Negruzzi, Dispozi]iile [i încerc\rile mele de poezie de Viteazul de Nicolae B\lcescu, oper\ istoric\ intrat\ în
Ion Heliade R\dulescu, Amintiri de Alecu Russo, Scri- zona literarului prin frumuse]ea stilului.
sori c\tre Vasile Alecsandri de Ion Ghica. Fascina]ia Aceast\ caracteristic\ a literaturii pa[optiste de a se
pentru istoria na]ional\, care ]ine de spiritul romantic, îi îndrepta spre faptul real a fost eviden]iat\ într-o formula-
determin\ pe scriitori s\-[i aleag\ ca personaje perso- re memorabil\ de c\tre Tudor Vianu, în Arta prozato-
nalit\]i istorice: Alexandru L\pu[neanu în bine-cunoscu- rilor români, atunci când scria:
ta nuvel\ a lui Costache Negruzzi, {tefan cel Mare în Primul realism românesc este astfel un realism
Dumbrava Ro[ie de Vasile Alecsandri, Mihai Viteazul în memorialistic. Înainte de a ob]ine o icoan\ vie a realului
mai multe dintre poeziile din Legende istorice de Dimi- în sinteza imagina]iei, literatura noastr\ resimte nevoia
trie Bolintineanu sau în Românii supt Mihai-voievod a-[i men]ine modelul sub ochi…

Forme artistice hibride `n epoca pa[optist\


Epoca pa[optist\ este eterogen\ în privin]a orien- f\r\ a putea elimina adânc înr\d\cinatele tipare orien-
t\rilor estetice, p\trunse lent în literatura român\, f\r\ s\ tale. Criticul Paul Cornea observa c\, la noi, pân\ târziu,
genereze gesturi de revolt\, cum s-a întâmplat în litera- dincolo de mijlocul secolului al XIX-lea, vor d\inui con-
tura occidental\. Consecin]ele acestui fenomen sunt traste bizare în institu]ii, moravuri, îmbr\c\minte etc.,
[tergerea grani]elor dintre doctrinele literare [i apari]ia suscitând nu o dat\ uimirea c\l\torilor str\ini (Originile
de forme artistice hibride, rezultate din amestecul orien- romantismului românesc).
t\rilor clasice, romantice [i realiste, manifestate în epoc\. Coexisten]a orient\rilor literare în epoc\ a fost deter-
Acest amestec de ideologii, de modele, de gusturi minat\ [i de necesitatea de a produce opere originale
caracterizeaz\ societatea româneasc\, în ansamblu, la într-o cultur\ care f\cea eforturi de sincronizare cu mo-
începutul secolului al XIX-lea manifestându-se o dorin]\ delele vremii [i care, neavând practica scrisului, era mai
de modernizare, o deschidere spre civiliza]ia occidental\, pu]in preocupat\ de aspectele doctrinare.

TEMA ~N TEXTE

1. Organiza]i o discu]ie în care s\ sus]ine]i urm\toarea El purta un antereu de suvaia1 alb, era încins cu un
apreciere critic\ prin exemple din operele scriitorilor [al ro[u cu flori, din care o poal\ i se slobozea pe
pa[opti[ti studia]i. coapsa stâng\, iar capetile [...] c\deau apoi peste
Nu exist\ în realitate un fenomen artistic pur, cla- papucii lui cei galbeni. [...] În camera unde intr\, pe
sic ori romantic. un crevat2 [...] [edea o feti[oar\ rez\mat\ într-un cot
(George C\linescu, Clasicism, romantism, baroc, pe perin\. Fusta ei de atlaz albastru-deschis, de sub
în volumul Impresii asupra literaturii spaniole) care se z\rea un picioru[ gras [i mic; p\rul ei casta-
2. Identifica]i în fragmentul din nuvela Zoe de Costache niu ce se slobozea în unde de m\tase pe albii ei gru-
Negruzzi elemente romantice [i realiste. mazi; pozi]ia ei cea lenoas\, în sfâr[it lumina murind\
„O calea[c\ trecu în fuga cailor pe uli]a mare, a unei lampe ar fi înfl\cârat pe Xenocrat, dac\ ar fi
apuc\ uli]a Sf. Ilie, [i f\când în stânga, lu\ la deal pe fost la Ia[i la 1827, în camera aceea.”
lâng\ zidul Sf. Spiridon, [i tot suindu-se pân\-n maha- 3. G\si]i în textul de la exerci]iul 2 forme hibride ale
civiliza]iei române[ti.
laua S\r\riei, st\tu la porti]a unei c\su]e cu dou\ fe-
restre cu perdele verzi. Din tr\sur\ se coborî un 1
suvaia (sevai), s.n. (arh.): ]es\tur\ de m\tase cu fire de aur sau de
tân\r elegant cocona[, a c\rui costum era dup\ moda argint.
cur]ii. 2
crevat (crivat), s.n. (reg.): pat.

72
U N I T A T E A 2

Contraste bizare
SPRE TEXT
1. Alege]i fiecare un continent în care a]i vrea s\ face]i o c\l\torie, fiindc\ vi
se pare interesant [i misterios. Scrie]i pe un bilet motivul op]iunii voastre
[i lipi]i-l pe o hart\ a lumii. Citi]i biletele destinate continentului situat pe
locul întâi.
2. Numi]i cel pu]in trei elemente contrastante ale spa]iului românesc pe care
le-a]i prezenta unui c\l\tor str\in.

Vasile Alecsandri
Balta-Alb\
de Vasile Alecsandri
(1821/1818?-1890)
D-lui I. B\l\ceanu
Este cel mai important scriitor al
epocii pa[optiste [i una dintre Într-o sar\ din luna trecut\ eram aduna]i mai mul]i prietini, to]i lungi]i pe
importantele personalit\]i politice divanuri1, dup\ obiceiul oriental, [i înarma]i de ciubuce2 mari, carele produ-
ale vremii, participând la Revolu]ia ceau o atmosfer\ de fum. [...]
de la 1848, la înf\ptuirea Unirii din Pintre noi se g\sea un tân\r zugrav3 fran]ez, care pentru întâia oar\ ie[ise
1859, fiind ministrul de externe din ]ara lui spre a face un voiaj în Orient.
care a ob]inut recunoa[terea în — Domnilor, ne zise el, v\ m\rturisesc cu ru[ine c\, p\n-a nu veni în ]\rile
Occident a noilor grani]e ale ]\rii
d-voastre, nici nu prepuneam c\ se afla în Evropa o Moldavie [i o Valahie. Dar
[i ambasador la Paris, spre sfâr-
[itul vie]ii. N\scut în familia unui
nu m\ plâng nicidecum, de vreme ce, ca un nou Columb, am avut pl\cere a
boier moldovean, viitorul scriitor descoperi eu însumi aceste frumoase p\r]i ale lumei [i a m\ încredin]a c\,
tr\ie[te la Mirce[ti o copil\rie departe de a fi locuite de antropofagi4, ele cuprind în sânul lor o so]ietate
fericit\, într-o atmosfer\ cald\ în foarte pl\cut\.
care basmele doicii se amestecau — Domnule, r\spunse unul din noi, nu te încrede a[a lesne în descoperirea
cu înv\]\turile grece[ti, române[ti d-tale, pentru c\ cine [tie dac\ p\n-în sfâr[it nu-i fi pus în frigare [i osp\tat de
[i fran]uze[ti primite de la dasc\li s\lbaticii acestor ]\ri!
diferi]i. Î[i va continua studiile la — Domnilor, ad\ug\ str\inul râzând, v\ în[tiin]ez c\, de-oi mai [edea multe
Paris, unde ob]ine bacalaureatul [i zile la masa de la tractirul 5 d-lui Regensburg, s\lbaticii ce-or vroi s\ m\ pre-
începe studii universitare de
fac\ în friptur\ nu or g\si pe mine decât pelea [i oasele. Cu toate aceste,
chimie, medicin\, drept [i ingine-
rie, f\r\ a ob]ine o diplom\. Întors
p\n-a nu m\ face jertfa descoperirei mele, da]i-mi voie s\ v\ istorisesc [i eu
în ]ar\, a de]inut mai multe dem- partea cea mai curioas\ din c\l\toria mea.
nit\]i publice, printre care pe Plecând din Paris, spre a întreprinde un voiaj în Orient, lucru ce, precum
[ti]i, s-au f\cut ast\zi de mod\, am agiuns bun s\n\tos la Viena: [i de aici
m-am îmbarcat pe un vas de vapor cu gând de a coborî Dun\rea p\n-în Marea
1
divan, s.n.: canapea fãrã spãtar pe care
Neagr\, f\r-a m\ opri nic\ire.
se stã sau se doarme. Cred c\ nu e nici unul din d-voastr\ care s\ nu fi f\cut voiajul Dun\rei [i s\
2
ciubuc, s.n.: pipã cu þeavã lungã. nu se fi mirat ca mine de s\lbatica frumuse]\ a malurilor acestui râu între
3
zugrav s.m.: (aici, arh.) pictor. Banat [i Serbia. [...] C\pitanul, ce vorbea pu]in fran]uze[te, îmi t\lm\ci c\
4
antropofag, s.m.: persoanã care se p\mântul ce se videa de-a stânga noastr\ se numea Valahia [i c\ era locuit de
hrãneºte cu oameni; canibal. un neam de oamini cu totul str\ini de na]ia otoman\!... S\ v\ spun mirarea mea
5
tractir, s.n.: han, birt, ospãtãrie. la aceast\ descoperire e peste putin]\! [...]

73
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Oprindu-se vaporul la Br\ila, m\ hot\râi a m\ coborî pe uscat [i a întrerupe


aceea a conducerii Teatrului Na- c\l\toria mea în Orient, pentru a m\ r\t\ci cât\va vreme în câmpiile Valahiei.
]ional din Ia[i, al\turi de Mihail Speram s\ întru într-o via]\ nou\ [i plin\ de întâmpl\ri originale. [...]
Kog\lniceanu [i Costache Negruzzi. La consulat se afla aduna]i mai mul]i str\ini care vorbea cu mare entuziasm
A fost un deschiz\tor de dru- de o balt\ f\c\toare de minuni ce se descoperise în Valahia, de vro câ]iva ani,
muri într-o literatur\ tân\r\, abor- [i care se numea Balta-Alb\.
dând toate genurile literare, impu- Dup\ zisa acelor prietini a domnului consul, peste zece mii de oamini se
nând specii noi, inovând stilistic,
g\sea acum împregiurul acelei b\l]i [i se lecuia, v\zându-i cu ochii, de tot soiul
g\sind surse originale de inspira-
]ie, motiv pentru care Garabet
de patimi. În acel izvor de t\m\duire orbii câ[tiga vederile, surzii auzul, ologii
Ibr\ileanu considera timpul s\u picioarele, b\trânii puterile! [i c.l.
epoca Alecsandri, iar Mihai Emi- Cum auzii pomenind de o asemine minune, rugai pe d. consul s\-mi
nescu, în Epigonii, îl numea „acel înlesneasc\ vreun chip de a m\ duce îndat\ la Balta-Alb\ [i, peste o gium\tate
rege-al poeziei, vecinic tân\r [i de ceas, un arn\ut6 intr\ în salon vestindu-mi c\ tr\sura era gata. Îmi lu\i un
ferice”. sac de drum [i m\ coborâi iute în uli]\.
Implicat puternic în social, Când acole, ce s\ v\d?... În loc de malpost 7 sau de diligen]\ 8, o cutioar\
Vasile Alecsandri a scris, în spiritul plin\ de fân, pe patru ro]i de lemn cu schi]ili stricate. Patru cai mici, numai
romantismului militant, o poezie oasele [i pelea, pe care era s\pate urme adânci de bici, [i un om s\lbatic,
de atitudine civic\, în care a inter-
b\rbos, stren]eros [i înarmat cu un harapnic lung de un stânjin!... Acesta era
pretat marile evenimente istorice
tr\ite: Revolu]ia de la 1848, Unirea
echipajul meu! R\m\sei încremenit la o a[a de ciudat\ priveli[te, dar consulul
din 1859, R\zboiul pentru Indepen- ce se coborâse dup\ mine începu a râde [i, încredin]ându-m\ c\ acela era chi-
den]\ de la 1877. În 1842, în urma pul de a c\l\tori în Valahia, m\ îndemn\ a m\ sui în c\ru]\.
unei c\l\torii în mun]ii Moldovei, a — N-ai grij\, ad\ug\ el; cu tr\sura aceasta primitiv\ [i cu caii ace[tia care
descoperit, în spiritul ideologiei sam\n\ mai mult a ni[te mâ]e postite, îi face un drum de care ]i-i aduce aminte
romantice, valoarea estetic\ a fol- cât îi tr\i. Þine-te bine, îns\!
clorului, care i-a marcat definitiv Priimii aceste sfaturi ca o glum\ din partea compatriotului meu [i, cl\-
crea]ia poetic\. Va impune culege- tinând din cap, drept s\mn de îndoial\, m\ aruncai în cutie, strigând la po[ta[:
rea de folclor prin apari]ia volumu- allons 9.
lui Balade adunate [i îndreptate de
Deodat\ c\ru]a fugi de sub mine ca un [erpe! iar eu, f\când în aer o tumb\
V. Alecsandri (1852), dar mai ales
prin Poezii populare ale românilor
nea[teptat\, m\ trezii pe pave. Ce se întâmplase? Nu [tiu. Atâta numai îmi
(1866). Pornind de la folclor, a aduc aminte c\, în vreme cât m-am sculat din colb, ame]it [i zdruncinat,
creat un ciclu de poezii originale, echipajul meu se f\cuse nev\zut.
Doine, [i mai târziu, când a publi- Consulul î[i ]inea [oldurile de râs, [i oamenii din uli]\, care fuseser\ fa]\ la
cat Legendele, a reluat teme folclo- aceast\ întâmplare comic\, zicea hohotind: neam]o dracoli.
rice în Dumbrava Ro[ie, Dan, Peste zece minute c\ru]a veni înapoi ca s\ m\ ieie de a doua oar\. Posta[ul
c\pitan de plai, Legenda ciocârliei. se zbuciuma de râs pe cal; iar eu, astfel eram de tulburat, încât mi se p\rea c\
[i ro]ile râdea scâr]âind de mine!
M\ urcai în sfâr[it de iznoav\10 pe cuibul acel de fân; dar ast\ dat\ m\ apu-
cai cu mânile ]ap\n de c\ru]\: Allons.
6
arnãut, s.m.: (aici) servitor înarmat, — Alon, domnule! strig\ posta[ul [i, în]epenindu-se în sc\ri, [i chiuind ca
angajat de boieri pentru paza personalã. un furios, [i pocnind grozav din harapnic, el porni ca o bomb\.
7
malpost (malposta) s.n.: trãsurã care Ce s\ v\ spun, domnilor?... De când sunt nu mi-am închipuit o alergare a[a
transporta pe vremuri poºta ºi doi-trei
de infernal\, un lucru atât de original!
cãlãtori.
8
diligenþã, s.f.: trãsurã mare, pentru tran-
Într-un nor de colb ce zbura pe fa]a p\mântului, caii alerga ca [i când ar fi
sportul periodic de poºtã ºi de cãlãtori întrat dracul într-în[ii; c\ru]a fugea încât nu mai avea vreme s\ scâr]âie: ro]ile
pe distanþe mai mari; poºtalion. se alunga, s\ltând din hopuri în hopuri [i azvârlindu-m\ în sus ca pe o minge;
9
allons (limba francezã): haidem. surugiul ]ipa, vorbea, pocnea de asurzea câmpii [...] [i de câte ori m\ v\itam
10
de izvoanã, loc. adv.: încã o datã. la vreun hop mai adânc, de câte ori strigam: ai, ai! posta[ul îmi r\spundea: hai,

74
U N I T A T E A 2 Pa[optism

hai, domnule! [i b\tea caii din nou, [i chiuia înc\ mai s\lbatic, [i c\ru]a fugea
înc\ mai iute, [i eu ame]eam înc\ mai tare.

Ciclul Pastelurilor, scris între [Pe drum, s-a rupt o roat\, dar surugiul a reparat-o [i a pornit cu doar trei cai la
1867 [i 1869, impune o specie c\ru]\. Pe la dou\sprezece noaptea, c\l\torii au ajuns la Balta-Alb\. Str\inul constat\
literar\ nou\, de factur\ clasic\, c\ nu era vorba de un târg, fiindc\ nu a g\sit niciun restaurant [i niciun han la care s\
într-o poezie în care admirarea pei- doarm\. Surugiul îl p\r\se[te în mijlocul unei pie]e.]
sajului, surprins în toate anotim-
purile, este de origine romantic\.
Rafinamentul plastic al acestor Închipui]i-v\, domnilor, pozi]ia mea. Str\in, într-un col] de p\mânt necunos-
crea]ii a avut ecouri în poezia cut mie, r\t\cit într-un sat unde nu se z\rea nici ]ipenie de om, încongiurat de
româneasc\ ulterioar\. vro dou\zeci de câni care vroia numaidecât s\ afle ce gust are carnea de
A fost un inovator [i în drama- fran]ez, ne[tiind nici limba, nici obiceiurile locului! Închipui]i-v\ toate aceste
turgie, debutând în 1840 cu Farma- împrejur\ri pe capul unui om [i m\ ve]i crede lesne dac\ v-oi spune c\ admi-
zonul din Hârl\u, c\ruia îi urmeaz\ rarea poetic\ ce m\ cuprinsese, deocamdat\, se pref\cu într-o grij\, var\
Iorgu de la Sadagura. Succesul cel primar\ cu spaima. [...]
mai mare l-a avut în comedie, cu Un ceas întreg am umblat ca o n\luc\ printre gardurile satului, când s\rind
piesele: Chiri]a în Ia[i sau Dou\
peste o vac\ culcat\ în mijlocul uli]ii, când trezind vreun cuco[ adormit, care
fete [i-o neneac\, Chiri]a în provin-
s\rea sp\riet de pe gard pe cas\, când împedecându-m\ de giugul unui car
]ie, Chiri]a în balon, Coana Chiri]a
în voiaj, impunând tipul provin- l\sat în drum, când ferindu-m\ de a pica într-o fântân\, pentru c\ am p\catul
cialului care vrea s\ parvin\. Cân- de a nu videa prea bine noaptea. Dar în z\dar! Nici una din acele case nu avea
ticelele comice, scurte monolo- înf\]o[are de tractir; [i dup\ o lung\ primblare, r\m\sei încredin]at c\ ceea ce
guri, au impus tipuri ale vremii: c\utam nu se afla în Balta-Alb\! [...]
Clevetici ultrademagogul, Sandu
Napoil\ ultraretrogradul, Mama [A ap\rut o calea[c\ [i str\inul a crezut c\ a întâlnit ni[te compatrio]i, dar a con-
Anghelu[a. Cu Despot-Vod\ s-a statat c\ era vorba de localnici vorbitori de francez\. Calea[ca nu a oprit, dar cavalerul
n\scut drama istoric\ româneasc\, care o înso]ea c\lare s-a întors [i l-a ajutat s\ g\seasc\ un om care s\-l g\zduiasc\
prin care modelul romantic al lui peste noapte. C\l\torul a fost dus într-un bordei cu u[a joas\, de tocul c\reia, neatent,
Victor Hugo se autohtonizeaz\. s-a lovit. Pe întuneric, s-a aruncat pe patul de lemn, f\r\ a[ternut, sco]ând un r\cnet
Celelalte dou\ drame ale lui Vasile care a determinat-o pe gazd\ s\-i aduc\ un ]ol [i o cerg\. A dormit adânc pân\ a doua
Alecsandri, Fântâna Blanduziei [i zi.]
Ovidiu, sunt inspirate din Antichi-
tatea roman\.
[...] Diminea]a, pe la opt ceasuri, m\ trezii într-un vuiet înfrico[at, într-o
În proz\, scriitorul a sintetizat
direc]iile pa[optiste. A debutat în
h\rm\laie infernal\ de sunete, de clopote de cai, de pocnite de bice [i de
Dacia literar\ cu Buchetiera de la r\cnite de oamini! Ce putea fi acel zgomot?... Casele ardea? Sau o band\ de
Floren]a, o nuvel\ romantic\, bo- s\lbatici du[mani daser\ n\val\ în sat?
gat\ în elemente autobiografice. A Gium\tate sp\riet [i buim\cit de somn, ie[ii iute afar\, cu pistoalele în
valorificat direc]ia memorialistic\ mâni; dar în loc de cele ce gândeam, v\zui, plin de mirare, vro triizeci de tr\-
a prozei pa[optiste în jurnale de suri de toat\ forma: brisce, bra[ovance, carete, cale[te, toate înhamate cu câte
c\l\torie cum sunt O primblare la
mun]i, C\l\torie în Africa. Total
diferit\ este atmosfera din proza
ironic\, în care se observ\ tipuri
umane, contraste sociale, ca în
Balta-Alb\, Borsec, Ia[ii în 1844.
Opera scriitorului devine, în an-
samblul ei, o concentrare a formu-
lelor literare ale epocii pa[optiste. Nicolae
Grigorescu,
Plug cu boi

75
U N I T A T E A 2 Pa[optism

patru, [ese sau opt cai, [i toate îndreptându-se, în fuga Pe marginea unei b\l]i late z\rii deodat\ un soi de
mare, c\tr\ o balt\ ce steclea departe la razele soarelui. târg ce nu era târg, un soi de bâlci, ce nu era bâlci; o
Acea balt\ era izvoru minunilor de care auzisem adun\tur\ estraordinar\, o în[irare neregulat\ de cor-
vorbind la Br\ila cu atâta entuziasm! M\ pornii [i eu turi, de c\su]i de scânduri, de vizuini, f\cute în rogojini,
îndat\ pe urma tr\surilor, f\r\ a [ti l\murit ce f\ceam, de bra[ovence15, de cai, de boi, de oamini, care informa
pentru c\ de când pusesem piciorul pe p\mântul de departe una din priveli[tile cele mai originale de pe
Valahiei, îmi perdusem de tot [irul ideilor. fa]a p\mântului. Lâng\ o cutie de scânduri, unde boga-
{i asta nu trebuie s\ v\ mire, domnilor, dac\ v\ ve]i tul tr\gea ciubuc16, se c\tina de vânt o [atr\ de ]oluri
aduce aminte prin câte sâm]iri deosebite [i împrotivi- rupte, în care s\racul se pârlea la soare. Aproape de
toare trecusem eu în vreme de câteva ceasuri. Giudeca]i aceasta, se râdica o cu[c\ de rogojini lipit\ de o bra[o-
chiar sânguri. vanc\ ce slujea de camer\ de culcat. Mai încolo, un car
Întru în Valahia ca într-o ]ar\ pustie, [i deodat\ aud mare, coperit de un l\icer17, figura ca un palat cu dou\
vorbind de o societate de zece mii de suflete adunate la rânduri, c\ci la rândul de sus, adic\ în car, sta gr\m\di]i
ni[te b\i, aproape de Br\ila. Aceast\ aflare m\ sâle[te o femeie cu trii copii, iar la rândul de gios, adic\ sub car,
s\-mi schimb ideea [i s\ cred c\ Valahia ar putea fi o ]ar\ g\zduia b\rbatul împreun\ cu un câne [.c.l.
mai civilizat\, de vreme ce are b\i carele trag atâta lume Ce s\ v\ spun, domnilor, în sfâr[it? Nu cred s\ fie alt
la dânsele. Îns\ c\ru]a po[tii [i întâmpl\rile nepl\cute ce spectacul în lume care s\-mi poat\ face o impresie mai
întâmpin pe drum [i în satul de la Balta-Alb\ m\ fac a m\ mare decât aceea ce mi-au pricinuit privirea acelui târg
întoarce iar\[i la ideea mea cea dintâi [i, în urmare, m\ nou, care la cel mai mic vânt era în primejdie de a s\
culc cu încredin]are c\ m\ g\sesc într-o ]ar\ s\lbatic\. preface în ruine. [...]
Închipui]i-v\ dar ce revolu]ie s-au f\cut în crierii mei
când a doua zi diminea]\ am v\zut o mul]ime de cale[te [Str\inul a intrat `n ap\ [i, `ntâlnind femei [i b\rba]i sc\l-
evropiene[ti pline de fâguri evropiene[ti [i de toalete dându-se împreun\ în balt\, s-a sim]it jenat [i a vrut s\ ias\ pe
evropiene[ti! Nu puteam crede c\ eram treaz [i m\ mal. Auzind discu]ia purtat\ de trei tineri despre un francez
socoteam a fi fa]\ la vreo fantasmagorie11 nepriceput\; pe care l-au ajutat s\ g\seasc\ o gazd\ în timpul nop]ii prece-
fantasmagorie cu atât mai curioas\ c\ îmi înf\]o[a tot dente, pictorul s-a apropiat de ei [i le-a mul]umit pentru ser-
viciul f\cut. Cei patru s-au împrietenit [i au plecat împreun\
soiul de contrasturi, precum: baloane12 de Viena cu
s\ viziteze Balta-Alb\, pe care unul dintre tineri o prezint\ cu
înh\m\turi necunoscute pe la noi; p\l\rii de Fran]a cu
evident\ ironie.]
[lice13 orientale; frace cu anterie14; toalete pariziane cu
costumuri str\ine [i originale. Mai ad\ugi]i la aceste
— Iat\ o lume ce în ochii d-tale pare a fi s\lbatic\, dar
pocnitele [i r\cnitele posta[ilor, mi[carea a triizeci de
care are soiul ei de civiliza]ie deosebit\. Aici ne g\sim în
tr\suri ce se întrecea pe câmp, mul]imea cailor înh\ma]i
împ\r\]ia contrasturilor celor mai originale; aici luxul [i
la dânsele, clopo]eii ce suna la gâtul lor [i, în sfâr[it,
s\r\cia, durerea [i veselia, ideile nou\ [i ideile vechi,
efectul nout\]ii acestor lucruri în ochii unui str\in, [-a[a
costiumele Evropei [i costiumele române[ti, toate sunt
v\ ve]i putea lesne închipui expresia comic\ a figurei
unite la un loc, sunt mestecate la un loc [i produc un
mele în fa]a unui spectacul atât de nea[teptat.
efect neînchipuit atât ochilor cât [i mintei; aici…
M\ pornii precum v-am spus pe urma tr\surilor, cu
— Aici, ad\ug\ altul, privirea se îndestuleaz\, dar
presâm]ire de a întâlni în drumul meu alte nou\ minuni;
stomahul r\mâne de[ert! Haide]i mai bine aiure s\
[i, într-adev\r, acea presâm]ire nu m\ în[\l\; c\ci lucru-
[idem la mas\.
rile ce v\zui m\ aruncar\ într-o mirare [i mai adânc\!
Îndat\ ne suir\m într-o dro[c\ cu [\se cai [i în cu-
11 rând agiunser\m în satul Balta-Alb\, la o cas\ ]\r\neasc\.
fantasmagorie, s.f.: (aici) imagine vizualã bizarã, neverosimilã, pro-
prie unei imaginaþii tulburate; priveliºte irealã, fantasticã.
12 15
balon, s.n.: (aici, arh.) caretã, cupeu. braºoveancã, s.f.: (aici) cãruþã mare, fãrã arcuri, cu coviltir, fabri-
13
ºlic (iºlic), s.n.: cãciulã din blanã scumpã sau din postav, purtatã de catã la Braºov.
16
boieri. ciubuc, s.n.: (aici) pipã orientalã cu þeavã lungã.
14 17
anteriu, s.n.: hainã lungã pe care o purtau în trecut boierii. lãicer, s.n. (reg.): covor þãrãnesc de lânã.

76
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Camera în care întrar\m era tot a[a de mic\ [i de bine


mobilat\ ca aceea a str\jerului meu.
— Domnilor, zise râzând st\pânul vremelnic al acelei
case, v\ poftesc s\ fi]i cu cea mai mare luare-aminte în
privirea mobilelor [i a oglinzilor ce acop\r p\re]ii... Cu
ast\ condi]ie v\ poftesc la mas\!
{i, zicând aceste, el întinse gios la p\mânt o rogojin\,
puse în mijloc o m\su]\ rotund\ cu picioarele scurte,
arunc\ pe dânsa patru [ervete [i patru linguri de lemn
[i ne îndemn\ pe to]i s\ ne a[ez\m turce[te împregiurul Th. Aman,
mesei. Pe urm\ b\tu în palme [i trii slugi întrar\ La serat\
aducând unul o tabla cu pâne alb\, al doile un castron cu
bor[, iar al triile câteva butelci de Bordeaux18. adunate într-o sal\ mare ce purta nume de Cazino alc\-
— Domnilor — ne zise iar tân\rul ce ne osp\ta —, tuia o so]ietate cu totul evropieneasc\, atât prin toaletele
fiindc\ paharele sunt de prisos în satul acesta, fiecare lor pl\cute, cât [i prin a lor maniere civilizate. V\ las dar
din noi s\ se înarmeze cu o butelc\ [i s\ fac\ cu ea ce va s\ gândi]i, domnilor, ce impresie îmi f\cu acea adunare,
socoti de cuviin]\ spre a-[i stânge s\tea. [...] mie care eram înc\ asurzit de strig\rile furioase a
Nu voi uita niciodat\ acea mas\ original\ [i pozi]ia posta[ului din Br\ila, mie care eram înc\ stâlcit de patul
noastr\ la p\mânt, [i veselia ce au domnit între noi p\n\ casei str\jerului, mie în sfâr[it, care asistasem la scenele
la sfâr[it, [i r\cnitele ]iganilor l\utari ce cânta la u[\, [i din târgul a[ezat pe malul b\l]ii! Dar, mai cu sam\, când
entuziasmul cu care tovar\[ii meu au purtat un toast19 f\cui cuno[tin]\ cu câteva dame românce tinere [i fru-
Fran]iei, [i dan]urile na]ionale ce au giucat ei, [i d\rnicia moase [i când le auzii pe toate vorbind limba fran]ez\
lor c\tr\ l\utari. [...] întocmai ca ni[te pariziane, crede]i-m\ c\ m\ socotii în
Înspre sar\ ne duser\m c\l\ri iar\[i pe malul b\l]ii, cu palatul încântat al unui vr\jitor. [...]
gând de a face o primblare cu vaporul! În]\lege]i prea În adev\r, Valahia este o ]ar\ plin\ de minuni! [...]
bine, domnilor, c\ ideea unui vapor pe Balta-Alb\ era în Iat\, domnilor, istoria voiajului meu la Balta-Alb\. În
stare s\-mi aduc\ o mirare nem\rginit\; dar când z\rii 24 de ceasuri am v\zut atâte lucruri nepotrivite, atâte
ma[ina ce purta un nume atât de falnic, începui a râde ca contrasturi originale, c\ nu [tiu nici acum dac\ Valahia
un nebun. Vaporul B\l]ii-Albe era o plut\ de grinzi, având este o parte a lumii civilizate sau de este o provin]ie
un cort mare drept coperi[ [i dou\ ro]i mici de moar\ s\lbatic\! Dumneavoastr\, domnilor, care m\ încre-
aninate pe laturile ei. Acele ro]i, care îi meritaser\ nu- din]a]i c\ nu-i nicio deosebire între Valahia [i Moldova,
mele de vapor, erau învârtite în ap\ de patru oamini. [...] pute]i s\-mi t\lm\ci]i acest problem.
(Proz\, Bucure[ti, Editura pentru Literatur\, 1967)
Ne suir\m pe dânsa vro triizeci de persoane, dame [i
cavaleri, precum [i o band\ de l\utari ]igani [i, p\n\ pe TEXT {I CONTEXT
la opt ceasuri de sar\, f\cur\m o primblare sentimental\
sub razele lunii ce se râdicase în cer. [...] Ne întoarser\m Balta-Alb\ a fost scris\ în 1847, dup\ o c\l\torie în
la mal teferi, voio[i [i gata de a merge la balul ce se da sta]iunea cu acela[i nume, [i a ap\rut în 1848 în
în satul Balta-Alb\. Calendarul Albinei. În 1854, în revista Illustration,
Acel bal, care era menit a-mi r\sturna toate ideile autorul public\ o variant\ în limba francez\, amplificat\
mele asupra st\rii s\lbatice a Valahiei, m\ aduse într-o din inten]ii propagandistice.
încântare nea[teptat\! Peste dou\ sute de persoane Textul folose[te motivul str\inului, impus în literatu-
ra universal\ de Montesquieu cu volumul Scrisori per-
18
Bordeaux, s.pr.: (aici) vin roºu din aceastã regiune a Franþei. sane (1721), care a atras aten]ia prin satira politic\
19
toast s.n.: urare fãcutã la o masã în cinstea unei persoane sau a unui îndr\znea]\ [i prin critica virulent\ a moravurilor. Se sta-
eveniment, însoþitã de ridicarea paharului; scurt discurs þinut cu bile[te astfel o leg\tur\ între Iluminismul secolului al
acest prilej. XVIII-lea [i spiritul romantic al secolului al XIX-lea.

77
U N I T A T E A 2 Pa[optism

PRIN TEXT
Realitate [i imagina]ie în proza secolului al XIX-lea
1. Indica]i cel pu]in dou\ opere memorialistice ale scriitorilor pa[opti[ti.
2. Delimita]i în text etapele c\l\toriei pictorului francez, indicând traseul
urmat de acesta.
3. Ce scop are francezul în c\l\toria sa: cunoa[terea, aventura, distrac]ia,
c\utarea, explorarea, cucerirea? Motiva]i-v\ alegerea.
4. Ar\ta]i ce diferen]e exist\ între ceea ce î[i imagineaz\ c\l\torul occidental
despre lumea în care intr\ [i realit\]ile acesteia. G\si]i în text cel pu]in
patru asemenea structuri opozitive.
5. Lucra]i în perechi. Un elev g\se[te argumente c\ Valahia este o ]ar\ a
s\lb\ticiei [i cel\lalt, c\ este o ]ar\ a civiliza]iei.
6. Uni]i-v\ câte dou\ perechi, confrunta]i-v\ argumentele [i p\stra]i pentru
fiecare aspect vizat doar dou\. Face]i apoi o list\ cu argumentele g\site de
toate grupele.
7. Rezuma]i în 20-25 de rânduri întâmpl\rile prin care trece pictorul în
c\l\toria lui de la Br\ila pân\ la Balta-Alb\.
Th. Aman,
Aduna]i la m\m\lig\ Contraste în descrierea civiliza]iei române[ti
8. Urm\ri]i în descrierea c\ru]ei de po[t\ rolul epitetelor [i al diminutivului.
9. Indica]i modul [i timpul verbelor din descrierea goanei nocturne. Ce efect
Dic]ionar literar expresiv au acestea?
10. Identifica]i elementele componente ale descrierii satului Balta-Alb\ în seara
„ Ironia este o form\ a comi- sosirii c\l\torului francez. Le-a]i putea apropia de realit\]i contemporane?
cului prin care vorbitorul su- 11. Argumenta]i faptul c\ descrierea amintit\ la exerci]iul precedent este
gereaz\ contrariul a ceea ce subiectiv\.
spune sau simuleaz\ acordul cu 12. Împ\r]i]i-v\ în cinci grupe de câte [ase elevi. Fiecare grup\ trebuie s\ rea-
un punct de vedere ridicol. lizeze un poster cu prezentarea construc]iei uneia dintre urm\toarele des-
crieri din text: „ satul Balta-Alb\ diminea]a „ balta „ masa ]\r\neasc\
„ c\l\toria cu vaporul „ balul.
În realizarea posterului, v\ pute]i ghida dup\ schema de mai jos.

Figuri de stil Lexicul Prezen]a ironiei Impresia l\sat\


Elemente componente
[i rolul acestora (arhaisme, regionalisme, sau a autoironiei de descrierea analizat\
ale descrierii
neologisme)

Scenografia unei relat\ri

Dic]ionar literar 13. Incipitul povestirii este reprezentat de o descriere de interior cu aer
oriental. Care crede]i c\ este rolul acestei „scenografii”?
„ Autoironia se manifest\ 14. G\si]i un argument pentru faptul c\ incipitul pune textul sub semnul dia-
când vorbitorul ia în derâdere logului.
propriile defecte sau p\reri. 15. Prima replic\ a tân\rului „zugrav fran]ez” anticipeaz\ câteva teme ale
povestirii pe care o va nara: diferen]a dintre civiliza]ii, sentimentul

78
U N I T A T E A 2 Pa[optism

realiz\rii unei descoperiri, ciud\]enia lumii necunoscute. Cita]i din aceast\


Dic]ionar literar replic\ fragmentele în care apar temele amintite.
16. Identifica]i în text formulele de adresare specifice inser]iei (procedeu de
„ Povestirea este o nara]iune legare a secven]elor narative cunoscut [i sub denumirea de povestire în
care prezint\ o singur\ întâm- ram\), recitind începutul [i sfâr[itul acestuia.
plare, cel mai adesea relatat\ la 17. Puzzle. Argumenta]i c\ Balta-Alb\ este ca specie literar\ o povestire.
persoana I, presupunând obli-
Pentru aceasta, lucra]i în grupe de patru-[ase elevi, care s\ prezinte
gatoriu un grad mare de im-
plicare a naratorului, ceea ce
urm\toarele caracteristici ale textului: „ oralitatea (urm\ri]i accentul pe
produce o subiectivare a textu- func]ia fatic\ a comunic\rii prin vocative, interjec]ii, construc]ii incidente,
lui. Accentul cade pe situa]ia formule de polite]e, utilizarea persoanei în narare) „ ceremonialul spune-
prezentat\, nu pe creionarea rii (eviden]ia]i sistemul de conven]ii de cucerire a publicului, apari]ia po-
personajului. vestitorului) „ atmosfera (prezenta]i intimitatea cadrului, frustrarea a[tep-
„ Incipitul este secven]a ini- t\rilor receptorilor, transformarea banalului în senza]ional) „ evocarea
]ial\ a unui text, care imprim\ unui timp trecut (ar\ta]i distan]area naratorului de faptele trecute).
acestuia un anumit tip de orga- Fiecare grup\ realizeaz\ apoi un poster cu observa]iile f\cute.
nizare. În operele narative, el 18. Redacta]i o compunere, de cel mult patru pagini, în care s\ argumenta]i
este diversificat [i nu trebuie faptul c\ Balta-Alb\ este ca specie literar\ o povestire.
confundat cu expozi]iunea cla-
sic\. Naratori [i naratari
„ Naratorul este persoana sau
vocea care poveste[te o anumi- 19. Indica]i tipul de narator al povestirii-cadru din Balta-Alb\, orientându-v\
t\ întâmplare. dup\ schema de mai jos.
„ Naratarul este destinatarul
c\ruia i se adreseaz\ naratorul.
NARATORUL NARATORUL NARATORUL
Poate fi un auditoriu prezent în OMNISCIENT IMPLICAT NEIMPLICAT
text.
{tie tot despre personaj [i Este un personaj în ac]i- Este un martor la desf\-
despre întâmpl\rile petre- une, totul fiind v\zut prin [urarea întâmpl\rilor, obser-
cute în opera literar\. Este ochii lui, gândurile celorlal- vând f\r\ s\ se implice [i
un fel de aparat de filmat te personaje fiindu-i necu- necunoscând gândurile per-
plasat la în\l]ime (focalizare noscute. Seam\n\ cu un ope- sonajelor (focalizare exter-
zero / „viziune din spate”). rator care filmeaz\ din in- n\ / viziune „din afar\”).
N>P terior ceea ce se întâmpl\ N<P
(focalizare intern\ / viziune
„cu”).
N=P

20. Identifica]i naratarii în povestirea francezului, precizând rolul acestora.


21. Urm\ri]i efectele plas\rii str\inului în rolul de narator, ar\tând:
a. cum î[i prezint\ motivele c\l\toriei;
b. ce a[tept\ri are în privin]a locurilor vizitate;
c. cum î[i schimb\ impresiile;
J.-B. Camille Corot,
Mal de ap\ (fragment)
d. care sunt reac]iile lui emo]ionale.

79
U N I T A T E A 2 Pa[optism

22. Ar\ta]i ce rol are cunoa[terea sau necunoa[terea limbii în rela]ia dintre
str\in [i localnici, raportându-v\ la plecarea spre Balta-Alb\ [i la întâlnirea
tr\surii în timpul nop]ii.
23. Liviu Papadima f\ce urm\toarea observa]ie legat\ de textul literar:
Avem de-a face, în Balta-Alb\, cu o tripl\ perspectiv\: cea dintâi, precum-
p\nitoare, a „fran]uzului” însu[i, cea de a doua, a modului în care localnicii
îl privesc pe c\l\torul str\in, cea de a treia, a unor intermediari ocazionali,
care încearc\ s\ pun\ în acord p\]aniile [i intui]iile excursionistului cu
cunoa[terea de sine a oamenilor locului.
(Literatur\ [i comunicare)

Prezenta]i, în cel mult dou\ pagini, ultimele perspective indicate de criti-


cul literar.

DESPRE TEXT

1. Realiza]i pe o coal\ o diagram\, dup\ modelul de mai jos, în care s\ prezen-


ta]i asem\n\rile [i deosebirile dintre Orient [i Occident, a[a cum apar în
Balta-Alb\. Alege]i cele mai bune trei proiecte.
Nicolae Grigorescu,
Studiu de car cu boi
DEOSEBIRI DEOSEBIRI
ASEM|N|RI
OCCIDENT ORIENT

2. Argumenta]i, într-un eseu de cel mult patru pagini, faptul c\ Balta-Alb\ este
o critic\ la adresa formelor hibride ale civiliza]iei române[ti de la mijlocul
secolului al XIX-lea.
„Provin]ialul îmbl\ încoto[m\nat
într-o grozav\ [ub\ de urs; poart\
arn\ut în coada dro[cii înarmat cu
un ciubuc înc\l\fat [i lulea ferecat\ DUP| TEXT
cu argint; [uba de urs, arn\utul [i
1. Citi]i Borsec [i Ia[ii în 1844 de Vasile Alecsandri. Compara]i cele dou\
ciubucul sunt cele trei neap\rate
elemente a boierului ]inuta[; f\r\ ele texte literare cu Balta-Alb\ [i g\si]i trei argumente prin care s\ sus]ine]i c\,
nu se vede nic\ieri. pentru autor, Principatele sunt un t\râm al contrastelor.
Figura lui e lesne de cunoscut; 2. Organiza]i o dezbatere în care o echip\ s\ sus]in\ caracterul memorialistic
cele mai adese este gros [i gras, are al povestirii Balta-Alb\ [i alta, pe cel fictiv, plecând de la urm\toarea
fa]a înflorit\, favori]i tufo[i [i muste]i afirma]ie a criticului Mihai Zamfir:
r\sucite. [...] Cum a sosit în capitalie, Proza româneasc\ modern\ de dup\ 1830 are substan]\ aproape exclu-
înt\ia lui treab\ este s\ se duc\ la
siv memorialistic\, valorificând la maximum virtu]ile documentului pree-
Miculi, ca s\-[i cumpere ochilari sau
lornet\ cu care se uit\ seara obr\zni- xistent (scriptic ori tr\it) [i punând între paranteze imagina]ia.
(Din secolul romantic)
ce[te prin toate lojele teatrului.”
(Costache Negruzzi, 3. Proiect. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i o lucrare, de cel mult
Opere, volumul I) patru pagini, în care s\ ar\ta]i cum apar formele hibride ale civiliza]iei
române[ti la mijlocul secolului al XIX-lea în operele scriitorilor pa[opti[ti.
Folosi]i povestirea Balta-Alb\ [i fragmentul din Fiziologia provin]ialului
reprodus în coloana al\turat\. Pute]i exemplifica [i cu alte opere.

80
LIMB| ROMÂN|

Neologismele
Neologismele sunt cuvintele noi, împrumutate din romanic, înlocuindu-se cu asemenea neologisme cuvin-
alte limbi sau create în interiorul limbii prin derivare sau tele vechi din turc\ [i din greac\, numeroase în limba ro-
compunere, pe baza unor elemente neologice de formare. mân\ la un moment dat (de exemplu, insul\ îl înlocu-
Stabilirea momentului de la care apar neologismele ie[te pe ostrov, decret pe ucaz, pompier pe pojornic etc.).
în limba noastr\ are o precizie relativ\, pentru c\ prime- În secolul al XIX-lea [i chiar la începutul secolului al
le împrumuturi sau inova]ii lexicale apar de la sfâr[itul XX-lea, apar numeroase neologisme formate cu sufixele
secolului al XVIII-lea, fiind, a[adar, destul de vechi. -ie sau -iune, limba alegând ulterior una dintre forme. De
Acestea corespund, în general, unui fond cultural de cir- exemplu, în Balta-Alb\ de Vasile Alecsandri, apare ter-
cula]ie interna]ional\ [i au devenit ast\zi arhaisme fone- menul na]ie, care este înlocuit ulterior cu na]iune, în O
tice (de exemplu, harmonie, la Dimitrie Cantemir, pen- noapte furtunoas\ de I.L. Caragiale, este folosit\ forma
tru armonie, relighie, la Ioan Budai-Deleanu, pentru inspira]iune, înlocuit\ apoi, de limba `n continu\ evo-
religie etc.). lu]ie, cu inspira]ie.
Neologismele au p\truns în limba român\ mai ales în Ast\zi, cele mai numeroase neologisme sunt angli-
perioada pa[optist\, în special din francez\ [i, pe cale cismele, multe neadaptate înc\ fonetic [i grafic la lim-
savant\, din latin\. S-a produs astfel o modernizare a ba român\: site, cool, mouse, CD, racket, shopping,
limbii noastre pe baza unui fond lexical predominant showroom, walkie-talkie, tsunami, cheesburger etc.

EXERCI}II

1. Identifica]i neologismele din urm\toarele fragmente c. Era straniu c\ nu puteam s\ ne form\m o opinie
din Balta-Alb\ de Vasile Alecsandri: despre ]inut, fiindc\ nu aveam un ghid care s\ ne ara-
a. „De când sunt nu mi-am închipuit o alergare a[a te locurile mai importante sau mai atractive.
infernal\, un lucru atât de original.” 5. Alege]i seria în care se g\sesc numai neologisme:
b. „Iat\ o lume ce în ochii d-tale pare a fi s\lbatic\, a. a oxida, dot\, solitudine, asem\n\tor;
dar care are soiul ei de civiliza]ie deosebit\. Aici ne b. pueril, animat, obez, f\]arnic;
g\sim în împ\r\]ia contrasturilor celor mai originale; c. altruist, egoist, benefic, malefic.
aici luxul [i s\r\cia, durerea [i veselia, ideile nou\ [i 6. Citi]i urm\toarele neologisme, consultând Dic]iona-
ideile vechi, costiumele Evropei [i costiumele rul ortografic, ortoepic [i morfologic al limbii române
române[ti.” (DOOM), edi]ia a II-a, 2005: airbag, babysitter, banner,
c. „[...] pute]i s\-mi t\lm\ci]i acest problem.” blazer, bodyguard, bleumarin, bordeaux, chat, dance,
2. Ar\ta]i care dintre neologismele identificate la exer- déjà-vu, diesel, DJ, design, föhn, thriller, walkman,
ci]iul 1 sunt ast\zi considerate învechite. weekend, apoi c\ut\]i-le într-un dic]ionar de neolo-
3. G\si]i un sinonim neologic pentru urm\toarele gisme pe cele al c\ror sens nu-l [ti]i.
cuvinte din textele de la exerci]iul 1: a fi, a-[i închipui, 7. Indica]i formele corecte ale urm\toarelor cuvinte,
s\lbatic, vechi, a t\lm\ci. consultând, acolo unde nu [ti]i, DOOM-ul, edi]ia a
4. Înlocui]i neologismele marcate în enun]urile de mai II-a: „ angro / en gros „ anticamer\ / antecamer\
jos cu termeni din fondul vechi al limbii. „ asterix / asterisc „ corijent / corigent „ disident /
a. Am f\cut un voiaj într-un ]inut exotic, de unde ]i-am dizident „ reincarnare / reîncarnare „ hipi / hippy
expediat dou\ scrisori [i o carte po[tal\. „ itinerar / itinerariu „ pancart\ / pancard\ „ pre[e-
b. M-a surprins opulen]a din vechiul hotel în care am din]ie / pre[eden]ie „ sacrosant / sacrosanct „ sirin-
fost caza]i. g\ / sering\ „ vaselin\ / vasilin\.

81
COMUNICARE

Eseul
Eseul este o lucrare de mic\ dimensiune, în care se
trateaz\, dintr-un punct de vedere personal, original, o
problem\, f\r\ preten]ia de a fi epuizat\.
Acest tip de studiu se situeaz\ la grani]a dintre lite-
ratur\ [i filosofie, accentul c\zând pe originalitatea idei-
lor [i a exprim\rii. Gheorghe P\tra[cu, Vas cu flori
„ Eseul structurat este o lucrare de tip argumentativ
pe o tem\ dat\. ~n redactarea lui se impun anumite repe- „ Eseul nestructurat este o lucrare apropiat\ de
re, f\r\ a se cere s\ fie respectat\ ordinea acestora, eseul literar. Se indic\ doar tema care trebuie tratat\,
admi]ându-se justific\ri de cele mai diferite tipuri. neimpunându-se abordarea anumitor aspecte. Acest tip
Creativitatea celui care scrie un eseu se manifest\ în de text pune în eviden]\ în mai mare m\sur\ originali-
modalitatea de îmbinare a reperelor impuse. tatea [i creativitatea celui care scrie.
Într-un eseu structurat, se urm\re[te:
„ atingerea tuturor reperelor impuse prin cerin]e; „ Etapele redact\rii unui eseu sunt urm\toarele:
„ claritatea înl\n]uirii argumentelor folosite; „ notarea ideilor legate de o tem\ dat\, f\r\ a se
„ diversitatea [i pertinen]a tipurilor de argumente impune o anumit\ ordine;
aduse; „ documentarea, realizarea prin consultarea mai
„ utilizarea exemplelor din opera literar\ vizat\ care multor lucr\ri [tiin]ifice, dic]ionare, prin g\sirea pe inter-
s\ probeze buna ei cunoa[tere; net a unor site-uri legate de tem\ etc.;
„ buna organizare a discursului (introducere, cu- „ alc\tuirea planului lucr\rii;
prins, încheiere); „ redactarea eseului într-o prim\ form\, pe ciorn\;
„ exprimarea corect\, nuan]at\, clar\; „ verificarea [i revizuirea textului, faz\ în care se pot
„ utilizarea unui vocabular adecvat [i bogat; completa unele idei neclare sau incomplet formulate, se
„ a[ezarea corect\ în pagin\ a textului (organizarea corecteaz\ cacofoniile, gre[elile de ortografie [i de punc-
lui în alineate, plasarea titlului, scris lizibil [i îngrijit, f\r\ tua]ie, se elimin\ repeti]iile etc.;
[ters\turi). „ redactarea formei finale a eseului.

EXERCI}II
1. Alc\tui]i un eseu structurat de dou\-patru pagini, în e. eviden]ierea îmbin\rii elementelor clasice, roman-
care s\ prezenta]i caracteristicile literaturii din pe- tice [i realiste în literatura pa[optist\;
rioada pa[optist\. Ve]i avea în vedere: f. redactarea propriu-zis\, urm\rind organizarea
a. prezentarea ideologiei romantice reflectate în pro- ideilor în scris, utilizarea limbii literare, argumen-
gramul revistei Dacia literar\; tarea, ortografia, punctua]ia, a[ezarea textului în pa-
b. oglindirea ideologiei romantice în operele scriito- gin\ [i lizibilitatea.
rilor de la 1848; 2. Redacta]i un eseu nestructurat cu tema Europenism
c. exemplificarea temelor [i a motivelor romantice [i autohtonism în literatura genera]iei pa[optiste.
printr-o oper\ liric\ [i una epic\; Selecta]i prin vot cele mai originale eseuri, tehno-
d. prezentarea operelor literare alese prin referire la redacta]i-le, ilustra]i-le [i realiza]i un volum al clasei
urm\toarele elemente: antitez\, momentele subiec- cu cel pu]in zece dintre cele mai bune lucr\ri.
tului literar, descrierea subiectiv\;

82
DEZBATERE

România `ntre
Orient [i Occident
SPRE PROBLEM|
1. G\si]i cât mai multe sinonime pentru termenul dez-
batere.
2. Dac\ a]i avea prilejul s\ participa]i la un asemenea tip
de discu]ie, ce tem\ v-ar pl\cea s\ dezbate]i?
3. Indica]i un aspect care v\ atrage la cultura oriental\
[i unul care v\ place la cultura occidental\. Nicolae Vermont, Hora

Dic]ionar
recomandate. În textele examinate, se vor c\uta argumente
„ Dezbaterea, în sens larg, desemneaz\ o analiz\ am\- [i dovezi pentru sus]inerea sau pentru respingerea
nun]it\, o deliberare sau o discu]ie larg\ asupra unei pro- mo]iunii. În vederea cre[terii eficien]ei dezbaterii, este bine
bleme de interes general. s\ se lucreze în grup, întrucât astfel documentarea poate fi
În didactic\, dezbaterea devine o metod\ de înv\]are mai ampl\, iar ideile, clarificate pe baza discu]iilor. Grupu-
bazat\ pe dialog, dar desf\[urat\ dup\ reguli precise. Ea se rile se pot stabili pe baza afinit\]ilor, de exemplu, pe baza
folose[te de argumente, nefiind o simpl\ enun]are de opinii. cuno[tin]elor în domeniu ale participan]ilor.
Cel mai cunoscut model de dezbatere este cel elaborat 3. Desf\[urarea dezbaterii. Este de dorit ca aceast\ faz\
pe baza ideilor filosofului britanic Karl Popper (Societatea s\ se poat\ desf\[ura pe durata a dou\ ore succesive. În
deschis\ [i du[manii ei, 1945, traducere româneasc\ 1993). prima, to]i elevii particip\ la un exerci]iu în care se trec în
În alt\ lucrare a sa, Logica cercet\rii, din 1936 (traducere revist\ toate argumentele pro [i contra identificate în surse-
româneasc\ 1981), filosoful afirm\ c\ acest tip de logic\ este le bibliografice. Acestea pot fi notate pe tabl\ sau pe dou\
de fapt logica înv\]\rii din gre[eli. postere.
Dezbaterea de tip Karl Popper valorific\ atât informa]ia, Etapa urm\toare este alegerea echipelor de câte trei
cât [i abilit\]ile de comunicare [i de cooperare ale partici- elevi care vor sus]ine dezbaterea propriu-zis\. Trebuie s\ se
pan]ilor, care înva]\ unii de la al]ii. Un model simplificat al desemneze [i un responsabil cu eviden]a duratei interven-
acestui tip de dezbatere se poate folosi în clas\. ]iilor. Restul clasei se grupeaz\ în echipe de arbitri (trei-cinci
elevi). Arbitrii î[i vor întocmi, sub îndrumarea profesorului,
„ Etapele dezbaterii fi[e în care vor consemna calitatea argumentelor [i a dove-
1. Fixarea temei. Tema unei dezbateri, numit\ mo]iune, zilor, abilit\]ile de exprimare ale fiec\rui vorbitor, respec-
trebuie s\ admit\ atât argumentele afirmatoare, cât [i pe tarea timpului alocat, impresii personale etc. Ei vor decide,
cele negatoare, s\ fie limpede formulat\ [i s\ ofere posi- la sfâr[itul dezbaterii, echipa câ[tig\toare.
bilit\]i de documentare. Este de dorit ca mo]iunea s\ pro- Se desemneaz\ [i un moderator, adic\ un elev care con-
pun\ o tem\ de actualitate, de larg interes, cu impact asupra duce dezbaterea, deschizând discu]iile, anun]ând tema pro-
publicului. Exemple de mo]iuni: Pedepsele mai aspre vor pus\ [i subtemele care se vor aborda pe baza planului sta-
reduce rata criminalit\]ii; Elevii ar trebui consulta]i în bilit anterior. Tot moderatorul este acela care îi prezint\ pe
deciziile care îi privesc. Publicitatea este împotriva eticii etc. participan]i (sau le cere s\ se prezinte) [i men]ioneaz\ regu-
2. Preg\tirea dezbaterii. Dup\ alegerea temei, se alc\tu- lile dup\ care se vor desf\[ura discu]iile, ca, de exemplu:
ie[te un plan general de discu]ie, completat apoi cu subte- „ fiecare vorbitor are la dispozi]ie 3 minute;
mele care trebuie abordate. Pentru documentare, se las\ un „ vorbitorii intervin alternativ, din câte o echip\, pân\
interval de câteva s\pt\mâni pentru consultarea bibliografiei când iau cuvântul to]i;

83
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Dic]ionar
„ s\ fie clare, evitând frazele lungi, complicate;
„ când se simte nevoia, se cere timp pentru consult\ri — „ s\ utilizeze mijloace de captare a aten]iei auditoriului
maximum 3 minute —, pentru reconstruirea argumentelor (folosirea umorului, a referin]elor la experien]e comune etc.);
sau a contraargumentelor, în func]ie de afirma]iile echipei „ s\ se adapteze mersului discu]iilor;
adverse; „ s\ respecte regulile stabilite, f\r\ s\ întrerup\ vor-
„ ultimul din fiecare echip\ trage concluzii privind bitorul sau s\-[i exprime în forme agresive dezacordul etc.;
pozi]ia grupului din care face parte; „ s\ utilizeze mijloacele nonverbale [i paraverbale de
„ dezbaterea nu va dep\[i 30 de minute; captare a aten]iei publicului (gesturi, mimic\, ton, intona]ie
„ arbitrii vor avea 5 minute pentru a delibera [i a nego- etc.).
cia, pe baza observa]iilor f\cute, asupra câ[tig\torilor — 4. Analiza dezbaterii de c\tre profesor este ultima etap\,
echipa [i cel mai bun vorbitor. `n care acesta va aprecia calitatea ei, atitudinea echipelor etc.
Moderatorul trebuie s\ p\streze echilibrul în situa]iile Scopul dezbaterii este exersarea abilit\]ilor de comuni-
conflictuale, f\r\ a obliga participan]ii la discu]ie s\ ajung\ care pe o tem\ dat\. Chiar dac\ participan]ii nu se reg\sesc
la un consens. El nu trebuie s\ monopolizeze discu]ia, s\-i în cazul pe care trebuie s\-l sus]in\, ei fac un exerci]iu de
întrerup\ nejustificat pe vorbitori, asigurând buna desf\[u- obiectivare [i de judecat\ „la rece” a problemei propuse.
rare a dezbaterii. Este de dorit ca dezbaterile s\ se finalizeze cu unul sau
Interven]iile participan]ilor la dezbatere trebuie: mai multe eseuri prin care elevii s\-[i fixeze [i s\-[i clarifice
„ s\ respecte tema dat\; problemele dezb\tute.

DESPRE PROBLEM|

Modernizare [i balcanism
Orient [i Occident
Orientul este, geografic, un punct cardinal, [i anume iar, din punct de vedere spiritual, Occidentul este reduc-
r\s\ritul. Din punct de vedere cultural, Orientul semni- tibil la matricea greco-latin\ la care s-a ad\ugat, simbiotic
fic\ lumea situat\ la est de un punct de referin]\, care adesea, ideologia cre[tinismului (Mircea Muthu, op. cit.).
poate fi, `n acest caz, Europa occidental\. Pe baza aces- În timp, teoreticienii au ata[at celor doi poli ai culturii
tei împ\r]iri, o parte a Europei balcanice ]ine de Orient. mai multe cupluri de opozi]ii. Astfel, Orientul ar fi con-
Este vorba de acele zone care sunt urma[ele Imperiului templativ, resemnat, etern, de]in\tor al [tiin]ei sacre [i
Roman de R\s\rit. guvernat de cârmuiri despotice, în vreme ce Occi-
Despre Orient ar fi probabil mai corect s\ se vor- dentului îi sunt caracteristice tr\s\turi cum ar fi spiritul
beasc\ într-o dubl\ accep]ie: aceea clasic\, vizând culturi practic, „zbuciumul”, sim]ul istoric, crearea [tiin]ei pro-
ce s-au cristalizat independent de Europa (chinez\ sau fane, guvernarea democratic\ [i individualismul politic.
hindus\) [i ipostaza, restrictiv\ într-un fel, a culturilor de Balcanismul se refer\ la tot ce ]ine de specificul
impact direct [i secular cu Europa (cultura islamic\) pestri] [i pitoresc al mentalit\]ii [i al moravurilor din
(Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc). zona Peninsulei Balcanice.
Occidentul este, geografic, vestul. Din perspectiv\ Tradi]ia balcanismului literar este început\ la noi de
cultural\, Occidentul este ansamblul ]\rilor din Europa Anton Pann [i continuat\ de Nicolae Filimon, Ion Ghica,
occidental\, urma[ele Imperiului Roman de Apus. Spa- Ion Luca Caragiale [i de Mateiu Caragiale.
]ial vorbind, în]elegem prin Occident culturile europene No]iunea a fost redimensionat\ într-un sens diferit,
originale [i cele transplantate în continentul Americii, chiar opus, prin crea]ia poetic\ a lui Ion Barbu, care

84
U N I T A T E A 2 Pa[optism

vede în spa]iul balcanic o zon\ de spiritualitate, de asce-


z\, de în]elepciune, de[i atmosfera r\mâne de un
pitoresc intens. Poeziile care alc\tuiesc ciclul balcanic
g\sesc motive de inspira]ie la un înainta[ al balcanismu-
lui literar, [i anume la Anton Pann. Nastratin, personaj
preluat de Ion Barbu de la acesta, are un destin tragic,
are ceva din alc\tuirea moral\ a profetului (Al. Rosetti [i
Liviu C\lin, Cuvânt înainte la Ion Barbu, Ochean).
Spa]iul românesc fiind situat între Orient [i Occident,
este marcat din punct de vedere cultural de aceste dou\
tipuri de civiliza]ie. Cei mai mul]i oameni de cultur\ din
secolul al XIX-lea [i apoi cei care au privit retrospectiv,
din secolul urm\tor, fenomenul moderniz\rii României
au considerat adoptarea valorilor occidentale un câ[tig,
sinonim cu civilizarea [i cu sincronizarea noastr\ cu Th. Aman, Joc de c\r]i
valorile europene.
Stabili]i într-o dezbatere în ce m\sur\ se poate vorbi la apelurile istoriei — de societatea nou\ — laic\,
despre balcanism în literatura român\. occidentalizat\, dinamic\, rea[ezat\ în confluen]a
vremii [i deschis\ dialogului culturilor.
„ Documentarea pentru dezbatere (Paul Cornea, Originile romantismului românesc)
Pentru a stabili planul dezbaterii, pute]i folosi [i 4. [...] balcanismul nu poate fi considerat un curent lite-
punctele de vedere critice de mai jos. rar artistic, în genul romantismului, de exemplu,
1. A[a cum Rena[terea italian\ a reu[it s\ abat\ literatu- adic\ o mi[care unitar\ cu statut estetic, ci o cate-
ra francez\ de pe vechiul ei f\ga[, tot a[a literatura gorie tipologic\ constitutiv\ spa]iului peninsular [i
francez\ avea s\ creeze o nou\ literatur\ român\ fa]\ de care nord-dun\reanul — dincolo de „conta-
complet diferit\ de cronicari [i de scrierile religioase min\rile” motivate istoric de Bizan] [i Semiluna
ale secolului al XVII-lea — [i în scurta istorie a otoman\ — are avantajul unei deta[\ri, de unde o
scrisului românesc, ca [i în lunga istorie a literaturii posibil\ teoretizare, tocmai la noi, a conceptului.
franceze, urmau s\ existe dou\ literaturi inspirate de (Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc)
dou\ tipuri de spiritualitate cu totul distincte.
(Pompiliu Eliade, Influen]a francez\
5. Ca în orice ]ar\ pe cale de regenerare, sunt la noi
asupra spiritului public în România) dou\ principii care stau în lupt\, o lupt\ în\bu[it\,
îns\ uria[\ [i necontenit\, între b\trân [i tân\r, între
2. S\ fi fost ]\rile noastre, pân\ la primele semne ale
obiceiul c\zut [i ve[ted [i inova]ia cutez\toare, plin\
influen]ei franceze, adâncite în beznele inculturii [i
de putere [i de via]\; o lupt\ pe moarte între vechi [i
ale tiraniei mo[tenite dintr-un Ev Mediu prelungit de
nou, în care biruin]a greu câ[tigat\ va fi a celui din
domina]ia otoman\ prin mijlocirea fanario]ilor? Iar
urm\.
tot ce este ast\zi valabil pe plan cultural, social, poli-
(Alecu Russo, Ia[ii [i locuitorii lui în 1840)
tic s\ se datoreze numai [i numai „influen]ei franceze
asupra spiritului public în România”? Instinctiv mi se 6. Cufundat\ pân\ la începutul secolului al XIX-lea în
p\rea c\ realitatea era mai nuan]at\... barbaria oriental\, societatea român\ pe la 1820
(Neagu Djuvara, Între Orient [i Occident. începu a se trezi din letargia ei, apucat\ poate de abia
Þ\rile române la începutul epocii moderne [1800-1848 ]) atunci de mi[carea contagioas\, prin care ideile Re-
3. [...] anul 1821 poate fi considerat în mod simbolic volu]iunii franceze au str\b\tut pân\ în extremit\]ile
drept linia de clivaj care desparte societatea veche geografice ale Europei. Atras\ de lumin\, junimea
româneasc\ — încremenit\ în ortodoxie, patriarhali- noastr\ întreprinse acea emigrare extraordinar\ spre
tate, moravuri semiorientale, smuls\ din timp [i pasiv\ fântânele [tiin]ei din Fran]a [i Germania, care pân\

85
U N I T A T E A 2 Pa[optism

nostru s-au topit formând o sintez\ nou\, un echili-


bru. Echilibrul nostru sufletesc se cheam\ adaptabi-
litate. Prin el ne deosebim de toat\ lumea Orientului,
dar [i de aceea a Apusului. Exist\ în caracterul nos-
tru excese de lene, de plictiseal\, de îndurare, de
r\bdare excesiv\, care ne împiedic\ de a fi occiden-
tali. Pe de alt\ parte, g\sim în noi ini]iative, o anumit\
h\rnicie în a pricepe ce e bun în alt\ parte [i a ni-l
apropia, o vioiciune în a pricepe imediat mecanismul
unei nout\]i, o agerime în a nu fi dezorienta]i [i nici
intimida]i în fa]a neprev\zutului, care ne îndep\r-
teaz\ cu mult de apatia indolent\ a Orientului. N-am
Ad\post la câmp. Fotografie de Kurt Hielscher
avut timpul s\ construim nout\]i, dar am avut meri-
ast\zi a mers tot crescând [i care a dat mai ales Ro- tul de a pricepe [i asimila imediat ce au f\cut bun
mâniei libere o parte din lustrul societ\]ilor str\ine. al]ii. Aceast\ adaptabilitate am perfec]ionat-o f\când
(Titu Maiorescu, În contra direc]iei din ea arma noastr\ de lupt\ în existen]\.
de ast\zi în cultura român\) (Mihai Ralea, Fenomenul românesc)
7. Dac\ menirea poporului românesc este aceea de a 9. Epoca 1830-1860 a fost, la noi, o epoc\ de tranzi]ie. În
crea o cultur\ dup\ chipul [i asem\narea lui, afirma- r\stimpul câtorva decenii, ]\rile române str\bat o pe-
]ia aceasta implic\ [i solu]ia unei orient\ri. Cine pre- rioad\ de mari transform\ri sub raport social-politic,
conizeaz\ orientarea spre Occident roste[te un non- al culturii [i al moravurilor. Amploarea f\r\ prece-
sens. Orientarea cuprinde în sine cuvântul Orient [i dent a schimb\rilor angajeaz\ toate sferele vie]ii
înseamn\ îndreptarea spre Orient, dup\ Orient. sociale, producând la tot pasul contraste [i discordan-
Altarele se a[az\ spre Orient, icoanele c\minului se ]e, iar prin ele un acut sentiment al muta]iei. Timpul,
a[az\ pe peretele dinspre Orient, ]\ranul când se care, pân\ mai ieri, curgea molcom în vechea lui
închin\ pe câmp se întoarce spre Orient. Zicala albie, se umple acum de lucruri nea[teptate, apte prin
spune pretutindeni c\ lumina vine de la R\s\rit. {i ineditul lor s\ seduc\ sau s\ indispun\, în orice caz,
cum noi ne afl\m geografic în Orient [i cum, prin reli- s\ reclame adoptarea unei atitudini [i s\ creeze situa-
gia ortodox\, de]inem adev\rul lumii r\s\ritene, ori- ]ii polemice. Tot ce poart\ sigiliul nout\]ii, începând —
entarea noastr\ nu poate fi decât spre Orient, adic\ s\ zicem — cu moda vestimentar\ [i terminând cu
spre noi în[ine, spre ceea ce suntem prin mo[tenirea formulele de adresare în societate, genereaz\ reac]ii
de care ne-am învrednicit. diverse, de la îmbr\]i[area entuziast\ pân\ la respin-
(Nichifor Crainic, Sensul tradi]iei) gerea indignat\.
8. Dac\ observ\m bine, cu toat\ aten]ia, moravurile, in- ({tefan Cazimir, Alfabetul de tranzi]ie)
stitu]iile, felul de a reac]iona al poporului nostru, vom 10. Se petrece îns\, în aceea[i perioad\ [1821-1866] un
ajunge u[or la concluzia c\ psihologia sa intr\ în proces în profunzime, care preface nu doar temeliile
acest fel de comportare echidistant între voluntaris- politice, ci temeliile civiliza]iei române[ti. Elita ro-
mul 1 activist al Apusului [i pasivitatea fatalist\ a mâneasc\ opteaz\, pe cât de nea[teptat, pe atât de
Orientului. A[eza]i geografice[te [i suflete[te între radical [i de rapid, pentru valorile occidentale de
influen]ele care ne vin dintr-o parte [i din alta, sufle- civiliza]ie. Dinspre Balcani, România se orienteaz\
tul nostru [i-a alc\tuit un echilibru din caractere luate brusc spre lumea apusean\. Am simplifica prea mult
[i dintr-o parte [i din alta. Aceste influen]e duble n-au lucrurile dac\ am spune c\ nu existaser\ deloc sem-
r\mas îns\ între ele în conflict, în dualism. În sufletul ne prevestitoare. Raporturile cu Occidentul erau,
fire[te, mai vechi. Între R\s\rit [i Apus nu a existat
1
voluntarism, s.n.: concepþie psihologicã atribuind voinþei rolul hotã-
niciodat\ un zid etan[. Înc\ din Evul Mediu, leg\-
râtor în viaþa psihicã. turile cu Ungaria [i Polonia deschideau o fereastr\

86
U N I T A T E A 2 Pa[optism

spre lumea catolic\ [i de expresie latin\ a Occiden- De ro[cove uscate [i t\vi cu mirodenii.
tului. S\ nu confund\m îns\ contactele [i influen]ele — Coboar\ iscusite b\rbat [i ia din plin.
cu structurile. Cadrul de via]\ [i atmosfera tradi]io- Dulceagul glas al pa[ii muri prin sear\ lin.
nal-ortodoxe, înc\ de tip medieval, contrastau cu dina- Cum niciun stâlp ori sfoar\ nu tremura pe punte,
mismul transformator al Occidentului. În secolul În gândurile toate, soseau ninsori m\runte
al XVIII-lea se produce prima bre[\ important\. Tre- {i unsuroase lini[ti se tescuiau sub cer.
cerea la catolicism — în varianta greco-catolic\ — a {i deslu[it, cu plânsul unui t\i[ de fier
unei p\r]i dintre românii transilv\neni a avut drept În împletiri de sârm\ intrat s\ le de[ire,
urmare redescoperirea latinit\]ii [i afirmarea rapor- O frângere de ghe]uri, prin cre[tete, prin [ire,
turilor simbolice cu Roma. [...] În Principate [...], Prin toat\ roata gloatei ciulite, r\scoli.
„fanario]ii”, în genere persoane cultivate, au întocmit
unele reforme, în spiritul european al vremii, dar [i Pic lâng\ pic, smal] negru, pe barba Lui slei
acestea inevitabil adaptate la structuri sociale [i men- Un sânge scurt, ca dou\ must\]i ad\ugite,
tale departe de cele ale Occidentului. [...] Secolul Vii, vecinici, din gingia pr\selelor cumplite
al XVIII-lea a însemnat în Principate chiar o accen- Albir\ din]ii-n pulp\ intra]i ca un inel.
tuare a orientalismului. Românii (elita, se în]elege)
se îmbr\cau turce[te, vorbeau grece[te [i scriau cu Sfânt trup [i hran\ sie[i, hagi rupea din el.
caractere slavone. Câteva decenii mai târziu aveau s\ La Isarlâk, cea alb\ de lespezi, gloata suie,
scrie cu caractere latine, s\ se îmbrace europene[te Dar greii pa[i prin ierburi [i stuh se-mpletecesc.
[i s\ vorbeasc\ fran]uze[te! În ochi, din lâncezi ape, cum pâlpâie g\lbuie
(Lucian Boia, România, ]ar\ de frontier\ a Europei) {i uleioas\, dâra caicului turcesc!”
(Ion Barbu, Nastratin Hogea la Isarlâk 3)
11. Nastratin Hogea este o figur\ reprezentativ\ pentru
Orient, ap\rând în dou\ ipostaze diferite în literatura
„ Stabilirea planului dezbaterii
român\. Eviden]ia]i diferen]ele de viziune pe baza
fragmentelor urm\toare. Pe baza informa]iilor culese în documentare, sta-
a. „Nastratin Hogea-ntr-o sear\ la fereastr\ bili]i: „ tr\s\turi ale culturii orientale [i occidentale
„ elemente care ]in de balcanism din literatura noastr\
cum [edea
„ modalit\]ile de modernizare a culturii [i civiliza]iei
Î[i lungea nasul aiurea, p-al]ii f\r\ a-i vedea;
Trecând unul din prietini: — Ce miro[i? l-a întrebat. române[ti în perioada pa[optist\ „ cauzele polemicilor
— Vecinul meu — el r\spunse — g\te[te scumpe interbelice pe tema situ\rii culturii [i civiliza]iei româ-
mânc\ri, ne[ti între Orient [i Occident „ puncte de vedere con-
{i d-al lor miros m\ satur, tr\gându-l cu gust pe n\ri.” temporane în privin]a temei dezb\tute. ~n urma discu]ii-
(Anton Pann, Când se g\te[te în laturi, lor, stabili]i un plan detaliat al dezbaterii.
numai din miros te saturi)
„ Dup\ dezbatere
b. „{i gl\sui un pa[e într-astfel:
— Efendi2, 1. Organiza]i-v\ în patru grupe. Realiza]i câte un poster
Cor\bier [i oaspe în porturile mele, pe care s\ nota]i ce am avut de câ[tigat [i ce am pier-
Prime[te-aceste daruri [i-aceste temenele: dut prin occidentalizare, dup\ p\rerea voastr\. Com-
La nava ta se cade pe brânci s\ m\ închin, para]i concluziile proprii cu cele ale colegilor,
C\ b\nuiam caiacul lui Hogea Nastratin. [...] alegând, în final, cel mai interesant r\spuns.
Dar ne mâhne[ti c-o fa]\ prea trist\; hai, curând! 2. Scrie]i un eseu argumentativ în care s\ trece]i în re-
Nu sta pe punte, coabe cu pântecul fl\mând! vist\ problematica acestei teme [i s\ v\ exprima]i
Noi ]i-am adus n\utul dorit, [i sumedenii opinia despre locul României în cultura european\.

2 3
efendi, s.m.: titlu de politeþe pus în turcã, dupã un nume propriu, Isarlâk, s.pr.: cetate imaginarã în poezia din ciclul balcanic a lui Ion
învãþaþilor, funcþionarilor. Barbu.

87
LIMB| ROMÂN|

** Grupul verbal
Grupul verbal este partea enun]ului organizat\ sin- Paul
tactic în jurul unui verb, fiind alc\tuit\ din verbul-centru Cézanne,
[i elementele legate sintactic de acesta. Natur\
Exist\ func]ii sintactice aflate cu verbul: moart\
cu comod\
„ în rela]ie de interdependen]\ — subiectul: C\l\to-
rul admir\ peisajul. Verbul are categoriile gramaticale din schema de mai
„ în rela]ie de subordonare — complementele: Vede jos.
un sat ciudat.
„ într-o structur\ ternar\, depinzând de un substan- Prezent: Citesc un articol din
tiv (sau un substitut al acestuia) [i de verb — elementul ziarul de ast\zi.
predicativ suplimentar: Str\ina privea mirat\ la b\[tina[i. Imperfect: Ploua când am plecat
Complementele pot fi directe, indirecte de agent [i de acas\.
circumstan]iale (de loc, de timp, de mod, de cauz\, de Perfect compus: Am scris tema
scop etc.), exprimându-se prin substantive sau substitu- pentru s\pt\mâna viitoare.
te ale acestora (pronume [i numerale), adverbe, verbe la Perfect simplu: Vod\ îi înfrunt\
Indicativ pe turci.
moduri nepersonale etc.
Mai-mult-ca-perfect: Când ai
Propozi]iile care depind de un verb pot fi subiective, ajuns la mine, terminasem tot
predicative, completive directe, indirecte, de agent, cir- ce era de sp\lat.
cumstan]iale (de loc, de timp, de mod, de cauz\, de Viitor (forme pentru scris [i pen-
scop, condi]ionale, concesive, consecutive etc.), predica- tru limba vorbit\): O s\ scriu
tive suplimentare. referatul pentru ora viitoare.
TIMPUL Viitor anterior: Când vei sosi,
I: în -a voi fi terminat treaba.
II: în -ea Prezent: A[ mânca un m\r copt
CONJUGAREA
III: în -e Condi]ional- cu fri[c\.
IV: în -i [i -î optativ Perfect: A[ fi mers la plimbare,
dar era târziu.
Activ\: Ascult muzic\ foarte des.
DIATEZA Reflexiv\: Se ascult\ muzic\. Prezent: A[ vrea s\ dorm f\r\
Pasiv\: Ea este ascultat\ de toat\ lumea. Conjunctiv niciun fel de vise.
Perfect: A[ fi plecat mai devre-
Indicativ me, dar ploua.
Condi]ional-optativ
Personale Conjunctiv Imperativ Prezent: Opre[te ma[ina!
Imperativ
Prezent: Va fi [tiind el ceva!
Prezumtiv Prezumtiv Perfect: O fi înv\]at, n-o fi înv\-
MODURI ]at, nu [tiu.
Infinitiv: A înv\]a este
datoria noastr\.
Nepersonale Gerunziu: M-am plictisit I: emi]\torul
PERSOANA II: receptorul
ascultând muzic\.
III: cel despre care este vorba în mesaj
Participiu: Poezia este re-
citat\ de Ana cu talent.
NUM|RUL Singular
Supin: Am de scris.
Plural

88
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Verbele la moduri personale sunt predicate verbale, Exist\ [i grupuri adverbiale, având drept centru un
dac\ sunt predicative, [i predicate nominale, dac\ sunt adverb, la rândul s\u, inclus într-un grup verbal nominal
copulative. sau adjectival.

EXERCI}II

1. Portofoliu. Alc\tui]i o map\ în care s\ indica]i toate 7. Analiza]i sintactic frazele de la exerci]iul 6 [i ar\ta]i
tipurile de subiecte `ntâlnite `n enun]uri, cu exemple ce rol stilistic au subordonatele.
pentru fiecare situa]ie. Discuta]i cu un coleg [i 8. Indica]i formele corecte ale verbelor din enun]urile
aduce]i îmbun\t\]iri, dac\ este cazul. de mai jos.
2. Portofoliu. Alc\tui]i o map\ în care s\ prezenta]i tipu- „ Mi-ar place / pl\cea s\ merg într-o excursie.
rile de complemente înv\]ate, indicând felurile aces- „ Cartea va apare / ap\rea peste trei zile.
tora, p\r]ile de vorbire prin care se exprim\ [i exem- „ Dac\ îi va place / pl\cea s\ lucreze la computer, îi
plificând fiecare situa]ie. vor dispare / disp\rea temerile c\ nu va g\si de lucru.
3. Proiect. Lucra]i în perechi. Realiza]i un poster cu ti- „ Nu cred c\ ar tace / t\cea, dac\ ar [ti r\spunsul.
purile de propozi]ii care depind de un verb, indicând 9. Alege]i din enun]urile de mai jos forma verbului pe
elementele regente, elementele introductive, topica care o folosi]i într-o discu]ie.
[i punctua]ia. Prezenta]i posterele la evaluarea de la „ Mâine, voi merge / am s\ merg / o s\ merg la
sfâr[itul unit\]ii de studiu. supermarket.
4. Indica]i predicatele, subiectele [i complementele din „ Când vei pleca / ai s\ pleci / o s\ pleci în vacan]\?
versurile de mai jos, analizând p\r]ile de vorbire prin „ O s\ sp\l\m / vom sp\la ma[ina mai târziu.
care se exprim\. 10. Indica]i forma corect\ a verbelor la modul indicativ,
„În p\duri tr\snesc stejarii! E un ger amar, cumplit! timpul prezent din enun]urile de mai jos.
Stelele par înghe]ate, cerul pare o]elit, „ Alexandru `nc\ reflect\ / reflecteaz\ la rezolvarea
Iar z\pada cristalin\ pe câmpii str\lucitoare problemei.
Pare-un lan de diamanturi ce scâr]ie sub picioare.” „ Sindicali[tii manifest\ / manifesteaz\ ast\zi pentru
(Vasile Alecsandri, Mezul iernei) cre[terea salariilor.
5. Analiza]i verbele din primul alineat al nuvelei Alexan- „ Îmi acord / acordez vioara.
dru L\pu[neanul de Costache Negruzzi, de la pagina „ Bibliotecara ordon\ / ordoneaz\ c\r]ile de pe raf-
61 din manual. turi.
6. Identifica]i verbele la moduri personale din fragmen- „ Ma[ina degaj\ / degajeaz\ mult fum.
tul de mai jos [i ar\ta]i ce indic\ timpul acestora cu 11. Alege]i forma corect\ a verbului cu func]ia sintactic\
privire la momentele subiectului. de predicat verbal din enun]urile de mai jos.
„Când r\s\rea soarele [i întindea un v\l de aur pe „ Cine dintre voi a întrebat / au întrebat?
fa]a oceanului, m\ coboram degrab\ pe malul n\si- „ M\ indispune / indispun ploaia [i cea]a.
pos [i m\ aruncam în valuri... „ Fiecare dintre colegi a contribuit / au contribuit la
Într-o zi, îns\, marea fiind lini[tit\ [i limpede, m\ realizarea proiectului.
dep\rtai de mal mai mult decât obicinuit, înotând pe „ Ce-s / Ce-i cu foile astea pe banc\?
spinare f\r\ a videa încotro m\ îndreptam, c\ci ochii „ Nimic [i nimeni nu l-a putut / nu l-au putut convin-
mei, ]inti]i pe bolta cereasc\, admirau formele fantas- ge c\ a gre[it.
tice ale norilor. 12. Corecta]i enun]urile de mai jos.
Deodat\ capul meu se ciocni de un alt cap ce venea „ Noi ast\zi am avut de scris dou\ exerci]ii.
spre mal, [i carambolul fu atât de tare, încât m\ „ Nu e suficient ca s\ vrei, trebuie ca s\ po]i.
cufundai ame]it, pân ce atinsei fundul.” „ Nu se merit\ s\ te superi pentru atât!
(Vasile Alecsandri, C\l\torie în Africa) „ Voi trebuie[te s\ pleca]i mâine.

89
STUDIU DE CAZ

Descoperirea
literaturii populare Nicolae Grigorescu,
Þ\r\ncu]a (fragment)

SPRE TEM| Dic]ionar


1. Ilustra]i cu titluri ale unor opere literare citite de voi: „ Folclorul reprezint\ totalitatea crea]iilor artistice, lite-
„ literatura cult\ „ literatura popular\. rare, muzicale, plastice etc., a obiceiurilor [i a tradi]iilor
populare ale unei ]\ri, comunit\]i sau regiuni sau, în alt
2. Exemplifica]i tipuri de manifest\ri folclorice prezen-
sens, [tiin]a care studiaz\ crea]iile artistice, obiceiurile
te în via]a cotidian\.
[i tradi]iile populare.
3. Enumera]i câteva personalit\]i din cultura româ- „ Literatura popular\ cuprinde manifest\ri ale culturii
n\ preocupate de culegerea [i publicarea crea]iilor populare organizate în text (cântat, scandat, rostit).
folclorice.

DESPRE TEM|

Folclorul la 1848
Preocup\rile scriitorilor cul]i pentru folclor dateaz\ De fapt, aten]ia oamenilor de cultur\ fusese orientat\
înc\ din secolul al XVIII-lea, când Dimitrie Cantemir rea- asupra folclorului de reprezentan]ii ideologiei romantice
lizeaz\ un amplu tablou etnografic al tradi]iilor populare germane, prin J.G. von Herder [i F. von Schlegel. Acest
române[ti în Descrierea Moldovei. Spre sfâr[itul ace- punct de vedere g\se[te în cultura român\ un ecou deo-
luia[i secol, Ioan Budai-Deleanu face referiri la valoarea sebit, manifestat în dou\ etape distincte:
cântecelor populare în epopeea Þiganiada. „ una teoretic\, în care este subliniat\ valoarea cre-
Secolul al XIX-lea aduce o preocupare mai intens\ a a]iei populare printr-o serie de articole semnate de
oamenilor de cultur\ fa]\ de folclor. Timotei Cipariu Alecu Russo (Poezia poporal\), Costache Negruzzi (Cân-
realizeaz\ o culegere de folclor în anul 1831, iar George tec vechi), Vasile Alecsandri (Românii [i poezia lor);
„ o alt\ etap\, cea a culegerii de folclor, în care se re-
Bari]iu confer\ o dimensiune mai ampl\ acestei pre-
marc\ Vasile Alecsandri, autorul culegerii publicate în
ocup\ri prin îndemnul adresat cititorilor ziarului Foaie
anul 1852, Balade (Cântice b\trâne[ti) adunate [i înde-
pentru minte, inim\ [i literatur\ de a culege „obiceiuri
reptate de Vasile Alecsandri, pentru ca, în 1866, s\ pu-
vechi, povestiri, cântece populare”. Interesul pentru fol-
blice volumul Poezii poporale ale românilor, o culegere
clor devine o coordonat\ fundamental\ în crearea litera- de opere populare epice [i lirice.
turii na]ionale, a[a cum afirm\ Mihail Kog\lniceanu în O faz\ ulterioar\ în evolu]ia preocup\rilor de acest
primul num\r al Daciei literare, fiindc\ obiceiurile noas- tip o constituie crearea de opere literare originale inspi-
tre sunt destul de pitore[ti [i de poetice pentru ca s\ rate din folclor, fie prin preluarea de teme [i motive spe-
putem g\si [i noi sujeturi de scris, f\r\ s\ avem pentru cifice, fie prin copierea prozodiei populare.
aceasta trebuin]\ s\ ne împrumut\m de la alte na]ii. Istoricii literari au afirmat, pe bun\ dreptate, c\, în
Diversitatea [i expresivitatea cântecului popular este cultura român\, folclorul a îndeplinit în raport cu crea]ia
remarcat\ [i de Costache Negruzzi, care realizeaz\ [i o cult\ rolul exercitat în alte culturi de literatura clasic\.
prim\ clasificare a acestuia. (Dumitru Micu, Scurt\ istorie a literaturii române)

90
U N I T A T E A 2 Pa[optism

TEMA ~N TEXTE

1. Citi]i fragmentele de mai jos din articolul Poezia Mult am cerceta în literaturile cele mai înaintate
poporal\ de Alecu Russo. [i în operele poe]ilor celor mai eminin]i, f\r\ a g\si o
„Datinile, pove[tile, muzica [i poezia sunt arhivele idee atât de minunat\ [i a[a de frumos zis\. O aseme-
popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecu- nea idee este rezumatul cumin]iei omene[ti, releva-
tul întunecat. Din studiul lor ne vom l\muri despre rea sim]ului de nemurire, exprimat prin glasul
originea limbei noastre, de na[terea na]ionalit\]ii poporului. Vox populi, vox dei!”
române, de plec\rile naturei cu care este înzestrat 2. Identifica]i, în fragmentele din articolul scris de Ale-
poporul, [i de luptele ce le-au sus]inut coloniile roma- cu Russo, patru argumente prin care s\ demonstra]i
ne pân-au se preface în locuitorii de ast\zi ai vechei c\ ,,Datinile, pove[tile, muzica [i poezia sunt arhivele
Dacie. popoarelor”.
Între diferitele neamuri r\spândite pe malurile 3. Comenta]i maxima latineasc\ „Vox populi, vox dei!”,
Dun\rii, niciunul nu are, ca neamul românesc, o poe- referindu-v\ la urm\toarele:
zie poporal\ atât de original\, atât de variat\, atât de „ teme fundamentale ale condi]iei umane ilustrate în
frumoas\ [i atât de strâns unit\ cu suvenirile crea]iile folclorice;
Antichit\]ii. N\scut din sânge meridional, str\mutat „ proverbe care sintetizeaz\ în]elepciunea poporului;
de sub soare fierbinte într-o ]ar\ nou\, neamul nos- „ versuri, citate din crea]ii populare care ilustreaz\
tru român a p\strat o închipuire fecund\, vie, talentul artistic al creatorilor anonimi.
gra]ioas\, o agerime de spirit, care se traduce în mii 4. Explica]i importan]a descoperirii folclorului în perioa-
de cuget\ri fine [i în]elepte, o sim]ire adânc\ de dra- da pa[optist\, având în vedere urm\toarele sugestii:
goste pentru natur\ [i o limb\ armonioas\, care „ locul acestei epoci în dezvoltarea literaturii române;
exprim\ cu ging\[ie [i totodat\ cu energie toate „ curentul na]ional promovat prin intermediul revis-
aspir\rile sufletului, toate iscodirile min]ii. tei Dacia literar\;
S\ lu\m de exemplu aceste versuri dintr-o balad\: „ curentul literar predominant în epoc\;
Via]a omului / Floarea câmpului ! / Câte flori p-acest „ preocup\rile scriitorilor din acea perioad\ pentru
p\mânt / Toate se duc la mormânt / Îns\ floarea la- culegerea [i publicarea crea]iilor populare;
cului / St\ la u[a raiului / De judec\ florile / Ce-au „ valorificarea literaturii populare în operele scriito-
f\cut miroasele! rilor cul]i.

DUP| TEM|
1. Scrie]i un eseu de dou\-trei pagini în care s\ prezen-
ta]i importan]a descoperirii folclorului în perioada
pa[optist\.
2. Realiza]i o dezbatere cu tema Destinul folclorului în
epoca globaliz\rii.
3. Proiect. Organiza]i o excursie într-o zon\ rural\ din
jude]ul vostru [i realiza]i un proiect în care s\ valori-
fica]i elementele folclorice specifice zonei. Prezen-
ta]i-l în cadrul lec]iei de evaluare de la sfâr[itul
unit\]ii de studiu.
4. Scrie]i un articol de 30 de rânduri, destinat public\rii
în presa local\ [i / sau na]ional\, în care s\ îi îndem-
na]i pe cititori s\ p\streze elemente ale civiliza]iei
tradi]ionale române[ti. Ceramic\ din zona Suceava

91
U N I T A T E A 2

Un mit fundamental
al culturii române moderne
SPRE TEXT
1. Numi]i m\n\stiri medievale române[ti care au dus faima României peste
hotare.
2. Completa]i afirma]iile de mai jos, g\sind câte un argument potrivit:
„ Orice creator este fericit, pentru c\ ...
„ Orice creator este nefericit, pentru c\ ...

Neagoe Basarb [i familia sa.


Tablou votiv din Biserica episcopal\
Monastirea Arge[ului
de la Curtea de Arge[
I Un zid p\r\sit Lucrul de-l porni]i
Dic]ionar literar {i neispr\vit, Ca s\-mi r\dica]i,
Pe Arge[ în gios,
La loc de grindi[, Aici s\-mi dura]i
„ Balada este opera epic\, Pe un mal frumos,
La verde-aluni[? Monastire nalt\
în versuri, în care se povestesc Negru-Vod\ trece
— Ba, doamne, -am Cum n-a mai fost alt\,
întâmpl\ri inspirate din tradi]ia Cu tovar\[i zece:
istoric\ sau popular\, ameste-
v\zut, C\ v-oi da averi,
Nou\ me[teri mari,
cate cu elemente fabuloase, Pe unde-am trecut, V-oi face boieri,
Calfe [i zidari
într-un cântec destinat ascult\rii. Un zid p\r\sit Iar de nu, apoi
{i Manoli — zece,
Termenul de balad\ vine din {i neispr\vit. V-oi zidi pe voi,
francez\, unde, la început, de-
Care-i [i întrece. Cânii, cum îl v\d, V-oi zidi de vii
numea un cântec alc\tuit din Merg cu to]i pe cale La el se r\p\d Chiar în temelii!
trei strofe cu refren, care înso- S\ aleag\-n vale {i latr\-a pustiu
]ea dansul, fiind r\spândit înc\ Loc de monastire {i url\-a mor]iu.
din secolul al XI-lea în Europa II
{i de pomenire. Cât îl auzea,
occidental\. Începând din seco- Iat\, cum mergea Me[terii gr\bea,
lul al XV-lea, termenul î[i
Domnu-nveselea
C\-n drum agiungea {i curând pleca, Sferile-ntindea,
schimb\ sensul, denumind cân-
Pe-un biet ciob\na[ Spre zid apuca Locul m\sura,
tecele eroice vechi din zona
anglo-saxon\. Odat\ cu apari]ia Din fluier doina[, Cu nou\ zidari, {anturi largi s\pa
interesului genera]iei pa[optis- {i cum îl videa, Nou\ me[teri mari {i mereu lucra,
te pentru folclor, balada popula- Domnul îi zicea: {i Manoli, zece, Zidul r\dica,
r\ intr\ în aten]ia culeg\torilor, — Mândru ciob\na[ Care-i [i întrece. Dar orice lucra,
descoperindu-se astfel bog\]ia Din fluier doina[! — Iat\ zidul meu! Noaptea se surpa!
tematic\ a acestei specii. Balada Pe Arge[ în sus Aici aleg eu A doua zi iar,
popular\ este cântat\, zis\, cum Cu turma te-ai dus, Loc de monastire A treia zi iar,
se spune, pe melodii proprii.
Interpre]ii trebuie s\ dea un ca-
Pe Arge[ în gios {i de pomenire. A patra zi iar
racter dinamic ac]iunii, impri- Cu turma ai fost. Deci voi, me[teri mari, Lucra în zadar!
mând astfel baladei str\lucire. Nu cumv-ai v\zut, Calfe [i zidari, Domnul se mira
Pe unde-ai trecut, Curând v\ sili]i {-apoi îi mustra,

92
U N I T A T E A 2 Pa[optism

{-apoi se-ncrunta III Sufl\-l pe p\mânt, Dac\ o videa,


{i-i amenin]a Brazii s\-i despoaie, Iar Manea turba,
Iat\, -n ziori de zi,
S\-i puie de vii Paltini s\ îndoaie, Mândra-[i s\ruta,
Manea se trezi,
Chiar în temelii! Mun]ii s\ r\stoarne, În bra]e-o lua,
{-apoi se sui
Me[terii cei mari, Mândra s\-mi întoarne, Pe schele-o urca,
Pe gard de nuiele,
Calfe [i zidari S\ mi-o-ntoarne-n cale, Pe zid o punea
{i mai sus, pe schele,
Tremura lucrând, S-o duc\ de vale!” {i, glumind, zicea:
{i-n câmp se uita,
Lucra tremurând Domnul se-ndura, — St\i, mândru]a
Drumul cerceta.
Zi lung\ de var\, Ruga-i asculta mea,
Când, vai! ce z\rea?
Zioa pân-în sear\; {i sufla un vânt, Nu te sp\ria,
Cine c\ venea?
Iar Manoli sta, Un vânt pre p\mânt, C\ vrem s\ glumim
So]ioara lui, {i s\ te zidim!
Nici c\ mai lucra, Paltini c\-ndoia,
Floarea câmpului! Brazi c\ despoia, Ana se-ncredea
Ci mi se culca
{i un vis visa, Ea s-apropia Mun]ii r\sturna, {i vesel râdea.
Apoi se scula {i îi aducea Iar\ pe Ana Iar Manea ofta
{-astfel cuvânta: Prânz de mânc\tur\, Nici c-o înturna! {i se apuca
— Nou\ me[teri mari, Vin de b\utur\. Ea mereu venea, Zidul de zidit,
Calfe [i zidari! Cât el o z\rea, Pe drum [ov\ia Visul de-mplinit.
{ti]i ce am visat Inima-i s\rea, {i s-apropia Zidul se suia
De când m-am culcat? În genuchi c\dea {i, amar de ea, {i o cuprindea
O [opt\ de sus {i plângând zicea: Iat\ c-agiungea! Pân’ la glezni[oare,
Aievea mi-a spus „D\, Doamne, pe lume Pân’ la pulpi[oare.
C\ orice-am lucra, O ploaie cu spume, IV
Noaptea s-a surpa S\ fac\ pâraie,
S\ curg\ [iroaie, Me[terii cei mari, Voievodul Nicolae Alexandru.
Pân-om hot\rî Calfe [i zidari
Apele s\ creasc\, Tablou votiv din Biserica domneasc\
În zid de-a zidi Mult înveselea de la Curtea de Arge[
Cea-ntâi so]ioar\, Mândra s\-mi opreasc\,
Cea-ntâi sorioar\ S-o opreasc\-n vale,
Care s-a ivi S-o-ntoarc\ din cale!”
Mâni în ziori de zi, Domnul se-ndura,
Aducând bucate Ruga-i asculta,
La so] ori la frate. Norii aduna,
Deci dac\ vroi]i Ceriu-ntuneca.
Ca s\ ispr\vi]i {i curgea deodat\
Sfânta monastire Ploaie spumegat\
Pentru pomenire, Ce face pâraie
Noi s\ ne-apuc\m {i îmfl\ [iroaie.
Cu to]i s\ giur\m Dar oricât c\dea,
{i s\ ne leg\m Mândra n-o oprea,
Taina s-o p\str\m. Ci ea tot venea
{-orice so]ioar\ {i s-apropia.
Orice sorioar\, Manea mi-o videa,
Mâni în ziori de zi Inima-i plângea,
Întâi s-o ivi, {i iar se-nchina,
Pe ea s-o jertfim, {i iar se ruga:
În zid s-o zidim! „Sufl\, Doamne, -un vânt,

93
U N I T A T E A 2 Pa[optism

Iar ea, vai de ea, Zidul r\u m\ strânge Negru-vod\ vine Ca s\ putrezeasc\
Nici c\ mai râdea, Þâ]i[oara-mi plânge, Ca s\ se închine Colo pe grindi[,
Ci mereu zicea: Copila[u-mi frânge! La cea monastire, Sus pe coperi[.
— Manoli, Manoli, Manole turba Falnic\ zidire, Me[terii gândea
Me[tere Manoli! {i mereu lucra, Monastire nalt\, {i ei î[i f\cea
Agiung\-]i de [ag\, Zidul se suia Cum n-a mai fost alt\. Aripi zbur\toare
C\ nu-i bun\, drag\. {i o cuprindea Domnul o privea De [indrili u[oare.
Manoli, Manoli, Pân’ la costi[oare, {i se-nveselea Apoi le-ntindea
Me[tere Manoli! Pân’ la ]â]i[oare, {i astfel gr\ia: {i-n v\zduh s\rea,
Zidul r\u m\ strânge, Pân’ la buzi[oare, — Voi, me[teri zidari, Dar pe loc c\dea,
Trupu[oru-mi frânge! Pân’ la ochi[ori, Zece me[teri mari, {i unde pica,
Iar Manea t\cea Încât, vai de ea! Spune]i-mi cu drept, Trupu-[i despica.
{i mereu zidea, Nu se mai videa, Cu mâna pe pept, Iar bietul Manoli,
Zidul se suia Ci se auzea De-ave]i me[terie Me[terul Manoli,
{i o cuprindea Din zid c\ zicea: Ca s\-mi face]i mie Când se încerca
Pân’ la glezni[oare, — Manoli, Manoli, Alt\ monastire De-a se arunca,
Pân’ la pulpi[oare, Me[tere Manoli! Pentru pomenire, Iat\ c-auzea
Pân’ la costi[oare, Zidul r\u m\ strânge, Mult mai luminoas\ Din zid c\ ie[ea
Pân’ la ]â]i[oare. Via]a mi se stinge! {i mult mai frumoas\? Un glas n\du[it,
Dar ea, vai de ea, Iar cei me[teri mari, Un glas mult iubit
Tot mereu plângea Calfe [i zidari, Care greu gemea
{i mereu zicea: V Cum sta pe grindi[, {i mereu zicea:
— Manoli, Manoli, Pe Arge[ în gios, Sus pe coperi[, — Manoli, Manoli,
Me[tere Manoli! Pe un mal frumos Vesel se mândrea Me[tere Manoli!
{-apoi r\spundea: Zidul r\u m\ strânge,
— Ca noi, me[teri mari, Þâ]i[oara-mi plânge,
Calfe [i zidari, Copila[u-mi frânge,
Al]ii nici c\ sunt Via]a mi se stinge!
Pe acest p\mânt! Cum o auzea,
Afl\ c\ noi [tim Manea se pierdea,
Oricând s\ zidim Ochi-i se-nvelea,
Alt\ monastire Lumea se-ntorcea,
Pentru pomenire, Norii se-nvârtea,
Mult mai luminoas\ {i de pe grindi[,
{i mult mai frumoas\! De pe coperi[,
Domnu-i asculta Mort bietul c\dea!
{i pe gânduri sta, Iar unde c\dea
Apoi poroncea Ce se mai f\cea?
Schelele s\ strice, O fântân\ lin\,
Sc\ri s\ le r\dice, Cu ap\ pu]in\,
Iar pe cei zidari, Cu ap\ s\rat\
Zece me[teri mari, Cu lacrimi udat\!
S\ mi-i p\r\seasc\ (Vasile Alecsandri,
Poezii populare ale românilor,
M\n\stirea Bucure[ti, Editura pentru
Curtea de Arge[ Literatur\, 1965)

94
U N I T A T E A 2 Pa[optism

TEXT {I CONTEXT

Construc]ia m\n\stirii a început în anul 1514, din dorin]a lui Neagoe


Basarab de a crea un monument de o frumuse]e ie[it\ din comun, iar lucr\rile
s-au încheiat trei ani mai târziu, a[a încât, la 7 ianuarie 1517, domnitorul o
numea „m\n\stirea domniei mele de la Arge[”. Se pare c\ Neagoe Basarab a
ales pentru biserica sa funda]iile unui l\ca[ mai vechi, care nu fusese altul
decât sediul primei mitropolii a Þ\rii Române[ti, pe care a g\sit-o „d\râmat\ [i
neînt\rit\”.
Radu de la Afuma]i, ginerele voievodului, devenit domnitor, a continuat
zugr\virea bisericii, în vecin\tatea c\reia se afl\ izvorul pe care localnicii îl
numesc fântâna lui Manole.

PRIN TEXT
Subiectul
1. Preciza]i tema textului, având în vedere urm\toarele sugestii:
Adormirea Maicii Domnului (fragment).
a. jertfa necesar\ zidirii unui edificiu m\re];
Biserica domneasc\
de la Curtea de Arge[ b. sacrificiul uman necesar împlinirii idealului prin for]a creatoare;
c. raportul dintre crea]ie, existen]\, via]\ [i moarte.
2. Scrie]i rezumatul ac]iunii baladei în 15 rânduri.
3. Structura acestei balade cuprinde, în toate variantele, un num\r aproape
constant de motive, care îns\ au fost dezvoltate în mod diferit de creatorii
anonimi. Varianta publicat\ de Vasile Alecsandri con]ine toate cele opt
motive. Delimita]i textul baladei în func]ie de urm\toarele motivele enu-
merate:
Mitul „Me[terului Manole” („M\-
a. zidul p\r\sit; e. zidirea treptat\;
n\stirea Arge[ului” din culegerea
V. Alecsandri) are mereu o iradia]iu-
b. surparea zidurilor; f. conflictul feudal;
ne puternic\. [...] De ast\ dat\ avem c. visul; g. c\derea lui Icar;
de-a face cu un mit estetic [i ca atare d. femeia destinat\ zidirii; h. metamorfozarea în fântân\.
a fost dezvoltat. El simbolizeaz\ con- 4. Partea de început a baladei are rolul de a preg\ti publicul pentru recep-
di]iile crea]iunii umane, încorpo- tarea nara]iunii, imprimând tonul potrivit acesteia. Preciza]i la ce anume se
rarea suferin]ii individuale în opera
refer\ fraza introductiv\.
de art\. În moartea me[terului [i în
5. De ce crede]i c\ versurile introductive se repet\ de-a lungul nara]iunii?
indiferen]a voievodului pentru fiin]a
lui concret\, s-a putut vedea un sim-
bol al obiectivit\]ii absolute a crea- Alegerea locului — gest de integrare cosmic\
]iei. Multitudinea prime[te opera ca 6. Hot\rârea domnitorului de a zidi m\n\stirea poate fi interpretat\ prin
fenomenalitate independent\ [i
referire atât la planul istoric, cât [i la cel al legendei. Astfel, prin vechimea
ignoreaz\ pe artist.
(George C\linescu,
ei, balada face trimitere la întemeietorul Þ\rii Române[ti, care, conform
Istoria literaturii române tradi]iei, a desc\lecat în acest teritoriu venind din Þara F\g\ra[ului, la
de la origini pân\ în prezent) mijlocul secolului al XIV-lea. Numele eroului venit din istorie s-a confundat
cu cel al personajului legendar, Negru-Vod\, iar constructorului i s-a
atribuit prin tradi]ie folcloric\ numele de Manole. Comenta]i semnifica]ia
zidirii m\n\stirii, având în vedere sensurile simbolice atribuite acesteia [i
hot\rârea voievodului de a o ctitori, ]inând cont de sugestiile:

95
U N I T A T E A 2 Pa[optism

a. locul este un centru cosmic, legat de cele trei niveluri ale universului:
lumea subteran\ (prin pu]), suprafa]a solului (p\mânt), lumea cereasc\
(prin turlele bisericii); construc]ia ei presupune sacralizarea locului;
b. decizia domnitorului de a construi m\n\stirea pe ,,Un zid p\r\sit / {i
neispr\vit” exprim\ dorin]a acestuia de a fi un continuator, de a reface
leg\tura peste timp cu înainta[ii, resacralizând un loc blestemat;
c. ca simbol al comunic\rii cu divinitatea, prin forma ei p\trat\ sau drep-
tunghiular\, construc]ia sugereaz\ deschiderea sub bolta cerului, repre-
zentând unirea dintre cer [i p\mânt; astfel, actul întemeietor prime[te
conota]ii mitice;
d. m\n\stirea devine expresia dorin]ei unui ctitor trufa[, care î[i dore[te s\
r\mân\ în istorie prin modul tragic în care a fost în\l]at edificiul, dar [i prin
des\vâr[irea lui artistic\;
e. Negru-Vod\ este un despot care îi sorte[te mor]ii pe creatori, ilustrând
raportul etern instituit între reprezentantul puterii [i omul de art\, arti[tii
Cortul m\rturisirii (fragment). fiind sacrifica]i pentru glorificarea în eternitate a puterii.
Biserica domneasc\
de la Curtea de Arge[
7. Eviden]ia]i semnifica]ia de loc al comunic\rii cu divinitatea pe care o are
m\n\stirea, folosindu-v\ [i de citatul din Mircea Eliade reprodus al\turat.
8. Explica]i diferen]a dintre omul modern, rupt de natur\, care se înconjoar\
de obiecte ce îi asigur\ o independen]\ de mi[care, [i omul arhaic, integrat
mediului în care tr\ie[te.

Ad\postindu-se într-o cas\, omul Ritualul construc]iei


arhaic nu se izola de Cosmos, ci,
dimpotriv\, venea s\ locuiasc\ chiar 9. Prezenta]i obiceiuri pe care le cunoa[te]i legate de punerea temeliei unei
în centrul lui. C\ci casa era ea îns\[i case. Ce semnifica]ii au acestea?
o „imago mundi”, o icoan\ a întregu- 10. Explica]i cauza surp\rii zidurilor, a muncii istovitoare a me[terilor [i a neli-
lui cosmic. ni[tii lui Manole, referindu-v\ la:
(Mircea Eliade, a. blestemul zidului p\r\sit;
Comentarii la b. elogiul [i r\splata promise de domnitor în caz de reu[it\;
,,Legenda Me[terului Manole”)
c. amenin]area în caz de e[ec;
d. raportul dintre me[teri [i Manole.
11. Comenta]i rolul chiasmului din versurile Tremura lucrând, / Lucra tremu-
rând, în sugerarea atmosferei de tensiune în care muncesc zidarii pentru
ridicarea m\n\stirii.
12. Cei nou\ me[teri formeaz\ un personaj colectiv. Realiza]i un portret al
Dic]ionar literar acestora, având în vedere ipostazele în care apar pe parcursul textului:
a. ,,me[teri mari, calfe [i zidari”, tovar\[i ai domnitorului în c\utarea [i
„ Chiasmul este o repeti]ie
alegerea locului pentru zidire, vesti]i pentru priceperea lor [i dornici de a
la nivel sintactic care const\ în
primi r\splata domnitorului;
reluarea încruci[at\ a termeni-
lor cu aceea[i func]ie sintactic\. b. subordona]i ai lui Manole, „care-i [i întrece”; doar simpli executan]i ai
unui proiect excep]ional, f\r\ d\ruire [i implicare l\untric\ în actul creator
al construc]iei;
c. un grup de executan]i care, printr-o munc\ sisific\, î[i aduc contribu]ia
la realizarea dorin]ei domnitorului [i a planului lui Manole;
d. posibili tr\d\tori ai lui Manole, avertizându-[i so]iile [i surorile s\ nu se
apropie de locul m\n\stirii un timp;

96
U N I T A T E A 2 Pa[optism

e. un grup de subordona]i egoi[ti [i la[i care „se înveselesc” [i se desoli-


darizeaz\ de arhitectul lor, l\sându-l pe Manole s\-[i zideasc\ so]ia, pentru
Dic]ionar împlinirea crea]iei [i a promisiunii f\cute domnitorului;
„ Icar, personaj mitologic,
f. victime ale orgoliului domnitorului, ale patimei pentru crea]ie a maestru-
este fiul lui Dedal, me[ter price- lui lor, dar [i ale egoismului [i ale naivit\]ii lor.
put în arta picturii, a sculpturii
[i în construc]ii, [i al unei scla- Drama „celui dintâi”
ve. Moartea lui Icar a fost cau-
13. Manole se distinge de colaboratorii s\i prin superioritatea talentului [i
zat\ de faptul c\ a folosit inven-
]iile tat\lui s\u [i nu i-a ascultat
prin intensitatea patimei de a munci pentru realizarea edificiului religios.
sfatul de a nu zbura nici prea Ilustra]i caracterul dilematic al personajului prin faptul c\ el trebuie s\
sus, nici prea jos. Închis în fai- aleag\ între:
mosul labirint, împreun\ cu a. teama de nereu[it\ profesional\;
p\rintele s\u (care îi ajutase pe b. teama de moarte provocat\ de amenin]\rile domnitorului;
Ariadna [i pe Teseu s\-l r\pun\ c. responsabilitatea fa]\ de colaboratorii s\i;
pe Minotaur), Icar reu[e[te s\ d. dorin]a nest\vilit\ de împlinire a unei crea]ii unice, a visului s\u artistic;
evadeze cu ajutorul aripilor li- e. orgoliul de a dep\[i prin geniu creator supersti]ia conform c\reia ori-
pite cu cear\ de umerii s\i. c\rui spirit al locului trebuie s\ i se aduc\ o jertf\, pentru a-l transforma
Cuprins de mirajul zborului
într-un spirit protector al viitoarei cl\diri;
deasupra m\rii, el se înal]\ tot
mai sus, spre soare, dar ceara
f. dragostea pentru fiin]ele dragi (so]ia [i copilul nen\scut înc\);
se tope[te de la c\ldura soare- g. nevoia de a înf\ptui un vis profetic, conform c\ruia m\n\stirea nu poate
lui, astfel c\ Icar se pr\bu[e[te fi zidit\ decât printr-un act sacrificial.
[i moare. 14. O alt\ ipostaz\ a me[terului Manole este cea dominat\ de dimensiunea
Icar întruchipeaz\ fiin]a domi- tragic\ a protagonistului. Comenta]i destinul tragic al personajului, prin
nat\ de îndr\zneal\, de perver- referire la urm\toarele observa]ii:
tirea judec\]ii. a. geniul s\u creator se împline[te numai printr-un act sacrificial;
b. asem\narea cu Icar, care folose[te inven]iile tat\lui s\u, a[a cum Manole
folose[te ,,darul” primit de la so]ia sa: încrederea, dragostea, devotamen-
tul, procrea]ia pentru a atinge libertatea de manifestare a geniului creator;
c. moartea sa este cauzat\ de hybris, de vina originar\, de curajul de a
înfrunta orgoliul puterii feudale prin afirma]ia c\ este oricând capabil s\
construiasc\ o m\n\stire ,,Mult mai luminoas\ / {i mult mai frumoas\!”,
dar este cauzat\ [i de faptul c\, în ordine moral\, Manole accept\ moartea
so]iei ca pe o crim\, împlinindu-[i ambi]ia nem\surat\ a spiritului [i asi-
gurându-[i împlinirea în plan estetic;
d. existen]a oric\rui creator care nu poate supravie]ui crea]iei sale, aceas-
ta devorându-[i creatorul;
e. ,,fântâna cu ap\ lin\” ap\rut\ în locul c\derii lui Manole, simbolizând
suferin]a uman\, dar [i eternizarea acesteia prin crea]ie.
15. Realiza]i, în cel mult dou\ pagini, portretul me[terului Manole.

Moartea — reintegrare în cosmos


16. Selecta]i din textul baladei secven]e care ilustreaz\ tr\s\turi ale personaju-
lui Ana, so]ia lui Manole:
~nmul]irea pâinilor (detaliu). a. dragostea [i devotamentul fa]\ de so];
Biserica domneasc\ b. încrederea naiv\ în vorbele lini[titoare ale lui Manole despre jocul
de la Curtea de Arge[ zidirii;

97
U N I T A T E A 2 Pa[optism

c. nelini[tea, dar [i resemnarea de a accepta s\ nu se mi[te din locul menit


sacrificiului, în]elegând c\ jocul ritualic se va sfâr[i cu moartea ei;
d. o voce tragic\, expresie a sacrificiului suprem din dragoste [i din în]e-
legere superioar\ a ideii c\ via]a [i procrea]ia în ordine uman\ sunt jertfite
pentru crea]ie în plan estetic, etern;
e. transformarea iubirii în sacrificiu suprem eternizat prin for]a creatoare
a spiritului uman.
17. Explica]i semnifica]ia prezen]ei copilului, pornind de la observa]iile lui
Mircea Eliade `n studiu Coment\rii la „Legenda Me[terului Manole” :
a. Copilul e un simbol ecumenic al începuturilor, al lucrului nou, al vie]ii
totale, al evenimentelor excep]ionale, al tr\iniciei, al eternit\]ii.
b. „Copilul” împline[te aici func]ia sa arhetipal\: tot ce se face sub semnul
s\u se face în perenitate, pentru c\ se face la „începutul timpurilor”. În
fond, se poate vorbi în leg\tur\ cu toate aceste rituri de o „etern\ reîntoar-
cere” la ceea ce a fost la început, de o reluare a mersului lumii, de o reînce-
pere a Crea]iei.
18. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Stabili]i semnifica]iile metamorfoz\rii
Prinderea lui Isus (detaliu). lui Manole în fântân\, apoi compara]i r\spunsurile voastre, alegându-l pe
Biserica domneasc\ cel mai bun.
de la Curtea de Arge[
19. Ana însufle]e[te corpul arhitectonic al cl\dirii [i Manole, pe cel al fântânii.
Argumenta]i faptul c\ ei r\mân un cuplu nedesp\r]it, de[i sunt transfor-
ma]i dup\ moarte.
20. G\si]i o justificare pentru caracterul ritualic al mor]ii celor doi so]i, Ana [i
Manole, privit din perspectiva integr\rii cosmice, prin care ei î[i continu\
simbolic existen]a.

Motivul mitic al unei ,,na[teri” DESPRE TEXT


provocate prin imolare 1 se reg\se[te
în nenum\rate contexte: nu numai 1. Scrie]i un eseu cu titlul Sacrificiul din dragoste pentru ideal, în care s\
Cosmosul ia na[tere în urma imo- urm\ri]i destinul cuplului Manole-Ana.
l\rii unei fiin]e primordiale [i din 2. Monastirea Arge[ului este o balad\ cu subiect legendar. Redacta]i un eseu
propria substan]\, dar [i plantele ali- de trei-patru pagini în care s\ argumenta]i valoarea estetic\ a acestei
mentare, rasele umane sau diferitele crea]ii populare.
clase sociale. [...] 3. Lucra]i `n grupe de patru-[ase elevi. Stabili]i cinci tr\s\turi morale pe care
La nivelul riturilor de construc]ie, le are Manole [i justifica]i-le cu aspecte din text.
fiin]a imolat\ reg\se[te un nou corp;
este chiar locuin]a pe care a „ani-
mat-o”, a f\cut-o deci durabil\ prin DUP| TEXT
moartea sa violent\. În toate aceste
mituri, moartea violent\ este crea- 1. Gestul zidirii Anei de c\tre Manole poate fi interpretat ca o crim\, ca o
toare. moarte violent\, dac\ este lipsit de semnifica]iile pe care le prime[te ca
(Mircea Eliade, De la Zalmoxis
gest generator de crea]ie. Citi]i fragmentul al\turat scris de Mircea Eliade
la Genghis-Han, capitolul V:
Me[terul Manole [i organiza]i o dezbatere cu tema: Este sacrificiul uman necesar des\vâr-
[i Monastirea Arge[ului) [irii spirituale?
2. Proiect. Lucra]i în grupe de trei-patru elevi. Realiza]i un referat despre
valoarea simbolic\ a mor]ii în cunoscutele crea]ii populare Monastirea
Arge[ului [i Miori]a. Prezenta]i lucr\rile voastre la evaluarea de la sfâr[itul
1
imolare, s.f.: jertfire, ucidere ritualicã. unit\]ii de studiu.

98
U N I T A T E A 2

Ecouri folclorice `n literatura cult\


SPRE TEXT
1. Lucra]i în perechi. Da]i dou\ titluri de opere literare inspirate din folclor.
2. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. G\si]i un argument pro [i unul contra
ideii c\ prezen]a sacrificiului în balada popular\ Monastirea Arge[ului î[i
are originea în credin]ele p\gâne.

Lucian Blaga *Me[terul Manole


(1895-1961) de Lucian Blaga

Poet, dramaturg, filosof, eseist,


prozator, traduc\tor, folclorist [i ACTUL ÎNTÂI
memorialist.
Locul [i anul na[terii lui Lucian C\mara de lucru a Me[terului Manole. Multe, foarte multe lumân\ri
Blaga sunt transfigurate artistic în
aprinse — pe mas\, pe blidar, în fereastr\. Pe mas\ e un chip mic de lemn al
poezii precum 9 Mai 1895 [i Au-
toportret, scriitorul m\rturisind c\
viitoarei biserici. Stare]ul Bogumil, [ezând în fa]a mesei, prive[te drept
a v\zut lumina zilei într-un sat care înainte, din când în când clipe[te repede din ochi. G\man, figur\ ca de
poart\ ,,în nume sunetele lacri- poveste, barba lung\ împletit\, haina de lân\ ca un cojoc, doarme într-un col],
mei” (satul Lancr\m, lâng\ Sebe[). mi[cându-se nelini[tit în somn, când [i când scoate sunete ca un horc\it [i ca
S-a n\scut într-o familie de preot, a un suspin în acela[i timp. Me[terul Manole, la mas\, aplecat peste perga-
studiat, în limba german\, la Sebe[ mente [i planuri, m\soar\ chinuit [i fr\mântat. Noapte târziu.
[i la Bra[ov, apoi la Viena, unde se
înscrie la Facultatea de Filosofie. A Scena I
ocupat func]ii publice, printre care MANOLE, BOGUMIL, G|MAN
aceea de reprezentant al Ministe-
rului de Externe, fiind trimis în
str\in\tate ca ata[at, secretar [i
MANOLE
consilier de pres\ la Var[ovia, Pra- (ducându-[i mâna dezn\d\jduit prin p\r)
ga, Berna, Viena, [i apoi ca mi- Ajut\-m\, cuvioase. Altfel! Altfel! Nu cu sfaturi mai presus de fire! O, câte
nistru plenipoten]iar la Lisabona. piedici [i împotriviri!
În 1936, devine membru activ al BOGUMIL
Academiei Române, studiul Elo- (f\r\ a se mi[ca, cu o voce monoton\, ca a unuia care-[i
giul satului românesc fiind rostit are un drum de la care nu se mai abate)
ca discurs de recep]ie. Din 1939, a Nu mai m\sura!
activat ca profesor la Universitatea MANOLE
din Cluj.
Nici magie alb\ nu fac, nici magie neagr\. Împotriva cugetului, ochiul se
Debuteaz\ ca poet în anul 1919,
cu volumul Poemele lumini, urmat
mai bizuie înc\.
de alte volume: Pa[ii profetului, În BOGUMIL
marea trecere, Lauda somnului, La Pe m\sur\ri? De [apte ani tot m\suri cu cel unghi de aram\, [i nicio
izbând\.

99
U N I T A T E A 2 Pa[optism

MANOLE
cump\na apelor, La cur]ile dorului, Ce s\ încep?
Neb\nuitele trepte. Universul s\u BOGUMIL
poetic este marcat de trei atitudini Þi-am spus.
lirice fundamentale, putându-se MANOLE
vorbi despre o liric\ vitalist\, domi- Nu. Eu nu!
nat\ de exacerbarea eului, despre BOGUMIL
o liric\ interogativ-reflexiv\, n\s-
Va trebui.
cut\ din nelini[tea metafizic\, [i
despre o liric\ a reîntoarcerii spre MANOLE
origini, ca form\ de dobândire a Bolta ce s-a pr\bu[it ieri n-a fost prea grea. Cerceteaz\ [i tu. N-am a[ezat
echilibrului existen]ial. temeliile pe [ov\iala nisipului. Adâncimile [i în\l]imile a suta oar\ le m\sur.
Crea]ia lui filosofic\ se cen- Socotelile sunt bune, t\iate în cremene toate. {i cele patru arcuri, [i cele patru
treaz\ pe problemele cunoa[terii, laturi, deopotriv\ spre miaz\zi [i miaz\noapte.
reflectate în Trilogia cunoa[terii, BOGUMIL
Trilogia culturii [i în Trilogia valo- De-acum tac. Orice alt cuvânt e de prisos.
rilor, publicate între 1943 [i 1946.
MANOLE
Lucian Blaga a publicat eseuri
filosofice [i volume de aforisme:
P\rinte Bogumile, ajut\-m\!
Pietre pentru templul meu, Disco- BOGUMIL
bolul, Elanul insulei. Numai în iad se socote[te. Acolo, în împ\r\]ia virtu]ilor întoarse, toate sunt
Experien]ele proprii de via]\ dup\ m\sur\; [i coarnele dracilor, [i cozile galbene. [...]
sunt rememorate în Hronicul [i
cântecul vârstelor [i mai ales în [Stare]ul Bogumil pleac\ [i Manole r\mâne cu G\man, care se fr\mânt\ în somn,
romanul autobiografic publicat rostind cuvinte ciudate. Trezit, G\man se apropie de Manole [i de macheta m\n\stirii.
postum, Luntrea lui Caron. El se ofer\ s\ fie cl\dit ca jertf\ în zidul m\n\stirii, pentru ca aceasta s\ dureze. Mira
Opera dramatic\ blagian\ cu- intr\ în camer\ [i, dup\ ce stinge lumân\rile, se a[az\ în bra]ele lui Manole, vorbin-
prinde piese scrise între 1920 [i du-i despre suferin]a provocat\ acestuia de neputin]a de a în\l]a biserica.]
1945: Zamolxe, Tulburarea apelor,
Daria, Me[terul Manole, Cruciada Scena III
copiilor, Avram Iancu, Arca lui
Noe, Anton Pann. Sursa principal\ MIRA
de inspira]ie o reprezint\ folclorul Manole, [tiu. Tu, tu, inim\ f\r\ odihn\, gând treaz, visare f\r\ popas. Mai
românesc, prin prelucrarea unor las\ zidul. Mai las\ turlele. Rod iar\[i grijile negre?
mituri [i legende autohtone, al\-
MANOLE
turi de surse cre[tine [i istorice.
Lâng\ tine, blestemul nu g\se[te cuvânt.
MIRA
Fruntea asta nu se mai neteze[te niciodat\? Manole, apleac\-te [i surâzi.
Uit\-te în ochii mei. Ce ascunzi în tine?
MANOLE
Fric\, Mira. Fric\ de drumul pe care m\ g\sesc. C\ nu [tiu unde sunt [i
unde duce. {i nu [tiu dac\ suie sau coboar\. {i nu [tiu dac\ m-apropiu sau m\
dep\rtez. Ce bine c\ e[ti aici! Tu început [i sfâr[it, tu totul.
MIRA
Me[terul meu viseaz\. Pentru el, femeia adus\ de peste ap\ nu e tocmai
totul, dar s\ zicem jum\tate din tot. Cealalt\ jum\tate e ea.
(Arat\ spre bisericu]\)
{i cu drept cuvânt. Las\, las\, nu t\g\dui! Nu m\ sup\r deloc c\ m\ pui în
Arthur Verona, Detaliu de fresc\ cump\n\ cu minunea asta înfrico[at\ de puteri.

100
U N I T A T E A 2 Pa[optism

MANOLE
Între voi dou\, nicio deosebire nu fac; pentru mine
sunte]i una. [...]
[Mira îi vorbe[te despre o posibil\ plecare a ei undeva,
unde Manole s\ n-o poat\ g\si, dar îl consoleaz\ spunându-i c\
ar avea, în compensa]ie, visul finaliz\rii bisericii împlinit.
Dup\ p\rerea ei, Bogumil este un c\lug\r f\r\ Hristos. Când Nicolae
femeia îl treze[te pe G\man din somnul s\u bântuit de haluci- Polidor,
na]ii, acesta îi s\rut\ picioarele [i plânge, Manole r\mânând M\n\stirea
surprins, deoarece, în cei o sut\ de ani ai s\i, G\man nu a Moldovi]a
plâns niciodat\. Apar zidarii, care anun]\ din nou faptul c\ (fragment)
zidurile s-au pr\bu[it. Ei spun c\ locul este blestemat — poate
chiar gura iadului — [i c\ trebuie g\sit\ alt\ amplasare pentru VOD|
biseric\. Me[terii vor s\-l p\r\seasc\ pe Manole, neîncrez\tori Sta]i! Ce s-a întâmplat? Cine se ridic\? Cine d\ po-
în faptul c\ acesta mai poate în\l]a biserica. În timp ce zidarii runci?
î[i reiau lucrul, sose[te un sol trimis de domnitor, care îi
MULÞIMEA
anun]\ c\ acesta vrea s\ vad\ m\n\stirea terminat\ cât mai
(Amu]e[te dintr-odat\, privind în sus)
repede. Manole îi cere lui Vod\ un r\gaz de trei zile, promi-
]ând c\ va ridica biserica, atr\gând în acest fel nemul]umirea UNUL
celor nou\ zidari. Manole a ie[it pe marginea bisericii.
Manole le propune me[terilor solu]ia de a jertfi o fiin]\ TOÞI
uman\ pentru ca m\n\stirea s\ poat\ fi ridicat\. Astfel, ei fac (Se uit\ în sus cu fior)
jur\mânt s\ o zideasc\ pe prima femeie care va veni s\-[i vad\ ALTUL
so]ul, tat\l sau fratele. Într-o stare dominat\ de nelini[te, Manole îngenuncheaz\ spre r\s\rit.
zidarii a[teapt\ s\ vad\ ce se va întâmpla [i chiar îl acuz\ pe ALTUL
Manole de tr\dare. Apare Mira, care le m\rturise[te c\ a venit Acum spre apus.
pentru a împiedica jertfirea unei fiin]e umane, a[a cum aflase
MULÞIMEA
de la stare]ul Bogumil. Mira este zidit\. Manole î[i gr\be[te
(Strig\ de jos)
me[terii s\ termine lucrul. Apar grupuri de femei, care au
auzit de zidirea Mirei. Manole este cuprins de durere [i de Manole, Manole!
remu[c\ri, vrând s\ d\râme zidurile. Biserica este în\l]at\. (Cu temere)
Manole se învârte în jurul ei, cople[it de durere, auzind un Ce e, ce vrea?
cântec care vine din ziduri. Apare G\man, care îl anun]\ c\ (To]i privesc cu r\suflarea t\iat\)
sfatul boieresc cere judecata lui pentru omor. Manole se învi- VOD|
nov\]e[te pentru jertfirea Mirei, dar nu [i pentru în\l]area bi- Sta]i, nu mi[ca]i! O vorb\ s\ nu crâcni]i!
sericii, considerându-se doar o unealt\ în ridicarea acesteia, o G|MAN
minune pe care doar Dumnezeu o poate în]elege. Venind s\ (Vine în mijloc, în aiurare interioar\)
vad\ noul l\ca[, Vod\ constat\ cât de mâhnit este Manole [i
Cântecul din zid te cheam\ spre alt t\râm, unde
laud\ frumuse]ea ie[it\ din comun a construc]iei. Manole îi
cere s\-l lase s\ trag\ el clopotul pentru întâia oar\.] huma e albastr\ [i unde se duc toate vie]ile. Dintre turle
prive[ti [i ]i se pare jalnic\ lumea [i toat\ frumuse]ea.
Scena IV Sufletul t\u se desprinde din trup, lumina se învârte,
cerul î]i pare jos ca un scut. Gândul t\u zboar\, trupul
Aceia[i f\r\ MANOLE t\u cade ca o hain\ care te-a strâns mult [i te-a durut.
[...] (De dup\ biseric\, un ]ip\t)
BOIERII {I C|LUG|RII Manole s-a aruncat în v\zduh.
Moarte cl\ditorului! (Þipete în mul]ime. Plâns de femei. S-aud [oapte.)
(Robii n\v\lesc în biseric\, în cel mai mare tumult; C\zut…
clopotul dintr-odat\ se opre[te) (Teatru, Bucure[ti, Editura Minerva, 1984)

101
U N I T A T E A 2 Pa[optism

TEXT {I CONTEXT
Drama Me[terul Manole valorific\ mitul crea]iei realizate prin jertf\, oglin-
dit în legenda despre me[terul Manole [i despre m\n\stirea Arge[ului.
În anul 1926, textul a fost redactat în dou\ variante succesive, tip\rit apoi
la Sibiu în anul urm\tor, piesa fiind dedicat\ lui Sextil Pu[cariu, pe care
Lucian Blaga îl nume[te ,,iubitoriu de [tiin]\ [i legend\”. Piesa a fost jucat\ în
premier\ la Teatrul Na]ional din Bucure[ti, la 6 aprilie 1929.

PRIN TEXT
De la balada popular\ la drama expresionist\
1. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i un poster în care s\ scrie]i pe
dou\ coloane numele personajelor din balada Monastirea Arge[ului [i din
drama Me[terul Manole de Lucian Blaga. Prezenta]i asem\n\rile [i deose-
Sorin Stere Popescu, birile în ceea ce prive[te num\rul [i onomastica personajelor.
Cap de b\rbat 2. Joc. Alege]i cinci elevi care s\ prezinte în fa]a clasei rezumatul câte unui
act al piesei. Colegii au voie s\ spun\ Stop! când se intr\ în detalii. Câ[tig\
elevul care este oprit de cele mai pu]ine ori.
Dic]ionar literar 3. Compara]i desf\[urarea ac]iunii în cele dou\ opere, eviden]iind asem\-
„ Expresionismul este un n\rile [i deosebirile.
curent artistic de la începutul 4. Ar\ta]i ce semnifica]ie da]i urm\toarei indica]ii de la începutul piesei:
secolului al XX-lea. Potrivit con- „Locul ac]iunii: pe Arge[ în jos. Timp mitic românesc.”
cep]iei estetice aflate la baza 5. Discuta]i viziunea autorului asupra temei ,,jertfei pentru crea]ie”, preluat\
acestuia, artistul d\ realit\]ii o din balada Monastirea Arge[ului, valorificând reperele critice de pe pagi-
expresie nou\ prin raportarea na urm\toare.
lucrurilor la absolut [i printr-o
participare dominat\ de vita- Manole — eroul mitic [i artistul dilematic
lism [i de patos subiectiv. În 6. Crede]i c\ Manole nu putea construi m\n\stirea, pentru c\ îi lipsea tehni-
teatru, locul principal îl de]ine
ca? Spune]i ce anume d\ via]\ construc]iei lui Manole.
drama de idei, cu personaje mai
mult expresia unor simboluri 7. Manole este simbolul mitic al creatorului de frumos, care î[i sacrific\ tot
sau concepte decât individu- ceea ce avea mai sfânt pentru împlinirea actului creator. Ilustra]i dimensi-
alit\]i umane distincte. În lite- unea mitic\ a personajului prin raportarea acestuia atât la textul baladei
ratura român\, Lucian Blaga a populare, cât [i la cel al dramei blagiene.
impus o variant\ distinct\ a 8. Ce semnifica]ie da]i faptului c\ mul]imea îl împiedic\ pe Manole s\-[i
expresionismului atât în poezie, d\râme opera? Îi mai apar]ine sau nu opera creatorului?
cât [i în teatru. Scriitorul defi- 9. Spre deosebire de textul baladei, în care ideea jertfei îi este transmis\ lui
ne[te acest ,,nou stil” în eseisti- Manole în vis, sub forma ,,unei [oapte de sus”, în piesa blagian\, Manole
ca de debut, din volumul Fe]ele
refuz\ ideea jertfei, deoarece o consider\ împotriva preceptelor cre[tine.
unui veac, afirmând c\, „de câte
Piesa se deschide cu imaginea lui Manole ,,chinuit [i fr\mântat”, aplecat
ori o oper\ de art\ red\ astfel
un lucru, încât puterea, tensiu- asupra pergamentelor [i a planurilor, calculând la nesfâr[it, pentru a g\si
nea interioar\ transcende lucrul, cauza surp\rii zidurilor [i a bol]ii. Comenta]i diferen]a dintre cele dou\
tr\dând rela]iuni cu cosmicul, ipostaze ale personajului, din legend\ [i din dram\.
cu absolutul, cu ilimitatul”, ope- 10. Primele dou\ scene din actul I cuprind dialogul dintre Manole [i Bogumil,
ra poart\ amprenta expresio- pe fundalul gemetelor stihiale ale lui G\man. Ilustra]i cu exemple din tex-
nismului. tul literar concep]iile diferite, laic\ [i religioas\, ale celor dou\ personaje cu
privire la necesitatea actului sacrificial.

102
U N I T A T E A 2 Pa[optism

a. Numai poporul român a crezut 11. În lupta sa încrâncenat\ de a g\si solu]ia împotriva surp\rii zidurilor,
c\ jertfa ]ine cump\na unei fapte Manole este st\pânit de chin, incertitudine [i de revolt\. Selecta]i citate
cere[ti. Me[terul Manole î[i jert- semnificative din fragmentele date care s\ ilustreze condi]ia dramatic\ a
fe[te so]ia pentru o biseric\. creatorului st\pânit de for]a demonic\ a crea]iei, dar neavând puterea s\
(Lucian Blaga, Spa]iul mioritic) duc\ la împlinire voca]ia creatoare.
b. Nimic viu nu poate dura dac\ 12. Solu]ia oferit\ de Bogumil este una care refuz\ încrederea în for]ele ra]io-
nu i se confer\ „via]\” [i ,,suflet” prin nale umane, bazate pe calcule [i m\sur\tori. Comenta]i perspectiva bogu-
sacrificarea altei vie]i. Numai moar- milic\ asupra dualit\]ii artistului [i a actului creator, divin [i demonic
tea ritual\ (moartea violent\) este deopotriv\.
creatoare, pentru simplul motiv c\ 13. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Finalul dramei aduce moartea volun-
ea întrerupe firul unei vie]i care nu
tar\ a eroului, care, dup\ ce trage clopotul, se arunc\ în gol. Formula]i
[i-a consumat toate posibilit\]ile,
care nu [i-a îndestulat destinul; de dou\ argumente în ap\rarea lui Manole pentru gestul sinuciga[ [i dou\
asemenea, moartea ritual\ ([i, prin argumente, pentru a-l condamna.
generalizare, orice ,,moarte violen- 14. G\si]i dou\ argumente pentru a sus]ine urm\toarea apreciere a lui Octav
t\” împlinit\ cu sens — adic\ un sa- {ulu]iu: Cre[tinismul spune s\ nu ucizi. Da. Totul e adev\rat. {i totu[i, jert-
crificiu, iar nu un accident) declan- fa lui Manole e perfect cre[tin\ (Schi]\ de studiu asupra teatrului lui Lucian
[eaz\ o for]\ care nu numai c\ face Blaga, în Revista Funda]iilor Regale, 1942).
posibil\ ,,transmiterea” vie]ii, ci asi- 15. Ce v\ sugereaz\ faptul c\, în drama lui Lucian Blaga, Manole este înconju-
gur\ perenitatea noii crea]ii c\reia rat de dou\sprezece ajutoare, nou\ zidari [i trei calfe? Cum a]i putea inter-
i-a dat na[tere. preta sacrificiul s\u din aceast\ perspectiv\?
(Mircea Eliade, Comentarii la
Legenda Me[terului Manole) Mira — ,,însufle]irea unui corp arhitectonic” sau femeia-altar

Dic]ionar 16. Prin jertfirea [i prin moartea ei ritualic\, Mira î[i schimb\ corpul. Ea nu va
locui în zidul m\n\stirii, ci se întrupeaz\ în ea. Preciza]i semnifica]iile sim-
„ Bogomilismul este o doctri- bolice ale numelui Mira, prin corela]ie cu misterul crea]iei.
n\ dualist\, ap\rut\ în secolul
al X-lea, în Bulgaria, [i r\spân- Vod\ — conduc\torul estet
dit\ apoi în ]\rile balcanice [i în 17. Negru-Vod\ din balada popular\ apare la Lucian Blaga numai cu apelativul
Rusia, dar [i în unele ]\ri occi- de ,,Vod\”. Prin aceast\ denumire generic\, personajul î[i pierde conota]ia
dentale. Bogomilismul contesta
negativ\ din balad\ sau nu? Argumenta]i-v\ r\spunsul.
treimea divin\ ortodox\, exis-
ten]a uman\ a lui Hristos, res- Vocea mul]imii [i a domnitorului contra vocii boierilor [i a c\lug\rilor
pingea riturile ortodoxe, inclu-
siv botezul, [i nu accepta ierarhia 18. Comenta]i rolul dialogului dintre mul]ime, boieri [i c\lug\ri, pe de o parte,
bisericeasc\. Aceast\ concep]ie Vod\ [i zidari, pe de alt\ parte.
eretic\ a fost ini]iat\ de Ieremia
Bogomil, care preia unele cre- DESPRE TEXT
din]e din Asia Mic\. În bogomi-
1. Redacta]i o compunere de cel mult o pagin\ despre piesa Me[terul Manole
lism, Dumnezeu este principiul
binelui [i Satanail, cel al r\ului. de Lucian Blaga, plecând de la urm\toarea observa]ie a lui Alexandru
Dumnezeu a creat lumea spiri- Paleologu: Demoniacul e cheia întregii viziuni [i crea]ii a lui Blaga [i joac\
tual\ [i Satanail, pe cea mate- în teatrul lui un rol covâr[itor (Spiritul [i litera).
rial\, tenta]iile vie]ii obi[nuite
trebuind s\ fie respinse pentru a DUP| TEXT
se redobândi via]a spiritual\. 1. Proiect. Pune]i în scen\ un fragment din piesa lui Lucian Blaga, valori-
Moartea era, pentru adep]ii bo-
ficând [i sugestii din balada popular\ în conceperea scenografiei, a costu-
gomilismului, un semn c\ omul
devine duh, renun]ând la trup. melor, a ilustra]iei muzicale. Prezenta]i proiectul la evaluarea de la sfâr[itul
unit\]ii de studiu.

103
COMUNICARE

Strategii specifice `n dialog [i `n monolog


Dialogul este o form\ de comunicare între dou\ sau
mai multe persoane, care î[i transmit informa]ii în
diverse scopuri. Forma cea mai frecvent\ a dialogului
este conversa]ia cotidian\. Interven]ia în dialog a unui
anumit partener se nume[te replic\. Dialogul presu-
pune un schimb de cel pu]in dou\ replici.
Într-o conversa]ie, vorbitorii trebuie s\ respecte Henri de
Toulouse-Lautrec,
urm\toarele norme: „ s\ foloseasc\ formule de ini]iere, Afi[ pentru
de men]inere [i de încheiere a conversa]iei „ s\ utili- „Divan japonez”
zeze elemente nonverbale: gestic\, mimic\, pozi]ia cor-
pului etc. „ s\ apeleze la elemente paraverbale: accent, Dialogul dramatic, atât în comedie, cât [i în dram\,
intona]ie, debit verbal, ritm verbal, pauze „ s\ spun\ este în general unul conflictual, în care nu conteaz\
adev\rul „ s\ se refere la tema propus\ de interlocutor schimbul de informa]ii, ci redefinirea raporturilor dintre
„ s\ nu dea mai multe sau mai pu]ine detalii decât este personaje. Specificul dialogului dramatic este de a fi
nevoie „ s\ fie clari în exprimare „ s\ fie politico[i. dublu orientat:
Dialogul poate fi: „ intrascenic (de la actor la actor) sau intratextual
„ informal, când se desf\[oar\ într-un context fami- (de la personaj la personaj);
liar, între prieteni, rude sau persoane apropiate; limbajul „ extrascenic, c\tre public, sau extratextual, c\tre
folosit este colocvial, nepreten]ios; cititor.
„ formal, când se desf\[oar\ într-un context public Monologul este o replic\ de dimensiuni ample, emi-
sau oficial, între persoane care adopt\ o anumit\ norm\ s\ de o persoan\ sau de un personaj care î[i exprim\
de polite]e; limbajul respect\ normele de adresare [i de sentimentele, gândurile, tr\irile etc. Într-un text literar,
exprimare proprii limbii literare. monologul poate fi adresat sau interior.
EXERCI}II
1. Joc de rol. Construi]i dialoguri pentru urm\toarele 3. Povesti]i cum s-a petrecut un accident de circula]ie,
situa]ii: conversa]ie între elev [i director, între doi jucând, pe rând, urm\toarele roluri: un [ofer implicat
colegi de clas\, conversa]ie între un func]ionar ban- în accident, un trec\tor, un reporter. Clasa, împ\r]it\
car [i un deponent, între un cânt\re] de hip-hop [i un în grupe, va eviden]ia diferen]ele de limbaj.
fan. Preciza]i tipul de dialog construit. 4. Imagina]i-v\ c\ un coleg a spart un geam cu mingea.
2. Explica]i în ce m\sur\ dialogul urm\tor se îndep\r- El discut\, pe rând, despre eveniment cu doi colegi,
teaz\ de stilul unei conversa]ii obi[nuite: cu dirigintele [i cu p\rin]ii. Împ\r]it\ în grupe, clasa
„Manole va eviden]ia diferen]ele de limbaj.
Nici magie alb\ nu fac, nici magie neagr\. Împotriva 5. Conferin]\ de pres\. Alege]i numele a dou\-trei vede-
cugetului, ochiul se mai bizuie înc\. te, care particip\ la o conferin]\ de pres\ (persoane
Bogumil reale / personaje din opere studiate), roluri jucate de
Pe m\sur\ri? De [apte ani tot m\suri cu cel unghi de unii colegi ai vo[tri. Ceilal]i elevi vor fi reporteri ai
aram\, [i nicio izbând\. unor ziare sau ai unor reviste. Ei vor stabili, în
Manole perechi, întreb\rile pentru vedete. Ziari[tii trebuie
Ce s\ încep? s\ spun\ cine sunt [i ce organ de pres\ reprezint\,
Bogumil atunci când pun întreb\ri. Un coleg va fi organiza-
Þi-am spus.” torul, cel care d\, pe rând, cuvântul ziari[tilor.
(Lucian Blaga, Me[terul Manole)

104
COMUNICARE

Structuri discursive: textul narativ


Textul narativ prezint\ întâmpl\ri a[ezate într-o „ cauza ac]iunii (intriga, elementul modificator) este
ordine logico-temporal\. întâmplarea care modific\ starea de echilibru ini]ial\ [i
Nara]iunea ca istorie are în centrul ei ac]iunea [i de declan[eaz\ ac]iunea; este un eveniment nea[teptat,
aceea se las\ transpus\ dintr-un limbaj în altul, acela[i semnalat de adverbe sau de locu]iuni adverbiale; ver-
subiect putând s\ apar\ într-o oper\ epic\, într-un spec- bele folosite sunt la indicativ, perfect compus (într-o
tacol dramatic, într-un balet, într-un film etc. nara]iune contemporan\ sau oral\), perfect simplu (în
Nara]iunile verbale pot fi: nara]iunile clasice) sau prezent;
„ literare (schi]e, nuvele, romane, balade, legende, „ desf\[urarea ac]iunii (transform\rile) reprezint\
basme, mituri etc.); momentul de cea mai mare întindere [i con]ine prezen-
„ nonliterare (reportaje, procese-verbale, biografii, tarea faptelor determinate de intrig\; timpurile verbale
relat\ri istorice etc.). folosite sunt acelea[i ca în cazul intrigii;
Ac]iunea cuprinde toate evenimentele produse prin „ situa]ia dificil\ (punctul culminant) reprezint\ în-
trecerea de la o situa]ie la alta din cauza apari]iei de noi tâmplarea cea mai tensionat\; este momentul cel mai greu
personaje, a dispari]iei unora sau a schimb\rii rela]iilor de identificat, unii teoreticieni literari neacceptându-l;
dintre ele. A mai fost numit\ [i subiect literar sau istorie. „ situa]ia final\ (deznod\mântul) este rezultatul
Întâmpl\rile sunt gradate într-o nara]iune, urmând o întâmpl\rilor precedente, prezentând sfâr[itul ac]iunii.
progresie fie prin ameliorare, fie prin degradare (aces- Ordinea momentelor subiectului poate fi schimbat\,
tea putând s\ alterneze). unele putând fi eliminate, dar ceea ce r\mâne în orice
În operele narative de mic\ întindere, exist\ o grada- nara]iune este ideea de unitate a operei.
re a subiectului în momente eviden]iate clar: În cazul operelor narative ample, nu mai apare aceas-
„ situa]ia ini]ial\ (expozi]iunea) este partea de t\ ordonare a momentelor subiectului, existând mai
început a unei nara]iuni, în care se prezint\ locul, timpul multe asemenea secven]e, care se leag\ între ele prin:
[i personajele ac]iunii; ca `ntindere, poate fi mai mic\ „ înl\n]uire „ alternan]\ „ inser]ie.
sau mai mare, sau poate s\ lipseasc\; este o situa]ie de Aceste procedee se pot combina între ele, astfel c\
echilibru, de a[teptare, cu prec\dere descriptiv\; ver- unele secven]e narative se pot constitui în episoade,
bele folosite în aceast\ parte sunt la indicativ, prezent adic\ în ac]iuni secundare, cu o anumit\ independen]\
sau imperfect; fa]\ de firul epic principal.

EXERCI}II
1. Povesti]i, în cel mult dou\ pagini, întâmpl\rile prin 3. S\ invent\m împreun\ o poveste. Aceasta este înce-
care a trecut o pisic\ neagr\ pe care a]i adoptat-o, put\ de un elev, fiecare coleg ad\ugând o întâmplare,
naratorul fiind chiar aceasta. pân\ când se ajunge, pentru finalul pove[tii, la cel
2. Lucra]i în perechi. Alc\tui]i o povestire de cel mult care a început.
dou\ pagini în care personajul s\ treac\, pe rând, prin 4. Proiect. Povestea clasei noastre. Stabili]i rândul de
întâmpl\ri fericite [i nefericite, dup\ modelul de mai elevi care începe povestirea. Fiecare scrie acas\, într-o
jos. Un elev scrie întâmpl\rile fericite [i altul, pe cele zi, un capitol, care nu trebuie s\ dep\[easc\ o pagin\.
nefericite. Stabili]i un col] în clas\ în care s\ expune]i fiecare
Mergând pe strad\, din nefericire, Dan a c\zut într-o pagin\ pân\ la sfâr[itul pove[tii. Pute]i ulterior s\
gur\ de canal descoperit\. Din fericire, a sc\pat fiindc\ transforma]i aceast\ povestire într-o c\rticic\, folo-
locuitorii din cartier aruncaser\ fel de fel de lucruri sind computerul, f\când ilustra]ii potrivite, legând
acolo, care i-au amortizat c\derea. Din nefericire... apoi cartea. O pute]i chiar multiplica [i d\rui.

105
E V A L U A R E

I. Citi]i textul urm\tor [i r\spunde]i la cerin]ele de mai II. Redacta]i, în cel mult o pagin\, o compunere narativ\
jos. care s\ fie o continuare a întâmpl\rii din textul de la
subiectul I.
„Sluga mea intr\ cu un bilet. Aceasta era o poftire Ve]i avea în vedere:
la prânz pe a doua zi de la d. Ipolit. R\va[ul era scris
a. respectarea ordinii logico-temporale a întâmpl\ri-
de so]ia lui. Dedesubt scria : Vom fi numai noi. [...]
lor imaginate; (4 puncte)
Am r\spuns cerându-mi iertare [i pretextând o
pricin\ îns\mn\toare. b. utilizarea unui dialog de cel pu]in patru replici;
M\ sim]eam foarte trist. Voiam s\ plâng [i nu (2 puncte)
puteam. Am deschis fereastra. Ceriul era turburat; c. respectarea normelor gramaticale, ortografice [i
nori gro[i se primblau ca ni[te mun]i pe el, l\sând în de punctua]ie; a[ezarea textului în pagin\.
urma lor o cea]\ cenu[ie; luna se ascunsese; câteva (4 puncte)
stele pribege se iveau unde [i unde pintre nori. Ve-
deam ora[ul adormit desf\[urându-se sub mine ca o III. Redacta]i un eseu structurat de dou\-patru pagini în
mare umbr\. Lini[tea domnea pretutindeni, numai care s\ prezenta]i forme artistice hibride din epoca
inima mea era turburat\. Curând, un vis de[tept îmi pa[optist\.
înf\]o[\ toate întâmpl\rile vie]ii mele, de la 17 ani Ve]i avea în vedere:
când am perdut pre tat\l meu, când am r\mas singur
în lume, [i pân\ la 28.” a. prezentarea direc]iilor trasate de Dacia literar\;
(Costache Negruzzi, (4 puncte)
O alergare de cai) b. ilustrarea elementelor romantice dintr-o oper\ stu-
diat\; (4 puncte)
1. G\si]i dou\ neologisme în textul dat. (4 puncte)
c. prezentarea amestecului de curente literare;
2. Identifica]i, în textul dat, câte un cuvânt format prin
(4 puncte)
compunere, prin conversiune, prin derivare cu sufix
[i prin derivare parasintetic\. (4 puncte) d. eviden]ierea îmbin\rii aspectelor occidentale cu
acelea orientale; (4 puncte)
3. Indica]i câte un sinonim neologic pentru urm\toa-
rele cuvinte din textul dat: trist, cenu[iu. e. exemplificarea cu o oper\ literar\ a situ\rii spa-
]iului românesc între Orient [i Occident; (4 puncte)
(4 puncte)
f. redactarea eseului, urm\rind organizarea ideilor
4. Ar\ta]i ce moduri de expunere apar în fragmentul
în scris, utilizarea limbii literare, argumentarea, orto-
dat, argumentându-v\ afirma]ia prin felul în care sunt
grafia, punctua]ia, a[ezarea textului în pagin\ [i lizi-
utilizate verbele. (4 puncte)
bilitatea. (20 de puncte)
5. Preciza]i dou\ teme romantice din fragmentul dat.
(4 puncte) Se acord\ din oficiu 10 puncte.
6. Explica]i, în cel mult cinci rânduri, ce rela]ie este
între so]ia domnului Ipolit [i tân\rul trist. (4 puncte)
7. Indica]i tipul de narator din textul dat. (4 puncte) EVALUARE ALTERNATIV|
8. Argumenta]i, în cel mult zece rânduri, faptul c\ tân\-
Portofoliu. Alc\tui]i o map\ cu trei lucr\ri realizate în
rul este un personaj romantic. (4 puncte)
aceast\ unitate de studiu pe care crede]i c\ le-a]i
9. Men]iona]i dou\ elemente din text apar]inând realis- putea îmbun\t\]i pân\ la sfâr[itul semestrului.
mului. (4 puncte) Prezentare de proiect. Prezenta]i [i discuta]i proiectele
10. Comenta]i, în cel mult zece rânduri, modul în care realizate în aceast\ unitate de studiu [i alege]i-l pe cel
apare noaptea în fragmentul dat. (4 puncte) mai interesant.

106
U N I T A T E A 3 Junimism
„ Junimismul
Criticismul junimist [i modernizarea cultural\
Concep]ia estetic\ maiorescian\
Titu Maiorescu,
O cercetare critic\ asupra poeziei de la 1867
Comunicare: Structuri discursive — textul argumentativ
Limb\ român\: Norma literar\
Limb\ român\: Variante literare libere

„ Marii clasici
Mihai Eminescu, Scrisoarea I
Nostalgia romantic\ a absolutului
Mihai Eminescu, Floare albastr\
Metafizic\ de origine folcloric\
Mihai Eminescu, Revedere
Condi]ia uman\ [i romantismul înalt
Mihai Eminescu, Od\ (în metru antic)
Comunicare: Figuri de stil

„ Realismul
Realismul european [i realismul românesc
Ludovic Stawski, O vedere a Ia[ilor la 1841 Nuvela realist\
Ioan Slavici, Moara cu noroc
*Diversitate tematic\, stilistic\ [i de viziune în opera
marilor clasici
Limb\ român\: **Grupul nominal

„ Evaluare
SUT NUI TDA TIE U
A I3D E C A Z

Junimismul
SPRE TEM|
1. Ce crede]i c\ ar face cinci tineri întor[i de la studii
din str\in\tate în România actual\ pentru a îmbun\-
t\]i via]a cultural\?
2. Defini]i termenul critic\. Giovanni
Schiavoni,
Vorniceasa
DESPRE TEM| Burada

Criticismul junimist [i modernizarea cultural\


Constituirea societ\]ii literare
În 1863, la Ia[i, un grup de tineri de curând sosi]i de „ stabilirea unei ortografii unitare a limbii române;
la studii din str\in\tate, dornici de a da alt curs literaturii „ editarea unei antologii de poezie româneasc\.
[i culturii române, au constituit societatea „Junimea”, a „Junimea” a jucat un rol important în trasarea unei
c\rei deviz\ era: Entre qui veut, reste qui peut! (Intr\ noi orient\ri în literatur\, prin întemeierea spiritului cri-
cine vrea, r\mâne cine poate!). Ace[ti tineri sunt Titu tic [i prin afirmarea specificit\]ii esteticului în analiza
Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti textului literar. Societatea avea o tipografie proprie, o
[i Iacob Negruzzi. Programul „Junimii” cuprindea urm\- libr\rie [i o revist\, reu[ind s\ se impun\ imediat [i s\
toarele puncte: atrag\ mul]i tineri.
„ organizarea de „prelec]iuni populare”, o serie de
conferin]e publice pe diverse teme;

Evolu]ia societ\]ii literare


În via]a grup\rii, se disting trei etape: 3. etapa bucure[tean\ (1885-1944), caracterizat\
1. etapa ie[ean\ (1863-1874), cu un pronun]at carac- printr-o diminuare a criticismului [i printr-un caracter
ter polemic, manifestat\ în trei direc]ii: limba, literatura preponderent universitar.
[i cultura; De[i ini]ial junimi[tii s-au manifestat împotriva feno-
2. etapa de consolidare a orient\rilor estetice (1874- menului politic, ulterior s-au orientat spre ideologia
1885), în care sunt publicate în revist\ operele de maturi- Partidului Conservator, ceea ce va face ca, din 1871, lide-
tate ale marilor clasici ai literaturii române (Mihai rii societ\]ii s\ ob]in\ func]ii politice [i s\ fac\ parte din
Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creang\, Ioan Slavici); mai multe guverne.

Spiritul junimist
Spiritul „Junimii” se face cunoscut prin intermediul literatura vremii vor ap\rea în paginile ei. Junimismul
prelegerilor populare, al [edin]elor periodice de cenaclu ajunge astfel s\ defineasc\ o mi[care ideologic\ [i cultu-
[i, mai ales, prin revista Convorbiri literare, înfiin]at\ ral\ format\ în jurul societ\]ii „Junimea”, al c\rei mentor
la 1 martie 1867. Majoritatea crea]iilor de valoare din este Titu Maiorescu. Ideile sale, dezvoltate în lucr\rile [i

108
U N I T A T E A 3 Junimism

`n studiile pe care le public\, vor fi asociate cu numele În perioada 1880-1881, Academia Român\ aprob\
„Junimii”. Activit\]ile societ\]ii au fost orientate spre directivele ortografice preconizate de Titu Maiorescu,
problemele limbii, literaturii [i ale culturii române, iar un adev\rat moment de triumf pentru junimi[ti. De
obiectivele ei erau evidente: unificarea limbii române, asemenea, mentorul „Junimii” sus]ine necesitatea
r\spândirea [i impunerea spiritului critic, încurajarea îmbog\]irii vocabularului limbii române cu neologisme,
progresului literaturii na]ionale, lupta împotriva „forme- în special de origine romanic\ (Neologismele, 1881),
lor f\r\ fond”, sus]inerea autonomiei esteticului fa]\ de combate tendin]ele de stricare a limbii prin calcul
etic, politic [i etnic, care va deveni teza „artei pentru lingvistic — traducerea literal\ a expresiilor idiomatice
art\”, promovarea unei mentalit\]i specifice, definite, în (Limba român\ în jurnalele din Austria, 1868) [i prin
opinia lui Tudor Vianu, prin spirit filosofic, gustul pentru „be]ia de cuvinte” (Be]ia de cuvinte, 1873).
clasic, spirit oratoric, spirit critic [i ironie. Junimi[tii au adoptat o pozi]ie critic\ fa]\ de orice
Prima ac]iune junimist\, educarea cititorilor prin pre- tendin]\ menit\ s\ compromit\ modernizarea civiliza]iei
lec]iuni populare, a avut ca efect formarea unui public române. Ei consider\ c\ genera]ia pa[optist\ a gre[it
capabil s\ în]eleag\ fenomenul cultural [i a condus la întemeind institu]ii politice [i culturale în absen]a unui
conturarea spiritului oratoric în cadrul grup\rii. cadru [i a unor condi]ii pe m\sur\, ceea ce a dus la o
Interesul pentru problemele limbii au pornit de la ruptur\ între form\ [i fond, formele devenind realit\]i
hot\rârea luat\ în 1860 de a înlocui alfabetul chirilic cu caracterizate prin mediocritate [i superficialitate, d\u-
cel latin. În lucrarea Despre scrierea limbei române n\toare pentru viitorul culturii române. În 1868, Titu
(1866), Titu Maiorescu sus]ine ortografia fonetic\, res- Maiorescu atac\ ceea ce el nume[te „form\ f\r\ fond” în
pinge scrierea cu alfabet chirilic, recomandând folosirea studiul intitulat În contra direc]iei de ast\zi în cultura
literelor latine, [i polemizeaz\ cu sus]in\torii etimolo- român\.
gismului, care `nseamn\ un pas `napoi `n lingvistic\.

Spiritul critic

Spiritul critic este cea mai important\ tr\s\tur\ a ju- Un rol important îl are criticul [i în intuirea genia-
nimismului, definitorie pentru aceast\ mi[care cultural\. lit\]ii lui Mihai Eminescu. În Direc]ia nou\ în poezia [i
Spiritul critic completeaz\ imaginea structurii juni- proza român\, Titu Maiorescu îl plaseaz\ pe tân\rul
miste. Ea este poate cea mai de seam\ tr\s\tur\ a între- Eminescu imediat dup\ Vasile Alecsandri în seria valo-
gului [i în tot cazul aceea care a fost remarcat\ mai des. ric\ a poe]ilor români, punctându-i defectele, dar subli-
[...] Criticismul junimist se caracterizeaz\ deci pentru niindu-i, în egal\ m\sur\, calit\]ile:
noi nu atât din punctele de doctrin\ pe care le împ\r]ea „Cu totul osebit în felul s\u, om al timpului modern,
cu cei mai mul]i dintre contemporanii [i înainta[ii ime- deocamdat\ blazat în cuget, iubitor de antiteze cam
dia]i, cât din unele înclin\ri altoite pe trunchiul doctrinei exagerate, reflexiv mai peste marginile uitate, pân\
amintite [i pe acea atitudine central\ f\cut\ din ceea ce acum a[a de pu]in format, încât ne vine greu s\-l cit\m
Maiorescu a numit respectul adev\rului (Tudor Vianu, îndat\ dup\ Alecsandri, dar, în fine, poet, poet în toat\
Junimea, în {erban Cioculescu, Tudor Vianu, Vladimir puterea cuvântului, este d. Mihail Eminescu. De la d-sa
Streinu, Istoria literaturii române moderne). cunoa[tem mai multe poezii publicate în Convorbiri
Maiorescu traseaz\ principalele direc]ii în dez- literare, care toate au particularit\]ile ar\tate mai sus,
voltarea literaturii române moderne prin spiritul critic îns\ au [i farmecul limbagiului (semnul celor ale[i), o
pe care îl impune atât în cadrul [edin]elor „Junimii” [i în concep]ie înalt\ [i, pe lâng\ aceste (lucru rar între ai
paginile revistei, cât [i prin studiile O cercetare critic\ no[tri), iubirea [i în]elegerea artei antice.”
asupra poeziei române de la 1867 (1867) [i Direc]ia nou\ Titu Maiorescu elaboreaz\, de asemenea, primul
în poezia [i proza român\ (1872). studiu dedicat lui Mihai Eminescu în anul mor]ii acestu-
ia (Eminescu [i poeziile lui, 1889) [i îi ia ap\rarea lui

109
U N I T A T E A 3 Junimism

I.L. Caragiale în scandalul provocat dup\ premiera eviden]iaz\ rolul moralizator al artei, comb\tând astfel
comediei D-ale carnavalului (Comediile d-lui I.L. Cara- p\rerile celor care catalogaser\ comediile lui Caragiale
giale, 1885). Criticul stabile[te valoarea dramaturgului [i ca fiind imorale.

TEMA ~N TEXTE
1. Afla]i mai multe despre „Junimea” [i despre impli- în dep\rtarea oric\rui spirit [i întrebuin]area cuvinte-
carea celor cinci întemeietori ai societ\]ii în via]a lor seci [...]. Vine apoi sl\birea manifest\ a inteligen]ei:
social\, politic\ [i literar\ din a doua jum\tate a seco- pierderea oric\rui [ir logic, contrazicerea gândurilor
lului al XIX-lea, citind detalii despre ace[tia. Pute]i puse lâng\olalt\, violen]a nemotivat\ a limbagiului.”
consulta biografiile acestora în diverse lucr\ri care Discuta]i despre actualitatea observa]iilor lui Titu
abordeaz\ [i perioada respectiv\, de exemplu Istoria Maiorescu. Unde se manifest\ în mod pregnant „be-
literaturii române de la origini pân\ în prezent de ]ia de cuvinte”?
George C\linescu sau pute]i folosi internetul, acce- 4. Citi]i, în fragmentul de mai jos, concluzia unui text
sând adresele: http://www.ro.wikipedia.org sau argumentativ. Reformula]i-o într-un enun] care s\ nu
http://www.google.ro.
dep\[easc\ dou\ rânduri.
2. Ar\ta]i cum se manifest\ spiritul critic junimist `n
„C\ci f\r\ cultur\ poate înc\ tr\i un popor cu n\-
urm\torul fragment din studiul ~n contra direc]iei de
dejdea c\ la momentul firesc al dezvolt\rii sale se va
ast\zi `n cultura român\:
ivi [i aceast\ form\ binef\c\toare a vie]ei omene[ti;
„O prim\ gre[eal\, de care trebuie ferit\ tinerimea
român\, este `ncurajarea blând\ a mediocrit\]ii. Cea dar cu o cultur\ fals\ nu poate tr\i un popor [i, dac\
mai rea poezie, proza cea mai lipsit\ de idei, dis- st\ruie[te în ea, atunci d\ un exemplu mai mult pen-
cursul cel mai de pe deasupra — toate sunt primite tru vechea lege a Istoriei: c\ în lupta între civilizarea
cu laud\, sau cel pu]in cu indulgen]\, sub cuvânt c\ adev\rat\ [i între o na]iune rezistent\ se nimice[te
tot ceva este [i c\ are s\ devie mai bine. A[a zicem de na]iunea, dar niciodat\ adev\rul.”
30 de ani [i `ncuraj\m la oameni nechema]i [i neale[i!” (Titu Maiorescu, În contra direc]iei de ast\zi
3. Citi]i urm\torul fragment din lucrarea lui Titu Maio- în cultura român\)
rescu, Be]ia de cuvinte: 5. Realiza]i, în grupe de patru-[ase elevi, câte un poster
„Exist\ îns\ un fel de be]ie deosebit\ între toate prin care s\ prezenta]i rolul jucat de societatea „Juni-
prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care mea” în dezvoltarea culturii române.
se arat\ a fi privilegiul excluziv al omului, în ciuda 6. Pornind de la premisa c\ pa[opti[tii au anticipat cri-
celorlalte animale: este be]ia de cuvinte. [...] Primul ticismul junimist, organiza]i o dezbatere cu tema
simptom este o cantitate nepotrivit\ a vorbelor în „Junimea” versus „Dacia literar\”, discutând atât des-
comparare cu spiritul c\ruia vor s\-i serveasc\ de pre ideile comune, cât [i despre cele opuse ale celor
îmbr\c\minte. În curând se arat\ al doilea simptom dou\ grup\ri.

Michelangelo,
Crearea lui Adam

110
U N I T A T E A 3

Concep]ia estetic\ maiorescian\


SPRE TEXT
1. Imagina]i-v\ c\ participa]i la un concurs de crea]ie poetic\. Ave]i la dis-
pozi]ie cinci minute pentru a scrie o poezie. Ar\ta]i-o colegului de banc\ [i
discuta]i despre aspectul asupra c\ruia a]i insistat: forma poeziei sau fon-
dul (con]inutul) ei.
2. Discuta]i despre valoarea urm\toarelor versuri: Scumpa mea Mari]\ /
Zâna mea din cer, / Ia d\-mi o guri]\ / Asta-i tot ce cer. A]i include-o într-o
antologie cuprinzând cele mai frumoase poezii române[ti? Argumenta]i-v\
r\spunsul.

Titu Maiorescu
O cercetare critic\ asupra
(1840-1917) poeziei române de la 1867
Critic literar, estetician, filosof, de Titu Maiorescu
îndrum\tor cultural, om politic.
Titu Liviu Maiorescu, pe numele (fragmente)
s\u complet, se na[te la Craiova, în
familia profesorului Ion Maio- I
rescu, originar din Ardeal. Face Condi]iunea material\ a poeziei
studiile gimnaziale la Craiova [i la
Bra[ov. Între 1851 [i 1858, urmea-
Poezia, ca toate artele, este chemat\ s\ exprime frumosul; în deosebire de
z\ cursurile Academiei Theresiene
din Viena, pe care le va absolvi ca [tiin]\ care se ocup\ de adev\r. Cea dintâi [i cea mai mare diferen]\ între
[ef de promo]ie. Urmeaz\ apoi adev\r [i frumos este c\ adev\rul cuprinde numai idei, pe când frumosul
Facultatea de Filosofie din Berlin cuprinde idei manifestate în materie sensibil\.
între 1858 [i 1859, î[i ia licen]a în Este dar o condi]iune elementar\ a fiec\rei lucr\ri artistice de a avea un
Litere [i licen]a în Drept la Paris [i material în care sau prin care s\-[i realizeze obiectul. Astfel, sculptura î[i taie
ob]ine, la Giessen, doctoratul în ideea în lemn sau în piatr\, pictura [i-o exprim\ prin colori, muzica prin sonuri.
filosofie cu „magna cum laude”. Numai poezia ([i aici vedem prima ei distingere de celelalte arte) nu afl\ în
Întors în ]ar\ la sfâr[itul anului lumea fizic\ un material gata pentru scopurile ei. C\ci cuvintele auzite nu sunt
1861, Titu Maiorescu este dornic material, ci numai organ de comunicare. Cine aude silabele unei poezii san-
s\ contribuie la înscrierea statului
scrite f\r\ a în]elege limba sanscrit\, de[i poate primi o idee vag\ de ritmul [i
recent format pe f\ga[ul unei
vie]i culturale [i politice de nivel de eufonia cuvintelor, totu[i nu are impresia proprie a lucr\rii de art\, nici
european [i înfiin]eaz\, împreun\ partea ei sensibil\, nici cea ideal\; fiindc\ sonul literelor nu are s\ ne impre-
cu al]i patru tineri, societatea sioneze ca ton musical, ci mai întâi de toate ca un mijloc de a de[tepta ima-
„Junimea”. Viitorul critic cunoa[te ginile [i no]iunile corespunz\toare cuvintelor, [i unde aceast\ de[teptare
o ascensiune vertiginoas\: profe- lipse[te, lipse[te posibilitatea percep]iunii unei poezii. Din contr\, cine vede o
sor universitar la 22 de ani, decan poezie indic\, [i f\r\ a în]elege ideea str\in\ ce a încorporat-o poate artistul
[i rector la 23, academician la prin culori, d.e.1 înf\]i[area unui cult necunoscut al Antichit\]ii, are totu[i pe
27 de ani, deputat la 30, ministru la deplin partea sensibil\ a lucr\rii de art\ [i este în stare a o apre]ia. Colorile
34 de ani. picturei sunt dar un adev\rat material, asemenea sonurilor muzicei, piatra
sculpturei; îns\ cuvintele poeziei sunt de regul\ numai un mijloc de comuni-
1
d.e.: de exemplu. care între poet [i auditoriu. [...]

111
U N I T A T E A 3 Junimism

Prima condi]iune dar, o condi]iune material\ sau mehanic\, pentru ca s\


Pe planul ideologiei politice, existe o poezie în genere, fie epic\, fie liric\, fie dramatic\, este: ca s\ se
Titu Maiorescu este un conserva- de[tepte prin cuvintele ei imagini sensibile în fantazia auditorului, [i tocmai
tor, adept al unei evolu]ii naturale, prin aceasta poezia se deosebe[te de proz\ ca un gen aparte, cu propria sa
organice [i temeinic preg\tite, ra]iune de a fi. Cuvântul prozaic2 este chemat a-mi da no]iuni, îns\ aceste
adversar al formelor f\r\ fond, al no]iuni sunt abstracte, logice, desmaterializate [i pot constitui astfel un adev\r
c\ror rechizitoriu îl face în arti- [i o [tiin]\, dar niciodat\ o art\ [i o oper\ frumoas\. Frumosul nu este o idee
colul În contra direc]iei de ast\zi în teoretic\, ci o idee înv\lit\ [i încorporat\ în form\ sensibil\, [i de aceea cuvân-
cultura român\. Public\ studii
tul poetic trebuie s\-mi reproduc\ aceast\ form\. [...]
polemice despre limb\: Despre
scrierea limbei române (1866),
Limba român\ în jurnalele din II
Austria (1868), Be]ia de cuvinte Condi]iunea ideal\ a poeziei
(1873), Neologismele (1881), Ora-
tori, retori [i limbu]i (1902), dar [i
[...] O veche împ\r]ire a tuturor gândirii omene[ti face deosebirea între
o serie de studii de critic\ [i este-
tic\ literar\: O cercetare critic\ lumea interioar\ sau sufleteasc\ [i între lumea exterioar\ sau fizic\. Îns\ [i
asupra poeziei române de la 1867 aceast\ lume fizic\ exist\ pentru noi numai întrucât sim]im ceva cu prilejul ei.
(1867), Direc]ia nou\ în poezia [i Astfel, toate obiectele gândirii, fie externe, fie interne, se pot privi împreun\ [i
proza român\ (1872), Comediile se pot apoi deosebi dintr-un alt punct de vedere: în obiecte ale ra]iunii reci sau
d-lui I.L. Caragiale (1885), Emines- logice [i în obiecte ale sim]\mântului sau pasionale, deosebire întemeiat\ pe
cu [i poeziile lui (1889). bine-cunoscuta dezbinare între minte [i inim\.
În 1913, se retrage din via]a poli- Paralel cu aceast\ deosebire, constat\m pentru scopul ce ne ocup\ urm\-
tic\. Moare la 1 iulie 1917.
toarea propozi]ie limitativ\: ideea sau obiectul exprimat prin poezie este tot-
deauna un sim]\mânt sau o pasiune, [i niciodat\ o cugetare exclusive intelec-
tual\ sau care se ]ine de t\râmul [tiin]ific, fie în teorie, fie în aplicare practic\.
Prin urmare, iubirea, ura, triste]ea, bucuria, desperarea, mania etc. sunt
obiecte poetice; înv\]\tura, preceptele morale, politica etc. sunt obiecte ale
[tiin]ei, [i niciodat\ ale artelor; singurul rol pe care-l pot juca ele în repre-
zentarea frumosului este de a servi de prilej pentru exprimarea sim]\mântu-
lui [i pasiunii, tema etern\ a frumoaselor arte. [...]
{i mai întâi poezia este un product de lux al vie]ei intelectuale, une noble
inutilité, cum a zis a[a de bine Mme de Staël. Ea nu aduce mul]imii niciun
folos astfel de palpabil încât s\ o atrag\ de la sine din motivul unui interes
egoist; ea exist\ pentru noi numai întrucât ne poate atrage [i interesa prin
pl\cerea estetic\. Îns\ o condi]iune f\r\ de care nu poate fi interes [i pl\cere
este ca, mai întâi de toate, poezia s\ fie în]eleas\, s\ vorbeasc\ la con[tiin]a
tuturor. [...]
Recapitulând acum toate concluziunile ce am încercat s\ le demonstr\m în
studiul de fa]\, dobândim urm\toarele idei principale asupra poeziei:
Poezia cere, ca o condi]ie material\ a existen]ei ei, imagini sensibile; iar
condi]ia ei ideal\ sunt sim]irile [i pasiunile. Din condi]ia material\ se explic\
determinarea cuvintelor, epitetele, personific\rile [i compara]iile juste [i nou\,
C.D. Rosenthal, Natur\ moart\
[i totodat\ regula negativ\, c\ poezia s\ se fereasc\ de no]iuni abstracte.
Din condi]ia ideal\ se explic\ mi[carea reprezent\rilor, m\rirea obiectului
[i dezvoltarea gradat\ spre culminare, totodat\ regula negativ\ c\ poezia s\ se
2
prozaic, adj.: lipsit de calit\]i artistice, fereasc\ de obiecte ale simplei reflec]iuni.
de valori stilistice. (Critice, Ia[i, Sedcom Libris, 2004)

112
U N I T A T E A 3 Junimism

TEXT {I CONTEXT
Dic]ionar
Studiul O cercetare critic\ asupra poeziei române de la 1867 a fost publicat
„ Madame de Staël (1766- în revista Convorbiri literare. Apari]ia lui se datoreaz\ uneia dintre primele
1817): pe numele real, Germaine inten]ii ale „Junimii” de a realiza o antologie de poezie româneasc\. Lectura
Necker, scriitoare cunoscut\ poeziilor scrise pân\ la acea vreme produc hilaritate în rândul membrilor
drept o lupt\toare neobosit\ societ\]ii, a[a c\, m\rturise[te Titu Maiorescu, „din miile de poezii citite, soci-
pentru libertate [i pentru drep- etatea nu a putut alege un num\r suficient pentru a compune un volum, [i
turile femeilor. În salonul ei, se
dintr-o colec]iune de poezii frumoase a ie[it o critic\ de poezii rele”. Drept
reuneau nume de marc\ ale
culturii europene.
urmare, criticul urm\re[te s\ prezinte în acest studiu modul în care îmbinarea
„ Estetica este [tiin]a care are formei [i a fondului poeziei conduce spre frumosul artistic. A[adar, O cerce-
ca obiect frumosul artistic, stu- tare critic\ asupra poeziei române de la 1867 este o lucrare de doctrin\ este-
diul categoriilor [i al legilor tic\ [i concentreaz\ concep]iile lui Titu Maiorescu despre art\.
artei. Lucrarea este structurat\ pe dou\ p\r]i, Condi]iunea material\ a poeziei [i
„ Doctrin\ estetic\ se nume[- Condi]iunea ideal\ a poeziei. Prima parte se ocup\ de forma poeziei, de imagi-
te un set de principii care re- nile artistice [i de figurile poetice din care este alc\tuit\, iar a doua, de ideea
flect\ o concep]ie despre art\. poetic\, deci de fondul poeziei.

PRIN TEXT
1. Citi]i cu aten]ie primul paragraf al textului scris de Titu Maiorescu. Discu-
ta]i care este, în viziunea criticului, diferen]a dintre [tiin]\ [i poezie.
2. În prima parte a studiului, Titu Maiorescu formuleaz\ prima condi]ie a
poeziei. Identifica]i aceast\ condi]ie [i preciza]i ce efect ar produce asupra
cititorului de poezie.
3. Care sunt modalit\]ile prin care poetul poate sensibiliza fantezia cititorului?
4. A doua parte a studiului este dedicat\ condi]iei ideale a poeziei, mai exact
fondului acesteia. Reciti]i cu aten]ie fragmentele extrase din aceast\ a doua
parte [i reproduse în manual. Preciza]i în ce ar consta, în viziunea lui Titu
Maiorescu, con]inutul unei poezii.
5. Exprima]i-v\ opinia despre afirma]ia maiorescian\ c\ „poezia este un pro-
duct de lux al vie]ei intelectuale”.
6. Citi]i fragmentul din care este extras\ afirma]ia reprodus\ la exerci]iul
anterior [i demonstra]i caracterul argumentativ al acestuia. Identifica]i ipo-
Ion Negulici, teza, argumentul /argumentele [i concluzia. Transcrie]i conectorii lingvis-
Portretul lui Iancu Manu
tici specifici unui astfel de text.
Maiorescu a f\cut un mare servi- DESPRE TEXT
ciu contemporanilor, atr\gându-le
aten]ia c\ simpla versificare de [tiri 1. Referindu-se la studiul O cercetare critic\ asupra poeziei române de la
istorice ori de judec\]i nu este poe- 1867, George C\linescu apreciaz\ rolul jucat de Titu Maiorescu `n epoc\,
zie. El are no]iunea gratuit\]ii artei dup\ cum rezult\ din citatul al\turat. Crede]i c\ studiul maiorescian a influ-
pe care cu vorbele d-nei de Staël o en]at în vreun fel evolu]ia poeziei române[ti? Argumenta]i-v\ r\spunsul.
nume[te une noble inutilité. Înl\tu-
rarea din sfera artei a considera]iilor DUP| TEXT
impure, mai ales într-o vreme pre-
ocupat\ de valorile relative, este un 1. Redacta]i un eseu de una-dou\ pagini în care s\ prezenta]i doctrina esteti-
titlu de glorie al criticului. c\ maiorescian\, a[a cum reiese din studiul O cercetare critic\ asupra
(George C\linescu, Istoria literaturii poeziei române de la 1867.
române de la origini pân\ în prezent) 2. Realiza]i o dezbatere cu tema Poezia este inutil\ pentru omul secolului XXI.

113
COMUNICARE

Structuri discursive:
textul argumentativ
Textul argumentativ este scris cu scopul de a
convinge lectorul c\ o afirma]ie este just\, c\ poate s\
accepte opinia exprimat\.
Textul argumentativ apare în diverse situa]ii de
comunicare: în discursuri politice, prezent\ri de carte, Jules Perahim, ilustra]ie la romanul
eseuri, cronici, articole de pres\, reclame publicitare etc. Morome]ii de Marin Preda (fragment)

„ Structura textului argumentativ „ Înl\n]uirea argumentelor


Textul argumentativ are urm\toarea structur\: Pentru a construi bine un text argumentativ, trebuie
1. Introducere. Se stabile[te tema, problema sau înl\n]uite logic argumentele. În acest scop, se stabilesc
ipoteza care se discut\. Problema se poate pune sub for- diferite tipuri de rela]ii cu problema pus\:
ma unei propozi]ii enun]iative sau interogative, de exem- a. cauza este folosit\ pentru a exprima rela]ia de
plu: Argumenta]i c\ autorul nu apare în opera literar\. determinare dintre anumite fapte; cuvintele folosite pen-
Apare autorul în opera literar\? Uneori, problema poate fi tru a exprima rela]ia cauzal\ sunt: pentru c\, din cauz\
pus\ printr-un citat. c\, deoarece, c\ci, întrucât etc.;
2. Cuprins. Se dezvolt\ problema stabilit\ prin mai b. ad\ugarea este utilizat\ pentru a dezvolta un argu-
multe argumente. Punctul de vedere emis poate fi ap\rat ment; cuvintele de leg\tur\ sunt: pe de o parte, pe de alt\
sau atacat cu argumente care trebuie s\ se înl\n]uie logic. parte, mai mult, nu numai, în plus etc.;
3. Încheierea. Se trage o concluzie, prin care se ex- c. opozi]ia prezint\ o idee contrar\; cuvintele folosite
prim\ clar pozi]ia celui care a construit argumenta]ia. sunt: totu[i, dar, în schimb etc.;
d. ierarhizarea realizeaz\ ordonarea argumentelor
„ Tehnici ale argument\rii dup\ importan]\; cuvintele folosite sunt: în primul rând,
Pentru a sus]ine o idee, se pot folosi: în al doilea rând etc.;
a. exemplul din experien]a personal\, din informa]ia e. consecin]a arat\ efectele anumitor fapte; cuvintele
cultural\, din documente; se introduce prin formule folosite sunt: înc\, în consecin]\, ca urmare etc.
specifice: de exemplu, astfel, ca martor etc.;
b. compara]ia, pentru a eviden]ia elementele comu- EXERCI}II
ne sau pentru a sublinia diferen]ele; 1. Eviden]ia]i argumentele folosite `n reclam\ pentru a
c. citatul, pentru a ar\ta identitatea punctelor de ve- convinge publicul s\ urm\reasc\ jurnalul TV.
dere cu o autoritate recunoscut\; Senza]ional!!! {tirile a[a cum ar trebui s\ fie! De
d. antiteza, pentru a trata în manier\ diferit\ o pro- luni pân\ duminic\, de la ora 19, pe TV! F\r\ urm\ de
blem\; violen]\ gratuit\! Doar informa]ii verificate! 100% in-
e. reducerea la absurd, pentru a înf\]i[a caracterul vita]i pertinen]i! Numai [tiri obiective!
inacceptabil al unei idei; 2. Lucra]i în grupe de patru elevi. G\si]i un argument
f. absen]a unui aspect, pentru a sugera c\ se poate pro [i unul contra afirma]iei: Critica este necesar\
sus]ine o idee; pentru dezvoltarea social\.
g. influen]area afectiv\ a lectorului, stârnindu-i inte- 3. Proiect. Alege]i un film pe care s\-l vede]i împreun\.
resul asupra importan]ei problemei, eviden]iind punc- Argumenta]i, într-o pagin\, de ce v-a pl\cut filmul sau
tele de vedere comune, aducând date noi etc. de ce nu v-a pl\cut.

114
LIMB| ROMÂN|

Norma literar\
Orice limb\ are o serie de reguli, pe care vorbitorii
nativi le deprind pe m\sur\ ce înva]\ limba în mod
automat. Aceste reguli se numesc norme [i sunt o con-
ven]ie util\. Dar orice norm\ este contrazis\ în timp de
uz, astfel c\ orice gre[eal\ în vorbirea de ast\zi poate Gustave Courbet, Castelul Neuchâtel
deveni norm\ peste o perioad\ de timp.
Norma academic\ este un ansamblu de reguli Normele limbii literare sunt materializate în principa-
explicite, formulate de oamenii de cultur\ [i de specia- lele lucr\ri normative publicate sub egida Academiei Ro-
li[tii din institu]ii de tip academic, cu scopul de a unifica mâne, în primul rând Dic]ionarul ortografic, ortoepic [i
o limb\. Când în limb\ apar mai multe variante — morfologic al limbii române (DOOM), edi]ia a II-a, 2005.
datorate diferen]elor regionale, modific\rilor în timp, Prin obiectul s\u, a[a cum îi arat\ [i titlul, acesta fixeaz\
diverselor inova]ii, împrumuturilor neologice —, în lim- în primul rând regulile ortografice, ortoepice [i morfo-
ba literar\, standardizat\, se alege una dintre ele. Astfel, logice ale limbii române; fiind un dic]ionar, sunt urm\-
anumite cuvinte, forme, sensuri ale cuvintelor sau con- rite [i aspecte lexicale, care ]in inclusiv de formarea
struc]ii gramaticale sunt considerate corecte, altele nu. cuvintelor.

EXERCI}II
1. Completa]i urm\toarele enun]uri cu indica]ia norma- e. Ca [i ziari[ti, este normal s\ pun\ întreb\ri.
tiv\ corect\: 4. Elimina]i cacofoniile din enun]urile urm\toare:
a. Pluralul substantivului hippy este … a. Sunt alegeri anticipate, dac\ cade guvernul.
b. Forma de indicativ, prezent, persoana I, singular a b. Maria se pusese serios pe treab\.
verbului a continua este … c. Dinu a pus ghiveciul pe pervaz.
c. Pentru verbul a absolvi, cu sensul de a termina o d. Mama bag\ g\inile în cote].
form\ de înv\]\mânt, conjugarea la indicativ prezent 5. Indica]i forma corect\ a urm\toarelor substantive:
este urm\toarea … „ bun\credin]\ / bun\-credin]\ „ bun\cre[tere /
d. Singularul substantivului sandale este … „ bun\-cre[tere „ bun\cuviin]\ / bun\-cuviin]\
2. Corecta]i gre[elile din urm\toarele enun]uri: „ bunr\m\s / bun-r\mas „ primsolist\ / prim-solis-
a. E[ti binevenit la noi, dar nu uita s\ vii o dat\ cu ea. t\ „ cuvânt-cheie / cuvânt cheie „ cuvânt înainte /
b. Virusurile au afectat performan]a calculatorului. cuvânt-înainte „ mai mult ca perfect / mai-mult-ca-per-
c. Nu [tiu unde e cutia care miai dat-o. fect „ non-sens / nonsens.
d. Nici unul din noi nu a cump\rat DOOM-ul. 6. Scrie]i în caiete urm\toarele substantive, articulân-
e. Crinii ace[tia miroase foarte puternic. du-le cu articol hot\rât:
f. Am de f\cut un proiect la istorie despre antichitate „ item „ click „ trend „ weekend „ site.
[i altul la român\, despre iluminism. 7. Indica]i pluralul urm\toarelor substantive:
g. Nu mai fii a[a de ironic cu proprii t\i prieteni! „ poian\ „ moned\ „ chibrit „ seminar „ cotidian
3. Corecta]i enun]urile gre[ite de mai jos, precizând „ broker „ cle[te „ foarfec\ „ astru.
care dintre ele sunt corecte: 8. Corecta]i formele verbale gre[ite din urm\toarele
a. Am rezolvat problema ca [i el. enun]uri:
b. Ca [i coleg\, Maria nu se poart\ frumos. a. Vroiam s\ plec imediat la film.
c. Ca [i colegii lui, Dan a citit romanul. b. Ele miroase o floare albastr\.
d. El este apreciat ca [i ministru, de[i pare tân\r. c. Trebuie[te s\ munce[ti, dac\ dore[ti note mari.

115
LIMB| ROMÂN|

Variante literare libere „ Variante morfologice


În cazul unor substantivele la care exist\ ezitare în
În limb\, exist\ variante pentru acela[i fenomen lin- ceea ce prive[te apartenen]a la genul feminin sau neu-
gvistic, unele dintre acestea fiind acceptate în egal\ m\- tru, ambele forme sunt admise ca variante literare
sur\ de normele academice în vigoare sub numele de libere: basc / basc\ (beret\), colind / colind\ (cântec).
variante literare libere. Exist\ forme de plural (în cadrul aceluia[i gen) la unele
substantive feminine cu pluralul ([i genitiv-dativul, sin-
„ Variante lexicale gular nearticulat) în -e sau -i [i neutre cu pluralul în -uri
Adesea, când exist\ dou\ pronun]\ri ale aceluia[i sau -e. La aceste substantive, sunt admise ca variante lite-
cuvânt, la fel de frecvente ori de justificate, normele rare libere, cu preferin]\ pentru prima form\, perechile
ortografice [i ortoepice în vigoare le accept\ pe amân- c\p[uni / c\p[une, cicatrice / cicatrici, cire[i / cire[e,
dou\ fie pân\ la victoria uneia dintre ele, fie pân\ la o coarde / corzi, coper]i / coperte, g\lu[te / g\lu[ti, râpe /
eventual\ specializare sub raport semantic. Aceste pro- râpi, niveluri /nivele, chipie / chipiuri, tuneluri / tunele.
nun]\ri sunt cunoscute sub numele de variante lexicale Pentru unele substantive care denumesc obiecte, s-a
libere, îns\ întotdeauna exist\ o preferin]\ pentru una remarcat tendin]a limbajului [tiin]ific de a folosi varianta
dintre ele, [i anume pentru cea indicat\ pe prima pozi]ie de plural pentru substantive masculine, de[i norma pre-
în Dic]ionarul ortografic, ortoepic [i morfologic al limbii fer\ neutrul. Ca atare, norma admite acum [i masculinul
române (DOOM), edi]ia a II-a. De exemplu: filosofie / pluralul în -i, la substantive ca element (de calorifer), pl.
filozofie, m\n\stire / mân\stire, piunez\ / pionez\, rein- elemen]i, fa]\ de element (fenomen), pl. elemente; robi-
carnare / reîncarnare, sandvici / sendvi[. net, pl. robinete / robine]i, virus (program de calculator),
„ Variante accentuale pl. viru[i, iar virus (agent patogen), pl. virusuri / viru[i.
Exist\ cuvinte a c\ror pronun]are este diferit\ din La unele adjective neologice, norma actual\ admite la
cauza accentu\rii, admi]ându-se ambele forme. De feminin forme cu [i f\r\ alternan]a -o (accentuat) / -oa,
exemplu: acatíst / acátist, anóst / ánost, ántic / antíc, în ordinea preferin]ei: analoag\ / analog\, omoloag\ /
gínga[ / gingá[, íntim / intím, jílav / jiláv, penúrie / omolog\, în timp ce la altele nu admite forme cu -oa:
penuríe, profésor / profesór, tráfic /trafíc. baroc\, echivoc\.

EXERCI}II
1. În fragmentele din studiul lui Titu Maiorescu, O 3. În noul Dic]ionarul ortografic, ortoepic [i morfologic
cercetare critic\ asupra poeziei române de la 1867, se al limbii române, s-au admis, atât la cuvinte vechi, cât
folose[te forma condi]iune pentru substantivul [i la cuvinte mai noi, unele forme ca variante literare
condi]ie. Cum explica]i acest lucru? libere: „ cear[af / cearceaf „ corijent / corigent „
2. Alege]i varianta pe care o considera]i corect\. delco / delcou „ disear\ / desear\ „ fier\str\u /
Verifica]i corectitudinea [i `n DOOM, edi]ia a II-a, fer\str\u „ luminiscent / luminescent „ muschetar /
2005: „ container / conteiner „ crenvu[t / crenvur[t mu[chetar „ piept\n / pieptene „ polologhie / poli-
„ a dispera / a despera „ egzem\ / eczem\ „ escroc / loghie „ tumoare / tumor\. Pe care dintre aceste
excroc „ indentitate / identitate „ israelian / izrae- forme le folosi]i? Verifica]i dac\ varianta aleas\ de voi
lian „ maieu / maiou „ maseur / masor „ magazio- este cea preferat\ de norme.
ner / magaziner „ repercusiune / repercursiune 4. Construi]i enun]uri prin care s\ folosi]i fiecare form\
„ stampil\ / [tampil\ „ strangulare / [trangulare de plural a urm\toarelor substantive, ilustrând astfel
„ ziler / zilier. sensul acestora: „ arc–arce / arcuri „ cap–capete /
capi / capuri „ calcul–calculi / calcule „ lob–lobi /
loburi „ pas–pa[i / pasuri „ vis–visuri / vise.
116
U N I T A T E A 3

Marii clasici
SPRE TEXT
1. Imagina]i-v\ c\ ave]i posibilitatea s\ v\ substitui]i, pentru 24 de ore, Lunii
[i s\ vede]i ce se întâmpl\ pe P\mânt. Nota]i, ca într-un jurnal, observa]iile
voastre. Cine dore[te poate citi din „scaunul autorului” ce a scris.
2. Ce a[tept\ri ave]i de la o poezie cu titlul Scrisoare?

Scrisoarea I
de Mihai Eminescu

Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,


Mihai Eminescu Doar ceasornicul urmeaz\ lung-a timpului c\rare,
C\ci perdelele-ntr-o parte când le dai, [i în odaie
(1850-1889)
Luna vars\ peste toate voluptoasa ei v\paie,
Poet, prozator, dramaturg, tra- Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreag\ scoate
duc\tor [i publicist. S-a n\scut la De dureri, pe care îns\ le sim]im ca-n vis pe toate.
15 ianuarie 1850, la Boto[ani. Î[i
petrece primii ani de via]\ la Lun\ tu, st\pân-a m\rii, pe a lumii bolt\ luneci
Ipote[ti, unde tat\l s\u, c\minarul
{i gândirilor dând via]\, suferin]ele întuneci;
Gheorghe Eminovici, avea o mo-
[ie. Urmeaz\ gimnaziul cu întreru- Mii pustiuri scânteiaz\ sub lumina ta fecioar\,
peri, adolescentul fugind cu trupa {i câ]i codri-ascund în umbr\ str\lucire de izvoar\!
de teatru Vl\dicescu-Tardini. Peste câte mii de valuri st\pânirea ta str\bate,
Moartea profesorului s\u, Aron Când plute[ti pe mi[c\toarea m\rilor singur\tate! [...]
Pumnul, în 1866, reprezint\ mo- Iar colo b\trânul dasc\l, cu-a lui hain\ roas\-n coate,
mentul debutului: public\ poezia Într-un calcul f\r\ cap\t tot socoate [i socoate [...]
La mormântul lui Aron Pumnul
C\ci sub frunte-i viitorul [i trecutul se încheag\,
într-o bro[ur\ omagial\ editat\ de
elevi dasc\lului lor. La scurt timp, Noaptea-adânc-a veciniciei el în [iruri o dezleag\;
se produce adev\ratul debut al Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe um\r
poetului în revista Familia de A[a el sprijin\ lumea [i vecia într-un num\r.
la Pesta — condus\ de Iosif Vul-
can —, cu poezia De-a[ avea… De Pe când luna str\luce[te peste-a tomurilor bracuri 1,
altfel, Iosif Vulcan va fi cel care îi Într-o clip\-l poart\ gândul înd\r\t cu mii de veacuri,
va schimba numele din Eminovici La-nceput, pe când fiin]\ nu era, nici nefiin]\,
în Eminescu.
Pe când totul era lips\ de via]\ [i voin]\,
Urmeaz\ o perioad\ în care ado-
lescentul Eminescu va colinda Când nu s-ascundea nimica, de[i tot era ascuns...
Transilvania [i Muntenia ca sufleur, Când p\truns de sine însu[i odihnea cel nep\truns.
actor [i copist. Fu pr\pastie? genune? Fu noian întins de ap\?
Între 1869 [i 1872, studiaz\ la N-a fost lume priceput\ [i nici minte s-o priceap\,
Viena, la Facultatea de Filosofie. C\ci era un întuneric ca o mare f\r-o raz\,
Dar nici de v\zut nu fuse [i nici ochi care s-o vaz\.
Umbra celor nef\cute nu-ncepuse-a se desface,
1
brac, s.n.: rest, r\m\[i]\ inutilizabil\. {i în sine împ\cat\ st\pânea eterna pace!...

117
U N I T A T E A 3 Junimism

Dar deodat-un punct se mi[c\... cel întâi [i singur. Iat\-l


Cum din chaos face mum\, iar\ el devine Tat\l...
În 15 aprilie 1870, debuteaz\ în
revista Convorbiri literare cu poe- Punctu-acela de mi[care, mult mai slab ca boaba spumii,
mul Venere [i Madon\, urmat, în E st\pânul f\r\ margini peste marginile lumii...
scurt timp, de Epigonii [i Mortua De-atunci negura etern\ se desface în f\[ii,
est. De atunci r\sare lumea, lun\, soare [i stihii...
La Viena, o cunoa[te pe Veroni- De atunci [i pân\ ast\zi colonii de lumi pierdute
ca Micle, marea sa iubire. Vin din sure v\i de chaos pe c\r\ri necunoscute
La îndemnul lui Titu Maiorescu,
{i în roiuri luminoase izvorând din infinit,
se înscrie la Facultatea de Filosofie
a Universit\]ii din Berlin, dar nu-[i
Sunt atrase în via]\ de un dor nem\rginit.
va finaliza studiile universitare. Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,
Reîntors la Ia[i, lucreaz\ ca direc- Facem pe p\mântul nostru mu[unoaie de furnici; [...]
tor al Bibliotecii Centrale, profesor Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adânc\,
la Institutul Academic [i revizor Avem clipa, avem raza, care tot mai ]ine înc\...
[colar, apoi redactor la Curierul de Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbr\-n întuneric,
Ia[i. Din 1877 pân\ în 1883, este
C\ci e vis al nefiin]ei universul cel himeric...
redactor la ziarul Timpul din Bucu-
re[ti, al\turi de Ioan Slavici [i de
Ion Luca Caragiale. În prezent cuget\torul nu-[i opre[te a sa minte,
Între 1883 [i 1889, tr\ie[te o lun- Ci-ntr-o clip\ gându-l duce mii de veacuri înainte;
g\ agonie din cauza unor grave Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist [i ro[
probleme de s\n\tate. În decem- Cum se-nchide ca o ran\ printre nori întuneco[i,
brie 1883, vede lumina tiparului sin- Cum plane]ii to]i înghea]\ [i s-azvârl rebeli în spa]
gurul volum ap\rut în timpul vie]ii, Ei, din frânele luminii [i ai soarelui sc\pa]i;
Poesii, îngrijit de Titu Maiorescu.
Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,
Moare la 15 iunie 1889, în
Bucure[ti. Ca [i frunzele de toamn\ toate stelele-au pierit;
Timpul mort [i-ntinde trupul [i devine vecinicie,
C\ci nimic nu se întâmpl\ în întinderea pustie,
{i în noaptea nefiin]ii totul cade, totul tace,
C\ci în sine împ\cat\ reîncep-eterna pace... [...]
(Poezii, Bucure[ti, Editura Minerva, 1973,
edi]ia Perpessicius)

TEXT {I CONTEXT

Cele cinci Scrisori eminesciene, subintitulate Satire, au ca model Epistolele


poetului latin Hora]iu. Ca structur\, Scrisorile sunt construite identic, pe baza
antitezei dintre real [i ideal, dar diferite tematic. Dac\ Scrisoarea I prezint\
condi]ia omului de geniu, Scrisoarea II se refer\ la poezie, în timp ce Scrisoarea
III dezvolt\ antiteza dintre omul politic ideal, care apar]ine trecutului eroic, [i
politicienii dec\zu]i ai prezentului. Scrisoarea IV [i Scrisoarea V abordeaz\
problema erosului, fiind reprezentative pentru misoginismul eminescian.
Scrisoarea I a fost publicat\ în Convorbiri literare din 1 februarie 1881.
Geneza Scrisorilor acoper\ o perioad\ lung\ de timp. Scrisoarea I — în
primele variante — dateaz\ din anii studen]iei berlineze a lui Eminescu (1873-
Ilustra]ie de Adina Romanescu
la volumul Dialog – Dialogue, 2006 1874), motivele poetice abordate aici ap\rând [i în poemul Memento mori, dar

118
U N I T A T E A 3 Junimism

[i în traducerea Imnului crea]iunii. Acelea[i manuscrise p\streaz\ note ale stu-


dentului din epoca berlinez\ de la cursurile universitare despre religia vechi-
lor indieni. Textul definitiv al poeziei este elaborat între anii 1879 [i 1880.

PRIN TEXT
Incipit romantic: „Luna vars\ peste toate voluptoasa ei v\paie”
1. Stabili]i tablourile poetice `n care este structurat textul, având în vedere
spa]iile albe dintre strofe.
2. Primele [ase versuri corespund incipitului [i circumscriu contextul roman-
tic al medita]iei. Identifica]i cadrul spa]ial al poeziei [i discuta]i mijloacele
artistice prin care se realizeaz\ descrierea.
3. Luna este elementul cosmic preferat de romantici. Imaginea astrului sele-
nar este reg\sit\ [i în prima secven]\ a poeziei Scrisoarea I, în care înde-
pline[te anumite roluri. Care sunt acestea? Discuta]i în perechi [i încerca]i
s\ formula]i un r\spuns indicând, fiecare pereche, dou\ roluri. Pute]i s\
valorifica]i [i urm\toarele sugestii: Luna are un rol: „ ornamental „ de
Ilustra]ie de Ligia Macovei facilitare a contempla]iei „ de distan]are de lume a eului liric [i de p\trun-
la volumul Sonete, 1996 dere în spa]iul gândirii „ de martor al destinului omenirii.
4. Comenta]i sintagma „voluptoasa ei v\paie”.
5. În grupe de patru elevi, stabili]i rolul pe care considera]i c\ îl are Luna în
partea de început a poemului. Prezenta]i în fa]a clasei opinia grupei.
6. Prima secven]\ a poeziei introduce motivul timpului bivalent. Exist\ un
Dic]ionar timp universal, etern, [i un timp individual, parte a timpului universal. În
„ Atlas este un personaj mito-
ceea ce prive[te timpul individual, acesta are un nivel obiectiv, m\surabil,
logic, unul dintre titani, fiul lui [i unul subiectiv, reversibil prin puterea amintirii. Identifica]i sintagmele
Iapetus [i al Clymenei. A parti- care se refer\ la aceste forme ale timpului în fragmentul indicat.
cipat la lupta dintre gigan]i — 7. Comenta]i efectul pe care îl are schimbarea persoanei [i a num\rului ver-
prima genera]ie de divinit\]i belor în primele [ase versuri ale poeziei.
monstruoase, violente — [i 8. Redacta]i un eseu de 10-15 rânduri în care s\ comenta]i incipitul poeziei.
olimpieni. Învins de ace[tia din
urm\, el a fost pedepsit de Zeus Luna [i lumea
s\ poarte ve[nic pe umerii s\i
bolta cereasc\. Potrivit unei alte 9. Invoca]ia Lunii deschide al doilea tablou al poeziei [i permite enumerarea
tradi]ii, Atlas ar fi fost împietrit elementelor din natur\ care contureaz\ imaginarul romantic. Preciza]i care
de c\tre Perseus, fiind transfor- sunt aceste elemente `n fragmentul dat.
mat în stânc\ la vederea chipu- 10. Proiect. Realiza]i, în grupe de patru-[ase elevi, în laboratorul de informa-
lui Meduzei. tic\, o reprezentare de un minut în imagini [i muzic\ a acestui fragment
„ Num\rul, în filosofia lui
din poezia eminescian\, dup\ ce o citi]i integral. Prezenta]i probele voastre
Platon, este treapta superioar\ în cadrul lec]iei de evaluare de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
a cunoa[terii [i esen]a armoniei
11. Conjunc]ia adversativ\ „iar” introduce imaginea dasc\lului, care este plasa-
cosmice, în timp ce, `n filosofia
chinez\, reprezint\ cheia spre
t\ în antitez\ cu celelalte ipostaze umane evocate. De altfel, antiteza, figur\
armonia cosmic\, iar, în siste- de stil preferat\ de romantici, este folosit\ [i în construc]ia portretului
mul filosofic al lui I. Kant, nu- dasc\lului, în contrastul dintre spirit [i materie. Lucra]i în perechi, transcri-
m\rul este unitatea care de- ind pe o coloan\ sintagmele care se refer\ la aspectul spiritual al dasc\lului
curge din sinteza multiplului. [i pe o coloan\ sintagmele care alc\tuiesc portretul fizic al acestuia. Pute]i
folosi [i textul integral. Ce anume observa]i?

119
U N I T A T E A 3 Junimism

Citim [i ast\zi versurile acestea cu 12. Indica]i versurile care eviden]iaz\ vizionarismul geniului, capacitatea sa de
uimirea cu care le-am parcurs întâia a st\pâni, prin for]a gândului, timpul [i tainele universului. Compara]ia
oar\, urm\rind seria ei eclatant\ de mitologic\ accentueaz\ profunzimea gândirii dasc\lului. Comenta]i aceste
antiteze, ob]inute prin negarea cu- versuri, valorificând [i informa]iile inserate în dic]ionarul lec]iei.
vântului anterior prin particula ne-
gativ\ (fiin]\, nefiin]\, p\truns, nep\- Cosmogonia
truns), prin varierea diatezei (nu s-as- 13. Partea a treia reprezint\ cosmogonia [i escatologia universului ca fiind o
cundea, era ascuns), prin alternarea
proiec]ie a imagina]iei extraordinare a omului de geniu. Împ\r]i]i aceast\
modurilor (de v\zut, era s-o vaz\),
prin derivarea deosebit\ a aceleia[i parte a poeziei în secven]ele care prezint\ haosul ini]ial (starea anterioar\
r\d\cini (împ\cat\, pace). Crea]iei), geneza universului [i extinc]ia sa.
(Tudor Vianu, Eminescu) 14. Reciti]i versurile care descriu imaginea haosului primordial. Extrage]i an-
titezele folosite pentru a contura haosul [i discuta]i, în grupe de patru elevi,
Dic]ionar mijloacele de realizare a acestora (fonetice, lexico-semantice, gramaticale
etc.). Ave]i în vedere [i citatul critic al\turat din studiul lui Tudor Vianu.
„ Cosmogonia este o ramur\ a
Realiza]i un poster cu observa]iile voastre [i prezenta]i-le în fa]a clasei.
astronomiei care studiaz\ cor-
15. Explica]i care este rolul seriei de interoga]ii retorice din versul:
purile cere[ti, o parte a mituri-
lor cu privire la originea omului
„Fu pr\pastie? genune? Fu noian întins de ap\?”
[i a lumii. 16. Explica]i opozi]iile ap\rute `n construc]ia cosmogoniei.
„ Escatologia se refer\ la con- 17. Ca în cazul portretului dasc\lului, conjunc]ia adversativ\ „iar” are un rol
cep]iile religioase cu privire la important, introducând, de aceast\ dat\, imaginea lumii terestre în raport
soarta final\ a lumii [i a omului. cu imensitatea cosmic\. Prezenta]i viziunea asupra condi]iei umane [i
identifica]i sursele ironiei.
18. În filosofia indian\, via]a este vis, aparen]\, iluzie. Comenta]i versul: „C\ci
e vis al nefiin]ei universul cel himeric...” din aceast\ perspectiv\.
19. Extinc]ia universului este tot o proiec]ie a imagina]iei omului de geniu, al
c\rui gând îl duce „mii de veacuri înainte”, în momentul sfâr[itului
omenirii. Urm\ri]i efectul pe care îl are stingerea Soarelui asupra universu-
lui [i comenta]i, din punct de vedere stilistic, descrierea acestui moment.
20. Comenta]i semnifica]ia repeti]iei sintagmei „eterna pace”.
21. Proiect. Realiza]i un referat de una-dou\ pagini în care s\ analiza]i tabloul
cosmogonic din Scrisoarea I comparativ cu alte teorii despre geneza lumii.
Prezenta]i referatele voastre la evaluarea de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
DESPRE TEXT
Gustave Moreau, Apari]ia (fragment) 1. Citi]i tot textul [i preciza]i, `n cel mult o pagin\, felul `n care apare condi]ia
omului de geniu.
Dic]ionar literar 2. Redacta]i un eseu de dou\-patru pagini în care s\ demonstra]i caracterul
„ Ironia romantic\ sau Witz romantic al poeziei Scrisoarea I de Mihai Eminescu.
(din german\, cu sensul de glu-
m\) reprezint\ un tip de ironie
DUP| TEXT
tandr\, care implic\ obiectivita- 1. Romantismul eminescian poate fi considerat o reeditare a „romantismului
te, deta[are, autoparodiere, lu- înalt”, de[i poetul român este contemporan cu primele manifest\ri ale
ciditate. Termenul este definit poeziei moderne occidentale. Citi]i [i alte poezii eminesciene în care a]i
Friedrich Schlegel (1772-1829), putea identifica acest sim] cosmic: Luceaf\rul, Rug\ciunea unui dac,
teoretician [i critic literar ger- Demonism, Povestea magului c\l\tor în stele etc.
man.
2. Realiza]i un poster `n care s\ reprezenta]i viziunea eminescian\ despre
cosmos.
120
U N I T A T E A 3 Junimism

Nostalgia romantic\ a absolutului


SPRE TEXT
1. Împ\r]i]i foaia în patru cadrane. În primul, desena]i o floare albastr\, în al
doilea, nota]i ce simbolizeaz\ pentru voi aceast\ floare, în al treilea cadran,
numi]i verbul pe care vi-l sugereaz\ simbolul, iar în ultimul, redacta]i o
scurt\ poezie în care s\ folosi]i sintagma floare albastr\, pe care s\ o pune]i
în rela]ie cu simbolul [i cu verbul ales. Pute]i pleca de la modelul:
Zâmbetul ei / lui este o floare albastr\ care cânt\ pe bolta iubirii.
2. Ce a[tept\ri ave]i de la o poezie care are titlul Floare albastr\?

Floare albastr\
Gustav Klimt, S\rutul
de Mihai Eminescu

Floare albastr\ ar putea fi mai — Iar te-ai cufundat în stele {i mi-i spune-atunci pove[ti
întâi o metafor\, înv\luind f\ptura {i în nori [i-n ceruri nalte? {i minciuni cu-a ta guri]\,
iubitei [i pornind de la ochii ei De nu m-ai uita încalte, Eu pe-un fir de romani]\
alba[tri, de nenum\rate ori l\uda]i Sufletul vie]ii mele. Voi cerca de m\ iube[ti.
de îndr\gostit. Dar cufundarea „în
stele, [i în nori, [i-n ceruri nalte”, În zadar râuri în soare {i de-a soarelui c\ldur\
apoi c\utarea „în dep\rtare” a feri- Gr\m\de[ti-n a ta gândire Voi fi ro[ie ca m\rul,
cirii, în terminologia simpl\, fireasc\
{i câmpiile asire Mi-oi desface de-aur p\rul,
a iubitei, care în]elege [i pre]uie[te
pu]in aspira]iile filosofice ale iubitu-
{i întunecata mare; S\-]i astup cu dânsul gura.
lui, înseamn\ alergarea dup\ ideal,
[i ne apropie de simbolul romantic Piramidele-nvechite De mi-i da o s\rutare,
al florii albastre. Iar invita]ia ei atât Urc\-n cer vârful lor mare – Nime-n lume n-a s-o [tie,
de p\tima[\, de tulbur\toare, de o Nu c\ta în dep\rtare C\ci va fi sub p\l\rie –
fermec\toare concrete]e senzual\, Fericirea ta, iubite! {-apoi cine treab\ are!
realist\, apare ca o contrapondere
foarte p\mânteasc\ la metafizica Astfel zise mititica, Când prin crengi s-a fi ivit
n\zuin]\ a tân\rului. Metafora fier- Dulce netezindu-mi p\rul. Luna-n noaptea cea de var\,
binte a iubitei s-a înfruntat cu recele
Ah! ea spuse adev\rul; Mi-i ]inea de subsuoar\,
simbol filosofic în Floare albastr\.
(Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga,
Eu am râs, n-am zis nimica. Te-oi ]inea de dup\ gât.
Eminescu [i romantismul german,
în Studii eminesciene) — Hai în codrul cu verdea]\, Pe c\rare-n bol]i de frunze,
Und-izvoare plâng în vale, Apucând spre sat în vale,
Dic]ionar Stânca st\ s\ se pr\vale Ne-om da s\rut\ri pe cale,
În pr\pastia m\rea]\. Dulci ca florile ascunse.
„ Asiria era zona care apar]i-
nea Mesopotamiei istorice (cu- Acolo-n ochiu de p\dure, {i sosind l-al por]ii prag,
prins\ între Tigru [i Eufrat, Lâng\ balta cea senin\ Vom vorbi-n întunecime;
locul unde Biblia spune ca ar fi
{i sub trestia cea lin\ Grija noastr\ n-aib-o nime,
fost Raiul).
Vom [edea în foi de mure. Cui ce-i pas\ c\-mi e[ti drag?

121
U N I T A T E A 3 Junimism

Înc-o gur\ — [i dispare... {i te-ai dus, dulce minune,


Dic]ionar Ca un stâlp eu stam în lun\! {-a murit iubirea noastr\ —
Ce frumoas\, ce nebun\ Floare-albastr\! floare-albastr\!...
„ Eul liric este instan]a care E albastra-mi, dulce floare! Totu[i este trist în lume!
emite un discurs poetic pentru
........................ (Poezii, volumul III, Bucure[ti,
a comunica un sine imaginar.
Editura Minerva, 1982)
Vocea care exprim\ st\ri sufle-
te[ti, idei, aspira]ii într-o oper\
liric\ nu este vocea autorului ca TEXT {I CONTEXT
persoan\ cu o existen]\ real\, ci
o abstrac]ie numit\ eu liric. În Poezia Floare albastr\ a fost citit\ în [edin]a „Junimii” din 7 septembrie
oper\, artistul proiecteaz\ ceea 1872, împreun\ cu Înger [i demon, [i a fost publicat\ în revista Convorbiri lite-
ce are caracter general în expe- rare din 1 aprilie 1873. Poezia este considerat\ un fel de premis\ la marea
rien]a sa individual\, astfel
problematic\ a Luceaf\rului [i a Scrisorilor închinate dragostei (Zoe Dumi-
încât eul liric nu se confund\ cu
scriitorul, chiar dac\ textul folo-
trescu-Bu[ulenga, Eminescu [i romantismul german).
se[te persoana I.
Într-un text liric, m\rcile gra-
maticale de persoana I nu de- PRIN TEXT
semneaz\ autorul, ci un con-
struct fic]ional (George Arde- În\l]area în zona „departelui”
leanu) asem\n\tor naratorului
din textul epic. Eul liric este 1. Argumenta]i faptul c\ textul poetic cuprinde doar monologul iubitei,
indeterminat în raport cu rea- neexistând un dialog propriu-zis.
lul [i exist\ numai în interiorul 2. În ce constau interven]iile b\rbatului?
textului. 3. Poezia este construit\ pe dou\ planuri temporale. Identifica]i secven]ele
Trebuie subliniat faptul c\ care apar]in fiec\rui plan, precizând cum sunt repartizate pe strofe.
eul liric nu este reductibil la 4. Corespunz\tor celor dou\ planuri temporale, apare [i opozi]ia spa]ial\,
persoana I. Se poate produce o fiindc\ ea se afl\ în zona „aproapelui” [i el, în cea a „dep\rtatului”. Identi-
dedublare a acestuia [i poate fi
fica]i spa]iile spre care se îndreapt\ iubitul.
desemnat de persoana a II-a,
5. Verbul „a cufunda”, din versul „Iar te-ai cufundat în stele”, are sens descen-
devenit\ o alternativ\ a vocii
care este emi]\torul textului, dent sau ascendent? Justifica]i-v\ r\spunsul.
un receptor impersonal [i ima- 6. Ce semnifica]ie da]i sintagmei „râuri în soare”? Dar verbului „a gr\m\di”
ginar sau un receptor imaginar din strofa a II-a?
prezent în text. 7. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i un poster în care s\ prezen-
Eul liric poate fi desemnat [i ta]i treptele îndep\rt\rii b\rbatului de planul terestru. Pentru aceasta:
de persoana a III-a, care este o „ face]i asocia]ii între acest text [i alte poezii eminesciene care prezint\
prezen]\ concret\ în text sau o spa]iile cosmice;
privire, o voce neidentificat\. „ explica]i prezen]a Soarelui, legând-o de faptul c\, în nuvela S\rmanul
Original este [i faptul c\, în
Dionis, personajele Dan [i Maria viseaz\ c\ ajung în lumea solar\, unde se
poezia modern\, nu numai per-
afl\ doma lui Dumnezeu;
soana eului liric se modific\, ci
[i num\rul, apari]ia pluralului „ preciza]i scopul acestei c\l\torii prin spa]iul cosmic.
sugerând o polifonie a vocii în 8. Ce vrea s\ cunoasc\ iubitul îndreptându-se cu gândul spre „câmpiile asire”
care distan]area de eul indivi- [i spre „piramidele-nvechite”? Dar spre „întunecata mare”?
dual cre[te. 9. Prima secven]\ din monolog, cu un evident caracter interogativ-retoric,
con]ine repro[ul fetei, care intuie[te c\ preocuparea b\rbatului reprezint\
un pericol, un motiv pentru înstr\inarea de ea. Cum explica]i plasarea în
pozi]ie ini]ial\ a adverbului „iar”?

122
U N I T A T E A 3 Junimism

10. Reconstitui]i imaginea b\rbatului c\ruia i se adreseaz\ acest repro[, ]inând


cont de faptul c\ reprezint\ individul romantic. Discuta]i posibilitatea ca
personajul liric masculin s\ ilustreze imaginea geniului.
11. Cum interpreta]i dorin]a fetei exprimat\ în versurile: „De nu m-ai uita încal-
te, / Sufletul vie]ii mele”?
12. Explica]i folosirea liniei de pauz\, [tiind c\ este „a[ezat\ înaintea unei
explica]ii, atrage aten]ia asupra ei [i marcheaz\ totodat\ o schimbare a
intona]iei” (Îndreptar ortografic, ortoepic [i de punctua]ie).
13. Ultimul vers din prima interven]ie a fetei introduce un nou element refe-
ren]ial: fericirea. Crede]i c\ de fapt aceasta este obiectul c\ut\rii îndr\gos-
titului? Argumenta]i-v\ r\spunsul.
14. De[i versurile alc\tuiesc un repro[, tonul nu este unul violent, ci tandru.
Discuta]i din acest\ perspectiv\ invoca]iile „sufletul vie]ii mele” [i „iubite”.
15. În prima interven]ie a fetei este vorba de lumea lui sau de lumea ei?
Cecilia Cu]escu Storck, Justifica]i-v\ r\spunsul.
Dragoste spiritual\
Chemarea în zona „aproapelui”
Drumul iubirii descurc\ labirintul 16. A doua interven]ie a fetei reprezint\ o invita]ie la iubire, la cunoa[terea
codrilor, conducând spre mijlocul lumii p\mântene, aflate în antitez\ cu universul rece al cunoa[terii abso-
p\durii, ascuns\ inim\ a lumilor, lute. Identifica]i caracteristicile cadrului natural, eviden]iind caracterul
marcat\ întotdeauna de prezen]a
romantic al acestuia.
acvaticului (izvorul, lacul, balta),
17. Dac\ pentru descrierea naturii este folosit prezentul indicativului, pentru
care are [i func]ia de oglind\ a cos-
mosului, captând în imagine, deo- prezentarea ceremonialului erotic, poetul apeleaz\ la un alt timp verbal.
potriv\, eternul [i trec\torul, a[trii [i Ar\ta]i despre ce timp este vorba [i explica]i rolul folosirii acestuia.
zborul p\s\rilor, [i plasând iubirea, 18. Prezenta]i tipul invita]iei f\cute de fat\ [i jocurile pure ale iubirii.
ambiguu, între aceste dou\ moduri 19. Cum explica]i faptul c\, în imagina]ia fetei, momentului adormirii `i este
de existen]\. substituit\ coborârea „spre sat în vale”? Ce sugereaz\ aceast\ direc]ie des-
(Ioana Em. Petrescu, cendent\ [i revenirea, din paradisul terestru, în lumea conven]iilor sociale?
Eminescu — poet tragic) 20. În ritualul imaginat de fat\, iubirea st\ sub semnul conversa]iei ludice [i al
întâmpl\rii. Crede]i c\ fata tr\ie[te incertitudinea iubirii b\rbatului?
21. În general, întâlnirea romantic\ este plasat\ în momentul înser\rii, dar
apari]ia Lunii corespunde, în scenariul fetei, cu p\r\sirea cadrului naturii.
Cum explica]i prezen]a diurnului în aceast\ poezie?
22. Gesturile de intimidate — s\rut\rile îndr\gosti]ilor, vorbitul la poart\ —
sugereaz\ faptul c\ iubirea celor doi trebuie protejat\. Ce anume demon-
streaz\ acest lucru?

Nostalgia romantic\
23. Prima interven]ie a vocii masculine, reduse ca dimensiune, întrerupe
monologul iubitei. Cum explica]i plasarea acestei strofe între cele dou\
secven]e: repro[ul [i invita]ia?
24. Reflec]iile din strofa a patra se afl\ în rela]ie de posterioritate fa]\ de mono-
logul fetei. Care sunt m\rcile gramaticale ce sugereaz\ acest lucru?
25. Din comentariul b\rbatului reies nostalgia [i regretul. Discuta]i dac\ dimi-
nutivul „mititica”, adverbul „dulce”, aflat în inversiune, [i interjec]ia „ah” au
Francesco Hayez, S\rutul un rol în crearea acestor st\ri.

123
U N I T A T E A 3 Junimism

26. Comenta]i semnifica]iile gestului fetei [i ale atitudinii b\rbatului. Cum


Heinrich von Ofterdingen în ro-
explica]i afirma]ia acestuia: „ea spuse adev\rul”?
manul lui Novalis, c\ruia îi împru- 27. Finalul poeziei apar]ine tot vocii masculine [i este o continuare a medita]iei
mut\ titlul, porne[te s\ caute floarea ini]iale. Reciti]i versurile care alc\tuiesc aceast\ ultim\ secven]\. Ele sem-
albastr\, adic\ infinitul, peste care nific\ faptul c\:
poetul trebuie s\ se fac\ st\pân. a. întâlnirea celor doi a devenit realitate, iar comentariul este ulterior aces-
„Floarea albastr\” este pentru Nova- tei întâlniri?
lis simbolul unei aspira]ii tulbur\- b. invita]ia fetei nu a produs nicio schimbare în atitudinea b\rbatului, ceea
toare, al nostalgiei c\tre îndep\rtata ce a dus la p\r\sirea lui?
patrie a poeziei. În]elesul simbolului 28. Cum interpreta]i dispari]ia fetei dup\ gestul intim al s\rutului? Crede]i c\
este la Eminescu mai pu]in special,
punctele de suspensie au doar valoare afectiv\ sau sugereaz\ existen]a
pentru c\ el nu r\sfrânge decât
iubirea pierdut\, dorul orientat c\tre
unei elipse?
trecut, una dintre atitudinile de 29. În versul „Ca un stâlp eu stam în lun\”, exist\ o inversiune menit\ s\
c\petenie ale eroticii lui Eminescu. accentueze compara]ia care sugereaz\ fixitatea, impasibilitatea b\rbatului
(Tudor Vianu, la invita]ia fetei, r\ceala omului de geniu. Ce rol are folosirea imperfectu-
Poezia lui Eminescu) lui în acest context?
30. Comenta]i valoarea exclama]iilor [i a invoca]ilor retorice din urm\toarele
versuri: „Ce frumoas\, ce nebun\ / E albastra-mi, dulce floare!”
31. Invoca]ia retoric\ „Floare-albastr\! floare-albastr\!...” sugereaz\ o anumit\
tr\ire a b\rbatului [i un mod special de a se raporta la monologul fetei.
Care sunt acestea?
32. Ce semnifica]ie da]i adverbului din ultimul vers?
33. Crede]i c\ strofa final\ con]ine con[tientizarea de c\tre b\rbat a faptului c\,
fugind de lume [i de via]\, s-a în[elat, c\ apelul la floarea albastr\ nu poate
oferi o real\ solu]ie, dar c\, f\r\ iubire adev\rat\, lumea este plin\ de ire-
mediabil\ triste]e? Indiferent de r\spunsul vostru, încerca]i s\ v\ sus]ine]i
p\rerea într-o interven]ie de trei minute.
34. În unele edi]ii ale poeziei, în versul final, adverbul „totu[i” este înlocuit cu
pronumele nehot\rât „totul”. Crede]i c\ alegerea variantei pronominale
schimb\ mesajul poeziei?
William Blake, Pietà 35. Poezia Floare albastr\ oglinde[te existen]a unui conflict ideatic între
dorin]a de a iubi [i renun]area la iubire. Care dintre acestea învinge?
Argumenta]i-v\ r\spunsul `ntr-un eseu de dou\-trei pagini.
Oricum, „floare albastr\” exprim\
la Eminescu, ca ideal erotic de DESPRE TEXT
tinere]e, cea dintâi tenta]ie a vie]ii,
1. Poezia Floare albastr\ este una dintre crea]iile-cheie ale eroticii emines-
pe care e adev\rat c\ o reduce, cu
versul ultim, la pesimismul poeziilor
ciene, oferind posibilitatea de a în]elege modul în care poetul a asimilat
lui de debutant, dar nu f\r\ o dife- influen]ele romantismului. Poezia dep\[e[te tema dragostei, evocând
ren]\ de timbru muzical [i f\r\ a o condi]ia omului de geniu. Demonstra]i oral caracterul romantic al poeziei.
relua în opera întreag\ sub forma
spectaculoasei oscila]ii eminesciene DUP| TEXT
între ideea de moarte [i via]\, care îi 1. C\uta]i originea motivului florii albastre la scriitorii Novalis, Giacomo
con]ine toate valorile proprii. Floare Leopardi [i Friedrich von Spielhagen. Ar\ta]i prin ce se deosebesc de
albastr\ poate fi luat\ de aceea ca Mihai Eminescu.
embrion al marii lui opere.
(Vladimir Streinu, „Floare albastr\”
2. Organiza]i-v\ în patru grupe [i realiza]i un produs în Power Point sau un
[i lirismul eminescian) minifilm în care s\ asocia]i versurilor recitate de unul dintre voi imagini [i
un fond muzical sugestiv.

124
U N I T A T E A 3 Junimism

Metafizic\ de origine folcloric\


SPRE TEXT
1. Construi]i enun]uri în care s\ eviden]ia]i polisemantismul cuvântului
vreme.
2. Redacta]i un început de dialog, alc\tuit din patru replici, între o persoan\
revenit\ dup\ timp îndelungat în locul copil\riei [i copacul în care aceasta
se c\]\ra când era copil. Elevii care doresc pot citi din „scaunul autorului”
textul scris.
3. Numi]i elemente din natur\ `ntâlnite `n lirica popular\ studiat\ `n anii
preceden]i.

Revedere
de Mihai Eminescu

— Codrule, codru]ule, — Codrule cu râuri line,


Ce mai faci, dr\gu]ule, Vreme trece, vreme vine,
Ion Andreescu, Fagi `n p\dure
C\ de când nu ne-am v\zut Tu din tân\r precum e[ti
Mult\ vreme au trecut Tot mereu întinere[ti.
{i de când m-am dep\rtat,
Dic]ionar literar Mult\ lume am îmblat. — Ce mi-i vremea, când de veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
„ Elegia este o specie a genu-
— Ia, eu fac ce fac de mult, C\ de-i vremea rea sau bun\,
lui liric în care se exprim\ sen-
timente de triste]e, de regret,
Iarna viscolu-l ascult, Vântu-mi bate, frunza-mi sun\;
de melancolie. Crengile-mi rupându-le, {i de-i vremea bun\, rea,
Apele-astupându-le, Mie-mi curge Dun\rea.
Troienind c\r\rile Numai omu-i schimb\tor,
{i gonind cânt\rile; Pe p\mânt r\t\citor,
{i mai fac ce fac de mult, Iar noi locului ne ]inem,
Codrul, marea, râul, luna sunt Vara doina mi-o ascult Cum am fost a[a r\mânem:
idei, divinit\]i, nu fenomene; feno- Pe c\rarea spre izvor Marea [i cu râurile,
men este doar omul. Acesta nu are Ce le-am dat-o tuturor, Lumea cu pustiurile,
nicio interven]ie în desf\[urarea
Împlându-[i cofeile, Luna [i cu soarele,
numenilor, sufer\ doar rota]ia. Con-
cep]ia e adânc ]\r\neasc\. Pentru Mi-o cânt\ femeile. Codrul cu izvoarele.
]\ran grâul „s-a f\cut” sau „nu s-a (Poezii, volumul III,
f\cut”, porumbul se usuc\ de secet\ Bucure[ti, Editura Minerva, 1982)
sau putreze[te de ploaie, omizile
m\nânc\ poamele, vitele mor de
molim\. Orice gând de intrare în TEXT {I CONTEXT
cursul naturii e primit cu ironie.
(George C\linescu, Poezia Revedere, publicat\ în revista Convorbiri literare la 1 octombrie
Istoria literaturii române 1879, dar scris\ cu câ]iva ani înainte, este prima crea]ie în metru popular a lui
de la origini pân\ în prezent) Mihai Eminescu.

125
U N I T A T E A 3 Junimism

PRIN TEXT
Dic]ionar literar Triste]ea omului c\l\tor prin lume
„ Paralelism sintactic este un 1. Textul are forma unui dialog între cel revenit acas\ dup\ mult timp [i codru.
tip de repeti]ie constând din re- Cum explica]i alegerea acestui mod de expunere într-o crea]ie liric\?
luarea versurilor care constitu- 2. Pentru a face posibil dialogul dintre o fiin]\ uman\ [i un element al naturii,
ie enun]uri, p\strându-se func- poetul folose[te o figur\ de stil foarte cunoscut\. Preciza]i-o.
]iile sintactice ale cuvintelor, 3. Poezia Revedere este construit\ pe dou\ planuri distincte, aflate în
chiar dac\ acestea se modific\. opozi]ie: al umanului [i al naturii. Identifica]i secven]ele poetice incluse în
Paralelismul sintactic este de fiecare dintre aceste dou\ planuri.
dou\ feluri: sinonimic [i antoni-
4. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Identifica]i în text substantivele în
mic. În folclor, se poate vorbi
despre un procedeu de standar-
vocativ. Preciza]i care dintre acestea se repet\ [i sub ce form\. Ar\ta]i ce
dizare, care ajut\ la memora- efect creeaz\ aceste repeti]ii.
rea, absolut necesar\, a opere- 5. Identifica]i diminutivele din text [i explica]i felul în care s-au format. Ce
lor literare care circul\ oral. crede]i c\ sugereaz\ prezen]a acestora?
6. Întrebarea „Ce mai faci?” este foarte des folosit\ în conversa]ia cotidian\.
Ce rol are în contextul dat?
7. Urm\toarele versuri ale primei secven]e poetice sunt construite pe baza
paralelismului sintactic, procedeu frecvent întâlnit în poezia popular\.
Preciza]i ce tipuri de circumstan]e sunt eviden]iate prin acest paralelism
sintactic sinonimic.
8. Ce crede]i c\ l-a îndep\rtat pe om de codru? Ce anume l-a determinat s\-l
p\r\seasc\ pentru lumea pe care a colindat-o?
9. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i un poster în care s\ ilustra]i
leg\tura dintre primele [ase versuri ale poeziei Revedere [i versurile emi-
nesciane din coloana al\turat\, pentru a explica p\r\sirea codrului.
Ave]i în vedere:
a. s\ ar\ta]i ce fel de loc reprezint\ codrul pentru om;
b. s\ preciza]i rela]ia dintre codru [i destinul omului;
c. s\ stabili]i o leg\tur\ între codru, om [i univers.
10. Ce st\ri suflete[ti are omul la vederea codrului: de bucurie, de triste]e, de
umilin]\ sau de remu[care? Justifica]i-v\ r\spunsul.
11. Explica]i rolul folosirii arhaismului morfologic „au trecut” [i a arhaismului
„ „Astfel zise lin p\durea, fonetic „am îmblat”. Ave]i în vedere urm\toarele sugestii [i citatul critic de
Bol]i asupr\-mi cl\tinând;
mai jos:
{uieram l-a ei chemare
{-am ie[it în câmp râzând.”
a. cele dou\ arhaisme amplific\ durata desp\r]irii;
(O, r\mâi...) b. au rolul de a crea atmosfera poetic\;
c. creeaz\ muzicalitate;
„ „De atunci [i pân\ ast\zi colonii d. Ceea ce la Ureche era un simplu fapt de limb\ („Fost-au acestu {te-
de lumi pierdute fan-Vod\ om nu mare de statu”) la Eminescu devine fapt de stil, c\ci forma
Vin din sure v\i de chaos pe arhaic\ aberant\ fa]\ de norm\ este preferat\ celei moderne… Eminescu
c\r\ri necunoscute manifest\ o adev\rat\ predilec]ie pentru aceste dublete morfologice, al
{i în roiuri luminoase izvorând c\ror sunet vetust este creator de atmosfer\.
din infinit, (G.I. Toh\neanu, Sinonimia dincolo de cuvânt, în Studii de limb\ [i stil)
Sunt atrase în via]\ de un dor 12. A doua interven]ie a fiin]ei umane `ncepe cu o alt\ invoca]ie a codrului, de
nem\rginit.” aceast\ dat\ substantivul în vocativ având un determinant atributiv. Ce rol
(Scrisoarea I) are asocierea acestui element al naturii cu „râurile line”?

126
U N I T A T E A 3 Junimism

13. Comenta]i semnifica]ia versului „Vreme trece, vreme vine”, care apare [i
în Gloss\.
14. Fiin]a uman\ constat\ aspectul neschimbat al codrului [i eterna lui regene-
R\spunsul codrului are o r\ceal\ rare, iar tonul folosit este unul de triste]e [i de uimire v\zând indiferen]a
[i o obiectivitate atestând o mare acestuia fa]\ de suferin]a sa. Cum explica]i aceast\ stare de spirit a omului?
dep\rtare între cei doi, o mare în\l]i- 15. Lucra]i în grupe de patru elevi. Extrage]i, pe dou\ coloane, pronumele per-
me la care el se p\streaz\. Puternic sonale [i verbele din cele dou\ secven]e poetice apar]inând planului uman.
[i impasibil în unitatea lui închis\ Explica]i efectul folosirii persoanei I [i a II-a la nivelul acestor p\r]i de vor-
pentru profani, având con[tiin]a bire. Discuta]i rolul utiliz\rii persoanei a III-a pentru verbele referitoare la
perenit\]ii, codrul prive[te totul ca substantivul „vreme”. Aminti]i-v\ c\ persoana a III-a este cea despre care
un st\pân din eternitatea sa. se comunic\ o idee, ceva anume.
La versul „Vreme trece, vreme
16. Redacta]i un eseu de o pagin\ în care s\ prezenta]i reac]ia omului la reve-
vine” proferat de eroul ap\sat de
timp, el riposteaz\ cu o for]\ [i o fru- derea codrului.
muse]e simpl\, ar\tând indiferen]a
lui fa]\ de timp: Mitul codrului
„Ce mi-i vremea, când de veacuri 17. Ce sugereaz\ în prima interven]ie a codrului interjec]ia „ia”? Este vorba de
Stele-mi scânteie pe lacuri.”
(Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga,
o încercare de comunicare cu omul sau nu? Motiva]i-v\ r\spunsul.
M. Eminescu. 18. Care este reac]ia codrului în fa]a trecerii timpului?
Via]\. Crea]ie. Cultur\) 19. Ce semnifica]ie da]i evoc\rii celor dou\ anotimpuri: iarna [i vara?
20. În aceast\ prim\ interven]ie a codrului, apar cinci verbe la gerunziu.
Ar\ta]i ce valoare stilistic\ are acest mod verbal.
21. Ce v\ sugereaz\ repetarea verbului „ascult” din a doua strof\?
22. Cele dou\ anotimpuri evocate de codru, iarna [i vara, se afl\ sub semnul
armoniei sonore. Identifica]i caracteristicile „muzicii” iernii [i pe cele ale
„muzicii” verii. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i un poster în
care s\ prezenta]i asem\n\rile [i deosebirile dintre cele dou\ anotimpuri,
desenând dou\ diagrame în interiorul c\rora s\ nota]i informa]iile, ca în
modelul de mai jos. Pute]i folosi [i o alt\ reprezentare grafic\. De aseme-
nea, pute]i ilustra posterul vostru.

DEOSEBIRI ASEM|N|RI DEOSEBIRI

23. Explica]i valoarea dativului posesiv din versul „Vara doina mi-o ascult”.
24. Ce sugereaz\ prezen]a izvorului în raport cu „apele” din prima apari]ie a
elementului acvatic?
25. În ultima sa interven]ie, codrul face distinc]ia dintre „vreme” [i „veacuri”,
dintre timpul omului pe p\mânt, limitat, [i timpul naturii, care este eterni-
tatea. De ce crede]i c\ apare apoi confuzia cu vremea meteorologic\?
26. Ar\ta]i care sunt ipostazele elementului acvatic în aceast\ a doua inter-
Ilustra]ie de Adina Romanescu ven]ie a codrului. Ce semnific\ acestea?
la volumul Dialog – Dialogue, 2006
27. Ce rol crede]i c\ are apari]ia substantivului propriu „Dun\re”?
28. A doua parte a acestei interven]ii începe cu adverbul limitativ „numai”, o
anticipare a opozi]iei care urmeaz\ s\ fie formulat\ [i o form\ de a intro-
duce imaginea condi]iei umane în viziunea codrului. Care este aceasta?

127
U N I T A T E A 3 Junimism

29. Conjunc]ia adversativ\ „iar” („Iar noi locului ne ]inem”) pune în paralel
dou\ idei poetice total diferite: condi]ia uman\, enun]at\ în versurile ante-
rioare, [i condi]ia naturii. Dac\ pân\ acum codrul vorbea folosind persoana
„Oliolio, codru]ule! I, num\rul singular, din acest moment are loc nu numai o schimbare a per-
Ce mai faci, dr\gu]ule?
soanei, ci [i a tonului. Ar\ta]i ce ar putea reprezenta pronumele „noi”:
Codri, codri, dragul meu
a. un plural al majest\]ii sugerând m\re]ia codrului;
Parc\ ]i-a[ fi spus-o eu
S\ fr\mân]i frunza mereu. b. vocea naturii, care înlocuie[te vocea codrului.
Din frunzi[ul frem\tos 30. Opozi]ia om-natur\ se bazeaz\ pe o serie de tr\s\turi antitetice. Preciza]i-le.
Poveste[ti a[a frumos, 31. Ultimele patru versuri con]in o enumera]ie a simbolurilor care denumesc
De m-adormi în iarb\ jos. elemente ale naturii eterne. Comenta]i semnifica]ia acestora.
C\ de când nu te-am v\zut 32. Încerca]i s\ explica]i absen]a persoanei a II-a în interven]iile codrului.
Mult\ vreme a trecut. 33. Redacta]i un eseu de una-dou\ pagini în care s\ prezenta]i atributele mitice
{i de când nu te-am c\tat ale codrului.
Mult\ lume am umblat…
Ia, eu fac ce fac demult
Popular [i cult
Iarna lupul îl ascult
Cum la margini de p\râu 34. Poezia Revedere este o elegie pe tema efemerit\]ii fiin]ei umane. În con-
H\ul\[te a pustiu. struirea ei, Mihai Eminescu pleac\ de la doina popular\, pe care o rescrie
Am f\cut ce fac de mult: din punctul de vedere al romanticului cu sim] cosmic, con[tient de eterni-
Vara doina me-o ascult, tatea naturii [i, implicit, de caracterul trec\tor al omului. Substratul filoso-
Trag\n\-se trag\n\, fic al textului confirm\ apartenen]a liricii eminesciene la romantismul înalt.
Frunza de mi-o leag\n\.”
(Mihai Eminescu,
Discuta]i asem\n\rile [i deosebirile dintre poezia Revedere [i crea]ia
Literatura popular\, popular\ culeas\ de Mihai Eminescu, reprodus\ `n coloan\, al\turat.
Bucure[ti, Editura Minerva, 1979)

DESPRE TEXT
1. Codrul are o atitudine impasibil\ fa]\ de succesiunea anotimpurilor,
con[tientizând eternitatea sa. Argumenta]i, `ntr-o jum\tate de pagin\, fap-
tul c\ a]i putea asocia codrul geniului.
2. Argumenta]i, `n cel mult dou\ pagini, c\ Mihai Eminescu nu este un poet
descriptiv, ci unul care face filosofie despre natur\.

DUP| TEXT
1. Realiza]i un portofoliu care s\ con]in\:
a. [ase poezii eminesciene de inspira]ie popular\;
b. o lucrare de o pagin\ în care s\ prezenta]i asem\n\rile dintre o poezie
selectat\ [i Revedere;
c. un eseu de dou\-trei pagini despre ipostazele sub care apare codrul în
crea]ia eminescian\;
d. un afi[ conceput de voi pentru un concert sau o expozi]ie de art\ plas-
tic\ inspirat\ de crea]ia lui Mihai Eminescu.
2. Asculta]i cel pu]in o pies\ de pe albumul Mugur de fluier al trupei Phoenix
(de pe CD sau accesând adresa de internet: http://www.romanianvoice.
{tefan Popescu, com/culture/phoenix/index.php). Discuta]i despre modul în care crea]ia
Studiu de arbori (fragment)
popular\ este transfigurat\ prin muzic\.

128
U N I T A T E A 3 Junimism

Condi]ia uman\ [i romantismul `nalt


SPRE TEXT
1. Spune]i trei cuvinte pe care le asocia]i cu focul.
2. Redacta]i un text de cinci rânduri, pornind de la afirma]ia: Orice experien]\
te transform\. Cine dore[te poate citi textul în fa]a clasei.

Od\ (`n metru antic)


Ilustra]ie de Adina Romanescu de Mihai Eminescu
la volumul Dialog – Dialogue, 2006

Nu credeam s\-nv\] a muri vrodat\; De-al meu propriu vis, mistuit m\


Dic]ionar
Pururi tân\r, înf\[urat în manta-mi, vaiet,
„ Apolinic este un adjectiv Ochii mei n\l]am vis\tori la steaua Pe-al meu propriu rug, m\ topesc în
derivat de la Apollon, zeul grec Singur\t\]ii. fl\c\ri...
al artelor, [i define[te, dup\ Pot s\ mai renviu luminos din el ca
F.W. Nietzsche, spiritul contem- Când deodat\ tu r\s\ri[i în cale-mi, Pas\rea Phoenix?
plativ, ra]ional, bazat pe armo- Suferin]\ tu, dureros de dulce...
nie [i echilibru, în opozi]ie cu
Pân-în fund b\ui voluptatea mor]ii Piar\-mi ochii turbur\tori din cale,
cel dionisiac.
„ Dionisiac, adjectiv derivat
Nendur\toare. Vino iar în sân, nep\sare trist\;
de la Dionysos, zeul grec al Ca s\ pot muri lini[tit, pe mine
vinului, vi]ei-de-vie [i al petre- Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus, Mie red\-m\!
cerilor, define[te spiritul activ, Ori ca Hercul înveninat de haina-i; (Poezii, volumul III, Bucure[ti,
ira]ional, pasional, caracterizat Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Editura Minerva, 1982)
prin dezechilibru, criz\, ruptur\ Apele m\rii.
interioar\. Dup\ F.W. Nietzsche,
este stadiul la care omul do-
bânde[te con[tiin]a de sine [i
este capabil de inteligen]\, situ- TEXT {I CONTEXT
at în opozi]ie cu apolinicul.
„ Friedrich Wilhelm Nietzsche
Poezia Od\ (în metru antic), publicat\ mai întâi de Titu Maiorescu în edi]ia
(1844-1900) este unul dintre cei din 1883 a volumului Poesii, a cunoscut, ca majoritatea crea]iilor eminesciene,
mai importan]i filosofi germani
un proces complex de elaborare, început din perioada 1873-1874. Exist\ [apte
din a doua jum\tate a secolului
al XIX-lea. În lucrarea Na[terea
variante ale poeziei, punctul de plecare fiind Oda pentru Napoleon, abando-
tragediei (1872), el opune [i nat\ în favoarea unei medita]ii elegiace pe tema spiritului poetic, iar apoi pe
asociaz\ atitudinea dionisiac\ cea a iubirii.
[i cea apolinic\: prima este o În cei aproximativ nou\ ani de elaborare a Odei (în metru antic), poema lui
be]ie a desc\rc\rii de energie, a Eminescu trece printr-o succesiune de variante, în a c\ror înl\n]uire cronolo-
doua, o be]ie pur vizual\. Alte gic\ î[i modific\ nu numai tema, ci [i tonalitatea liric\, ajungând s\ cumuleze,
lucr\ri importante ale sale sunt în cele din urm\, elementele de od\ cu cele de elegie. [...] În îndelungata
A[a gr\it-a Zarathustra (1885),
evolu]ie a Odei (în metru antic), r\mâne constant doar titlul [i metrul.
Amurgul idolilor (1888).
(Ioana Em. Petrescu, Eminescu — poet tragic)

129
U N I T A T E A 3 Junimism

PRIN TEXT

Oda [i metrul antic


Dic]ionar literar 1. Motiva]i dac\ oda scris\ de Mihai Eminescu se încadreaz\ în tiparele aces-
„ Oda este o specie a genului
tei specii.
liric care exprim\ sentimente 2. Sursa de inspira]ie este, dup\ cum reiese din titlu, poezia antic\. Modelul
de admira]ie pentru o idee, o poetului st\ înc\ la baza disputelor dintre critici. Unii sus]in c\ Mihai
persoan\, un eveniment. Dup\ Eminescu pleac\ de la poezia lui Catul sau Sappho, iar al]ii vorbesc de
con]inutul lor, odele pot fi odele lui Hora]iu. Citi]i urm\toarea traducere a lui Eminescu din oda C\tre
sacre, eroice, patriotice, eroti- Mercur a lui Hora]iu [i compara]i-o cu Oda (în metru antic):
ce, ocazionale, având un carac- „Fugi oriunde ochii te duc ori vântul
ter solemn. Oda s-a dezvoltat în Pân\-i noapte, pân\ vegheaz\ Venus,
Antichitate prin crea]iile lui Mergi cu bine. Þine-m\ minte… sap\-un
Sappho, Alceu [i Anacreon,
Vers pe mormântu-mi.”
care, folosind un ton avântat,
(Poezii, volumul III)
cântau bucuriile vinului [i ale
iubirii. Tematica odei se îmbo- 3. Analiza]i poezia din punctul de vedere al versifica]iei. Ave]i în vedere infor-
g\]e[te cu ajutorul lui Pindar, ma]iile din dic]ionar despre metrul antic [i strofa safic\.
care creeaz\ Odele triumfale,
cântece de slav\ pentru învin- „Nu credeam s\-nv\] a muri vrodat\”
g\torii competi]iilor sportive
panelenice. 4. Începutul poeziei are valoare conclusiv\ [i [ocheaz\ prin al\turarea celor
În ceea ce prive[te structura trei verbe: „a crede”, „a înv\]a”, „a muri”. Primul dintre aceste verbe este
odei, aceasta cunoa[te tempo- la forma negativ\. Ce orizont de a[teptare produce o poezie care st\ sub
rar o form\ fix\: strof\, anti- semnul nega]iei?
strof\ [i epod\, fiind cântat\ de 5. Cum explica]i asocierea verbelor „a înv\]a” [i „a muri ”? Crede]i c\ omul,
cor sau recitat\ cu acompania-
de-a lungul vie]ii, se gânde[te la faptul c\ înva]\ s\ moar\? Discuta]i
ment muzical.
Oda este cultivat\ [i de
aceast\ posibilitate. Þine]i cont [i de faptul c\, în patru dintre variantele
poezia modern\, nefiind astfel anterioare, primul vers era: „Nu credeam c\ pot ca s\ mor vro’dat\”.
încorsetat\ de structurile rigide 6. Verbul „a muri” este folosit cu sensul propriu sau cu sensul figurat? Argu-
ale versifica]iei clasice. menta]i-v\ r\spunsul.
„ Metrul antic (în poezia 7. Copia]i tabelul de mai jos în caiete, apoi extrage]i verbele din text [i
greac\ [i latin\) este o struc- grupa]i-le dup\ model.
tur\ ritmic\ bazat\ pe alter-
nan]a silabelor lungi cu cele
Indicativ, Indicativ, Indicativ,
scurte, alc\tuind versuri f\r\ Imperativ
rim\, caracterizate prin scan-
imperfect perfect simplu prezent
dare solemn\.
„ Strofa safic\ era strofa culti-
vat\ de poeta Sappho (c. 625-
c. 580 î.Hr.), care a tr\it pe insu- 8. Indica]i strofele în care apar modurile [i timpurile verbale de la exerci]iul 7.
la Lesbos, unde a condus o 9. Împ\r]i]i textul în patru secven]e corespunz\toare modurilor [i timpurilor
[coal\ de poezie. Acest tip de verbale de la exerci]iul 7. Da]i un titlu fiec\rei secven]e.
strof\ este alc\tuit\ din trei ver- 10. Imperfectul este timpul verbal care domin\ prima strof\ [i contureaz\
suri a 11 silabe [i un ultim vers, planul trecutului. Care crede]i c\ este cauza acestei senin\t\]i apolinice din
care se nume[te vers adonic. trecut:
a. ignoran]a tinere]ii?
b. izolarea de lume?
c. con[tientizarea superiorit\]ii fa]\ de oamenii obi[nui]i?

130
U N I T A T E A 3 Junimism

11. Cum vi se pare c\ este privit\ atitudinea din prima strof\ din perspectiva
Dic]ionar prezentului: cu triste]e, cu durere, cu ironie, cu indiferen]\? Motiva]i-v\
alegerea.
„ Hercul (Hercules) este un
12. Lucra]i în perechi. Identifica]i în prima strof\ cli[eele romantice.
erou grec, devenit dup\ moarte
13. Lucra]i în grupe formate din dou\ perechi. Stabili]i inventarul final de
zeu. Fiu al lui Zeus [i al
Alkmenei, el îndepline[te cele cli[ee romantice al poeziei [i ar\ta]i ce rol crede]i c\ au. Prezenta]i con-
12 ispr\vi celebre, cunoscute cluziile grupei în fa]a clasei.
sub numele de muncile lui 14. Poza statuar\, sugerat\ de mantia din prima strof\, d\ imaginii o anumit\
Hercule: uciderea leului din imobilitate. Stabili]i rela]ia dintre planul celest [i cel terestru. Cum expli-
Nemeia, uciderea hidrei din ca]i din aceast\ perspectiv\ starea ini]ial\ de echilibru?
Lerna, prinderea mistre]ului de 15. Starea de echilibru de la `nceput este întrerupt\ brusc. Ar\ta]i ce rol au
pe muntele Erymanthos, prin- perfectul simplu [i adverbele în exprimarea acestei schimb\rii.
derea c\prioarei cu coarne de
16. Ce anume provoac\ modificarea st\rii contemplative? Ve]i avea în vedere
aur, care apar]inea zei]ei Arte-
mis, cur\]area grajdurilor rege-
[i urm\toarele sugestii: „ fiin]a iubit\; „ iubirea, sentiment care implic\
lui Augias, distrugerea p\s\- tr\ire dionisiac\ „ suferin]a provocat\ de iubire „ suferin]a, în general.
rilor din Stymphalis, prinderea 17. Ar\ta]i cum interpreta]i pronumele personal „tu” din strofa a II-a:
taurului din Creta, îmblânzirea a. receptor imaginar prezent în text;
iepelor lui Diomedes, r\pirea b. receptor impersonal [i imaginar;
cing\torii purtate de regina c. alternativ\ a vocii care emite textul.
amazoanelor, aducerea boilor Motiva]i-v\ alegerea.
lui Geryoneus, culegerea me- 18. Explica]i semnifica]ia oximoronului „suferin]\ dureros de dulce”.
relor din Gr\dina Hesperidelor,
19. Romanticii, îndr\gosti]i de antiteze, asociaz\ adesea voluptatea cu durerea.
aducerea lui Cerberus din
Infern. Dup\ c\s\toria lui cu Cum explica]i cel\lalt oximoron din a doua strof\ a poeziei: „voluptatea
Deianeira, omorând din gre[ea- mor]ii nendur\toare”?
l\ o rud\ a so]iei sale, Hercule
este silit s\ porneasc\ în exil Focul
împreun\ cu aceasta [i cu fiul 20. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Strofele a III-a [i a IV-a circumscriu un
lor. Pe drum, Deianeira este
plan al prezentului poetic [i se afl\ în raport de posterioritate fa]\ de
atacat\ de centaurul Nessus,
care vrea s-o violeze. Hercule îl momentul care distruge echilibrul ini]ial. Extrage]i cuvintele care apar]in
câmpului semantic al focului.
21. Rela]ia dintre foc [i pasiune este frecvent\ în romantism. Discuta]i în gru-
pele stabilite anterior dac\ pasiunea mistuitoare este aceea a iubirii, a
cuno[terii sau a crea]iei. Un reprezentant al grupei prezint\ în fa]a clasei
justific\rile op]iunii voastre.
22. Stabili]i rela]ia foc-mare. De ce crede]i c\ elementul acvatic ia aceast\
înf\]i[are?
23. Patima devoratoare este subliniat\ în strofa a III-a prin cele dou\ referin]e
livre[ti. Compara]ia eminescian\ nu scoate în eviden]\ doar simpla asem\-
nare dintre dou\ obiecte, dou\ personaje sau dou\ ac]iuni, ci dezvolt\ pu-
ternic al doilea termen, prin care apeleaz\ la informa]ia cultural\ a cititoru-
lui. Citi]i datele despre Hercule [i Nessus din dic]ionar. Valorificând ceea
ce a]i aflat, explica]i rolul compara]iilor: „ca Nessus, / Ori ca Hercul” în
conturarea ideii de suferin]\ [i de ardere.
24. Ce rol are repeti]ia adjectivului „propriu” în strofa a IV-a?
25. Explica]i rolul punctelor de suspensie din strofa a IV-a.
Emil Nolde, M\[ti [i dalii 26. Comenta]i semnifica]ia interoga]iei retorice din finalul strofei a IV-a.

131
U N I T A T E A 3 Junimism

Ie[irea din patim\


Dic]ionar 27. Tonul ultimei strofe este imperativ. Cel care sufer\ implor\ o dispari]ie, o
r\ne[te mortal cu una dintre revenire [i o recuperare. Ce semnifica]ie poate avea sintagma „ochii tur-
s\ge]ile sale otr\vite, dar, bur\tori”?
înainte de a muri, centaurul îi 28. Metafora „nep\sare trist\” sugereaz\ o stare de calm, de lini[te, de atara-
d\ruie[te Deianeirei un filtru xie. Adverbul „iar” relev\ dorin]a omului de a retr\i starea de echilibru ini-
miraculos, dup\ spusele lui, ]ial. Reciti]i prima strof\ [i asocia]i-o cu ideile poetice din ultima. Explica]i
care avea s\ i-l aduc\ înapoi pe diferen]ele de perspectiv\.
Hercule atunci când ei i se va 29. Con[tientizarea tr\s\turilor condi]iei umane, care implic\ ideea c\ moar-
p\rea c\ eroul îi este infidel.
tea poate întoarce omul spre sine, rupându-l de r\t\cirile erotice [i resti-
{iretenia lui Nessus [i gelo-
tuindu-l lui însu[i, sunt relevate de ultimele dou\ versuri. Explica]i semnifi-
zia Deianeirei aveau s\ pricinu-
iasc\, mai târziu, moartea erou- ca]ia lor. Ave]i în vedere [i rela]ia dintre scop („ca s\ pot muri lini[tit”) [i
lui. Astfel, dup\ o vreme, el se dorin]\ („pe mine mie red\-m\”).
îndr\goste[te de Iole, iar Deia- 30. Comenta]i, din perspectiva strofei finale, urm\toarea apreciere critic\:
neira îi trimite o c\ma[\ îm- Oda nu mai e expresia condi]iei eroului sau geniului, ci expresia pur\ a
bibat\ cu filtrul lui Nessus. condi]iei umane. {i, poate de aceea, de[i pare o rug\ciune de intrare în
Departe de a-i aduce so]ul îna- nefiin]\ [...], ea r\mâne, de fapt, o Od\ a fiin]ei, celebrat\ prin destinul de
poi, filtrul lipe[te ve[tmântul de pas\re Phoenix al existentului.
trupul acestuia, pricinuindu-i (Ioana Em. Petrescu, Eminescu — poet tragic)
r\ni groaznice. În zadar se lupt\
Hercule cu disperare s\ scape
DESPRE TEXT
de c\ma[a ucig\toare. Sim]in-
du-[i sfâr[itul aproape, în timp 1. Citi]i urm\toarele afirma]ii [i alege]i una pentru explicarea sensului poeziei.
ce Deianeira, îngrozit\ de fapta a. Uluitoarea od\, pl\smuit\ în contururi de sever\ frumuse]e, exprim\ cu
ei, se sinucide, eroul î[i înal]\ fervoarea unui limbaj ini]iatic drama dorului sau a erosului, adic\ a patimii.
singur un rug [i se preg\te[te (Rosa Del Conte, Eminescu sau despre Absolut)
de moarte. Peste fl\c\rile rugu- b. În calea pe care o str\bate de la o od\ închinat\ lui Napoleon pân\ la o
lui, un nor îl ridic\ pe erou în
elegie de dragoste, pentru c\ aceasta este Od\ (în metru antic), poetul are
Olimp, devenind astfel nemuri-
tor drept r\splat\ pentru vitejia,
prilejul s\ transpun\ accentele în scar\ subiectiv\ [i s\ înlocuiasc\ ima-
curajul [i nedrept\]ile îndurate ginea împ\ratului prin propria imagine.
pe p\mânt. (Dimitrie Popovici, Poezia lui Mihai Eminescu)
„ Nessus este un centaur, fiul
c. Ignorarea mor]ii într-o senin\, ve[nic\ tinere]e înseamn\ unitatea origi-
lui Ixion, ucis de una dintre nar\ (strofa I). C\derea din starea dintâi prin iluzie, prin patim\, capcana
s\ge]ile otr\vite ale lui Hercule. oric\rei pr\bu[iri, la întâlnirea cu suferin]a (strofa a II-a). {i apoi [...]
„ Phoenix este o pas\re miti- întoarcerea în unitatea antitezei [i sintezei s\ îmbrace dramaticul destin al
c\, având însu[irea de a arde omului, întrupat în erou.
periodic [i a se regenera din (Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga, Eminescu — cultur\ [i crea]ie)
propria cenu[\ (Victor Kern-
bach, Dic]ionar de mitologie DUP| TEXT
general\, Bucure[ti).
1. Proiect. Citi]i celelalte variante ale odei eminesciene [i alc\tui]i un referat,
„ Ataraxia este o concep]ie
filosofic\ din Antichitate care
de cel mult dou\ pagini, în care s\ ar\ta]i diferen]ele dintre acestea.
sus]inea c\ omul trebuie s\ Prezenta]i lucr\rile la evaluarea de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
tind\ spre o stare de perfect\ 2. Proiect. Opera muzical\ intitulat\ Mari melancolii [i aspre indign\ri (1999)
lini[te sufleteasc\, prin deta[a- este prima lucrare fonografic\ rock coral-simfonic\ din Romania, care
re de fr\mânt\rile lumii. cuprinde 18 compozi]ii ale unor creatori de la Rock Filarmonica din Oradea.
Asculta]i varianta rock a Odei (în metru antic) [i organiza]i un moment
poetic în care s\ o folosi]i ca fundal muzical pentru recitarea textului.

132
COMUNICARE

Figuri de stil
Figura de stil este un procedeu utilizat pentru a „ se combin\ un cuvânt cu alte cuvinte, pentru a
cre[te expresivitatea unui text, care nu define[te, ci su- genera sensuri noi.
gereaz\, pentru c\ lumea prezentat\ este imaginar\. Figurile de stil nu se opresc îns\ la limita unui cu-
~ntr-un text literar, se constat\ c\: vânt, ci implic\ secven]e mai ample, uneori întregul text.
„ se produce o abatere de la sensul comun al cuvân- De asemenea, trebuie subliniat faptul c\ figurile de stil
tului; se pot combina între ele, astfel încât, uneori, sunt greu
„ se adaug\ un con]inut nou acestuia; de identificat.
„ se alege un anumit cuvânt considerat mai potrivit Exist\ clasific\ri tradi]ionale pentru figurile de stil, în
pentru a transmite o idee; func]ie de nivelul lingvistic la care apar.

Alitera]ia const\ în repeti]ia unor consoane sau a unor silabe, de obicei din r\d\cina cuvintelor, cu efect imitativ (ono-
1. FIGURI matopeic) sau expresiv (simbolic): „Prin vulturi vântul viu vuia.” (George Co[buc, Nunta Zamfirei)
DE SUNET Asonan]a const\ în repeti]ia vocalei accentuate în dou\ sau mai multe cuvinte: „C\ci unde-ajunge nu-i hotar.”
(Mihai Eminescu, Luceaf\rul)

Personificarea este figura de stil prin care se atribuie însu[iri omene[ti unor fiin]e necuvânt\toare, unor lucruri, unor
fenomene ale naturii. Se realizeaz\ prin combinarea substantivului cu verbe care exprim\ ac]iuni omene[ti, prin folosirea
vocativului pentru substantive nonpersonale, prin asocierea cu un epitet care desemneaz\ o tr\s\tur\ omeneasc\.
„Din v\zduh cumplita iarn\ cerne norii de z\pad\...” (Vasile Alecsandri, Iarna)

Compara]ia este figura de stil cu ajutorul c\reia se exprim\ un


raport de asem\nare între dou\ obiecte, persoane sau ac]iuni, cu
scopul de a eviden]ia sau de a evoca unul dintre termeni. COMPARAT anii nori COMPARANT
Compara]ia are doi termeni pu[i în rela]ie pe baza unei ase-
m\n\ri, aceasta ap\rând la intersec]ia calit\]ilor comune ale com-
paratului [i ale comparantului, ca în schema al\turat\. Între cei doi
termeni, apare un element de leg\tur\, care poate fi: ca, precum, elemente comune: instabilitate, efemeritate
asemenea, aidoma, la fel ca, asem\n\tor cu, întocmai ca etc.
2. FIGURI „Trecut-au anii ca nori lungi pe [esuri” (Mihai Eminescu, Trecut-au anii...)
SEMANTICE
Epitetul este figura de stil care const\ în determinarea unui substantiv sau a unui verb printr-un adjectiv sau adverb,
eviden]iindu-se astfel însu[iri deosebite ale obiectului sau ale ac]iunii.
Epitetul poate fi adjectiv, cel mai adesea, adverb sau substantiv (când este vorba de metale pre]ioase, pietre
pre]ioase, nume de materii). Ca num\r de termeni, poate fi: simplu, dublu, triplu în cumul. Se poate combina cu alte
figuri de stil, fiind vorba despre epitet personificator, metaforic, hiperbolic, sinestezic, oximoronic.
„O pas\re cu glas amar / Str\bate parcul secular...” (George Bacovia, Decor)
Alegoria este figura de stil care const\ în prezentarea unei idei abstracte prin elemente concrete, substituind o ima-
gine cu alta pe baza unor asem\n\ri: „S\ le spui curat / C\ m-am însurat / Cu-o mândr\ cr\ias\, / A lumii mireas\...”
(Miori]a)
Metafora este figura de stil prin care se trece de la semnifica]ia
obi[nuit\ a unui cuvânt sau a unei expresii la o alt\ semnifica]ie, tre-
cerea f\cându-se pe baza unei compara]ii subîn]elese. Tradi]ional, vârtej cuibar cuibar de ape
este definit\ ca o compara]ie prescurtat\, din care s-a eliminat ele-
mentul de leg\tur\ dintre cei doi termeni apropia]i pe baza unei
asem\n\ri, metafora ap\rând la intersec]ia tr\s\turilor de sens co-
mune, ca în schema al\turat\. Ca parte de vorbire, este substantiv, elemente comune: rotund, adânc, conic
verb, adjectiv. Metafora se combin\ frecvent cu alte figuri de stil.
„În cuibar rotind de ape peste care luna zace” (Mihai Eminescu, C\lin — file din poveste)

133
U N I T A T E A 3 Junimism

Inversiunea este figura de stil care const\ în modificarea, în primul rând, a topicii propozi]iei [i, mai rar, a frazei, cu
scopul de a scoate în eviden]\ un cuvânt sau o propozi]ie.
Se poate realiza prin antepunere, postpunere, separare, dislocare.
„Lacul codrului albastru / Nuferi galbeni îl încarc\.” (Mihai Eminescu, Lacul)
Repeti]ia este figura de stil care const\ în reluarea de dou\ sau de mai multe ori a aceluia[i sunet, cuvânt, grup de
cuvinte sau a aceleia[i rela]ii sintactice. În func]ie de nivelul lingvistic la care se întâlne[te, repeti]ia este fonetic\, lexi-
3. FIGURI DE cal\ (un cuvânt, un grup de cuvinte sau chiar un enun]), gramatical\ (chiasmul, paralelismul sintactic).
CONSTRUCÞIE „Zic\ to]i ce vor s\ zic\” (Mihai Eminescu, Gloss\ )
Enumera]ia este figura de stil care const\ într-o în[iruire de termeni de acela[i fel sau cu sensuri apropiate, f\cut\
cu scopul de a eviden]ia ideea exprimat\. Enumera]ia poate fi constituit\ dintr-o în[iruire f\r\ întrerupere a termenilor
sau dintr-o succesiune în care apar intercal\ri. Se combin\ adeseori cu alte figuri de stil.
„S\ strecor pe un fir de a]\ / Mic[orata, sub]iata [i nepip\ita via]\.” (Tudor Arghezi, Cuvânt)
Oximoronul este figura de stil care const\ în asocierea în aceea[i sintagm\ (îmbinare de cuvinte) a dou\ cuvinte cu
sens antonimic: „Suferin]\, tu, dureros de dulce.” (Mihai Eminescu, Od\ — în metru antic)

Hiperbola este figura de stil care const\ într-o exagerare, prin m\rirea sau mic[orare obiectului:
„O mare / [i-un vifor nebun de lumin\ / f\cutu-s-a-n clip\.” (Lucian Blaga, Lumina)
4. FIGURI
DE GÂNDIRE Antiteza este figura de stil care const\ în punerea în opozi]ie a dou\ cuvinte, idei, imagini, personaje, situa]ii menite
s\ se reliefeze reciproc. Poate s\ apar\ la nivelul enun]ului sau la nivelul întregii opere.
„Nu [tie de-i vis, ori aieve-i...” (George Co[buc, Pa[a Hassan)

Invoca]ia retoric\ este figura de stil care const\ în adresarea unei rug\min]i c\tre o muz\, o divinitate (în literatura
clasic\) sau în adresarea unei chem\ri c\tre o persoan\ absent\ sau imaginar\ (în literatura modern\): „O! soare, cre-
atorul când de pe tronul s\u / Þi-a zis s\ fii, vrând lumei s\ dea supremul bine / Atunci el cu mândrie s-a oglindit în
5. FIGURI tine...” (Vasile Alecsandri, Imn c\tre soare)
DE ADRESARE
Interoga]ia retoric\ este figura de stil constând într-o întrebare sau într-un [ir de întreb\ri adresate unui auditoriu
din partea c\ruia nu se a[teapt\ un r\spuns: „Voi sunte]i urma[ii Romei?...” (Mihai Eminescu, Scrisoarea III)

Exclama]ia retoric\ este figura de stil care const\ într-un enun] (în poezie sau în proz\) prin care se exprim\ un sen-
timent puternic (triste]e, bucurie, furie, surpriz\ etc.): „Ce iert\tor [i bun ]i-i gândul, în preajma florilor pl\pânde!”
(Dimitrie Anghel, În gr\din\)

EXERCI}II
1. Identifica]i compara]iile din versurile de mai jos, evi-
den]iind sintagma în care este integrat\ figura de stil.
„Pe un deal r\sare luna, ca o vatr\ de j\ratic.”
(Mihai Eminescu, C\lin — file din poveste)
„{i ca un înger dintre oameni/În calea vie]ii mele ie[i.”
(Mihai Eminescu, Atât de fraged\...)
2. Alege]i epitetele care vi se par cele mai interesante
din Scrisoarea I [i Floare albastr\ de Mihai Emines-
cu, motivându-v\ op]iunile.
3. Indica]i trei metafore care v-au pl\cut cel mai mult
din textele eminesciene studiate.
Paul Gauguin,
4. Men]iona]i o figur\ de adresare, una de gândire [i
Calul alb una de construc]ie din textele eminesciene studiate.

134
STUDIU DE CAZ

Realismul
SPRE TEM|
1. Descrie]i fiecare, într-o singur\ fraz\, acela[i obiect
din clas\. Citi]i descrierile voastre, apoi ar\ta]i prin
ce se aseam\n\ [i prin ce se deosebesc. Din ce cauz\
apar diferen]e în prezentarea aceluia[i obiect?
2. Ar\ta]i ce crede]i c\ înseamn\ pentru literatur\ con-
ceptul de realism. Exemplifica]i-l.
Camil Ressu, Þ\rani `n barc\

DESPRE TEM|

Realismul european [i realismul românesc


Sensurile termenului realism
Termenul de realism comport\ mai multe interpre- prezent în orice oper\, din Antichitate [i pân\ ast\zi;
t\ri, putând fi considerat: „ un curent literar din a doua jum\tate a secolului al
„ un concept filosofic privitor la raportul dintre rea- XIX-lea, având drept principiu fundamental construirea
litatea perceput\ prin sim]uri [i prin intelect; unui univers fic]ional care s\ fie oglinda realului, s\
„ un stil artistic exprimând o atitudine fa]\ de real, creeze iluzia vie]ii.

Apari]ia realismului

Realismul ca ideologie apare în jurul anului 1850, Ca mi[care artistic\, realismul apare cu ocazia dezba-
coexistând cu romantismul, aflat în perioada declinului. terilor despre pictura lui Gustave Courbet, care prezint\
În felul acesta, se explic\ unele reminiscen]e romantice în pânzele sale oameni simpli [i scene din via]a cotidia-
în operele marilor scriitori reali[ti, care au debutat sub n\. Termenul este aplicat literaturii ulterior de c\tre
auspicii romantice. La cristalizarea curentului, au con- Jules Champfleury, care face primele teoretiz\ri în
tribuit [i o serie de evenimente sociale [i de modific\ri în revista Le Réalisme (Realismul), ini]iat\ în 1856. În anul
[tiin]\ [i filosofie: urm\tor, Jules Champfleury public\ o culegere de arti-
„ se produce revolu]ia industrial\, care duce la cole, punând astfel bazele teoretice ale curentului.
înt\rirea burgheziei; Realismul a influen]at mai ales genul epic [i genul
„ apare teoria despre dezvoltarea naturii a lui dramatic, speciile cele mai cultivate fiind romanul,
Charles Darwin; nuvela, foiletonul, drama [i comedia. Honoré de Balzac
„ începe s\ se manifeste în filosofie orientarea poziti- [i Stendhal pot fi considera]i romancierii care au înte-
vist\ a lui Auguste Comte, care acord\ o importan]\ deo- meiat curentul realist, cu reprezentan]i str\luci]i apoi în
sebit\ experimentului, descrierii faptelor [i a fenomenelor; toat\ Europa: Gustave Flaubert, William Makepeace
„ se afirm\ doctrina materialismului economic, mai Thackeray, August Strindberg, Charles Dickens, Lev
ales prin lucr\rile lui Karl Marx. Nikolaevici Tolstoi, Feodor Mihailovici Dostoievski.

135
U N I T A T E A 3 Junimism

Doctrina realist\
Conform curentului realist, lumea imaginat\ de scrii- Personajele sunt tipuri umane întrunind tr\s\turile unei
tor trebuie s\ respecte mentalitatea pozitivist-scientist\ a întregi categorii, iar descrierea de mediu se bazeaz\ pe
epocii, afirmând un narator omniscient [i omnipotent, am\nunte semnificative, care reflect\ felul de a fi al per-
demiurg al universului creat. Ap\rând ca o reac]ie la sonajelor. Dialogurile sunt simple, dând iluzia vorbirii
subiectivismul romantic, optând pentru obiectivitate [i obi[nuite. Accentul este pus pe intrig\, cu dese evalu\ri
exprimare impersonal\, realismul se caracterizeaz\ prin etice ale situa]iilor [i ale personajelor.
aten]ia pe care o d\ observa]iei lucide, adev\rurilor sim- Ca tematic\, se poate vorbi de un realism citadin,
ple, cotidianului, prin surprinderea tuturor aspectelor rural [i psihologic.
existen]ei, inclusiv a r\ului, a urâ]eniei [i a vulgarit\]ii.

Naturalismul — aspect decadent al realismului


Principiile estetice realiste, radicalizate dup\ 1870, au Reprezentantul cel mai de seam\ al curentului a fost
dus la apari]ia unei orient\ri numite naturalism, care s-a Émile Zola, atât în planul crea]iei literare, ca autor al
manifestat pân\ în jurul anului 1900. unor romane ilustrând concep]iile estetice naturaliste,
Naturalismul consider\ c\ opera de art\ trebuie s\ cât [i în plan teoretic.
zugr\veasc\ realitatea „[tiin]ific” [i se orienteaz\ spre Elemente naturaliste sunt prezente [i la prozatorii
aspectele brutale [i dure ale acesteia. Scriitorii aleg cu români, mai ales la Ion Luca Caragiale, Barbu {tef\nes-
predilec]ie cazuri patologice, manifestând un gust mor- cu Delavrancea [i Liviu Rebreanu.
bid pentru vicii, tare fiziologice [i ereditare, tr\iri ele-
mentare [i instinctuale.

Realismul `n literatura român\


Curentul realist este anticipat în cultura român\, în jum\tatea secolului al XX-lea, acestea, asimilate
plin secol romantic, de numeroase lucr\ri în proz\ ale tradi]ionalismului, coabitând cu lucr\ri apar]inând ori-
scriitorilor pa[opti[ti: Costache Negruzzi, Vasile ent\rii moderniste. Un paradox este faptul c\ începu-
Alecsandri, Mihail Kog\lniceanu, Alecu Russo. turile realismului românesc sunt marcate de apari]ia
Spre deosebire de romantism, realismul românesc unui roman citadin, Ciocoii vechi [i noi de Nicolae
nu are un program prin care s\ se fi constituit într-o Filimon, pe când curentul se afirm\ mai ales prin roma-
[coal\ anume. {i în cazul acestui curent, se poate vorbi ne rurale, a[a cum este Ion de Liviu Rebreanu.
despre un decalaj fa]\ de realismul european, fiindc\ Ca doctrin\, se poate spune c\ tr\s\turile caracteris-
prima oper\ reprezentativ\ pentru curent este Ciocoii tice curentului sunt prezente în polemica dintre Titu
vechi [i noi a lui Nicolae Filimon, roman ap\rut în 1862, Maiorescu, adept al teoriei artei pentru art\, [i
când în Occident curentul era în stadiu final. Opera lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, adept al conceptului de
Nicolae Filimon are caracteristicile romanului realist, art\ cu tendin]\.
reflectând existen]a obi[nuit\ [i aspirând la o imagine Pentru Titu Maiorescu, noua orientare literar\ vi-
global\ a lumii. Ac]iunea se desf\[oar\ coerent, putând zeaz\ via]a specific na]ional\ [i zugr\ve[te permanen]e
fi anticipat\. Finalul închis, cu ajutorul c\ruia conflictele umane, adic\ tipuri, a[a cum arat\ în studiul Literatura
sunt rezolvate, este anticipat de incipit. Este respectat\ român\ [i str\in\tatea (1882). Temperamentul [i for-
ordinea cronologic\ a evenimentelor, iar personajele ma]ia clasicist\ ale conduc\torului „Junimii” îl vor deter-
sunt tipuri, naratorul fiind omniscient. mina s\ accepte un realism moderat, excluzând excese-
În literatura noastr\, exist\ o prelungire a curentului le joase ale curentului, pe care le consider\ un realism
prin apari]ia unor opere de factur\ realist\ pân\ la brutal. Spre deosebire de Titu Maiorescu, Constantin

136
U N I T A T E A 3 Junimism

Dobrogeanu-Gherea cere artistului s\ se limiteze la des- În crea]iile în proz\ ale marilor clasici, apar puternice
crierea realit\]ii pe care o cunoa[te [i pe care a tr\it-o, elemente realiste. Astfel, Ion Creang\ zugr\ve[te realist
selectând faptele într-o oper\ semnificativ\. via]a ]\ranului în capodopera sa, Amintiri din copil\rie, în
O pozi]ie mai nuan]at\ a exprimat Garabet Ibr\ileanu timp ce Ion Luca Caragiale extinde în nuvele tematica
în studiul Crea]ie [i analiz\, atunci când afirma c\ „un realist\, prezentând [i mediul citadin, uneori cu accente
creator nu copiaz\ realitatea”, ci î[i construie[te opera naturaliste, iar Ioan Slavici înf\]i[eaz\ lumea ]\ranului
dup\ modelul acesteia. ardelean într-o not\ didacticist\ [i excesiv moral\, sem-
nând primele opere de valoare ale realismului psihologic.

TEMA ~N TEXTE

1. Lucra]i întâi individual, apoi în perechi, identificând 3. Indica]i câteva elemente naturaliste din urm\torul
tr\s\turi ale descrierii realiste. Prezenta]i-le în fa]a fragment:
clasei. „Zibal prive[te f\r\ s\ clipeasc\ procesul de des-
„Stau câteodat\ [i-mi aduc aminte ce vremi [i ce compunere a mâinii ce desigur nu l-ar fi cru]at pe
oameni mai erau în p\r]ile noastre, pe când înce- dânsul. — El n-auzise urletele de afar\ ale nenoroci-
pusem [i eu, dr\g\li]\-Doamne, a m\ ridica b\ie]a[ la tului; era acuma prea interesant ce vedea ca s\ mai
casa p\rin]ilor mei, în satul Humule[tii, din târg drept [i auz\. Zibal urm\rise cu nesa]iu toate contorsiunile,
peste apa Neam]ului; sat mare [i vesel, împ\r]it în toate crispa]iile stranii ale degetelor, apoi amor]eala
trei p\r]i care se ]in tot de una: Vatra Satului, Delenii cuprinzându-le încet pe unul câte unul.”
[i Bejenii. [...] (Ion Luca Caragiale, O f\clie de Pa[te)
{i p\rintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vred- 4. Proiect. Lucra]i în perechi. Realiza]i un referat de cel
nic [i cu bun\tate mai era! Prin îndemnul s\u, ce mai mult dou\ pagini în care s\ argumenta]i faptul c\ o
de pomi s-au pus în ]intirim, care era îngr\dit cu oper\ epic\ studiat\ în anii anteriori apar]ine curen-
z\plaz de bârne, stre[init cu [indril\ [i ce chilie tului realist. Prezenta]i lucrarea voastr\ la evaluarea
durat\ s-a f\cut la poarta bisericii pentru [coal\. de la sfâr[itul unit\]ii de studiu.
{-apoi s\ fi v\zut pe neobositul p\rinte cum umbla
prin sat din cas\ în cas\, împreun\ cu b\di]a Vasile a
Ilioaiei, dasc\lul bisericii, un holtei zdrav\n, frumos
[i voinic, [i sf\tuia pe oameni s\-[i deie copiii la
înv\]\tur\. {i de unde nu s-au adunat o mul]ime de
b\ie]i [i fete la [coal\, între care eram [i eu, un b\iet
priz\rit, ru[inos [i fricos de umbra mea.”
(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)

2. Argumenta]i pe baza textului de mai jos faptul c\, în


operele realiste, dialogul d\ iluzia vorbirii obi[nuite.
„ — {tiu unde sunt! Acum [tiu!... uf!... le-am g\sit!
— Unde?
— În jacheta mea a cenu[ie de var\... cu ea eram la
ber\rie când le-am cump\rat. Þiu minte bine, le-am
pus în buzunarul de la piept în\untru... Acolo sunt!...
sigur!... Adu-mi jacheta!” Camil
(Ion Luca Caragiale, Dou\ loturi) Ressu,
Portret
de fat\

137
U N I T A T E A 3

Nuvela realist\
SPRE TEXT
1. Scrie]i, în cinci minute, o povestire în care s\ folosi]i cuvintele bani, ferici-
re, familie, han, jandarmi.
2. Nota]i patru proverbe despre bani, bog\]ie, fericire [i destin.
3. Preciza]i care sunt semnifica]iile pe care le-a]i asocia titlului Moara cu
noroc, dac\ a]i vedea aceast\ carte în vitrina unei libr\rii, f\r\ s\ o fi citit
îns\. Pute]i avea în vedere urm\toarele sugestii:
„ cartea prezint\ destinul fericit al unor oameni care locuiesc lâng\ o
moar\;
„ Moara cu noroc este numele unui loc care nu are nicio leg\tur\ cu o
Ioan Slavici moar\.
(1848-1925)
Prozator, dramaturg, gazetar. Se
na[te în anul revolu]iei, la {iria,
Moara cu noroc
lâng\ Arad, într-o familie numeroa- de Ioan Slavici
s\. Frecventeaz\ [coala greco-or-
todox\ din satul natal, iar, între I
1860 [i 1865, urmeaz\ liceul în
Arad, stând în gazd\, precum eroii — Omul s\ fie mul]umit cu s\r\cia sa, c\ci, dac\ e vorba, nu bog\]ia, ci
s\i din nuvela Budulea Taichii. Î[i
lini[tea colibei tale te face fericit. Dar voi s\ face]i dup\ cum v\ trage inima, [i
continu\ studiile la Liceul Piarist
din Timi[oara [i la Liceul Maghiar Dumnezeu s\ v\ ajute [i s\ v\ acopere cu aripa bun\t\]ii sale. Eu sunt acum
din Arad. În 1868, î[i d\ bacalau- b\trân\, [i fiindc\ am avut [i am atât de multe bucurii în via]\, nu în]eleg
reatul la Satu-Mare, iar toamna, se nemul]umirile celor tineri [i m\ tem ca nu cumva, c\utând acum la b\trâne]e
înscrie la Universitatea din Buda- un noroc nou, s\ pierd pe acela de care am avut parte pân\ în ziua de ast\zi [i
pesta [i la Universitatea din Viena. s\ dau la sfâr[itul vie]ii mele de am\r\ciunea pe care nu o cunosc decât din
Se împrietene[te cu Mihai Emi- fric\. Voi [ti]i, voi face]i; de mine s\ nu asculta]i. Mi-e greu s\-mi p\r\sesc coli-
nescu, student [i el la Viena, care îl ba în care mi-am petrecut via]a [i mi-am crescut copiii [i m\ cuprinde un fel
va îndemna s\ scrie literatur\. de spaim\ când m\ gândesc s\ r\mân singur\ într-însa: de aceea, poate c\ mai
În 1870, î[i ia examenul de stat
ales de aceea, Ana îmi p\rea prea tân\r\, prea a[ezat\, oarecum prea blând\
[i, în anul urm\tor, debuteaz\ în
Convorbiri literare cu o comedie: la fire, [i-mi vine s\ râd când mi-o închipuiesc cârcium\ri]\.
Fata de bir\u. În vara aceluia[i an, — Vorb\ scurt\, r\spunse Ghi]\, s\ r\mânem aici, s\ cârpesc [i mai
împreun\ cu Mihai Eminescu, departe cizmele oamenilor, care umbl\ toat\ s\pt\mâna în opinci ori descul]i,
organizeaz\ serbarea de la Putna. iar\ dac\ duminica e noroi, î[i duc cizmele în mân\ pân\ la biseric\, [i s\ ne
Reîntors în ]ar\ f\r\ s\ ob]in\ o punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la
diplom\ universitar\, ia parte la copila[, iar\ d-ta la tustrei. Iac\ lini[tea colibei.
[edin]ele societ\]ii „Junimea”, — Nu zic, gr\i soacra a[ezat\. Eu zic numai ce zic eu, v\ spun numai a[a,
unde cite[te nuvela Popa Tanda. gândurile mele, iar\ voi face]i dup\ gândul vostru, [i [ti]i prea bine c\, dac\
Este numit de Titu Maiorescu pro-
voi v\ duce]i la moar\, nici vorb\ nu poate fi ca eu s\ r\mân aici ori s\ m\ duc
fesor la Liceul „Matei Basarab” din
Bucure[ti. În 1877, intr\ în redac-
în alt\ parte: dac\ v\ hot\râ]i s\ merge]i, m\ duc [i eu cu voi [i m\ duc cu toat\
]ia ziarului Timpul, al\turi de inima, cu tot sufletul, cu toat\ dragostea mamei care încearc\ norocul copilu-
lui ie[it în lume. Dar nu cere]i ca eu s\ hot\r\sc pentru voi.

138
U N I T A T E A 3 Junimism

— Atunci s\ nu mai pierdem vorba degeaba: m\ duc s\ vorbesc cu arân-


Mihai Eminescu [i de Ion Luca da[ul, [i de la St. Gheorghe cârciuma de la Moara cu noroc e a noastr\.
Caragiale. În 1881, apare volumul — În ceas bun s\ fie zis, gr\i b\trâna, [i gând bun s\ ne dea Dumnezeu în
care îl consacr\: Novele din popor, tot ceasul!
inspirat din mediul rural, un elogiu
al puterii tradi]iei. În 1882, este
II
ales membru corespondent al
Academiei Române. De la Ineu drumul de ]ar\ o ia printre p\duri [i peste ]arini1 l\sând la dreap-
Înfiin]eaz\ la Sibiu ziarul Tribu-
ta [i la stânga satele a[ezate prin col]urile v\ilor. Timp de un ceas [i jum\tate
na (1884), unde va colabora cu
George Co[buc. În 1885, din cauza
drumul e bun; vine apoi un pripor2, pe care îl urci, [i dup\ ce ai coborât iar în
unor articole în care revendic\ vale, trebuie s\ faci popas, s\ adapi calul ori vita din jug [i s\ le mai la[i timp
drepturile românilor, este închis de r\suflare, fiindc\ drumul a fost cam greu, iar\ mai departe locurile sunt rele.
de c\tre autorit\]ile maghiare, dar Aici în vale e Moara cu noroc.
curtea de juri îl elibereaz\. Împre- Ori din care parte ar veni, drume]ul se bucur\ când o z\re[te din culmea
un\ cu George Co[buc [i cu Ion dealului ple[uv, c\ci, venind despre locurile rele, ea îl veste[te c\ a sc\pat
Luca Caragiale, editeaz\ la Bucu- norocos, iar\ mergând spre ele, la moar\ poate s\ g\seasc\ ori s\ a[tepte al]i
re[ti publica]ia Vatra. În 1894, drume]i, ca s\ nu plece singur mai departe.
vede lumina tiparului în foileton
{i fiindc\ aici se opresc to]i drume]ii, încetul cu încetul s-a f\cut b\t\tur\
romanul Mara. În 1902, public\
romanul Din b\trâni, premiat apoi înaintea morii, [i oarecum pe nesim]ite moara a încetat a mai m\cina [i s-a
de Academia Român\. În timpul pref\cut în cârcium\ [i loc de ad\post pentru tot drume]ul obosit [i mai ales
Primului R\zboi Mondial, conduce pentru acela pe care noaptea-l apuc\ pe drum. În cele din urm\, arânda[ul a
ziarul Ziua, în care militeaz\ zidit cârciuma la un loc mai potrivit, departe de câteva sute de pa[i de la râule],
pentru neutralitatea României în iar\ moara a r\mas p\r\sit\, cu lope]ile rupte [i cu acoper\mântul ciuruit de
aceast\ perioad\. vremurile ce trecuser\ peste dânsul.
Cinci cruci stau înaintea morii, dou\ de piatr\ [i trei altele cioplite din lemn
de stejar, împodobite cu ]irc\lamul 3 [i vopsite cu icoane sfinte; toate aceste
sunt semne care-l vestesc pe drume] c\ aci locul e binecuvântat, deoarece
acolo unde vezi o cruce de aceste a aflat un om o bucurie ori a sc\pat altul de
o primejdie.
Dar binecuvântat era locul acesta mai ales de când veniser\ cârciumarul
cel nou cu nevasta lui tân\r\ [i cu soacr\-sa cea b\trân\, c\ci ei nu primeau pe
drume] ca pe un str\in venit din lume, ci ca pe un prieten a[teptat de mult\
vreme la casa lor. Abia trecuser\ dar câteva luni dup\ St. Gheorghe, [i
drume]ii mai umbla]i nu mai ziceau c\ o s\ fac\ popas la Moara cu noroc, ci
c\ se vor opri la Ghi]\, [i toat\ lumea [tia cine e Ghi]\ [i unde e Ghi]\, iar
acolo, în vale, între pripor [i locurile cele rele, nu mai era Moara cu noroc, ci
cârciuma lui Ghi]\.
Iar\ pentru Ghi]\ cârciuma era cu noroc.
C.P. Szathmary, Þ\rani prahoveni Patru zile pe s\pt\mân\, de mar]i sear\ pân\ sâmb\t\, era mereu plin\, [i
to]i se opreau la cârciuma lui Ghi]\, [i to]i luau câte ceva, [i to]i pl\teau cinstit.
Sâmb\t\ de cu sear\ locul se de[erta, [i Ghi]\, ajungând s\ mai r\sufle, se
1
þarinã, s.f.: câmp cultivat; terenurile de punea cu Ana [i cu b\trâna s\ numere banii, [i atunci el privea la Ana, Ana
culturã ºi de pãºunat ale unei comune.
2
privea la el, amândoi priveau la cei doi copila[i, c\ci doi erau acum, iar\
pripor, s.n.: pantã abruptã, povârniº.
3
b\trâna privea la câte[ipatru [i se sim]ea între]inut\, c\ci avea un ginere har-
þãrcãlam (sau þãrcãlan), s.n. (reg.): uneal-
nic, o fat\ norocoas\, doi nepo]i sprinteni, iar\ sporul era dat de la Dumnezeu,
tã de dulgherie, asemãnãtoare cu com-
pasul. dintr-un câ[tig f\cut cu bine.

139
U N I T A T E A 3 Junimism

Duminic\ diminea]\ Ghi]\ punea calul la teleag\ [i b\trâna se ducea la


Bolnav [i obosit de via]a agitat\ biseric\, fiindc\ b\trânul, fie iertat, fusese cojocar [i cânt\re] de stran\, [i a[a,
dus\, în 1925 se retrage la fiica sa, mergând la biseric\, ea se ducea parc\ s\-l vad\ pe el. [...]
la Panciu, într-o podgorie asem\-
n\toare celei din {iria natal\. Se [În aceste locuri prielnice pentru cre[terea turmelor de porci, unul dintre cei mai
stinge din via]\ la 17 august, fiind temu]i oameni era Lic\ S\m\d\ul, care le avea în grij\. Ghi]\ în]elege c\ [ederea lui la
înmormântat la schitul Brazi. Moara cu noroc este condi]ionat\ de rela]ia pe care o va avea cu Lic\.]
Opera sa cuprinde basme (Zâna
zorilor, Ileana cea [ireat\, Flori]a
din codru, Doi fe]i cu stea în frun-
V
te), nuvele (Gura satului, Popa
Tanda, Budulea Taichii, Moara cu [...] Câtva timp ei steter\ t\cu]i, fa]\ în fa]\, hot\râ]i amândoi [i sim]ind
noroc), piese de teatru (Fata de fiecare c\ [i-a g\sit omul.
bir\u, Toane sau vorbe de clac\,
— Iac\, gr\ia Lic\ în cele din urm\, luând de la brâu un teanc de buc\]i de
Gaspar Gratiani) [i romane (Din
b\trâni, Mara, Din dou\ lumi, Cel piele în[irate pe o verig\ de sârm\. Aceste sunt semnele turmelor mele. Eu
din urm\ arma[, Din p\cat în p\- pun semn la urechea din dreapta, jos, pentru fiecare turm\ altul, a[a, cum vezi
cat). A scris [i proz\ autobiografic\ t\iat în aceste buc\]ele, pe care ]i le las aici. Dac\ trec porci pe drum, s\ te ui]i
[i memorialistic\, reunit\ în volu- la semnul lor, s\ ]ii bine minte pe omul care-i mân\ [i taci.
mele Închisorile mele, Lumea prin Ghi]\ privi lung la el, dar nu r\spunse nimic.
care am trecut, Amintiri. — Cred c\ ne-am în]eles? adause Lic\.
— Eu cred c\ nu!
— Cum a[a?
— Apoi vezi — gr\i Ghi]\ r\spicat [i aspru — dac\ m\ uit în toate p\r]ile,
nu v\d nimic [i stau singur aici în pustietate. Am doi câni minuna]i, cum ziceai,
[i tot a]i venit trei in[i f\r\ de [tirea nim\nui. Pute]i s\ ne omorâ]i pe to]i câ]i
suntem aici, [i nimeni n-are s\ [tie c\ voi ne-a]i omorât; pute]i s\ lua]i ce v\
place, dac\ suntem oameni cu minte, n-avem s\ ne plângem nim\nui, fiindc\
voi sunte]i totdeauna mul]i [i tari, iar noi suntem totdeauna pu]ini [i slabi. Îmi
ziceai s\ fac a[a: e oare cu putin]\ s\ zic ba?!
— Care va s\ zic\, ne-am în]eles.
— În]elegerea cu de-a sila nu se poate. Dac\ voiai s\ te în]elegi cu mine,
trebuia s\ vii pe drum, iar\ nu pe potec\. Eu pot zice c\ fac pe dorin]a ta [i tot
nu fac decât a[a cum îmi vine la socoteal\.
— Asta-i treaba mea! zice Lic\ hot\rât. Ori îmi vei face pe plac, ori îmi fac
rând de la alt om la Moara cu noroc.
— Lic\ — gr\i cârciumarul — nu crede c\ po]i s\ m\ ]ii de fric\. Dac\ e[ti
om cuminte, caut\ s\ te pui la bun\ în]elegere cu mine.
— Eu nu cunosc în]elegere mai bun\ decât asta! În inima omului poate s\
fie ori[ice; destul numai s\ sâm]i c\ vai [i amar de el dac\ nu-mi face pe plac.
Ghi]\ se apropie un pas.
— Dac\ ar fi numai atât, Lic\ — zise el a[ezat, — n-a[ zice nimic. Tu ceri,
la urma urmelor, un ajutor de la mine [i ]i l-a[ da bucuros dac\ te-a[ [ti cine
e[ti [i dac\ n-ar trebui s\ m\ tem c\ mâine ai s\ ceri mai mult. Apoi, tu nu e[ti
singur, ca mine, Lic\, [i, dac\-]i fac ]ie pe plac, am socoteal\ cu al]ii.
Dumitru Ghia]\, — Asta-i treaba ta! strig\ Lic\ mânios. Adu-mi cheile!
La vatr\ — Ce fel de chei?

140
U N I T A T E A 3 Junimism

— Toate cheile: de la saltarul mesei, de la dulap, de


la orice lad\, r\spunde Lic\ rece. Cel ce vine aici vine
s\-[i fac\ bani; ]i-ai f\cut [i tu de când e[ti aici: am s\ m\
împrumut de la tine.
Ghi]\ r\mase câtva timp încremenit [i cu ochii ]inti]i
la dânsul.
— N-am s\ te prad, adause Lic\; am s\ iau cu împru-
mut [i s\ pl\tesc cinstit, cu cam\t\, cu cametele came-
telor, se în]elege, când îmi vine la socoteal\. În scris
n-am nevoie s\-]i dau, fiindc\ nu poate s\-]i fie de niciun
folos: dac\ tr\iesc [i-mi merg trebile bine, am s\ pl\tesc
cu prisos, iar\ dac\ mor f\r\ de vreme ori dac\-mi
merge r\u, tot n-ai de unde s\ iei.
— S\-]i dau bani num\ra]i. Nicolae Popa, Þ\rani `n drum spre târg
— Ce s\ mai pierdem vremea num\rând!?
— Atunci ia cât iai, dar fii cuminte [i mai las\ ca s\ mine. Gânde[te-te c\ tu m-ai f\cut s\ nu mai am multe
nu sâm]\ nevasta [i soacr\-mea, gr\i Ghi]\, ar\tând de perdut [i bag\ de seam\ s\ nu mai perd [i cele ce am!
saltarul în care erau [i banii, [i cheile. S\-]i fie fric\ de mine!
— A[a ne în]elegem! zise Lic\. Lic\ se dete un pas înapoi.
Ghi]\ ar fi avut poft\ s\ sar\ la el [i s\-l sfâ[ie în — Þi-e fric\, urm\ Ghi]\, trecându-[i cu amândou\
buc\]i, dar nu putea, pentru c\ ceilal]i doi erau în mâinile printre peri în sus. Þi-e fric\ [i nu-]i e ru[ine
apropiere [i ar fi trebuit s\ mântuie prea iute cu dânsul. s\-]i chemi oamenii într-ajutor.
Îi era parc\-i seac\ sângele din vine când vedea pe Lic\ — Se în]elege c\ nu, r\spunse Lic\ zâmbind. Mi-ar fi
la banii ce-[i adunase para cu para, dar acum era legat [i ru[ine dac-a[ fi venit f\r\ de dân[ii la tine.
trebuia s\ se st\pâneasc\. Ghi]\ î[i pierduse bunul cump\t [i tocmai pentru
— Da, ne în]elegeam — zise el apropiindu-se — [i aceea se sâm]ea în strâmtoare fa]\ de Lic\, pe care
dac\ vei fi având vreo sup\rare din partea mea, s\ nu-mi nimeni nu putea s\-l scoa]\ din s\rite.
v\d banii cu ochii. — Voiesc [i eu s\ intre, ca s\ vad\ c\ ]i-e fric\, zise el.
Lic\ se întoarce [i se rânji la el. S\ri]i, m\i oameni! strig\ apoi [i se opri neclintit în
— A[a-i c\ te-ai f\cut blând ca un mielu[el!? îi zise mijlocul casei.
apoi. Unul dintre porcari intr\ iute în cas\, iar cellalt se ivi
Ghi]\ se cutremur\. Toate ca toate, dar b\taia de joc pe prag, unde r\mase privind în ochii lui Lic\.
îl scotea din min]i. El f\cu, oarecum f\r\ de voie, un pas — I-a venit pofta s\ se prind\ la har]\ cu noi, gr\i
spre Lic\, îl apuc\ de amândou\ bra]ele, îl ]inu strâns Lic\.
înaintea sa [i gr\i cu glasul în\bu[it: — Ba s\ m\ fereasc\ Dumnezeu, r\spunse Ghi]\.
— Nu te mi[ca, dac\ nu vrei s\ fie moarte de om! Sunt om cuminte. Voiesc numai s\ v\ ar\t c\ nu mi-e
Sâm]ind c\ Ghi]\ e mai tare, Lic\ privi îngrijorat spre fric\ de voi. [...]
u[\ [i gr\i iute:
— Ce vrei cu mine? [Spre toamn\, Lic\ vine la han înso]it de Buz\ Rupt\, de
— Nimic! r\spunse Ghi]\, nimic nu vreau. Tu vezi S\il\ Boarul [i de R\u]. În timpul nop]ii, Ghi]\ îl vede pe s\m\-
prea bine c\ am nevast\ [i copii [i c\ nu-]i pot face nimic. d\u plecând [i apoi întorcându-se la han, dar nu-i poveste[te
nimic Anei. A doua zi diminea]\, dup\ ce Lic\ p\r\se[te hanul,
Îmi iai banii: s\-]i fie de bine! Mi-ai luat lini[tea sufletului
cârciumarul inten]ioneaz\ s\ mearg\ la Ineu, ca s\-l anun]e de
[i mi-ai stricat via]a: s\-]i fie de bine! Dar s\ nu crezi c\ cele întâmplate pe jandarmul Pintea, fost tovar\[ al s\m\-
m\ ]ii legat, s\ nu crezi c\ te prinde s\ m\ iai în b\taie de d\ului în tinere]e, în care eroul î[i pune toate speran]ele de
joc. Tu po]i s\ m\ omori, Lic\, tu cu oamenii t\i; eu pot r\zbunare. Apare Pintea la han, înso]it de al]i doi jandarmi, iar
s\ te duc pe tine la spânzur\toare. Nu te juca dar cu Ghi]\ afl\ de la acesta c\ arenda[ul a fost jefuit în noaptea

141
U N I T A T E A 3 Junimism

precedent\, Lic\ fiind cel suspectat. Jandarmul îi cere lui aminte. Dar s\ [tii un lucru: nu se poate s\-i faci unui om
Ghi]\ s\ vin\, împreun\ cu slugile, ca s\ dea declara]ii. În mai mare nedreptate decât s\-l mustri pentru o gre[eal\
absen]a hangiului, sose[te o tr\sur\ cu o doamn\ îmbr\cat\ în pentru care-[i face el însu[i destule mustr\ri. Dac\ n-ai
doliu, înso]it\ de un copila[. Când pleac\ de la han, aceasta destul\ vreme s\ m\ cuno[ti, ru[ine s\-]i fie de sl\biciu-
pl\te[te cu o bancnot\ din care lipsea un col], astfel c\ Ana îi
nea ochilor t\i!
cere alta în loc. Fiindc\ m\rturia lui Ghi]\ în fa]a judec\toru-
lui stârne[te suspiciuni, nu este l\sat s\ revin\ acas\ decât
— Noi b\nuim pe toat\ lumea, gr\i c\prarul; asta
dup\ ce un v\r al s\u, preot, accept\ s\ depun\ garan]ie mo- ni-e meseria.
ral\ pentru el.] — S\-]i fie de bine! r\spunse Ghi]\ privindu-l cam
peste um\r. Crede-m\ c\ prea pu]in îmi pas\ dac\ m\
crezi a[a ori altfel: eu tot eu r\mân.
IX
Pintea nu era omul care s\ r\spund\ la asemenea
[...] Plecând, Ghi]\ mâna caii, Pintea [edea lâng\ el, vorbe; ei î[i urmar\ dar calea în t\cere, în[irând fiecare
iar\ Laie se f\cuse ghem în fundul c\ru]ei, lâng\ U]a, gândurile sale. Pintea spusese adev\rul când zisese c\
care-[i adusese în prip\ [i o leg\tur\ cu rufe, pe care b\nuie[te pe toat\ lumea. Oricum se sucea [i învârtea, el
[i-o pusese pe un snop de coceni, ca s\ [ad\ bine. nu putea p\r\si gândul c\ Lic\ a fost acela care a c\lcat
Pintea era t\cut ca de obicei, iar\ Ghi]\ [edea ca pe pe arânda[ul [i-l cuprindea un fel de nebunie când se
spini lâng\ dânsul. gândea c\ [i ast\ dat\ îi va sc\pa. Îl vedea parc\ râzând
— S\ nu te miri?! îi zise Pintea într-un târziu. Eu am pe sub musta]\ [i l\udându-se între pahare... Iar\ Ghi]\,
porunc\ s\-]i caut casa pentru ca s\ v\d dac\ nu voi g\si fie dinadins, fie din nepricepere, ceea ce pentru Pintea
ceva ascuns în casa ta. {tiu c\ n-am s\ g\sesc nimic, dar era totuna, se f\cuse ap\r\tor al lui Lic\, se pusese
trebuie s\ m\ supun la porunc\. al\turea cu el, îi d\duse mân\ de ajutor.
Obosit cum era, Ghi]\ nu putu s\-[i dea numaidecât Dar [i Ghi]\ vorbise din inim\ când spusese c\ prea
seama despre în]elesul acestor cuvinte. pu]in îi pas\. Acum, când chiar nici Pintea nu se sfia a-i
— Adec\ [i asta!? zise el cam nep\s\tor. N-au fost spune c\-l b\nuie[te, el se sim]ea mai bun decât cum îl
destule cele de pân\ acum!? Bine, Pinteo, ad\ug\ apoi credeau al]ii, prea bun pentru oamenii în mijlocul c\rora
peste pu]in mai viu, spune-mi, tu, pe sufletul t\u: m\ se afla, [i dac\ mai nainte îl ap\sa gândul c\ nu mai
crezi tu ori nu m\ crezi pe mine vinovat? poate umbla prin lume decât sub scutul cinstei altora [i
— Nu m\ întreba, c\ nu pot s\-]i r\spund! gr\i c\ în curând va trebui, poate, s\ cad\ la închisoare, acum
c\prarul ap\sând asupra vorbelor. iar î[i ridica fruntea, deoarece sim]ea c\ to]i acei care îl
Ghi]\ tres\ri [i ochii i se umplur\ de v\paie. osândeau, aflându-se la strâmtorarea în care se aflase el,
— În]eleg, zise el. Aceste sunt cuvinte pe care ]i s-ar fi dovedit mai slabi, mai nesocoti]i ori mai r\i decât
le-am zis eu ]ie ast\-diminea]\. Vrei s\ mi le aduci dânsul. „Da, î[i zise el, am primit porci de furat de la
Lic\, dar\ voi, fiind pu[i în locul meu, a]i fi mers mai
departe decât mine ori v-a]i fi aruncat cu nesocotin]\ în
primejdie.” Era o amarnic\ dezam\gire în aceste cu-
vinte. În clipa când le zicea, el se sim]ea mai s\rac decât
pân\ atunci. Pierduse toate bucuriile, toat\ p\rerea de
bine pe care omul o simte când vede pe acela pentru
care simte tragere de inim\, când îi vorbe[te, când poate
s\-i fac\ vreo mul]umire, când prime[te o vorb\ bun\ de
la dânsul, când se gânde[te la el, pierduse mângâierea
ce se revars\ peste sufletul omenesc la vederea podoa-
belor lumii, c\ci nimic nu d\ lumii o mai str\lucit\
podoab\ decât omul despre care putem s\ ne facem gân-
duri bune!? Despre Pintea, un fost tovar\[ al lui Lic\, om
Nicolae Grigorescu, Car cu boi ie[it din fundul temni]elor ca s\-[i urm\reasc\ prietenii

142
U N I T A T E A 3 Junimism

de mai nainte, om care b\nuie[te pe toat\ lumea, fiindc\ — Adic\ [i tu! gr\i Ghi]\ înecat de mânie, apoi se
asta îi este meseria; pentru acest om el se dep\rtase de apropie de dânsa, pas cu pas, precum p\ianjenul se
Ana, so]ia sa; în acest om pusese el mai mult\ încredere apropie de musca prins\ în mreaja m\iastr\, o m\sur\
decât în aceea cu care era legat pe toat\ via]a. Dar Ghi]\ cu ochii, î[i ridic\ amândou\ mâinile asupra [i r\mase
nu se mustra pentru aceste, ci se bucura numai de un câtva timp nemi[cat [i gata de a se arunca la ea.
nou gând, care încetul cu încetul se strecura printre — Da — zise ea râzându-i înc\ o dat\ în fa]\ —
celelalte [i-i umplu în cele din urm\ sufletul de mân- omoar\-m\, c\ e[ti mai tare decât mine! Ai început
gâiere. La urma urmelor, toate le f\cuse din dragoste odat\, urmeaz\ mai departe, mergi pân\ la sfâr[it!
c\tre dânsa, din dorin]a de a o vedea vesel\ [i mul]u- El î[i încle[t\ ghearele în umerii ei fragezi, o ]inu
mit\, de a o feri de orice sup\rare, de orice necaz, de strâns\ înaintea sa, apoi întreb\:
orice gând r\u. Ce-i pas\ lui acum de Pintea, de judec\]i, — Tu zici c\ eu m-am în]eles cu Lic\ pentru ca s\-l
de trebile arânda[ului, ce-i pas\ de gândurile ce-[i va fi calce pe arânda[ul?
f\când lumea?... C\ci mare drept avea b\trâna când vor- — Da! r\spunse ea hot\rât\.
bea de lini[tea colibei; aici [i numai aici e limanul de sc\- — Tu zici c\ ast\-noapte eu l-am v\zut pe Lic\ ple-
pare, când, la nevoie, ca totdeauna, lumea te p\r\se[te. când, iar\ tu l-ai v\zut întorcându-se?
Ghi]\ începu s\ mâne mai iute, c\ci drumul îi p\rea prea — Da! r\spunse iar Ana.
lung. Sim]ea c\ ea îl a[teapt\ cu nelini[te, îi vedea neas- El îi scuip\ o dat\ în fa]\, apoi î[i lu\ mâinile de pe ea.
tâmp\rul [i îi p\rea o ve[nicie la mijloc pân\ ce va putea — Mi-e scârb\ când m\ gândesc c\ am o nevast\
s\ o vad\ [i s\-i gr\iasc\ un cuvânt, numai un cuvânt, care poate s\ mai tr\iasc\ cu un om precum tu m\
numai câteva vorbe: „Ano! nu te nedumeri, nu te întreba socote[ti pre mine, zise el, [i ie[i din cas\ cu amândou\
la ce m\ gândesc când m\ vezi t\cut, c\ci toate le fac mâinile în cap.
numai din dragoste c\tre tine, care ai luminat zilele vie]ii Iar\ Ana se l\s\ pe patul de al\turi [i începu s\ plâng\
mele; [...] Ano! sunt un om b\nuit, om l\sat pe chez\[ie, un plâns u[or [i alin\tor.
am poate s\ cad la închisoare, dar tu nu te mâhni când
vei vedea c\ jandarmii se pun s\ ne caute în cas\, ci-]i [Pintea b\nuie[te c\ vinovat de crim\ este Lic\ [i, de[i
pune toat\ credin]a în mine, c\ci toate vor trece în câte- este târziu în noapte, pleac\ prin p\dure, dup\ urme. G\se[te
va zile [i cât\ vreme dragostea c\tre tine îmi va lumina trupul femeii îmbr\cate în negru, care fusese strangulat\. Dus
calea, ferit\ vei fi de orice sup\rare. Uite, în trei zile de jandarm la cazarma din Ineu, Lic\ este eliberat de per-
plec\m de aici [i tr\im mai departe cum am tr\it odi- soanele influente ale c\ror turme de porci se aflau în paza sa.
nioar\. Acum, când sâmt c\ pentru tine e mai bine a[a, Complicii lui sunt prin[i [i condamna]i, iar Lic\ scap\ cu aju-
nu mai stau la îndoial\, ci plec cu p\rere de bine.” torul m\rturiei mincinoase a lui Ghi]\, fiind eliberat din lips\
de dovezi.
[~n drum, g\sesc o tr\sur\ atacat\ [i un copil ucis. Impre- Ana [i soacra lui sunt al\turi de Ghi]\, iar el chiar se
sionat de ceea ce vede [i îngrijorat de soarta familiei sale, gânde[te s\ p\r\seasc\ locul în prim\vara urm\toare. Dar
Ghi]\ pleac\ în grab\ spre han, nesocotind dorin]a lui Pintea Lic\ vine la han cu banii fura]i de la v\duv\ [i de la arenda[ [i
de a cerceta crima. Ajuns acas\, Ghi]\ afl\ de la Ana c\ v\duva îi cere cârciumarului s\-l ajute în preschimbarea acestora.
[i copilul ei poposiser\ în ajun la han.] Este momentul în care Ghi]\ se hot\r\[te s\ se r\zbune pe
s\m\d\u, astfel c\ se declar\ de acord cu preschimbarea bani-
lor fura]i, primind de la Lic\ jum\tate din valoarea lor. De fapt,
Ghi]\ adunase peste zi mult venin [i mult\ mânie în
Ghi]\ face un joc dublu, pentru c\ Pintea este cel care îi d\
sufletul s\u, [i acum tot acest venin, toat\ aceast\ mânie
bani pentru schimb, joc care dureaz\ din toamn\ pân\ în
se aduna la un loc: el r\sufl\ o dat\ din greu, se dete un prim\var\. De Pa[ti, b\trâna hot\r\[te s\ plece la una dintre
pas înapoi [i gr\i încet: fiicele ei, la Ineu, [i Ghi]\ este de acord, pl\nuind s\ fug\ de
— Ce vrei tu s\ zici, Ano? Lic\ [i de Pintea cu to]i banii, apoi s\-[i cheme [i familia. Îi
— {tii tu prea bine ce voiesc s\ zic! r\spunse ea spune lui Lic\ s\-i aduc\ bani pentru a-i schimba, fiindc\ are
râzându-i în fa]\. Tu cu Lic\, voi, în în]elegere, l-a]i c\lcat inten]ia s\ plece la Pesta de s\rb\tori.
pe arânda[ul, dar nu te teme, c\ci eu sunt prea tic\loas\ În diminea]a de Pa[ti, Lic\ vine la han, împreun\ cu câ]iva
ca s\ te pot da de gol. oameni ai s\i [i este nemul]umit c\ Ana nu a plecat înc\. El îi

143
U N I T A T E A 3 Junimism

spune lui Ghi]\ c\ îi va oferi o lec]ie care s\-l vindece de sl\biciunea pentru so]ia sa.
Sosesc l\utarii [i la cârcium\ se încinge veselie mare, Ana dansând cu Lic\, iar Ghi]\
acceptând propunerea s\m\d\ului de a pleca [i a-l l\sa singur cu nevasta lui. Dar Lic\
devine suspicios [i p\r\se[te hanul înainte ca Ghi]\ s\ se întoarc\. Se ad\poste[te de
furtun\ în biseric\, ducând calul chiar pân\ la altar, dar î[i aduce aminte c\ a uitat
[erparul cu galbeni la cârcium\. Pintea [i Ghi]\ ajung prea târziu. Ghi]\ o ucide pe
Ana, R\u] îl împu[c\ în ceaf\ pe Ghi]\, hanul este incendiat, iar Lic\ se sinucide în
final, izbindu-se de un stejar, pentru a nu fi prins de Pintea.]

XVII
Luni pe la prânz focul era stins cu des\vâr[ire [i zidurile afumate st\teau
p\r\site, privind cu triste]e la ziua senin\ [i înveselitoare.
Din toate celelalte nu se alesese decât praful [i cenu[a: grinzi, acope-
r\mânt, du[umele, butoaie din pivni]\, toate erau cenu[\, [i numai pe ici, pe
colo se mai vedea câte un c\rbune stins, iar\ în fundul gropii, care fusese odi-
Emanoil Bardasare, nioar\ pivni]\, nu se mai vedeau decât oasele albe ie[ind pe ici, pe colo din
La hanul „Trei sarmale”
(fragment) cenu[a groas\.
B\trâna [edea cu copiii pe-o piatr\ de lâng\ cele cinci cruci [i plângea cu
lacrimi alin\toare.
— Se vede c-au l\sat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu. Sim]eam eu
c\ nu are s\ ias\ bine; dar a[a le-a fost data!...
Apoi ea lu\ copiii [i plec\ mai departe.
(Moara cu noroc, Bucure[ti, Editura Cartea Româneasc\, 1985)

Dic]ionar literar TEXT {I CONTEXT


„ Tema este reprezentat\, Nuvela Moara cu noroc a fost publicat\ ini]ial în traducere german\, versi-
într-o accep]ie mai larg\, de unea în limba român\ ap\rând în anul 1881, la propunerea lui Titu Maiorescu.
ceea ce este vorba într-un text Aceasta a fost inclus\ în volumul de debut al lui Ioan Slavici, Novele din popor.
oral sau scris. În literatur\,
tema reprezint\ semnifica]ia
general\ a textului. PRIN TEXT
„ Conflictul este un dezacord,
o disput\, o lupt\ între dou\ sau De la realitate la fic]iune
mai multe personaje, devenind 1. Pute]i spune, cu aproxima]ie, care sunt timpul [i locul în care se petrece
un factor care poate orienta ac]iunea nuvelei lui Ioan Slavici?
desf\[urarea ac]iunii. 2. Ar\ta]i unde se desf\[oar\ dialogul de la începutul nuvelei, indicând cauza
Conflictul poate fi:
care l-a determinat.
„ exterior, când se manifest\
3. Explica]i de ce vrea Ghi]\ s\-[i p\r\seasc\ satul.
între personaje, între personaje
[i mediu;
4. Ce rol crede]i c\ joac\ b\trâna în nuvel\?
„ interior, când se manifest\ 5. Numi]i tema nuvelei Moara cu noroc.
între sentimente [i atitudini 6. Preciza]i care sunt semnifica]iile pe care le-a]i asocia titlului Moara cu
diferite ale aceluia[i personaj. noroc, dup\ ce a]i citit textul. Pute]i avea în vedere urm\toarele sugestii:
„ titlul sugereaz\ schimbarea norocului în ghinion pentru cei care locu-
iesc la moar\, asem\n\tor cu m\cinarea boabelor de cereale, care sunt
transformate în f\in\;

144
U N I T A T E A 3 Junimism

„ este o ironie, fiindc\ [ederea la han aduce suferin]\ [i moarte;


„ titlul face trimitere la denumirea unui loc real, dovad\ a faptului c\
Dic]ionar literar autorul s-a inspirat din realitate.
7. Plasarea ac]iunii într-o geografie real\ sus]ine caracterul realist al nuvelei
„ Prologul este partea de înce-
put a unei opere literare, care prin cunoa[terea [i observarea atent\ a lumii prezentate de c\tre autor în
anun]\ tema sau prezint\ con- oper\. C\uta]i toate denumirile de localit\]i din text [i identifica]i-le pe o
flictul. A fost preluat de operele hart\.
epice din cele dramatice. 8. Comenta]i formula estetic\ realist\ aleas\ de autor pentru aceast\ nuvel\,
„ Epilogul este partea final\ a
având în vedere informa]iile urm\toare:
unei opere literare, care pre- „ perioada în care scriitorul î[i scrie opera este dominat\, în proza euro-
zint\ ceea ce s-a petrecut dup\
pean\, de curentul realist;
încheierea întâmpl\rilor deter-
„ preocuparea autorului pentru reflectarea veridic\ a realit\]ii contempo-
minate de intrig\. Are un carac-
ter conclusiv, subliniind tema rane [i a dimensiunii sociale, prin surprinderea efectelor dezumanizante
sau calificând evolu]ia ulterioa- ale dorin]ei de înavu]ire, pe fundalul societ\]ii ardelene[ti de la sfâr[itul
r\ a unor personaje. secolului al XIX-lea;
„ Istoria este reprezentat\ de
„ observa]ia psihologic\ [i social\, prezentând rela]ia dintre individ [i
evenimentele, de întâmpl\rile societate, dintre eul individual [i morala colectiv\.
unui text narativ, acestea
9. Citi]i textul integral [i alc\tui]i, în cel mult o pagin\, rezumatul nuvelei.
neconstituindu-se obligatoriu
într-o construc]ie artistic\. Se 10. Alege]i cele mai bune rezumate [i prezenta]i-le din „scaunul autorului” pe
refer\ la „ce se spune” într-un primele trei. Discuta]i-le, eviden]iind elementele comune.
text narativ. 11. Nuvela are 17 capitole, primul fiind un prolog [i ultimul, un epilog. Reciti]i
prologul [i r\spunde]i la urm\toarele cerin]e:
a. preciza]i cine sunt personajele care discut\;
b. g\si]i dou\ argumente prin care s\ justifica]i c\ aceast\ conversa]ie are
valoarea unui „dialog între genera]ii”;
c. explica]i concep]ia personajelor despre destin [i fericire;
d. identifica]i replica ironic\ a tân\rului cizmar referitoare la concep]ia
b\trânei despre fericire;
e. stabili]i dac\ Ghi]\ ia hot\rârea de a pleca la han singur sau împreun\ cu
familia;
f. motiva]i dac\ între b\trân\ [i tineri exist\ un conflict.
12. Reciti]i ultimul capitol [i r\spunde]i la urm\toarele cerin]e:
a. identifica]i replica b\trânei cu valoare de avertisment din prolog, care se
confirm\ în epilog;
b. g\si]i enun]ul care arat\ c\ b\trâna consider\ incendiul de la han o con-
secin]\ a fulgerelor [i a tr\snetelor din noaptea de Pa[ti;
c. comenta]i concep]ia fatalist\ asupra vie]ii omului, a[a cum este expri-
mat\ de vorbele b\trânei;
d. preciza]i rolul simbolic al focului pentru sublinierea caracterului mora-
lizator al nuvelei;
e. motiva]i faptul c\ finalul înscrie nuvela în categoria tragicului, precizând
hybris-ul personajelor (vina originar\, îndr\zneala de a înfrunta hot\rârea
{tefan Luchian,
Hanul p\r\sit
divin\).
13. Scrie]i un text de aproximativ o pagin\ în care s\ argumenta]i caracterul
simetric al nuvelei, valorificând r\spunsurile de la exerci]iile anterioare.

145
U N I T A T E A 3 Junimism

Subiectul nuvelei
14. Ac]iunea nuvelei se desf\[oar\ între capitolul al II-lea [i capitolul al XVI-lea.
Lucra]i în grupe de cinci elevi. Stabili]i momentele subiectului literar, com-
pletând pe caiete tabelul de mai jos.

Desf\[urarea Punctul Deznod\-


Capitolele Expozi]iunea Intriga
ac]iunii culminant mântul

15. Lucra]i în perechi. G\si]i câte un argument pentru urm\toarele afirma]ii:


a. ac]iunea nuvelei respect\ ordinea cronologic\;
Camille Oissarro,
b. ac]iunea nuvelei prezint\ întreruperi ale ordinii temporale prin expu-
Studiul de copaci (fragment)
nerea unor întâmpl\ri simultane, prin omiterea în relatare a unor fapte,
prin anticip\ri ale unor ac]iuni.
Dic]ionar literar 16. Argumenta]i, pe baza r\spunsurilor de la exerci]iul 15, faptul c\ exist\ o
„ Discursul reprezint\ modul deosebire între timpul istoriei (al faptelor povestite) [i timpul discursului
de înl\n]uire, de dispunere a (al modului în care întâmpl\rile sunt dispuse pentru a fi prezentate).
evenimentelor, a întâmpl\rilor,
într-un text narativ literar. Se O alt\ lume [i al]i oameni
refer\ la „cum se spune” ceva
17. Preciza]i în ce const\ conflictul exterior `n fragmentul reprodus din capi-
într-o nara]iune.
„ Nuvela psihologic\ prezint\
tolul al V-lea.
via]a interioar\ a personajelor 18. Indica]i modul de expunere din acest fragment [i justifica]i utilizarea aces-
sub presiunea unor situa]ii neo- tuia.
bi[nuite. Ac]iunea este compli- 19. Explica]i cum procedeaz\ Lic\ pentru a-l face pe Ghi]\ dependent de el.
cat\, chiar dac\ respect\ struc- 20. G\si]i cel pu]in dou\ semnifica]ii ale replicii urm\toare: „A[a-i c\ te-ai f\cut
turarea clasic\ a momentelor blând ca mielu[elul?”
subiectului, din cauza îmboln\- 21. Ar\ta]i în ce const\ conflictul interior al lui Ghi]\ în acest fragment. Ce
virii psihice a personajelor afla- reac]ii exterioare ale personajului îl determin\?
te în c\utarea unei solu]ii pentru 22. Compara]i conflictul exterior al eroului cu acela interior. Care vi se pare
o situa]ie tensionat\. Persona-
mai puternic? De ce?
jele tr\iesc într-un mediu fami-
23. S\m\d\ul, con[tient de r\ul pe care îl face, vrea s\-i distrug\ lui Ghi]\
liar care le plaseaz\ într-o situa-
]ie încordat\. Conflictele exte- imaginea despre sine. Ar\ta]i cum ac]ioneaz\ în acest scop, recitind frag-
rioare determin\ conflictele mentul din capitolul al V-lea.
interioare, produse de senti- 24. Cine crede]i c\ a câ[tigat din înfruntarea dintre cei doi? De ce?
mente [i de op]iuni contradicto- 25. C\uta]i în fragmentul din capitolul al V-lea cuvântul fric\ [i termenii din
rii. Eroii sunt domina]i de tr\iri acest câmp lexical. Ce sens da]i acestui sentiment?
care sunt exacerbate [i transfor- 26. Ghi]\ pleac\ dintr-o comunitate în care era respectat pentru meseria sa [i
mate, uneori, în obsesii, provo- ajunge într-o alt\ comunitate, în care nu-[i g\se[te locul. Ar\ta]i cum î[i
când dezechilibre distrug\toa- ap\r\ cârciumarul imaginea în fa]a oamenilor, a[a cum reiese din fragmen-
re pentru fiin]a uman\ fie prin
tul reprodus din capitolul al V-lea.
moarte, fie prin alienare. Perso-
27. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Stabili]i ce anume determin\ ac]iunile
najele sunt, cele mai multe, mo-
bile. Naratorul este omniscient, lui Ghi]\ `n lupta contra lui Lic\, alegând între:
fiind interesat mai ales de pre- „ virtute [i p\cat; „ iubirea pentru familie [i „iubirea” de bani;
zentarea tr\irilor personajelor. „ demnitate [i umilin]\; „ libertate [i supunere.
Stabili]i o ierarhie a op]iunilor personajului.

146
U N I T A T E A 3 Junimism

Drumul destinului sau rolul descrierii în Moara cu noroc


„Numai câteodat\, când în timp de 28. Specificul prozei realiste este prezen]a detaliului semnificativ. Drumul de
noapte vântul zgâl]âia moara p\r\- la Ineu la Moara cu noroc are valoare anticipativ\, simbolizând, prin atmos-
sit\, locul îi p\rea lui Ghi]\ str\in [i fera peisajului, destinul personajului. Identifica]i în capitolul al II-lea
pustios, [i atunci el pip\ia prin
aceast\ descriere [i r\spunde]i la urm\toarele cerin]e:
întunerec, ca s\ vaz\ dac\ Ana, care
dormea ca un copil îmb\iat lâng\
a. selecta]i substantivele care denumesc elementele componente ale
dânsul, nu cumva s-a descoperit prin peisajului descris [i preciza]i apoi atributele sau propozi]iile atributive care
somn, [i s-o acop\r\ iar.” desemneaz\ tr\s\turi deosebite ale naturii;
(Ioan Slavici) b. identifica]i tipurile de imagini prin care se realizeaz\ descrierea: imagini
vizuale, dinamice, statice, panoramice, focalizate;
c. identifica]i figurile de stil din acest fragment;
d. extrage]i verbele care descriu traiectoria drumului; înlocui]i substan-
tivul „drum” cu numele personajului lui Ioan Slavici, Ghi]\, [i reciti]i textul
din aceast\ perspectiv\;
e. identifica]i adjectivele [i substantivele care sugereaz\ subiectivitatea
perspectivei asupra peisajului descris.
29. Citi]i descrierea peisajului care înconjoar\ Moara cu noroc din capitolul al
II-lea, reprodus\ `n coloana al\turat\, [i selecta]i elemente care sugereaz\
atmosfera sumbr\, r\u prevestitoare.
30. Scrie]i un text de 10-15 rânduri în care s\ comenta]i rolul descrierii în expo-
zi]iunea nuvelei.

Personajele

Caspar David Friedrich,


31. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i un poster în care s\ prezen-
Aten]ie `n stej\ri[ (fragment) ta]i evolu]ia lui Ghi]\, indicând aspectele din text care dezv\luie tr\s\turile
de caracter enumerate în tabelul de mai jos, legate de situa]ia social\ a câr-
ciumarului. Pute]i ad\uga [i alte tr\s\turi de caracter.
Genul în care a excelat talentul lui
Slavici este, f\r\ îndoial\, nuvela tra-
gic\ Moara cu noroc. [...] Moara cu Situa]ia social\ Tr\s\turi de caracter
noroc nu-i numai o nuvel\ bogat\, e
în acela[i timp un mic roman de mo- cizmar curajos, autoritar, pragmatic, ironic, nemul-
ravuri, tot atât de interesant — prin ]umit de starea sa material\
fondul de via]\ local\ pe care e pro-
iectat\ ac]iunea principal\, prin tipu- cârciumar prosper ospitalier, comunicativ, harnic, afectuos
rile de al doilea plan sau abia între-
z\rite, prin pitorescul lui special — cârciumar amenin]at de Lic\ nelini[tit, t\cut, irascibil, tolerant, îndr\zne],
ca [i Bordeenii d-lui Sadoveanu. orgolios, agresiv, oscilant
(G. Topîrceanu, Ioan Slavici ) înstr\inat de so]ia sa, disimulator, st\pânit
cârciumar aliat al lui Lic\
de patima pentru bani, oscilant, dominat de
sentimentul culpabilit\]ii, r\zbun\tor
Dic]ionar literar
cârciumar aliat al lui Pintea dornic de r\zbunare, viclean, neîn]eles, fata-
„ Monologul interior apare în list, demoralizat, dezorientat, dezumanizat
operele epice pentru ca perso-
najele s\ fac\ o analiz\ a mi[c\-
rilor suflete[ti proprii. 32. Nelini[tea [i fr\mântarea care îi macin\ con[tiin]a eroului sunt puse în evi-
den]\ prin monolog interior [i prin comentariile naratorului ca modalit\]i

147
U N I T A T E A 3 Junimism

de realizare a analizei psihologice. Prezenta]i complexitatea tr\irilor [i a


Ceea ce intervine schimbând fun- fr\mânt\rilor lui Ghi]\ în monologul interior din capitolul al IX-lea. Ar\ta]i
damental sensul rela]iei e marea dac\ iubirea pentru Ana justific\ sau nu ac]iunile eroului.
vanitate a cârciumarului, care, con- 33. Cum explica]i pierderea încrederii Anei în Ghi]\?
fundat\ la el cu nevoia de a-[i confir- 34. Pentru Ghi]\, se n\ruie întâi imaginea despre sine, apoi este distrus\ ima-
ma mereu esen]a prin decizii libere, ginea sa în fa]a lumii la proces, dar c\derea ultim\ o reprezint\ pierderea
prin iluzia autorit\]ii [i totalei auto-
familiei. Cum explica]i tr\darea Anei, care î[i iube[te copiii [i so]ul [i apre-
nomii, se opune vehemen]ei voin]ei
de putere a c\rei satisfacere o c\uta ciaz\ comportamentul onest în comunitate?
întruna s\m\d\ul. Astfel, principalul 35. Interpreta]i aprecierea critic\ apar]inându-i Magdalenei Popescu despre
conflict al nuvelei se v\de[te a fi [...] rela]ia dintre Ghi]\ [i Lic\, reprodus\ `n coloana al\turat\.
între vanitate ca manifestare a indi- 36. Scrie]i un eseu de trei-patru pagini în care s\ prezenta]i destinul tragic al
vidualit\]ii [i negarea ei prin con- protagonistului nuvelei [i procesul disolu]iei morale a acestuia prin
strângere autoritar\. raportare la sine însu[i, la familie [i la comunitate.
(Magdalena Popescu, Slavici) 37. Lic\ este un personaj malefic. Ar\ta]i cum distruge el existen]a celorlalte
personaje.
38. Lic\ exercit\ totu[i o anumit\ fascina]ie asupra celorlal]i. Prin ce anume?
39. Cum explica]i sinuciderea lui Lic\?
40. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. Realiza]i caracterizarea, de cel mult o
pagin\, a Anei, urm\rind transform\rile prin care trece de-a lungul nuvelei.
Citi]i din „scaunul autorului” caracterizarea grupei.
41. Pintea este obsedat de prinderea lui Lic\. Stabili]i motivele faptelor sale.
42. De ce nu se schimb\ Pintea de-a lungul ac]iunii nuvelei?
43. Explica]i rela]iile dintre personaje prin gruparea lor în personaje mobile
(Ghi]\ [i Ana) [i personaje imobile (Lic\ [i Pintea).

DESPRE TEXT
Nicolae Vermont, Þ\rani la mas\
1. Moara cu noroc este o nuvel\ psihologic\, surprinzând destinul tragic al
unei familii. Redacta]i un text de trei-patru pagini în care s\ demonstra]i
Moara cu noroc e o nuvel\ solid\, caracterul realist-psihologic al nuvelei, pornind de la referin]ele critice
cu subiect de roman. Marile cresc\- reproduse `n coloana al\turat\.
torii de porci în pusta ar\dan\ [i
moravurile s\lbatece ale porcarilor
au ceva din grandoarea istoriilor DUP| TEXT
americane cu imense prerii [i cete
de bizoni. 1. Redacta]i un eseu de dou\-patru pagini în care s\ argumenta]i faptul c\
(George C\linescu,
Istoria literaturii române
Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvel\ psihologic\.
de la origini pân\ în prezent) 2. Realiza]i o dezbatere pe tema Banii nu aduc fericirea, folosind exemple
pentru ilustrarea argumentelor pro [i contra atât din nuvela Moara cu
Ac]iunea nuvelei e palpitant\, cu noroc, cât [i din via]a real\, contemporan\.
elemente de seza]ional, [...] îns\ cu 3. Lucra]i în perechi. Prezenta]i deznod\mântul nuvelei ca într-un proces-ver-
momente de realism, inclusiv de bal încheiat de jandarmul Pintea.
realism psihologic, vrednice de ma- 4. Proiect. Lucra]i în grupe de trei-patru elevi. Citi]i nuvelele Dou\ loturi sau
rea literatur\. Comentariile cu iz di- În vreme de r\zboi de Ion Luca Caragiale. Redacta]i apoi o lucrare despre
dactic nu afecteaz\ secven]ele epice, rolul norocului sau al fricii în via]a personajelor din aceste nuvele [i din
care fream\t\ de via]\.
(Dumitru Micu, Scurt\ istorie
Moara cu noroc de Ioan Slavici. Prezenta]i lucrarea voastr\ la evaluarea de
a literaturii române, volumul I) la sfâr[itul unit\]ii de studiu.

148
STUDIU DE CAZ

* Diversitate tematic\, stilistic\ [i de viziune `n opera


marilor clasici
SPRE TEM|
1. Numi]i evenimentele istorice legate de anii 1859 [i
1866.
2. Crede]i c\ transform\rile politice [i dezvoltarea eco-
nomic\ influen]eaz\ evolu]ia cultural\ a unui popor?
Argumenta]i.
3. Ce crede]i c\ face literatura unei epoci mai intere-
sant\: unicitatea sau diversitatea temelor, a stilului [i
a viziunii artistice?
Vincent van Gogh,
DESPRE TEM| Autoportret

Impunerea valorilor artistice

Unirea de la 1859, venirea lui Carol de Hohenzollern, formei. Con]inutul crea]iilor eminesciene este îns\ ro-
promulgarea Constitu]iei de la 1866 au pus problema mantic, opera sa poetic\ articulându-se în jurul câtorva
dezvolt\rii na]ionale. Un rol important în aceast\ direc- teme [i motive esen]iale: timpul, cosmicul, istoria, natu-
]ie îl are societatea „Junimea” [i mai cu seam\ mentorul ra, iubirea, omul de geniu.
acesteia, Titu Maiorescu. Lui i se datoreaz\ moder-
nizarea literaturii române [i formarea unei genera]ii de „ PROZA. În ceea ce prive[te proza celei de a doua
scriitori cuprin[i, în istoria literaturii române, în sintag- jum\t\]i a secolului al XIX-lea, ea se caracterizeaz\ prin
ma epoca marilor clasici, aproximativ `ntre 1866 [i 1886. diversitate. Cei care ies în eviden]\ sunt Ioan Slavici [i
Dac\ Titu Maiorescu îl reprezint\, pentru aceast\ Ion Creang\, al\turi de ei putând fi a[eza]i Ion Luca Ca-
epoc\, pe critic, Mihai Eminescu este prin excelen]\ poe- ragiale [i Mihai Eminescu.
tul, Ion Creang\ povestitorul, Ioan Slavici nuvelistul, iar „ Povestitorul
Ion Luca Caragiale dramaturgul. Crea]iile lor se carac- Ion Creang\ este scriitorul care a valorificat crea]ia
terizeaz\ prin diversitate tematic\, stilistic\ [i de viziune, popular\ `n pove[ti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei
dar au un element comun: valoarea artistic\. iezi), povestiri (Popa Duhu, Povestea unui om lene[),
„ POEZIA. Marele clasic al poeziei este considerat basme culte (D\nil\ Prepeleac, Povestea lui Harap-Alb),
Mihai Eminescu, scriitorul care înnoie[te substan]a poe- dar [i `n nuvela Mo[ Nechifor Co]cariul [i `n romanul
tic\ româneasc\. În ipostaza de poet, Mihai Eminescu Amintiri din copil\rie. A zugr\vit satul, de la personajele
s-a autoîncadrat în categoria romanticilor: „Eu r\mân care îl populeaz\ pân\ la limbajul [i obiceiurile acestora.
ce-am fost: romantic” (Eu nu cred nici în Iehova), dar se Temele valorificate de povestitorul moldovean sunt:
poate vorbi, în opera sa, de o component\ clasic\, copil\ria, via]a satului tradi]ional, condi]ia uman\, iar
sesizat\ de Titu Maiorescu în Direc]ia nou\ în poezia [i crea]iile sale se caracterizeaz\ prin inten]ie moraliza-
proza român\. Aceasta const\ în limpezimea stilului, în toare — care îl apropie de clasicism —, prin perspectiv\
pre]uirea artei antice [i în aspira]ia spre echilibrul anecdotic\ [i tendin]\ de evocare scenic\. O tr\s\tur\ a

149
U N I T A T E A 3 Junimism

stilului lui Creang\ este nota comic\, realizat\ prin comic, nuvele naturaliste [i nuvele fantastice, dar toate
exprimarea mucalit\, prin combina]iile surprinz\toare cu un evident caracter psihologic. Cele din prima cate-
de cuvinte, prin folosirea unor termeni familiari meni]i gorie, Dou\ loturi [i Inspec]iune, dezvolt\ tema condi]iei
s\ caricaturizeze. Ion Creang\ este inconfundabil prin micului func]ionar care tr\ie[te sub teroarea superio-
originalitatea limbajului, remarcându-se prin folosirea rilor. Nuvelele naturaliste O f\clie de Pa[te, P\cat, În
unui vocabular specific, cu termeni populari, regionalis- vreme de r\zboi trateaz\ cazuri patologice. Urmându-l
me [i cu fonetisme moldovene[ti, pe fondul unei eco- pe Émil Zola, Ion Luca Caragiale realizeaz\ o deplasare
nomii a mijloacelor artistice. Dar ceea ce îl individua- de accent dinspre social spre tipologic: nu mai intere-
lizeaz\ pe Creang\ este oralitatea stilului, impresia de seaz\ drama func]ionarului, ci st\rile de con[tiin]\ [i
spunere a textului, al c\rui semn distinct este abunden]a comportamentul personajelor. Atât Leiba Zibal (O f\clie
expresiilor onomatopeice, a interjec]iilor, a zicerilor tipi- de Pa[te), cât [i Stavrache (În vreme de r\zboi) alunec\
ce limbii vorbite [i a inser\rii în nara]iune a versurilor în nebunie [i au gustul criminalit\]ii. Nuvelele din cea
populare sau a frazelor ritmate. de-a treia categorie, La hanul lui Mânjoal\, Kir Ianulea,
„ Nuveli[tii Abu-Hassan, dezvolt\ un fantastic de tip tradi]ional, care
Ioan Slavici este nuvelistul de excep]ie al epocii mari- valorific\ motivul magiei, al demonismului [i al oniricu-
lor clasici. Operele sale, Popa Tanda, Scormon, Gura lui. Ion Luca Caragiale nu este un descriptiv, ci un scrii-
satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Comoara, tor care aude ceea ce spun personajele [i sesizeaz\ la ele
P\dureanca, evoc\ via]a satului transilv\nean din a doua am\nuntele, important\ fiind evocarea mediului în care
jum\tate a secolului al XIX-lea, surprinzând apari]ia sem- acestea tr\iesc. El a demonstrat c\ limba român\ per-
nelor capitalismului în acest spa]iu, transformarea so- mite o nara]iune concentrat\, profund\ [i pitoreasc\ în
cial\ sau moral\ a personajelor aflate sub influen]a acela[i timp. Prozatorul este un clasic prin capacitatea
patimii fie erotice, fie de bani. În nuvelele sale, sunt de a crea caractere, prin rigoarea construc]iei epice [i
reflectate tradi]iile, supersti]iile [i prejudec\]ile oame- prin stilul concis.
nilor simpli. Scriitor obiectiv [i realist, Ioan Slavici De[i poetul Mihai Eminescu l-a pus în umbr\ pe
acord\ o mare aten]ie limbajului. Dialogurile devin la el prozator, crea]iile sale în proz\ r\mân reprezentative
mijloace de analiz\ psihologic\, iar, pentru a p\trunde în pentru basmul cult (F\t-Frumos din lacrim\) [i nuvel\
sufletul personajelor, scriitorul apeleaz\ în egal\ m\sur\ (S\rmanul Dionis, Cezara). Capodoper\ a prozei emi-
la monologul interior adresat [i la stilul indirect liber. nesciene este considerat\ nuvela S\rmanul Dionis, care
Nuvelele lui Ion Luca Caragiale pot fi clasificate în dezvolt\ un fantastic în maniera lui E.T.A. Hoffman
trei categorii: nuvele aflate la interferen]a dintre tragic [i sau a lui E.A. Poe, ilustrând teoria transcendentalit\]ii
formelor, a reincarn\rii, postulate de filosofia ezoteric\ a
idealismului subiectiv [i reg\site [i în postuma Avatarii
faraonului Tlà. Concep]ia eminescian\ se impune îns\
prin cerebralitatea conferit\ de experien]a metafizic\
aflat\ la baza nuvelei. Ca to]i romanticii, Mihai
Eminescu valorific\ mituri [i motive literare de larg\ cir-
cula]ie, cum ar fi cel al lumii ca vis sau al ispitei demo-
nice, [i apeleaz\ la ironia romantic\ — procedeu valori-
ficat [i în poeziile sale —, care se reg\se[te în deta[area
personajului [i în comentariul naratorului.
„ Romancierii
Valoarea nuvelelor lui Ioan Slavici a pus în umbr\
romanul Mara, prin care scriitorul devine deschiz\tor
de drumuri în sensul surprinderii veridice, în manier\
Sandro Botticelli, Prim\vara realist\, a târgului transilv\nean. George C\linescu arat\

150
U N I T A T E A 3 Junimism

c\, pentru epoca în care a ap\rut, Mara trebuia s\ însem- D-ale carnavalului [i Conul Leonida fa]\ cu Reac]iunea,
ne un eveniment, [i ast\zi, privind înapoi, romanul aces- au ca punct de plecare via]a burgheziei române contem-
ta apare ca un pas mare în istoria genului (Istoria litera- porane scriitorului, dezvoltând tema parvenitismului de
turii române de la origini pân\ în prezent). la nivelul micii burghezii de mahala pân\ la cel al omului
Dincolo de evocarea vie]ii din Radna, romanul sur- politic. Satirizarea epocii este realizat\ prin mijloace edi-
prinde eforturile v\duvei Mara de a-[i cre[te copiii [i de ficatoare pentru geniul comic al scriitorului, care valori-
a le asigura un trai mai bun, dar [i lupta ei pentru a fic\ la maximum comicul de situa]ie, de moravuri, de
ob]ine o pozi]ie social\ privilegiat\ în lumea negustori- caracter [i de nume, dar mai ales comicul de limbaj. Ion
mii, dominate de b\rba]i. De aceea, opera lui Slavici per- Luca Caragiale are capacitatea de a surprinde nuan]ele
mite o lectur\ plurivalent\, ca roman social, de familie, limbii vorbite, de la gre[elile de vocabular, provocate de
erotic sau ca bildungsroman. lipsa de educa]ie sau de mimetism, la înc\lcarea regu-
lilor gramaticale [i ale logicii.
„ DRAMATURGIA Comicul rezult\ din combinarea mijloacelor [i
Literatura dramatic\ din a doua jum\tate a secolului r\mâne în cele din urm\ în sfera indemonstrabilului.
al XIX-lea este dominat\ de Ion Luca Caragiale, acela Este la Caragiale un umor inefabil ca [i lirismul emines-
care a dat teatrului românesc o str\lucire deosebit\. Ca cian, suprapus observa]iei ori criticei [i pân\ la un punct
orice scriitor clasic, dramaturgul construie[te caractere independent, constând în „caragialism”, adic\ într-o ma-
[i urm\re[te modul în care parvenitismul, ambi]ia [i nier\ proprie de a vorbi.
orgoliul afecteaz\ personalitatea uman\. Toate cele pa- (George C\linescu, Istoria literaturii române
tru comedii, O noapte furtunoas\, O scrisoare pierdut\, de la origini pân\ în prezent)

TEMA ~N TEXTE
1. Valorificând poeziile studiate în acest an [i în anii 5. În grupe de câte patru-[ase elevi, realiza]i un poster
[colari anteriori, redacta]i un eseu de aproximativ în care s\ prezenta]i tr\s\turile a dou\ romane ale
patru pagini în care s\ prezenta]i motivele [i temele marilor clasici.
romantice din crea]ia lui Mihai Eminescu. 6. Redacta]i un eseu de una-dou\ pagini cu tema Satul
2. În grupe de [ase elevi, realiza]i câte un poster în care românesc între trecut [i prezent, în care s\ valorifi-
s\ ilustra]i tipologia nuvelei române[ti în epoca mari- ca]i informa]iile oferite de operele lui Ion Creang\ [i
lor clasici, prin valorificarea operelor literare studiate Ioan Slavici [i cuno[tin]ele voastre despre spa]iul
în acest an [colar, dar [i a altor crea]ii literare cunos- rural actual.
cute. Ave]i în vedere [i informa]iile despre nuvel\ din 7. Redacta]i un eseu de o pagin\ despre modul în care
prezentarea studiului de caz. descrierea naturii se reg\se[te în proza marilor cla-
3. Proiect. Una dintre preocup\rile romanticilor a fost
sici, valorificând urm\toarea afirma]ie critic\:
culegerea [i valorificarea folclorului literar. Preg\ti]i,
De[i prilejurile nu lipsesc, Creang\ nu descrie natu-
în grupe de [ase-opt elevi, un proiect cu tema Basmul
ra r\mânând în orbita modelelor folclorice. Când o
cult [i marii clasici.
4. Tzvetan Todorov, teoretician al fantasticului, preci- face totu[i, e concis, merge spre nota]ia concret\,
zeaz\ în lucrarea sa dedicat\ acestei categorii a lite- p\strând mijloacele stilului oral. [...] Solicitat de na-
raturii: Ezitarea cititorului reprezint\, a[adar, prima tur\, Eminescu se îngrije[te de punerea în scen\,
condi]ie a fantasticului [...]” (Introducere în literatura imaginând peisaje feerice, întrebuin]ând culori exu-
fantastic\). berante.
Citi]i nuvelele fantastice S\rmanul Dionis de Mihai (Constantin Ciopraga, Portrete [i reflec]ii literare)
Eminescu [i La hanul lui Mânjoal\ de Ion Luca Cara- 8. Realiza]i, în grupe de [ase-opt elevi, câte un CD sau
giale. Identifica]i asem\n\rile [i deosebirile dintre o prezentare în Power Point a speciilor cultivate de
cele dou\ nuvele [i sintetiza]i-le într-o diagram\. marii clasici.

151
LIMB| ROMÂN|

** Grupul nominal
Grupul nominal este partea enun]ului organizat\ sin- rar, `n construc]ii expresive, interjec]ii. Mai exist\ [i gru-
tactic în jurul unui termen nominal, fiind alc\tuit din puri adjectivale, având drept centru un adjectiv, la rândul
acest termen [i elementele subordonate lui. Centrul s\u, dependent de un centru nominal.
nominal poate fi: substantivul sau substitu]ii acestuia Substantivul are categoriile gramaticale [i func]iile
(pronumele sau numeralul cu valoare substantival\). sintactice din tabelul de mai jos.
Determinan]ii acestor centre sunt atribute sau
propozi]ii atributive. Atributele pot fi de mai multe feluri,
în func]ie de partea de vorbire prin care se exprim\: Christian d’Auchamp,
adjective, substantive, pronume, verbe, adverbe [i, mai Vila Dr. Minovici
din Bucure[ti

Masculin: un b\iat / doi b\ie]i


GEN Feminin. o fat\ / dou\ fete
Neutru: un scaun / dou\ scaune
Singular: b\iat, fat\, scaun
NUM|R
Plural: b\ie]i, fete, scaune

Nominativ: Subiect: Poezia este frumoas\.


func]iile Nume predicativ: Cartea este un roman.
sintactice Apozi]ie: Prietenul meu, Dan, pleac\.

Complement direct: El a creat un personaj uimitor.


Acuzativ: Complement indirect: M\ gândesc la poezia citit\.
func]iile Atribut substantival prepozi]ional: Îmi plac operele de fic]iune.
sintactice Nume predicativ: Supracoperta este de plastic.
CAZ Complement de agent: Cartea este citit\ de Ana.
Complemente circumstan]iale (de loc, de timp, de mod, de cauz\, de scop etc.): El cite[te cu pl\cere.

Dativ: Complement indirect: I-am dat colegului meu o carte.


func]iile Nume predicativ: Sfâr[itul nuvelei a fost conform a[tept\rilor.
sintactice Atribut substantival prepozi]ional: Îmi plac nara]iunile asemenea vie]ii.
Complemente circumstan]iale (de mod, de loc): Se poart\ asemenea eroilor îndr\gi]i.

Genitiv: Atribut substantival genitival: Începutul nuvelei este palpitant.


func]iile Atribut substantival prepozi]ional: Rafturile din\untrul dulapului sunt pline de c\r]i.
sintactice Nume predicativ: Eroul este contra personajelor necinstite.
Complement indirect: În referat, s-a oprit asupra poeziilor eminesciene.
Complemente circumstan]iale (de loc, de timp,de cauz\, de scop): Am pus cartea deasupra servietei.

Articolele hot\râte [i nehot\râte înso]esc substanti- relative [i de înt\rire. Ele îndeplinesc acelea[i func]ii sin-
vele [i locu]iunile substantivale, care sunt grupuri tactice cu substantivul.
unitare de cuvinte ce se comport\ ca un substantiv. Numeralele sunt de mai multe feluri: cardinal pro-
Pronumele sunt de mai multe feluri: personale, refle- priu-zis, colectiv, frac]ionar, adverbial, distributiv, multi-
xive, posesive, demonstrative, nehot\râte, interogative, plicativ [i ordinal. Când are valoare substantival\, acesta
îndepline[te acelea[i func]ii sintactice cu substantivul.

152
U N I T A T E A 3 Junimism

Adjectivul determin\ substantivul, fiind variabil (cu


patru, trei [i dou\ forme) [i invariabil. Are grade de
compara]ie [i poate fi înso]it de articol adjectival, ca [i
locu]iunea adjectival\, care este grupul unitar de cuvinte
cu rol de adjectiv.

EXERCI}II
1. Portofoliu. Alc\tui]i o map\ în care s\ prezenta]i
toate felurile de pronume [i de numerale înv\]ate.
2. Portofoliu. Alc\tui]i o map\ care s\ cuprind\ toate
tipurile de atribute, cu exemplific\ri pentru fiecare {tefan Popescu, B\rci `n port
situa]ie. Prezenta]i portofoliul la evaluarea de la
sfâr[itul unit\]ii de studiu. 6. Explica]i rolul stilistic al pronumelor [i al adjectivelor
3. Proiect. Lucra]i în grupe de patru-[ase elevi. pronominale demonstrative din urm\torul fragment:
Realiza]i un poster în care s\ prezenta]i propozi]ia „— La care chivu]\? o [tii?
subordonat\ atributiv\, indicând: elementele regen- — La Þâca, aia tân\r\, frumoas\, care vine totdeauna
te, elementele introductive, topica [i punctua]ia. Pre- pe aici, r\spunde vinovata, plângând, cu inima frânt\
zenta]i posterele la evaluarea de la sfâr[itul unit\]ii de târzie c\in]\.
de studiu. — {tii unde se afl\ aceast\ chivu]\?”
4. Analiza]i substantivele, pronumele, numeralele [i (Ion Luca Caragiale, Dou\ loturi)
adjectivele din textul de mai jos, indicând [i func]ia 7. Indica]i felul pronumelor din textul de la exerci]iul 6.
lor sintactic\. 8. Identifica]i subiectele din textul de la exerci]iul 6,
„Înainte de a dormi, ea î[i împreuna mâinile [i, pe precizând prin ce p\r]i de vorbire se exprim\.
când stelele albe sunau în aeriene coarde rug\ciunea 9. Analiza]i sintactic [i morfologic versurile de mai jos.
universului, buzele ei murmura zâmbind, apoi capul „Peste vârfuri trece lun\,
ei palid de suflarea îndulcit\ a nop]ii c\dea pe perine. Codru-[i bate frunza lin,
Cine ar fi v\zut-o astfel! Nimene — numai el, ce aco- Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sun\.”
perea bra]ul ei, atârnând pe marginea patului, cu
(Mihai Eminescu, Peste vârfuri)
s\rut\ri. El adormea în genunchi. Visau amândoi
10. Comenta]i valoarea stilistic\ a substantivelor [i a
acela[i vis. Ceruri de oglinzi, plutind cu în\l]atele
adjectivelor din versurile de la exerci]iul 9.
aripi albe [i cu brâie de curcubeu, portale nalte,
11. Transcrie]i corect, `n caiete, enun]urile de mai jos:
galerii de-o marmur\ ca ceara, straturi de stele albas- „ Liftu defect. „ Fumatu oprit. „ Au c\zut zece litri
tre pe plafonduri argintoase — toate pline de un aer de ap\ pe metrul p\trat. „ ~mi plac fructele, de exem-
r\coare [i mirositor. Numai o poart\ închis\ n-au plul, perele.
putut-o trece niciodat\. Deasupra ei, în triunghi, era 12. Corecta]i enun]urile de mai jos:
un ochi de foc, deasupra ochiului — un proverb cu „ Coperta c\r]ii ap\rut\ recent este foarte splendid\.
literele strâmbe ale întunecatei Arabii. Era doma lui „ P\rerea unei prietene a mea a fost apreciat\ de
Dumnezeu.” profesorul îns\[i.
(Mihai Eminescu, S\rmanul Dionis) „ Fratele meu din clasa doisprezecea pleac\ la
5. Ar\ta]i pentru ce sunt folosite substantivele [i adjec- munte pe doi martie.
tivele în textul de la exerci]iul 4, indicând valoarea „ În referat, am prezentat cele mai fundamentale
stilistic\ a acestora, când este cazul. aspecte a crea]iei marilor clasici.

153
E V A L U A R E

I. Citi]i textul urm\tor [i r\spunde]i la cerin]ele de mai 9. Men]iona]i ipostaza sub care apare eul liric, indicând
jos. persoana folosit\. (4 puncte)
10. Ar\ta]i asem\n\rile [i deosebirile între felul în care
„Departe sunt de tine [i singur lâng\ foc, dou\ motive din acest text sunt tratate în alte poezii
Petrec în minte via]a-mi lipsit\ de noroc, eminesciene. (4 puncte)
Optzeci de ani îmi pare în lume c-am tr\it,
C\ sunt b\trân ca iarna, c\ tu vei fi murit. II. Imagina]i-v\ c\ familia voastr\ a cump\rat o ma[in\
Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, nou\, iar cea veche trebuie vândut\. Redacta]i un
Rede[teptând în fa]\-mi trecutele nimicuri; text, de cel mult zece rânduri, prin care s\ argumen-
Cu degetele-i vântul love[te în fere[ti, ta]i unui posibil cump\r\tor calitatea ma[inii.
Se toarce-n gându-mi firul duioaselor pove[ti, Ve]i avea în vedere:
{i-atuncea dinainte-mi prin cea]\ parc\ treci, a. prezentarea succint\ a st\rii ma[inii; (4 puncte)
Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni sub]iri [i reci. [...] b. existen]a unor elemente care s\ atrag\ cump\r\-
O! glasul amintirii r\mâie pururi mut, torul; (2 puncte)
S\ uit pe veci norocul ce-o clip\ l-am avut, c. respectarea normelor gramaticale, ortografice [i
S\ uit cum dup-o clip\ din bra]ele-mi te-ai smult… de punctua]ie; a[ezarea textului în pagin\. (4 puncte)
Voi fi b\trân [i singur; vei fi murit de mult!”
(Mihai Eminescu, Departe sunt de tine…) III. Redacta]i un eseu structurat de dou\-patru pagini în
care s\ prezenta]i particularit\]ile nuvelei psihologice.
1. Construi]i patru enun]uri în care cuvântul poliseman- Ve]i avea în vedere :
tic a petrece s\ aib\ sensuri diferite. (4 puncte) a. precizarea a patru caracteristici ale nuvelei psiho-
2. Rescrie]i, conform normelor limbii române actuale, logice; (4 puncte)
urm\toarele fragmente din textul dat: b. prezentarea construc]iei subiectului literar, comen-
a. „Cu degetele-i vântul love[te în fere[ti...”; tându-se cel pu]in dou\ secven]e narative semnifica-
b. „Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni sub]iri [i reci...”; tive [i raportul dintre incipit [i final; (4 puncte)
c. „O! glasul amintirii r\mâie pururi mut…”; c. ilustrarea tr\s\turilor personajului principal [i sta-
d. „S\ uit cum dup-o clip\ din bra]ele-mi te-ai smult…”. bilirea rela]iilor cu cel pu]in alte dou\ personaje din
(4 puncte) textul ales; (4 puncte)
3. Identifica]i patru figuri de stil diferite din primele opt d. prezentarea a cel pu]in dou\ tipuri de procedee
versuri. (4 puncte) prin care se dezv\luie tr\irile personajelor;
4. Preciza]i verbul la viitor anterior din versurile date, (4 puncte)
ar\tând ce valoare stilistic\ are. (4 puncte) e. stabilirea tipului de narator; (4 puncte)
5. Argumenta]i, în cel mult zece rânduri, c\ textul dat f. redactarea eseului, urm\rind organizarea ideilor în
apar]ine romantismului. (4 puncte) scris, utilizarea limbii literare, argumentarea, orto-
6. Explica]i ce semnifica]ie are incipitul acestui text, grafia, punctua]ia, a[ezarea textului în pagin\ [i lizibi-
„Departe sunt de tine…”, raportându-l la cadru, la litatea. (20 de puncte)
timp [i la sentimentele exprimate în poezie. Se acord\ din oficiu 10 puncte.
(4 puncte)
7. Comenta]i, în cel mult cinci rânduri, ultimele patru EVALUARE ALTERNATIV|
versuri, precizând rolul stilistic al modurilor [i al tim- Portofoliu. Alc\tui]i o map\ cu patru lucr\ri elaborate în
purilor verbale. (4 puncte)
aceast\ unitate [i care v-au pl\cut mai mult. Motiva]i,
8. Preciza]i care dintre variantele de mai jos sunt vari-
în cel mult o pagin\, alegerea f\cut\.
ante literare libere morfologice [i, respectiv, variante Prezentare de proiecte. Prezenta]i momentele poetice
literare libere lexicale: g\lu[te / g\lu[ti, m\n\stire / înso]ite de muzic\. Realiza]i prezent\ri orale ale re-
mân\stire, pieptene / piept\n, râpe / râpi, sering\ / feratelor. Organiza]i o expozi]ie cu portofoliile tema-
siring\, tangou / tango. (4 puncte)
tice alc\tuite [i alege]i-le pe cele mai reu[ite.

154
Noi
U N I T A T E A 4 `nceputuri
„ Neoromantism. Neoclasicism
George Co[buc, Scara

„ Simbolismul
Simbolismul european. Arte poetice
Simbolismul românesc
Natura la simboli[ti
Alexandru Macedonski, Pe balta clar\
Limb\ român\: Uzul diversificat al limbii
Comunicare: Prezentarea oral\

„ Evaluare
J.-B. Camille Corot,
Amintire de la Montefantaine
U N I T A T E A 4

Neoromantism. Neoclasicism
SPRE TEXT
1. Imagina]i-v\ c\ a]i aflat întâmpl\tor c\ o persoan\ apropiat\ / persoana iubi-
t\ v-a min]it. Redacta]i un fragment de jurnal în care s\ v\ nota]i reac]iile
`n leg\tur\ cu cele descoperite.
2. Discuta]i sensul urm\torului proverb: Minciuna are picioare scurte. Re-
lata]i o situa]ie pe care a]i tr\it-o sau despre care a]i auzit, în care prover-
bul [i-a dovedit veridicitatea.

Scara
de George Co[buc
Am g\sit-o ieri în prun, N-am de lucru [i m-apuc
Dar — s\ nu-mi gr\bi]i ocara! — S\-ntorc scara,
George Co[buc I-am luat în prip\ scara. {i când colo, stau n\uc!
Ea m\-njur\: „ — E[ti nebun?
(1866-1918) Dau s\ num\r la fu[tei —
Pune scara!”
„— Dac\-njuri, eu n-o mai pun!” Uite-i, frate, doisprezece!
Poet [i traduc\tor. Se na[te în sa-
{i-un cu]it prin piept îmi trece
tul Hordou (ast\zi Co[buc), în ju-
de]ul Bistri]a-N\s\ud, în familia
Mai la urm\, pe-un cuvânt: Împlântat2 de mâna ei!
preotului Sebastian Co[buc. Înce- S\ se lase s\rutat\ Doisprezece,
pe [coala primar\ în satul natal [i o De atâtea ori deodat\ Iac\-mi moartea, dragii mei!
continu\ la Telciu, iar în 1875, este Câ]i fu[tei1 la scar\ sunt.
înscris la [coala din N\s\ud. S\rutat\ — A gre[it, îmi spune]i voi?
În 1880, elevul Co[buc este pri- L\udat fii, Tat\ sfânt! Cum de n-a gre[it s\ spuie
mit în rândurile Societ\]ii de lec- Treisprezece? S\ mai suie,
tur\ a elevilor [colii n\s\udene, „— Unsprezece”, spune ea; Nu s\-mi fac\ mai vreo doi!
„Virtus Romana Rediviva”. Debu- Eu zic: „ — Bine”, pe credin]\: Nu s\-mi spuie
tul literar are loc în revista local\,
intitulat\ Musa some[an\. În 1884,
Doar o fi având [tiin]\ C\ e miercuri, când e joi!
se înscrie la Facultatea de Filosofie Scara câ]i fu[tei avea,
Pe credin]\ — Zici c\ poate n-a [tiut
[i Litere din cadrul universit\]ii
clujene, unde descoper\ limbile Asta e pierzarea mea! Când vorbea din prun cu mine?
orientale. În acela[i an, are loc ade- Dar i-a num\rat ea bine
v\ratul debut literar al poetului, în {i-o s\rut mereu-mereu: Scoborându-i, [i-a t\cut!
revista Tribuna de la Sibiu, con- Orice-a]i spune, orice-a]i face, Nu de mine,
dus\ la acea vreme de Ioan Slavici. Nu [tiu cum, dar mie-mi place Mi-e de dânsa, ce-a f\cut!
Acesta va avea un rol hot\râtor în S\ s\rut — a[a sunt eu!
evolu]ia lui George Co[buc, oferin- M-a scurtat a[a, [tiind!
Orice-a]i face,
du-i în 1887 func]ia de redactor-[ef Dac\-i fire mincinoas\,
al revistei. Doar e dat de Dumnezeu!
Ce folos e c\-i frumoas\?
Dar te uit\! Azi m\ duc Maica mea, auzi! S-o prind
1
fuscel vezi fuºtel, s.m.: fiecare dintre Pe la ei, [i iat\ scara! Mincinoas\!
vergele sau scândurile orizontale care Vrând s\ pui la cale ]ara, N-o mai cred, s-o v\d murind!
formeazã treptele unei scãri.
2
a împlânta, vb.: a înfige. (Poezii, Bucure[ti, Editura Minerva, 1985. Antologie realizat\ de Georgeta Dulgheru)

156
U N I T A T E A 4 Noi `nceputuri

TEXT {I CONTEXT
Poezia Scara a fost publicat\ ini]ial în 1895, în revista Vatra, [i a fost inclus\
În 1888 [i 1889, public\ în revis- în volumul Fire de tort, din 1896.
ta Tribuna o serie de poezii: Mâni-
oas\, Rada [i poemul Nunta Zamfi- PRIN TEXT
rei, care îi va atrage aten]ia lui Titu
1. Poezia adopt\ un tipar narativ. Identifica]i în text persoana la care se na-
Maiorescu.
Apari]ia lui George Co[buc într-o reaz\ [i tr\s\turile unei nara]iuni. Rezuma]i „povestea” în cinci rânduri.
perioad\ de criz\, când poezia 2. Proiect. Caracterul dramatic al textului permite reprezentarea lui ca o sce-
româneasc\ era dominat\ de epi- net\. Realiza]i, în grupe de patru elevi, o transpunere în limbaj scenic a
gonism eminescian, a f\cut s\ fie poeziei.
considerat un înnoitor: Eminescu 3. Dincolo de tiparul narativ [i de cel dramatic, textul are un grad ridicat de
a tras în poezia româneasc\ o lirism. {tiind c\ poezia liric\ este definit\ ca opera literar\ în versuri cen-
brazd\ atât de adânc\, încât con- trat\ asupra eului, asupra vie]ii interioare, cu toat\ gama tr\irilor l\untrice,
temporanii [i urma[ii s-au împot- de la sentimente, emo]ii, st\ri, dispozi]ii afective la atitudini, explica]i în ce
molit într-însa vreme îndelungat\.
const\ lirismul poeziei Scara.
Eminescianismul ajunsese o boal\
4. Explica]i aceast\ interferen]\ a genurilor literare întâlnit\ în poezia Scara,
pe care lipsa de talent a epigonilor
o agrava din zi în zi. [...] Atunci a pornind de la urm\torul citat:
venit Co[buc. (Liviu Rebreanu) Specificitatea lui Co[buc se afl\ în poeziile cu subiecte ]\r\ne[ti, aproa-
În 1889, George Co[buc, ajuns pe toate erotice, precum s-a [i observat. Îndeosebi invazia anxiet\]ii legate
în Bucure[ti, continu\ s\ colabo- de criza puberal\, tratat\ întâia oar\ de Heliade R\dulescu în Sbur\torul, o
reze cu revista Tribuna [i public\ g\sim în felurite compuneri [i pe deosebite trepte, de la jalea inexplicabil\
versuri în Convorbiri literare. pân\ la toana mali]ioas\. Caracteristic este c\ mai toate aceste poezii sunt
Volumul de debut, Balade [i idile, ni[te monoloage. Sunt ele epice, dramatice? Propriu-zis nu. De[i aspectul
ap\rut în 1893, este bine primit în de monolog a ajutat mult r\spândirii prin declamarea la serb\ri, fapt ce a
epoc\. În 1896, apare al doilea vo- dus la o oarecare banalizare (de unde un scepticism, neîndrept\]it, la cei
lum de poezii al lui, Fire de tort, [i,
c\rora li se vorbe[te de valoarea lui Co[buc), lirismul în forma aceasta
`mpreun\ cu Alexandru Vlahu]\,
editeaz\ revista S\m\n\torul. În obiectiv\ exist\ ca un mecanism etern al ingenuit\]ii umane [...]. E un lirism
urm\torii patru ani, `i apar alte reprezentabil, o poezie teatral\, a[a cum exist\ un teatru de poezie. Mi[ca-
dou\ volume versuri: Ziarul unui rea nu este exterioar\, epic\, simbolizând acte de voin]\, ci interioar\.
pierde-var\ [i Cântece de vitejie. (George C\linescu, Istoria literaturii române
Traduce opere dificile din literatu- de la origini pân\ în prezent)
ra universal\: din latin\ Eneida [i
5. Lirismul obiectiv are dou\ forme de
Georgicele de Vergiliu, din greac\
Odiseea de Homer, din sanscrit\
manifestare: „lirica m\[tilor” [i „lirica rolu-
Sakuntala de Kalidasa, din italian\ rilor”. În articolul Atitudinea [i formele eu-
Divina comedie de Dante. lui în lirica lui Eminescu, Tudor Vianu pre-
Moartea lui Alexandru, unicul cizeaz\ c\, în „lirica m\[tilor”, poetul expri-
s\u fiu, în 1915, într-un accident m\ sentimentele sale sub o masc\ str\in\,
de ma[in\, va reprezenta pentru pe când, în „lirica rolurilor”, poetul, asimi-
George Co[buc începutul sfâr[itu- lându-se cu un personaj felurit, a[a cum
lui. Poetul se retrage din via]a face totdeauna creatorul de caractere dra-
public\ [i moare în 1918. matice [i epice, exprim\ sentimente care
nu sunt propriu-zis ale sale, de[i energia
general\ a sufletului s\u le sus]ine [i pe
acestea. Care dintre aceste forme se reg\-
Nicolae Grigorescu, se[te în poezia lui George Co[buc? Argu-
Fat\ cu basma galben\ menta]i-v\ r\spunsul.

157
U N I T A T E A 4 Noi `nceputuri

6. Realiza]i un posibil profil al „personajului” liric. Argumenta]i fiecare tr\-


s\tur\ valorificând, pe cât posibil, textul.
Dic]ionar literar 7. Pornind de la r\spunsurile date la exerci]iile anterioare [i de la defini]ia
„ Lirismul obiectiv este un lirismului obiectiv, preciza]i cui îi apar]ine vocea liric\ din aceast\ poezie.
termen folosit de George C\li- 8. Poezia poate fi structurat\ pe trei secven]e: prima evoc\ o întâmplare
nescu pentru a defini poezia lui dintr-un trecut nu foarte îndep\rtat, a doua prezint\ o alt\ întâmplare
George Co[buc. Lirismul obiec- dintr-un trecut foarte apropiat [i ultima corespunde prezentului enun]\rii,
tiv (lirism transmis indirect) cu valoare de comentariu. Identifica]i aceste secven]e [i ar\ta]i ce ele-
implic\ existen]a unor roluri, a
mente din text v-au ajutat în realizarea acestei sarcini de lucru.
unor voci, a unor personaje liri-
9. Poezia `ncepe printr-un verb care implic\ ideea de c\utare [i, implicit,
ce care monologheaz\ [i /sau
folosesc un stil senten]ios. Liri- ideea de joc. Identifica]i acest verb [i explica]i a[ezarea sa în aceast\
ca rolurilor, ca [i lirismul obiec- pozi]ie. Prezen]a lui sugereaz\, dar nu spune nimic concret. Explica]i `n ce
tiv, se apropie de modalitatea const\ acel lucru nespus.
dramatic\, ele fiind reprezen- 10. Datorit\ adverbelor de timp „ieri” [i „azi”, poezia se ordoneaz\ pe dou\ pla-
tabile. Lirismul obiectiv se afl\ nuri temporale: un trecut apropiat [i unul foarte recent, aproape suprapus
în opozi]ie cu lirismul subiectiv. momentului enun]\rii. Fiec\rui plan îi corespunde o alt\ stare de spirit.
„ Idila este o specie liric\ [i Identifica]i sintagmele care se refer\ la acestea [i numi]i, de fiecare dat\,
erotic\ din sfera poeziei buco- starea de spirit a fl\c\ului. Prezenta]i motivele care îl fac s\ se simt\ astfel.
lice, în care sunt prezentate, în 11. Poezia are o construc]ie monologat\ [i creeaz\ impresia unei comunic\ri
form\ optimist\ sau idealizat\, unilaterale, dinspre emi]\tor spre receptor. Transcrie]i secven]ele prin care
via]a [i dragostea în cadrul îndr\gostitul se adreseaz\ direct receptorului. Preciza]i cine este acest
rustic, cultivate de Antichitatea interlocutor.
greco-roman\ [i valorificate `n 12. Crede]i c\ sup\rarea îndr\gostitului este justificat\? R\spunde]i pornind
clasicism; crea]ie conven]ional\
de la urm\toarele sugestii sau g\sind altele:
în care este exprimat un senti-
ment manierist [i artificios, în
a. sup\rarea b\iatului nu este justificat\, fiindc\ „minciuna” fetei este nevi-
decor rustic. novat\ [i se circumscrie jocului iubirii;
b. sup\rarea b\iatului este justificat\,
„ S\m\n\torismul este un fiindc\ fata a gre[it num\rul fu[teilor
curent cultural românesc pro-
inten]ionat, ceea ce dovede[te lipsa ei
movat, în primul deceniu al
secolului al XX-lea, de revista
de caracter;
S\m\n\torul, înfiin]at\ în 1901, c. orgoliul tipic masculin îl face pe b\iat
la Bucure[ti, de Alexandru Vla- s\ se simt\ jignit, dar sup\rarea sa nu
hu]\ [i George Co[buc. Ideo- este justificat\, dimpotriv\, este exagerat\;
logia sem\n\torist\ a fost elabo- d. minciuna spus\ de fiin]a iubit\ este
rat\ de Nicolae Iorga în perioa- întotdeauna dureroas\, a[a c\ b\iatul
da în care a condus revista. are toate motivele s\ fie sup\rat.
Subliniind importan]a specificu- 13. Preocuparea pentru latura sonor\ a
lui na]ional, s\m\n\torismul versurilor, în dorin]a de a m\ri expresi-
consider\ c\ valoarea literaturii
vitatea poeziilor, a dus la folosirea de
const\ în primul rând în valoa-
rea etic\ [i apoi în cea estetic\.
c\tre George Co[buc a alitera]iilor [i a
S\m\n\torismul opune ora[u- asonan]elor, unele devenite celebre: „{i
lui, spa]iu viciat al pervertirii zalele-i zuruie crunte” (Pa[a Hassan),
suflete[ti, imaginea idilic\ a sa- „Urletul suna sinistru ca un urlet de
tului patriarhal, considerând mormânt” (Regina ostrogo]ilor). Iden-
]\r\nimea drept depozitar\ ex- tifica]i în poezia Scara o alitera]ie.
clusiv\ a valorilor na]ionale.
Nicolae Grigorescu, Fl\c\u din Bac\u

158
U N I T A T E A 4 Noi `nceputuri

14. Aspectul prozodic al versurilor lui George Co[buc este considerat inedit,
nu atât prin ritmul [i rimele folosite, cât prin distribuirea versurilor în
strofe. Analiza]i poezia Scara din punctul de vedere al versifica]iei, pre-
cizând ritmul, rima, m\sura [i construc]ia strofic\.

DESPRE TEXT
1. S\m\n\torismul s-a manifestat în poezia româneasc\ dup\ ce George
Co[buc public\ poezia Scara. Identifica]i, în poezie, câteva tr\s\turi care
anun]\ acest curent.
2. Argumenta]i, într-o compunere de o pagin\, caracterul neoromantic al
poeziei Scara.

DUP| TEXT
Ion Andreescu, Cas\ la ]ar\ 1. Proiect: Lucra]i `n grupe de patru elevi. Citi]i alte poezii co[buciene:
Mânioas\, Nu te-ai priceput, Numai una, Spinul, Rea de plat\, Sub]irica din
vecini. Realiza]i un poster, discutând urm\toarea observa]ie [i valorificând
Una dintre temele centrale ale textele citite:
s\m\n\torismului este aceea a Dominant\ îns\ este în „idilele” lui Co[buc condi]ia hibrid\, infern para-
dezr\d\cin\rii. S\m\n\torismul disiac [i paradis infernal, a c\rei expresie este chinul jucat, cochet\ria,
cultiv\ în special literatura de replic\ la eminescianul „dureros de dulce”. „Chin jucat” g\sim mai ales în
inspira]ie istoric\ [i rural\, pre-
lucr\rile din folclor, adoptând
faza incipient\ a erosului. Ea [i El sunt îndr\gosti]i, dar nici ea, nici el nu
obiectivele curentului na]io- iubesc înc\. E o diferen]\ aproape insesizabil\ între a fi îndr\gostit [i a iubi;
nal-popular al Daciei literare, pe îndr\gostitul e tentat s\ pun\ totul sub regimul jocului (Scara), cel care
care îl deformeaz\ în spiritul iube[te vede în joc gravitatea (De pe deal).
romantismului paseist (cult exa- (Lauren]iu Ulici, George Co[buc, în Convorbiri literare)
gerat al trecutului) [i al na]iona- 2. Redacta]i un eseu de una-dou\ pagini despre specificul poeziei lui George
lismului xenofob (du[m\nos fa]\ Co[buc, în care s\ valorifica]i dou\ poezii ale sale [i citatul urm\tor:
de tot ce este str\in). Alte reviste Indiferent deci de tema ei, poezia lui George Co[buc este generic\. {i
s\m\n\toriste: Luceaf\rul, Ra-
muri, F\t-Frumos. Reprezentan]i
dac\ vrem s\ p\str\m no]iunea de lirism, trebuie s-o definim cu aten]ie.
importan]i: George Co[buc, Dui- Epic\ ori curat dramatic\ aceast\ poezie nu este, deoarece nu s-a rupt cu
liu Zamfirescu, Mihail Sadovea- totul leg\tura dintre autor [i personaj, dintre actor [i rolul s\u; din contr\,
nu, {tefan Octavian Iosif. perceperea lor împreun\ este esen]ial\. Dar nici liric\ în sens curent nu
„ Neoromantismul este o ten- este, cât\ vreme interioritatea este absent\ [i personajele nu ne spun nimic
din]\ de a readuce [i de a accen- despre poet. Este un fel de poezie a interpret\rii, un „lirism” al rolului (dar
tua unele tr\s\turi caracteristice nu poezie reprezentabil\, în sensul de la G. C\linescu), izvorât din pl\cerea
romantismului într-o perioad\ actoriceasc\ a obiectivit\]ii. Substitu]ia, travestirea [i simularea îl ascund
ulterioar\ celei istoric consacra- pe poet într-un personaj tipic, în slujba c\rora se pune, pe care-l joac\; nu
te sau în mi[c\ri literare cu alte
se dezv\luie pe sine, ci imit\ pe al]ii. Pl\cerea lui este de a locui în suflete
caracteristici. Asemenea tendin-
]e s-au manifestat la sfâr[itul se- str\ine, ca un actor. Când este mai mult el însu[i, G. Co[buc este un altul.
(Nicolae Manolescu, Poezia ca teatru, în vol. Teme 3)
colului al XIX-lea [i începutul
secolului al XX-lea în proza [i 3. Sfâr[itul secolului al XIX-lea [i începutul secolului al XX-lea au fost domi-
poezia s\m\n\torist\, dar [i în nate de polemici pornind de la întrebarea: Eminescu sau Co[buc? Timpul
dramaturgia lui Barbu {tef\nes- a dat r\spunsul. Realiza]i o dezbatere pornind de la aceast\ întrebare [i,
cu Delavrancea. valorificând contextul în care public\ George Co[buc, încerca]i s\ expli-
ca]i cauza na[terii acestei polemici.

159
STUDIU DE CAZ

Simbolismul
SPRE TEM|
1. Consulta]i un dic]ionar [i consemna]i sensul cuvân-
tului simbolism.
2. Privi]i reproducerea tabloului de Claude Monet [i
preciza]i ce v\ sugereaz\. Urm\ri]i compozi]ia tablo-
ului (încadrarea, planurile, liniile de for]\, punctele
forte etc.) [i mijloacele de expresie folosite (linii,
forme etc.).
Claude Monet,
Femeie cu umbrel\
(fragment)

DESPRE TEM|

Simbolismul european. Arte poetice


Înnoirea formelor literare ca reac]ie la alte orient\ri

Perioada de evident\ decep]ie care a urmat înfrân- c\ruia îi opune o poezie impersonal\, sensibil\ mai ales
gerii Comunei din Paris, mai exact cea a ultimelor trei la form\. În proz\, au refuzat pozitivismul naturalismu-
decenii ale secolului al XIX-lea, a fost favorabil\ evolu]iei lui, curent literar care a exagerat ideea reproducerii rea-
fenomenului literar [i mai cu seam\ înnoirii poeziei. lit\]ii prin prezentarea unor aspecte brutale, triviale [i
Simbolismul, curent literar din ultimele decenii ale patologice.
secolului al XIX-lea [i primul deceniu al secolului al Actul de na[tere a simbolismului poate fi considerat
XX-lea, apare pe acest fond al unei societ\]i în criz\, care articolul-manifest publicat de Jean Moréas, la 18 sep-
a generat sentimentul e[ecului, al înstr\in\rii, de unde
tembrie 1886, în suplimentul literar al revistei Le Figaro,
[i dorin]a de evadare în estetism, ocultism [i în ]inuturi
intitulat Le Symbolisme (Simbolismul). Peste câteva
`ndep\rtate [i exotice.
s\pt\mâni, a ap\rut [i revista Le symboliste (Simbo-
În L’ Albatros (Albatrosul), Charles Baudelaire face
din aceast\ pas\re un simbol al artistului aflat într-o listul). Tot în 1886, belgianul René Ghil public\ lucrarea
lume ostil\ [i lipsit\ de sensibilitate, din care ar vrea s\ Traité du verbe (Tratat despre verb), în cadrul c\reia î[i
evadeze. Este o atitudine caracteristic\ poe]ilor numi]i expune teoria despre instrumenta]ia verbal\, atribuind
„decaden]i”, care s-au grupat în jurul lui Paul Verlaine [i tuturor literelor din alfabet, pe lâng\ coresponden]ele
al revistei Le Décadent (Decadentul), ap\rute în 1886. cromatice (vezi Rimbaud, sonetul Vocale [Les voyelles]),
Simboli[tii au contestat [i glacialitatea parnasianis- [i timbrul câte unui instrument muzical. Se poate spune
mului, curent poetic francez de la mijlocul secolului al astfel c\ instrumentalismul desemneaz\ o orientare radi-
XIX-lea, ap\rut ca reac]ie la subiectivismul romantic, [i cal\ în ansamblul de manifest\ri ale curentului simbolist.

160
U N I T A T E A 4 Noi `nceputuri

Elemente caracteristice simbolismului


Poezia simbolist\ este exclusiv o poezie a sensibili- sonor\ care se realizeaz\ prin acordul între ritm, m\sur\
t\]ii pure, iar obiectul acestei poezii îl constituie st\rile [i rim\, pe de o parte, [i între con]inutul poeziei [i struc-
suflete[ti nel\murite, confuze, care, neputând fi expli- tura ei sonor\, pe de alta). Revolu]ionând conceptul cla-
cate, sunt sugerate. Simboli[tii cultiv\ în acest scop sim- sic al poeziei, simboli[tii aduc, din punct de vedere for-
bolul, sugestia, muzicalitatea, coresponden]ele [i ino- mal, versul liber.
va]iile prozodice. „ Coresponden]ele (sinesteziile) reprezint\ potrivi-
„ Simbolul este o imagine care se ofer\ sensibilit\]ii, rile dintre lucruri, dintre partea [i întregul unui element,
indicând realit\]i perceptibile ori inteligibile. Simbolul ca în poemul Correspondences (Coresponden]e) de
literar poate fi considerat un semn particular care ]ine Charles Baudelaire, în care unitatea lumii este dat\ de
locul unei realit\]i imposibil de reprezentat într-un alt comunicarea dintre diferite senza]ii („Parfum, culoare,
fel [i exist\ gra]ie coresponden]ei care se stabile[te între sunet se-ngân\ [i-[i r\spund”). Acesta este îns\ un mis-
planul obiectului concret [i planul semnifica]iei abstrac- ter care nu se reveleaz\ omului obi[nuit, ce nu percepe
te la care trimite. lumea decât la suprafa]\. Doar artistul, ale c\rui calit\]i
Simboli[tii nu folosesc îns\ simbolurile conven]io- sunt excep]ionale, poate s\ descopere aceste leg\turi,
nale, ci pe acelea poetice, ap\rute într-un text unic [i, din stabilind analogii între sufletul s\u [i universul întreg.
aceast\ cauz\, cu un grad mare de ambiguitate. Afinit\]ile descoperite se transpun în simboluri indivi-
„ Sugestia este un mod de comunicare aluziv, f\r\ a duale [i în sinestezii, care reprezint\ asocieri surprin-
spune lucrurilor pe nume [i f\r\ o organizare logic\: A z\toare dintre senza]ii diferite.
numi un obiect înseamn\ a suprima trei sferturi din „ Inova]iile prozodice constituie o tr\s\tur\ a sim-
pl\cerea pe care ]i-o d\ un poem, pl\cere care const\ în bolismului. A fost introdus versul liber, care nu se mai
bucuria de a ghici încetul cu încetul; s\ sugerezi, iat\ supune regulilor privitoare la rim\, ritm [i m\sur\
visul nostru (Stéphane Mallarmé). Sugestia este consi- pentru a exprima mai bine st\rile afective. Unii poe]i
derat\ elementul major prin care simbolismul a contri- simboli[ti nu au renun]at îns\ la versifica]ia clasic\, uti-
buit la dezvoltarea liricii moderne. Tehnica sugestiei lizând combina]ii ritmice rafinate, alitera]ii, asonan]e,
conduce spre o zon\ a vagului, fiind valorificat\ de pauze, refrene, repeti]ii sugestive, poezii cu form\ fix\.
curentul impresionist atât în artele plastice (impre- „ Universul citadin este o alt\ noutate a liricii sim-
sioni[tii Claude Monet, Edgar Degas, Pierre-Auguste boliste. Mediul urban este descris de ace[ti poe]i drept
Renoir, Alfred Sisley), cât [i în muzic\ (Claude Debussy, unul ap\s\tor, indiferent dac\ este târg de provincie sau
Maurice Ravel). metropol\. Ora[ul este dezolant [i creeaz\ nelini[te [i
„ Muzicalitatea este un element definitoriu al spleen, adic\ o stare de plictiseal\ amestecat\ cu triste]e
poeziei simboliste. Muzicalitatea exterioar\ rezult\ nu [i cu insatisfac]ie.
atât din rime [i din ritmuri perfecte, cât din repeti]ia „ Decadentismul este o alt\ caracteristic\ a simbo-
obsedant\ a unor vocale, a unor cuvinte sau a unor ver- lismului, manifestat prin cultivarea rafinamentului sen-
suri cu valoare de refren. Poezia este, deci, art\ de su- za]iilor, care poate duce la nevroze, la credin]a fals\ în
gestie metaforic\ [i mai ales muzical\. Structurarea evadarea prin alcool sau opiu, la o reverie estetizant\, ce
muzical\ a lirismului ]ine de o condi]ionare interioar\, poate atinge macabrul.
de adâncime, nu de simple efecte de eufonie (armonie

Temele [i motivele simboliste


Temele [i motivele cultivate de simboli[ti sunt moartea, parfumul, muzica, ploaia, culorile, instrumen-
iubirea, natura ca spa]iu al coresponden]elor, nevroza, tele muzicale (înc\rcate de o simbolistic\ special\: fan-
ora[ul, târgul de provincie, singur\tatea, spleenul, reve- fara sugereaz\ melancolia, clavirul — triste]ea, vioara —
ria, evadarea, „paradisurile artificiale” (alcoolul, opiul), gravitatea etc.).

161
U N I T A T E A 4 Noi `nceputuri

TEMA ~N TEXTE

* 1. Citi]i artele poetice simboliste de mai jos.

Arta poetic\
de Paul Verlaine

Deci muzic\ întâi de toate, Caligram\ de Louise de Vilmorin


Astfel, Imparele prefer,
Mai vagi, mai libere-n eter, Deci, muzic\ mai mult, mereu,
Fiind în tot, plutind pe toate. Iar versul t\u aripi înalte
S\ prind\, n\zuind spre alte
Alege vorbele ce-]i vin Iubiri [i bol]i de Empireu!
S\ par\ scoase din confuzii:
O, cântecele gri, iluzii S\ fie bun\ aventur\
De Tulbure în Cristalin! Când sufl\ zgribuli]ii zori
Prin minte [i prin cimbri[ori...
Sunt ochii splendizi dup\ voaluri, Tot restul e literatur\.
(Traducere de C.D. Zeletin)
Zi ezitând în dup\-amiezi,
Sunt a[tri-n azurii gr\mezi
Pe dulci, tomnatice fundaluri. Vocale
Nuan]a eu râvnesc s-o caut, de Arthur Rimbaud
Nuan]\, nicidecum Culoare,
Nuan]a doar-îngem\nare A negru, E alb, I ro[u, U verde, O bleu; vocale,
De vis cu vis, de corn cu flaut! Am s\ v\ spun odat\-obâr[iile latente:
A, brâu p\ros [i negru de mu[te insistente
Alung\ Poanta ce ucide Roind în jur de hoituri ce putrezesc pe cale,
{i crudul Spirit, râs impur,
Noptatic golf; E, corturi [i ce]uri inocente,
Ce lacrimi scot în ochi de-Azur,
L\nci de ghe]ari, regi palizi, cutremur de petale;
{i izul trivial de blide!
I, purpuri, sânge-n sput\, surâs pe buze pale
La fùrie [i-n toiul be]iei penitente 2;
Suce[te gâtul elocin]ei1,
{i bine faci când, cu putere,
U, cicluri, m\ri vibrante, celest în bronz, reziduri
Astâmperi Rima-n chingi severe, De calm pe-un plai cu vite, pace-n acele riduri
Ea, sclav\ a nesocotin]ei... De alchimi[ti pe fruntea studioas\-ntre v\p\i;

Ah, Rima — numai chin [i sil\! O, Trâmbi]\ suprem\ ]ipând ciudate plângeri,
Ce surd copil ori negru drac T\cere traversat\ de mii de Lumi [i Îngeri:
Scorni bijuteria fleac — O, sfânt Oméga, raza violet\-n Ochii S\i!
Ce sun\ gol [i fals sub pil\? (Traducere de {tefan Augustin Doina[)

1 2
elocin]\, s.f.: arta de a vorbi frumos, conving\tor; elocven]\. penitent, adj.: ca o pedeaps\, o poc\in]\ pentru iertarea p\catelor.

162
U N I T A T E A 4 Noi `nceputuri

Virginul preafrumosul...
de Stéphane Mallarmé

Virginul, preafrumosul, vioiul azi subit


Sfâr[i-ne-va cu-aripa lui beat\ [i sub]ire
Acest lac dur pe care-l str\punge-n amor]ire
Ghe]arul clar al unui elan ce n-a ]â[nit!

O leb\d\ pe timpuri se [tie l\murit


Magnific\, dar f\r\ speran]\-n dezrobire
C\ci n-a cântat ]inutul în care s\ respire
Când o steril\ iarn\-n plictis a-nm\rmurit.

Tot gâtul scutura-va aceast\ agonie J.-B. Camille Corot, Peisaj cu lac (fragment)
Alb\ în spa]iul care negat de ea o-mbie,
Dar spaima nu de solu-n care-i penetul prins. Dic]ionar literar
Fantom\ de-al ei luciu pe-acest meleag menit\, „ Arta poetic\ (ars poetica) este o crea]ie în care un
Cu leb\da de-o rece visare-[i las\ nins scriitor î[i exprim\ propriile convingeri despre arta lite-
Exilul f\r\ noim\-n dispre] încremenit\. rar\ sau despre diferite aspecte legate de aceasta: me-
nirea literaturii, rolul scriitorului, structura operei lite-
(Traducere de rare etc.
{tefan Augustin Doina[)

2. Ce principii simboliste sunt dezvoltate în Arta poetic\ 6. Discuta]i importan]a refuzului retoricii în viziunea lui
a lui Paul Verlaine? Paul Verlaine. Preciza]i distinc]ia realizat\ între poe-
3. Cum interpreta]i cea de-a doua strof\ a poeziei lui zie [i literatur\, explicând rolul acesteia.
Paul Verlaine? Ce semnifica]ie au, raportat la estetica 7. Urm\ri]i modul în care se dezvolt\, în sonetul lui
simbolist\, structurile: „Alege vorbele ce-]i vin / S\ Stéphane Mallarmé, simbolul lebedei. Aprecia]i în ce
par\ scoase din confuzii” [i „cântecele gri”? m\sur\ leb\da îl reprezint\ pe poet.
4. Pornind de la premisa c\ vocalele sunt un simbol al 8. Analiza]i efectul pe care îl produce folosirea vocalei
limbajului, discuta]i posibilitatea ca sonetul lui i în rima poeziei lui Stéphane Mallarmé [i în interio-
Arthur Rimbaud s\ sugereze faptul c\ limbajul nu rul versurilor.
reflect\ lumea, ci creeaz\ o lume strict poetic\, dife- 9. Urm\ri]i modul în care sonetul Virginul preafrumo-
rit\ de lumea real\. sul… reu[e[te s\ sensibilizeze cititorul asupra spe-
5. Ce coresponden]e realizeaz\ Arthur Rimbaud prin ran]elor, regretelor, nostalgiei [i durerii lebedei.
sonetul Vocale?

DUP| TEM|

1. Realiza]i un eseu de dou\-trei pagini cu titlul Estetica 2. Portofoliu. Alc\tui]i o map\ care s\ cuprind\ traduceri
simbolist\ în arte poetice, valorificând informa]iile ale poeziilor Albatrosul [i Coresponden]e de Charles
primite [i cele trei arte poetice. Baudelaire [i câte o traducere a altei poezii de Paul
Verlaine, Arthur Rimbaud [i Stéphane Mallarmé.

163
STUDIU DE CAZ

Simbolismul românesc
SPRE TEM|
1. Numi]i curentele literare studiate.
2. Ar\ta]i dac\, în literatura noastr\, aceste curente au
coincis cu cele europene.
Caligram\
de Guillaume Apollinaire
(fragment)

DESPRE TEM|

Etapa de `nceput
Simbolismul este primul curent care a cunoscut o poz\, producând o poezie elegiac\, intimist\. Tenta]ia
sincronizare mondial\. Din spa]iul francofon, el a iradiat evad\rii din acest spa]iu apare firesc [i este concretizat\
rapid în toat\ Europa, mai ales în ]\rile estice, [i în în motivul c\l\toriei spre Orient, ca la Alexandru Mace-
America. Se consider\ c\ simbolismul reprezint\ înce- donski [i {tefan Petric\, sau spre nordul înghe]at, ca la
putul poeziei moderne [i al teoretiz\rii actului artistic. Dimitrie Anghel [i I.C. S\vescu.
La noi, etapa de `nceput a simbolismului, cea teoreti- Natura este prezent\ în lirica simbolist\, dar nu ca
co-estetic\, a fost marcat\ de personalitatea lui Alexandru subiect al discursului poetic, precum la romantici,
Macedonski, poetul care a impus curentul prin gruparea devenind subordonat\ a st\rilor de spirit, care constru-
din jurul revistei Literatorul. El a experimentat o serie de iesc decoruri, peisaje în tonuri estompate [i sunt domi-
tehnici simboliste în volumul Poema rondelurilor, fiind nate de culori simbolizând tr\iri. Iubirea nemaifiind aso-
primul scriitor care a folosit versul liber în Hinov [i a f\cut ciat\ naturii, erotica simbolist\ este [i ea marcat\ de
din ploaie un motiv simbolist dup\ ce a publicat Cântecul nevroz\, preferând spa]iul intim al camerei sau cel
ploaiei. Despre simbolism se poate vorbi în literatura dematerializat al gr\dinii pline de parfumuri [i de culori.
român\ dup\ 1900, prin activitatea unor poe]i ca: George
I se asociaz\ adeseori instrumentele muzicale, realizân-
Bacovia, {tefan Petic\, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu,
du-se astfel coresponden]e între acestea [i emo]ii.
Iuliu Cezar S\vescu, Traian Demetrescu, Elena Farago,
George Bacovia este reprezentantul tipic al curentu-
Emil Isac, Mihail S\ulescu, Nicolae Davidescu etc.
lui, cu o liric\ profund original\, dar se impune mai târ-
S-ar putea spune c\, în aceast\ perioad\, prin arti-
colele teoretice ale lui Ovid Densusianu, întemeietorul ziu, când curentul intrase în faza declinului, volumele
revistei Via]a nou\, ap\rute în 1905, simbolismul cap\t\ sale ap\rând în majoritate în perioada interbelic\.
con[tiin]\ de sine. De[i este atacat din mai multe direc- Urm\rind evolu]ia curentului, Rodica Zafiu arat\:
]ii, curentul se prelunge[te [i atinge faza maxim\ de În desf\[urarea istoric\, direc]ia simbolist\ se opune
înflorire în primul deceniu al secolului al XX-lea. celei eminesciene. [...] În plan estetic [i în aten]ia publi-
Poezia simbolist\ a fost [i la noi produsul ora[ului, cului, câ[tig\tor este Eminescu. Curând se schimb\
dar s-a individualizat prin reac]ia de respingere a liricii raportul de for]e [...]: eminescienii sunt imitatori care nu
minore a epigonilor eminescieni [i a s\m\n\torismu- pot ie[i de sub presiunea modelului, e[uând într-un
lui, curent care f\cea abuz de teme morale [i de limbaj epigonism f\r\ valoare, în vreme ce posibilit\]ile schi-
popular. Ora[ul este resim]it îns\ ca un mediu ostil, pro- ]ate [...] de Macedonski se dovedesc fertile, producând
duc\tor de însingurare [i de nevroze. Motivul singur\t\- poe]i interesan]i [i conducând spre experien]e moder-
]ii, cu r\d\cini în romantism, nu mai are dramatism [i niste originale (Poezia simbolist\ româneasc\).

164
U N I T A T E A 4 Noi `nceputuri

TEMA ~N TEXTE

1. Citi]i poezia de mai jos.

Vioarele t\cur\. O, nota cea din urm\ {i degetele fine, în umbr\, sclipitoare,
Ce plânge r\zle]it\ pe strunele-nvechite P\reau ca ni[te clape de filde[, ridicate
{i-n noaptea solitar\, o, cântul ce se curm\, Pe flaute de aur în seri de evocare
Pe visurile stinse din suflete-ostenite. A imnurilor triste din templele uitate.

Arcu[urile albe în noaptea solitar\ Murise îns\ cântul de veche voluptate,


St\tur\: triste paseri cu aripile-ntinse {i triste [i stinghere vioarele p\rur\,
P\reau c-a[tept\ semne [i strunele vibrar\. În noaptea-ntunecat\ de grea singur\tate
Ah, strunele ce tremur de via]\ le cuprinse! Fecioare-mpov\rate de-a viselor tortur\.
({tefan Petic\, Când vioarele t\cur\ I)

2. Observa]i poezia la nivel lexical [i identifica]i câm- 8. Portofoliu. Alc\tui]i o map\ în care s\ reproduce]i,
purile semantice în care se încadreaz\ substantivele, dup\ preferin]ele voastre, dou\ poezii de Dimitrie
verbele [i adjectivele. Lucra]i pe grupe [i compara- Anghel [i trei poezii de George Bacovia.
]i-v\ rezultatele.
3. Stabili]i tema poeziei [i simbolurile prin care aceasta
se actualizeaz\. Folosi]i dominantele descoperite prin
rezolvarea exerci]iului anterior.
4. Strofa a treia difer\ de celelalte prin bog\]ia figu-
rilor de stil [i a cromaticii. G\si]i o explica]ie acestei
abunden]e.
5. Cele patru catrene sugereaz\ treptat [i cronologic un
cântec care tocmai s-a încheiat. Urm\ri]i incipiturile
strofelor (Vioarele... / Arcu[urile... / {i degetele... /
Murise îns\ cântul...) [i justifica]i faptul c\, în fiecare,
termenul nominal apare în pozi]ie ini]ial\, cu excep-
]ia ultimului.
6. Urm\ri]i cum se creeaz\ senza]ia de inefabil (ceea ce
nu poate fi exprimat prin cuvinte, ci doar sugerat) cu
ajutorul efectelor eufonice.
7. George C\linescu apreciaz\ acest poem ca fiind piesa
capital\ a lui Petic\, sugerând c\ este tipic simbolist\.
Argumenta]i, `n cel mult 15 rânduri, juste]ea acestei
afirma]ii prin referire la simboluri, muzicalitate,
sugestie, tehnica vagului, care duc la surprinderea
t\cerii ce urmeaz\ execut\rii unei piese muzicale.
Folosi]i [i urm\torul citat:
Poezia simbolist\ prototipic\ reprezint\ [...] un
instantaneu înconjurat de o aur\ emo]ional\, în care
Eugen Schileru,
e surprins\ trecerea timpului (Rodica Zafiu, op. cit.).
~n balcon la Meudon (fragment)

165
U N I T A T E A 4 Noi `nceputuri

9. Citi]i poezia de mai jos.

Cheia ce mi-ai dat asear\ — Când s-au stins pe la icoane Ca [i clipele tr\ite
Cheia de la poarta verde — Lumân\rile de cear\. Pe-albul treptelor sonore.
Am pierdut-o chiar asear\!...
{i-am r\mas în turnul gotic — {i m-am coborât pe scar\...
Dar ce cheie nu se pierde?
Turnul celor trei blazoane: Dar pe cea din urm\ treapt\
Cheia ce mi-ai dat asear\ Al Iubirii, Cheia ce mi-ai dat asear\
Mi-a c\zut din turn, Al Speran]ei, Am g\sit-o pref\cut\
Pe scar\, {i-al credin]ei viitoare... Într-o cup\ alb\, plin\
{i c\zând, mi-a stins lumina. {i-am r\mas în turnul gotic Cu vin verde de cucut\.
Domn pe-ntinsele imperii
Cheia ce-am pierdut asear\ {i pe cea din urm\ treapt\
Ale negrului haotic.
Am c\tat-o; Am îngenuncheat
Dar pe scar\, {i-au trecut de-asear\ clipe, {i-am plâns —
Era noapte ca [i-afar\ — {i-au trecut de-asear\ ore, C\ci pe cea din urm\ treapt\,
Noapte ca sub boltuita {i-ale zorilor aripe Ca-ntr-o carte `n]eleapt\,
Cupol\ de m\n\stire, Fluturatu-mi-au gr\bite, Am cetit în fundul cupei
Naufragiul ce m-a[teapt\!...
(Ion Minulescu, Roman]a cheii)

10. Poezia se bazeaz\ pe simbolul cheii, un simbol repe- 15. C\uta]i [i încerca]i s\ comenta]i sinestezia din textul
tat insistent. G\si]i cel pu]in trei simboluri ale cheii, literar dat. Judeca]i efectul produs în leg\tur\ [i cu
apoi compara]i semnifica]iile aflate cu cele pe care le celelalte elemente cromatice ale poeziei.
pute]i identifica dup\ lectura poeziei lui Ion Minu- 16. Citi]i urm\toarea apreciere critic\:
lescu. Ajuta]i-v\ de sugestiile urm\toare: Printre poe]ii care s-au aliat, dup\ 1900, noului crez
a. cheia este calea de acces spre mister (vezi Iubirea, simbolist se pot distinge dou\ grupuri — acel al mun-
Speran]a, Credin]a viitoare din stofa a IV-a); tenilor: un Minulescu, un Stamatiad, un Davidescu,
b. cheia este simbolul unei suferin]e („cupa alb\, plin\ / temperamente mai retorice, afi[ând exotismul [i un
Cu vin verde de cucut\...” din strofa a VI-a) etc. nevrozism livresc; apoi acel al moldovenilor: un {t.
Continua]i exerci]iul, lucrând `n perechi. Petic\, un G. Bacovia [...], naturi mai interioare, cul-
11. Tonul poeziei este diferit de cel folosit de {tefan Pe- tivând tonalit\]ile minore ale sentimentului.
(Tudor Vianu, G. Bacovia în edi]ie definitiv\)
tic\ în textul anterior? Cum l-a]i putea caracteriza?
Dup\ lectura celor dou\ poezii semnate de {tefan
Alege]i între: „ grav „ sumbru „ ironic „ colocvial
Petic\ [i Ion Minulescu, pute]i opta pentru unul
„ teatral „ retoric.
dintre aceste tipuri de simbolism? Dac\ nu ave]i o
12. Textul se constituie ca un monolog adresat. Cine ar
imagine clar\, pute]i g\si poezii ale scriitorilor men-
putea fi destinatarul discursului poetic? ]iona]i de T. Vianu [i ale altora în lucrarea citat\ deja,
13. C\uta]i în rubrica dic]ionar defini]ia roman]ei [i scris\ de Rodica Zafiu. Completa]i-v\ lecturile [i
încerca]i s\ explica]i titlul poeziei. Þine]i seama [i de exprima]i-v\ p\rerea într-un eseu de dou\-trei pagini
aspectul formal al textului în care se folose[te refre- pe care îl pute]i intitula: Spiritul simbolist muntenesc
nul modificat. Cum a]i putea caracteriza muzicali- sau moldovenesc.
tatea poeziei: interioar\ / preponderent exterioar\?
14. Aerul de mister al poeziei este dat [i de decorul spec- Dic]ionar literar
taculos (poart\ verde, turn gotic, m\n\stire, scar\).
G\si]i [i alte elemente apar]inând aceluia[i gen de „ Roman]a este o poezie liric\ narativ\ [i sentimental\,
de obicei cu nuan]e erotice, alc\tuit\ din versuri scurte [i
natur\, încercând s\ descifra]i scenariul epic, [i el o
cu un refren.
caracteristic\ a roman]ei.

166
U N I T A T E A 4

Natura la simboli[ti
SPRE TEXT
1. Dintre formele sub care se prezint\ apa pe p\mânt, pe care o prefera]i?
Compara]i-v\ op]iunea cu cea a colegului de banc\.
2. G\si]i trei epitete prin care pute]i caracteriza forma aleas\ ca r\spuns la
exerci]iul anterior.

Pe balta clar\
de Alexandru Macedonski

Pe balta clar\ barca molatic\ plutea...


Albe]i neprih\nite curgeau din cer; — voioase
Zâmbeau în fundul apei r\sfrângeri argintoase;
Alexandru Macedonski
Oh! alba diminea]\ [i vis