IEROMONAH ARSENIE BOCA

C RAREAăăăÎMP R IEI

Tip rit ăcuăbinecuvântarea

PreaăSfin ituluiăDr.ăTIMOTEIăSEVICIU
EpiscopulăAraduluiăşiăHunedoarei

Edi ieăîngrijit ăde:

Preot Prof. SIMION TODORAN
si
Monahia ZAMFIRA CONSTANTINESCU

Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe Române a Aradului

1995

l
 Invierea Domnului.
Pictur ăînătempera,ădeăIeromonahăArsenieăBoca.ă
BisericaădinăsatulăDr g nescu,ădeălâng ăBucureşti.
 CUVÂNT ÎNAINTE

Adunatu-s-auă aciă oă seam ă deă cuvinte,ă - r s-

punsuriă laă atâteaă lacrimi...ă Şiă uneleă şiă alteleă seă
adunauă laă m su aă sfinteiă spovedanii,ă undeă milaă luiă
Dumnezeuăstr luceaăînăele,ăcaăsoareleăînăpicuriiădeă
rou .
Str lucirileăacelea,ăprinseădinălacrimi,ăîmpre-
un ăleăd mă- P rinteăşiăp rin iă- înv turiădinăvremeă
urmaşilor,ă înă neamă şi-n neam,ă caă s ă nuă maiă orbe-
c iasc ăşiăeiăînănoapteaăneştiin eiăşiăaălipseiădeăsfat,ă
de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni,
întunec ăvremileăşiăpreaăadeseaăcrunt ăp mântul.
Esteăoăsingur ăcaleăsenin :ătrăirea învăţăturii
creştine, în toată adâncimea ei şi în toată since-
ritatea noastră. Astaăr mâneăsinguraăcaleăsigur ,ăpeă
care trebuie s-oă înv mă mereu,ă înă fiecareă rândă deă
oameni.
Cuăp rinteasc ăiubire,ătuturorăostenitorilor,ăşiă
cuămult ăsmerenie,ălaăto iăcreştinii.

Arsenie.
 I
C R A R E A

DE LA CÂRMA MIN IIăATÂRN ...

Deălaăînceputăeăbineăs ăplec măcuăcâtevaălucruriăştiuteăşiăanume:ă

c ăto iăoamenii,ătar ădeosebire,ăsuntemăînăaceeaşiăvremeăşiăfiiiăoameni-
lorăşiăfiiiăluiăDumnezeu1.ăAdic ,ădup ătrupăsuntemăf pturiăp mânteşti,ă
iară dup ă duh,ă f pturiă cereşti,ă careă îns ă petrecemă vremelnică înă corturi2
p mânteşti.ă Deă laă Dumnezeuă ieşim3,ă petrecemă peă p mântă oă vremeă şiă
iar şiă laă Dumnezeuă ne-ntoarcem. Fericit cine se-ntoarceă şiă ajungeă iară
Acas ,ărotunjindăocolul.ăAceastaăeăc rarea.
Uniiăîns ănuăseămaiăîntorc...
Sunt cei ceăascult ădeăoăvraj ăvr jmaş ,ăcareăîiăscoateădinăcaleă
şi,ăcuăpofteăpieritoare,ăîiăîncâlceşteăînălume.ăVrajaăaceea,ăaăp catului,ăcuă
vremeaăleăsl beşteăminteaăşiăînăaşaăfelăle-oăîntoarce,ăîncâtăajungăs ăzic ă
bineluiă r u4 şiă r uluiă bineă şiă dină fiiiă luiă Dumnezeuă seă facă vr jmaşiiă luiă
Dumnezeu.ă Vremeaăliăseăgata,ăluminaă min iiă liăseăstinge...ăşiă aşaă îiă
prinde noaptea5 - moartea - r maşiă r t ci iă deă Dumnezeuă şiă neîntorşiă
Acas .
Aciăeătoat ădramaăomuluiăc zutăîntreătâlhariăpeăcândăseăpogoraă
din Ierusalim la Ierihon6,ăadic ă aă luiăAdamăcuăto iăurmaşii,ăp r sindă
Raiul pentru lumea aceasta. Dar s-a pogorât din Ceruri Samarineanul
milostiv. El e Cel ce ne-aă f cută datoriă s ă ştim:ă ceă suntem,ă cineă ni-s
P rin ii,ădeăundeăvenim,ăce-i cu noi pe-aiceaăşi,ăîntr-o lume cu viclene
primejdii,ă cumă s ă neă purt m,ă cineă neă cheam ă Acas ă şiă cineă ne-ntinde
momele? - C ă deă laă cârmaă mintiiă atârn ă încotroă pornimă şiă undeă s ă
ajungem.
1 4
loan 1,12-13. Isaia 5, 20.
2 5
2 Corinteni 5, 1. loan 9, 4.
3 6
1 loan 5, 19. Luca 10,30.
 C RAREAăÎMP R IEI

UNăTOVAR ŞăNEV ZUT

Inainteaămin iiăoamenilorăseădeschidădou ăc i:ăunaălat ,ăplin ădeă

ademeniriăşiădeăaceeaămul iăsuntăceiăceămergăpeădânsa1; iar alta suitoare
şiă îngust ă şiă pu iniă seă afl ă careă s ă mearg ă peă ea2.ă Caleaă larg ă eă caleaă
pierz rii.ăPeăeaăalearg ădeăzorădou ăfeluriădeădrume i:ăLucifer,ăcuătoat ă
ceataă luiă deă îngeri,ă arunca iă peă p mântă şiă toat ă "lumea"ă peă careă oă
înşeal ăel3.ăŞi-iăînşeal ăaşaăc -iăîn eap ăcuăaculăpl cutăalăp catului,ăcareă
leăamor eşteăsufletulăoăvreme,ăsauăchiarătoat ăvremeaăvie iiăp mânteşti.ă
AceştiaăpentruăDumnezeuăsuntămor i,ădeşiălorăliăseăpareăc ătr iesc4, dar
sunt numai trupuri5.ă To iă aceştia,ă cât ă vremeă tr iesc,ă dară suntă mor i,ă
neştiindădeăDumnezeu,ăsuntăcuăîngeriiăceiăr iăîmpreun ăc l toriălaăiad6
peăcaleaăpierz rii.ăAşaăauăc l torităto iănepo iiăluiăAdam,ămiiădeăaniă
de-a rândul.
Dară Dumnezeuă preamilostivul,ă dină iubireaă deă oameni,ă aă f cută
totulădinăparteaăSa,ăcaăs -iăîntoarc ăpeăoameniădinăpovârnireaăpierz riiă
într-oă caleă nou ,ă înă caleaă mântuirii.ă Deă aceeaă Fiul,ă aă douaă Fa a lui
Dumnezeu, S-aă f cută Omă des vârşită - afar ă deă p cată - şiă ne-aă ar tată
C rarea.ă Prină urmare,ă caleaă mântuiriiă eă chiară c rareaă peă careă aă mersă
Dumnezeuă însuşiă caă omă adev rat,ă f cându-ni-Seă pild ă întruă toate7 şiă
dându-neă îndr zneal .ă Peă c rareaă mântuiriiă înc ă mergă dou ă feluriă deă
c l tori,ă c ciă de-atunci...ă ună Tovar şă nev zută şiă bună mergeă cuă noi,ă cuă
fiecare,ă înă toateă zilele,ă cuă fiecareă rândă deă oameni,ă pân ă laă sfârşitulă
veacului8:ă Dumnezeuă însuşiă şiă cuă sfin iiă S i,ă întov r şindă nev zută peă
oameni...

NOEăŞIăIISUS

Ceeaăceăodinioar ăeraăcorabiaăluiăNoeăpesteăpuhoaieleăpotopului,ă
aceea e Biserica lui Hristos - Cel cu cruce - pesteăpuhoaieleăpierz rii.
1 1
Matei 7, 13. Apocalips ă3,ă1.ă Moan 13, 15.
2 5 8
Matei 7, 14. Genez ă6,ă3.ă Matei 28,20.
3
Apocalips ă12,ă9-13. "Iov 21, 13.
 C RAREA 15

Deosebireaă eă c ă aceeaă aă fostă închis ă peă dinafar ă deă Dumnezeuă şiă

nimeni n-a mai putut intra1, pe când corabia Bisericii - corabia cu
crucea pe catarg - areăintrareaădeschis ăşiă maiăpotăintraăoameniăînv l-
m şi iă deă puhoaie.ă Acoloă eraă Noe,ă aciă Hristos,ă iară înă valuriă ucigaşul,ă
înecând pe oameni.
Seă întâmpl ă îns ă cevaă deă neîn eles:ă c ă ceiă ceă seă chinuiescă înă
valuri,ădeşiăto iă inăs ătr iasc ,ătotuşiănuăto iăvorăs ăscapeăînăcorabie.ă
Maiămultăchiar,ăscuip ămâinileăceăliăse-ntind de laăintrareaăcor biei.ăIară
mâinileă suntă bra eleă p rinteşti:ă bra eleă celoră şapteă Sfinteă Taineă aleă luiă
Dumnezeuă careă izb vescă peă oameniă dină potop,ă n scându-i din trup în
Duh2,ădinăam râtaăvia ălaăvia aăcereasc .ăAceştia,ăcareănuăvorăs ăscapeă
în corabia cârmuit ădeăIisusăHristosă- Cel cu cruce - suntăfiiiăpierz rii3,
fiindc ă n-auă primită iubireaă adev ruluiă caă s ă seă mântuiasc .ă Deă aceeaă
Dumnezeuă îng duieă s ă vin ă asupraă loră am giriă puternice,ă caă s ă deaă
crez mântăminciuniiăşiăs ăcad ăsubăosând ăto iăceiăceăn-au crezut ade-
v rul,ă ciă auă îndr gită nedreptatea4.ă Astfel,ă dup ă trecereă deă vreme,ă îng -
duindă Dumnezeu,ă vr jmaşulă mântuiriiă oameniloră s-a iscusit tot mai
multă înă rele:ă aă scornită şiă elă cor biiă şiă cuă eleă d ă târcoaleă pesteă apeleă
potopului,ăcaăs ăculeag ăelăpeăceiăce-ntindămâinileăs ăscape,ădarăscuip ă
Biserica.ă Pentruă ei,ă pentruă fiiiă pierz rii,ă îng duieă Dumnezeuă am gireaă
nelegiut ăaăSatanei5, care li s-aăf cutăpân ăacumăînăpesteă800ădeăhris-
toşiă mincinoşi6,ăcareădeăfaptăsuntădiavoli.ăC ciăpân ăacumănelegiuitulăaă
scornit peste 800 secte7,ăluntriăsauăbisericiămincinoase,ăînăcareăpeămul iă
îiă iaă deă minteă şi-iă duceă cuă el.ă înşel ciuneaă eă uşoră deă prins:ă cor bierulă
vr jmaşăşiăhristoşiiămincinoşiănuăauăcruceaăpeăcatarg,ăiarăînl untruănuă
auă celeă şapteă Taine.ă înşel ciuneaă eă şiă mai v dit ,ă întrucâtă oricareă dină
hristoşiiămincinoşi,ăluatăînăparte,ănuăeăfiulăTat lui;ădovad ăc ănu-şiălas ă
uceniciiă s ă zic ă "Tat lă nostru",ă deşiă scrie:ă "Aşaă s ă v ă ruga i" 8. Prin
urmareăhristoşiiămincinoşiăîşiăscotăuceniciiădintreăfiiiăTat luiăşi-i fac fiii
pierz rii.ă Aceştiaă suntă ceiă nesiguriă înă adev r,ă dară siguriă înă înşel ciune.ă
Apoi,ăoricareădintreăhristoşiiămincinoşi,ăluatăînăparte,ănuăeăfiulăSfintei

Facere 7, 16. ' 2 Tesaloniceni 2, 10.

2 6
Coloseni2, 12. 'loau Matei 24, 24.
17, 12. 4 2 Tesalouiceni 7
800 în 1946, acum cea. 3000.
8
2, 10-12. Matei 6, 9.
16 C RAREAăÎMP R IEI

Fecioare,ădovad ăc -şiăînva ăuceniciiăs ăzic ăr uădeăMaicaăDomnului;ă

şiă înă sfârşită s ă neă gândimă laă întrebareaă Apostoluluiă Pavel:ă "Oareă s-a
împ r ităHristos?"1
Cum ajunge cineva prad ă înşel ciunii,ăseă vaă l muriă laă vreme.ă
Aci,ăr spunzândăcelorăceăseă inămaiăpresusădeăBiseric ăşiăsfin i,ăeădestulă
s ă leă aducemă aminteă înşel ciuneaă înă careă auă c zută iudeii,ă ucigaşiiă
drep ilor,ăprimiiăc l toriălaăiadăcuăScripturaăînămân ,ăîntrebându-i: Nu
dup ăScripturi2 auăr stignităeiăpeăDumnezeu?

DINăP C TOŞI,ăSFIN I

Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu, prin care ne scoate

dinăp cat,ădac ăvremăşiăostenimăşiănoi.ăDac ăîns ănuăvrem,ăcuăsila,ănuă
neământuieşteănimeni.ăAşaăvoieşteăDumnezeu,ăcaădarul mântuirii3 Sale
s ăfieătotdeodat ăşiăroad ăcunoştin ei,ăaăvoin eiăşiăaădragosteiănoastre.ă
Dară Dumnezeuă eă aşaă deă milostiv,ă c ă totăElă neă ajut ă şiă s ă vremă şiă s ă
lucr m.ăCaleaământuirii,ăsauăC rarea',ăîncepeăcândăomulăvineă- de cele
mai multe ori abia viu din gâlceava cu moartea - şiă intr ă înă Bisericaă
v zut ,ă ceaă adev rat ,ă careă e:ă "Una,ă sfânt ,ă soborniceasc ă şiă aposto-
leasc ăBiseric ".ăMântuitorulănostruăaăîntemeiatăşiăareănumaiăoăBiseric ă
creştin ,ănuăoptăsute.ăBisericaăaceasta,ăuna,ăeăsfânt ăpentruăc ăSfânt e
întemeietorulă şi,ă caă atare,ă r mâneă mereuă sfânt ,ă baă chiară sfin eşteă peă
p c toşi.ăCelelalteă"biserici"ă- casele de adunare ale sectelor - nu sunt
sfinte,ăpentruăc ăsuntăîntemeiateădeăoameniărobi iăr zvr tiriiăşi,ăcaăatare,ă
niciănuăsfin escăpeănimeni.ăBisericaăluiăHristosăeăsoborniceasc ,ăadic ă
st ăpeătemeliaăcelorăşapteăsoboareăaătoat ălumeaăşi,ăprinăfurtunileăisto-
riei,ăeăcârmuit ănev zutădeăMântuitorulăînsuşi 4, nu de vreun înlocuitor
alăS u,ămaiăpresusădeăsoboare.ăBiserica,ăînăcareăneământuim,ăeăaposto-
leasc ,ăadic ăîşiăareăslujitoriiăurmând,ăcaă dar,ăprinăpunereaă mâinilor 5,
uniiădeălaăal iiăînăşirăneîntrerupt,ăsuindăpân ălaăApostoliăşiăprinăeiăpân

1 4
1 Corinteni 1, 13. Matei 28, 20.
2
Ioanl9, 7. 'Fapte 6, 6.
3
Efeseni 2, 8.
 C RAREA 17

la Iisus Hristos.ăToateă celelalteă"biserici"ăiviteădup ăaceea,ăprinăchiară

aceastaăsuntăal tureaădeăcale,ădeciăal tureaădeământuire.
Prinăurmare,ăceiăceă st măsubăsemnulăcrucii 1,ăcât ă vremeă petre-
cemă înă cortulă p mântesc,ă urm mă caleaă mântuiriiă înă obşteaă Bisericiiă
v zute sauălupt toare.ă"Peăeaănuăoăînnegreşteăruginaăr ut ii,ăprodus ă
deăîmprejur rileăp mânteşti.ăEaăr mâneănemicşorat ăşiăneştirbit ,ădeoa-
rece,ă cuă toateă c ă eă ars ă dină vremeă înă vremeă înă cuptorulă prigoaneloră şiă
încercat ădeăfurtunileăneconteniteăaleăereziilor, eaănuăsufer ăsubăpovaraă
încerc rilorăniciăoăsl bireăînăînv tura,ăsauăvia a,ăînă credin aăsauărân-
duial ăei.ăDeăaceeaăeaăînt reşteăprinăharăîn elegereaăcelorăceăcuget ălaă
eaă cuă evlavie.ă Eaă cheam ă peă deă oă parteă peă necredincioşi,ă d ruindu-le
luminaăcunoştin eiăadev rate;ăpeădeăaltaăp storeşteăcuăiubireăpeăceiăceă
contempl ătaineleăei,ăp zindănep timaşăşiăf r ăbeteşugăochiulăîn elegeriiă
lor. Iar pe cei ce-auă p timită vreoă cl tinareă îiă cheam ă dină nouă şi,ă prină
cuvântădeăîndemn,ăleărefaceăîn elegereaăbolnav ."2 Iarădup ădezlegareaă
noastr ădinăceleăp mânteşti,ădac ăamăluptatăayovi^ouăluptaăceaăbun 3
peăp mânt,ăvenimăînăobşteaăBisericiiăbiruitoareădinăceruri,ă- des vârşi-
rea neavând hotar.
Bisericaădeăpeăp mântăseănumeşteălupt toare,ăpentruăc ăaci,ăsubă
pov uireaăei, inşiiădinăobşteăauădeăpurtatăoăîntreit ălupt ,ăcareă ineăoă
via ăîntreag :ăluptaăcuăeiăînşişi,ăcuăpatimileăcontraăfirii,ădup ătrupăşiă
dup ă duh;ă oă lupt ă cuă "lumea"ă indiferent ă şiă necredincioas ;ă şiă luptaă
împotrivaă uneltiriloră vicleanului.ă Preo iaă Bisericii urm reşteă caă niciă
unulădinăfiiiăTat luiăs ănuăseăînvr jbeasc ăînăsineăînsuşi,ăsauăs ăseărup ă
dinăobşteăşiădinăduhulădragosteiăluiăHristos.ăC ciăElăeăCelăceăuneşteăob-
şteaă laolalt ,ă deciă nimeniă nuă seă mântuieşteă r zle indu-seă deă Biseric ,ă
oricâtăarăcredeăc într-însulăs l şluieşteăDuhulăluiăHristos.
IarăBisericaădinăCeruriăseănumeşteăbiruitoare,ăfiindc ăeăalc tuit ă
dinăobşteaăbunilorăbiruitoriămucenici,ăaăsfin ilorăslujitoriăşiăcuvioşiăşiă
aă tuturoră sfin iloră purt toriă şiă m rturisitoriă deă Dumnezeu4, unde sunt
aştepta iăto iăuceniciiăDomnuluiăcareăvorămaiăfiăpân ălaăsfârşitulăvea-

1
1 Corinteni 1, 18.
1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă63,ăFiloca-lia, Sibiu,
1948, ed. I, voi. 3, p. 364. , 3 1 Timotei6, 12. 4Apocalips ă12,ă11.
18 C RAREAăÎMP R IEI

cului 1 . Unii s-auă învrednicită înc ă deă aiciă s ă petreac ă nev zută cuă
sfin ii,ăs ăfieăcerceta iădeăMaicaăDomnuluiăşiădeăPuteriăcereştiăşiăchiară
pe Domnulăs -Lăvad .ăEăcunoscut ăîntoarcereaăluiăPavelăpeădrumulăDa-
mascului2 şiăr pirea lui în Rai3.
Caleaământuirii,ăprinăurmare,ăneădesprindeădeăp mântăspreăCer,ă
caăpeăuniiăceăştimăc ădeălaăDumnezeuăamăieşităşiăiar şiălaăDumnezeuăne-
ntoarcemăşiăl s mălumea.
Fericit cine se-ntoarce...

LUPTA MÂNTUIRII

Peăoăasemeneaăm rit ăcale,ănimeniănu poate merge singur, de nu

vaăveniămaiăîntâiăînăobşteaăBisericiiăcaăs ăfieăcondusădeămânaănev zut ă
aăMântuitoruluiăprinăpreo i,ăuceniciiăS iăv zu i,ătrimişiădeăElăînăfiecareă
rândădeăoameni.ăC ciăauăzisăP rin iiădeădemultăcuvântulăacesta:ăcineă
vreaă s ă seă mântuiasc ă cuă întrebareaă s ă c l toreasc ;ă pentruă c ă omul,ă
care s-aăhot râtăs ăias ă dinăcaleaă p cateloră sauădinăgâlceavaă f r dele-
gilor,ăseă vaătreziădeodat ă c ăiăseă vorăridicaăîmpotriv 4 treiă vr jmaşi,ă
unulă dup ă altul.ă Iară vr jmaşiiă mântuiriiă suntă aceştia:ă lumea,ă trupulă şiă
diavolul.ăPeăaceştiaăîiăarat ăcaăatareăto iăSfin iiăP rin i.
Prină "lume"ă seă în elegeă categoriaă p catului,ă adic ă turmaă oame-
nilorănecredincioşi5,ăceiăceădinătoat ăvoiaăs-au unit cu sfaturile draci-
lor6. E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul7. E gura satului,
guraăvecinuluiăşi,ădeă multeăori,ăguraăşiăfapteleăcelorădintr-oăcas ăcuă
tine8.ăAceştia,ăsauălumea,ăî iăiart ăoriceătic loşieăaiăface,ăoricâtăaiăînd -
r ptaăcuăsufletul,ădarănuăteăiart ănicidecumăs ăle-oăieiăunăpasăînainteăşiă
s ăteăfaciămaiăbun.ăOameniiăaceştiaăaiălumiiăauăoăciudat ăruşineădeăaăfiă
buni.ăBun tateaătaăîiăarde,ăşiăseătrudescăs ăteăscoat ădeăvin ăcuătotăfelulă
de ponoase. "Lumea" e veacul viclean9, placul oamenilor10 şiă slavaă
deşart 11.ăGuraălumiiăgr ieşteăaleăst pânitorului ei12. De aceea avem
1 5
Apocalips ă17,ă14. Ioan 1, 10. 'Galateni 1, 4.
2 6
Fapte 26, 12-18. 1 Ioan 3, 8. Efeseni 6, 6.
3 7
2 Corinteni 12, 4. Ioan 17, 9. 1 Ioan 2, 16.
4 8
2 Timotei 3, 12. Matei 10,36. 1 Ioan 5, 19.
 C RAREA 19

porunc :ă"Nuăiubi iălumea, nici cele din lume: pofta trupului, pofta
ochilorăşiătrufiaăvie ii,ăcareănuăsuntădeălaăTat l"1.
Cineăvreaăs ăbiruieăaceast ăprim ăpiedic ăînăcaleaământuirii,ăareă
laă îndemân ă acesteă trei:ă r bdarea,ă iertareaă şiă rug ciunea.ă Cuă ar tareaă
r bd riiăsuntemădatoriăînăprimulărândăpentruăc ,ămaiăînainteădeăaăveniălaă
caleaăluiăDumnezeuăsauălaăosteneleleământuirii,ăt ceamăşiănoiăaleălumii,ă
umblândăînăf r delegiăşiăchinuindăpeăal ii,ăşiăastfelăne-amăb gatădatori;ă
deciă acumă trebuieă s ă pl timă aleă noastreă celeă deă atunci, ca pentru
r bdareăs ădobândimământuireaădeălaăDumnezeu.ăAşaătrebuieăs ăpl timă
acum cu durere cele ce le-amăf cutăodinioar ăcuăpl cere.
Gândulă acestaă iat ă cumă îlă exprim ă Sf.ă Maximă M rturisitorul,ă
definindă virtuteaă r bd rii:ă "Aă staă neclintită înă împrejur riă aspreă şiă aă
r bdaă relele;ă aă aşteptaă sfârşitulă ispitiriiă şiă aă nuă daă drumulă iu imiiă laă
întâmplare;ăaănuăvorbiăneîn elept,ăniciăaăgândiăcevaădinăceleăceănuăseă
cuvinăunuiăînchin torăalăluiăDumnezeu.ăC ciăziceăScriptura:ă"Pân ălaăoă
vremeăvaăr bdaăcelăcuăîndelung ăr bdareăşiăpeăurmaiăseăvaăr spl tiăluiă
cu bucurie..."2.ă Acesteaă suntă semneleă r bd rii,ă dară maiă presusă deă
acesteaăesteăaăseăsocotiăpeăsineăpricinaăîncerc rii.ăC ciămulteădinăceleă
ceă niă seă întâmpl ,ă niă seă întâmpl ă spreă îndrumareaă noastr ,ă sauă spreă
stingereaă p cateloră trecute,ă sauă spreă îndreptareaă neaten ieiă prezente,ă
sauăspreăocolireaăp catelorăviitoare.ăCelăceăsocoteşteăaşadarăc ăpentruă
una din acestea i-aăvenităîncercarea,ănuăseăr zvr teşteăcândăeălovită- mai
alesădac ăeăconştientădeăp catulăs uă - nici nuăînvinov eşteăpeăacelaă
prin care i-aăvenităîncercarea,ăc ciăfieăprinăacelaăfieăprinăaltul,ăelăaăavută
s ă beaă paharulă judec iloră dumnezeieşti...ă Nebunulă îns ă roag ă peă
Dumnezeuăs -lămiluiasc ;ădarăvenindămilaănuăoăprimeşte,ăfiindc ăn-a
venit precum a vrutăel,ăciăprecumăDoctorulăsufletelorăaăsocotităc ăeădeă
folos.ăŞiădeăaceeaăseăfaceănesim itorăşiăseătulbur ăşiăuneoriăseăr zboieşteă
aprinsă cuă dracii,ă alteoriă huleşteă peă Dumnezeu;ă astfel,ă ar tându-se ne-
mul umit,ănuăprimeşteădecâtăbâta"3.
Cineăvreaăs ăbiruieălumeaăeădatorăs ăiaăarmaărarăfolosit ăaăiert rii,ă
oricâteănecazuriăarăp timiădeălaăoameniiălumiiăacesteia,ăcaăunulăceăvede

1
1 Ioan2, 15-16.
"ăîn elepciuneaăluiăIsusăSirahă1,ă22-23.
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăAscetic,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,ăed.ăI,
voi. 2, pp. 13-14.
 20 C RAREAăMPARATIEI

c ăfra iiăs iăstauălega iăîntr-oărobieăstr in ,ăînăîntunericulănecunoştin eiă

deăDumnezeuăşiădeăeiăînşişi.
Cineăvreaăs ăbiruieălumeaăseăroag ăTat luiăs uăînăascunsăsauăînă
gând, pentru orice fiu al lui Dumnezeu,ăoricâtădeăîntunecat ăpurtareăară
aveaă şiă oricâteă releă i-ară face.ă C ciă r bdareaă r ului,ă iertareaă fra iloră şiă
rug ciuneaă înă ascunsă auă mareă putereă înainteaă luiă Dumnezeu,ă c ciă
pentru ele biruie El în locul omului, întorcând spre bine cele pornite de
la lumeăcuăr utate.ăSt ruindăînăacesteaăte-aiăf cutăpricin ădeământuireăşiă
pentruăfrateleăt uădinălume.ăRug ciuneaănuăjudec ,ăciăseăsmereşte,ăadu-
cându-neăaminteăgreşelileănoastre,ănuăaleălumii.ăRug ciuneaăadev rat ă
cere iertarea lumii, nu osândirea ei. Iar asupraăsmerenieiăvr jmaşulănuă
poateănimic.ăDeci,ăf cândăaşa,ăoriădeăcâteăoriăîntâmplareaăoăcereă- darăşiă
când n-o cere - ajutatădeăDumnezeu,ătreciăcuăbineăpesteăprimaăpiedic ăaă
protivniculuiăpeăcareă i-oăridic ăînăcaleăprinăfra iiăt iădinălume,ăcareăsuntă
mai slabi de înger1.ăCineăareădarulădragostei,ăalăr bd riiăşiăalăgânduluiă
smerit,ă înă vremeaă deă lupt ă - dac ă lupt ă dup ă lege2, iar legea este
dragostea - poateă vedeaă lucruriă minunate,ă întoarceriă neaşteptateă laă
Dumnezeu.
Aşaădeăpild ,ănoiănuăştimătaineleăluiăDumnezeu: pe cine mântu-
ieşteădinălumeăşiăpeăcineăosândeşte.ăDac ăpeăcelăceăseăs lb ticeşteăasu-
praăta,ădinăpricinaăîntunecimiiăsale,ăîlăştieăDumnezeuăc ăseăvaământui,ă
mântuireaă luiă oă vaă faceă şiă cuă ajutorulă t u,ă prină aceeaă c - iă d ă darulă
!■

r bd rii,ăalăiert rii dinăinim 3 şiăalărug ciunii.ăAstfelăpentruăsmereniaătaă

îlăvaăbiruiăDumnezeuăşiăvaăalungaăduhulăprotivnicădintr-însul.ăDac ă
îns ă frateleă acelaă maiăareă deă chinuităînărobieă str in ,ăsauăchiară îşiăvaă
pierdeă sufletul,ă laă purtareaă taă ceaă dup ă Dumnezeu,ă r utatea lui va
creşteă şiă seă vaă s lb ticiă cuă totulă împotrivaă oameniloră şiă împotrivaă luiă
Dumnezeu.ăPrinăurmare,ănicidecumăs ănuăuit măc ăostaşi4 ai lui Dum-
nezeuăsuntem.ă Deciă fiiădestoinic,ăsuflete,ăştiindăcuiăcrezi 5, cu ale cui
armeăba iăr zboi6,ăcineăî iăajut ,ă- caăs ănuăpiard ăDumnezeuăpeăcinevaă
pentruăneiscusin aăta.ăDeăaceeaăauăzisăP rin ii,ăc ăpricinaământuiriiăesteă
aproapele. Cei ce biruie lumea7 nu sunt nicidecum o adunare de nepu-

5
1 Tesaloniceni 5, 14. 2 Timotei 1, 12.
6
2 Timotei 2, 5. 2 Corinteni 10, 4.
Matei 18, 35. 4 2 1 Ioan 5, 4.
Timotei 2, 3.
 C RAREA 21

tincioşi,ăoăturm ă deăinactivi,ăoricâtăs-arăp reaă r bdareaă r uluiăoăsl bi-

ciuneăaăbinelui,ăciăeiăsuntăostaşiiăîmp ratului,ăcareăprinăr bdareaăCruciiă
aăbiruitănuănumaiălumea,ăciăşiătoat ăst pâniaămor ii.ăMântuireaăeăcununaă
acesteiăbiruin e.ăIarădespreănevoin aăcareădovedeşteăr bdareaăşiăcredin aă
sfin ilor1,ăputemăspuneăc ăeăsinguraăcaleăîng duit ăşiăînăstareăs ămistuieă
putereaăr uluiăşiăs ăoăfac ăf r ărostăşiăf r ăvlag ăînălume.

"VR JMAŞăMILOSTIVăŞIăPRIETENăVICLEAN"

Cândăprotivniculământuiriiănoastreăseăvedeăb tutălaăprimaăpiedic ă
- ceaămaiăuşoar ă- ceăoăridic ăînăcaleaărobilorăluiăDumnezeuăprinălume,ă
mândria nu-1ălas ăs ăseădeaăb tut,ăciăleăstârneşteăaădouaăpiedic ăprină
viciile trupului, sau oăiubireătrupeasc ădeăsine.ăLaăoăatareăînaintareăaă
lupteiăpentruământuireăseătânguieătrupul,ăcaăs ăteămilostiveştiădeăel;ăeă
tânguireaăviclean ăaăstric ciunii,ăcareănuătrebuieăascultat ,ăciăscoas ădină
r d cin ăşiăfireaăf cut ăiar şiăcurat .ăDeăaceeaăP rin ii i-au zis trupului:
vr jmaşă milostivă şiă prietenă viclean.ă înă vremeaă negrijeiă deă mântuireă
trupulăseăn r viseăcuăpatimileăşiăpoftele,ăiarăacesteaăl-auădesfrânatăşiă
l-auăscosădeăsubăconducereaămin ii,ăsau,ămaiăbine-zis, au scos mintea
de la conducere, încât seă r scoal ă cuă neruşinareă împotrivaă sufletului,ă
chinuindu-1ăînătotăfelul,ăşiăseăînt rât ăpân ăşiăîmpotrivaăluiăDumnezeu.ă
"C ciăpoftaăc rniiăesteăvr jm şieăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăfiindc ănuăseă
supuneălegiiăluiăDumnezeu,ăşiăniciănuăpoate"2.ăAşaăvineăc ăfiecare du-
cem un ateu, necredincios, în spate - trupul de pe noi. De la starea asta
şiă pân ă laăa-iă faceă s ă fieătempluă sauă Biseric ă aă Duhuluiă Sfânt 3 e de
luptatădeăceleămaiămulteăoriăvia aăîntreag .
Fireaătrupuluiăfiindăsurd ,ăoarb ăşiămut ,ănuăteăpo iăîn elege cu el
decâtăprinăosteneal ăşiăfoame,ăacesteaăîns ătrebuieăconduseădup ădreap-
taăsocoteal ,ăcaăs ănuăd unezeăs n t ii.ăAcesteaăîlăîmblânzesc,ăîncâtănuă
seă maiă ineă vr jmaşă luiă Dumnezeu.ă Rug ciuneaă şiă postulă scotădraciiă
pofteiăşiăaiămânieiădinătrup.ăFoamea îmblânzeşteăfiarele.
1
Apocalips ă13,ă10.
2
Romani 8, 7.
3
1 Corinteni3, 16.

înnoiri r~i"M I BIIAI ' ■ " > ' [

i
22 C RAREAăÎMP R IEI

Cuătotădinadinsulăseăatrageăluareaăaminteăc ătoat ăluptaăaceastaă

s ănuăseăduc ăf r ăîndrumareaăunuiăduhovnicăiscusităcareăştieăcump niă
pentruă fiecareă insă aparte:ă m sura,ă trebuin aă şiă putin aă fiec ruia.ă Postulă
adic ăs ăfieăm suratădup ăvârst ,ădup ăs n tateaăr mas ă - deşiăpostulă
peă mul iă i-aă f cută s n toşiă - şiă dup ă t riaă şiă felulă ispitelor.ă Aşaă cereă
dreaptaăsocoteal . Cei ce s-auăgr bităf r ăsfatulădrepteiăsocoteli,ăto iăauă
întârziatăsau,ăînd r ptând,ăauăpierdut.ăDeăaceeaăauăzisăP rin ii,ăgândin-
du-seălaăceiăgr bi iăs ăsting ăpatimile,ăc ămaiămul iăs-auăp gubitădină
post,ădecâtădinăpreaămultaămâncare,ăşiăpream reauădreaptaăsocoteal ,ă
ca virtutea cea mai mare1.ă Pre uireaă p timaş ă aă trupuluiă peă mul iă îiă
întoarceăîmpotrivaăduhovnicului,ădeşiăînvr jbireaănu-iă ineămult,ăboalaăîiă
întoarce;ă peă al ii,ă îns ,ă muşca iă laă minteă deă mândrie,ă niciă nu-iă las ă s ă
mearg ă vreodat ă laă duhovnic,ă deşiă leă tânjeşteă cugetul.ă Laă vremeă deă
umilin ă- careăcearc ăpeăto iă- şiăaceştiaăbiruieăpiedicaăşiăintr ăînăluptaă
mântuirii.

PUIUL NECURAT

SfântulăMaximăM rturisitorulănumeşteă iubireaă deă sineă "primulă

puiăalădiavolului".ăEaăeăcealalt ăparteădinăpiedica a doua ce ne-o stâr-
neşteă protivniculă înă noiă înşine:ă iubireaă trupeasc ă deă sine,ă încep turaă
mândriei. împotriva ei ne-aă cerută Mântuitorulă s ă neă hot râmă pentruă
lep dareaă deă sine,ă zicând:ă "Oricineă voieşteă s ă vieă dup ă Mineă s ă seă
lepedeădeăsine,ăs -şiăiaăcruceaăsaăînăfiecareăziăşiăs -Mi urmeze Mie"2.
Lep dareaăaceastaăîns ăoăpoateăfaceănumaiăcineăs-a ridicat cu mintea
maiăpresusădeăceleădeşarteăşiăs-aădesf cutădinătoat ădragosteaălumeasc ă
şiăşi-aăstr mutatăputereaădragosteiăsale,ătoat ,ăc treăDumnezeu.ăSau,ăcu
alte cuvinte: pe cine 1-aăajutatăDumnezeuăs ăias ădinăleg turileăiubiriiă
deălume,ăîlăajut ăs ăias ăşiădinăleg turileădinl untruăaleăiubiriiădeăsine.
Cândăvreiăcuătoat ăsinceritateaăşiăt riaăs ăbiruiăpiedicaăaădoua,ăaă
viciilorămin ii,ădespreăcareă"credeai" c ăeştiătuăînsu i,ăatunciăşiăDum-
Sf.ăIoanăCasian,ăCuvântădespreăSf.ăP rin iădinăSkit,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ăed. I,
vol.l,ăp.ă130;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 129. 2 Luca 9, 23.
 C RAREA

nezeuă sporeşteă dragosteaă Saă c treă tineă şiă creşteă şiă dragosteaă taă c treă
Dumnezeu,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăeăşiăpiedicaădinăcaleămaiămare.ăîntr-
adev r,ă aceast ă iubireă trupeasc ă deă sineă şiă plin ă deă trufie,ă numaiă
dragosteaăaprins ăaăluiăDumnezeuăoăpoateăscoateăşiădes vârşităs-oăfac ă
scrum,ăprinăumilin eleăcuăcareăoăarde.ăObişnuitănoiănuăpreaăputemăştiăînă
cât ăprimejdieăneăbag ăiubireaădeăsine,ădarăoăputemădeduceădinăpurta-
reaădeăgrij ăaăluiăDumnezeu,ăCare,ăcuăiubireădeăoameni,ăajut ământui-
reaănoastr ,ăîng duindăîncerc ri,ăcert riăşiăoc riăpesteăcapulănostru,ăcuă
rostulăcaăs ăneăscârbimădeănoiăînşineăşiăs ăniăseătoceasc ătotăgustulădeă
celeă deă aici,ă c ciă altfelă nuă putemă muriă nou ă înşineă caă s ă viemă luiă
Dumnezeu1.ăDeăaceeaăto iăP rin iiăauăfugitădeălaud ăşiăauăiubităocaraăşiă
toat ăn p stuirea,ăcaăpeăuneleăceăucidăpuiiăvicleniăşiăaducămultăfolosădeă
la Dumnezeu.
Ceiăce,ăprinădarulăluiăDumnezeu,ăseăizb vescăşiădeăleg turileădin-
l untruăaleăiubiriiădeăsine,ăseăpoart ăşiăseăm rturisescăpeăeiăînşişiăstr iniă
şiăc l tori2 aiciăpeăp mânt.ăDeăaceeaă"suspin măînăacestătrup,ădorindăs
neă îmbr c mă cuă locuin aă noastr ă ceaă dină Ceruri" 3.ă Iat ă deă ce,ă prină
sfatulădrepteiăsocoteli,ătrupulătrebuieăstinsăşiăfapteleăluiăvicioase,ăomo-
râte4.ă Ină privin aă aceastaă stauă m rturieă cuvinteleă Mântuitorului,ă cândă
zice:ă "Cineă ineă laă via aă luiă oă vaă pierde; iar cine-şiă pierdeă via aă luiă
pentruăMine,ăvaăg si-o"ă.ăîn elegemăc -şiăvaăpierdeăvia aăcelăceă ineălaă
felulălumescăşiătrupescăalăvie ii.ăIarăsubăalt ăform ăauzimăacelaşiăcuvânt,ă
gr ind:ă"Cineăvaăvoiăs -şiământuiasc ăsufletul,ăîlăvaăpierde;ăiarăcine-şiă
va pierdeă sufletulă s uă pentruă Mineă şiă pentruă Evanghelie,ă acelaă îlă vaă
mântui"6.ăSufletulăareăşiăelăoăparteăp timaş ,ăcare,ăprinănegrij ,ăn r vin-
du-seă cuă via aă ceaă trupeasc ,ă aşaă seă învoieşteă şiă seă leag ă deă tareă cuă
pl cereaădinălumeaăaceasta,ăîncâtăn-ar mai vreaăs -iămoar ătrupul,ăciăară
vreaăs ăfieăveşnic ăvia aăaceastaăvremelnic .ăPoateăc ăşiădeăaceeaăaă
l satăDumnezeuăvia aăaceastaăaşaădeănec jit ,ăcaăs ăneămaiăşiăsatur mă
deă ea.ă Deci,ă caă nişteă dezlega iă deă pl cerileă vie ii,ă maiă ferici iă suntă
s racii7,ăcaăboga ii.ăC ciăbogatulăzice:ă"Acum,ăsuflete,ăaiămulteăbun -
t i,ăadunateăpeămul iăani:ăm nânc ,ăbeaăşiăteăveseleşte".ăIarăpentruăo

1
Galateni2, 19. 'Matei 10,39.
2 6
Evrei 11, 13. Marcu8, 35.
3 7
2 Corintenî 5, 2. Luca 6, 20.
4
Romani 8, 13.
24 C RAREAăÎMP R IEI

atareă socoteal ă Dumnezeuă i-a zis: "nebun"1. Deci, vcaă s ă neă mântuimă
trebuieăs ăpierdemăînclinareaăsufletuluiăceaălunecoas ăspreăîmp timireaă
cuă lumea,ă cuă trupulăşiă cuă avu ia,ă careă toateă aiciă r mân.ă Iară dac ă nuă
ardemăaceast ăînclinareăaăsufletuluiăspre lume,, sufletul întreg se pierde.
Şiătotuşiăn-amăsc patădeăcurse,ăc ciăsuntăuniiăcare-şiăcur escăsufletulă
de patimi prin multe ostenele - şiă sufletulă areă patimileă lui:ă p rerea,ă
slavaădeşart ăşiămândriaă- iarădac ăscap ădeăacesteăbucuriiămincinoase,
d ruindu-leă Dumnezeuă înă schimbă adev rateă bucuriiă duhovniceşti,ă cadă
înăprimejdieădeăaăseăîndr gostiăaşaădeătareădeăpropriulălor suflet, pentru
faptulăc ăseăfaceăcurat,ăîncâtăsufleteleălorăseăstingăşiăseăpierd.ăBucuriaă
neînfrânat ,ăchiarăceaăpentruădaruriăcuăadev ratăduhovniceşti,ăteăpoateă
faceă s ă ui iăc ă înc ăn-aiăieşităcuătotulădinăîmp r iaă ispitelor. Sufletul
îns ă careă seă mântuieşteă esteă acelaă careă nuă maiă tr ieşteă pentru sine, ci
pentru Dumnezeu - sufletul care s-aă izb vită deă sineă şiă petrece ca un
dus din lumeaă aceasta.ă Via aă şiă dragosteaă luiă întreag ă este numai
Dumnezeu, care-Lă faceă s ă uiteă deă sine,ă iară cândă revineă înă lumea
aceasta,ăseăur şteăpeăsine.ăEvanghelistulăIoanăprindeătocmaiăaceast ăaă
treiaătreapt ăaălupteiăcuăsineăînsuşiădup ăcuvântulăDomnului,ăcare zice:
"Cine-şiăiubeşteăsufletulăs uăîlăvaăpierde;ăiarăcine-şiăur şte
sufletulă s u,ă înă lumeaă aceasta,ă îlă vaă p ziă spreă via aă veşnic ă .ă Deci,ă
de-amăstr luciăduhovniceşteăcaăsoarele,ăceeaăceălaăpu iniăseăîntâmpl ,ă
deă unaă saă neă inem:ă c ă nuă suntemă dină lumea aceastaă şiă nuă trebuieă
intuit ă"aici"ădragosteaănoastr .ăCândăajungem,ălaăoăatareăsocoteal ăcuă
noiăînşine,ăatunciădragosteaăluiăDumnezeuăneăarde,ăşiăardeăşiăpiedecaăaă
douaădinăcaleaăîntoarceriiănoastreăAcas ...ăCeiăceăşi-auăadunatăşiăşi-au
str mutată unite toateă puterileă f pturiiă loră deă laă lumeă şiă viciiă spreă
Dumnezeu,ăaceştiaăsuntăceiăceăauăbiruitălumeaăşiăpeăeiăînşişi.

SEMNUL CRUCII

Creştinismulănostruăarăfiăînămareăparteădeăneîn eles,ădac ăn-am

consideraăşiărealitateaăpersonal ăaădemonului,ăaăîngerilorăc zu i.ăCre-
1
Luca 12, 20.
2
Ioan 12, 25.
 C RAREA 25

din aănoastr ăarăfiăincomplet ăşiăs-arădizolvaăcuăuşurin ,ădintr-o religie

revelat ,ă într-oă doctrin ă umanitar ,ă sau,ă înă cazulă celă maiă bun,ă într-un
ra ionalismă protestant,ă f r ă nimică supranaturalăşiăpersonal.ă Dară nuăeă
bun ăniciăextremaăcealalt ,ăcare,ăfieăc ăadmiteăr ulăcaăprincipiuăparalelă
cuăDumnezeu,ăfieăc ăvorbeşteădeădemoniămultăpreaămultădecâtămerit ă
înărealitate.ăAănuăadmiteăexisten aăpersonal ăaăîngerilorăc zu iăşiăaănuă
recunoaşteă influen aă loră asupraă vie iiă sufletului,ă asupraă min iiă cuă
deosebire,ădovedeşteăfieăunăra ionalismăsecăşiătrufaş,ăfieăoăignoran ăaă
suficien eiă deă sine.ă Aă admiteă r ulă caă peă ună principiuă paralelă bineluiă
înseamn ăc ăneăcufund măînăadâncuriăneguroaseădeăistorie,ăcândă n-
aveamă oă revela ieă precis ă şiă deplin ă aă realit iloră spirituale.ă Pentruă
vremeaănoastr ,ăcuăoărevela ieăcomplet ,ăaămaiăz boviăpeălâng ăelemente
perimateă dină istoriaă religiilor,ă fireşteă c ă dovedeşteă mult ă înd r ptareă
mintal .ă Iară aă îmbl tiă preaă multăşiă f r ăsocoteal ă numeleă celuiă r u,ă
fireşteăc ăarat ălips ădeăsocoteal ,ădac ănuăchiarădezechilibrulămin ii.
De aceea, socotind piedicile mântuirii la justa lor valoare,
spunemăc ă înăcaleaământuiriiăsauăaăîntoarceriiănoastreăAcas ăseă maiă
ridic ă oă stavil :ă vr jmaşulă însuşi,ă putereaă r uluiă înă persoan ,ă sauă
îngerulăr u.ăMândriaăluiănuăpoateăr bdaăb taie;ăacesta-iăchinulăp catuluiă
s u,ăc ătotuşiătrebuieăs-oăcapete.ăDeci,ădac ăaăfostăb tutăcândăseăluptaă
cuănoiădinăafar ,ăprinăguraălumii,ădac ăaătrebuităs ăfug ăruşinat,ădup ă
zeciădeăaniădeălupteădinl untru,ădinătrupăşiădinăsuflet,ăatunciăsufletulăşiă
mintea, facându-seă curate,ă îlă prindă înă prezen aă nev zut .ă Atunci,ă ne-
maiavândăceăface,ăvineăînăpersoan ăs ăseăr zboiasc ăcuănoi.ăDeăacumă
începeă r zboiulă min iiă omuluiă cuă minteaă ceaă viclean ,ă sauă r zboiulă
nev zut.ăSpreăr zboiulăacestaăîns ăs ănuăîndr zneasc ănimeni,ădeăn-a
fostăchematădeăDumnezeuăcuărostădeăaăruşinaăputereaăvr jmaş ăşiăaă
maiă înt riă neputin aă oameniloră spreă r zboi,ă c ciă nuă eă ună r zboiă deă
glum .ă Deocamdat ă s ă neă mul umimă aă ştiă c ă asupraă diavoluluiă avemă
acesteătreiăarme:ăNumeleăDomnuluiăşiăalăMaiciiăDomnuluiădespreăcareă
ziceăSf.ăIoanăSc rarulăc :ă"Arm ămaiătareăînăcerăşiăpeăp mântănuăavem,ă
caănumeleăluiăDumnezeu".ăIarăaădouaăarm ăpeăcareăoăavemăîmpotrivaă
puterii vr jmaşeăesteăSf.ăCruce1.ă(Aşăîntrebaăpeăceiăceănuăauăcruce:ăcuă
ceăsemnăv ăap ra iăvoiădeădiavol?)ăEiăîns ăn-auăsemn,ăc ănu-iălas ăs -l
fac .ăNuăînăzadarăsemnulăCruciiăîlănumeşteăBiserica:ă"Arm ănebiruit

1 Corintenil, 18.
26 C RAREAăÎMP R IEI

asupra diavolului, Crucea Ta ne-aiădat".ăIarăaătreiaăarm ădeăap rareăesteă

smereniaăsufletului.ăDeciăchiarăînăceasulătulbur riiătale,ăs ăziciăînăadân-
culăinimii:ă"Pentruăp cateleămeleăp timescăacestea,ăDoamne,ăizb veş-te-
m ă deă celă r u".ă Şiă întoarce-teă cuă inim ă bun ă c treă Dumnezeu,ă oriceă
gânduriă releă aiă avea,ă p lmuindu- iă mintea,ă c ciă vedeă Tat lă ostenealaă
fiuluiăşiănicidecumănu-1ălas .

IN PUSTIA CARANTANIEI

Pân ă aciă seă în elegeă şiă nuă seă preaă în elegeă dramaă des vârşiriiă
persoaneiă omeneşti.ă Şiă fiindc ă aceastaă nuă s-a preaă putută în elege,ă
urm riăşiărealiza,ăaăfostănevoieăcaăDumnezeuăs ăcreezeăomulăaădouaă
oar ă şi,ă prină creştinism,ă s -lă fac ă înă stareă deă aceast ă în elegereă şiă
realizareă aă des vârşiriiă saleă personale.ă Aceast ă des vârşireă urm rit ă şiă
aşteptat ădeăDumnezeuădeăla om, ni s-a revelat, ni s-a dat de model în
persoanaă clar ă şiă real ă aă luiă Iisusă Hristos,ă aă Dumnezeu-Omului. De
aceeaăElăeăCaleaăşiănatural ăşiăsupranatural ăaădes vârşirii.ăIisusăHris-
tosănuăaveaănevoieădeământuireaăSa,ădarătar ăpogorâreaăSa,ăînătrupădeă
om re-creat,ăn scutăafar ădeăcaleaăp catului,ământuireaănoastr ăarăfiăfostă
cuăneputin ;ăoriănoiăeramăşiăsuntemăceiăceăavemănevoieădeământuire.ă
Deciă pentruă iubireaă deă oameniă aă luiă Dumnezeu,ă sim it ă deă noiă caă oă
credin ăarz toareădeământuire,ăniăs-aăar tatăşiăniăs-a dat ca model de
via ăpersoanaăreal ăaăMântuitoruluiănostruăIisusăHristos.ăElăeăpentruă
noiă oameniiă m suraă des vârşirii.ă Atâtă doară c ă modelulă revelată trebuieă
urmat.ă C ci,ă dac ă Dumnezeuă aă t cută totulă pentruă mântuireaă noastr ,ă
aceastaă nuă însemneaz ă caă noiă s ă neă ded mă lenei,ă pentruă c ă aă t cută
Dumnezeuătotulăşiănoiănuămaiăavemădeăf cutănimic.ăDumnezeuăaăf cută
totul din partea Sa, anume: S-aă micşorată peă Sineă şiă S-aă f cută omă
adev rat1,ă întruă totulă asem nându-seă nou ,ă afar ă deă p cat,ă caă s ă neă
arateăc rareaăcuălucrulăşiăcuăpersoanaăSa.ăElăeraăşiăDumnezeuăadev rat,ă
dară aă mersă omeneşteă peă caleaă ceaă nou .ă Deă aceea,ă caleaă mântuiriiă oă
numimăcaleaăluiăDumnezeu,ăpentruăc ,ăcelădintâi,ăElăaămersăpeăea.

Filipeni 2, 7.
 C RAREA 27

Deci,ă ceiă ceă vremă s ă neă mântuimă trebuieă s ă mergemă şiă noiă to iă
aceeaşiă cale,ă toat .ă Şi,ă fiindc ă avemă deă aă treceă pesteă şerpiă şiă pesteă
scorpiiăşiăpesteătoat ăputereaăvr jmaş 1, iar noi nu suntem decât numai
oameni,ăIisusăCelăcuăcruceăneăajut ,ăd ruindu-neădinăpersoanaăşiăvia aă
Sa cele trebuitoare,ădarămaiăpresusădeăfireaănoastr .ăBaămaiămult,ăchiară
Elă însuşiă seă lupt ă pentruă noiă caă s -Lă urm mă întocmai,ă peă toat ă caleaă
p mânteasc .ăDinăbuzeămul iăîlăurmeaz ăpeăDomnul,ădarăcândăs ătreac ă
prin moartea de pe cruce - des vârşitaălep dareădeăsineă- mul iăseădauă
înapoi.ăTo iăaceştiaăîntârzieăpeăcale.ăDeăaceeaăzic,ăcineăvreaăs ăvad ăpeă
Domnulăînăveaculăf r ădeăsfârşit,ădup ăînviere,ătrebuieăs ămearg ăcuăElă
toat ă calea,ă iară nuă numaiă pân ă laă unăloc,ă sauă numaiă pân ă laă oăvreme.ă
R maşiăînăurm ădeăfric 2 sunt destui în toate vremile, dar mai ales în
zilele noastre, temându-seă caă nuă cumvaă dină cauzaă credin eiă s -şiă pri-
mejduiasc ăvia aăaceasta.ăNoiăîns ăzicem:ăundeăeăfericireaăaceea,ăs ăc -
demăşiănoiăînă"primejdia",ăînăcareăaăc zutăDumnezeu;ăiarădeănuăneăpri-
mejduimăpentruăDumnezeuăeăsemnăc ănuăsuntemăvrednici.
Dac ăavemăînăvedereăpeălâng ăcunoştin aământuiriiăşiănevoin a,
sauăcaracterulăasceticăalăc r riiăspreădes vârşire,ăneăîntâlnimăcuăînv
turaă Sf.ă Maximă M rturisitorul,ă unaă dintreă celeă maiă luminateă min iă ale
Bisericii.ăDepan mădeciăfirulăc r riiăînăspiritulăCuvântului ascetic al Sf.
Maximă M rturisitorul3,ă atâtă pentruă trebuin aă document riiă patristice,
câtăşiăpentruăadâncimeaăşiăfrumuse eaăînv turiiăSfântului. '.
Iisus Hristos, Dumnezeu prin fire, primind s ăseăfac ăom,ăpentruă
iubirea de oameni, S-aăcoborâtăsubălege,ăcaăp zindăporuncaăasemeneaă
unuiăom,ăs ădesfiin ezeăosândaăceaăvecheăaăluiăAdam.ăIarăştiindăDom-
nulăc ătoat ălegeaăşiăproorociiăatârn ăînăpomncaăiubiriiădeăDumnezeuăşiă
de oameni, S-aăgr bităs ăleăp zeasc ăasemeneaăunuiăom,ădeălaăîncepută
pân ălaăsfârşit.
Acesteă porunci,ă careă rezum ă Scriptura,ă trebuieă p ziteă împotrivaă
cuiva,ăcareăvreaăs ăleăsurpe,ătrebuieăap rate,ătrebuieătr iteăînăciudaăfiriiă
şiăaăunuiăprotivnic,ăaltfelănuăneământuim.ăCuăacestăprotivnic a avut Iisus
oălupt ăîndoit ,ăunaăprinăispiteleăpl ceriiăşiăaădouaăprinăîncerc rile

Luca 10, 19. , 2

Apocalips ă21,ă8.ă
'MigneP.G. 90,91 2, pp. 1-957,ăînăFilocaliaăromâneasc ,ăSibiu,ă1947,ăed.ăI, voi.
1-35.
28 C RAREAăÎMP R IEI

durerii.ă Iat primaă ispitireă prină pl cere:ă diavolulă l-aă crezută om,ă v zân-
du-Lă peă Elă m rturisită laă boteză deă Tat lă şiă primind,ă caă om,ă peă Duhulă
înrudit,ădinăceruri,ăşiămergândăînăpustieăcaăs ăfieăispititădeăel.ăînşelân-
du-seăşiăcrezându-L astfel, a pornit împotriva Lui totăr zboiul,ădoarăvaă
puteaăcumvaăs -Lăfac ăşiăpeăElăs ăpun ămaiăpresusămateriaălumiiădecâtă
iubireaă luiă Dumnezeu.ă Deci,ă ştiindă diavolulă c ă mânc rile,ă avu iileă şiă
slavaă suntă celeă treiă întreă careă seă fr mânt ă toateă celeă omeneşti,ă cuă
acesteaăaăispitităşiăpeăDomnul în pustie ca doar-doarăîlăvaăpr v liăşiăpeă
Elăînăpr pastiaăpierz rii,ăcaăpeătotăomul.
Eăbineădeăobservatăc ăIisusăHristos,ăîntrupatăînăomăadev rat,ă
aă biruită peă diavolulă caă om,ă iară nuă caă Dumnezeu;ă c ciă cuă putereaă deă
Dumnezeu, ca fulgerul l-a aruncat din ceruri1.ăIisusăaăvenităs ăseălupteă
cuădiavolul,ăcaăomăadev rat,ăîntrucâtănumaiăaşaăneăputeaăîmpingeălaă
toat ăîndr znealaăcât ătrebuie;ăiarăcâştigândă- ca om - oăbiruin ădes -
vârşit ăasupraălui,ăbiruin aăne-a dat-oănou ,ăînădar,ădarănumaiădac ăneă
lupt măşi noiăcaăEl.ăCuăbiruin aăSa,ăMântuitorulăne-aăînv atăşiăpeănoiă
meşteşugulăr zboirii,ăne-aădatăcunoştin aăşiăne-aădatăşiăputerea.ăDeciăElă
eămeşteşugul,ăcunoştin aăşiăputerea;ăElăeămodelulădeălupt ,ăcâtă ineăc -
rarea.ăMântuitorulădeăaceeaăaăşiăvenit,ăcaăs ăsf râmeălucrurileădiavolu-
lui2 şiăs ăsurpeăst pânireaăluiăînăcareă ineaăpeăoameni.ăAstfel,ăcândăL-a
ispitit, în Pustia Carantaniei3,ăcaăs ăfac ădinăpietreăpâini,ăc ciăfl mân-
zise, El l-aăb tutăcuăScriptura,ăzicând:ă"ăScrisăesteăc ănuănumaiăcuăpâineă
vaă tr iă omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu"! Dar diavolul n-a
renun atălaălupt ,ăciăL-aăispitităiar şiăcuăstr lucireaătuturorăîmp r iiloră
p mântuluiă- cu slava puterii politice - zicândăDomnului:ă" ieăî iăvoiădaă
toat ăputereaăşiăstr lucireaăei,ăc ciămie-mi esteădat ăşiăoădauăcuiăvreau.ă
Deci,ădac .ăTuăteăveiăînchinaămie,ătoat ă i-oădauă ie".ăPrivitorălaăacesteă
cuvinteă seme eă aleă ispititorului,ă Sf.ă Cirilă ală Ierusalimuluiă seă întreab ă
dac ăaămin ităSatanaăatunci,ăsau,ăsilitădeăprezen aăluiăDumnezeu,ăaăspusă
adev rul?4 Ciă r spunzândă Iisus,ă l-aă b tut,ă gr indă dină Scripturi:ă "Scrisă
este:ăDomnuluiăDumnezeuluiăt uăs ăteăînchiniăşiănumaiăpeăElăunulăs -L

1
Luca 10, 18.
2
1 Ioan 3, 8.
3
Luca 4, 1-13.
4
Sf.ăCirilăalăIerusalimului,ăCatehezele,ăIzvoareleăOrtodoxiei,ăBucureşti,
1943, vol.6, Cateheza VIII, cap.7, pp. 205-206.
 C RAREA 29

slujeşti"1. Când s-aă v zută diavolulă b tută dină Scripturiă aă luată şiă elă
Scriptura,ăc ciăştieăşiăelăScriptura,ăîns ădiavoleşte,ădeoareceăminteaălui,ă
fiindănebun ,ăstrâmb ăîn elesulăoric ruiăcuvânt,ădeăvremeăceăelănuăst ăînă
adev r,ă ciă înă minciun .ă Aşa,ă îlă duceă peă Iisusă peă aripaă templuluiă dină
Ierusalim, zicându-I:ă"Dac ăeştiăTuăFiulăluiăDumnezeu,ăarunc -Te de
aiciăjos,ăc ciăesteăscrisăc ăîngerilorăS iăvaăporunciăpentruăTine,ăcaăs ăTeă
p zeasc ă şiă Teă voră ridicaă peă mâini,ă caă nuă cumvaă s ă Teă izbeştiă cuă
piciorulă deă vreoă piatr ".ă Atunciă Iisusă i-aă t iată scurtă şiă ispitaă aceasta,ă
r spunzându-i: "S-aăzisăînălegeăs ănuăispiteştiăpeăDomnulăDumnezeulă
t u!"ăŞiădup ăceăsfârşiătoat ăispita,ădiavolulăseăduseădeălaăElăpân ălaăoă
vreme.ăSemnăc ăaămaiăvenităşiăsubăalt ăform .

IUBIREAăEăC RAREA

Protivnicul L-a încercat pe Domnul prin aceste trei: prin nepu-

tin aă trupului,ă prină slavaă deşart ă şiă prină ispitireaă deă Dumnezeu.ă Toateă
acesteă ispiteă auăascunseăînăeleă momealaă pl cerii,ăsauăaculăp catului2,
îns ăînăchipăfelurit.ăToateălaăunălocăalc tuiescăchipulădintâiăalăr zbo-
iului,ăsau,ădup ăSf.ăMaxim,ăispitaăprinăpl cere.ăDac ăIisusăs-ar fi biruit
deăoricareădintreăacestea,ăarăfiăc zutădinădragosteaăTat lui,ăarăfiăc lcată
El poruncaă prim ă dină lege,ă peă careă aveaă s-oă propov duiasc ,ă întreă
oameniă caă nimeniă altul:ă poruncaă dragosteiă deă Dumnezeu,ă caă Tat ă ală
oamenilor3.
Totăr zboiulăprotivniculuiăacestaăaăfost:ăcaăs -Lăfac ăpeăDomnulă
s ă calceă dragosteaă c treă Dumnezeuă caă Tat .ă C ciă ştieă vr jmaşulă c ă
pl cereaăp mânteasc ,ăpentruăcineăumbl ădup ăea,ăareădr ceascaăputereă
s ă desfac ă peă omă deă dragosteaă luiă Dumnezeuă şiă s ă i-oă întoarc ă spreă
pl cereaăaăoriceă altcevaă afar ădeă Dumnezeu.ă Prină urmare,ă dac ă maiă
avemăinimaăprins ădeăcevaădeăpeăp mânt,ăst pânitorulălumiiăacesteiaă
înc ăneămaiă ineălega iăînăîmp r iaălui,ădeăvremeăceădragosteaănoastr ă
c treăDumnezeuăînc ăn-aăarsăşiăa aăaceea.
' Luca 4, 8.
Corinteni 15, 56.
Matei 5, 48.
30 C RAREAăÎMP R IEI

Dup ăceăDomnulă1-aăb tutăpeădiavolulăînăPustia Carantaniei în

sfântăsufletulăS uă- curat de lumea aceasta ca o pustie - aăvenităs -L bat ă
şiăîntreăoameni.ăCuvinteleăEvanghelistuluiăneădescriuăşiăaceast ălatur ăaă
r zboiului,ă c ciă zice:ă "Şiă dup ă ceă sfârşiă toat ă ispita,ă diavolulă seă
dep rtaădeălaăEl,ăpân ălaăoăvreme"1.ăSemnăc ăaămaiăvenităiar şi,ăîns ădeă
dataăaceastaăr zboindu-se cu Domnul prin oamenii lumii acesteia. Sa-
tanaăaăr sculatăîmpotrivaăMântuitoruluiăpeăoameniiăputerniciădeăatunci,ă
vicleniiăvremii,ăc rturariiăşiăfariseiiălumiiăvechi,ăunelteăale sale, oameni
slabiădarăcuăputereămare,ăcaădoar -doar ăIisusăîiăvaăblestema,ăsauăîiăvaă
urî,ăşiă aşaă vaă greşiă m cară împotrivaă celeiăde-a doua porunci, porunca
iubirii de oameni.
Aceasta e, cum zice Sf. Maxim, ispita a doua, prin durere, care e
stârnit ădeăprotivniculăcuămenireaădeăaăînvr jbiăpeăIisusăcuăoameniiăşiă
peă oameniă întreolalt .ă Iat ă cuvinteleă Sf.ă Maximă M rturisitorulă despreă
acestănumităalădoileaăfelădeăispit ăpeăcareă1-a avut Mântuitorul de în-
vins:ă "Dup ă ce,ă aşadar,ă prină biruin aă asupraă primeiă ispite, cea prin
pl cere,ăaă z d rnicităplanulăPuterilor,ăC peteniilorăşiăSt pâniiloră celoră
rele, Domnul le-aăîng duităs -şiăpun ăînălucrareăşiăalădoileaăatac,ăadic ă
s ăvin ăşiăcuăîncercareaăceăleămaiăr m sese,ăcuăispitaăprinădurere"2.
S ăurm rimădeciăuneltirile protivnicului,ăs ăvedemămetodaăluiăşiă
metodaăluiăDumnezeu,ătotădup ăcuvinteleăSf.ăMaxim.
"Neputândăvr jmaşulăs -Lăfac ăpeăDomnulăs ăcalceăporuncaăiubi-
rii de Dumnezeu, prin cele ce I le-aăf g duităînăpustie,ăs-aăstr duităpeă
urm ,ădup ăceăaăvenităînălume,ăcuăajutorulănelegiui ilorăiudei,ăs -Lăfac ă
s ăcalceăporuncaăiubiriiădeăoameni.ăSatanaă(careăînsemneaz ă"protivni-
cul")ăîiăîndemnaăpeăc rturariăşiăfariseiălaăfeluriteleămeşteşugiriăîmpotrivaă
luiăIisus,ăca,ăneputândăr bdaăîncerc rile,ăcumăcredeaăel,ăs ăfieăadusăs -i
urasc ă peă ceiă ce-lă întindeauă curseă şiă aşaă s ă calceă poruncaă iubiriiă deă
oameni. Dar Domnul, ca un Dumnezeu, cunoscând gândurile protivni-
cului, n-aăurâtăpeăfariseiiăpuşiălaălucruădeăelă(c ciăcumăarăfîăfacut-o, fiind
prină fireă bun?)ă ci,ă peă ceiă purta iă deă el,ă nuă încetaă s -iă sf tuiasc ,ă s -i
mustre,ăs -iăînfricoşeze,ăs -iăplâng ,ăcaăpeăuniiăceăputeauăs ănuăseălaseă
conduşiădeăel.ăBlestematădeăei,ăseăpurtaăcuăîndelung ăr bdare.ăMântui-

1
Luca4, 13.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebarea 21, Filo-
calia, Sibiu, 1948, ed. I., voi. 3, p. 65.
 C RAREA 31

torul, e drept, i-aămustratăşiăi-a certat ca nimeni altul1,ăîns ănuăi-a urât

niciăoăclip ,ădeăvremeăceăpeădiavolulădinăeiăîlăcertaăşi-1 umilea, dându-1
laăiveal ăşiăarzându-1 cu adev rul,ăiarăpeăeiăîiăiubeaăşi-iăînv aăînainte2.
P timeaăcuăîndurareăşiăleăar taătoateăfapteleăiubirii;ăîiăînv aăc ileăvie iiă
şiăzugr veaăprinăfapteăchipulăvie uiriiăcereşti;ăvesteaăînviereaămor ilorăşiă
f g duiaă via aă veşnic ă şiă împ r iaă Ceruriloră celor ce cred; iar necre-
dincioşiloră(ateilor)ăleăvesteaăînfricoşateleăpedepseăveşnice.ăIarăpeăcelă
ceălucraăprinăeiă(prinăatei)ăîlăb teaăcuăiubireaădeăoameni,ăiubindu-iăşiăpeă
ei,ădeşi-i ducea diavolul.
O,ăminunatăr zboi!ăînălocădeăur ăIisusăarat ăiubireaăşiăr pune pe
tat lăr ut iiăprinăbun tate.ăInăacestăscop,ăr bdândăatâteaăreleădeălaăeiă
- maiăadev ratăvorbind,ăpentruăeiă- S-aăstr duităpân ălaămoarte,ăînăchipă
omenesc,ăpentruăporuncaăiubiriiăşi,ădobândindăbiruin aă deplin ă împo-
triva diavolului, a primit cununa învierii pentru noi. Astfel Adam Cel
nou a înnoit pe cel vechi."3
Dumnezeu îi prevenise pe mai marii templului prin vedenia lui
Zahariaăproorocul,ăcaăs ăiaăaminte,ăc ăşiăeiăvorăfiăispiti i.ăIat ăcuvântul:ă
"Şiă mi-aă ar tată peă Iisusă (sauă Iehoşua),ă mareleă preot, stând înaintea
îngeruluiăDomnuluiăşiăSatanaălaădreaptaălui,ăcaăs ăiăse-mpotriveasc "4.
Proorocul îl vede pe marele preot schimbându-i-seăveşminteleă releă cuă
alteleăbuneăşiăpunându-i-seăpodoab ăcurat ăpeăcap,ăiarăîngerulăatr gân-,
du-i luarea aminte: "fii lu torăaminte,ăIisuse,ămareăpreot,ătuăşiăso iiăt i,ă
careăstauăînainteaăfe eiătale:ăc ciăeiăsuntăchipuriăpentruăviitor.ăC ciăiat ă
euăaducăpeăServulăMeuăOdrasl "5.ăTotuşiăei,ăînv lui iăcuălumeaăaceasta,ă
n-auăpututăpricepeăispitaăînăcareăc deauăpizmuindăpeăIisus.
Iubireaă deă Dumnezeuă şiă iubireaă deă oameniă înă careă atârn ă toat ă
LegeaăşiăProorocii6, împlinindu-le Iisus ca nimeni altul, prin aceasta se
vedeaă limpedeă c ă Iisusă eă Dumnezeuă şiă Dumnezeuă esteă iubire 7. Pe
acesteaădou ăniăle-aădatăcaăporunci.ăAciăst ătainaăpentru care poruncile
luiăDumnezeuăbatăpeăvr jmaşul,ăcândăareăcineăleătr i.ăC ciăiat :ăDum-

1
Ioan 8,41-47.
2
Ioan 8,48-59.
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăascetic,ăFilocalia,ăed.ăI, voi. 2, Sibiu
4
1947, pp. 8-9.
Zaharia 3, 1. 'Matei 22, 37-40. ' 1 Ioan 4, 8.
Zaharia 3, 8.
32 C RAREAăÎMP R IEI

nezeuăseăascundeăînăporuncileăSale,ădup ăcumăneăasigur ăSfin iiăMarcuă

■ ă ă - >

Ascetul1 şiăMaximăM rturisitorul2.

Tr ireaă acestoră porunciă ardeă peă diavolă aşaă deă cumplit,ă încâtă
acestaăr scoal ăputerileăiaduluiăşiăcuăeleăa â ăpeăoameniiălumii,ăcare-s
birui iădeăel,ăşi-iăn pusteşteăîmpotrivaăluiăIisusăşiăaăoric ruiăucenicăală
Lui.ă Iară prină lege,ă prinăst pânitoriiă lumiiă acesteia,ă prinăslujitoriiă tem-
plului:ăarhiereiiăArmaăşiăCaiafa,ăprinăIudaăvânz torul,ădiavolulănu-L mai
puteaăr bdaăs -iăfac ăîmp r iaădeăjaf,ăşi-Iăcereănedreaptaăr stignireăpeă
cruce, în rând cu tâlharii.
Cândăr zboiulănev zutăîntreăiubireăşiăur ăaăajunsăaci,ăIisusăbateă
pe diavol - totăcaăom,ăs ănuăuit mă - prinăneputin aăşiănepre uireaătru-
pului3.ă Adic prină des vârşitaă lep dareă deă sineă sauă prină primireaă deă
bun voieăaămor ii.ăPl cereaăaăalungat-oăcuăhot râreăputernic ,ădurereaă
îns ăaăprimit-o cu dorire mare4.
Dinăceleădeăpân ăaciăvedemăc ăluptaăMântuitoruluiăcuăprotivniculă
pentruăporunciăşiăpentruământuireaănoastr ăprezint ăcâtevaădeosebiriă
fa ă deă stadiileă lupteiă peă careă areă s ă leă întâmpineă omul,ă cândă vreaă s ă
urmeze pe Domnul. Mântuitorul a înfrânt întâi pe protivnicul în duh, în
apari iaă luiăpersonal ă dinăpustie,ăbiruindăprinădragosteaă deă Dumnezeuă
ispitaăaceluiaăcândăîlăîmbiaăcuămomealaăpl ceriiădinămateriaălumii.ăNoiă
muritoriiăîns ăn-avemădeăaăîncepeăluptaădeălaăar tareaăf iş ăşiăperso-
nal ăaăprotivnicului;ăc ci,ădup ăunii,ăne-arăfugiăminteaădeăspaimaăar -
t riiăluiăînfior toare.ăEălucruăştiutăc ăsistemulănostruănervos,ăr v şitădeă
atâteaăviciiăs vârşiteădeănoiăsauădeăunăşirăîntregădeăp rin iăînaintaşi,ănuă
suport ăimpresiiăpreaătari,ăcaăpesteătoateă acesteaăs ăr mân ăs n tos.ă
Noiă trebuieă s ă începemă urmareaă Mântuitoruluiă deă laă purificareaă deă
patimi,ăcaăs ăajungemădup ămult ăvremeălaăoăs n tate,ăfizic ăşiăpsihic ,ă
înăstareădeăaăneăapropia,ăf r ăprimejdiiăgrave,ăacoloădeăundeădoarăIisusă
aăînceputălupta.ăEălucruăştiutăşiăprobatădeămedicin ăc ăspaimeleă(trau-
matismele)ăpesteăputereaădeăr bdareăaăsistemuluiănervos, îl dezechili-
breaz ,ăşi,ădup ăsl biciuneaălaăcare-1ăg seşte,ăpoateăs -lăaduc ăpân ăla
1
Sf.ăMarcuăAscetul,ăDespreălegeaăduhovniceasc ,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ă
ed.ăL,ăvol.l,ăp.ă249;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 247.
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapete gnostice, Filocalia, Sibiu, 1947, ed. I,
voi. 2, p. 193.
3
Ioan 6, 63.
4
Luca 12, 50.
 C RAREA 33

boalaă epilepsiei,ă careă seam n ă multă cuă îndr cirea,ă descris ă deă Evan-
ghelii.
Fireşteăc ăşiănoiăînăluptaăcuăpatimileă - treab ădeăîncep tori,ădară
careăpoateă ineăoăvia ăîntreag ă- trebuieăs ăd măcuăelăoălupt ăînăduh.ăînă
aceast ă lupt ă înc ă suntemă scuti iă prină rânduial ă dumnezeiasc ă deă a-i
vedeaăînătoat ăfioroasaăluiăprezen .
Deă laă aceast ă deosebireă încolo,ă luptaă pentruă mântuire,ă atâtă aă
Mântuitoruluiă câtă şiă aă ucenicului,ă urmeaz ă aceeaşiă c rareă şiă stadii.ă
Astfel,ădup ăceăIisusă1-aăb tutăpeăprotivnicăînăpustie,ăaăvenităs -lăbat ăşiă
înălume,ăînăsocietateaăomeneasc ăst pânit ădeăacela.ăDeăaceea,ăurmândă
peăDomnul,ăspunemăc ământuireaănuăseăcâştig ăcuăoăfapt ăr zlea , ci
presupuneăşiăoăfa ăsocial ;ănimeniănuăseământuieşteăsingur;ădeământu-
ireaăsaăseămaiăleag ăoămul imeădeăoameni.
înăsocietateaăomeneasc ăIisusă1-aăb tutăpeăprotivnicăprinăiubireaă
deăoameni,ăoricâtăîlăloveaăvr jmaşulăprintr-înşiiăcuăispitaădurerii.ăŞiăpe
urm ă deă tot,ă aă venită - prină orânduireă dumnezeiasc ă - ispita, tot prin
durere,ă asupraă trupuluiă Domnului,ă ispit ă peă careă aă biruit-o, dându-şiă
trupulăcaă"dinăneputin "1 s ăfieăr stignităpeăcruceăcaăunăf c torădeărele.ă
Nu-şiăd deaySatanaăseamaăc ,ăr stignindă"omul"ăpeăcruce,ădup ăce-L
vaă înghi iăcuăpoft ,ăsauăcuăuraă ceaă maiă mare,ăvaăaflaă c ă prinăcruceă aă
înghi ităpeăDumnezeu.ăNu-şiăputeaădaăseamaăvicleanulădeăTainaăCruciiă
careăîiăvaărupeăceleădinl untru,ăşi,ăHristosăIisus,ăOmul-Dumnezeu îi va
înviaă peă drep ii ceiă dină Vechiulă Testament,ă f cândă biruin ă veşnic ă
asupraăr uluiăpeăcareăoăvaădaăomului,ăfrateluiăS u2 şiăucenicăpeăaceeaşiă
cale.ăAceast ăbiruin ăaăluiăIisus,ăprinăomulăînăcareăseă ineaăascuns,ăaă
f cută restabilireaă firiiă omeneşti;ă aă deschisă împ r iaă lui Dumnezeu, a
vestităînviereaăşiăaădatământuireaăînădar3.

1
2 Corinteiii 13, 4.
2
Matei 28, 10.
3
Efeseni 2, 8.
34 C RAREAăÎMP R IEI

C RAREAăSFÂNTULUIăPAVEL

Ajunşiălaăacestălocăalădepan riiăcuvântuluiăeăbineăs ămaiăl murimă

câteva lucruri, dintre care celădintâiăeăîndreptareaăp reriiăgreşiteăceăoăauă
uniiăcreştiniădespreă"mântuireaăînădar",ăpeăcareăaăcâştigat-o Iisus Hris-
tosăpentruănoi.ă Dinăacesteă cuvinteă nuăurmeaz ă c ă noiătrebuieă doarăs ă
"credem"ăc ă"suntem"ământui iăşiăcuăastaăamăf cutătotulăceăarăatârna de
noi.ăIat ăcumăaăîn elesăSf.ăPavelăpeăDomnulăşiăcumăi-aăurmatăc rarea,ă
dup ăcuvinteleăSf.ăMaxim:ă"Pavelăaşaăseăluptaăîmpotrivaădracilor,ăcareă
lucreaz ă înă trupă pl cerile,ă alungâdu-iă prină neputin aă trupuluiă s u.ă El,ă
Pavel,ăneăarat ăcuăfapteleăşiăchipulăbiruin eiăîmpotrivaăvicleanului,ăcareă
lupt ăs ăaduc ăpeăcredincioşiălaăur ,ăstârnindăîmpotrivaăloră(aăAposto-
lilor)ăpeăoameniiămaiăneb g toriădeăseam ,ăca,ăispiti iăprinăei,ăs -iăfac ă
s ăcalceăporuncaăiubirii.ăDarăSf.ăPavelăzice:ă"Oc râ iăfiind,ăbinecuvân-
t m;ăprigoni i,ănoiăr bd m,ăhuli i,ănoiămângâiem;ăcaăoălep d tur ăne-am
f cut,ă gunoiulă tuturoraă pân ă ast zi"1.ă Draciiă auă pusă laă caleă oc rârea,ă
hulireaăşiăprigonireaălui,ăcaăs -lămişteălaăuraăceluiăce-lăoc r şte,ăîlăhuleş-
teăşi-1ăprigoneşte.ăEiăaveauăcaăscopăs -lăfac ăs ăcalceăporuncaăiubirii.ă
Iar Apostolul, cunoscând gândurile lor, binecuvânta pe cei ce-lăoc rau,ă
r bdaăpeăceiăce-lăprigoneauăşiămângâiaăpeăceiăce-lăhuleau,ăcaăs ădep r-
tezeă (dină cale)ă peă draciiă careă lucrauă acesteaă şiă s ă seă unesc ă cuă bunulă
Dumnezeu.ă Deciă peă protivniciiă careă lucrauă acesteaă îiă z d rniceaă prină
acestă chipă ală luptei,ă biruindă purureaă r ulă prină bine,ă dup ă asem nareaă
Mântuitorului.ă Aşaă aă slobozită Pavelă mul imeă deă lumeă deă subă putereaă
viclenilorăşiăaăunit-oăcuăDumnezeu,ăelăşiăceilal iăApostoli, biruind prin
"înfrângerile"ălorăpeăceiăceăn d jduiauăs -iăînving .ăDac ădeciăşiătu,ă
frate,ăveiăurm riăacestăscop,ăveiăputeaăs ăiubeştiăpeăceiăceăteăur sc.ăIară
deănu,ăeăcuăneputin ."2 Darulământuiriiădeciăseădobândeşteăchiarăcaă
dar,ăcuămareălupt .
Pilda Mântuitorului i-aăprilejuităSf.ăPavelămulteăşiăadânciămedi-
ta ii.
1
1 Corinteni 4, 12-13.
~ăSf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăAscetic,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,ăed.ăI,
voi. 2, p. 10.
 C RAREA 35

Iat ă deă dataă aceastaă ună omă p c tos,ă întruă totulă asemeneaă nou ,ă
n zuindăspreă int 1,ăf r ăs ăseăfiăsocotităc ăaăajuns2,ăm rturisindăabiaălaă
cap tulăalerg rii:ă"Caleaăamăs vârşit,ăcredin aăamăp zit 3... de acum
aşteptă cununa,'ă - unireaă des vârşit ă cuă Hristos.ă Deciă nuă maiă avemă
motivăs ăspunem,ăscuzându-ne lenea,ăc ăIisusăaăfostăDumnezeuăşiăaşaăaă
biruităputerileăprotivniceăşiăînd r tniciaăfirii,ăc ciăiat ăSf.ăPavelăeraăom,ă
cuă p cateă grele,ă baă şiă boln vicios,ă şiă iat -1, luptându-seă dup ă lege5
pentruă legeaă careă rezum ă Scripturaă şiă mântuirea,ă c ă s-aă ar tată maiă
presusădeălunecuşulăpl ceriiăşiăascu işulădurerii.ăAăieşitădinăcerculăviciosă
alăpl ceriiăşiăalădurerii,ăînăcareădeăobiceiăseăînvârteăpân ălaăabsurdăvia aă
omeneasc .
Iat ăceămareăeăsfatulăSfinteiăTreimi:ăcaăUnulădinăTreimeăs ăseă
fac ă omăpentruănoiăşiăpentruăaă noastr ă mântuire,ăceeaă ceă eătotunaă cuă
creareaăfiriiădinănou.ăMântuitorul,ăomeneşte,ăaă mersăşiă mergeăînainteaă
noastr ,ăf cându-seăc rareădeălaăomălaăDumnezeu.ăNuăputemăr mâneă
decâtăuimi iădeădragosteaăpentruăîn elepciuneaăşiăiubireaăluiăDumnezeu,ă
personificate în Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul.
Caăm rturiiănetrebniceăîiăştimădragosteaăcuăcareăneăiubeşteăEl,ă
darănimicădeăpeăp mântăn-oăpoateăspune.ăElăumbl ănev zutădeăoameniiă
cuăochiădeălut,ăc utândămereuăpeăfra iiăS i6,ăpândindăşiăalergândădup ă
fiecare ins, "pân -iăvaăprindeăpeăto iăceiăceăseăvorământui,ăcaăpeăPa-
vel"7,ăşiăneavândăodihn ăpân ănu-iăadun ăpeăto iăAcas .ăŞiăaceastaăoă
faceămereu,ăînăfiecareăveacădeăoameniăpân ălaăsfârşitulălumii.ăAstaănuă
seă poateă t cea.ă Iară cineă L-aă şiă v zută peă Domnulă şiă neasem nata-i
Cruce,ăpeăcareăînc ăoătotăduceăprintreăoameniiăce-Lăp lmuiescăcuăur ă
deăfiar ăpân ălaăsfârşitulăveaculuiăde-a'cum, unul ca acela sare ca ars
dinăoriceă iubireă conservatoareă deăsineăşiăseă roag ,ăstrigândăs ă aib ă înă
lumea aceasta soarta lui Dumnezeu. Unul caă acestaă tr ieşteă caă ună
dezlegatădeăvia ăşiăniciăoăurgieăaăvremiiănu-i poate face nimic, decât a-i
des vârşi,ăl murindu-1 ca aurul.

4
2Timotei4,8.
2 3
p , 1 4 . Filipeni3, 13. 2Timotei4,
7. 7 Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteă 1 Corinteni 9, 20.
6
despre dragoste, Filocalia, Sibiu, 1947, Matei 28, 10.
ed. I,vol.2, p/77.
36 C RAREAăÎMP R IEI

Dac ă sim imă suferin aă f r ă asem nareă aă luiă Dumrfezeuă Mân-

tuitorulă nostru,ă ceaă dină iubireaă deă oameni,ă aceastaă cur eşteă şiă via aă
noastr ;ăc ciăacesta-i focul azvârlit de Dumnezeuăpeăp mânt1: pârjolul
dragostei,ă careă aprindeă lumea,ă ardeă puterileă r uluiă şiă str luceşteă cuă
lumin ădumnezeiasc ăpeăsmeri iiăS iăurm tori,ăceăseăîntorcăAcas .ăCuă
toateă acestea,ă dorulă luiă Dumnezeuă dup ă celă maiă mareă p c tosă esteă
neasem natămaiămare,ădecâtădorulăceluiămaiăsfântăomădup ăDumnezeu.

n,
 i
I

II

ÎNV MINTELEăăăăREGILOR
 SAULăŞIăDAVID

Peăcaleaământuiriiănimeniănuăpoateămergeăsingurădeănuăseăvaăl saă
condusădeămânaănev zut ăaăMântuitorului,ăprinăpreo iiăBisericii,ăsluji-
toriiă S iăv zu i.ăC ciă zice:ă"Cineă v ă primeşteă peă voiăpeă Mineă m ă pri-
meşte"1.ăDeci,ăînăcaleaăDuhului,ănuăpo iămergeăf r ăucenicieălaăduhov-
nic.ă Mul imeaă ispitelor,ă vicleniileă protivniculuiă nev zut,ă r zboindu-ne
prină lucrurileă sauă oameniiă v zu i,ă oricândă ară puteaă scoateă peă ucenicul
Domnuluiădină caleaă mântuiriiăşiăs -lă r t ceasc ,ădac ă duhovniculăn-ar
aveaămeşteşugul,ăştiin aăşiăputereaădeălaăDumnezeu,ăcaăs ăîmpr ştieăşiă
mereuăs ăstriceălucr turileăprotivnicului.ăPricepemăprinăurmareăc ăuce-
nicul sau credinciosul e dator cu ascultareaădinădragosteăc treăduhov-
niculăs u,ăc ciătar ădarulăacestuiaăeăcuăneputin ăizb vireaădeănecazuriă
şiământuirea.
Sfântaă Scriptur ă neă înşir ă mul iă ascult toriă buni,ă dară şiă foarteă
mul iă neascult tori.ă Dintreă ceiă ascult toriă alegemă spreă înv tur ă peă
regele David,ăcareăst teaăsubăpov uireaăduhovniculuiăs u,ăNatanăpro-
orocul,ă îlă numimă peă Natană duhovnică şiă nuă sfetnică ală regelui,ă pentruă
faptulă c ă eraă îndrept toră înă aleă duhuluiă şiă mijlocitoră întreă legeaă luiă
Dumnezeuăşiăf r delegeaăomului,ăspreădeosebireădeăsfetnic, care mij-
loceşteăîntreăomăşiăom.ăIarădintreăneascult toriăîlăalegemăpeăregeleăSaul,ă
careănuăprimeaăsfatulăluiăDumnezeuăprinăSamuilăşi,ăneascultândăpân ăînă
sfârşit,ăaăluatăplataăneascult rii,ădes vârşităpierzându-se.

1
Matei 10, 40.
40 C RAREAăÎMP R IEI

CUM ÎNCEPE O DATORIE

David,ăpân ăaănuăfiărege,ăeraăalăoptuleaăcopilălaăp rin iăşiăciob -

naşăcuăslujba,ătr indăcuăto iăfra iiăs iăoăvia ăcump tat .ăCândăîns ăaă
ajuns rege, dând de trai bun, l-auă n p dită poftele.ă S-a întâmplat deci
odat ăc ăoăvecin ăaăsa,ăfemeiaăluiăUrie,ăf ceaăbaie;ăDavidăaăv zut-oăşiă
s-aăaprinsădeăpoftaăcurviei.ăAăaflatăcineăe,ăaăpusălaăcaleăcuăf rnicieăşiă
vicleşugă trimitereaă b rbatuluiă eiă înă primejdieă deă moarteă - undeă aă şiă
murit - şiăaşaăi-aăluatăfemeia.ăIat -1 pe David, cel uns de Dumnezeu cu
cinsteădeăregeăşiăcuădarulădeăprooroc,ăomorândăb rbatulăşiăpreacurvmdă
cuă femeiaă r mas .ă Dup ă slujb ă eraă rege,ă dup ă dar,ă prooroc,ă trupulă
îns ...ă vr jmaşă ală luiă Dumnezeu1 şiă ucigaşă deă om.ă Şiă ziceă Scriptura:ă
"Fapta aceasta, pe care a facut-o David, a fost rea înaintea lui
Dumnezeu"2.

VREMEA DE PLATA

S ăvedemăacum,ăspreăînv turaănoastr ,ăînăceăchipăîiărânduieşteă

Dumnezeuăîndreptarea.ăŞtimăc ăeraăunsăregeădeăSamuilăproorocul,ăîns ă
acesta murise. Astfel a trimis Domnul la David pe Natan proorocul,
care, printr-oăasem nare,ă1-aăadusăs -şiăcunoasc ăp catulăşiăvinov iaă
deămoarte.ă"Unăomăsimpluăaăvorbităîmp ratului.ăîmp ratulăcelăîmbr cată
înăpurpur ănuăs-aămâniat,ăc ciănuăseăuitaălaăcelăcareăvorbea,ăciălaăCelăceă
i 1-a trimis. Nu 1-a orbit pe Davidăcohortaăostaşilorădinăjurulăs u;ădim-
potriv ,ăseăgândeaălaăoasteaăîngereasc ăaăDomnuluiăşiătremuraăînăfa aă
"Celuiănev zut,ăcaăşiăcumăL-arăfiăv zut"3... Avea cineva oare vreo do-
vad ă contraă lui?ă Ştiauă oareă oameniiă deă faptaă lui?ă Faptaă s-aă s vârşită
repede; prooroculă îns ă îndat ă aă fostădeă fa ă s -l mustre."4 Proorocul,
sauăv z torulă înainteă ală celoră ceă auă s ă vieă deă laă Dumnezeu,ă i-aă f cută
în eleas ălegeaăcareăatârn ăpesteăf r delege.ăI-aăar tatăc ,ăf când
1
Romani 8, 7. 'Evrei 11,27.
2 1
2 Regi 11,27. Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 76.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 41

moarteădeăom,ăsabiaăvaăatârnaăînăveacăasupraăcaseiăsale.ăIarăpentruăc ăaă
luatăfemeiaăaltuia,ăşiăfemeiaăsaăvaăfiăluat ădeăal iiădinainteaăochilorăs i.ă
Ce-aăf cutăelăaltuiaăînăascuns,ăal iiăîiăvorăfaceăluiăpeăfa ,ăînainteaăaătotă
norodul.ăAstaăeălegeaănestr mutat ăaădrept iiăluiăDumnezeuăcareăaduceă
pesteăcapulăt uăceăaiăadusăşiătuăpesteăcapulăaproapeluiăt u.ăCeăaiăf cută iă
seăvaăface;ăceăaiăzisă iăseăvaăzice;ăceăîncarciăpeăaltulăaiăs ăduciăşi tu.
CândădreptateaăluiăDumnezeuăseăîntoarceăasupraănoastr ăaăsosită
vremeaădeăplat ăsauăisp şirea.ăIsp şireaănu-iăoăpedeaps ădeălaăDumne-
zeu,ăciăunămijlocădeăîn elep ire,ăoăîndreptareămaiăaspr .ăIarăfiindc ădrep-
tateaăluiăDumnezeuămereuă ineăcump n ăîntre fapt ăşiăr splat ,ăputemă
vorbiăchiarădeălegeaădrept ii,ăcaădeăoălegeămilostiv ,ăprinăcareăneăcur -
imădeăpeteleăfaptelorărele.ăînăvremeaăisp şirii,ăcândăvinăasupraănoastr ă
strâmtor rile,ădac ăleăr bd mădeăbun voie,ăneumblândăcuăocolirea,ăneă
ajut ăDumnezeu;ăiarădeănuăvremăs ăprimimăceleăceăvinăpesteănoi,ăc ănuă
leăîn elegem,ănuăneăajut ăDumnezeu,ădeşiăElăarăfiăvrut.
Toat ăslujbaăaceastaăaăl muririiăuceniculuiăînăaleăduhului,ăînăaleă
celoră nev zuteă legi,ădeă undeă vină pesteă oameniă toateă celeă v zute,ă n-o
poate face decât duhovnicul. Lui i s-aă dată meşteşugul,ă cunoştin aă şiă
putereaăcaăs ăajuteăomuluiăînăîncerc ri,ăs ăvreaăşiăelăleaculăceăi-1 îmbie
Dumnezeu,ădup ăfelulăşiătrebuin aăboliiăsale.

M RTURISIREA

CândăDavidăşi-aăîn elesăgreşealaăşiăurm rileăei,ăaăspusăcelui ce a

venit la el sau, mai bine-zis, Celui ce i 1-aătrimis,ăm rturisindu-şiăvino-
v iaă şiă zicând:ă "Amă p c tuită înainteaă Domnului"1.ă Iat ă smereniaă îm-
p ratului.ă Deă laă aceast ă în elegereă şiă recunoaştereă aă p catului,ă f cut ă
înainteaă duhovnicului,ă atârn ă şiă începeă îndreptarea.ă Aceastaă eă m rtu-
risireaă dup ă voiaă luiă Dumnezeu.ă Şi,ă fiindc ă degrab ă şi-aă m rturisită
greşeala,ădeăîndat ăi-aăvenităşiăiertareaădeălaăDumnezeu.ăIarăprooroculă
care-1ăînfricoşase,ăziseăîndat :ă"ŞiăDomnulăaăridicată(acum)ăp catulăde

1
2 Regi 12, 12.
42 C RAREAăÎMP R IEI

deasupraă taă şiă tuănuăveiă muri"1.ă Iat ă câtă deă repedeă seă schimb ă Dum-
nezeuăcuăiubireădeăoameni!ăîn elegemădeăaici,ăc ăatâtaăvremeăcâtă inemă
p cateleănem rturisite,ăascunseăcuăvoia,ăatâtaăvremeăatârn ăpedeapsaă
lor asupra noastr ,ăcaăoăsabieăcareăst ăs ăcad ăpesteăvia aănoastr .ăDeă
îndat ăîns ăceăm rturisimăp cateleăşiăvinov ia,ăprimejdiaămor iiăoăînl -
tur ăDumnezeuădeădeasupraănoastr .

ÎNCERC RILE

Dumnezeuăneăiart ăuşor,ăîns ănoi,ăoamenii,ăfiindăuşuraticiăcuă

fireaă şiă scur iă laă minte,ă trebuieă s ă neă înt rimă înă stareaă deă paceă cuă
Dumnezeu,ă prină osteneal ,ă sauă prină nevoin ă mult .ă Vinov iaă ne-o
iart ă Dumnezeuă îndat ă dup ă m rturisire.ă Cuă obişnuin aă deă aă p c tuiă
trebuieăs ăneălupt mănoi,ăuneori,ătoat ăvia a.ăAceast ăvremeădeăam r -
ciuneăcareăneăînva ăminteăcaăs ănuăneămaiăîntoarcemălaăceleădintâi,ăeă
chiarăvremeaădeăînt rireăaăs n t iiănoastreăsufleteşti.ăAceastaăneăînva ă
cel mai bine calea lui Dumnezeu.
S ănuăuit măîns ăc ăunaăeăluptaăşiăsuferin aăomuluiăm rturisităşiă
alta e suferin aăomuluiănem rturisit.ăUnulăeăluminatălaăminte,ăliniştităşiă
câştig ădinănouănevinov ia;ăcel laltăeăîntunecat,ăînd r tnicăşiămaiăr uă
seă afund .ă Unulă eă ascult toră deă duhovnic,ă - asta-iă uşureaz ă r bdareaă
încerc rilor;ăcel laltănuăascult ădeănimeni,ăceeaăce-i face îndreptarea cu
neputin .
Dumnezeu,ăştiindăn ravulăfiriiăomeneşti,ăîlăprevineăpeăDavidăprină
prooroc, pomenindu-iătotdeodat ăşiădeăoăcheieă aă domnieiăpaşnice,ăzi-
când:ă "Aiă înt râtată multă peă vr jmaşiiă Domnului.ă Tu,ă împ rate,ă aveaiă
mul iă duşmaniă dină pricinaă drept iiă tale;ă nevinov iaă (castitatea)ă ta,ă
îns ,ăteăînt rea.ăDarăpentruăc ăaiăaruncatăceaămaiăbun ăarm ,ăaiăr sculată
peăvr jmaşiăcontraăta"2. Astfel 1-aăl murităprofetulăpeăDavid.
DeşiăfericitulăDavidăaăauzitămaiăcuăseam ăcuvintele:ă"Domnulăaă
iertatăp catulăt u",ătotuşiăîmp ratulăn-aăl satăpoc in a,ăciăseăîmbr caăcu

1
2 Regi 12, 13.
2
Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 77.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 43

sacă înă locă deă porfîr ă şiă şedeaă peă cenuş ăşiă peă jos,ă înă loculă tronuluiă
ferecat cu aur. Dar nu numaiăc ăşedeaăpeă cenuş ,ăciăchiarăşiămâncaă
cenuş ă precumă însuşiă neă spune:ă "Cenuş ,ă caă pâineaă amă mâncat" 1,
înal iiăs iăsfetniciăîlărugauăs ăm nânceăpâine,ădarăelănu-i asculta2.ăŞapteă
zileăaă inutăpostul3.
Cuăcâtăcinevaăst ămaiăsusăpeăscaraăr spunderilorăobşteşti,ăcuăatâtă
îiă poart ă şiă Dumnezeuă oă iubireă şiă oă grij ă maiă mare.ă Iat ă cumă îlă treceă
DumnezeuăpeăDavidăprinăam r ciunileăînv riiădeăminte,ăsauăcumăîlă
duceăpeăcaleaăsuferin elor,ăcareăstatornicescăpeăomăînăbine.ăSabiaăceăară
fiăatârnatăasupraăvie iiăluiă- dac ănuăşi-arăfiăm rturisităp catulă- seămut ă
asupraă copiluluiă s u,ă caă unulă ceă eraă înă f r delegiă venit.ă Prooroculă îiă
prevesteşteămoarteaăcopiluluiăceăiăseăvaănaşte.ăînăcasaăregelui,ăîntreăcei-
lal iă fiiă aiă s i,ă începă s ă vieă ispiteă pesteă ispite.ă Peă unulă din ei regele îl
pedepseşteăcaădoiăaniăs ănu-iăvad ăfa a,ăceeaăceăeraăneînchipuitădeăgreuă
pentruăunăfiuădeărege.ăPedeapsaăaceastaăîns ăd ăroadeătocmaiăcontrareă
aştept rilor;ă c ciă fiulăs u,ă prinăsuferin aă peă careă oă îndur ,ă câştig ă dra-
gostea poporului, dar greşeşteăcuăea,ăuneltindăr sturnareaădeăpeătronăaă
tat luiăs u.ăPeădeăalt ăparteăispititorul,ăduhulăcelăr u,ăcearc ăşiăpeărege,ă
îndemnându-1ăs ădespart ăpoporulăînădou ătabere,ăunaăaăluiăşiăaltaăaă
fiuluiă s uă şiă s ă seă bat ă împreun ,ă caă s -şiă apereă tronul,ă ceea ce ar fi
pricinuitămult ăv rsareădeăsânge.
Iat ă cumă îng duieă Dumnezeuă ispititoruluiă s ă seă apropie,ă caă ună
vameşăalăv zduhului,ădeărobiiăluiăDumnezeuăcaăs -iăcerceănuăcumvaăs ă
seămaiăafleălaăeiăcevaăiubireădeăsine,ăcevaămândrie,ăsauăp rereăînalt ,ăşiă
prin acesteaă s -iă întinezeă iar şiă înă celeă dintâi,ă sauă înă maiă mariă s -i
cufunde.ăRegeleăDavidă(sauădac ăvre i:ăsufletul)ăseăs turaseădeăv rsareă
deăsângeăşiăn-aămaiăvrutăs -şiăapereămândriaădeărege,ăciăşi-a ales mai
bineăfugaădeăpeătron:ăumilin aăceaămaiădeăpeăurm ,ăceăpoateăveniăunuiă
rege.ăFugaăluiădovedeşteăîns ănuăceaămaiămareăsl biciune,ăciăceaămaiă
mareă putereă aă în elepciunii.ă C ciă primireaă umilin eiă eă ceaă maiă mareă
putereăaădreptului;ăpeăcândăr zboiulăpentruămândrieăeădovadaăceleiămaiă
mariăneputin e.ăDavidăaăpusămaiăpresusăcâştigareaăiert riiăluiăDumne-
zeuădecâtătronulăs uăîmp r tescăşiăastfelăs-aăhot râtăs -şiăisp şeasc

'Psalm 101,10.
2
Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 77.
2 Regi 12, 17-18.
44 C RAREAăÎMP R IEI

deplinăf r delegeaăşiăs ănuăseămaiăîncâlceasc ăiar şiăînăaceleaşiăp cate.ă

Dreptă aceea,ă fugindă deă prigonireaă fiuluiă s u:ă "S-a dus în muntele
Eleonuluiăşiămergândăplângea;ăcapulăîiăeraăacoperită(aşaăeăjaleaălaăiu-
dei),ăpicioareleădescul eăşiăto iăoameniiăcareăerauăcuăelăîşiăacoperiser ă
fiecare capulăşiămergeauăplângând"1.

PRIN CUPTORUL SMERENIEI

Suferin aăaceastaămaiăareăşiăunăaltărost.ăDeăpild ăprinăeaăîng duieă

Dumnezeuăoricui,ăneînsemnatălaăslujb ăsauălaăchip,ăs - iăsar ăînăobrază
şiăs ă i-1ăp lmuiasc ăcuăoc rileăceleămaiădeăpeăurm .ăŞiăcineăarăputeaăs ă
fac ămaiăbineăoătreab ădeăasta,ădecâtăunăomădeănimica,ădarătotuşiădeă
vreoătreab ăluiăDumnezeu.ăAstfel,ăpeăcândăregeleătreceaăplângând,ăună
omăoarecare,ăcaădinăsenin,ăîncepuăs ăarunceăcuăpietreădup ăelăşiădup ă
totăpoporul,ăşiăs -i zvârle în obraz blesteme:ă"Pleac ,ăpleac ,ănelegiu-
ituleăşiăucigaşule!"
Iat ă cumă îng duieă Dumnezeuă s - iă auziă fapteleă peă nume.ă C ciă
foarteămariătârcoaleăd ăvr jmaşulăînăjurulăcelorăîncerca i,ăpentruăp ca-
teleălorătrecute,ăcaăs -iăscoat ădinăcaleaământuirii,ăispitindu-iăs nu se
smereasc ,ăciăs -şiăapereă"onoarea".ăIspititorulăîns ,ădac ăn-a izbutit
s -lă fac ă peă Davidă s -şiă m cel reasc ă poporulă înă dou ă tabere,ă eraă a-
proapeăsigurăc ăm carăoămoarteădeăomătotăvaămaiăscoateădeălaăel.ăŞi,ă
fiindc ă prinăblestemeleă celeă dinăseninănu 1-aă pututăscoateă dinălinişteaă
poc in ei,ă caă s ă aprind ă înă elă iu imeaă mânieiă ucigaşe,ă s-aă mul umită
vr jmaşulăs ăintreăîntr-unuiădinăsfetniciiăs iăşiăs ăcear ăregeluiămoarteaă
omuluiăaceluia:ă"Deăceăacestăcâineăleşinatăblestem ăpeăDomnulămeu?ă
M ă ducă s -i tai capul!"3 - Diavolulă d ă sfaturileă luiă laă to i,ădară nuăareă
putere peste cei ce nu-1ăascult !4
Davidăîns ,ăluminatădeăDumnezeuăprinăNatanăproorocul,ăduhov-
niculăs u,ăeraăprevenităşiăaveaăcunoştin ădespreătrebuin aăîncerc rilor,ă
precumăc ăDumnezeuăaăîng duităşiăcuăaăluiăpurtareădeăgrij ătrebuieăs
3
'2 Regi 15,30. 2 Regi 16, 9.
2 4
2 Regi 16, 7. Sf. Ciiil al Ierusalimului, op. cit. p. 67.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 45

treac ă- pentruăp cateleăsaleă - prin cuptorul smereniei1, ca un bun as-

cult torădeăDumnezeu.ăDeăaceeaăregele,ăînălocăs ăasculteăispitaăvr jma-
şului,ă ceaă dină înso itorulă s u,ă oă taieă cuă blânde eă şiă cuă în elepciune,ă
zicând:ă"L sa i-1ăs ăblesteme,ăc ciăDomnulăi-aăporuncităs ăblestemeăpeă
David.ăCineăpoateăs -iăzic :ădeăceăfaciătuăaşa?"2 înso itorulăregeluiăîns ,ă
cuprinsădeăduhulăr u,ăcareăcereaămoarteădeăom,ănuăseăl saăb tutăuşor,ă
deă aceeaă regeleă îiă spuneă deă maiă multeă oriăacelaşiăcuvânt.ă (Eăştiutăc ă
pentruăaăscoateăunăgândăr uădinăminteaăcuiva,ătrebuieăs ăi-oăînv luiădeă
foarte multe ori cu cuvântul bun, ca s-oă izb veştiă dină robiaă gânduluiă
str in.ăAsta-iăcaleaăceaămaiălung :ădeălaăurechiălaăinim .)ăIarăpentruăc ă
sfetniculănuămaiăt ceaăcuăap rareaăonoarei,ăregeleădest inui,ăînăsfârşit,ă
înso itoruluiăs uătainaăr bd riiăsale,ăzicând:ă'Toateăvaăc utaăDomnul la
umilireaă meaă şi-miă vaă r spl tiă cuă bine,ă pentruă acestă blestemă ală lui"3.
Cuvinteădeăfrumoas ăm rturieăpentruăregeleăcare,ăîntruăcunoştin ăfiind,ă
era smerit.
Şiăaşaăseăduceauăal turi,ăfiecareăînăcaleaălui:ăregeleăînăcaleaăisp -
şiriiăsauăaăascult riiădeăDumnezeu,ăoc râtorulăînăcaleaăoc rii;ăiarăvr j-
maşulăaăpierităşiăel,ăarzându-seădeăsmerenieăşiăl sândăsfetniculăînăpace.
Totuşiăne-amăputeaăîntreba:ădeăceăîng duieăDumnezeuăaşaăpalmeă
pesteăfa aădreptului?ăR spundemăc ănuăesteăalt ăcaleădeăsfin ireăşiăc ,ă
înaintea lui Dumnezeu, nici cerul nu este destul de curat 4;ăiarăsfin ireă
f r ăsmerireănuăeste.ăPeănoiăîns ,ăceiăp c toşiăşiăgreiălaăpricepere,ăDum-
nezeuănuăareăcumăneăaduceăaminteădeăp cateleănoastre,ăştiuteăsauăneşti-
ute,ăcaăs ăniăleăcunoaştemăşiăs ăniăleăm rturisimă- deăvremeăceănuălu mă
aminte la predica Bisericii - decâtă luând,ă cuă atâtă maiă vârtos,ă pr jinaă
oc rilor.ăDac ăne-amăcunoaşteăcâtăsuntemădeăp c toşi,ăne-ar fi mult
maiăuşoar ăisp şireaăvinov iilor.ăDarăcândănuăneăcunoaştemăvinov ii-
le,ăneăînşel m dup ăp rereaănoastr ăcuă"dreptatea"ăpeăcareăn-oăavem,ăşiă
necunoscâdu-ne,ă nuă r bd mă celeă ceă vină pesteă noi,ă cuă rânduial ă luiă
Dumnezeu.ăDreptăaceea,ăcândăauziăpeăcinevaăf cându-teătob ădeăoc riă
şiăblesteme,ănuăteăpripiăcuăminteaăşiănuăs riăcuăgura,ăr spunzându-i ce
nu trebuie. Nu-1ăîntrebaăpeăel:ădeăceăm ăoc r şti,ăciăîntreab -te pe tine
oareădeăceăm ăoc reşteăomulăacesta?ăînăoriceăcaz,ăr spundeăcaăDavid:ă
pentruăp cateleămeleăDomnulăi-aăporuncităs ăm ăoc rasc ăşiăs ăm

1 (
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă2,ă5. 2 Regi 16, 12.
2 l
2 Regi 16, 10. Iov 15, 15.
46 C RAREAăÎMP R IEI

blesteme;ădarăn d jduiesc,ăpentruăn p stuireaăoc rii,ămilaăluiăDum-

nezeu.
S ăzicemăc ,ădup ăp rereaăta,ăaiăaveaăoăvia ăbun ădup ăvoiaăluiă
Dumnezeu,ăso ăşiăcopiiăcumsecadeăşi,ătotuşi,ăaşaădinăsenin,ălaăoăîntâm-
plareăoarecare,ăunăvecinăsauăpropriulăt uăcopilăsauăso ,ăs - iăard ăobra-
zul zvârlindu- iăvorbeăgrele:ăpr p dit ,ăucigaş ,ăhoa .ăIarătu,ăneştiindu-
teădeăvin ăcuăniciăunaădinăacesteaăşiănepricepândăceăseălucreaz ălaămij-
loc, se poateăîntâmplaăs ăsari,ăcaămuşcat ădeăşarpe,ăcuăşiămaiăgreleăvor-
be,ăap rându-teăşiăîndreptându-te,ăiarăpeăcelăceăteăcearc ,ăap sându-1ăşiă
ucigându-1ăcuămânia.ăNuăeăbine,ănuăteăgr bi,ăciăsocoteşteăcumătrebuie:ă
poateăc ănuă i-aiăm rturisit,ăasupraăta,ăvreoăgreşeal ăcuăpropriulăt uăso ,ă
înainteădeăvreme,ăiarăso ulăt uăî iăaduceăaminteăacum,ăîntr-unăşuvoiădeă
mânie,ăf r ăs ăştieăc ăp catulăodat ătotăr bufneşte,ăoricât ăuitareăs-ar fî
aşternutăpesteăel.ăPoateăc ăşiăcopilulăîşiăstrig ăînăocaraăsaăvreunăp catăală
p rin ilor,ădeăcareătrebuiaăcru at,ăfieăcuăfapta,ăfieăcuăgândul.ăPoateăc ,ă
pentruăvreunăgândăr uăasupraăvie iiăsale,ăelălaăvremeăî iăaduceăaminte,ă
subăform ădeănecuviin ,ăgreşealaăceăeraăs-oăfaciăasupr -i.ăUitaseşiăs ă iă
leăm rturiseşti,ăs ăteădezlegiădeăvina lor,ăşiăiat ,ă iăseăaducăaminte.ăC ciă
prinăceiăapropia iăprimimăarsurileăceleămaiăcur itoare,ă- ştiutăfiindăc ănuă
esteănedreptateălaăDumnezeu.ăIarăpeădeăalt ăparte,ăpoateăc ăpu ineăzileă
maiăavemăşi,ădinăîng duireaăluiăDumnezeu,ăseăr stescălaănoiăviclenii,
cei ce ne-auăîndemnatălaăp cate,ăşi,ăprinăvreoăgur ăslab ,ăneăstrig ăvino-
v iileăuitateăpeăcareăm rturisireaăşiălacrimileănoastreănuăle-auăşters.
Dreptăaceea,ăcuăluminaăcunoştin eiăfiind,ăînănecazuriăbucura i-v 1.
C ciăceluiăl murităînăc ileăluiăDumnezeuătotăceăiăseăîntâmpl ăspreămaiă
mult ă lumin ă iă seă face,ă oriă pricepem,ă oriă nuă pricepemă aceasta.ă Grijaă
noastr ăs ăfie:ăde-aănuăstricaăceătocmeşteăDumnezeu.ă"Gândeşte-te la
sfârşitulăoric ruiănecazăf r ăvoieăşiăveiăaflaăînăelăpieireaăp catului.ăDe-ai
fostăp gubităsauăoc râtăsauăprigonitădeăcineva,ănuăluaăînăseam ăceleădeă
acum,ă ciă aşteapt ă celeă viitoare.ă Aşaă veiă aflaă c ă omulă acelaă i-a fost
pricin ădeă multeăbun t i,ănuănumaiăînăvremeaădeăaici,ăciăşiăînăveaculă
viitor."2

1 Tesaloniceni 5, 16.
2
Sf. Marcu Ascetul,ăDespreălegeaăduhovniceasc ,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ă
ed. I, voi.ă1,ăcap.ă67,ăp.ă238,ăcap.ă114,ăp.ă242;ăşied.ă II, vol.l, Sibiu, 1947, cap.
67, p. 236, cap. 114, p. 240.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 47

LUMINAăSUFERIN EI

îndreptareaăprinăîncerc riăareăoăvremeăaăei,ăcareăeămaiălung ăsauă

maiăscurt ,ădup ăcumăprindemăminteăşiăneăstatornicimăsauănuăînăcaleaă
luiăDumnezeu.ăDac ăsufletulăseăstatorniceşteăînăbineăşiăpurt rileădina-
far ă deă asemenea,ă am r ciunileă încerc riloră trecă şiă vremeaă iar şiă seă
întoarce spre bucurie, dimpreun ăcuătoateălucrurile,ăcareănuăneămaiăstauă
împotriv .ăVremeaădeăam r ciuneă ineădeăobiceiăcâtă ineăaplecareaăspreă
mândrie;ăc ciăceluiăsmeritănimicănu-iăpoateăstaăîmpotriv :ăniciălucrurile,ă
niciă oameniiă şiă niciă dracii.ă înainteaă luiă Dumnezeuă adev rata virtute e
smereniaă careă t m duieşte,ă cur ,ă ap r ă şiă întoarceă toateă spreă pace.ă
Deci,ă cândă am r ciuneaă încerc riiă şi-aă împlinită lucrul,ă iar şiă întoarceă
Dumnezeu toate spre bucurie.
Despre o atare întoarcere a lucrurilor, când într-un fel când
într-altul, neăînva ăşiăSfântulăMaximăM rturisitorul1,ăzicând:ă"S ăiubimă
peătotăomul,ădinăsuflet;ădarăs ănuăneăpunemăn dejdeaăînăniciăunulădintreă
oameni.ăC ciăcât ăvremeăneăsus ineăDomnul,ăneăînconjoar ămul imeădeă
prieteniăşiăto iăvr jmaşiiănoştriăsuntăf r ăputere.ăCândăîns ăneăp r seşteă
Domnulă atunciă neă p r sescă şiă to iă prieteniiă şiă vr jmaşiiă dobândescă
putereăîmpotrivaănoastr .ăDarăşiăcelăceăîndr zneşte,ăbizuindu-se pe sine,
vaăc deaăcuăc dereăjalnic .ăCelăceăîns ăseătemeădeăDomnulăiar şiăseăvaă
în l a.ăDeăaceeaăaăzis David (ca unul ce trecuse prin acestea): "Nu voi
n d jduiă înă arculă meuă şiă sabiaă meaă nuă m ă vaă mântui.ă C ciă Tu,ă
Doamne, ne-aiământuităpeănoiădeăceiăceăneănec jescăşiăaiăf cutădeăruşi-
neăpeăceiăceăneăur scăpeănoi."2
Iat ă înă via aă luiă Davidă cumă nev zutaă Cârmuire a lucrurilor în-
toarce toate spre bine.
Fiulăr zvr tităalăregeluiăaăfostăomorâtăîntr-oăb t lie.ăTat lăs uăaă
vrutăs -lă cru e,ăîns ă aşaă seă pl teşteă înainteaă luiăDumnezeuăr zvr tireaă
copiiloră asupraă p rin ilor.ă Davidă ajungeă iar şiă rege.ă Peă drum,ă cândă
acestaătreceăIordanul,ăîiăieseăînainteăşiăomulăacelaăcareăîlăblestemaseăşiă
tare i s-aărugatădeăiertare,ăcaăs ănu-1ăomoareăpentruăgreşealaăaceea.ăIat ă
cum,ăpentruăr bdareaădeăatunciăaăregelui,ăaăîntorsăDumnezeuăşiăpeăcel
1
Şf.ăMaximăM rturisitorul,ăCuvântăAscetic, Filocalia, Sibiu, 1947, ed. I,
voi. 2, p. 34.
2
Psalm 43, 8-9.
 C RAREAăÎMP R IEI

ce 1-aăam rât,ăcaăs -şiăcear ăiertare,ăcunoscându-şiăgreşeala.ăIarăînăloculă

copilului ce-i murise, i-aă dată peă Solomon,ă celă maiă în eleptă dintreă fiiiă
R s ritului1.
Calea, prin care 1-aăînv atăşiă1-aăcur ităDumnezeuăpeăDavid,ă
regele-prooroc, ne-aăl sat-oăscris .ăEăPsaltirea.ăToateăcuvinteleăPsaltiriiă
dovedescă cunoştin aăceaă dinăp anie,ăsauăînv turileădinădurere,ăsin-
guraăcaleăcareăpoateăînv aăcevaăpeăoameni.ăTocmaiăajunsese cu scri-
sulălaăpsalmulă3ăLăînăelăvedemăascunseăînv minteleăpeăcareăle-aătr ită
elăîndat ădup ăs vârşireaăcelorădou ăf r delegi.ăCuăceleădescriseăpân ă
aiciăîn elegereaăpsalmuluiăeămultăajutat .ăTotuşiăoătâlcuireăpeăscurtănuă
stric .

1. Ferice de acela c ruiaăiăs-auăl satăf r delegi

leăşiăaleăc ruiăp cateăiăs-au acoperit.
2. Fericeădeăomul,ăc ruiaănu-i va socoti Dom
nulăp catulăşiăînăsufletulăc ruiaănuăseăafl ăvicleşug!

Psalmul acesta 1-aăscrisădup ă isp şireaă f r delegii,ăcândăiar şiă

avea în suflet stareaădeăfericire,ădeăpeăurmaăîmp c riiăcuăDumnezeu.ă
Deăaceeaăîncepeăfericindăpeăomul,ăc ruiaăi-aăiertatăDumnezeuăp catul.
Totuşi,ăînv turaădinănecazuriăeădeăaşaăfel,ăîncâtăşiăînăvremeaădeă
fericireăaăsufletuluiănuăpo iăuitaăam r ciunile,ăcuăcareăte-aăînv at Dum-
nezeuăminte.ăŞi,ăcaăaducereăaminte,ăînşir ăst rileăsufleteştiăchinuitoareă
prinăcareătreceăomul,ăcât ăvremeănuăvreaăs -şiăm rturiseasc ăgreşelile.

3. Cât ăvremeăamăp stratăt cerea,ămiăseămistu

iauăoaseleăşiăsuspineleănu-mi mai conteneau.
4. C ăziuaăşiănoapteaăm ăap saămânaăTaăşiăseca
vlagaămeaăcaădeăarşi aăverii.

Dup ăoăvreme,ăcândădurereaădeăpeăurmaăp catelorăseăfaceănesu-

ferit ,ăîiătrimiteăDumnezeuăduhovnic,ămijlocitor,ăînăfa aăc ruia:

5. Mi-amăm rturisităîns ăp catulăşiăgreşeala

mea n-am ascuns-o.

3 Regi 2, 35.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 49

6. Zis-am:ă"M rturisi-voiăDomnuluiăf r dele

geaămea!ăŞiăîndat ăaiăridicatăpedeapsaăp catului
meu".

Aciă eă bineă s ă lu mă aminteă îns şiă m rturiaă prooroculuiă David,ă

precumăc ăîndat ădup ăm rturisireăDumnezeuăridic ăpedeapsaăp catu-
lui; - totuşiăînduriăîncerc riăşiădeămulteăoriăaniădeăzileăînăşir.ăS ăfimăîn e-
leşi:ăîncerc rileăacesteaănu-săpedeaps ,ăciăşcoal ,ălumin ăpentruăminteă
şiămil ădeălaăDumnezeu.ăC ăleăsim imăcaăsuferin e9 De nu le-amăsim iă
ca atare, n-amă înv aă nimic.ă Precumă pl cereaă eă dasc lulă p catelor,ă aşaă
durereaăeădasc lulăîn elepciunii;ăiarădinăodihn ,ăpân ăacumaăînc ăn-a
ieşităcevaădeăfolos.
Iat ăapoiăînv turaădeămareăpre ăşiădeămareăn dejde,ăpeăcareăoă
d ăprooroculăşiăpentruăispiteleădinăvremeaăîncerc rilor,ăprecumăşiăpen-
truăcredin aăînăDumnezeu,ăcareă ineăcump tulăomului.

7. Deăaceeaătoat ăslugaăcredincioas ăs ăseăroa

geă ieălaăvremeăcuvenit ,ăşiăchiarăpotopădeăs-ar
stârni pe acela nu l-ar potopi.
8. TuăeştiălimanulămeuăşiăTuăm ăizb veştiăla
vreme de necaz; Tu faci s -miăr suneăîmprejur
cânt riădeământuireăşi-mi zici:
9. In elep i-te-voiăşi— iăvoiăar taăcaleaăpeăcare
trebuieăs ămergi;ăsf tuitorulăt uăvoiăfîăşiăochiul
Meu va fi asupra ta.

Şiăiar şiăd ăsfaturiălaăceiăceănuăpreaăpricepărostulăînt ririiăsufle-

tului în vremeaăîncerc rilor,ăzicând:

10. Nuăfi iătar ăminte,ăcumăeăcalulăşiăcatârul,ăpe

care-iăsileştiălaăsupunereăcuăfrâuăşiăcuăz bale.
11. Multeăsuntăb t ileăcareăajungăpeăp c tos!
Iarăpeă(p c tosul)ăcelăceăseătemeădeăDomnul,ămila
îl va întâmpina.

Psalmulă sfârşeşteă cuă strigareaă deă bucurie,ă caă aă unuiă izb vită deă
Dumnezeuăşiăiar şiăf cutădrept:
 C RAREAăÎMP R IEI

12.ăBucura i-v ăînăDomnulăşiăv ăveseli i,ădrep-

ilor!ăScoate iăstrig teădeăbucurie,ăto iăceiădrep iălaă
inim .

IarăînăPsalmulă33ăbucuria,ăcunoştin aăşiăsfatulăiar şiăseăprindăîn

hor : i|

1. BineăvoiăcuvântaăpeăDomnulăînătoat ăvre
mea; lauda Lui va fi pururea în gura mea.
2. CuăDomnulăseăvaăl udaăsufletulămeu:ăaud
ceiăblânziăşiăs ăseăveseleasc !
3. Sl vi iăpeăDomnulăcuămineăşiăs ăîn l m
numeleăLuiăîmpreun .
4. C utat-am pe Domnulăşiăm-aăauzităşiădin
toate necazurile m-aăizb vit.
5. Apropia i-v ădeăDomnulăşiăv ăve iăluminaăşi
fe eleăvoastreănuăseăvorăruşina.
6. Vreunănec jităde-Lăstrig ,ăl-audeăDomnulăşi—1
mântuieşteădinătoateănecazurileălui.
7. (C ci)ăîngerulăDomnuluiăstr juieşteăîmpreju
rulăcelorăceăseătemădeădânsulăşiădinătoateănecazuri
leăîiăscap .
8. Gusta iăşiăvede iăc ăbunăesteăDomnul!ăFerice
deăomulăcareăn d jduieşteăîntr-Insul!
9. Teme i-v ădeăDomnulăto iăsfin iiăLui,ăc
nimicănuălipseşteăcelorăceăseătemădeăDânsul...

Şiă aşaă e toat ă Psaltirea:ă oă m rturieă str lucitoareă aă bun t iiă luiă
Dumnezeu,ă inut ăînămân ădeăDavid,ăcaăoăf clie,ămângâindăoriceăsufletă
zdrobitădeăpeăurmaăp catelor.ăLuminaăeiăatrageăluareaăaminteălaăcârmu-
ireaăluiăDumnezeuăasupraăvie iiăomeneşti,ăîndeamn ăsufletul la asculta-
reă şiă smerenie,ă cuă careă oricineă poateă biruiă toateă protivniciileă dină caleaă
mântuiriiăşiăpoateăr bdaătoateăpalmeleăispitelor.
ÎNV MINTELEăREGILOR 51
 CENZURA INVIDIEI

Celeădescriseăpân ăaciăsuntănumaiăoăparteădinăîncerc rileăpeă

care a avut Davidăs ăleăp timeasc .ăZileleăceleămaiăamareăîns ăiăle-
aăf cutăregele Saul, pe care Dumnezeu îl înlocuia cu David pe
m sur ăceăacestaădeprindeaămeşteşugulădeărege.
"RegeleăSaulămaiăeăşiăunăr sun torăcazădeăinvidieăîmpotrivaă
lui David.ăDinăcopleşireaăsaăcu binefaceri,ăSaulăaăf cutăpricin ădeă
r zboiăcuăDavid.ăOdat ,ăizb vitădeăfurii,ădatorit ăcânt riiăpreaălineă
a strunelor luiă David,ă acestaă aă încercată deă maiă multeă oriă s -şiă
intuiasc ă cuă suli aă deă pereteă peă binef c torulă s u.ă Alt dat ,ă
sc pându-1 cu oaste cu tot de ruşineaă cuă care-1ă amenin aă Goliat,ă
d n uitoarele,ă înă ner utateaă lor,ă cântând osanalele victoriei,
atribuir ăluiăDavidăcâştigareaăb t lieiăînzecit decât lui Saul, zicând:
"Davidăaăb tutăînăzeciădeămiiăşiăSau!ăînămiileăsale"1 - pentru acest
singur cuvântăşiăaăm rturieiădateădeăadev rulă însuşi,ăSaulăpuseălaă
caleă s -lă prind ă înă curseă şiă s -lă ucid ă cuă propriaă saă mân .ă Acumă
Davidă eraă fugar;ă Saulă îns ă nu-şiă potoliă ura,ă ciă pornindă prigoan ă cuă
treiămiiădeăostaşiăîmpotrivaălui,ăscormoneaădeşertul.ăDac ăarăfi fost
întrebată deă pricinaă acesteiă prigoane,ă Saulă ară fiă trebuită s ă m rturi-
seasc ăbinefacerileăluiăDavid.ăInăvremeaăprigoaneiăîns ălucrurileăs-au
întâmplat întors: David a prins pe Saul, pe când acesta dormea.
Dar dreapta Celui Preaînalt, pe unul 1-aă p zit deă moarteă şiă peă
cel laltăs ă nu-şiăp tezeămâna.ăSaul,ătotuşi,ănuăs-a înduplecat - deşiă
Dumnezeu mijlocise între ei - şiăiar şiăadun ăoasteăs ăurm reasc ăpeă
Davidăşiăiar şiăaăfost prins Saul, într-oăpeşter ."
"Fapteleă acesteaă arat ă virtuteaă prigonituluiă şi mai
str lucitoare,ăiarăr utateaăprigonitoruluiăşiămaiăevident ."
"Invidiosulă nuă primeşteă doctoră pentruă boalaă saă şiă nuă poateă
g siă leacă t m duitorăalăsuferin ei,ă deşiă Scripturaă eăplin ă deă ele.ă Elă
aşteapt ă uşurareaă boliiă numaiă într-ună singură fel:ă s ă vad ă
pr buşindu-se pe unul dinăceiăinvidia i.ăCap tulăuriiăluiăesteăs ăvad ă
pe cel invidiat din fericit nefericit, din norocos nenorocit."
"Pe unii oameni, cu totul protivnici, binefacerile îi
îmblânzesc. Peăinvidiosăîns ,ăbinefacerileămaiămultăîlăînr iesc.ăCuă
cât invidiosul are

1 Regi 18, 7.
C RAREAăÎMP R IEI
parteădeămaiămariăbinefaceri,ăcuăatâtămaiătareăfierbeădeăciud ,ă.maiămultă
seăsup r ăşiăseămânie.ăMul umindăpentruădarurileăprimiteăşiămaiămultăseă
c tr neşteădeăpurtareaăbinef c torului.ăCeăfiar ănuăîntrecăeiăprinăr uta-
teaă n ravuluiă lor?ă Ceă s lb t ciuneă nuă dep şescă eiă prină cruzimeaă lor9
Câinii,ă c roraă liă seă arunc ă oă coaj ă seă domesticesc;ă leii,ă c roraă liă seă
poart ădeăgrij ,ăseăîmblânzesc.ăInvidioşiiăîns ,ămaiămultăseăirit ăcândăliă
seăarat ăîngrijireăşiăaten ie."1
"R nileă invidieiăsuntăadânciăşiăascunseă şiăeleă nuăsufer ă vinde-
care, ca unele ce s-auăînchisădeădurereaălorăoarb ăînăascunzişurileăcon-
ştiin ei.ăInvidiosulăeăduşmanulăproprieiăsaleăs n t iăsufleteşti.ăCelăinvi-
diatăpoateăs ăscapeăşiăs ăocoleasc ăpe invidios; iar invidiosul nu poate
sc paădeăsineăînsuşi.ăTu,ăinvidiosule,ăduşmanulăt uăeăcuătine,ăvr jmaşulă
i-eăcontinuuăînăinim ,ăprimejdiaăeăînchis ăînăadânc,ăeştiălegatăcuăună
lan ăneîndurat,ăeştiăprizonierulăinvidieiăşiăniciăoămângâiereănu- iăvineăînă
ajutor.ăAăprigoniăpeăunăomăbinecuvântatădeăDumnezeuăşiăaăurîăpeăcelă
fericit,ăiat ăoănenorocireătar ăleac."2

SOARELE SMERENIEI

David,ă deşiă aă trecută cuă bineă printr-atâteaă încerc riă şiă cenzuri,ă
totuşiă numaiă omă fiind,ă nuă ne-aă putută ar taă cevaă des vârşit;ă cuă toate
acestea,ădac ănoiăne-amăpurtaăcaăDavidăînăvremeaăisp şiriiăp catelor,ă
amă fiă destulă deă spori iă înă caleaă mântuirii.ă Davidă eraă oă icoan ă deă maiă
înainteăaăluiăIisus,ăceăaveaăs ăvie.ăDarănumaiăCelăf r ădeăp catăpoateăs ă
neăarateăşiăs ăneădeaăcevaădes vârşit şiăînăisp şire.ăAdic ăascultareaăLuiă
şiă isp şireaă Luiă s ă împlineasc ă ceeaă ceă lipseşteă dină ascultareaă şiă dină
isp şireaănoastr ăaăp c toşilor.
înv turaădes vârşit ăoăavemădeăla:ă"Celăce,ăfiindăînăchipulăluiă
Dumnezeu, n-aă inutăcaălaăoăprad ălaăegalitateaăSa cu Dumnezeu, ci S-a
1
Sf. Vasile cel Mare, Despre invidie P.G. 31, col. 376-377.
2
Sf. Ciprian, De zelo et livore c.9; în Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum
Latinorum,ăEd.ăG.ăHar ei,ăWienăă1868./ăTexteătraduseădeăProf.ăă I. Coman în
"Cenzura invidieiălaăPlutarch,ăSf.ăăCiprianăşiăSf.ăVasileăcelăMare"ăînăvolumul
"Omagiu Patriarhului Nicodim...", p. 151.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 53

golit pe Sine, a luat chip de rob, facându-seăasemeneaăoamenilor,ăşiălaă

înf işareă dovedindu-se ca un om; S-a smerit peă sine,ă ascult toră fa-
cându-seă pân ă laă moarteă - şiă înc ă moarteă deă cruce.ă Pentruă aceeaă şiă
Dumnezeu L-aăpreaîn l atăşiăI-aăd ruităLuiănumeleăcareăesteămaiăpresusă
deăoriceănume,ăca,ăîntruănumeleăluiăIisus,ătotăgenunchiulăs ăseăplece,ăală
celorăcereştiăşiăalăcelorăp mânteştiăşiăalăcelorădeădedesubt."1
R bdareaăr uluiăsauăumilin a,ăînăcredin aăluiăDumnezeu,ăesteăceaă
maiă uriaş ă putereă asupraă r uluiă înă lumeaă aceasta.ă Chipă deă umilin ă
des vârşit ă ne-aă dată Mântuitorulă peă cruce:ă El,ă Fiulă şiă slavaă Tat lui,ă
Dumnezeu adev rat,ănuăS-aăîmpotrivit,ăciăaăprimităs ătreac ăprinăceaă
maiă deă peă urm ă umilireă cuă putin ă peă p mânt,ă c ciă ştiaă ceă putereă areă
umilin a.ăR bdândăb t i,ăscuip riăînăobraz,ăcunun ădeăspini,ăpiroaneleă
şiăspânzurareaăpeăcruce,ăiarăpesteăsufletăhulireaăcelorăf r delege,ătoateă
acesteaă înc ă nuă erauăcruceaă ceaă maiăgrea;ă peă aceastaă oăaveaă laă spate.ă
Cruceaă ceaă maiă grea,ă peă careă eraă r stignită cuă fa a,ă eraă neasem nataă
durereăaămileiăSaleăfa ădeăoameni.
Oameniiăaceştia,ăcareăboleauădeăr iăceăerauăşiăcareănuăpricepeauă
nimică dinădumnezeireaă Mântuitorului,ă reprezint ă aceaă coali ieă aăveni-
nuluiă sufletescă contraă Mântuitorului.ă Aceştiă contemporaniă otr vi iă deă
r utateăreprezint ăculmeaăinvidieiăomeneştiăcontraăsublimului.ăC ciădeă
ce a fost invidiat Mântuitorul? Din cauza minunilor sale printre cei
s rmaniăşiăoropsi i,ăceiădintâiăchema iălaământuire.ă"Fl mânziiăerauăhr -
ni i,ăhr nitorulăduşm nit;ămor iiăerauăînvia i,ăinvidioşiiămureauădeăciu-
d ;ădemoniiă erauă alunga i,ăiară celuiăceăleă porunceaă îiăîntindeauă curse;ă
leproşiiă erauă cur i i,ă şchiopiiă umblau,ă surziiă auzeau,ă orbiiă vedeau,ă iară
binef c torulă eraă prigonit.ă Ină celeă dină urm ă auă osândită laă moarteă peă
d t torulăvie ii,ăauăb tutăcuăbiciulăpeăizb vitorulăoamenilorăşiăauăjudecată
laămoarteăpeăJudec torulălumii."2 ŞiăpentruăaceştiaăS-aărugatăTat luiădeă
iertare.ăIubireaăaceastaădeăoameni,ăaşaăcumăsunt,ăşiăcareăn-a avut nicio-
dat ăvreoăumbr ădeăc dere,ăI-aăpricinuităoăcruceăneasem natămaiăgrea,ă
pe care-oăpoart ăşiădeăcareăseă intuieşteăMântuitorulăcuăfiecareădinăr u-
t ileănoastreăpân ălaăsfârşitulălumii.ăŞiănoiăsuntemăprintreăiudeiiăcare-L
pironesc pe cruce - fiecare în veacul nostru - pentruăc ăIisusăeăînătoateă
veacurile.ăDarăIisusăaăfostăînătoateăacesteaăascult torădes vârşităTat lui;

'Fiiipeni2, 6-10.
2
Sf. Vasile cel Mare, Despre invidie, P. G. 31, 377, C.
54 C RAREAăÎMP R IEI

cuăsmereniaăSaăaăbiruităatâtăpeăp mântăcâtăşiăînăiad.ăC ciăprinătainaăcru-

cii,ă rupândă pânteceleă iaduluiă careă înghi iseă neamulă omenescă cuă neas-
cultarea, a înviat dintr-însulăpeăAdamăşiăpeăto iădrep ii,ăşiăde atunci este
mântuire.ă Prină urmareă mântuireaă eă road ă ascult riiă pân ă laă umilin ă aă
Mântuitorului. Iisus s-aădatăpeăSineăumiliriiăceleiămaiădeăpeăurm ,ănu-
maiăs ăneăcâştigeăpentruământuireaăcuăcareăaăvenit.ăDeăaceeaăElăeăPo-
mulăvie iiădinăRai,ăiarăîntoarcereaăînăRai,ăsauământuirea,ăeăroad ăacestuiă
Pom,ăcareăd ăvia ăveşnic ăceluiăceăvaămâncaădintr-însul.ăPomulăîlăştim,ă
road ăLuiăni-eădat ,ă- darădac ăn-oămânc m,ănuăneământuim.
Ară trebuiă s ă urm mă Mântuitoruluiă toat ă caleaă Saă p mânteasc ,ă
m cară totă aşaă deă zornic,ă peă câtă neă zoreşteă foameaă şiă seteaă dup ă celeă
pieritoare.ă Des vârşireaă Mântuitoruluiă înă ascultareă şiă înă lep dareaă deă
Sine,ăpentruăiubireaădeăoameni,ăaăridicatăîntreăcreştiniăşirulăf r ănum ră
deă cuvioşiă şiă buniă biruitoriă mucenici,ă care,ă pentruă dragosteaă Lui, erau
ferici iăs ăsufereăşiăeiăchinuriăînfricoşateădeălaănecredincioşiiăvremiloră
lor.ăŞiăprecumăodinioar ăDavidăaăomorâtăpeăGoliatăşiăleul,ăaşaăşiăcreş-
tiniiăbiruiauăleulănev zut,ăc ciădragosteaăpân ălaămoarteădeăCelăceăne-a
înv ată c rareaă şiă ne-a dat caă nebiruit ă arm ă lep dareaă noastr ă peă
cruce,ăaceeaşiăi-aăf cutăşiăpeăeiămaiătariăcaăiadulăcareăînăzadarăv rsaă
pesteă eiăv paieădeăur ,ă leă îndesaă cununiă deă spiniă peă cap,ăleă b teaă cuieă
înroşiteă înă picioare,ă sauă îiă ardeaă înă cuptoareă deă vii.ă Deă dragosteaă luiă
Hristos nu-iămaiăputeaădesp r iănimic,ăniciăfricaădeămoarte,ăniciădragos-
teaădeăvia .ăAceştia,ăsfin ii,ăs-auăar tatămaiăpresus,ănuănumaiădeăpl cere
şiădurere,ăciăauăcovârşităşiămoarteaăşiăvia a.ăînăeiăseăîntâmplaăşiămoartea
şiă înviereaă Domnului.ă Tinerii dină Babilonă suntă numaiă oă încep tur ă
timid ,ădarăşiăacoloădragosteaălorădeăDumnezeuăstinseseăv paiaăcupto-
rului,ăurgiaăfoculuiăfugindădeălaăfa aăluiăDumnezeu,ăcareăînărou ăoăpre-
f cuseăşiământuiaăpeăsfin i.
Trebuieă trecuteăv mile,ă ruşinândă înc ă deă aici,ă de peă p mânt,ă peă
vameşiiăv zduhului,ăcaălaămutareaănoastr ădincolo,ăcunoscândăeiăfoculă
dumnezeiescăceăaăarsălucrurileălorădinănoi,ăs ănuăneăpoat ăopriăcuăvreoă
datorieănepl tit ădinăvremeaădeăacum,ăvremeărânduit ăîncerc rilor.ăC ă
aşaă zicăP rin ii,ăc ăvremeaă deă acumăspreăpoc in ăneă eădat .ăŞiănuăleă
trebuieăprotivnicilorăpustiireămaiămareăînălucr turileălor,ădecâtăr bdareaă
cuădragosteă aănecazurilor,ăc ciăeaă ardeă datoriileă noastreă şiătoat ă str -
dania lor.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 55

Nou ,ăneputincioşilor,ădeşiăcuget măaleălumiiăşiăumbl măînăcaleaă

p catelor,ăînc ănuăne-aăîndesatănimeniăcununaădeăspiniăpeăfrunteăşiănuă
ne-aăb tutăpiroaneleăînăt lpi.ăZicăîns :ăcineăvreaăs ăurmezeăpeăDomnulă
şiăs ăseăasemeneăcuăEl,ăînăcruceăs ăseăasemene,ăşi,ăcâtăpoateăs ăcuprin-
d ăfireaăomeneasc ,ăasemeneaăcuăElăvaăfi.

CEI CE N-AU NECAZURI

Nou ,ătoateănecazurileăneăvinădeălaăgreşeli,ănuădeălaăDumnezeu.ă
Elănumaiăleăîng duieăşiăspal ăcuăeleăvinov iileănoastre.ăOameniiăîns ă
tareăgreuăpricepăc ăîndreptareaăprinănecazuriădovedeşteănuăp r sirea lui
Dumnezeu,ăciămilostivireaăLui.ăBaăchiarăprinăaceeaăştimăc ăDumnezeuă
areăgrij ădeănoi,ădac ăvomăaveaănecazuri.ăFiindăatotbunăşiăatotîn elept,ă
neăpoart ădeăgrij ăşiăneăspal ,ăcuămilostivire,ăoriăvrem,ăoriănuăvrem,ăoriă
pricepemă acum,ă oriă vomă în elege peă urm .ă C ci:ă "Dumnezeuă esteă
îndelungă r bd toră şiă multă milostiv,ă dară nepedepsită nimică nuă las "1. El
aşteapt ăoăvremeăs ăvad :ăneăgr bimănoiăcuăpoc in aădeăbun voieăsauă
nu;ăînv mădinănecazurileăaltoraăsauăaştept măs ăneăspargemăşiănoiă
capulădeăele,ăcaăşi ei?
Dumnezeuăvreaăs ăajuteăpeăto i,ădarănuăto iăprimescăpurtareaăSaă
deă grij .ă Aşaă seă faceă c ă suntă oameniă p c toşiă careă n-au necazuri. Pe
aceştiaăi-aălep datăDumnezeu.ăC ciăştiindu-leăfirea,ăprecumăc ănuăauă
leacă şiă nuă pricepă nimică dină ocârmuireaă Sa,ă îiă las ă înă p cateleă lor.ă
AceştiaăsuntăceiădeăcareăziceăDavidăc :ă"N-auăniciăoăsuferin ăpân ălaă
moarteăşiăsuntăpliniădeăs n tate;ăcuăoameniiălaăosteneleănuăiauăparteăşiă
nuăsuntăsupuşiălaăb t iăcaăceilal iăoameni.ăRâdădeătoat ălumeaăşiăgr iescă
deă sus.ă Iat ,ă necredincioşiiă huzurescă înă lumeaă aceastaă şi-şiă adun ă
bog ii".ăAşaăîncâtămul iădinăneştiin :ă"Râvnescăsoartaă(p mânteasc ă
a)ă necredincioşilor,ă v zândă prop şireaă p c toşilor";ă dară cândă în elegă
"sfârşitulăp c toşilor"ă- iarăaceastaăleăvineănumaiăcândăintr ălaă"Altarul
Domnului" - abiaă atunciă nedumerireaă liă seă împr ştie.ă C ciă laă Altarulă
Domnului,ăunde:ă"seăafl ăascunseătoateăcomorileăcunoştin eiăşiăale

Maurn J.
56 C RAREAăÎMP R IEI

în elepciunii"1,ăînăIisusăHristosăadic ,ăeiăafl ăc :ă"Pentruăvicleşugulăloră

îiăpuneă Dumnezeuăpeă c iăalunecoaseăşi-iă las ă s ă cad ăînăpr pastieă şiă
ajung la pustiire"2.
Nuă ferici i,ă aşadar,ă peă ceiă ceă n-au necazuri în lumea aceasta.
C ci,ăcunoscându-iăDumnezeuăc ăn-auăminteăs -lăîn eleag ăc ile,ănuăleă
maiărânduieşteăoăîndreptareăprinăîncerc riăînălumeaăaceasta,ăciăosândaă
înăcealalt .ă Iat ă deă ce:ă Dumnezeuă preamilostivul,ă chiară şiăcândăosân-
deşteălaăiadătotămilostivăseădovedeşteăşiăcaăunămai-nainteăştiutorădină
veciă aă toate,ă nuă leă trimiteă necazuriă peă potrivaă p cateloră lor,ă c ciă
mândria lor ceaă pesteă m sur ă deă mareă nuă rabd ă nicidecumă umilireaă
încerc rilor.ă Dimpotriv ,ă încercareaă luiă Dumnezeuă deă a-iă sp laă prină
necazurileăceleăf r ădeăvoie,ălorăliăs-arăîntoarceătocmaiăpeădos.ăC ciăei,ă
iubindă maiă tareă mândriaă şiă slavaă deşart ă aă vie iiă acesteia, decât
smereniaă şiă supunereaă luiă Dumnezeu,ă tocmireaă nebun ă aă min iiă loră îiă
arunc ăînădezn dejde,ădinăcareăfacăcelămaiămareăşiămaiădeăpeăurm ă
p catăînălumeaăaceasta:ăsinuciderea,ăomorâreaădeăsine.ăOriătoateăcele-
lalteăp cate,ăceăle-ar putea face omul, adunate la un loc, sunt mai mici
decâtăacestaăsingur.ăDeăaceea,ădinămilostivireămaiăpresusădeăîn elegereă
pentruă mul imeaă neputin eiă lor,ă nu-iă bag ă Dumnezeuă înă cuptorulă
smereniei,ă c ă nuă rabd ă neghinaă oă prob ă caă aceasta,ă ciă voră mergeă înă
osând ,ădarănuăînăosândaăceaămaiămare,ăcaăucigaşiiădeăsine.ă"Deciădac ă
cineva,ă p c tuindă înă chipă v dită şiă nepoc indu-se, n-aă p timită nimică
pân ălaămoarte,ăsocoteşteăc ăjudecataăluiăvaăfiăf r ămil ăacolo."3

URZIREAăC DERII

înainteaă luiă Dumnezeuă poateă greşiă chiară şiă ună poporă întreg.ă
Astfelăprimulăregeăalăiudeilor,ăSaul,ăaăfostăalesăşiăcerutădeăto iăb trâniiă
luiăIsrail,ăf r ăpl cereaăluiăSamuilăprooroculăşiăf r ăvoiaăluiăDumnezeu4.
TotuşiăDumnezeuăi-aăl satăînăsfatulălorăşiăle-aădatălucrulădup ăcare-i
1 2
Coloseni 2, 2-3. Psalm 72, 3-19.
Sf.ăMarcuăAscetul,ăDespreălegeaăduhovniceasc ,ăFilocalia,ăSibiu,ă1946,ăed. I,
voi.ă1,ăp.ă242;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 240. 41 Regi 8, 4; Oseia 8, 4.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 57

tr geaăinima.ă"înainteaăoameniloră- ziceăîn eleptulă- esteăvia a şiămoar-

tea,ăşiăoricareăleăvaăpl cea,ăliăseăvaăda.ăDarăs ălucrezeăp gâneşteănim -
nui n-aăporuncit,ăşiănim nuiăn-aădatălibertateaăs ăp c tuiasc ."1 L sân-
du-iăDumnezeuăînăvoileălor,ăiat ăpeăb trâniiăpoporului,ăei,ăceiădatoriăcuă
cunoştin a,ăînscriindu-se la oădatorieăgrea,ăpeăcareăvorăaveaăs ăoăîsp -
şesc ăîmpreun :ăşiăregeăşiăpopor.ăLaăaşaăsfatăalălor:ă"AăzisăDomnulă
c treăSamuil:ă"Ascult ăglasulăpoporului,ăc ciănuăpeătineăte-auălep dat,ă
ci M-auălep datăpeăMine,ăcaăs ănuămaiădomnescăEuăpesteăei"2.
Iat ămomentulăînăistorieăcândăoameniiăseădep rteaz ădeăDumne-
zeuămaiăvârtosăcaăpân ăacuma,ăîlăizgonescădinătrebileăcet eneşti,ăundeă
de acum încolo nu le mai trebuie conducerea lui Dumnezeu. Acesta-i
momentulăc deriiăoamenilorădeălaăTeocra ieălaăregalitate.
S-a luptatăSamuilăcuăpoporul,ăcaăs ănu-1ălaseăs ăfac ăoăasemeneaă
greşeal ;ăîns ăeiăv zuser ăslavaădeălaăcur ileăregilorăveciniăşiăaăregiloră
pe care-iă b tuser ă şiă sclipireaă auruluiă le-aă luată minteaă dină nouă şiă seă
r niser ălaăinim ăcuămândriaăşiăcuăslavaădeşart .ăDeăaceea n-au ascultat
sfatulăluiăDumnezeuăprinăprooroc,ăciă ineauăuna:ă"D -neărege,ăşiăvomăfiă
şiănoiăcaăcelelalteăpopoare!"3 ŞiăaăzisăDomnulăaădouaăoar ăc treăSamuil:
"Ascult ăglasulălorăşiăpune-le rege!"4
Aşaă î-aă scosă Dumnezeuă înainteă peă Saul,ă careă seă ab tuse pe la
Samuilăv z torul,ăs -lăîntrebeădeănişteăm g ri eăr t cite5. Pe acesta 1-a
uns rege turnându-i mir pe cap. L-aăs rutatăşiăi-aăspusădatoriileăşiădrep-
turileădeărege,ăprecumăşiăc ăseăvaăschimbaăşiăseăvaăfaceăaltăom,ădându-i
Dumnezeuăalt ăinim ,ăpân ăşiădarăproorocesc6.
Dup ăoarecareăvreme,ălaăînnoireaăpr znuirii,ăSamuil,ăcaăs -i lege
strâns de poruncile lui Dumnezeu, din nou le-a adus aminte cât de
mareăeăp catulăpeăcareăl-auăf cutăînainteaă luiăDumnezeuăc ă auăcerută
rege.ă Samuilă şi-aă înt rită cuvântulă acesta,ă cerândă fulgeră şiă ploaieă înă
vremeaăsecerişului,ăşiăaăfostăaşa,ăîncâtăfricaădeăDumnezeuăşiădeăSamuilă
cuprinseseătotăpoporul.ăAbiaălaăaătreiaămustrareăcuăsemn,ăpoporulăşi-a
recunscută greşeala,ăşiă aă zis:ă "Roag -teă pentruă robiiă t iă înainteaă Dom-
nului Dumnezeuluiăt u,ăcaăs ănuămurim;ăc ciălaătoateăcelelalteăp cateă
aleănoastreăamămaiăad ugatăunăp cat:ăcândăamăcerutărege"7.
1
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă15,ă15-20.
2 4 6
1 Regi 8, 7. 1 Regi 8, 22. 1 Regi 10, 1,6,
''31 Regi 8, 19-20. 5
1 Regi 9, 20. 7
I Regi 12, 19.
58 C RAREAăÎMP R IEI

Ară fiă loculă s ă neă întreb m:ă oareă deă ceă prooroculă d deaă mereuă
poporuluiăgreşealaăpesteănas?ă - Cuărostulăcaăs ăîn eleag ăpoporulăc ăaă
greşit,ăschimbându-şiăteocra iaăcuăregatul;ăşi,ăîn elegând,ădinăadâncuriă
s -şiă cear ă iertare,ă c ă altfelă nuă vineă iertarea.ă Mul i,ă pân ă nu-şiă în elegă
greşelile,ăseăcredăcura iăap rându-se:ăc ăn-au omorât, n-auădatăfocăşiă
aşaă maiă departe.ă Deă faptă eiă suntă închişiă şiă lega iă laă minteă cuă ună v lă deă
întunerică careă nuăseă rupeă altfel,ădecâtănumaiăcândăleă izbeştiăp cateleă
pesteă obraz.ă Astaă eraă ostenealaă proorocului:ă s ă lucrezeă cumă vaă ştiă
poc in aă dină adâncă aă poporuluiă caă s ă vieă deă laă fa aă luiă Dumnezeuă caleă
milostiv ădeă îndreptare,ă vremuriă deă reînviorare'ă iară nuăosând ăşiă urgieă
mare.

PUTEREA CARE NU ASCULTA

în vremeaăaceeaăSamuilătrimisăaăfostădeăDomnulăc treăSaulăs -i
spun :ă"Adusu-mi-amăaminteădeăceleăceăaăf cutăAmalecăluiăIsrail,ăcumăiă
s-aă împotrivită înă cale,ă cândă veneaă dină Egipt.ă Mergiă acumă şiă bateă peă
Amalec...ăşiănimiceşteătoateăaleălui.ăS ănuăieiăpentruătine nimic de la ei,
ciănimiceşteăşiăd ăblestemuluiătoateăcâteăleăare.ăS ănu-1ăcru iăşiăs ădaiă
mor iiădeălaăb rbatăpân ălaăfemeie,ădeălaătân răpân ălaăprunculădeă â ,ă
deălaăbouăpân ălaăoaie,ădeălaăc mil ăpân ălaăasin"2.
Aceastaă eraă poruncaă luiă Dumnezeuă c treă Saul, care, purtând
sabie,ăaăprimităînăascultareăoătreab ădeăsabie.ă"DarăSaulăşiăpoporulă
iar şiăauăf cutădeăcapulălor:ăauăcru atăpeăAgag,ăregeleăluiăAmalec,ăpeă
celeămaiăbuneădinăoiăşiădinăviteleăcornute,ămieiiăîngr şa iăşiătotăceăeraă
bun n-aă vrută s ă piard .ă Iară toateă lucrurileă neînsemnateă şiă rele,ă le-au
pierdut.ă Atunciă aă fostă cuvântulă Domnuluiă c treă Samuil,ă zicând:ă "îmiă
pareă r uă c ă amă pusă peă Saulă rege,ă c ciă elă s-aă ab tută deă laă Mineă şiă
cuvântul Meu nu 1-a împlinit."3
Iat ă cumă deă laă neascultareă începeă c derea deă laă Dumnezeuă şiă
greşelileăseă inălan ,ăunaădup ăalta.
1
Fapte 3, 19.
2
1 Regi 15,2-3.
3
1 Regi 15, 8-10.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 59

Oareăpentruănişteămiei,ăşiănişteăviteăcornute,ăşiăpentruăc ăr zboi-
niciiăauăcru atăpeăc peteniaăluiăAmăalee,ăs ăseăfi sup ratăDumnezeuăaşaă
deătare,ăîncâtăs ăseătânguieăomului,ăc -iăpareăr uădeăceăaăt cut,ăpunândă
pe Saul rege?
SfântaăScriptur ,ăCarteaăluiăDumnezeu,ăareăliter ăşiăareăduh.ăDeă
aceeaăşiăcitiriăsuntădou .ăDac -tiădezleag ăDumnezeuătainaăascuns ăînă
litere o pricepi;ădac ănuă i-oădezleag ănuăpricepiădecâtălitere.
Astfel, cufundându-ne în urma timpurilor, peste rostogolul vea-
curilor,ăd mădeăvedeniaăluiăAvraam:

Facere 15:
12. Laăasfin itulăsoareluiăaăc zutăpeăAvraam
somnăgreu,ăşiăiat ă1-aăcuprinsăîntunericăşiăfric
mare.
13. AtunciăaăzisăDomnulăc treăAvraam:ă"S ăştii
bineăc ăurmaşiiăt iăvorănemerniciăînăp mântăstr in,
undeăvorăfiărobi iăşiăap sa iăpatruăsuteădeăani;
14. Darăpeăneamulăacela,ăc ruiaăvorărobi,ăîlăvoi I
judecaăEu,ăşi,ădup ăaceea,ăvorăieşiăs ăvin ăaiciăcu
avere mare.
15. Iarătuăveiătreceălaăp rin iiăt iăînăpaceăşiăveiăfi
îngropatălaăb trâne iăfericite.
16. Eiăîns ăseăvorăîntoarceăaiciăînăalăpatrulea
veacădeăoameni,ăc ciănuăs-aăumplutăînc ăm sura
nelegiuirilor Amoreilor".

Ceăs ăfieăcuvinteleăacestea?ăOădescoperireăf cut ăluiăAvraam, un

cuvântăalăluiăDumnezeuăc treăom,ăcareădezv luiaăpurtareaăSaădeăgrij ,ă
cuă careă ocârmuieşteă neamurileă pesteă veacuri,ă înspreă oă isp şireă şiă oă
mântuire a neamurilor. Cuvântul acesta al lui Dumnezeu spus lui Avra-
amăcuăsuteădeăaniăînăurm ,ăveneaăs ăseăîmplineasc ăînăzileleăluiăSaul.ă
Deă aceea,ă aşaă aă fostă cuvântulă Domnuluiă c treă Saul,ă prină Samuil,ă
zicând: "Adusu-Mi-amă aminteă deă celeă ceă aă f cută Amalecă luiă Israil...ă
când venea din Egipt. Mergi acum1 şiă bateă peă Amalecă şiă nimiceşteă
toate ale lui".
1
1 Regi 15,2-3.
60 C RAREAăÎMP R IEI

Cuvântul acestei ocârmuiri a lui Dumnezeu nu 1-a ascultat

regele;ăşiădeăaceeaăs-aăsup ratăDumnezeuăşiăi-aăp rutăr uăc ă1-a pus
rege,ăc ciănuăi-a împlinit porunca întocmai, cuvântul care arcuia voia
Saăpesteăveacuri,ăşiă"acum" atingea din nou pe oameni.

PRINăTALCUIRILEăP RIN ILOR

Sf.ă Maximă M rturisitorul1 adânceşteă sensulă istorieiă luiă Saulă înă

elemeneteleăluiăspirituale.ăAstfelă"Saulăseăt lm ceşte,ădup ăunăîn eles,ă
caă "iadulă cerut".ă Poporulă iudeilor,ă adic ,ăalegândăvia aăde pl ceriă înă
loculăîmp r ieiăşiăaăvie iiătr iteăvirtuosăînăDuhulăluiăDumnezeu,ăaăcerută
s ăîmp r teasc ăpesteăeiăiadul,ăadic ăneştiin aăînălocădeăcunoştin .ăC ciă
totăcelăceăaăc zutădinăiubireaădumnezeiasc ăeăst pânit,ăprinăpl cere,ădeă
legea care nu poate p ziăniciăoăporunc ădumnezeiasc ,ăsauăniciănuăvreaă
s-oăp zeasc ...ă"C ciăDuh,ădup ăcumăs-aăscris,ăesteăDumnezeuăşiăceiă
ceăseăînchin ăLuiătrebuieăs ă I seăînchineăînăDuhăşiăînăadev r"2, nu în
liter ă C ciă eă cuă neputin ă s ă existeă şiă s ă lucrezeă împreun ă parteaă
trupeasc ăşiăparteaădumnezeiasc ăaălegii,ăadic ăliteraăcuăduhul,ăodat ăceă
nuăpoateălucraăînăarmonieăceeaăceănimiceşteăvia aăcuăceeaăceăoăh r -
zeşteăprinăfire."
"Dac ăSaulămaiăreprezint ăşiătipulălegiiăscrise,ăliteraălegii,ăDavidă
reprezint ăDuhulăei,ăra iuneaăei.ăAcestăDavidăspiritual,ădeşiăeăpizmuită
deăSaul,ănuăeăbiruit.ăDimpotriv ,ădat ăfiindămareaăsaăiubireădeăoameniăşiă
nep timireaă laă careă aă ajuns,ă chiară urâtă fiind,ă linişteşteă prină chitaraă
duhuluiăpeăduşmanulăchinuitădeăduhulăcelăr uăşi-1ădomoleşte,ăsc pân-
du-1ăcaădeăunădracăviclean,ădeăboalaăceaăreaăaăcugetuluiăp mântesc.ă
C ciătotăcelăceăur şteădinăinvidieăşiăponegreşteăcuăr utateăpeăcelăceăeă
maiă tareă înă nevoin eleă virtu iloră şiă maiă bogată înă cuvântulă cunoştin eiă
dumnezeieştiă eă ună Saulă chinuită deă duhulă cel r u,ă întrucâtă nuă sufer ă
faimaăşiăfericireaăceluiămaiăbunăînăvirtuteăşiăcunoştin ,ăciăseăînfurieăcuă
atât mai tare cu cât nu-1ăpoateăucideăpeăbinef c tor.ăAdeseoriăîlărepede
1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă65,ăFilo-calia,
Sibiu,ă1948,ăed.ăl,ăvoi.ă3,ăpp.ă421,ă433ăşiă447-449. 2
 ÎNV MINTELEăREGILOR

cuăciud ăchiarăşiăpeăpreaăiubitulăs uăIonatan,ăadic ăgândulătainicăalăcon-

ştiin ei,ă careă osândeşteă uraă nedreapt ă şiă spune,ă cuă respectă deă adev r,ă
vredniciile celui urât. Invidiosulăseăpoart ăasemeneaăluiăSaul,ănebunulă
deăodinioar ,ăc treăcareăaăzisăSamuil,ădup ăceăaăc lcatăporuncileădum-
nezeieşti:ă"Nebuneşteăaiălucrat,ăc ăaiăc lcatăporuncaămea,ăpeăcareă i-a
dat-oă ieă Dumnezeu!"1 Iară Saulă este,ă cumă amă spus,ă legeaă scris ,ă sauă
na iaă iudeilor,ă careă vie uieşteă dup ă legeaă scris .ă C ciă deă laă amândou ă
acestea,ăcareăsuntăîmpletiteăîntreolalt ăînăchipăp mântesc,ăseădep rteaz ă
Duhulă Domnului,ă adic ă contempla iaă şiă cunoştin aă duhovniceasc ,ă înă
loculălorăvenindăduhulăr u,ăadic ăcugetulăp mântesc careăchinuieşteăcuă
tulbur rileă şiă zvârcolirileă neîntrerupte,ă propriiă celoră supuseă vremiiă şiă
stric ciunii,ăcaăpeăuneleăce-s scuturate de boala nestatorniciei gânduri-
lor."ă (Tareă seă potrivescă acesteaă laă înf işareaă vremiiă noastre,ă cândă
oamenii s-auăr zvr tităîmpotrivaăDuhului,ădeăaceeaănuămaiăeăliter ăs -i
împace.)ă"C ciălegeaăpotrivit ănumaiădup ăliter ăşiăîn eleas ămaterialăe,ă
parc ,ăst pânit ădeăepilepsie,ăfiindăscuturat ădeănenum rateăcontraziceriă
şiăneavândăniciăoăarmonieăcuăeaăîns şi;ăiară minteaăiudaizant ,ăz p cit ă
pân ălaănebunieădeăînvârtireaăşiănestatorniciaăcelorămateriale,ăîşiăschim-
b ăînăchipănecesarăşiăeaămereuădispozi ia."
"Eădeăadausăc ăpeăceiăsc pa iădeăIisusă(Navi)ăîiăomoar ăSaul.ă
C ciăpeăceiăpeăcare-iăizb veşteăduhulăîiăomoar ălitera.ăDeăaceea Dum-
nezeu, care a uns pe Sau! - în elegălegeaăscris ă - caăs ăîmp r teasc ă
pesteăIsrail,ăseăc ieşteăcândăoăvedeăîn eleas ătrupeşteădeăc treăIudei,ăşiă
d ăputereăîmp r ieiăDuhului,ăcareăesteăaproapeleăliterei,ăîns ămaiăbună
decâtă ea.ă "Şiă voiă da,ă zice,ă împ r iaă aproapeluiă t u,ă careă eă maiă bună
decât tine."2 C ciăprecumăDavidăeraăaproapeădeăSaul,ălaăfelăDuhulăseă
afl ăînăvecin tateaăliterei,ăavândăs ăseăarateădup ămoarteaăliterei."
Dup ăaltăîn eles,ăSaulăesteătotăomul,ăeătoat ămintea,ăeătotăsufletul,ă
d ruităde Dumnezeu, prin taina ungerii cu sfântul Mir, rege peste Israil.
Elăprimeşteăporunc ăs ăpoarteăr zboiăcuăAmalec,ăprinăcareăseăîn elegeă
diavolul,ăşiăs -lăpiard ădimpreun ăcuătotăceăareăel:ăfemeileă- pl cerile;ă
pruncii lor - puii de drac; dobitoacele - patimile contra firii; cu un
cuvânt,ă toateă aleă luiă Amalec,ă careă aă împiedecată ieşireaă dină robiaă luiă
Faraon,ăcareăesteăoăalt ăicoan ăaădiavolului.

1
l Regi l5, 19.
2
1 Regi 15, 28.
62 C RAREAăÎMP R IEI

Nici Saul al nostru, din noi din fiecare, n-ascult ,ănuăîmplineşteă

porunca,ăciăcru ătocmaiăc peteniaăşiăcâtevaăviteămaiăar toaseăaleălui.ă
Nuă omoar ă c peteniaă releloră cuă ascultareaă deă Dumnezeu,ă nuă omoar ă
dobitoaceleăceleămaiăar toaseă- patimile cu chip nevinovat - dar care tot
patimiăsunt,ădeşiăpoart ăpieleădeămielăsauăchipulănevinov iei.
Noi,ăneamulăcelăcreştinesc,ănoulăIsrail,ăînăceleătreiăTaineăprină
careăintr măînămareaăobşteăcreştin :ăSf.ăBotez,ăUngereaăcuăSf.ăMirăşiă
Sf.ă împ rt şanie,ă suntemă unşiă preo i,ă regiă şiă împ ra iă pesteă patimi.ă
Deci,ăuni iăînl untrulănostruăşiăîntreolalt ăînăcuvântulăluiăDumnezeu,ăamă
primităporuncaăşiăputereaădeăaăomorîăpeăAmalecăcelădeăduhăşiătoateăaleă
luiăs ăleăd măpierz rii.ăIarădac ăfacemăcaăSaulăşiăn-ascult măs ăpurt mă
r zboiulă dup ă poruncaă şiă putereaă dat ă nou ă deă sus,ă atârn ă asupra
noastr ,ăcaăoăsabie,ăp rereaădeăr uăaăluiăDumnezeu1.

APUSUL UNUI REGE

Proorocul,ăv z torulădincoloădeăliter ăşiălucruri,ăavândădurereăînă

inim ădeăgreşealaăregelui,ăcaut ăs ăi-oăîndrepte.ăC ci,ăcaăunulăceă1-a uns
rege,ăeraălegatăşiăr spunz torăduhovniceşte de dânsul. Astfel duhovni-
culă îşiă cheam ă regeleă laă poc in ,ă zicându-i:ă "R uă aiă f cută c ă n-ai
împlinită poruncaă Domnuluiă Dumnezeuluiă t u,ă careă iă s-a dat. Acum
domniaătaănuăvaămaiă ine;ăDomnulăîşiăvaăg siăunăb rbatădup ăinimaăSaă
şi-iăvaăporunciăDomnulăs ăfieăconduc torulăpoporuluiăS u,ădeoareceătuă
n-aiăîmplinităceeaăceă iăs-a poruncit de la Domnul"2.ăPeălâng ăcuvântulă
acesta,ăîiămaiăajut ăf cândăşiăoănoapteădeărug ciune.ăSeăîntâlneşteăaă
douaăoar ăcuăregele;ăîiăspuneădinănouăgreşealaăsa,ăc :ă"Nesupunereaăeă
unăp catălaăfelăcuăvr jitoriaăşiăîmpotrivireaălaăfelăcuăînchinareaălaăidoli.ă
Deci,ăpentruăc ăaiălep datăcuvântulăDomnuluiăşiăDomnulăte-aălep dat,ă
caă s ă nuă maiă fiiă regeă pesteă Israil"3.ă Laă acestea,ă Saulă faceă oă poc in ă
mincinoas ,ă maiă multă caă s ă scapeă deă gura proorocului, zicând: "Am
p c tuit,ăc lcândăporuncaăDomnuluiăşiăcuvântulăt u;ădarăm-am temut
1
Facere 6, 6.
2
1 Regi 13, 13-14.
3
1 Regi 15,23.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 63

deăpoporăşiăamăascultatăglasulălui.ăRidic ă darăp catulădeăpeămine." 1

Iat ,ăundeăe ap rareănuăeăsmerenie,ădeciăniciăm rturisireăşiăniciăiertare;ă
mândriaătotăst pân ăr mâne;ăcuăDumnezeuănuăpo iăfaceădiploma ieăsauă
compromis.
Deci,ădup ăcumăşiăeraădeăaşteptat:ăomulăcuăinimaăîmp r it ătoateă
leăvedeăîmp r ite;ăbaăchiarăşiăceleăceăsuntăunaăleădesparte.ăC ciăiat -1
f cândădesp r ireăîntreăporuncaăDomnuluiăşiăcuvântulăproorocului,ă- ca
şiă cândă aceastaăn-arăfiăunaă şiă aceeaşiăporunc .ă Baă seă maiăşiăîndrep-
t eşte,ăaducându-şiăînăsprijinătemereaăsaădeăpopor.ăTemereaăsaăîns ăeraă
pricinuit ădeăaceaălep dareădeăsus2,ăfric ăpeăcareăoăsim eaăinimaăsa,ăcaă
una ce nu omorâse de la sine pe regele cel de alt neam, nu omorâse
cornuteleămâniei,ăniciămieluşeiiăiubiriiădeăsine.ăDeăaceea,ăcândăvineădină
nouăSamuilăşiăvreaăs -lăaduc ălaăpoc in ,ăregeleăsareădeălaăpoc in ălaă
înd r tniciaă mândriei,ă zicând:ă "Amă greşit;ă dară d -mi acum cinste
înainteaăb trânilorăpoporuluiămeuăşiăînainteaăluiăIsrail...ă"3.ăS ritur ăcare
faceăpoc in aăcuăneputin ;ăiarădeălaăDumnezeuăvine,ăînălocădeăîncerc riă
înăvedereaăisp şirii,ăhot râreaădetron rii.
AtunciăaăzisăDomnulăc treăSamuil:ă"Pân ăcândăveiătânjiătuăpentruă
Saul, pe care l-amălep dat,ăcaăs ănuămaiăfieăregeăpesteăIsrail?ăUmpleă
cornulăt uăcuămirăşiădu-teălaăleseiădinăBetleem,ăc ciădintreăfiiiăluiămi-am
ales rege."4
Tânjirea aceastaăaăproorocului,ăîntreăhot rârileăCârmuiriiădeăsus,ă
şiăînd r tniciaăcârmuiriiădeăjos,ăaăregelui,ăprilejuieşteăSf.ăMaximăM rtu-
risitorul5 oă scurt ă înv tur ă despreă putereaă şiă m suraă rug ciuniiă c treă
Dumnezeu pentru oameni.
"Oă rug ciuneă eă lucr toareă cândă eă unit ă cuă fapteleă poruncilor.ă
Deci,ăcândărug ciuneaănuăcadeădeăpeălimb ănumaiăcaăunăcuvântăsimplu,ă
sauă caă oă vorb ă goal ă aă gurii,ă z cândă leneş ă şiă f r ă consisten ,ă ciă eă
înviorat ă şiă însufle it ă prină împlinireaă poruncilor,ă atunciă eă lucr toare,ă
într-altfel (adic ăf cut ăpentruăal ii)ăeălucr toareăcândăcelăceăareălips ădeă
rug ciuneaădreptuluiăs vârşeşteăfapteleărug ciunii,ăîndreptându-şiăvia aă
deă maiă înainteă şiă (astfel)ă f cândă tareă cerereaă dreptului,ă întrucâtă oă I
împuterniceşteăprinăpurtareaăsaădeăbun voie.ăC ciănuăfoloseşteărug -

3
URegi 15,24-25. 1 Regi 15, 30.
2
în elepciuneaăluiăSolomouă17,ă11-12. 4
1 Regi 16, 1.
5
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăop.ăcit.,ă299-300.
m
64 C RAREAăÎMP R IEI

ciuneaădreptuluiăceluiăcare,ăavândătrebuin ădeăea,ăseădesfat ămaiămult

cuăp cateleădecâtăcuăvirtu ile.ăDeăpild ămareleăSamuilăplângeaăodini-
oar ă peă Saulă careă p c tuise,ă dară nuă puteaă s -Lă fac ă peă Dumnezeuă
îndur tor,ă neavândă înă ajutorulă plânsuluiă s uă îndreptareaă cuvenit ă aă
p c tosului.ăDeăaceeaăDumnezeu,ăoprindăpeăslujitorulăS uădeălaăplânsulă
deă prisos,ă îiă zice:ă "Pân ă cândă veiă plângeă pentruă Saul?ă C ciă Euă l-am
lep datăpeăel,ăcaăs ănuămaiăfieăregeăpesteăIsrail."1
"De asemenea Ieremia, care suferea mult pentru poporul iude-
ilorăînnebunitădeăam gireaădracilor,ănuăeăauzităcândăse roag ,ăîntrucâtă
nuă areă caă putereă aă rug ciuniiă întoarcereaă necredincioşiloră iudeiă deă laă
r t cire.ăDeăaceeaă Dumnezeuă1-aăoprităşiă peăelădeălaărug ciuneaăînă
zadar, spunându-i:ă"Şiătuănuăteămaiărugaăpentruăpoporulăacestaăşiănuă
maiăveniălaăMineăpentruăei,ăc ănu voi auzi."2
"Cuăadev ratăeăoămareănesim ire,ăcaăs ănuăzicănebunie,ăs ăcear ă
mântuireăprinărug ciunileădrep ilorăacelaăcare-şiăr sfa ăsufletulăcuăceleă
stric cioase,ăprecumătotăaşaădeămareănebunieăeăs ăcear ăiertareăpentruă
fapteleăcuăcareădeăfaptăseălaud , întinându-seăcuăvoin a.ăCelăceăareătre-
buin ă deă rug ciuneaă dreptuluiă trebuieă s ă n-oă laseă nelucr toareă şiă ne-
mişcat ă- dac ăur şteăcuăadev ratăceleăreleă - ciăs ăoăfac ălucr toareăşiă
puternic ,ăîntraripând-oăcuăpropriileăvirtu iăşiăînăstareăs ăajung ăIaăCel
ceăpoateăs ădeaăiertareădeăgreşeli."
IarăSfântulăMarcuăAscetulăspuneătoateăacesteaăpeăscurt:ă"P cată
spreămoarteăesteătotăp catulănepoc it.ăChiarădeăs-ar ruga un Sfânt
pentruăunăasemeneaăp catăalăaltuia,ănuăeăauzit."3
Drept aceea Samuil a fost trimis la David,ăcareăeraăunăcopilăb laiă
cuăochiăfrumoşiăşiăpl cutălaăfa .ăPeăacestaăcunoscându-1 Samuil prin
duh,ă aă luată cornulă cuă miră şiă 1-aă miruit,ă înă mijloculă fra iloră s i,ă şiăs-a
odihnit Duhul Domnului din ziua aceea asupra lui David. Atunci s-a
dep rtatădeăla SaulăDuhulăDomnului,ăşi-1ătulburaăunăduhăr u,ătrimisădeă
Domnul,ă câtă şiă slugileă luiă Saulă i-auă zis:ă "Iat ă ună duhă r uă trimisă deă
Domnulăteătulbur "4.

1 2
I Regi 16, 1. Ieremia 7, 16.
Sf.ăMarcuăAscetul,ăDespreăceiăceăcredăc ăseăîndrepteaz ădinăfapte,ăFilocalia Sibiu,
1946, ed. I, voi.ă1,ăp.ă254;ăşiăed.ăII, Sibiu, 1947, voi. 1, p. 252. 41 Regi 16, 12-J5.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 65

Trebuieă s ă ar t mă c ,ă dac ă înă vremeaă cândă aveaă Duhulă luiă

Dumnezeu n-aăvrutăs ăseăîndrepte,ăacum,ămuncitădeădiavol,ăîiăvaăfiăcuă
atâtămaiăgreuăs ăseăîndrepteze,ădac ănuăchiară cuăneputin .ăAceastaăeă
pedeapsaăadus ădeăDumnezeuăpesteăînd r tnicireaăînainteaăunuiătrimis.ă
Deă aceea,ă dină toateă timpurileă seă ştieă c ,ă atunciă cândă puterniciiă vremiiă
ridicau mâna asupra slujitorilor lui Dumnezeu, n-aămaiăd inuităputereaă
lor.ăSaul,ăst pânitădeăduhulăr u,ăseăr scoal ăîmpotrivaăluiăDumnezeuăşiă
aă slujitoriloră Lui.ă Saul,ă ajunsă înă st pânireaă dracilor,ă umblaă s ă fac ă
moarte de om - lucrulăucigaşuluiădeăoameniă- c ciădeădou ăoriăaăaruncată
dup ăDavidăcuălancea,ăcugetândăs -lăpironeasc ădeăperete1.ăSeăs lb ti-
ceaăşiăasupraăluiăSamuil,ăc ciăocroteaăpeăDavid,ădarăn-aăpututăs -iăfac ă
nimic.ăMinteaăiăseăîntunec ădinăceăînăceămaiămult;ăd ăporunc ăs ăucid ă
peăpreo iiăDomnului,ăfiindc ă ineauăcuăDavid,ăceeaăceăslugileăsaleăauăşiă
f cut,ăucigândăînăziuaăaceeaăoptzeciăşiăcinciădeăpreo i2.
FaptaăaceastaăaăluiăSaulădovedeaănebuniaămin iiăluiăşiăînstr ina-
reaăcuătotulădeăpoc in ,ăceeaăceăîiăatrageădeălaăDumnezeuănenorociriăşiă
necazuriă f r ă oprire.ă Samuilă prooroculă moare,ă sf tuitoră nuă maiă are.ă
AsupraăluiăDavidăseăporneşteăcuăoaste,ădarăcuăorânduireădumnezeiasc ă
Davidăîiăcru ăvia aădeămaiămulteăori;ăbaăodat ăchiarăîiăfur ăsuli aădeăsubă
cap,ăiarăalt dat ăîiătaieăunăcol ădeăhain ,ăvrândăs -iădovedeasc ăbun -
tatea sa. Dumnezeu îiăar taseăc ănu-iăvreaămoartea,ăciăîntoarcerea.ăC ciă
prin ce l-ar fi putut zgudui mai tare spre întoarcere, decât cu dovezile
bun t iiăluiăDavid,ăceluiăce-iăcru aseăvia aă deămaiă multeăori?3 Dar o
minteă nebun ă nuă maiă în elegeă celeă bune;ă nuă seă maiă poateă suiă s ă
priceap ădinăceleăv zuteăpeăceleănev zute.ăOăminteăîntunecat ăn-o mai
po iăcrede,ăchiarăcândăgr ieşteădeăbineănuămaiăareăstatornicie.
Deăaceeaăvinănenorocirile:ăceaămaiădeăpeăurm ăcaleăce-o mai are
Dumnezeuă laă îndemân ,ă caă s ă dezmeticeasc ă peă omă laă minte. "S-au
adunat deci Filistenii"4 împotrivaăluiăIsrail,ăcuăr zboi.ăSaulăaăadunatăşiă
elătotăpoporulăşiăaăf cutătab r .ăSaulăîns ,ăv zândătab raăFilistenilor,ăs-a
sp imântatăşiăs-a zguduit tare în inima lui5. Zguduirea aceasta are sem-
nifica ieăşiăurm ri;ăodat ădovedeaădezechilibrulăluiănervos,ăiarăalădoilea,ă
acestădezechilibruăcreşteăîntr-unămomentădeăspaim ăşi,ăde-acum încolo,

4
'lRegi 18, 10-12; 19, 10. 1 Regi 28, 4.
2 5
1 Regi 22, 17-18, 1 Regi 28, 5.
3
1 Regi 24, 1-20.
 C RAREAăÎMP R IEI

faptele luiă suntădină ceă înă ceă maiă demente.ă Doarăoă ultim ă lic rireă aă luiă
Dumnezeu i-aămaiăr mas,ăpentruăcaăîndat ăs ăseăsting ăşiăaceea.ăC ciăaă
întrebat Saul pe Domnul, dar Domnul nu i-aăr spunsăniciăprinăvis,ăniciă
prin vedenie, nici prin prooroci. Atunci Saul ziseăslugilorăsale:ă"C uta-
i-miăoăfemeieăvr jitoare,ăcaăs ămergălaăeaăşiăs-o întreb". Iar slugile i-au
r spuns:ă"EsteăaciăînăEndorăoăvr jitoare".ăSaulăşi-aăschimbatăhaineleăşiă
s-aădusălaăvr jitoare1.
Dumnezeu,ă ştiindu-1ă c ă vaă faceă aceasta,ă nuă i-aă r spuns;ă c ci
minteaăluiănuămaiăf ceaădeosebireăîntreăbineăşiăr u,ăîntreăDumnezeuăşiă
diavol.ăIat -1ăacumăpeăSaul,ăp r sitădeăDumnezeuăşiămergândălaăvr ji-
toare,ăuceni aădiavolului.

SPIRITISM

Laă vr jitoare,ă cereă dină mor iă peă Samuilă peă careă nu-1 ascultase
când a trebuit.ăIat ăînăceăfelăaduceăDumnezeuăstrâmtoareaăpesteăom,ăcaă
odat ,ătotuşi,ăaşaăs ăpre uiasc ăsfatul,ăîncâtăşiădinămor iăarăfiăînăstareăs ă
cheme pe aceia pe care nu i-aăascultatălaăvreme.ăDarăceiăceăpân ăacoloă
seăînd r tnicesc,ăîncâtănumaiămor iiăi-ar mai putea întoarce, "chiar de
vaăşiăînviaăcinevaădinămor i,ătotănuăvorăcrede"2.ăNeascult tori,ăoameniiă
tariădeăcapăşiăbetegiălaăminteădeăfumulămândriei,ănuăauăparteădeădarurileă
sfatului.ă C ci,ă p r sindă sfatulă celă bună dată laă vreme,ă şiă Dumnezeuă îiă
p r seşteă şi-i las ă înă sfatulă celuiă r u.ă Aşaă aă p ită Saul,ă c ciă - dup ă
tâlcuireaăSf.ăGrigorieăalăNissei,ăcareăl mureşteăloculăacestaă- nu duhul
luiă Samuilă aă ieşită dină iadă (deşiă înă iadă auă mersă to iă drep iiă Vechiuluiă
Testament,ăafar ădeăEnohăşiăIlie),ăciăaăieşităduhulăcelăr u, cu care lucra
vr jitoarea,ăşiăcareăaăluatăînf işareaăluiăSamuil,ăcaădes vârşităs -lăînşeleă
pe Saul.
Iat ăpeăfostulăregeăc zândăcuăînchinareăînainteaămeşteşugiriiădia-
volului,ăcareăîşiăîntinseseăst pânireaăşiăasupraăvieţii sale,ăîncâtăşiăsfârşi-
tul i 1-a proorocit. '

1
1 Regi 28, 6-8.
2
Luca 16,31.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 67

1 Regi 28:
15. Şiăaăzisă(celăînăchipulălui)ăSamuilăc treăSaul:
"Pentruăceăm ătulburiăcaăs ăies?"ăIarăSaulăr spun
se: "Mi-eătareăgreu;ăFilisteniiăseălupt ăîmpotriva
mea, iar Dumnezeu s-aădep rtatădeămineăşiănu-mi
maiăr spundeăniciăprinăprooroci,ăniciăînăvis,ăniciăîn
vedenie; de aceea te-amăchematăcaăs ăm ăînve iăce
s ăfac?"
16. Zis-aă(celăînăchipulălui)ăSamuil:ă"Laăceăm
întrebiăpeămine,ădac ăDomnulăs-aădep rtatădeătine
şiăs-aăf cutăvr jmaşulăt u?
17. Domnulăfaceăceeaăceăaăgr ităprină"mine":
VaăluaăDomnulădomniaădinămâinileătaleăşiăoăvaăda
luiăDavid,ăaproapeleăt u,
18. Deoarece tu n-ai ascultat glasul Domnului
şiăn-aiăplinităiu imeaămânieiăluiăasupraăluiăAmalec,
de aceea Domnul face aceasta cu tine acum.
19. ŞiăvaădaăDomnulăpeăIsrailăîmpreun ăcuătine
înămâinileăFilistenilor;ămâineătuăşiăfiiiăt iăve iăfiăcu
mine!"

Aşadar,ăf r delegeaăvorbiriiăcuămor ii,ăsauăspiritismul,ăareăvechi-

meămare.ăînăzileleănoastre,ăaăajunsăoăadev rat ămod ădeălumeămare,ăşi,ă
fiind ceaămaiăsub ireădintreăam giri,ăeăşiăceaămaiăprimejdioas ăr t cire.ă
S ăfimăîn eleşi:ăBisericaănuăt g duieşteăspiritismul,ăci-1ăopreşte.ăIat ădeă
ce:
Spiritulăcareăvineănuăpoateăaduceăniciăoăprob ăîndeajunsădeăcon-
ving toareă despreă fiin aă sauă identitateaă sa. Poateă înşiraă doveziă dup ă
dovezi,ăar tândăc ăştieălucruri,ăpeăcare,ăniăseăpareănou ,ănumaiăr po-
satulăputeaăs ăleăştie.ăDarăşiăîngeriiăr iăsauăspiriteleăpotăs ăleăştieătotăaşaă
de bine. în nici un chip nu putem fi siguri de identitatea celui ce
vorbeşteă sau scrieă întocmaiă caă r posatul.ă Se-ntâmpl ,ă adic ,ă ceaă maiă
meşteşugit ăsubstituireăaăpersoanei,ăcareăeăînlocuit ăşiăcopiat ăîntocmaiă
întruă toate,ă cumă oă ştiamă şiă noi,ă caă am gireaă noastr ă ceaă dină bun ă
credin ăs ăfieădes vârşit :ăiarănoiăs ăcredemăoălucrareăde am gire,ăcaă
peăceaămaiăadev rat ădescoperireădeădincolo.ăŞi,ăv zândăc ăceleămai
 C RAREAăÎMP R IEI

multeădescopeririăseăîmplinescămaiăpeăurm ,ăprimeştiăf r ăcontrolăceaă

maiădeăpeăurm ă înşelare.ăIarăaceastaăoăp escă maiăalesăceiăceăocolescă
sfintele Predaniiă aleă Bisericiiă şiă umbl ă dup ă m iastr ă înşelareă caă s -i
pov uiasc ăaceiaăc treălumeaădeădincolo.ăEăşiămaiăuşor:ăspiritismulănuă
cereăluptaăcuăsineăînsuşi,ănuăcereăsfin ireaăvie ii,ănuăcereărecunoaştereaă
dumnezeiriiă Mântuitorului,ă nuă opreşteă ispitireaă deă Dumnezeu - c ciă
tocmaiăastaăeăspiritismul.ăBa,ădac ă iiăneap ratălaăacestea,ădeăteamaăs ă
nuăteăafliăînăgreşeal ,ă iăleăcereăşiăpe-acestea,ădarănumaiăca,ăpeălâng ă
toateăacestea,ăs ă maiăcreziăşiăînăspiritism,ăadic ăşiăînăaltcevaăpeălâng ă
Bisericaă întemeiat ă deă Dumnezeu.ă Iară cuă vremea,ă câştigându- iă încre-
derea,ăteăpo iăpomeniăcuăsfaturiăîmpotrivaământuirii,ăsauăprad ăn luciri-
lorăcareăclintescăminteaădinădreaptaăsocoteal .
Amă puteaă fiă întâmpina iă deă adep iiă spiritismuluiă cuă cuvântulă c ă
dintreăsfin iămul iăauăgr ităcuăîngerii,ăiarăuniiăcuăadev ratăauăgr ităşiăcuă
ceiămuta iădeăaici,ăbaăşiălaăvia ăi-auăîntors;ădarăastaăaăfostădinăîng du-
in aăluiăDumnezeu,ăcaăoăm rturieăaănemuririiăsufletuluiăşiăaăînvieriiăceleiă
deăobşte,ăşiăcaăoăslav ăcuăcareăi-aăcinstităpeăsfin i. Din când în când se
arat ă întreă oameniă câtă ascult ă Dumnezeuă deă sfin iă cândă ardeă într-înşiiă
iubireaădeăoameniăşiăvoiescăs -iăscapeădeăvreoămareănedreptateăn p s-
tuit ăpesteădânşii:ăeiăcerădeălaăDumnezeuăm rturiaăceluiădeădincoloădeă
mormânt. Dar de la minunileă luiă Dumnezeuă prină sfin iă şiă pân ă laă
descoperirileăspiritisteăeătotăatâtaădep rtare,ăcât ădeălaăsfin iălaăispititoriiă
deă Dumnezeu.ă Via aă Sf.ă Ciprian,ă careă înainteă deă aă fiă creştină eraă mareă
vr jitorăşiăînşel torădeăoameni,ăneăpoateăstaăm rturieăşiăînăprivin aăspiri-
tismului.
Alt ăpricin ,ăpentruăcareăBisericaăîşiăopreşteăfiiiădeălaăcaleaăl tu-
ralnic ăaăspiritismuluiăşiăaăvr jitorieiădeătoateătreptele,ăeăşiăaceasta:ăs-a
b gată deă seam ă c ă practicaă spiritismuluiă duceă laă nebunie.ă F cându-se
cercetare undeva, într-oăcas ădeănebuni,ăs-aăg sităc ă70ădeăinşiălaăsut ă
f cuser ăspiritism.ăCumăseăajungeălaănebunieăeăuşorădeăpriceput:ăfiecareă
şedin ă seă poateă faceă numaiă dac ă to iă ceiă dină adunareă seă învoiescă s ă
împrumuteă dină eiă oă anumit ă putereă nervoas ,ă trebuitoareă spiritului de
dincolo,ă careă scrieă sauă vorbeşteă printr-unulă dină ceiă aduna i.ă Acelaă îşiă
pierdeăconştiin aădeăsineăînăvremeaăşedin ei,ăcadeăînătrans .ăîmprumu-
tareaăputeriiănervoaseăpeăcareăoăsolicit ăspiriteleăspreăaăputeaăcomunicaă
dincoace e mai mult o învoireălaăjafăpeăsocotealaăs n t iiănervilor,ăjafă
careăduce,ăîncetulăcuăîncetul,ăpeăuniiămaiărepede,ăpeăal iiămaiătârziuălaăa
 ÎNV MINTELEăREGILOR 69

nuă seă maiă puteaă slujiă deă minteă şiă deă nervi,ă c ciă tâlh riteă deă spiriteă
sl bescă şi,ă oarecumă zicând,ă îşiă schimb ă firea,ă încâtă toateă leă v dă
printr-unăduhăstr in,ăaltfelădecâtăcealalt ălumeănormal .ăAşaăîncepeăpeă
încetulăs ăseăarateănebunia,ădeăceleămaiămulteăoriăf r ădeăîntoarcere.
Spre documentarea celor de mai sus aducem în sprijin cartea
unui medic despre Ştiinţele oculte şi dezechilibrul mintal 1. Cartea
aceastaăareămeritulăc ăaduceăşiăr spunsurileăocultiştilor,ăspiritiştilorăşiăaă
câtorvaăorientaliştiădeăseam .ăToateăsfaturileălorănuăsuntădecâtăstrig teă
deă alarm ă împotrivaă navaleiă mul imiiă spreă dezechilibrulă mintal.ă Iat ă
câtevaăr spunsuriălaăîntrebarea:ă"Dac ăştiin eleăoculteă- faimoasaăştiin ă
aă bineluiă şiă r uluiă - pot duce la dezechilibrul mintal, sau nu?" Unul
r spunde:ă"Nuăcredăc ăştiin eleăoculte,ăprinăeleăînsele,ăducălaădezechili-
bruămintal,ădac ăcelăceăleăstudiaz ăsauăleăpractic ănuăareătareăintelectua-
le.ăDarăeăunălucruăsigurăc ămul imeădeădezechilibra iămintalăsuntăatraşiă
spreăpracticareaăştiin elorăoculteăşiănu-şiăg sescăînăeleădecâtăînr ut ireaă
tulbur riiălorăsauăoătem ăpeăcareăs ădelireze"ă(Prof.ăAlajovanine, p.92).
Iat ă r spunsulăuneiăorientalisteă (D-na H. Blavatsky): "Cele mai
bune,ă celeă maiă puterniceă mediiă auă suferită deă peă urmaă experien eloră înă
sufletulăşiăînătrupulălor.ăAminti i-v ămoarteaă- vrednic ădeăplânsă- a lui
Ch. FOrster, care s-a stins de nebunieă furioas ăîntr-ună azilă deăaliena i;ă
aduce i-v ăaminteădeăStade,ăcareăeăepileptic,ădeăEglinton,ăprimulămediuă
alăAnglieiădinăvremeaănoastr ,ăcareăeăatinsădeăaceeaşiăboal .ăVede iăceă
via ăaăavutăDouglasăHome.ăGândi i-v ăapoiălaăsoartaătrist ăaăs rmanu-
luiăWashingtonăIrving.ăIat ăînăsfârşităşiăpeăsurorileăFox,ăceleămaiăvechiă
medii,ă întemeietoareleă spiritismuluiă modern,ă dup ă pesteă 40ă deă aniă deă
"raporturi"ăcuă"îngerii",ăeleăauăînnebunităf r ălecuire,ămul umit ăaceloră
îngeri...ă Ştiin aă bineluiă şiă aă r uluiă esteă plin ă deă primejdiiă şiă plin ă deă
curse" (p. 96).
Ună spiritistă încercată (Stanislasă deă Gnaita)ă atrageă aminte:ă "Po iă
vedeaăc ănuăt g duiescăcuăprejudecat ăpre ulăspiritelor.ăEuăjudecăaspruă
doctrina - una din cele mai însemnate în general - numai pentru conse-
cin eleălaăcareăduceăînăchipăfatal:ăpromiscuitateaăpsihic ăşiăanarhiaăspi-
ritual .ă..ăExperimentatorulăîndr zne ăcândăvreaăs ăintreăînătrupulăluiăîlă
poateăg siăocupatădeăoălarv ,ăcareăs-a instalat acolo, a luat organele în

'' ' Dr. Philippe Encausse, Sciences occultes et desequilibre mental, Paris,
Payot, 1944, ed. II, 314p.
70 C RAREAăÎMP R IEI

st pânire,ăs-aăînt rităcaăîntr-oăcetate,ăcaăs ăspunemăastfel.ă... Sauăelăintr ă

f r ăs ă fiăpututădaă afar ăn luca;ădeă aciă nebunia,ă monomaniaăsau,ăpeă
pu in,ăposedarea. ... Sauăr mâneălarvaăst pân ăpeătrup,ăcaăpeăunăcâmpă
deă lupt :ă deă aciă înainteă eaă vaă vegetaă înă acestă trupă şiă astaă eă idio iaă
(p.112).
R spunsulă acestaă îndeamn ă laă oă leg tur .ă Odat ă Mântuitorulă
atr geaăaminteăcelorăceăseăizb vescădeărele,ăc ăduhulăcelăr uă(recunos-
cutădeănoiăprinămuncireaăuneiăpatimi),ăfiindăalungatădeăpoc in aăomuluiă
unit ăcuădarulăluiăDumnezeu,ăneavândăacelaăundeăpetrece,ămaiăiaăcuă
sineăalteăşapteăduhuri,ămaiăreleădecâtăsineăşiăseăîntoarceălaăcasaădeăundeă
aă fostă alungat.ă Deci,ă dac ă afl ă casaă curat ,ă dară st pânulă - mintea,
sufletul - umbl ăpustiu,ăplecatăde-acas ăprinăcineăştieăceăexcursiiăastraleă
dup ăinforma ii,ăl sândăgeamuriăşiăuşiădeschiseă - c ănuăpotăr mâneă
altfel - sigurăc ăceleădeăpeăurm ăaleăomuluiăaceluiaăvorăfiămaiăreleădecât
celeă dintâi.ă Ară fiă interesantă deă ştiută întocmaiă ceă în elegeauă Sfin iiă
P rin i,ăcândăîşiădisciplinauăucenicii,ădeprinzându-iăs -şiăaib ă necon-
tenităsufletulăîntregăaeoleaăundeăleăeraăşiătrupulăşiăs ăseăîmpotriveasc ă
r piriiămin iiăafar ădinătrup.ăTrebuie c ăaciăeăcevaămaiămultădecâtăsim-
plaăîmpr ştiereăaăfanteziei,ăcare,ănest pânit ,ămult ăsl bireăaduce.
Altăspiritistă(Allană Kardec)ă r spundeă camă aceleaşi:ă "Unaă dintreă
celeă maiă mariă primejdiiăaleă mediumit iiă (însuşireaă ce-o au unele per-
soane de-a intra, chiarăfaj ăvoie,ăînăleg turiăcuăspiriteleă- însuşireăcareăeă
datorit ăuneiăinaderen eănonnaleăaăsistemuluiănervosălaălumeaăreal )ăeă
obsesia,ăadic ăst pânireaăpeăcareăanumiteăspiriteăoăpotăexercitaăasupraă
mediilor... Obsesia are trei trepte principale." obsesiaăsimpl ,ăfascina iaă
şiăsubjugarea"ă(p.ă116).
Un profesor (Laiquel-Lavastine)ă maiă precizeaz ă şiă alteă laturi:ă
"Studiulăocultismului...ănuăareăniciăunăneajunsăînăceăpriveşteăs n tateaă
moral ăaăcelorăechilibra i.ăDarăseăîntâmpl ăc ălaăbazaăacestorăstudiiăs ă
steaăoătendin ăanormal ,ăsauăchiarăboln vicioas .ăînăacestăcazăeleăpotă
fiăv t m toare.ăCuăatâtămaiămultăaplica iileăpractice.ăUneleădinăaplica iiă
suntăexperimenteleădeădisociereăaăpersonalit ii.ăSeăpoateăîn elegeădeă
aciăcâtăsuntădeăv t m toareălaăsubiecteleăaăc rorăsintez ămintal ăeămaiă
multăsauămaiăpu inăinsuficient .ăPrintreămediileăexistenteăseăpotăfaceă
trei grupe:
 ÎNV MINTELEăREGILOR 71

1. înşel toriiăşiăescrocii,ăcareăintr ăînăjurisdic iaătribunalelor;

2. nebunii, care, într-un delir sistematic, fac spiritismulăs ăinter-
vie ca un izvor de elemente noi;
3. inşii,ădeăceleămaiămulteăoriădebiliămintali,ălaăcareăspiritismul
nuăeădecâtăpricinaăocazional ăaăapari ieiădelirului.
"Spiritismulăesteăprinăurmareăp gubitor,ăfiindc ăînlesneşteăizbuc-
nirea delirului. Rolulăpsihiatruluiăesteăs ăarateăneajunsurileăşiăprimejdiile
sale" (p.l 18).
Celămaiăr spicatăstrig tădeăalarm ăîlăd ăunămagicianăşiăorientalistă
engleză (C.ă W.ă Leadbeater),ă înă urm toareleă cuvinte:ă "Mijloaceleă celeă
maiăînaintateădeăvr jitorieă(magieăneagr )ăpotădaăvia ăelementelorăarti-
ficialeăputernice,ăşiăacestăfelădeăvia ăesteăcâteodat ăfoarteăr u.ăDarăele-
menteleăacesteaăreac ioneaz ăcuăoăputereăîngrozitoareăasupraăautoruluiă
lor,ă dac ă persoanaă vizat ă seă afl ,ă prină cur iaă firiiă ei,ă laă ad postă deă
înrâurireaălor.ăAşaăc ăpovesteaăcuăvr jitorulăsfâşiatădeădraciiăpeăcare-i
chemase nu-iănumaiăpoveste,ăciăpoateăaveaăoăbaz ădeăadev r.
Fac,ăfoarteăsolemn,ăpeăto iăaten i,ăs ănuăseăstr duiasc ăs ădeştepte
energiileă acesteaă deă temut,ă dac ă nuă suntă c l uzi iă deă ună omă încercat,
c ciăamăconstatatăpersonal,ălaăceăurm riăteribileăseăexpuneăoăpersoan ă
neştiutoareăşiăcuăc l uz ărea,ăcândăvreaăs ă seăjoaceăcuăacesteălucruriă
foarteăserioase.ă Aăteă aruncaăînă experien eleă acestea,ătar ă s ă aiăprice-
pere, este mult mai primejdios decâtăjoculăunuiăcopilăcuănitroglicerin "ă
(dinamit )ă(p.lă19).

Semuind "motivele" care ademenesc oamenii spre spiritism,

dintre cele mai serioase sunt durerile nemângâiate pentru moartea câte
unuiaădinăfamilie;ăiarădintreămotiveleămaiăpu inăserioase,ăcuriozitateaăşiă
naivitatea.
Normalăarăfiăcaăceiăr maşiăînăvia aăaceastaăs ăvreaăs ăseărefac ăşiă
s ăseăîmpaceăcuăhot râreaăceaămaiăpresusădeăei,ăcareăaăorânduităaşa.ă
Darăeiăfacădimpotriv :ănuăvorăs ăseăîmpace,ăseărevolt ,ănuăvorăs ăîntre-
rup ă leg turaă cuă ceiă muta i dincolo,ă refuz ă aă seă mul umiă numaiă cuă
mijlocireaăBisericiiăpentruăsufletulălor.ăEiăvorăs ătreac ăhotarulăpusădeă
Dumnezeuă întreă celeă dou ă împ r iiă aleă vie iiă sufletului.ă Neastâmp -
rareâălorăîiăpuneăînăconflictăcuăProviden aădivin ;ăiarăstareaăasta
72 C RAREAăÎMP R IEI

nenormal ăîiăpoateăîmpingeăpân ălaădezechilibruămintală- sau, socotind

întors,ăaceast ăneastâmp rareăchiarădovedeşteădezechilibruălatent,ăcareă
abiaăacumăseămanifest ăpeă"motivul"ăuneiămor iăînăfamilie.
Omulă trebuieă s ă aib ă oă cunoştin ă despreă moarteă şiă via ;ă - şiă
pentruăastaă areăşiăvremeă şiăocaziiă - peăurm ă trebuieă s -şiăst pâneasc ă
durerea.ă C ciă nest vilind-oă cuă resemnareaă şiă cuă împ careaă st riiă deă
lucruri,ă aşaă cumă acesteaă seă deap n ă deă laă începutulă omului,ă iară peă
deasupra, refuzând alinareaă peă careă oă d ă credin aă creştin ,ă nuă maiă
r mâneăbietuluiăîndureratănimicăcareăs -iăocroteasc ăminteaăs n toas .ă
Dragosteaăm rginităîn eleas ăînte eşteăşiăprelungeşteădurerea,ăcareăpri-
cinuieşteăobsesiiăşiăîndrum ălaăspiritism;ăiarădeăacoloăatârn ădeăs n ta-
teaănervoas ăcât ăaămaiăr mas,ăundeăs ăseăsfârşeasc ătotul.ăSuntemădeă
acordădeciăcuă"dorin aăfierbinte"ădinăconcluziaăuneiătezeădeădoctoratăînă
medicin ,ăca:ă"Fiin eleădezn d jduite,ăîmpinseădeănaivitate,ăteam ăsauă
nebunie,ăs ănuămaiăfieăispititeălaăoăexperien ăcostisitoareăşiăînăacelaşiă
timpăpericuloas ăpentruăsufletulălorătulburat"ă(p.242).
Totăcuăacestăprilejăseămaiănimereşteăoăobserva ieăasupraăspiritiş-
tilorăf r ăvoie,ăsauămaiăbine-zisăasupraăcelorăposeda iădeăspirite,ămaiă
multăsauămaiăpu inăcuăsau f r ăvoiaălor:ăsuntăoăseam ădeăoameniăs n -
toşiălaăaparen ,ădară"lorăleăgr ieşteăduhul"ămulteăpr p stii.ăAceştiaă
simt într-înşiiăoăaădouaăpersoan ,ăcareăvorbeşteăcuăeiăcaăatareăşi,ăcuătim-
pul,ăseătrezescătotalăabsorbi i,ădeă unăatareăduh,ăcareăseă d ă peă sine, ba
"arhanghel",ă baă cutareă sauă cutareă sfânt,ă baă chiară şiă numeleă luiă Iisusă
Hristosăîlăîmprumut .ăInăalteăcazuri,ăcândăn-avem de-a face cu o per-
soan ă înclinat ă spreă credin ,ă aceaă aă douaă persoan ă faceă peă unulă dină
personajeleămaiădeăseam ăaleăistoriei.ăEălimpede,ăf r ăexemplific ri,ăc ă
unitateaăpersoaneiăomeneştiăs-aăsf râmat,ăcenzuraăra iuniiănuămaiăfunc-
ioneaz ,ătotăcon inutulăsubsoluluiăpersoaneiăr bufneşteăf r ăst vilar;ăneă
afl măînăfa aăuneiătragediiădinăcâmpulăpatologieiănervoase.

Sfin iiă P rin i,ă într-ună gând,ă prevină turmaă credincioşiloră deă
ispiteleăiscodirilorăl turalnice;ăastfelăSfântulăCirilăalăIerusalimuluiăstri-
g :ă"Fugiădeăoriceălucrareădiavoleasc ...ăNuădaăaten ieălaăastrologi...ă
Nuăprimiăniciăm carăs ăauziădespreăfarmece,ădescânteceăşiădeăfaptele
 ÎNV MINTELEăREGILOR

foarteă nelegiuiteă aleă celoră careă cheam ă spiritele!" 1 Iat ă şiă cuvântulă
SfântuluiăGrigorieădeăNissa,ădinăscrisoareaăsa.ăc treăEpiscopulăTeodo-
sie2: "S-aă p rută unoraă dintreă înaintaşiiă noştriă c ă aceaă vr jitoareă ară fiă
adusădeăfa ăchiarăsufletulăluiăSamuil,ăşiăînăsprijinulăacesteiăp reriăaducă
faptulăc ăfiindăfoarteăimpresionatăSamuilădeălep dareaăluiăSaulă(deăc treă
Dumnezeu)ă şiă chiară c utareaă vr jitoareiă s-aă f cută totă cuă gândulă laă
Dumnezeu,ă adic ă prină aceeaă c ă aă vrută s ă afle,ă printr-o manevrare a
vr jitoarei,ă ună r spunsă înşel toră laă întreb rileă puseă deă el.ă Fiind,ă adic ,ă
sup rată prooroculăpentruă c ă nuă voiaă caă p c tosulă s ă fieă dată pierz rii,ă
dreptăaceeaăşiăadaug ăc ăaăpermisăDumnezeuăcaăs ăfieăchematăsufletulă
prooroculuiăprinăaceaăart ămagic ,ăpentruăcaăs ăvad ăînsuşiăSamuilăc ă
ap rareaăpeăcareăaăvrutăs-oăiaăluiăSaulăaăfostăzadarnic ,ăar tându-i prin
vorbireaă pânteculuiă c ă prooroculă îiă esteă protivnic,ă f cându-iă s ă i-o
spun ăpersonalăatunciăcândă1-a chemat."
"Gândindu-m ăîns ălaăpr pastia,ădeăcareăneăspuneăEvanghelia,ăc ă
s-aăc scatăîntreăîmp r iaăcelorăbuniăşiăaăcelorăr i,ăprecumăaăzisăacelăpa-
triarh,ăsauămaiăcurândăînsuşiăDomnulăpatriarhuluiă(Dumnezeu),ă(para-
bolaăcuăLaz răşiăbogatul),ăanumeăc ănimeniădinăceiăcondamna iănuăseă
mai poate ridicaăpân ălaăceleă cereştiă şiă nimeniădină cerănuă maiă poateă
coborîă înă ceataă celoră r iă - euă personală nuă credă înă astfelă deă concep iiă
magice,ăciăcredăc ăsingurulăadev răeăcelădescoperitădeăSf.ăEvanghelie."
"Peăcâtăştim,ăcâtădeămareăesteăSamuilăîntreăsfin iăşiăde condamna-
bil ă eă fascina iaă magiei,ă peă atâtăsuntă deă convinsă c ăînă aceaă stareă deă
odihn ăcomplet ăînăcareăseăaflaăSamuil,ăn-aăpututăniciăcuăvoie,ăniciăf r ă
voieăs ătreac ăpesteăpr pastiaăcareăsepar ăpeăceiăr iădeăceiăbuni;ă- f r ă
voie - nu, întrucât ar însemnaăc ăs-arăfiăpermisădiavoluluiăs ătreac ăelă
aceaăpr pastieăşiăs ămuteăpeăacelăsfântăproorocădinămijloculăceteiăceloră
sfin iăînăaltăloc;ădeăbun ăvoie,ăiar şiănuăeăposibil,ăc ciăniciăn-ar fi în
stareăşiăniciăn-arăvreaăs ăseăamesteceăînăceleărele.ăC ciăcine odat ăpetrece
înăbine,ăeăabsurdăs ăseăspun ăc ăarătreceădeăbun ăvoieăIaăceleărele.ăDar
chiară dac ă ară aveaă deă gândă aşaă ceva,ă m rimeaă aceleiă pr p stiiă nuă
permite astfel de trecere."

1
Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., p. 133.
2
Sf Grigorie de Nissa,ăEpistolaăc treăTeodosie,ăMigue,ăP.G.ă45,ăcol.ă407-
414.
74 C RAREAăÎMP R IEI

"Ceă însemneaz ,ă deci,ă problemaă peă careă oă discut m?ă întrucâtă

vr jmaşulăfiriiăomeneştiăeăprotivniculănostruăalătuturor,ăelănuăareăaltă
gândăşiăalt ăgrij ădecâtăs ăloveasc ăpeăom unde-1ădoare,ăr nindu-1 de
moarte.ăŞiăcareăalt ăran ăpoateăfiămaiămortal ăpentruăoameniădecâtăa-i
îndep rtaădinăapropiereaă Dumnezeuluiăceluiăf c torădeăvia ăşiăl sân-
du-iă s ă seă rostogoleasc ă deă bun ă voieă spreă pierzare?ă Întrucât,ă deci,ă
mul iăseăpasioneaz ,ădinăceiăceăseăîngrijescădeăceleătrupeşti,ăs ăcunoas-
c ăviitorul,ăn d jduindăs -lăpoat ăevita,ădac ăeăr u,ăsauăs ăşi-1 dobân-
deasc ă dac ă eă bun,ă deă aceea,ă pentruă aă nu-şiă aninaă oameniiă privirileă
numai spre Dumnezeu, vicleana fire a diavolului a iscodit o mul imeădeă
chipuriămincinoaseădeăaăcunoaşteăviitorul,ăcumăsunt:ăghicitulădinăzbo-
rulă p s rilor,ă t lm cireaă semnelor,ă oracole,ă cercetareaă m runtaielor,ă
chemareaă mor ilor,ă ghicireaă înă momenteă deă trans ,ă incitareaă (ispitirea)ă
zeit ii,ăinspira iaăşiăalteămulte. Şiăînăceăfelăeăghicireaăprinăcareăseălas ă
omulăademenităcaăs ăafleăadev rul,ăpeăatâtaăeădeăsigurăc ăomulăcadeăînă
gheareleăvicleanuluiăşiăînşel toruluiădiavol.ăDiavolulăeăcelăcareăîndeam-
n ă peă celă ceăobserv ăzborulă vulturilor,ă s -şiă legeăn dejdeaădeă anumite
fâlfâiriămaiădeosebiteăsauădeăpalpit rileăanumiteăaleăficatului,ăbâlbâial ă
careă reieseădină mflama iuniă aleăganglionilor,ă caă şiăclipirileădinăochi,ă
toateă acesteaă v descă totă atâteaă moduriă deă înşelareă aă omuluiă deă c treă
vicleniaăaceluiaşiădiavolăşiăaceastaăcuăscopulăca,ădep rtându-se oamenii
deă Dumnezeu,ă s ă cauteă vindecareă prină diavol,ă deă laă careă şiă credă c ă oă
dobândesc."
"Unaădinăacesteăfeluriteăînşel riăesteădeciăşiăvorbireaădinăstomac,ă
sau pitonia, prin care s-aăcrezutăc ăs-ar putea evoca sau readuce la
via ă sufleteleă celoră mor i.ă Disperată înă privin aă mântuiriiă sale,ă atunciă
cândăîmpotriv -iăseăr sculaser ăstr iniiăcuătoateăarmateleălor,ăşiăvenin-
du-iăatunciăînăminteăc ăSamuilăi-ar putea veni oarecum în ajutor, Saul
s-aădusălaăvr jitoareăcare-şiăcredeaăsingur ăşi-iăcredeauăşiăal iăoameniăc ă
iăseăarat ădiavolulăsubădiferiteăcontururi,ăpeăcareădeăaltfelăSaulănuăle-a
v zut,ăciănumaiăea.ăCândădeciăs-aăapucatăs ăoficiezeăacelăactămagicăşiă
auăap rutăînăochiiăfemeiiăfantasmeleăacelea,ăatunciădiavolulă1-aăf cutăpeă
Saulăs ăcread ăc ăaceleăar t riăarăfiăînsuşiărealitateaălor,ămaiăalesăc ă
îns şiăîmbr c minteaăsubăcareăiăs-aăspusăc ăs-aăar tatăaceaăfigur ă(aăluiă
Samuil), - îmbr c minteăcareănuăeraădelocănecunoscut ăfemeii,ăseăpotri-
vea cu aceea pe care o cunoscuse Saul, faptăcareăaăf cutăpeăacestaăşiă
maiămultăs ăseămire,ăcrezândăacumăcuăt rieăc ădeăfaptănuăs-aăînşelat
 ÎNV MINTELEăREGILOR 75

prinăviziuneaăfemeii.ăDup ăceăeaăaăzisăc ăvedeănişteăzeiăîn l ându-seăşiă

ună b rbată înă picioareă îmbr cată înă dou ă haine,ă atunciă ceă s zic ă laă
aceastaăadev rateleăslugiăaleătextuluiăScripturii?ăC ăs-arăfiăar tatăînsuşiă
Samuilăşiă c ă într-adev ră vr jitoareaă aăv zută nişteă zeiă ridicându-se în
sus?ăCunoaşteăşiăScripturaăpeădiavol,ăatunciăcândăzice:ă"To iădumne-
zeiiăp gânilorăsuntăidoli"ă(Ps.95,ă5).ăOriăsufletulăluiăSamuilăs ăfiăpetre-
cută împreun ă cuă idolii?ă S ă nuă fie!ă Ciă spiritulă deă careă vr jitoareaă eraă
continuuăst pânit ,ăelăaăfostăacelaăcareăîmpreun ăaăluatăşiăpeăalteăspiriteă
spreăaăînşelaăpeăaceaăfemeieăşiăprinăeaăşiăpeăSaul.ăînăaceaăvorbire din
stomacăaceleăspiriteădiavoleştiăauăf cutăpeăfemeieăs ăspun ăc ăsuntăzei,ă
Ie-aădescrisăşiăhainaăînăcareăarăfiăîmbr ca iăşiăle-aăînv atăşiăglasulălorăşiă
vorbireaăînăchipăprofetic,ăanun ând,ăprintr-oăconjunctur ăverosimil ,ăpeă
careăoăindicauăaparen ele,ăviitorul,ăcaăpeăcevaăceăreieşeaălogicădinăfap-
teleăceăseăîntâmplaser .ăDeăaltfelăacelăspiritădiabolicăs-aădatădeăgolăf r ă
s ăvrea,ăspunândăadev rulăatunciăcândăaăzis:ă"Mâineătuăşiăfiiiăt iăve iăfiă
cu mine" (I Regiă28,ă19).ăDarădac ăarăfiăfostăînsuşiăSamuil, atunci cum
arăfiăfostăposibilăs ăsteaăîmpreun ăcuăelăunăomăvinovatădeăatâteaăcrimeă
(Saul)?"
Inăvremeaănoastr ăcircul ămulteăc r iăcareăcuprindăcomunic riădeă
dincolo.ăAcesteăcomunic ri,ămaiăalesăceleăcareăseădauăpeăsineăaăfiădină
parteaăsfin ilorăsauăchiarăaleăMântuitoruluiăînsuşi,ăf r ăvoieăneăconducă
laăcompara iaălorăcuăSfinteleăEvanghelii.ăLaăoăatareăconfruntareăseădauă
deăgol.ăPuseăpeădou ăcoloane,ăacesteăsplendideăplatitudiniăşiăm run i-
şuri,ă cuăoăpagin ă dină Evanghelii,ăsublimulă şiă ridicolulăsuntă şiămai evi-
dente.ăCalitateaăliterar ,ăfondul,ăîn l imeaăgândirii,ătotulădauădeăgolăună
falsăneruşinatăşiănemaipomenitădeăîndr zne ,ăpeăcareănuăcredăs -lăpoat ă
faceăsufleteleăcelorămuta iădeălaănoi,ăciănumaiătat lăminciunii1 şiăhristoşiiă
mincinoşi2.
Biserica e datoareăs -şiăcru eăfiiiădeăispitaăc deriiăîntreătâlhariiăceiă
deăduh;ădeăaceeaăopreşteălucrulăacestaăşi-şiăprevineăcredincioşiiăcuăsfa-
tulăSfântuluiăPavel,ădatăTesalonicenilor,ăiscoditoriăşiăeiădeătaine:

2 Tesaloniceni 2:
7. ... Tainaăf r delegiiăseăînfiripeaz ...

1
Ioan8, 44. <2
Matei 24, 5.
76 C RAREAăÎMP R IEI

9. ...Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Sa-

tan,ăînso it ăprinătotăfelulădeăputeriăşiădeăsemneăşi
de minuni mincinoase,
10. Şiădeăam giriănelegiuite,ăpentruăfiiiăpierz
rii,ăfiindc ăn-au primităiubireaăadev rului,ăcaăs ăse
mântuiasc .
11. PentruăaceeaăDumnezeuăleătrimiteăam giri
puternice,ăcaăs ădeaă(dar)ăcrez mântăminciunii,
12. Şiăs ăcad ăsubăosând ăto iăceiăceăn-au cre
zutăadev rul,ăciăauăîndr gitănedreptatea.

C ciăcaleănedreapt ăîndr gescăto iăceiăceăiscodescăl turalnicătai-

nele lui Dumnezeu, cele închise în zile viitoare.

PLATAăDINăURMAăAăNEASCULT RII

Iarăacum,ăm rturiaăScripturiiădespreăvinov iileăşiăplataăpeăcareă

şi-a luat-oăSaulăpentruăneascultareăşiăosteneal ălaăvr jitoare:ăiăseăîmpli-
nesc celeăziseădeăduhulăminciunii,ăcareălucraăprinăvr jitoare,ăînşelându-1
cu chipul lui Samuil. Astfel:

1 Regi 31:
3. LuptaăcontraăluiăSau!ăajunseseăcumplit ,ăşi
arcaşiiăîlălovir ăpeăacesta,ăcareăfuăgreuăr nit.
4. AtunciăaăzisăSaulăpurt toruluiăs uădeăarme:
"Trage- i sabiaăşiăm ăstr pungeăcuăea,ăcaăs ănu
vin ăaceştiaăs ăm ăucid ăşiăs -şiăbat ăjocăde
mine".ăPurt torulădeăarmeăîns ăn-aăvoit,ăc ciăse
temeaăcumplit.ăAtunciăSau!ăşi-aăluatăsabiaăşiăs-a
aruncat în ea.
5. V zândăpurt torulădeăarmeăc ăSaulăaămurit,
s-aăaruncatăşi elăînăsabiaăsaăşiăaămurităcuăel.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 77

6.ăAşaăaămurităînăziuaăaceeaăSaulăşiăceiătreiăfiiăaiă
s i,ăşiăpurt torulădeăarme,ăprecumăşiăto iăoameniiă
lui.

1 Paralipomena 10:
13. AşaăaămurităSaulăpentruănelegiuireaăsa,ăpe
careăoăf cuseăelăînainteaăDomnului:ăpentruăc ăn-a
p zităcuvântulăDomnului,ăaăalergatălaăoăvr jitoare
cu întrebarea sa,
14. Şiăn-aăc utatăpeăDomnul.ăDeăaceeaăaăşiăfost
elăomorâtăşiădomniaăaăfostădat ăluiăDavid,ăfiulălui
lesei.

Iat ă cum,ă dină neascultareă şiă nepoc in ,ă începeă caleaă pierz riiă
care-1ăduceăpân ăînăfa aămor ii,ălipsitădeăoriceăpietate,ăşiăpr buşindu-l în
pierzareaăveşnic .ăIat ăcumăceiăcuăminteaăplin ădeăfumulămândrieiăşiăală
iubiriiădeăsineăpân ălaămoarte,ăneprimindăluminileăsfatului,ăcadădinăgre-
şeliăînăgreşeli,ăpesteăcare vin necazuri din ce în ce mai mari; iar sub po-
varaădurerilor,ăceiăneascult toriăseăarunc ăînădezn dejdeăşiăînăomorâreaă
deăsine,ăprinăcareăiadulăîiăînghiteătar ădeăîntoarcere.ăC ciăucigaşiiădeă
sine nu au iertare, nici în veacul de acum, nici în veacul ceăvaăs ăvie;ă
iară Bisericaă eă oprit ă s ă seă roageă pentruăiertareaă lor.ă Iat ă deă ceă auă zisă
P rin iiăc ăplataăneascult riiăeăpierdereaământuirii;ădarăşiăaceeaăauămaiă
zis,ă c ă pentruă înmul ireaă neascult riiă aă ridicată Dumnezeuă sfatulă dintreă
oameni. Iar Scriptura, pentruă aceeaşiă pricin ,ă m rturiseşteă c :ă "Preo-
tuluiăîiăvaălipsiăcunoştin aălegiiăşiăb trânuluiăsfatul"1.
Şiăiar şiăm rturisim:ăc ăDumnezeuăn-are pe nimeni de pierdut.
ChiarăpeăSaul,ăDumnezeuăîlăchemase,ădar,ădac ăn-aăvrutăs ăîn eleag .ă
Iudaăaăîn eles,ădar n-aăvrutăs ăvie...

Iezechiil 7, 26.
78 C RAREAăÎMP R IEI

TIRANIăINăPOC IN A

Oămareăparteădeăoameniăcadăînădezn dejdeăînăprivin aământuiriiă

lor.ă Dezn dejdeaă eă ună chipă greşită deă medita ieă asupraă releloră f cute;ă
chipulăbunăe,ădimpotriv ,ăn dejdea.ăR ul, nimicul,ăp catul,ădiavolulănuă
suntăsubiecteăs n toaseădeăgândire,ăc ciăîmboln vescăminteaăprinăaso-
cia ieădeăidei.ăPoc in aătrebuieăs ăfieăoăînseninareădinăceăînăceămaiămareă
aăsufletuluiăşiăaăs n t iiăîntregi.
Fiindc ăvorbimădeăînv minteleăregilor,ăiat ăcumăSfântulăCirilăală
Ierusalimuluiă ridic ă moralulă credincioşilor,ă vorbindă despreă aşteptareaă
r bd toareăaăluiăDumnezeuădup ăîntoarcereaăp c tosului.
"ŞiăMânaseă aă fostăună omă alăf r delegii;ăaă t iatăcuă fer str ulăpeă
1
Isaia , s-aăpâng rităcuătotăfelulădeăslujiriăidoleştiăşiăaăumplutăIerusalimulă
cu sânge nevinovat.2 Totuşi,ăcândăaăfostădusărobăînăBabilon,ăMânaseăaă
folosităîncercareaănenorocirilorăsuferiteăspreăaăseăvindecaăprinăpoc in ,ă
înăadev răScripturaăspune:ă"Mânaseăs-a smerit înaintea lui Dumnezeu
şiăs-a rugat, iar Domnul 1-aăascultatăşiă1-aăadusăînapoiăînăregatulăs u"3.
"Dac ă celă careă aă t iată cuă fer str ulă peă profetă s-a mântuit prin
poc in ,ăoareătu,ăcareăn-aiăf cutăunăp catăatâtădeămare,ăs ănuăteămân-
tuieşti?"
"Ceăp rereăaiădespreăNabucodonosor?ăN-ai auzitădinăScripturiăc ă
eraăsângeros,ăs lbatecăşiăc ăaveaăvoin ădeăleu? 4 N-aiăauzităc ăaăscosă
afar ă dină morminteă oaseleă împ ra ilor?5 N-aiă auzită c ă aă dusă înă robieă
poporul iudeu? N-aiăauzităc ăaăscosăochiiăîmp ratului6,ădup ăceăacestaă
şi-aă v zută copiiiă înjunghia i?ă N-aiă auzită c ă aă sf râmată heruvimii?ă nuă
vorbesc de heruvimii spirituali - departeădeăacestăgând;ăs ănuăpresupuiă
aceasta, omule - ciădeăceiăsculpta i7. N-aiăauzităc ăaăsf râmatăilastiriulă
prin care vorbea Dumnezeu?8 C ă aă c lcată înă picioareă catapeteasma
sfin eniei?ăC ăaăluatăaltarulăt mâieriiăşiă1-a dus în templul idolilor?9 C ăaă
furatătoateădarurile?ăC ăaăarsătemplulădinătemelie?"
"Deăceăpedeaps ăeraăvrednicăNabucodonosor,ăpentruăc ăaăorbită
peăîmp rat,ăpentruăc ăaăarsăceleăsfinte,ăpentruăc ăaădusăînărobie pe
1 4 7
Evrei 11, 37. 4 Regi 25, 1-20. Ieşireă25,ă18-20.
2 5
4 Regi 21, 16. Ieremia 8, 1; Baruh 2, 24. 8Ieşireă25,ă22.
3
2 Paralipomena 33, 12-13. 64 Regi 25, 7. 9
Daniil 1, 2.
 ÎNV MINTELEăREGILOR 79

poporulăiudeu,ăpentruăc ăaăpusăvaseleăsfinteăîn templul idolilor? Oare

nu era vrednic de mii de ori de moarte?"
"Aiăv zutăm rimeaănelegiuirilor!?ăVinoăacumaăs ăveziăiubireaădeă
oameni a lui Dumnezeu! Nabucodonosor s-aă s lb t cit,ă locuiaă înă
pustie;ăseăbiciuiaăcaăs ăseământuie.ăAveaăunghiiăcaădeăleu,ăc ciăr piseă
celeăsfinte.ăAveaăp rădeăleu,ăc ciăcaăună.leuăr peaăşiăurla.ăMâncaăiarb ă
caăboii,ăc ciăeraăcaăoăvit ,ăcareănuăcunoşteaăpeăCelăceăi-aădatăîmp r ia1.
Trupul lui s-aăvopsităcuărou 2,ăpentruăc ,ădeşiăaăv zutămai-nainteărou ă
stingândăfocul,ătotuşiăn-a crezut."3
Şiăceăseăîntâmpl ?ă"Şiădup ătrecereaăacesteiăvremi,ăeu,ăNabuco-
donosor,ăamăridicatăochiiămeiălaăcer,ăşiăminteaăîmiăveniădinănou,ăşiăamă
binecuvântată peă Celă Preaă înaltă şiă Celuiă veşnică viuă i-amă adusă laud ă şiă
pream rire:ăc ciăputereaăluiăesteăputereăveşnic ,ăiarăîmp r iaăLuiăpesteă
vârsteăşiăvârste.ăTo iălocuitoriiăp mântuluiăsuntăsocoti iăcaăoănimicaăşiă
Elăfaceăceăvreaăcuăoştireaăcereasc ăşiăcuălocuitoriiăp mântuluiăşiănimeniă
nuă poateă s -Lă împiedeceă laă lucrulă Luiă şiă s -lă zic :ă "Tuă ceă faci?"ă înă
acelaşiătimpămi-a venit mintea la loc - şiăspreăfaimaăîmp r ieiămeleă
mi-aăvenităiar şiăm re iaăşiăstr lucireaă- şiăsfetniciiămeiăşiădreg toriiăceiă
mari m-auăchematăşiăîmp r iaămi-aăfostădat ăînăst pânire,ăiarăputereaă
meaă aă crescută şiă maiă mult.ă Acumă eu,ă Nabucodonosor,ă laud,ă înal ă şiă
pream rescă peă împ ratulă Cerului:ă toateă fapteleă luiă suntă adev rateă şiă
c ileăluiădrepte,ăiarăpeăceiăceăumbl ămândriăpoateăs -iăsmereasc ."4
Aşadar,ăcândăL-a cunoscut pe Cel Prea înalt, când i-aăîn l atăluiă
Dumnezeuăglasădeămul umire, când s-aăc itădeăceleăceăaăf cut,ăcândă
şi-aăcunoscutăpropriaăsl biciune,ăatunciăDumnezeuăi-a dat înapoi dem-
nitateaăîmp r teasc .
"Cumă oare?ă Peă Nabucodonosor,ă careă aă f cută atâteaă f r delegi,ă
dar s-aăm rturisit,ăl-aăiertatăşiăi-aădatăîmp r ia,ăiară ie,ăcareăteăpoc ieşti,ă
nu- iă d ă iertareă p cateloră şiă împ r iaă Cerurilor,ă dac ă veiă tr iă înă chipă
vrednic?ăDomnulăesteăiubitorădeăoameni,ăesteăgrabnicăaăiertaăşiăz bav-
nicăaăpedepsi.ăNimeniăs ănuăpiard ăn dejdeaământuiriiăsalei"5

'Daniil 4, 29. Daniil 3, 20-27.

3
2 4
Daniil 4, 30. Daniil 4, 31-34.
5
Sf, Ciril ar Ierusalimului, op. cit., pp. 79-80; 83-85.
 III

CELEăăăăŞAPTEăăăăSURLE
DUMNEZEUăSEăROAG ...
 Aproapeăîntotdeauna,ăceleămaiăcuprinz toareăcuvinteăaleăoric ruiă
omăsuntăcuvinteleăluiădeăpeăurm ,ăîntrucâtăle spuneăcuăceaămaiăadânc ă
dareădeăseam .ăMântuitorulăînc ăareăunăcuvântădeăacesta,ădeăpeăurm ,ă
care,ăînăacelaşiătimp,ăesteăşiărug ciuneaăceleiămaiăaprinseăiubiriăv zuteă
vreodat ăpeăp mânt.ăCuvântulăacestaă- totodat ărug ciuneă- neăajut ăs ă
întrez rimăneasem nataăstr danieăaăluiăDumnezeu-Omul,ăcaăs ăneăcâş-
tigeă fiin aă întreag ă pentruă mântuireaă cuă careă aă venită înă lume,ă înă so-
cietateaă omeneasc .ă Iară despreă totă foculă cuă careă tânjeşteă inimaă luiă
Dumnezeuădup ănoi,ăvrândăs ăneăatrag ăspreăSine,ăIoan,ăuceniculăiubi-
rii, scrie:

Ev. Ioan 17:

1. Ridicându-ŞiăIisusăochiiăspreăcerăaăgr it:ăP
rinte, sosit-aăceasul!ăPream reşteăpeăFiulăT u,ăca
şiăFiulăs ăTeăpream reasc .
2. Precum I-aiădatăst pânireăpesteătoat ăf ptura,
caăvia ăveşnic ăs ădeaălaăto iăpeăcareăI-ai dat;
3. Iarăvia aăveşnic ăaceastaăesteăcaăs ăTeăcu
noasc ăpeăTine,ăsingurul,ăadev ratulăDumnezeu,ăşi
pe Iisus Hristos, pe care L-ai trimis.
4. Eu Te-amăpream rităpeăTineăpeăp mânt;ălu
crul pe care Mi l-aiădatăs -l fac, l-amăs vârşit.
Şiăacum,ălaăTineăînsu iăM ăpream reşte, Tu,
P rinte,ă cuă slavaă peă careă laă Tineă amă avut-o mai
înainte de a fi lumea.
84
C RAREAăÎMP R IEI

6. Ar tat-amănumeleăT uăoamenilorăpeăcareăMi
i-aiădatăMie,ăşiăcuvântulăT uăl-auăp zit.
7. Acumăauăcunoscutăc ătoateăcâteăMi-ai dat
de la Tine sunt;
8. C ciăcuvintele pe care Mi le-ai dat, le-am
datălor,ăiarăeiăauăprimităşiăauăcunoscutăcuăadev rat
c ădeălaăTineăamăieşit,ăşiăauăcrezutăc ăTuăM-ai
trimis.
9. EuăpentruăaceştiaăM ărog,ănuăpentruălume
M ărog,ăciăpentruăceiăceăMiăi-aiădat,ăc ciăeiăaiăT i
sunt.
10. ŞiătoateăaleăMeleăaleăTaleăsuntăşiăaleăTale
suntăaleăMeleăşiăm ăpream rescăîntruăele.
11. Mult nu mai sunt în lume, dar ei sunt în
lumeăşiăEuăvinălaăTine.ăP rinteăsfinte:ăpeăcareăMi
i-aiădatăp zeşte-iăîntruănumeleăT u,ăcaăs ăfieăuna,
precumăsuntemăşiănoi.
12. Când eram cu ei în lume, pe cei ce Mi i-ai
dat,ăîntruănumeleăT uăîiăp zeam;ăşiăastfelăi-am
p zităc ăn-aăpierităniciăunulădintreăei,ăf r ănumai
fiulăpierz rii,ăcaăs ăseăîmplineasc ăScriptura.
13. Acumădar,ăvinălaăTineăşiăacesteaăleăgr iesc
în lume, ca bucuria Mea s-oăaib ădeplin ăînăei.
14. CuvântulăT uăle-am dat lor, dar lumea i-a
urâtăfiindc ănuăsuntădinălume,ăprecumăniciăEuănu
sunt din lume.
15. NuăM ărogăcaăs -iăieiădinălume,ăciăcaăs -i
p zeştiăpeăeiădeăcelăviclean.
16. Ei nu sunt din lume precum nici Eu nu sunt
din lume.
17. Sfm eşte-i pe eiăîntruăadev rulăT u,ăCuvân
tulăT uăesteăadev r.
18. Precum M-aiătrimisăpeăMineăînălume,ăşiăEu
i-am trimis pe ei în lume.
19. ŞiăpentruăeiăEuăM ăsfin escăpeăMineăîn
sumi,ăcaăşiăeiăs ăfieăsfin i iăînăadev r.
 CELEăŞAPTEăSURLE 85

20. DarănuănumaiăpentruăaceştiaăM ărog, ci şi

pentru cei ce vor crede în Mine după cuvântul
lor,
21. Ca toţi să fie una, dup ăcumăTu,ăP rinte,
întruăMineăşiăEuăîntruăTine,ăca şi ei să fie una
întru Noi, aşa încât lumea (văzându-i una) să
creadă precum că Tu M-ai trimis.
22. Şiăm rireaăpeăcareăTuăMi-ai dat-o le-am
dat-o lor, ca să fie una, precumăăşiăNoiăuna
suntem.
23. Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca să fie în
una desăvârşiţi, şiăs ăcunoasc ălumeaăprecumăc
Tu M-aiătrimisăşiăi-ai iubit pe ei, cum M-ai iubit pe
Mine.
24. P rinte,ăaceiaăpeăcareăMiăi-ai dat voiesc ca
undeăsuntăEuăs ăfieăşiăeiăîmpreun ăcuăMineăcaăs
priveasc ăm rireaăMea,ăpeăcareăTuăMi-ai dat-o,
c ciăM-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea
lumii.
25. O,ăP rinteădrepte,ădarălumeaăpeăTineănu
Te-a cunoscut, ci Eu Te-amăcunoscutăşiăauăcunos
cut şiăaceştiaăc ăTuăM-ai trimis.
26. Ar tat-amănumeleăT uăşi-Lăvoiăar ta,ăca
iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie într-înşii şi
Eu întru ei.
Aşadar,ă caă s ă neă mântuimă şiă s ă moştenimă cuă Dumnezeuă via aă
veşnic ,ătrebuieăs ăoăcunoaştemăşiăs ăoătr imăcuăDumnezeu,ăînc ă din
via aăaceastaăvremelnic .ăTrebuie,ăadic ,ăs ăfimăstr b tu iăşiălocui iădeă
Dumnezeu,ăcaăs ăseăarateăînănoiăvia aădumnezeiasc .ăIar,ăpeădeăalt ă
parte,ăprecumănuăseăafl ăvrajb ăînăDumnezeu,ăaşaăs ănuăseăafleăniciă
între cei ce-LăauăpeăElăcaătemelieăaăvie ii.ăStareaădeăpaceăcuătoat ăf p-
turaăeăoăminuneăaşaădeămare,ăîncâtăuimeşteălumeaăşiăoăsileşteăs ărecu-
noasc ăîntr-aceasta fapta lui Dumnezeu.
împ r iaăvie iiăveşniceăs-aăpropov duităşiăeădeschis ;ăpeăîmp rată
îlăcunoaştemăşiăiubireaăI-oăştim;ăsupuşiiăîns ătare greu s-adun ăcaăs ăfie
86 C RAREAăÎMP R IEI

una,ădeăaceeaătrebuieăr sunetădeăsurle,ădup ăgrosimeaădeăurecheălaăcareă

auăajunsăsupuşiiăîmp r iei.
N-arătrebuiădecâtăs -Lărecunoaştemăto iăpeăDumnezeuăcaăTat ăşiă
c ănoiăto iăîiăsuntemăfiiăşi,ăpotrivităcuăaceast ăcunoştin ,ăs ăneăorându-
imăvia a.ăPân ănuărecunoaştemăc ăavemăîndoit ăfireăşiăîndoit ăvia :ăunaă
p mânteasc ă şiă altaă cereasc ă f r ă deă sfârşită şiă începândă deă aici,ă pân ă
atunciătotăpeă afar ă neă inemă deă rostulă laăcareă vreaă Dumnezeuă s ă neă
ridice. Trebuieăs ăştimăto iăsupuşiiăîmp r ieiăc ăsuntemăf pturiăcereşti,ă
trimiseăvremelnicăînăcorturiăp mânteştiăspreăoămareăprob ăşiăanume:ăs ă
vedemă şiă s ă seăvad ăîncotroăînclin mă cuă inimaă şiă mintea,ă şiă înspreă ceă
înclin măaceeaăs ăavemăpentruătotdeauna.ăDac ăn zuim spre Dumne-
zeu,ă peă Elă îlă moştenimă şiă via aă veşnic ;ă iară dac ă înclin mă spreă fireaă
pieritoare,ăvomăpieriădeălaăfa aăluiăDumnezeuăşiăcuăcelăr uăvomăpetreceă
f r ădeăsfârşit.ăC ciănoiăsuntemăpieritoriăcuăfireaăp mânteasc ,ădarăne-
muritoriăcuăfireaăcereasc ;ăveşniciaănoastr ăîns ădeănoiăatârn ăundeăs-o
petrecem.
Ne-aăadusăDumnezeuădinănefiin ălaăfiin ,ădarăs ăneământuiasc ă
nuăpoateătar ănoi.ăDreptăaceea,ăînătotăfelulăneăcheam ăcaăs -lăcunoaştemă
caăTat ăşiăpeănoiăîntreolalt ăcaăfra iăşiăfiiăaiăaceluiaşiăP rinte.ăOăcunoş-
tin ăsigur ădespreăacesteaă- iarăcredin aăajut ăşiăduceălaăaceast ăsigu-
ran ă- înclin ăinima,ăsauădragostea,ăcaăs ăîmplinimăcuătoat ăvoiaăpo-
runcaăceaămareăaăiubirii,ăînăcareăseărezum ătoat ăstr daniaăluiăDumne-
zeu.ăC ciăfirulăiubiriiăridic ăfiiiăspreăceresculăTat ,ăşiăpogoar ăpeăTat l,ă
FiulăşiăDuhulăînăfii.ăIarăpeăfiiăDumnezeulăiubiriiăîiăleag ăîntreolalt ăcaăs ă
fieă una,ă ceeaă ceă cândă seă împlineşte,ă minuneaz ă lumea,ă şiă oă sileşteă s ă
cunoasc ăpeăDumnezeu,ădinăfii,ăc ciăfiiiăuni iăînăiubireătr iescăînăElăşiă
arat ă înă lumeă cap tulă p mântescă ală împ r ieiă cereşti.ă Aceastaă eă peă
scurtăvoiaăTat luiăşiărug ciuneaăFiului,ăs ăprind ăşiăsocietateaăomeneasc ă
înăaceeaşiăiubireăTreimic .
Laăaceast ătr ireăaăvie iiăveşnice,ăcuăîncepereădeăaici,ăDumnezeuă
îşiăcheam ăcopiiiăprinămaiămulteăgraiuri,ăprinămaiămulteăsurle.ăIat ăcâte-
va dintre ele:

1. Chemareaăl untric ăaăconştiin ei;

2. Chemareaădinăafar ăaăcuvântului;
3. Chemareaăprinănecazurileăvie ii;
4. Chemareaăprinănecazurileămor ii;
 CELEăŞAPTEăSURLE 87

5. Chemarea prin semnele mai presus de fire;

6. Chemareaăprinăchinurileădeăpeăurm ădeălaăAntihrist;
7. ChemareaălaăJudecat .

GLASULăCONŞTIIN EI

Eăunăgraiăt cut,ăoăchemareălin ,ăpeăcareăoăauziăsauăîn elegiăc ă

vineădinl untru,ădarătotuşiădeădincoloădeătine,ădeălaăDumnezeu.ă însuşiă
cuvântul con-ştiin ă însemneaz ă aă ştiă împreun ,ă laă fel.ă Iară ceiă ceă ştiuă
împreun ,ălaăfel,ăsuntăDumnezeuăşiăomul.ăPrinăurmareăcugetulăsauăcon-
ştiin aăeăochiulăcuăcareăvedeăDumnezeuăpeăomăşiăacelaşiăochiăcuăcareă
vedeăomulăpeăDumnezeu.ăCumăîlăv dăaşaăm ăvedeă - aşaăsimtăc ăm ă
vede - vedereădeodat ădinspreădou ăp r i.
Patimile,ăreauaăvoin ăşiăpesteătotăp catele,ădarămaiăalesăneb ga-
reaăînăseam ăaăacestuiăglas,ăîngr m descănişteăv luriăpesteăochiulăaces-
ta,ă nişteă solzi,ă care-i sting graiul, încât abia se mai aude. Atunciă şiă
Dumnezeuăseăstingeădinăochiulănostruăîncâtăneăpareăc ăniciănuămaiăesteă
Dumnezeu.ăPrinăp cateleănoastre,ăcap tulăomenescăalăconştiin eiănoas-
tre s-aăîmboln vit.ăîn elegemăprinăurmare,ăcumăseăfaceăc ăs-a întunecat
Dumnezeuăaşaădeătareăînăochiiăp c toşilor,ăîncâtăaceştiaăajungădeăbun ă
credin ,ăînăr utateaă necredin eiăcareăi-aăcuprinsăşiăliăseăpareăc ăabiaă
acumăauăajunsălaă"adev r".
Glasulăconştiin eiăîns ,ăfiindăşiăcap tulăluiăDumnezeuădinăfiiiăS i,ă
prinăfireaăSa,ănuăvaăputeaăfiăîn buşitămereu,ătoat ăvremeaăvie iiănoastreă
p mânteşti.ăOdat ăşiăodat ăîncepeăs ăstrigeălaănoi,ăpârându-ne înaintea
luiăDumnezeuăşiăînainteaănoastr ădeătoateăf r delegileăf cute;ăiarădac ă
nuă neă împ c mă cuă pârâşulă acesta,ă cât ă vremeă suntemă cuă elă peă cale1,
drume iăprinăvia aăaceasta,ăavemăcuvântulăluiăDumnezeu,ăc ăElăvaăas-
cultaăpâraăşi-iăvaădaădreptate,ăşiăneăvaăb gaăînăchinurileăiadului.
Sunt oameni care s-au învechit în rele - nevrândă s ă ştieă deă
Dumnezeu - şi,ămaiăc treăcap tulăzilelor,ăcândăînd r tniciaăfiriiăs-a mai
stins, s-auăpomenităcuăoăr bufnireăn praznic ăaăconştiin eiăbolnave,

Matei 5, 25.
 C RAREAăÎMP R IEI

rupândătoateăz gazurileăf r delegilorăşiăazvârlindu-leăpeătoateăînăfa aă

lor,ăîncâtăşiăsomnulăle-a fugit, iar la unii le-aăfugităşiămintea.ăC ciăcuă
adev rată aă fugită minteaă omuluiă careă oă via ă întreag ă nuă faceă altcevaă
decâtăs ăsting ăglasulăconştiin ei.ăDeăaceeaănuăvreaăDumnezeuăs ăieşiă
dinăvia aăaceasta,ăf r ăs ăştiiăşiătuăc ă i-aiăomorâtăsf tuitorulăcelămaiă
bun, ce-lăaveaiălaăîndemân ăpretutindeni,ăşiănuăteălas ăs ăpleciăf r ăs ă
vezi,ăînc ădeăaici,ăundeăteăveiăduce.ăAşaăsuntătocmiteălucrurile,ăcaăodat ă
s ăvad ăfiecare,ăvrând-nevrând,ăceeaăceătrebuia,ăprinăcredin ,ăs ăvad ă
totdeauna.

CHEMAREAăCUVÂNTULUIăŞIăT CEREAă
TRAS ăLAăR SPUNDERE

Larmaăvie iiăşiăg l giaăgrijilorădeşarteăstrig ăoamenilorăînăurechiă

nevoileălorăp mânteşti,ămaiătareădecâtăleăstrig ăglasulăconştiin eiătrebu-
in eleă loră veşnice.ă Oameniiă abiaă maiă audă celeă deă dincoloă şiă liă seă pară
departe:ăsurzeniaătotămaiămultăseăînt reşteăşiăchemareaălin ănuăseămaiă
aude.ăDarăDumnezeu,ămilostivul,ăcaăs ănu-iăpiard ăînăf r delegileălor,ă
leărânduieşteăşiăchemareădinafar ,ăprinăglasulăslujitorilorăS i.ăPrinăpreo iă
nuăteăcheam ăomul,ăcaăs - iăpuiăn dejdeaăînăom,ăciăteăcheam ăDomnulă
caăs - iăstr mu iăvia aătaădeăom.ăînc ădeădemult i-a chemat Domnul pe
oameniăprinăpreo iăşiălevi i,ăprinălegeăşiăprooroci,ăadic ăprinăconştiin eă
mai curate, care nu strâmbau chemarea lui Dumnezeu. Iar la plinirea
vremiiă aă venită laă noiă oameniiă însuşiă Dumnezeu-Fiul sau Dumnezeu-
Cuvântul.
Cine a chemată peă oameniă maiă duiosă decâtă Iisus,ă caă s -L
cunoasc ăpeăDumnezeuăcaăTat ,ăiarăpeăeiăînşişiăcaăfiiăşiăfra iăaiăS i?ă
Iisus,ăeă drept,ăchemaăşiăcuăglasulădinafar ,ădară nimeni,ăniciodat ,ăn ra
gr itămaiătainic,ămaiăde-aădreptulăconştiin eiăchemareaăTat luiăc treăfiii
S i,ăcaăEl.ăC ciăIisusăardeaădeămilaălor,ăcaăunăDumnezeu.
Elă aă propov duit,ă binevestindu-ne,ă împ r iaă Ceruriloră şi,ă prină
sl vit ăSaăînviere,ăbiruin aăasupraămor ii,ăvesteaăşiădescoperireaăceleiă
maiămariăbucuriiădeăpeăp mânt.ăUceniciiăS iădeăatunciăşi din toate vre-
mile,ăauăpropov duităpeăîmp ratulăCerurilor,ăînduplecândăpeăoameniăs
 CELEăŞAPTEăSURLE 89

seăaduneăcuăfelulădeăvia ăînă araădeăobârşieăşiălaămasaăîmp ratului.ă

Noi,ăslujitoriiăS i,ănuăpurt măpreo iaănoastr ,ăsauăpreo iaălegiiăvechi,ăciă
purt măşiăpropov duimăpreo iaăîmp r teasc ăaăluiăIisusăHristos.ăDeciă
nuăchem măpeăoameniăcuăchemareădeăom,ăciăDumnezeuăpreamilosti-
vulăîşiăcheam ăcopiii,ăprinăgraiulăomenescăalăslugilorăSaleăv zute.ăNuă
neă propov duimă peă noi,ă ciă Dumnezeuă Seă propov duieşteă prin noi,
singurulăcareăareădreptulăs ăSeăpropov duiasc ăpeăSine,ăfiindăînăstareăs ă
neă mântuiasc .ă Iat ă peă cineă urm m,ă ascultândă preo iiă cuă conştiin eă
luminate.ă Nuă eă graiulă omului,ă ciă voiaă luiă Dumnezeuă careă strig ă c treă
oameni,ădinăsfin i,ăoăchemareămaiătare. Peăsfin iănu-iăştim,ădarăpeăceiă
datoriă cuă cuvântulă îiă ştim.ă R spundereaă loră eă limpedeă şiă t cereaă f r ă
ap rare.
Dar,ăcumăaăzisăoarecine:ăcaleaăceaămaiălung ăpeăp mântăeădeălaă
urechiălaăinim ,ăîncâtăaniădeăzileănuăajung,ăcaăs -iădaiădeăcap t.ăDeă
aceea, fiindc ăochiulăconştiin eiăşi-aămaiăpierdutăvedereaăşiăniciăurecheaă
nuăîn elegeăchemareaăcuvântuluiăce-şiăareăobârşiaădeădincoloădeăvorbe,ă
Dumnezeuămilostivul,ăcaăs ănuăpiard ăpeăoameni,ăIeărânduieşteăoăche-
mare mai tare.

CHEMAREAăCAREăUSTUR

Maiătareăşiămaiăduios de cum a chemat Iisus pe oameni, nu-i

poateăchemaănimeniădeăpeălume.ăNecazurileăvie iiăîns ,ăiauăpeăoameniă
mai aspru dintr-oăalt ăparte,ăsilindu-iăs -L caute pe Dumnezeu. Neca-
zurileănuăsuntăfaptaăluiăDumnezeu,ăciăurmareaăgreşelilorănoastre,ăurma-
re peăcareăîng duieăDumnezeuăs-oăgust mă spreăîn elep ireaănoastr .ă
Amămaiăputeaăad ugaăc ,ăgreşindăomulăcuătoat ăvoiaăsa,ăintr ăsubăalt ă
st pânireăundeăiăseăfur ăşi-şiăpierdeămulteăînsuşiriăsufleteştiă- şiădeăceleă
maiămulteăoriălibertateaăconştiin eiă - bunuri f r ădeăcareăseăsimteăînă
multeăchinuri.ăPre uieştiăunălucruăcândănu-1 mai ai.
Suntădou ă feluriă deă necazuri.ă Necazurileă pentruăp cateă şiă neca-
zurile pentru Evanghelie1.ăAciăvorbimănumaiădespreănecazurileăvie iiăde

1 Tesaloniceni 2, 2.
90 C RAREAăÎMP R IEI

peăurmaăp catelor,ăşiăcare,ăprinăusturimeaălor,ăauădarulăs ăfieăcrezuteădeă

celăceătreceăprinăele.ăIarăomuluiăcareăvreaăs ăias ădinăeleănu-iăr mâneă
alt ă cale,ă decâtăs -şiăîndrepteăpurt rileă dup ă voiaă luiă Dumnezeu.ă Deciă
"cândăî iăvaăveniăvreoăîncercareăpeăneaşteptateănuăînvinov iăpeăcelăprină
careă i-aă venit,ă ciă întreab -teă pentruă ceă aă venit?ă şiă veiă aflaă r spuns.ă
Deoareceăfieăprinăacela,ăfieăprinăaltulătrebuieăs ăbeiăam r ciuneaăjude-
c iiăluiăDumnezeu"1.
Peăpricinaăsuferin eiăiat ăunăschimbădeăcuvinteăîntre Dumnezeu
şiăom:
Omulăseăroag ădeăDumnezeuăs -lăscapeădeănecazuriăşiăDumne-
zeuăseăroag ădeăomăs -şiăschimbeăpurt rile.ăSocoti iăacum,ăcareădeăcineă
s ăasculteămaiăîntâi?ăChemareaăaceastaămaiăaspr ăoăfaceădroaiaădeăne-
cazuriăşiănenorociri,ăstrâmtor riăşiăn paste,ăvrajbeăîntreăoameni,ăb taieă
întreăp rin iăşiăcopii,ăr zboaieăşiăv rsareădeăsânge,ăpagube,ăbeteşuguri,ă
secetaăşiăfoametea,ăşiătotăfelulădeăpustiiri,ăceănuăs-au mai pomenit:
toate,ăurm riăşiăplat ăîndesat ăpentruăpurtareăşiăpentruălipsaădeăminte,ă
c oameniiă nuă voră s ă în eleag ă laă ceă îmbl teal ă deă necazuriă îiă duceă
iubireaădeăp cate.
Iară precumă c ă necazurileă vie iiă suntă ună graiă maiă aspruă ală luiă
Dumnezeuăc treăoameniiămaiăgreiăsauămaiăvicleniălaăminte,ăneăst ăm r-
turie Scriptura. Sunt mii de ani de când s-auăscrisăacestea,ădarăr mână
mereuădovadaăc ănoiăsilimăpeăDumnezeuăs ăneăbat :

Levitic 26:
3. Dacă ve iăumblaădup ălegileăMeleăşiădeăve i
p ziăporuncileăMeleăşiăleăve iăîmplini,
4. V ăvoiădaăploaieălaăvreme,ăp mântulăîşiăvaăda
roadeleăsaleăşiăpomiiăroadeleălor.
5. Treieratulăvostruăvaăajungeăpân ălaăculesul
viilor,ăculesulăviilorăvaăajungeăpân ălaăsem nat;
ve iămâncaăpâineaăvoastr ăcuămul umireăşiăve iătr i
înăp mântulăvostruărar ăprimejdie.
6. Voiătrimiteăpaceăpeăp mântulăvostruăşiăni
meniănuăv ăvaătulbura;ăvoiăalunga fiarele rele din

1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespreădragoste,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,ă
ed. I, voi. 2, p. 64.
 CELEăŞAPTEăSURLE 91

p mântulăvostruăşiăsabiaănuăvaătreceăprinăp mântulă
vostru.
7. Ve iăalungaăpeăvr jmaşiiăvoştriăşiăvorăc dea
ucişiăînainteaăvoastr .
8. Cinciădinăvoiăvorăbiruiăoăsut ,ăşiăoăsut ădin
voiăvorăprigoniăzeceămii,ăşiăvorăc deaăvr jmaşii
voştriădeăsabieăînainteaăvoastr .
9. C uta-voiăspreăvoiăşiăv ăvoiăbinecuvânta;ăro
ditoriăv ăvoiăface,ăv ăvoiăînmul iăşiăvoiăfiăstatornic
înăleg mântul Meu cu voi.
10. Ve iămâncaăroadeleăvechiădeăaniiătrecu iăşi
ve iădaălaăoăparteăpeăceleăvechi,ăpentruăaăfaceăloc
celor noi.
11. VoiăaşezaălocaşulăMeuăînămijloculăvostruăşi
sufletul Meu nu se va scârbi de voi.
12. Voi umbla printre voi, voi fi Dumnezeul
vostruăşiăvoi ve iăfiăpoporulăMeu.

13. Iar dacă nu Mă ve iăascultaăşiănuăve iăîm

plini aceste porunci ale Mele;
14. Deăve iădispre uiăaşez minteleăMeleăşiădeăse
vaăscârbiăsufletulăvostruădeălegileăMele,ăaşaăîncât
s ănuăîmplini iătoateăporuncileăMele,ăc lcândăleg
mântul Meu,
15. AtunciăşiăEuăamăs ăM ăportăcuăvoiăaşa:ăvoi
trimiteăasupraăvoastr ăgroaza, lungoarea, frigurile,
deăcareăviăseăvorăsec tuiăochiiăşiăviăseăvaăistovi
sufletul.ăVe iăsem naăsemin eleăvoastreăînăzadarăşi
vr jmaşiiăvoştriăviăleăvorămânca.
16. Indrepta-Mi-voiăfa aăMeaăasupraăvoastr ăşi
ve iăc deaăînainteaăvr jmaşilorăvoştri;ăeiăvorădom
niăpesteăvoiăşiăve iăfugi,ăcândănimeniănuăv ăva
prigoni.
17. Dac ăniciădup ătoateăacesteaănuăM ăve i
asculta,ăatunciăînşeptităvoiăm riăpedeapsaăpentru
p cateleăvoastre.
92 C RAREAăÎMP R IEI

19. Voiăfrângeăînd r tniciaăvoastr ăceaămândr

şiăcerulăvostruăîlăvoiăfaceăcaăfierul,ăiarăp mântul
vostru ca arama.
20. înăzadarăv ăve iăcheltuiăputerileăvoastreăc
p mântulăvostruănu-şiăvaădaăroadeleăsale,ănici
pomiiădină araăvoastr ănu-şiăvorădaăpoameleălor.
21. Dac ăîns ,ăşiădup ătoateăacestea,ăve iăumbla
împotrivaăMeaăşiănuăve iăvreaăs ăM ăasculta i,
atunciăînşeptităvoiăad ugaălovituriăpentruăp catele
voastre.
22. Voiătrimiteăfiareleăcâmpuluiăasupraăvoastr ,
careăv ăvorălipsiădeăcopii;ăvorăpr p diăviteleăvoas
tre,ăşiăpeăvoiăaşaăv ăvoiăîmpu ina,ăîncâtăseăvor
pustii drumurile voastre.
23. Şiădac ăniciădup ăacesteaănuăv ăve iăîndrep
ta,ăciăv ăve iăpurtaăîmpotrivaăMea,
24. AtunciăşiăEuăvoiăveniăcuăurgieăasupraăvoas
tr ăşiăv ăvoiăloviăşiăEuăînşeptităpentruăp catele
voastre:
25. Voiăaduceăasupraăvoastr ăsabieăr zbun toa
reăcaăs ăr zbuneăleg mântulăMeu.ăIarădac ăv ăve i
ascundeăînăoraşeleăvoastre,ăvoiătrimiteămolim
asupraăvoastr ăşiăve iăfiăda iăînămâinileăvr jmaşu
lui.
26. Pâineaăcareăînt reşteăoăvoiăluaădeălaăvoi;ăze
ce femei vor coace pâine pentru voi într-un cup
tor,ăşiăvorădaăpâineaăvoastr ăcuăcântarul,ăşiăve i
mâncaăşiănuăv ăve iăs tura.
27. Dac ăîns ăniciădup ăacesteaănuăM ăve iăas
cultaăşiăve iăc lcaăîmpotrivaăMea,
28. AtunciăşiăEuăcuăurgieăvoiăveniăasupraăvoas
tr ăşiăv ăvoiăpedepsiăînşeptităpentruăp cateleăvoas
tre:
29. Ve iămâncaăcarneădeăom:ătrupurileăfeciorilor
şiăfetelorăvoastreăve iămânca.
30. D râma-voiăîn l imileăvoastreăşiăvoiăstrica
stâlpiiăvoştriăşiăvoiăîmpr ştiaăoraşeleăvoastreăsub
 CELEăŞAPTEăSURLE 93

d râm turileăidolilorăvoştri,ăşiăseăvaăscârbiăsufletulă
Meu de voi.
31. Oraşeleăvoastreăleăvoiăprefaceăînăruin ,ăvoi
pustiiăălocaşurileăvoastreăceleăsfinte,ăăşiănuăvoi
mirosi mireasma jertfelor voastre.
32. Pustii-voiăp mântulăvostru,ăcâtăs ăseămire
deăelăvr jmaşiiăvoştri,ăcareăse vorăaşezaăîntr-însul;
33. Iarăpeăvoiăv ăvoiărisipiăprintreăpopoare;ăîn
urmaăvoastr ăîmiăvoiăridicaăsabia,ăşiăv ăfiăp mântul
vostruăpustiuăşiăoraşeleăvoastreăd râmate.

34. Celorăceăvorăr mâneădinăvoiăleăvoiătrimiteăîn

inimiăfricaăînăp mânturileăvr jmaşilorălor,ăpân ăşi
fream tulăfrunzeiăceăseăclatin ăîiăvaăpuneăpeăfug ,
şiăvorăfugiăcaădeăsabie,ăcândănimeniănu-i va pri
goni.
35. Seăvorăc lcaăunulăpeăaltul,ăcaăceiăceăfugăde
sabie, când nimeni nu-iăvaăurm ri,ăşiănuăve iăavea
putereăs ăv ăîmpotrivi iăvr jmaşilorăvoştri.
36. Ve iăpieriăprintreăpopoareăşiăv ăvaăînghi i
p mântulăvr jmaşilorăvoştri.
37. Iarăceiăceăvorăr mâneădinăvoiăseăvorăusca
pentruăp cateleălorăînăp mânturileăăvr jmaşilor
voştriăşiăseăvorăuscaăşiăpentruăp cateleăp rin ilor
lor.
38. Atunci îşiăvorăm rturisiăf r delegileălorăşi
f r delegileăp rin ilorălor,ăcumăauăs vârşităeiănele
giuiriăîmpotrivaăMeaăşiăauămersăîmpotrivaăMea,
39. PentruăcareăşiăEuăamăvenităcuăurgieăasupra
lorăşiăi-amădusăînăp mântulăvr jmaşilorălor;ăatunci
seăvaăsupuneăinimaălorăceaănet iat ăîmprejurăşi
atunciăseăvorăc iăeiăpentruănelegiuirileălor.ăăăăăă,
40. (Atunci)ăŞiăEuăîmiăvoiăaduceăaminteădeăle
g mântulăMeuăcuăp rin iiălor,ăşiădeăp mântăîmiăvoi
aduce aminte.
94 C RAREAăÎMP R IEI

Inălocădeăoriceăalt ătâlcuire,ăspunemăc ăvremeaănoastr ăleăvedeă

cu ochii peătoateăacesteaăşiăoameniiătotănuăseăîndreapt .ăEăoămareădure-
reăc ăpoporulănuăpricepe,ăiarăp storiiănuăleăcitescăm carăScriptura,ăcaă
s ănuăgreşeasc ,ăînvr jbindu-seăcuădreptateaădumnezeiasc .ăNuăeăchipă
de-aă sc paă deă pedeaps ,ă luptându-te cu ea, ci numai şiă numaiă cuă
schimbareaăvie ii.

R SPUNSULăPOPORULUI

Iat ăacumăşiăpoc in aăpoporului,ăluminatădeăpov uitoriiăs i,ăreîn-

torşiăcuăto iiădinăaspraăînv tur ăaărobiei,ăcareăaăfostăînăstareăs ăschim-
be, de la Dumnezeu, mersul lucrurilor.

Neemia 9:
1. In ziua de dou zeciăşiăpatruăaăacesteiăluni
s-auăadunatăto iăfiiiăluiăIsrail,ăîmbr ca iăînăsacăşiăcu
capeteleăpres rateăcuăcenuş ,ăcaăs ăposteasc .
2. Şiăosebindu-se cei ce erau din neamul lui Is
railădeăto iăceiădeăaltăneam,ăauăvenitădeăşi-auăm r
turisităp cateleălorăşiăf r delegileăp rin ilorălor.
3. Şi,ădup ăceăs-auăaşezatălaălocurileălor,ăliăs-a
citit din Cartea legii Domnului Dumnezeului lor
unăp trarădeăzi,ăiarăaltăp trarădeăziăşi-auăm rturisit
p cateleălorăşiăs-au închinat Domnului Dumneze
ului lor.

Atunciăunăc rturară în elep itădeăceleăp iteăşiăbunăcunosc toră ală

legiiăcareăatârn ăpesteăf r delege,ăfaceăluiăDumnezeuăaceast ăminunat ă
m rturisireăaăp catelorăp rinteşti,ăînainteaăpoporului.
-
7. Doamne Dumnezeule, ...

14. Tu le-aiăar tatăodihnaăTaăceaăsfânt .

 CELEăŞAPTE SURLE 95

15. Tu le-aiădatădinăîn l imeaăCeruluiăpâine

cândăauăfl mânzităşiăle-aiăscosăap ădinăpiatr ăcând
au însetat.
16. Darăp rin iiănoştriăs-auăînd r tnicităşiăşi-au
învârtoşatăcerbiciaălor;ăăn-au ascultat poruncile
Tale, nici s-auăsupus,ăşiăauăuitatăminunileăceăaiăf
cut pentru ei.
17. învârtoşatu-şi-auăcerbiciaălorăşiăînăr zvr ti
reaălorăşi-auăalesăoăc petenie,ăcaăs ăseăîntoarc ăîn
robiaălor;ădarăTuăfiindăDumnezeu,ăcareăiubeştiăa
ierta,ăz bavnicălaămânieăşiăbogatăînămil ăşiăîn
îndur ri,ănuăi-aiăp r sit,
18. Chiarăcândăşi-auăftcutăunăvi elăturnatăşiăau
zis:ă"Iat ăDumnezeulăt u,ăcareăte-a scos din E-
gipt",ăşiăs-au pornit cu hulire mare împotriva Ta,
19. Inănem rginitaăTaămilostivireănuăi-aiăp r sit
înăpustiuăşiăstâlpulădeănorăn-a contenit a-iăc l uzi
peste zi în calea lor, nici stâlpul de foc de a le lu
minaănoapteaădrumulăceăaveauădeăf cut.
20. Trimisu-le-aiăDuhulăT uăcelăbun,ăcaăs -i în-
elep easc ,ăn-aiălipsităguraălorădeămanaăTa,ăşiăse
tea le-aiăstâmp rat-oăcuăap .
21. Vreme de patruzeci de ani i-aiăhr nităîn
pustie şiănimicănuăle-a lipsit, hainele lor nu s-au
învechit,ăniciăînc l minteleălorănuăs-au rupt.
22. Datu-le-aiălorăregateăşiăpopoare...

23. Şiăs-auăf cutăeiăst pâniăpesteăcet iătariăşi

pesteăp mântulăroditor,ăpesteăcaseăplineădeătoate
bun t ile,ăpesteăfântâniăs pateăînăpiatr ,ăvii,ăm s-
linişuriăşiăpomiăroditoriădinăbelşug;ăşiăauămâncatăşi
s-auăs turatăşiăs-auăîngr şatăşiăauătr ităînădesf t ri
prinăbun tateaăTa.
24. Dar ei s-auăridicatăşiăs-auăr zvr tităîmpotri
va Ta; au aruncat legea Ta la spate; pe proorocii
T i,ăcare-iăîndemnauăs ăseăîntoarc ălaăTineăi-au
omorât,ăşiă i-au adus hulire mare.
96 C RAREAăÎMP R IEI

27. Atunci Tu i-aiădatăînămâinileăvr jmaşilorălor

care i-auăap sat.ăDar,ăînăvremeaănecazuluiălor,ăau
strigatăc treăTineăşiăTuăi-aiăauzitădinăîn l imeaăce
rurilor,ăşiăînămilaăTaăceaămareăle-aiătrimisăizb vitor
caăs -iăizb veasc ădinămâinileăvr jmaşilorălor.
28. Iarădac ăs-auăodihnit,ăiar şiăauăînceputăs
fac ăreleăînainteaăTa.ăAtunciăTuăi-ai dat din nou în
mânaăvr jmaşilorălor,ăcaăs -iăst pâneasc .ăŞiăeiădin
nou auăstrigatăc treăTine,ăşiăTuăi-aiăauzitădinăîn l i
meaăcerurilorăşi,ăînămilaăTaăceaămare,ăi-aiăizb vit
de multe ori.
29. I-aiăpov uităs ăseăîntoarc ălaălegeaăTa,ădar
ei s-auăînd r tnicităşiăn-au ascultat poruncile Tale
şiăauăp c tuităîmpotrivaăporuncilorăTale, care dau
via ăceluiăceăleăîmplineşte,ăşiăşi-au îndârjit spina
reaălorăşiăcerbiciaălorăşi-auăînvârtoşat-o,ăşiănuăs-au
supus.
30. Tuăîns ,ăaşteptândăîntoarcereaălor,ăi-aiăîng
duitămul iăaniăşiăle-aiădeşteptatăluareaăaminteăprin
DuhulăT uăşiăprinăproorociiăT i,ădarăeiănuăşi-au
plecat urechea. Atunci i-ai dat pe mâna neamuri
lorăstr ine.
31. Dar, în mila Ta cea mare, nu i-ai stârpit,
nici nu i-aiăp r sit,ăc ciăTuăeştiăunăDumnezeuămi
losăşiăîndurat.
32. Şiăacum,ăDumnezeulănostru,ăDumnezeul
celămare,ăputernicăşiăînfricoşat,ăcelăceăţii leg mân
tulăT uăşiăfaciămil ,ăcareănuăsocoteştiăcaăpu inălu
cruăsuferin eleăceăamăînduratănoi,ăregiiănoştri,ăc
peteniileănoastre,ăpreo iiănoştriăşiătotăpoporulăT u,
dinăvremeaăregilorăAsiriei,ăpân ăînăziuaăaceasta.
33. Tuăeştiădrept în toate câte ne-auăajuns,ăc ci
Tuăaiăfostăcredincios,ădarănoiăamăf cutărele.
34. Regiiănoştri,ăăc peteniileănoastre,ăăpreo ii
noştriăşiăp rin iiănoştriăn-auăp zitălegeaăTa,ăşiăn-au
luat aminte nici la poruncile Tale nici la îndem
nurile ce le-ai dat.
 CELEăŞAPTEăSURLE 97

35. Cât au fost în regatul lor, în mijlocul binefa

cerilor Tale, într-oă ar ălarg ăşiăroditoare,ăpeăcare
le-ai dat-oăTu,ăeiănuă i-auăslujită ie,ăniciănuăs-au
întors de la faptele lor cele urâte.
36. Şiăast zi,ăiat ,ăsuntemărobiăşiă araăce Tu ai
dat-oăp rin ilorănoştriăcaăs ăseăbucureădeăroadele,ăei
şiădeăbun t ileăei,
37. Eaăîşiăînmul eşteăast ziăroadeleăpentruăregii,
c roraăne-aiăsupusăpentruăp cateleănoastre.ăAceia
domnescăpesteătrupurileănoastreăşiăpesteăvitele
noastreădup ăbunulălorăplac, şiănoiăneăafl măînăma
re necaz.
38. Pentruătoateăacesteaăfacemăleg mânt,ăpeăca
reănoiăînşine,ăcuăisc litur ,ăşiăc peteniile,ălevi iiăşi
preo iiănoştri,ăîlăînt rescăcuăpecetea.

Astfelăfag duir ,ăcuăjur mânt,ăs ăseăpoarteădup ălegeaăluiăDum-

nezeu. Nestatorniciaăfiriiăomeneşti,ăcuătrecereaădeăvreme,ăcuăvenireaăpeă
lumeăaăaltorărânduriădeăoameni,ăf cuăs ăp leasc ,ăbaăchiarăs ăseăşiă
sting ăaceast ălumin ăaăsuferin ei,ăaprins ădeăurgiileăistoriei.ăDeăaceeaă
n p stuireaăvremilorăseădezl n uieăcamăînăfiecareărândădeăoameni.

CEASUL PRIMEJDIEI

Mul imeă deă oameniă îns ă niciă grij ă n-auă deă cuvinteleă chem riiă
acesteia, oricât le-arăvedeaăcuăochiiăşiăarătreceăprinăele.ăDac ăniciădup ă
asprimeaăunorăatareăchem ri,ăcareăustur ăpieleaăvie ii,ăoameniiătotuşiănuă
se întorc spre Dumnezeu,ăvia aăîncepeăs ăfieăînăprimejdie:ăîncepăneca-
zurileămor ii,ăsurleleăchem riiăaăpatra.
Via aă oă avemă deă laă Dumnezeu:ă prină Elă tr im,ă neă mişc mă şiă
suntem1.ă Adic ă Dumnezeuă esteă izvorul,ă sus in torulă şiă rostulă sauă
destinulăvie iiănoastre.ăDac ămergemăaşa,ăpotrivităacestora,ăavemăvia a

1
Fapte 17, 28.
98 C RAREAăÎMP R IEI

asigurat ă deă Dumnezeu,ă temeliaă ei;ă dac ă nuă urm mă aşa,ă ciă încâlcimă
via aă noastr ă înă toateă f r delegileă şiă spurc ciunile,ă careă îndr cescă şiă
sufletulăşiătrupulăşiăoăducemăaşaăvremeăîndelungat ,ăatunciăDumnezeuă
seădesfaceădinăvia aănoastr .ăTotuşiănuăseădesfaceăîndat ădup ăgreşealaă
noastr ,ăciărabd ăoăvremeăr t cireaăomului,ăaăfiuluiăS uămaiămic,ăînătotă
chipul chemându-1.
Iarămoarteaăoăavemădeălaăucigaşul.ăDeci,ăcândăoameniiăseăleag ă
cu totulădeăvoileădracilor,ăleăesteăînăprimejdieăvia aăşiăprimejduiescăşiăpeă
al ii.ă Iară deă seă leag ă caă robiiă cuă inimaă deă lumeaă aceastaă şiă deă voileă
trupuluiăceleăîmpotrivaăfirii,ăminteaăliăseăstrâmb ,ăîncâtănuămaiădeose-
beşteă adev rulă deă r t cire;ă atunciă Dumnezeuă se-ntunec ădinămintea,ă
dinăinimaăşiădinăvoin aălorăşiăajungăc ănuăvorăs ămaiăştieădeăDumnezeuă
şiăaşaăvineăosândaălaămoarte,ăaşaăvineăpr p dulăînăvremeaăfiec ruiărândă
deă oameni.ă întâiă eă moarteaă sufleteasc ă aă ateismului,ă aă necredin ei,ăpeă
urm ă seă arat ă şiă moarteaă dină afar ă aă trupului,ă dup ă vrednicieă şiă spreă
în elep ireaămultora.
Laăînceputăoameniiătr iauămaiămult.ă"ToateăzileleăluiăMatusalemă
au fost 969 de ani, apoi a murit."1 Cuătrecereaădeăvremeăînmul indu-se
oameniiă peă p mântă s-aă înmul ită şiă stric ciuneaă desfrân rii.ă Şiă aă zisă
Dumnezeu:ă"Nuăvaămaiăr mâneăDuhulăMeuăpurureaăînăoameniiăaceştia,ă
pentruăc ăsuntănumaiătrup;ădeciăzileleăloră(peăp mânt)ăs ămaiăfieă120ă
ani"2.ăIarădup ătrecereădeăvremeăşiăînmul ireaăf r delegiiăîntreăoameni,ă
David zicea: "Toate zilele vie iiănoastreăsuntă70ădeăani,ăiarăpentruăceiă
maiăînăputereă80ădeăani;ăiarăceăesteămaiămultădecâtăaceştia,ănu-i decât
osteneal ăşiădurere"3.
Aşaăeraăînăvremuriădeădemult;ăast ziămul imeaăbolilorăşiădesimeaă
r zboaielorămultăaămaiăscurtatăvia aăoamenilor.ăAcesteaăîns ăîmplinescă
dinăîng duin aăluiăDumnezeu,ăpedeapsaăceaăasupraăp catelor.
Noiănuămaiăsuntemăsubăîmp r iaălegiiăvechi,ăciăînăîmp r iaăha-
ruluiăcâştigatănou ădeăMântuitorulăHristosăcaăs ăneământuim;ădarădac ă
nepriceputulădeăomăseă ineăîmpotrivaălui Hristos,ădeădragulăf r delegi-
lor,ăcadeădinăharăsubălege,ăşiăaşaăatârn ăasupraăluiăpedeapsaăcuămoarte

1
Facere 5, 27.
2
Facere 6, 3. 3
Psalm 89, 10.
 CELEăŞAPTEăSURLE 99

n prasnic ,ăceăseăîmplineşteăprinăr zboaieăşiănenorociri,ăîntocmaiăcumă

scrie la lege:

1. Celăceăbateăpeătat ăsauăpeămam ăs ăfieăomo

1
rât.
2. Celăceăvaăgr iădeăr uăpeătat lăs uăsauăpeăma
maăsa,ăacelaăs ăfieăomorât.2
3. Cineănuăascult ădeăpreo i,ăunulăcaăacelaăs
moar .3
4. Ziuaădeăodihn ăcelăceăoăvaăîntina,ăvaăfiăomo-
rat.
5. Peăvr jitoriăs ănu-iăl sa iăs ătr iasc .5
6. Totăcelăceăseăîmpreun ăcuădobitocăs ăfieăo-
morât.6
7. Laăniciăoăv duv ăşiălaăniciăunăorfanăs ănuăle
face iăr u!ăIarădeăleăve iăfaceăşiăvorăstrigaăc tre
Mine,ăvoiăauziăplângereaălor,ăşiăseăvaăaprindeămâ
niaăMeaăşiăv ăvoiăucideăcuăsabia,ăşiăvor fi femeile
voastreăv duveăşiăcopiiiăvoştriăorfani.7
8. Sabia s-aăf cutăcaăs ăpiard ăpeăceiănecredin
cioşi.8
9. Tot cel ce va munci în ziua odihnei va fi o-
morât.9
10. Cel ce scoate sabia, de sabie va pieri.10 (Dar
ucigaşiiăpruncilor,ăceăatârn ăpesteăei?)
11.ă Ceiă ceă seă împ rt şescă cuă nevrednicie,ă
furândăSfântaăîmp rt şanie,ăînc ăseăfacăvinova iădeă
moarte.ăDespreăeiăziceăSf.ăPavel:ă"Mul iădintreăvoiă
suntăslabiăşiăbolnaviăşiăoăbun ăparteămor"11.

PrimulăcareăaăfuratăSfântaăîmp rt şanieăaăfostăIuda,ăfiulăpierz rii, care

s-aăspânzurat,ăaăc zutădinăspânzur toareădeăşi-aăspartăcapul,ăaăcr -
1
Ieşireă21,ă15. 5
Ieşireă22,ă18. Ieşireă31,ă15.ă
2 6 io
Ieşireă21,ă17. Ieşireă22,ă19. Matei 26, 52.
3 11
Deuteronoml7, 12. ICorinteni 11,30.
4
Ieşireă31,ă14. în elepciuneaăluiăIsusăSirahă39,ă36.
7
Ieşireă22,ă22-24.
100 C RAREAăÎMP R IEI

patăînădou ăşiăiăs-auăv rsatătoateăm runtaiele,ăluândăastfefăplataăf r de-

legii sale1.
Deci,ăs vârşindăoricareădintreăacestea,ănuăfacemăaltcevaădecâtăîn-
toarcemăceasulăuneiăprimejdiiăneaşteptate,ăpeăcareănuăal ii,ăciănoiăne-am
stârnit-o în cale.
Iat ăceăfelădeălucruriătrebuieăs ăscoatemădinănoiăşiădintreănoi,ăc ă
acesteaăaducăceasulăprimejdieiădeămoarteăşiăsabiaăatârn ănev zutăasupraă
vie ii.ăIarădac ,ăînălocădeăîndreptareăpentruăcareăneăd ăDumnezeu oare-
careă vremeă deă r gaz,ă noiă totuşiă neă înd r tnicimă cuă minteaă împotrivaă
voin eiă luiă Dumnezeu,ă seă întâmpl ă c ,ă plinindă m suraă f r delegilor,ă
cadeăsabiaăşiăseăîmplânt ăînăcapulăcareănuămaiăareăminte.

CEăURM REŞTEăDUMNEZEU

Pân ălaăjudecataădinăurm ,ământuirea se poate dobândi oriunde,

şiăpeăcâmpuriădeăb taie;ăşiăseăpoateădobândiăşiădinăiad;ăşiăseăpoateăpierde
oriunde,ăşiăînăm n stiri,ăşiăînăceataăsfin ilorăApostoli,ăşiăs-aăpierdutăşiăîn
Rai.ăTâlharul,ăr stignităpentruăfapteleăsale,ăaăs ritădeăpeăcruce în Rai şiă
Luciferăcaăfulgerulăaăc zutădinăCeruri.ăOrbulădinănaştereăc p t ăvederea
şiă aă v zută peă Dumnezeuă şiă aă vorbită cuă El,ă iară fariseiiă templuluiă oă
pierdeauă zicândă c -iă p c tosă şiă areă drac2. Cereau semn3 şiă umblauă s ă
omoareăpeăLaz r,ăcelăînviatăaăpatra ziădinămor i.ăOrbiaăr ut ii,ăstândă
de-aăpururiăîmpotrivaăAdev rului,ănuăareăleac,ădarăareăpedeaps .ăInimaă
înfrânt ăşiăsmerit ăîns ,ăDumnezeuănuăoăvaăurgisi.ăDeăaceeaăînfruntândă
mândria,ăaăzisăc ăvameşiiăşiăp c toaseleăvorălua-oăînainteaă"drep ilor"4,
în împ r iaăCerurilor,ăşiăc ăseăfaceăbucurieăînăCeruriăpentruăunăp c tosă
ce se întoarce5.
Aceast ăîntoarcereăurm reşteăDumnezeuăs ăne-oăcâştige,ăîns ănuă
poate,ădac ănuăneăînvoimăşiănoi.ăDeăaceeaăneăpoart ăpeătotăfelulădeăc iă
şiăneăcheam ăcuătotăfelulădeăsurleăşi,ădac ătrebuie,ăneăgr ieşteăşiăcuătu-
nul.
1
Fapte 1, 18. ^ Matei 21,
2
Matei 9, 34. 31. Luca 15,
3
Luca 11,29. 7.
 CELEăŞAPTEăSURLE 101

Ceeaăceăurm reşteăDumnezeuăînă'totăchipulăeământuireaăsauăîn-
toarcereaănoastr ăduhovniceasc ăspreăElăşiăAcas ,ă chiarădac ămaiăr -
mânemă şiă înă via aă aceasta.ă Oameniiă îns ă lega iă înă neştiin ,ă scur iă laă
minteăşiăslabiăînăcredin ăurm rescăvia aăp mânteasc ăşiătoat ămâhnireaă
lor e pentru trupuri1.
Câtă ineăformaăaceastaădeăvia ăoameniiăvorăfiăamesteca i:ăceiădină
Noul Testament, fiii harului, cu cei din Vechiul Testament pe care nu-
maiăfricaălegiiăîiămaiă ineăînărânduial ăşiăoameniiăf r ăniciăunătestament,ă
oameniiăf r delegiiăşiăaiăneorânduieliiăf r ăleac,ăfiiiăceluiăr u.
"Acelaăcareăiubeşteălucrurileăbuneăşiăfrumoaseătindeădeăbun ă
voieăspreăharulăîndumnezeirii,ăfiindăc l uzitădeăProviden ăprinăra iunileă
în elepciunii.ăIarăacelaăceănu-iăîndr gostitădeăacesteaăeătrasădeălaăp cată
împotriva voii lui - şiălucrulăacestaă îlăfaceă Judecataă ceaă dreapt ,ă prină
diferite moduri de pedepse.ăCelădintâi,ăadic ăiubitorulădeăDumnezeuăeă
îndumnezeităprinăProviden ,ăcelădeăalădoilea,ăadic ăiubitorulădeămaterieă
eăopritădeăJudecat ăs ăajung ălaăosând ."2
Toat ăr zbatereaăcuănepricepereaăpopoailuiăaceastaăeste,ăc ,ăînă
îngustimea vederii lui, st ruieăs ăvad ăşiăs ăsus in ăvia aăaceastaăcaăpeă
unăscopăînăsineăşiăsuficient ăsieăîns şi.ăNuăvreaăs ăzic ă"muntelui"ălumiiă
acesteiaăridic -teădinăcaleăşiăteăarunc ăînămare,ăcaăs -şiădeschid ăvede-
reaăîmp r ieiăspiritului.ăŞiăn-arătrebuiăcredin ădecâtăca un bob de mac.
Rarăs ăg seştiăunăomăcareăs ădeaăsensăreligiosămor ii,ăadic ăs-oăaştepteă
cu bucurie ca pe-oă izb vireă sigur ă dină împ r iaă p catului.ă Cuvinteleă
sfântuluiă neă înva :ă "Pentruă greşealaă dintâiă s-aă furişată înă trupă legeaă
p catuluiă careă esteă pl cereaă sim urilor,ă iară pentruă aceastaă s-aă hot râtă
moarteaătrupului,ărânduit ăspreădesfiin areaălegiiăp catului.ăCelăceăştieă
c ămoarteaăs-aăivitădinăpricinaăp catului,ăspreădesfiin areaălui,ăseăbucur ă
purureaăînăsufletulăluiăcândăvedeăcumăeăstins ălegeaăp catului în trupul
s u,ăprinădiferiteleăstrâmtor ri,ăcaăs ăprimeasc ăînăduhăfericitaăvia ăvii-
toare.ăC ciăştieăc ănuăseăpoateăajungeălaăaceeaădeănuăeăgolit ămaiăîna-
inte din trup, ca dintr-unăvas,ăînc ă dinăvia aă aceasta,ălegeaă p catului,ă
sus inut ăprinăînclinareaăvoin eiăspreăel"3.

1
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă41,ă14.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFilo-
calia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 252.
3
Idem, pp. 309-310.
102 C RAREAăÎMP R IEI

"Celă ceă nuă primeşteă întâmpl rileă careă îlă dep rteaz ă deă patimi,ă
acelaăfugeădeăceeaăceănuătrebuieăs ăfug ."1 Dreptăaceea,ăpân ănuăvomă
ajungeă deă aceeaşiă p rereă cuă Dumnezeuă despreă via aă noastr ă p mân-
teasc ,ă precumă şiă despreă cealalt ,ă deă peă cel laltă t râm,ă nuă vomă aveaă
linişteăînăsuflet,ăniciăuniiăcuăal iiăşiăniciăs n tateăînătrupăşiăniciăînăorân-
duireaăomeneasc .
Trebuieăs ăneăplec măîn elepciuniiăatotştiutoareăaăluiăDumnezeu,ă
care,ăînătotăceăface,ăurm reşteăîn elep ireaănoastr ,ăoriăpricepem,ăoriănuă
pricepemăaceasta.ăCândăneăplec măcapulăşiăvremăşiănoiăce-a vrut Dum-
nezeu,ăînă clipaă aceeaă c p t mă linişteaă sufletului,ăoriceă ară fiădatăpesteă
zileleănoastre.ăC ciăElăeăSt pânulăvie iiăşiăalămor ii,ădeăElăascult ăzidireaă
şiădeăElăseătemeăiadul,ăşiădinăporuncaăluiăascult ădraciiădeăSatanaălor.ă
"To iălocuitoriiăp mântuluiăsuntăoănimicaăînainteaălui;ăElăfaceăceăvreaă
cuăoasteaăcerurilorăşiăcuălocuitoriiăp mântului,ăşiănimeniănuăpoateăs ă
steaăîmpotrivaămânieiăLui,ăniciăs -iăzic :ă"Ceăfaci?"2
Cândăaăvrutăs ământuiasc ăpeăAdamăşiăcuăto iădrep ii,ădinăiad i-a
scosăşiăpoateăs ăscoat ădinăgheareleămor iiăpeăoricineăvrea.ăDeăaceeaăauă
şiăzisăP rin ii,ămângâindăpeăoameni:ă"C ăp c tosăcaăunădracăde-ai fi, nu
dezn d jduiă deă putereaă luiă Dumnezeu",ă fiindc ă oricine,ă careă înă pri-
mejdie de moarte fiind va chema numele luiăDumnezeu,ăîşiăvaământuiă
sufletulăc ciăînăce-lăvaăfiăaflatămoarteaăînăaceeaăvaăfiăînăveci.ăIat ădeăce,ă
neştiindu-neă sfârşitul,ă suntemă datoriă aă neă aflaă mereuă înă poc in ă caă
într-însaăs ăfimăsocoti iăînăveci.
Dumnezeuăneăcaut ,ăneăcheam ,ăneăstrig ,ădarădac ănuăvremăs ă
în elegem,ăîncepeăs ăneăurm reasc ăcuăprimejdiiăşiăn paste.

M RTURIAăUNUIăSFÂNT

SfântulăEfremăŞirul,ăcuămareătalentăliterar,ăpovesteaăc lug riloră

cum a ajuns printr-oăprimejdieălaăcunoştin aăluiăDumnezeu:
"Când eram copil ca de 14 ani, tare maiăeramăneastâmp rat.ăîntr-
o zi m-auătrimisăp rin iiămeiăîntr-unăoraş,ăafar ădinăcetate.ăDucându-m ,
2
'Idemp. 310.
Daniil 4, 32.
 CELEăŞAPTEăSURLE
103

amăaflatăînăcale,ăpeălaămijloculăp durii,ăoăvac ăîngreunat ăp scând.ă

Era vacaă unuiă s rac.ă Deciă amă luată pietreă şiă amă începută aă fug riă vacaă
prinăp dure;ăşiăatâtaăamăfug rit-oădinăurm ăcuăpietreă(iarăeaăeraăaproapeă
s ăfete),ăîncâtăaăc zutălaăp mânt,ăîntruăcelămaiăadâncălocăalăp duriiăşiă
a murit.ăDeciăl sând-oămoart ămi-amăv zutădeăcale;ăiarănoapteaăauămân-
cat-oăfiarele.ăAmămaiăîntâlnităînăp dureaăaceeaăşiăpeăs raculăaăc ruiaăîiă
era vaca, umblând s-oă g seasc ;ă şiă m-a întrebat, zicând: "Fiule, nu
cumvaăaiăîntâlnităoăvac ăîngreunat ăprinăp dureaăasta?"ăIarăeuănuănumaiă
c ănuăi-amădatăr spunsăcuviincios,ăciăşiăcuăoc rileăceleămaiădeăpeăurm ăl-
amăam râtăpeăs raculăacela.
Deci mi s-aăîntâmplatăc ,ădup ăoălun ădeăzile,ăiar şiăm-au trimis
p rin iiăînăoraşulăacela.ăDucându-m ădar,ăamăînnoptatăpeăcale.ăAşaă
m-auăaflatănişteăp storiădeăoi,ăşiăauăzisăc treămine:ă"Frate,ăunde te duci
laăvremeaăasta?"ăŞiăle-amăr spuns:ă"M-auătrimisăp rin iiăpân ăînăoraşulă
deălâng ăcetate,ăşiămergăacolo".ăIarăeiămi-auăzis:ă"Deăcuăsear ăeste,ă
vinoăşiădormiălaănoi,ăiarămâineădiminea ăteăveiăduceăînăcaleaăta".ăDeciă
ducându-m ăşiăr mânândălaădânşii,ăpesteănoapteăauăn v lităfiareleăînă
staulăşiăauăîmpr ştiatăturmaăprinăp dure.ăDeciăm-auăprinsăpeămineăst -
pâniiăturmei,ăzicând:ă"Tuăeştiăcareleăaiăadusătâlharii,ăşiăeiăauăintratăşiăauă
risipităturmaăoilorănoastre".ăIarăeuălep dându-m ăşiăjurându-m ăc ăn-am
niciă oă pricin ă înă întâmplareaă aceastaă nuă m-auă crezut,ă ciă auă r mas,ă zi-
cându-mi:ă"Tuăeştiăcareleăaiăfuratăşiăaiărisipităturmaăoilorănoastre!"
Deciămaiăpeăurm ăm-auălegatădeăcoateăşiăm-au dat eparhului. Iar
eparhulăaăporuncităs ăm ăbageăînătemni ,ăiarăslujitoriiăs iăauăf cutăaşa.
înătemni ăamăaflatădoiăoameniălega i,ădintreăcare,ăunulăeraăcleve-
tită pentruă ucidere,ă iară altulă pentruă preacurvie.ă Şiă amă f cută laolalt ă înă
temni ă40ădeăzile;ăiarădup ă40ădeăzileăaăst tutăînainteaămeaăunăoarecareă
tân ră înfricoşat,ă şiă mi-aă zisă cuă glasă blând:ă "Efreme,ă ceă faciă înă temni aă
aceasta?"ăIarăeuăamăzisăc treădânsul:ă"St pâne,ăîntruăar tareaăTaăm-am
înfricoşatăcuăfric ămareăfoarteăşiăs-aădusăputereaădeălaămine".ăŞiăaăzisă
tân rulăc treămine:ă"Nuăteăteme,ăciăspune-mi mie pricina ta". Deci am
luată pu in ă îndr zneal ă dină graiurileă saleă celeă blândeă şiă amă zisă c treă
dânsulăcuămulteălacrimi:ăSt pâne,ăst pâne,ăamăfostătrimisădeăp rin iiă
meiălaăoraşulădeălâng ăcetateăşi,ăînserândăpeăcale,ăm-auăaflatănişteăp s-
toriădeăoiăşiăm-au luat s ăm ăg zduiasc ălaădânşii.ăIarăînănoapteaăaceeaă
auăs rităfiareleăînăstaululăoilorăşiăauărisipitătoat ăturma.ăIarăst pânulăoiloră
m-aăprinsăpeămine,ăzicândăc :ă"Tuăeştiăcareăaiăadusătâlhariiăceăauăintrat
104 C RAREAăÎMP R IEI

şiăauărisipităturmaăoilorănoastre".ăAşaăm-auălegatăşiăm-auădatăst pâni-
torului.ăŞiănuăsuntăvinovat,ăSt pâne,ăînăaceast ăpricin ,ăciăm-au clevetit
peămine.ăIarăel,ăzâmbindăcuăfa a,ămi-aăzis:ă"Ştiuăşiăeuăc ănuăeştiăvinovată
laăpricinaăaceasta,ăciăeştiăclevetit.ăDarăştiiăceăaiăf cutămai înainte de asta
cuăpu ineăzile?ăCumăaiăalungatăcuăpietreăvacaăs raculuiăşiăaiăomorât-o?
Deciăcunoaşte,ăc ănuăesteănedreptateălaăDumnezeu,ăciăjudec ileăDom-
nuluiăsuntăadâncădeăadânc.ăIarăpeălâng ăaceastaăvreauăs ăştiiăşiătuăc ăşiă
b rba iiăaceştia,ăcareăsuntăcuătineăînătemni ,ăsuntănevinova iădeăprici-
nile cu care s-auăpârâtăşiăsuntălega i.ăCiăispiteşte-iăpeădânşiiăşiăînva -te
c ănuăînădeşertăsuntăînchişiăînătemni aăaceasta,ăcaăs ăcunoştiăc ădreptă
esteăDomnulăşiădreptateaăaăiubit."ăAcesteaăzicându-mi tân rulăceămiăs-a
ar tat,ăs-a dus.
Iarădac ăs-aăf cutăziu ,ăamăchematăpeăb rba iiăcareăerauăcuămineă
înătemni ,ăşiăamăzisăc treădânşii:ă"Fra ilor,ăpentruăcareăpricin ăsunte iă
închişiăînătemni aăaceasta?"ăAtunciăaăzisăunulădintreădânşii:ă"Euăpentruă
ucidere suntăprins,ăşiănevinovatăsuntăînălucrulăacesta".ăCel laltăînc ăaă
zis:ă "Şiă euă pentruă preacurvieă suntă prinsă şiă nevinovată suntă deă lucraiă
acesta".ăŞiăamăzisăc treădânşii:ă"Cuăadev ratăaşaăeste;ădarăave iăoareceă
p cateăgreleăpeăcareăle-a iăf cutăvoiăşiăpentruăaceeaăa iăajunsă- cu pur-
tareaădeăgrij ăaăluiăDumnezeuă- caăs ăfi iăprinşiăînăînvinuirileăacestea".ă
Atunciăaăzisăcelăceăpentruăucidereăeraăprins:ă"Cuăadev ratăeuăv ăvoiă
spuneă p catulă meu.ă Maiă înainteă deă acesteaă cuă pu ineă zileă treceamă peă
podulărâului,ăcelăafar dinăcetate,ăşiăal iădoiăoameni,ăceăveneauăînăurmaă
mea,ăşi-auăf cutăpricin ăîntreădânşiiăunulăcuăaltul,ăşiăs-au apucat amân-
doiălaăsfad ăşiălaăb taie,ăşiăunulă1-aăbiruităpeăcel laltăşiă1-a aruncat de pe
podăînărâuăşiăs-aădus.ăIarăeu,ătrecând,ăputeamăs -i dauăluiămânaăşiăs -l
scotădinărâuăcaăs ănuămoar .ăC ciăacelaăstrigândăşiărugându-se cu multe
lacrimi,ăcaăs -i dau mâna, eu n-am vrut, ci l-amăl satăs ăseăînece.ăC ciă
dup ăvremeădeăunăceas,ăluptându-seăşiăneputândăs ăias ădinăap ,ă1-a
luat pe el curgerea râuluiă şiă aă murit;ă iară euă stândă priveamă laă dânsul.ă
Acesta-iăp catulămeu;ăşiăştiuăcuădeadinsul,ăc ăpentruăpricinaăaceastaă
m-aăl satăDumnezeuăs ăfiuăclevetităşiăaruncatăînătemni aăaceasta,ăc ănuă
este nedreptate la Dumnezeu".
Iar cel ce era pârât pentru preacurvieă aă zis:ă "S ă v ă spună şiă euă
p catulămeu.ăMaiăînainteădeăastaăcuădoiăaniăs-aăîntâmplatăc ăerauădoiă
fra iăostaşiăavândăavu ieămult ămoştenireădeălaăp rin iăşiăaveauăşiăoăsor ă
v duv ăşiăînc ănuăîmp r iser ăîntreădânşiiăavereaăp rinteasc ăcaăs -i dea
 CELEăŞAPTE SURLE 105

şiă eiă parteaă cuvenit .ă Ciă fra ii,ă nevrândă s -iă deaă nimic,ă c utauă pricin ă
asupra ei s-oă poat ă scoateă f r ă moştenireă dină avereaă loră ceaă p rin-
teasc .ăAstfelăauăclevetităamândoiăpeăsoraălor,ăzicândăc ăaăcurvit,ăşiăc ă
auămartori,ăcareăştiuălucrul.ăIarăv duvaăseăjura,ăzicândăc ănuăeăvinovat ă
întruălucrulăacesta.ăFra iiăeiăîns ,ăînt râtându-seăs ădovedeasc ăînvinui-
rea lor, s-auăîn elesăîntreădânşiiăc ăvorăveniămartoriăcareăvorădovedi-o
precumăc ăaăcurvit,ăcaăs ăoăscoat ăf r ămoştenireădinăavereaăp rinteas-
c .ăDeciăauăvenitălaămineăamândoiăfra iiăşiăm-auărugat,ăzicând:ă"S ăstaiă
deăfa ăînainteaăsuroriiănoastreăşiăs ăm rturiseştiăîmpotrivaăei,ăîmpreun ă
cuănoi,ăprecumăc ăştiiălucrulăşiăcuăadev ratăaăcurvit,ăcaăs ăoă putemă
scoateăf r ămoştenireădinăavereaăp rin ilorăşi- iăvomădaă50ădeăgalbeni".ă
Iară euă amă st tută deă fa ă împotrivaă v duvei,ă cumă c ă ştiuă lucrulă şiă cuă
adev ratăaăcurvit,ăceeaăceănuăeraăadev rat.ăAşaăamăscos-o pe dânsa din
avereaă p rinteasc ă f r ă moştenire.ă Acestaă eă p catulă meu,ă iară pentruă
preacurvia,ă pentruă careă suntă pârâtă acumă şiă stauă înă temni ă nuă suntă
vinovat".
Atunciă amândoiă auă zisă c treă mine:ă "Dară tu,ă frate,ă pentruă careă
pricin ăeştiăaruncatăînătemni ?"ăIarăeuăle-amăr spuns:ă"Maiăînainteădeă
aceastaă cuădou ă luniă m-auă trimisăp rin iiă meiă laăoraşulă celă afar ădeă
cetate,ăşiăamăînseratăpeăcale.ăîntâlnindu-m ănişteăp storiădeăoi,ăm-au
luatăs ăg zduiescălaădânşii.ăIarăînănoapteaăaceeaăauăs rităfiareleăînăsta-
ululăoilorăşiăauărisipitătoat ăturma.ăAtunciăst pâniiăoilorăm-au prins pe
mine, zicând: "tu aiă adusă ho ii,ă careă ne-auă furată şiă ne-auă risipită nou ă
turma".ăŞiăaşaăm-auălegatăşiăm-auădatăst pânitorului.ăIat ăpentruăceăm ă
afluăînătemni ."ăAtunciăauăzisăoameniiăaceiaăc treămine:ă"Nuăcumvaăaiă
fâcutăşiătuăvreoăgreşeal ăşiăpentruăaceeaăte-aăl satărânduial ăluiăDumne-
zeuăs ăcaziăînăispit ăşiăs ăteăarunciăînătemni ?"ăAtunciăle-amăr spuns,ă
zicând:ă "Cuă adev ratăv ăvoiă spuneă şiă euă ce-amă f cut.ă Multă eramă nea-
stâmp rat,ădinăpricinaăp catelorămele.ăAşaăîntr-una din zile m-au trimis
p rin iiăînăoraşulădeălâng ăcetate. Ducându-m ,ăamăaflatăînăp dureăoă
vac ăîngreunat .ăDeciăamăluatăpietreăşiăamăînceputăaăfug riăvacaăprină
p dure,ăşiăatâtaăamăfug rit-oădinăurm ăcuăpietre,ăpân ăcândăsearaătârziu,ă
am înghesuit-oăînăadânculăp durii,ăundeăaăc zutădeăalergareăşiăaămurit.ă
Vacaăeraăaăunuiăs rac.ăDeciădac ăamăomorâtăvaca,ăîntorcându-m ,ăamă
datădeăs racul,ăaăc ruiaăeraăvaca,ăplângândăşiăc utând-o,ăşiăm-a întrebat
şiăpeămine,ăziqând:ă"Fiule,ănuăcumvaăaiăv zutăpeăaici,ăpeăundevaăoăvac
106 C RAREAăÎMP R IEI

îngreunat ?"ăIarăeuănuănumaiăc ănuăi-amădatăr spunsăcuviincios,ăciăşiă

foarte l-amăoc râtăpeăel.ăAcestaăeăp catulămeu."

Aădouaăziăaăşezutăst pânitorulălaăjudecat ăşiăauăadusăînainteaăluiă

cangeaăceaăcuătreiăcoarneăşiătoateăunelteleăceleădeămunc ăşiăaăporuncită
s ăneăpun ăpeănoi înainte spre cercare. Deci au venit slujitorii la temni ă
şiă ne-auă legată cuă lan uriă deă fieră pesteă totă trupulă şiă ne-au adus înaintea
judec torului.ăŞiăporuncindăst pânitorulăs ăseăaduc ălega ii,ăauădezbr -
catăpeăcelăceăeraăprih nităpentruăucidereăşiăaducându-1 l-au pus în mijlo-
culăpriveliştei,ălegatăînălan uriădeăfier.ăSt pânitorulăîntrebându-1ăs ăspu-
n ă adev rulă maiă înainteă deă munci,ă cumă aă t cută uciderea,ă elă t g duia,ă
zicândăc ă nuăeă vinovat,ă ciăcuătotulătar ă prihan ,ăşiă aă poruncităs -l pe-
depseasc ă peă el;ă iară dup ă mult ă vremeă deă pedepsireă s-aă dovedită c ă eă
nevinovatăşiăaăporuncităst pânitorulăs -lăslobozeasc .ăApoiăaăporun-
cită s ă aduc ă înainteă peă ală doilea,ă peă celă pârâtă pentruă preacurvie.ă Peă
acestaă dezbr cându-1ă şiă aducându-1 la mijloc spre munci, care lucru
f cându-se,ăliric ămareăşiăcutremurăaăc zutăpesteămine,ăîncredin atăfiindă
cuă totul,ă c ă negreşită şiă mieă îmiă vineă rândul...ă Deciă plângeamă şiă m ă
v ietam,ăşiădeăfric ăamăsl bităcuăsufletul.ăIarămuncitoriiăşiăslujitoriiăcareă
st teauă înainte,ă v zându-m ă plângândă şiă tremurând,ă râdeauă deă mine,ă
zicând:ă "Ceăplângiă fl c ule?ă Cândă t ceaiăceleă rele,ănuă teătemeai;ă iară
acum plângi, când nimic nu- iăfoloseşte.ăNuăteăteme,ăîndat ăveiăintraăşiă
tuălaămijloc".ăIarăeu,ăauzindăacesteăvorbe,ămaiămultăm ătopeamădeăfric .ă
Şiăpedepsindu-seăşiăcel laltăşiăaflându-seăşiăelănevinovat,ăjudec torulăaă
poruncităs -lăslobozeasc ă peă el.ăApoiăaă poruncităcaă peă mine,ălegatăînă
fiareăs ăm ăbageăînătemni .ăŞiăamăf cutăacoloăsingurăînc ă40ădeăzile.

în a patruzecea zi slujitorii au adus trei oameniă lega iă şiă i-au

b gatăînătemni ,ăi-auă inutăînăbutuciăşiăs-auădus.ăIarăcuăb rba iiăaceiaă
amăt cutăînc ă30ădeăzile.ăînăvisăiar şiămi-aăst tutăînainteăîngerulăacelaă
ceămiăseăar taseămaiăînainteăşiămi-a zis: "Efreme, întrebat-aiăpeăb rba iiă
aceia pe care i-aiăaflatăînătemni ?"ăEuăi-amăr spuns:ă"Aşa,ăst pâne",ăşiă
i-am povestit lui toate acelea care mi-auăspusăb rba iiăaceia.ăAtunciă
mi-aăzis:ă"Veziădreaptaăjudecat ăaăluiăDumnezeu?ăIarăcaăs ăcunoşti
 CELEăŞAPTEăSURLE 107

aceasta,ăafl ăc ăceiătreiăb rba iăceăsuntăînchişiăast ziăcuătineăînătemni-

,ădoiăsuntăcareă auăclevetităpeă soraălor,ăprih nindu-oădeă curvie,ăşi-au
scos-oăf r ămoştenireădinăavereaăp rinteasc ,ădespreăcareă i-a povestit
ieăb rbatulăacelaăceămaiăînainteăs-aăslobozitădinătemni .ăIarăcel lalt e
careăaăaruncatăpeăomulăacelaăînărâu,ădespreăcareă i-aăpovestită ieăcel -
lalt".ăŞiăzicândăacesteaăs-aădusădeălaămine.ăDeci,ădac ăs-aăf cutăziu ,ă
amăchematăpeăceiătreiăb rba i,ăcareăerauăînătemni ăcuămine,ăşiăamăzisă
c treă dânşii:ă "Domniiă mei,ă fra i,ă spune i-miă cuă adev rată pentruă careă
pricin ăa iăfostăarunca iăînătemni aăaceasta?"ăAtunciăceiădoiăfra iămi-au
zis:ă"Crede,ăfrate,ăc ăpentruăp cateleănoastre.ăUnulădinănoiăamăomorât,ă
iară cel laltă aă fostă prinsă înă preacurvieă cuă m ritat ,ă şiă amândoiă suntemă
vinova iădeăucidere".ăIarăalătreileaăaăzis:ă"Şiăeu,ădinăp cateleămele,ăamă
omorât".ă Deciă amă zisă c treă dânşii:ă "Cuă adev rată sunte iă vinova iă deă
ucideri,ăsauăsunte iăcleveti i?"ăIarăeiămi-auăr spuns:ă"Adev rat,ăfrate,ă
dinăp cate,ăcuăadev ratăvinova iăsuntem".ăDeci,ăvrândăeuăpeădeplinăs ă
m ăîncredin ezădac ămi-auăspusăadev rul,ăle-amăzis:ă"Fra ilor,ănuăcumva
înainteăa iăf cutăşiăalteăgreşeliăşiăpentruăaceleaăa iăajunsăs ăc de iăînănişteă
învinuiriăgreleăcaăacestea?"ăAtunciăceiădoiăfra iăauăzis:ă"Crede,ă frate,
c ăavemăoăsor ăv duv ,ăcucernic ăşiătem toareădeăDumnezeu,ăşiăvrând
noiăs ăoăscoatemăf r ămoştenireădinăavereaănoastr ăceaăp rinteasc ,ăamă
clevetit-oădeăcurvie,ăşiăamăadusăşiămartoriămincinoşiăasupraăei.ăAşaăamă
scos-oăafar ădinămoştenire".ăIarăcel laltăaăzis:ă"Eu treceam râulăcuăînc ă
unulăşiăpricindu-ne, l-amăaruncatădeăpeăpodăînărâuăşiăaămurit".
La rândul meu le-amă povestită şiă loră toate,ă celeă pentruă mine,ă
precumăşiăpentruăceiădoiăb rba iăpeăcareăi-amăaflatăînătemni ,ăşiăpentruă
acelaăceăaăm rturisităasupraăsuroriiălor,ăşiăpentruăacelaăceăn-a dat mâna
celuiăaruncatădeădânsulăînăap ,ăputândăs -lăscapeădeă laă moarteăşiăn-a
facut-o.ăAuzind,ăb rba iiăaceiaăs-auătemutăcuăfric ămareăşiăs-au minu-
nată deă dreaptaă judecat ă aă luiă Dumnezeuă şiă auă zis:ă "Unulă singură esteă
Dumnezeu, careleă faceă minuni!"ă Deciă to i,ă plângândă cuă mareă necaz,ă
aşteptauăsfârşitul.
Dreptăaceea,ăaădouaăziăaăşezutăst pânitorulălaăjudecat ,ăînăprive-
lişteaănoroduluiăşiăs-auăadusăiar şiătoateăunelteleădeăcazn ăînainteaăluiăşiă
aăporuncităs ăfimăaduşiăşiănoiăspreăcercare.ăDeci,ăvenindălaătemni ăceiă
rândui iăcuăpedepsele,ăne-auăpusălan urileătleăgrumazăşiăneătr geauăprină
mijloculăcet ii,ăcaăs ăneăaduc ăînainteaădreg torului,ăşiătoat ăcetatea
108 C RAREAăÎMP R IEI

alergaăs ăneăvad ănevoiaăpedepsei.ăAjunşi,ăst pânitorulăaăporuncităs ăseă

dezbraceăceiădoiăfra iăşiăs -iăbageăînămijloc.ăDeciămuncitoriiădezbr cân-
du-iăşiăaducându-i, i-auăb gatăspreăîntrebare.ăIarăpeănoiăamândoiăne-au
pusăînainteaăcelorăceăacumăseăpedepseau.ăEuăplângeamăv zândăoăfric ă
ca aceasta, iar slujitoriiăm ăînfricauăşiămaiămult,ăzicând:ă"Crede,ăfl c u-
le,ăc ădeşiăaiăsc patănesup ratădinăcealalt ăcercare,ădarăacumănuăveiămaiă
sc pa,ăciăveiăgustaăşiătuămuncileăceăveziăacum".ăDeciăeu,ăauzindu-iăşiă
v zându-le,ăîntruămareătemereăşiăspaim ăamăc zut.ăŞi, poruncindăst pâ-
nitorul,ăauăspânzuratăpeăceiădoiăfra iădeăgem nareaăro ii,ăşiămulteăcea-
suri muncindu-i,ă auă m rturisită clevetireaă şiă nedreptateaă ceă auă facut-o
asupraăsuroriiălor,ăşiăcumăc ăeiăsuntăvinova iădeăpreacurvieăşiăucidere.ă
Iarăst pânitorulăaădatăhot râreăasupraălor,ăcaăs ăliăseătaieămânaădreapt ă
şiăs -iăspânzureăînăfurci.ăDeci,ădup ăceăşi-auăluatăaceştiaăplata,ăst pâni-
torulă aă poruncită s -lă aduc ă spreă cercareă şiă peă cel lalt.ă Adusă fiindă şiă
acesta,ăaăporuncităs -lăspânzureăgolăînăgem nareaăro iiăşiăs -l munceas-
c .ăDeciădup ă mult ăvreme,ăspânzuratăşiămuncit,ădeă bun voieăaă m r-
turisităşiăucidereaăceăoăf cuseădeăcurând,ăprecumăşiăc ăaăaruncatăpeăaltulă
înărâuăşiăaămurit.ăAtunciăst pânitorulăaădatăhot râreăasupraălui,ăcaăs ăiăseă
taieăamândou ămâinileăşiăs -lăspânzureăşiăpeăelăînăfurci.ăDup ăceăaăluată
şiăhot râreaăaceasta,ăst pânitorulăaăzis:ă"Dezbr ca iăpeătân rulăşiăadu-
ce i-1ăînămijloc!"ăSlujitorii,ădezbr câdu-m ădeăhaineleămele,ăm-auăînf -
şurată cuă nişteă zdren eă şiă ducându-m ă gol,ă m-au pus înaintea judec -
torului.
Euă plângeamă cuă amară şiă rugamă peă Dumnezeu,ă zicând:ă Atot-
puternice,ăDoamne,ământuieşte-m ădeănevoiaăaceasta,ăc ăm ăfacămo-
nahăşi- iă voiăslujiă ie!ă Iarăst pânitorulă aăporuncităslugilor,ă zicând:ă "în-
tinde i-1ă dină patruă p r iă şi-1ă bate iă cuă vineă deă bou!"ă Dară celă ceă şedeaă
împreun ă cuă st pânitorulă aă zisă c treă dânsul:ă "St pâne,ă p zeasc -se
acestaălaăalt ăcercare,ăfiindc ăeăvremeaăprânzului".ăDeciăst pânitorulăaă
poruncităs ăfiuălegatăcuălan uriăşiăb gatăînătemni .

Atunciăaătreiaăoar ăaăvenitălaămineătân rulăacelaăceămiăs-aăar tată

maiăînainteăînăvisăşiămi-a spus: "Ce-i, Efreme, te-ai adeverit pe deplin
c ă Dumnezeuă ocâmiuieşteă lumeaă cuă dreapt ă judecat ă şiă nuă esteă ne-
dreptate la Dumnezeu?" Iar eu i-amăr spuns:ă"Aşa,ăSt pâne,ăm-am
 CELEăŞAPTEăSURLE 109

adeverită şiă m-amă încredin at,ă c ă minunateă suntă lucrurileă Domnuluiă şiă
nenum rateăc ileăLui".ăAşaăamăînceputăa-i ruga cu multe lacrimi, zi-
când:ă "St pâne,ă aiă f cută dreptateaă aceastaă mareă cuă robulă t u,ă şiă întruă
ar tareaă Taă aiă mângâiatăneputin aă mea.ă Miluieşte-m pe mine robul
T uăşiăm ăscoateădinătemni aăaceasta,ăcaăs ăm ăînvrednicescăaăm ăfaceă
monahăşiăs ăslujescăSt pânuluiăHristos".ăIarăel,ăzâmbindăcuăfa a,ămi-a
zis:ă"Seăc deaă ie,ăs ăfiiăcuăbun ăaşezareăşiăs ănuăteăarunciăînătemni aă
.aceasta; dar cu purtarea taăceaărea,ăintrândăaici,ăceăpotăs - iăfac?ăîns ănuă
te teme; n-oăs ăiaiămulte.ăC ciăvineăaltăst pânitor,ăcareăvreaăs ăteăslobo-
zeasc ".ăŞiăzicândăacesteaăs-a dus.
Iar eu, întru mult necaz petrecând, socoteam oare cum vor lua
sfârşităceleăpentruămine.ăDeci,ă dup ăcinciăzileăaăvenităaltăst pânitor,ă
careăpetrecuseăînăcasaăp rin ilorămei.ăLaăşapteăzileădup ăluareaăst pâni-
rii,ăaăîntrebatăpeăacela,ăc ruiaăîiăerauăîncredin ateăjudec ile,ădeăsuntă
cevaălega iăînătemni ?ăIară elăspunându-iăc ăeă unătân rălegatăpentruă o
pricin ăoarecare,ăînăziuaăoptaăaăporuncităs ăseărânduiasc ăieşirea.ăDeci,ă
şezândă elă înă divană aă poruncită s ă fiuă adusă spreă întrebare.ă Şiă Venindă
slujitoriiălaătemni ,ăiar şiămi-auăpusălan ulădeăgrumazăşiăm ătr geauăînă
privelişteaăcet iiăspreăcercare.ăSt pânitorulăaăporuncităs ăm ădezbraceă
şiăs ăm ălegeăcuăzdren eăşi,ăpunându-m ăînămijloc,ăm-au adus înaintea
judec torului.ăSt pânitorulăv zându-m ăm-aăcunoscut,ăîns ădup ăaspri-
mea legilor m-aăîntrebatăşi,ăcunoscândăc ăsuntăclevetit,ăaăporuncităs -mi
dea drumul. Atunci slujitorii dezlegându-miăleg turileăşiădându-mi hai-
nele, m-auă îmbr cată şiă m-auă slobozit.ă Iară euă cuă preasl vireă izb vin-
du-m ,ăîndat ăşiănumaidecâtăamămersăînămunteălaăunăstare ăşiăc zândălaă
picioareleăluiăşiăpovestindu-i lui toate, m-aăf cutăpe mine monah.
Acestea,ăfra iiămei,ăviăle-amăpovestităpentruăfolos,ăcaăşiăvoiăîm-
preun ăcuămineăs ăsl vi iăpeăDumnezeuăcelăceăvoieşteăcaăto iăoameniiă
s ăseământuiasc ăşiălaăcunoştin aăadev ruluiăs ăvie"1.

1
Sf.ăEfremăSinii,ăCuvinteleăşiăînv turile,ăBucureşti,ăTipografiaăNa io-
nal ,ă1926,ăpp.ă3-7.
110 C RAREAăÎMP R IEI

SOCOTELILEăÎN ELEPCIUNIIăCUăMOARTEA

Cândănuămaiăr spundăoameniiălaăchemareaădragosteiăluiăDumne-
zeu,ădauădeăasprimeaădrept iiăSale,ăcând,ăspreăpedepsireaăr ut ii,ăîn-
g duieăr zboaiele.ăAtunciăvia aăoricuiăseăafl ăînăprimejdieădeămoarte,ăşiă
aăcelorădeăacas ăşiăaăcelorădeăpeăfronturi.
S ăcercet m,ăîntreămarginileăîng duite,ăpricinaăaceasta,ăaăr zboa-
ielor,ăcareăpeămul iăîiăspal ădeăf r delegiăînăşiroaieădeălacrimi.ăLu măcaă
gând de ajutor înădareaăr spunsuluiăvoin aăluiăDumnezeu,ăcareăurm -
reşteăcaăto iăoameniiăs ăseământuiasc ăşiălaăcunoştin aăadev ruluiăs ăvie.ă
Dreptăaceea.ăDumnezeu,ăcelămilostivăîntruădrept i,ăpeăceiăneb g toriăînă
seam ăsauăprotivniciă- darătotuşiăoameniăcumsecadeă- abia cu ajutorul
primejdieiăîiăînduplec ăs ăvreaăşiăeiăceăvreaăDumnezeu,ăadic ământui-
rea,ăsingurulălucruăcuăadev ratădeătrebuin .ăAlădoileaăgândădeăajutorăeă
primireaădeămaiăînainteăcaăbun,ăaăceeaăceăorânduieşteăşiăfaceăDumne-
zeu,ă şiă ştiindă c ă nimică nuă seă întâmpl ă f r ă voiaă luiă Dumnezeu,ă s ă neă
bucur mădeăhot râreaăLui,ăchiarădac ănuăpricepemăaceasta.ăIarăgândulă
alătreileaăeăc ăînăsuferin eăf r ădeăvoieăs-au mântuit mucenicii, în sufe-
rin eădeăbun voieăs-auământuităcuvioşii;ătotăaşaăşiăcuăsuferin eleăr zboa-
ielor,ămultămaiămul iăseământuiescăpeăfront,ădecâtăs-arăfiământuităacas .
Obişnuit,ă lumeaă credeă c ă moră înă r zboaieă ceiă r iă şiă scap ă ceiă
buni.ăEsteăşiănuăesteăaşa,ăpentruăc ănumaiăsingurăDumnezeuăştieăşiă ineă
socotealaă fiec ruia.ă Unulă dină sfin iă aă zis:ă "Caprele eu sunt; iar oile
Dumnezeuăleăştie".ăPeăurm ănumaiăsingurăDumnezeuăştieă- şiăprecumă
ştieăşiă faceă - dac ă pentruă cinevaă eă maiă deă folosă via a,ă sauă maiă multă îiă
foloseşteămutareaădinăvia aăaceasta.ăApoiăDumnezeu,ăînăatotputerniciaă
Sa,ăfoloseşteăşiăpeăceiăr i, peănecredincioşi,ăpeăceiăf r ăniciăunăDumne-
zeu,ăbaăchiarăşiăpeădraci,ăcaăprintr-înşiiăs ăaduc ălaământuireăpeăceiădeă
mântuit.
Aşaăbun oar ăcineva,ăînc rcatădeăp cate,ăcumăl-auăpov uităceiă
treiă"prieteni"ăaiăs i,ăajungeălaăstrâmtoareăşiănevoieămare.ăNecazurile îi
maiătopescătrupul,ăîiămaiăsub iaz ăminteaăşiăaşaăg seşteăpeăDumnezeu,ă
caăpeăsinguraăsc pareăaăsaădinăprimejdie.ăAcumăI seăroag ăpentruăprimaă
dat ,ăşiăpoateăcaăniciodat .ăDeci,ăcuăprilejulătârcoalelorămor iiăînăjurulă
vie iiăsale,ăDumnezeuăînăatotştiin aăSa,ăv zându-1ăc ăs-a îndreptat pe
caleaăbun ăpentruătoateăzileleăluiăpeăcareăle-ar mai avea - dac ăarăfi
 CELEăŞAPTEăSURLE 111

cuminte - înăchipănev zutăşiăminunatăîlăscap ădeămoarteăsigur .ăDac ă

îns ăîlăştie,ăc ămaiătârziuăvaăaveaăoăpoc in ăşi maiăbun ,ăîlăvaămaiăîng -
duiăprintreămaiămulteăşiămaiăgreleăprimejdii,ăsc pându-1ădinăfiecare,ăc ciă
necazurileăspal ăpeteleăp catelorădeăpeăhainaănoastr ănev zut ,ă- şiămaiă
târziuăîlăscoateădinătopitoareaăsuferin elor,ăfieăspreăvia aăceaăf r ădeă
trup, fie întorcându-1ăspreăvia aăp mânteasc ,ăcaăpeăunăîn elep it.
Peăceiăceăîns ăn-auăstatornicieăînăbine,ăciăiar şiăs-ar întoarce la
rele,ăuitândăf g duin aăceăauăf cut-o la strâmtoare, pe unii îi scoate din
via aăceaădeşart ,ăatunciăcândădup ăştiin aăluiăDumnezeu, au ajuns la
ceaămaiăbun ăpoc in ădinăvia aălor,ăcaăînăaceeaăs ăseăsocoteasc ăînă
veciiă f r ădeă sfârşit.ăAceştiaă aşa-să maiă deă câştigă pentruă mântuire,ă pri-
mindu-iăDumnezeuăcuăcâtădeăcât ăpoc in .
Peăceiăceătrecu iăprinăsuferin eăauăcâştigatăînt rireăşiă statornicie
spreăbineăşiăprintr-înşiiăştieăDumnezeuăc ăarădobândiământuireăşiăal ii,ă
peă aceştiaă îiă scap ă şi-iă întoarceă iară acas .ă Deă cumvaă iar şiă seă dedauă
stric ciuniiăşiăîngr m diriiădeăp cate,ăiar şiăîiăcheam ălaăşcoal .ăŞiăaşaă
faceădeăcâteăoriătrebuieăşiăcuăto iăcâ iătrebuie.
Cuăceiăr iăşi,ădup ăştiin aăluiăDumnezeu,ăf r ăîntoarcere,ăprintreă
alteăneştiuteătaine,ăareăşiăacesteădou ăsocoteli:ăsauăîiăpierdeăînăgrab ,ăînă
chipăn prasnic,ăcaăs ănu-şiămaiăînmul easc ăreleleăşiăaşa,ămaiăuşorăs ăseă
osândeasc ;ăsauăc ,ăprinăr utateaălor,ăvreaăs ăr spl teasc ,ăs ăisp şeas-
c ,ăs ăîntoarc ,ăsauăs ământuiasc ăpeăuniiădinăceiădeăacas ,ămaiăz bav-
niciălaăpoc in ,ăsauăînd r tniciălaăsfatulăşiărug minteaăcelorăbuni.
Iar pe al treilea fel de oameni, pe cei buni, prin darul lui Dumne-
zeu,ăîiăscoateădinăvia aăceaădeşart ,ăfieăştiindu-iăc ăarăaveaăs ăcad ămaiă
târziu, tinzându-şiălaăf r delegiămâinileălor,ăîngreunându-şiăastfelăsauă
chiar pierzându-şiă mântuireaă şiă cheamându-i de aceea mai devreme,
pân ă nuă seă schimb ă înă r utateă ner utateaă lor;ă fieă c ,ă pl cu iă fiindă luiă
Dumnezeu, i-aăpusălaăîncercareăşiăi-a aflat Lui-Şiăvrednici,ăprecumă
scrie:

în elepciuneă3:
1. Sufleteleădrep ilorăsuntăînămânaăluiăDumne
zeuăşiănuăseăvaăatingeădeădânseleămunca.
2. P rutu-s-âăînăochiiăcelorănepricepu iăc ădrep
iiăsuntămor iăeuădes vârşireăşiăieşireaălorădinălume
eă6ămareăpedeaps ,
112 C RAREAăÎMP R IEI

3. Şiămergereaălorădeălaănoiăsf râmare,ăiarăei
sunt în pace.
4. Chiarădac ăînăfa aăoamenilorăauăîndurat
munci,ăn dejdeaălorăeăplin ădeănemurire,
5. Şiăpu inăfiindăpedepsi i,ămareăr splat ăvor
primi,ăc ăDumnezeuăi-aăîncercatăpeădânşiiăşiăi-a
aflat Lui-Şiăvrednici.
6. Caăaurulăînătopitoare,ăaşaăi-aăl murit,ăşiăcaăpe
oăjertf ădeăardereăîntreag ,ăaşaăi-a primit.
7. Str luci-vorăînăziuaăr spl tirii...

Iarădac ăsuntăcâteăuniiăr i,ăf r ăleacăşiănuăp escănimicădinăneca-

zurileăoamenilor,ătrebuieăc ăi-aălep datăDumnezeuăşi-iălas ăs ăseădes -
vârşeasc ăînărele,ăcaăs -şiăiaăosând ăveşnic ,ă- precum s-a spus la cele
pentru Saul.

Oă alt ă tain ă aă luiă Dumnezeuă eă şiă aceasta:ă Nuă pedepseşteă toat ă

r utateaătuturor,ăaici,ăşiănumaidecât;ăprecumăniciănuăsl veşteăbun tateaă
tuturor,ăaici,ăşiănumaidecât.ăChiarădac ăarăfaceăaşa,ăatunciăşiăoameniiăară
faceăbineleădeăfric ;ământuireaăarăfiădeăsil ,ăiarănuăoăfapt ăaălibert iiăşiăaă
dragostei. Apoi, dac ă repedeă ară pedepsiă totă r ul,ă Dumnezeuă ară fiă ună
fricos,ăunăneputincios,ămicitălaăoăm sur ăomeneasc ăsauăcelămultăînge-
reasc ,ăşiăne-arădaăs ăîn elegemăc ăseătemeădeăr uăşi-şiăap r ăst pâ-
nirea, - cumăfacăoamenii.ăCiătocmaiăpeăfaptulăc ăîng duieăr ilorăs -şiăfa-
c ă deă cap,ă şi-iă las ă peă oameniă neînfrica iă deă pedeapsaă n prasnic ,ă neă
dovedeşteă atotputerniciaă Sa,ă veşnică liniştit ă asupraă r ului,ă - atotpu-
ternicie,ăsubăocrotireaăc reia,ăprinăvirtuteaăcredin ei,ăst mălinişti iăşiănoi,ă
primindăpalmeleăşiăscuip rile r ului,ăcaăpeănişteăm rturiiăaleăneputin eiă
aceluia,ăînăfa aăatotputernicieiăluiăDumnezeu,ăcareăneăînt reşteăcuăliniş-
tea Sa.
Cuăaceeaăc ănuăpedepseşteăr utateaănumaidecât,ăîiăîntindeăispit ă
puternic ,ă s ă seă des vârşeasc ă şiă ea,ă spreă pedeaps ă sigur ă înă ziua
judec ii.ăIarădac ,ătotuşi,ăuneoriăpedepseşteăn prasnicăvreoăf r delege,ă
oăfaceăcaăs ămaiăpun ăfrâuăr ut iiăîntreăoameni,ăşiămaiăalesăs ănuăscad
 (Il.f ŞAPTEăSURLE I 13

înăcredin ăîncep torii,ăşiăs ănuăseăpiard ădintreăoameniăcunoştin aă

r spl tiriiădup ăfapte.
Deci,ăoriăc ăr spl teşte,ăoriăc ănuăr spl teşte,ă l i e binele,ăfieăr ul.ă
ună lucruă eă sigur:ă c ă vineă oă r splat ă sigur ă şiă veşnic ,ă şiă c ă hiruieşteă
bineleă asupraă r ut ii.ă Apoi,ă prină r bdareaă multoră neştiu iă deă oameni,ă
atotputerniciaă şiă dreptateaă luiă Dumnezeu,ă sf râm ă mereuă por ileă iadu-
lu i, cuăputereaăBisericiiăv zuteăşiănev zute
iat ă deă ceă toat ă grijaă şiă rug ciuneaă s ă neă fieă s -lă primeasc ă
Dumnezeuăînălocaşurileădrep ilorăpeăceiăceăne-oăiauăînainte,ăsc pând,ă
cuă orânduireă dumnezeiasc ,ă dină învelitoareaă vie iiă celeiă deşarte,ă l i n u l
dintre slujitorii lui Dumnezeu, tânguindu-seă deă îngustimeaă vederiiă şiă deă
strâmtimeaă credin eiă oamenilor,ă c ă socotescă numaiă celeă deă aici,ă ziceă c ă
"Oricât ni s-arăp reaădeăneobişnuit,ădarăadev rul.acestaăr mâne:ăc ăne-a
trimisăDumnezeuăînălumeaăaceasta,ăcaăs ăînv măaăneălep daădeăeaăşiă
s ăoăc ut măpeăceaăadev rat "
Pentru iubitorii de Dumnezeu nu este durere, nu este primejdie -
afar ă deă p cată - şiă nuăesteă moarte:ă eiă trebuieăferici iă şiă urma iă cuă aceeaşiă
lep dareădeăsineăşiădeăvia ,ăoricândăvremeaăne-ar cere-o.

2 Corinteni 4:
16,ă Deă aceeaă nuă neă descuraj m,ă şiă m cară c ă
omulănostruăcelădinafar ăseăpr p deşte,ăomulănos-
truăcelădinl untruăseăînnoieşteăziădeăzi.
I 7.ă Pentruă c ă suferin aă noastr ,ă uşoar ă şiă de-o
clip ,ă neă agoniseşteă nou .ă maiă presusă deă oriceă m -
sur ăoăcump n ăveşnic ădeăm rire,
18. Ca unora ce n-avem în vedere cele ce se
v d.ă fiindc ă celeă ceă seă v dă suntă vremelnice,ă peă
cândăceleăceănuăseăv dăsuntăveşnice.

2 Corinteni 5;
1. Ciănoiăştimăc ,ădac ăp mânteascaănoastr ălo
cuin ,ăînăcortulăacesta,ăseădesface,ăavemăînăceruri
cl direădeălaăDumnezeu,ăcas ăveşnic ,ănef cut ăde
mân .
2. De.ăaceeaăsuspin măînăacestătrup.ădorindăs
'•- neăîmbr c măcuălocuin aănoastr ăceaădinăcer
 14 CARARKAăIMPÂR TILI

Deci nu sunt de plâns decâtă necredincioşii,ă careă s-au stins în ne-

credin ,ăcaănişteăînstr ina iăşiăprotivniciăluiăDumnezeu.ăDarăeăbineăs ă
seă ştieă c ă via aă înă primejdiiă peă mul iă i-aă scosă dină num rulă mor iloră şiă i-a
primităDumnezeuădmăbra eleămor ii.ăînăîmp r iaăvie ii.

JUDECATAăMILOSTIV

De obicei oamenii nu se întorc la Dumnezeu decât atunci când

dauă deă primejdii,ă adic ă atunciă cândă îiă ajungeă dreptateaă dumnezeiasc ă
dinăurm ăşiătrebuieăs ădeaăseamaădeăceăauă(acut.ăNuăeăr uăs ăteăîntorciă
la Dumnezeu nici chiar atunci, în ceasul ală unsprezecelea;ă îns ă ară fîă cuă
multă maiăbineăs ăvii.ădeăbun ăvoie.ălaărosturileătaleăveşnice,ăşiănuătrasădeă
mânec ă sauă p lită cuă pr jinaă dină urm .ă Dac ă amă lîă noiă maiă sim i i,ă amă
vedeaă c ă Dumnezeu,ă preamilostivul.ă neă îmbieă cuă iubire.ă înc ă dină dimi-
nea aăvie ii,ătainaăsfânt ăaăpoc in ei,ăcaăs ănuăajungemăc treăsearaăvie-
iiăaşaădeăîmbl ti iădeărele.ăTainaăpoc in eiăesteăjudecataămilostiv ,ăceăoă
faceă Dumnezeuă cuă noiă p c toşii,ă cândă mergemă noi.ă deă bun ă voie.ă şiă neă
m rturisimăgreşelile.
Preo iiă poart ă preo iaă lui Hristos; prin iertarea lor, Dumnezeu te
iart ,ă prină graiulă lor,ă Dumnezeuă î iă vorbeşte.ă Prină ei,ă Dumnezeuă teă
cheam ,ăoricâtăaiă\'\ deăp c tos.
MareăesteăTainaăpoc in ei,ănuănumaiăfiindc ăteăiaceădinăr u.ăbun,ă
dină vr jmaşăalăluiăDumnezeu,ăprietenăală Lui,ăciă şiă pentruăc ă unălucruă
aşaă deă mareă eă acoperită cuă chipă smerit.ă Milaă ceaă tar ă deă marginiă aă Ta -
t lui,ă caă s ă scapeă peă fiiiă S iă deă judecataă ceaă aspr ,ă aă drept iiă dup ă
fapte,ăleătrimite,ăcoborândădinăceruri,ăpeăFiulăS uăcelăUnulăN scut,ăs ăleă
fac ăoăjudecat ămilostiv ăşiăf r ăniciăoăînfricoşare,ăşiăiar şiăs -i împace
cu Sine.
Poateă tocmaiă pentruă c ă eă aşaă deă smerit ă judecataă aceastaă milos-
tiv ,ă nuă potă s ă vieă laă mântuitoareaă eiă binefacereă aproapeă niciă unulă
dintreă ceiă cuă minteaă plin ă deă "ştiin "ă şiă afumat ă deă mândrie.ă Cumă s ă
poat ă veni,ă eiă careă ştiuă totul,ă eiă careă st pânescă pesteă oameni,ă s ă vieă înă
genunchiă înainteaă unuiă simpluă preotă şiă s -şiă înşireă toateă f r delegileă şiă
necazurile lor 91 Nu, asta mândria n-oăpoateăface,ăs ăvieădeăbun ăvoieăla
 CF-LHăŞAPTEăSURIăI 15

smerenie.ăDeăaceea,ăeiădauădeăasprimeaădrept iiăcare-i fierbe în zeama

lorăpân ăliăseămoaieăoaseleătrufiei.
Tainaă poc in eiă sauă m rturisireaă eă ală doileaă botez:ă botezulă lacri-
milor.ăSuntătreiăbotezuriăcareăneăcur escădeătoate:ăprimul,ăprinăcareăin-
tr m înă obşteaă creştin ă eă botezulă dină ap ă şiă dină Duh,ă sauă naştereaă aă
doua.ăcândăsuntemăînzestra iăcuădarurileăDuhuluiăSfan ,ădup ăatotştun aă
deă maiă înainteă aă luiă Dumnezeu.ă Acestaă nuă seă maiă repet .ă Ală doileaă eă
botezulă poc in ei,ă sauă ală lacrimilor,ă peă careă îlă putemă face.ă şiă trebuieă
t cut,ăoridecâteoriăniăseăîncarc ăconştiin aăcuăgreşeliăfa ădeăDumnezeu.ă
Iat ă deă oameniă şiă fa ă deă noiă înşine.ă Iară ală treileaă eă botezulă sângeluiă
care.ă dac ă seă întâmpl ă s ă vieă nec utată deă noi,ă deă asemeneaă neă spal ă
toateă p catele,ă maiă alesă dac ă ne-aă venită dină hot râtaă m rturisireă aă l u i
Dumnezeu.ăCelăînăTreimeăînchinatăşiăaăSfinteiăSaleăBisericiăAcestaăeă
un dar pe care-1ăd ăDumnezeuăcuiăşiăcui.ădinăvremeăînăvreme,ămaiăalesă
înăvremeaădeăprigoan ăaăcredin eiăcreştineădreptm ritoare.ăAcestaă iar şiă
nuă seă maiă repet ,ă şiă nuă atârn ă deă noi.ă înă privin aă venirii,ă ciă numaiă înă
privin aăprimirii.ăSfântulăCirilăneăînva 1:
"Dac ăcinevaănuăprimeşteăbotezulănuăseământuieşte.ăafar ănumaiă
deă mucenici,ă careă primescă împ r iaă şiă Iar ă deă ap .ă Mântuitorul,ă când a
mântuitălumeaăpeăcruceăşiăcândă I s-aăîmpunsăcoasta,ăaăizvorâtăsângeăşiă
ap .ăcaăs ăseăbotezeăcuăap .ăceiăceăseăboteaz ăînăvremeădeăpaceăşiăs ăseă
botezeă cuă sângeleă lor.ă ceiă ceă seă boteaz ă înă vremeaă prigoanelor.ă Mântu-
itorulănumeşteăşiămuceniciaăbotez,ăcând zice:ă"Pute iăs ăbe iăpaharulăpeă
careăluiăîlăbeauăşiăs ăv ăboteza iăcuăbotezulăeuăcareăluiăm ăbotez 9""2
Hă lucruă deă mirare,ă c ă pentruă priciniă p mânteştiă seă g sescă miiă şiă
milioaneă deă oameni,ă careă mergă cântândă laă moarte,ă dară pentruă împ ratulă
Cerurilor abia seămaiăg sescăpu ini,ădinăcândăînăcând.ăcareăs ăfieă l i n i ş -
ti iăşiăbucuroşiădeămoarte.
Pentruă aceastaă trebuieă ochiiă sp la iă maiă bine.ă caă s ă vad ă maiă
departeă decâtă stadiaă vie iiă acesteiaă vremelnice,ă precumă erauă odat ă
sfin iiă m rturisitoriă aiă l u i Dumnezeu, ferici iă s ă treac ă prină por ileă
foculuiăşiăascu işulăs bieiălaăîmp ratulăsufletelor.ăMântuitorulănostru.
înăTainaăspovedanieiărogiăpeăDumnezeu,ăc ruiaăI teăm rturiseşti.ă
- deăfa ăfiindăşiăslugaăSa.ăt lmaciăalăvoiiăSaleăc treătineăşiăcheza.şăalăt u

' Sf. Ciril al Ierusalimului, op. cit., pp, %-()7. :

Maieu 10. 38,'
116 C RAREAăIMPAR ăI U I

c treăDumnezeuă- s - iăierteămul imeaărelelorăceăle-aiăf cut,ăînşirându-le

peătoaie.ădup ăcumăteăajut ăconştiin a.ăŞiăbunăeăDumnezeu,ăc ciăteăiart ă
de toate datoriile tale.ădară numaiădac ăier iăşiătu.ădinăinim ,ăgreşelileă
fra iloră t i.ă Dac ă nuă ier i,ă niciă Dumnezeuă nuă teă iart .ă Şiă trebuieă s ă
iert mălaănesfârşit,ăpeăto i.ădinătoat ăinima.
Cei vechi se rugau pentru cei ce-lă schingiuiauă şiă Ieă cuprindeauă
picioarele, binecuvântând pe cei ce-iăduceauălaămoarte;ăiarăal iiăziceau,ă
c ăarătrebuiăs ăcump r măcuăaurăoc rileăşiănecazurileăceăIeăp timimădeă
Iaăoameni.ăTotulăeăs ăteăînvoieştiăaşa,ăpentruăDumnezeu,ăşiăEIăî iăajut ;ă
c ciăadev ratănuăeădup ăfireăs ăiubeştiădinătoat ăinimaăpeăcel ce îe ucide
înătoiăfelul,ăciăeămaiă presusădeălireăAcestaăeăîn elesulăşiăcap tulăacesteiă
judec iă milostiveă aă luiă Dumnezeu,ă redobândireaă iubiriiă f r ă margini,ă
întoars ădeălaătoateăp cateleăspreăDumnezeuăunu)ăşiăspreăto iăoamenii.ă
Cât se poate prinde de minuneaăacesteiăsfinteătaine,ăiat ăspunemăc ăeaă
lucreaz ărevenireaăoamenilorălaăner utateaăpruncilor.

SFATUL DIN IAD

într-o carte veche, din Sfântul Munte, un duhovnic iscusit în

pove eăaăl satăînchis ăîntr-oăîntâmplareăînv turaăaceasta.
"Un preot, cu fricaăluiăDumnezeuăşiăgrijaăp stori ilorăs i,ăseăoste-
nea zi de zi. prin toate mijloacele ce-iăst teauăînăputin ,ăs ăîntoarc ăpeă
ceiăr t ci iădinăcaleaăpierzanieiăşiăsâ-iăînt reasc ăînăcuvântulăluiăDumne-
zeu.ă Cuă toateă acestea,ă vedeaă cuă durereă c ă ostenelileă saleă r mână f r ă
road .ă Credincioşiiă s iă iep dar ă numaiă f rnicia;ă încolo,ă putrezeauă înă
aceleaşiăp cate,ăcumăîiăg sise.ăZadarnic ăeraăslujba,ăzadarniceăpredi-
cile, zadarnice sfaturile zilnice, zadarnice sfaturile date la spovedanie.
Nimic nu-i clintea din noroiulăp catelor.
Ceă s ă fac ă bietulă preot9 Cumă s -i îndrepte0 C ciă seă înfl c raă
pentruălucrulăIuiăDumnezeu,ăştiindu-seăchezaşăpentruăsufleteleălor.ăşiăseă
fr mântaăziăşiănoapte,ăcerândădeălaăDumnezeuăs -i arate, pentru ce nu
poateăs -iăatrag ălaământuire9
într-oăsâmb t ăseara,ădup ăvecernie,ăst teaăam râtăpe-oăpiatr ă
dinăgr din ,ăcovârşitădeăgrijaădatorieiăsaleăpreo eştiăşiămâhnităamarnic
 CELEăŞAPTEăSURLE 117

de truda-iă tar ă road .ă Cumă staă aşa,ă pierdută înă gânduriă grele,ă iat ă c ă
Dumnezeu îi deschise ochii nec jituluiă s uă suflet,ă asupraă uneiă vedeniiă
înfricoşate:ăoăgloat ădeăarapi,ănegriăcaăt ciunele,ăiăseăar tar ăcaăunănoră
întunecat de duhuri necurate. Era un divan al diavolilor în frunte cu Sa-
tana,ămareleăşiăîncruntatulătartorăalălor.
Deodat ,ădinămijloculădivanuluiăunăglasădiavolescăzbier ădeăclo-
cotiăv zduhul:
- Voi,ădr ceştilorăgloate,ăsfatui i-v ,ăn scoci iăcuăminteaăvoastr
meşter ăînăviclenii,ăşiăs -miăspune i:ăcumăa iăputeaăvoiămaiăuşorăşiămai
sigurăînşelaăpeăoameni,ăcaăs ăumplemăcuăeiăîmp r iaăbezneiăşiăpânte
celeăfl mândăalăiadului?
Laăaceast ăporunc ăaătartoruluiăceluiămare,ăgloateleăîntunecateă
aleăîncornora ilor,ăintrar ăînăputoareaădiavoleştilorăsfatuiri.
Nuătrecuămultăşiădinămul imeaăaprins ădeăsfatăieşiăînainteaăSata-
neiăoăc petenie,ălucindăcaăp cura,ăşiăzise:
- întunecimeaăta,ăs ăfuriş măînăminteaăoamenilorăgândulădr cesc
c ănuăesteăDumnezeu;ăastfel,ăneavândădeăcineăs ăseăteam ,ăuşorăneăvor
c deaăînăgheare,ăvorăfaceănumaiăceeaăceăvremănoiăşiăvomăumpleăiadul
cu ei.
Ascultându-1, Satana chibzuiăşiăapoiăr spunse:
- Cuăminciunaăastaăpreaăpu iniăvomăputeaăprindeăînăundi ;
pentruăc ălucrurileăCeluiădeăsus:ăcerulăşiăp mântulăşiătoateăcâteăleăîmpo
dobescăm rturisescăslavaăLuiăşiătoateădovedescăc ăElăeste.ăS ăvieăaltul,
cuăoăn scocireămaiăviclean .
Atunciădinăgloateleăîntunerecului,ăieşiăoăalt ăc petenieăîncornorat ă
şiăzise:
- întunecimeaăta,ăp rereaămeaăeăs ăleăspunemăoamenilorăc ,ăchiar
dac ăarăfiăDumnezeu,ădarădup ămoarteănuăesteăsufletăşiănuăesteăjude
cat ,ăşi,ăprinăurmare,ăniciăr splat ăsauăpedeaps .ăS ăleăspunemăc ănuăe
niciăraiăniciăiadăşi,ăprinăurmareăsuntăsloboziăs ăm nânce,ăs ăbeaăşiăs -şi
fac ătoateăpofteleătrupuluiăşiăaleăinimii,ăc ci,ăcaămâineăvorămuriăşiădup
moarteănuămaiăeănimicăşiăoăs ăleăpar ăr uăc ănuăşi-auăf cutătoateăgustu
rile cât au fost în putere.
Satanaăîiăcump niăvorbele,ăapoiăîiăzise:
- Niciăcuăvicleşugulăacestaănuăvomăputeaăcâştigaăpreaămul i:ăc ci
printreăoameniăsuntăuniiăr s ri iălaăminte,ăcareăştiuăc ăesteăDumnezeuăşi
c ăînădreaptaăLuiăst ăr splataăsauăpedeapsaădup ăfapte.ăŞiăapoiămul i
 18 C RAREAăÎMP R IEI

ştiuăc ăsufletulăd inuieşteăşiădup ămoarteăşiăvaămergeălaăjudecataăceaădeă

peăurm ,ădup ăcumăîiăînva ăScripturile.ăCuăvicleşugulăacestaăneăpic ăşiă
nou ăcevaăînăgheare,ădarămareălucruănu.ăEuăvreauăoameniămul i,ăca ni-
sipulăm rii,ăs -iăînchidăcaăpeăoăturm ădeăproştiăînătoateăpeşterileăiadului1
r cniăSatanaăşiătrântiăodat ădinăcopit ăaşaădeătare,ăc ătoat ădroaiaădraci-
lorăsughi ădeăgroaz .
Atunciă dină mul imeă seă rupseă oă alt ă c petenieă şi,ă sprijinindu-se
an oşăînăcoad ,ăduhniăurm toareaăpropunere:
- Preaăîntunecateăjupâneăşiătat ăalăminciunii,ăl udat ăs ăfieăgrija
ta de-aăumpleăiadulănostruăcuăproştiiăşiădestr b la i!ăp mântului 1 Am
ascultatăcuăluareăaminteăvicleşugurileătovar şilorănoştriădespreăpierza
rea oamenilor,ăaşaădeăscump ănou ,ătuturorădracilorăt i,ăşi,ăv zândăc
eleănuăsuntăpeăplaculăîntunecimiiătale,ăamăn scocităIaărândulămeuăunăvi
cleşugăşiămaiămare:ădeăceăs ănuăl ud măpeăoameniăpentruăcredin aăîn
Dumnezeu,ăînănemurireaăsufletului,ăînăjudecataădeăapoiăşi înăr splata
dup ăfapte9 Deăceăs ănuăleăspunemăşiănoiăc ăesteăunăraiăşiăunăiad,ăcare
d inuiescăînăveaculăveacului9 Dar,ădup ăceăIeăvomăspuneătoateăacestea
- peăcareăeiăleăştiuăpreaăbineă- s ăleăşoptimălaăureche,ăoădat ,ădeădou
ori,ădeămiiădeăori:ănuăv ăgr bi iăcuăpoc in a,ăoameniăbuni!ăMaiăeăvreme
destul .ăTr i iămaiăîntâiădup ăcumăv ăvineăpofta.ăPoc in aăl sa i-o mai
laăurm !ăNuăv ăgr bi i!
Ascultându-I,ăochiiăSataneiăfulgerar ădeăbucurieădr ceasc .ăElăseă
ridic ătrufaşădeăpeăjil ulădeăfl c riăcaăsmoalaăşi,ăb tândăcuălabaăpeăumeriă
peădiavolulăcareăn scociseăacestăvicleşug,ăglasulăluiătun ăoădat ,ădeăseă
cutremur ătotăîntunereculăiadului.
- Voi,ăduhuriăputuroaseăaleăîmp r ieiămele,ăeaăgândulărisipi i-v
peăfa aăp mântuluiăşi,ăcaăoăotrav ădulce,ăstrecura iăîn urechile oameni
lorăşoaptaăcuăadev ratădup ănumeleănostru:ă"Nuăv ăgr bi iăcuăpoc in a,
oameniăbuni,ăniciăcuăspovedaniaăadev rat .ăMaiăeăvremeădestul :ămâi
ne,ăpoimâine,ălaăb trâne e.ăPân ăatunci,ăface i-v ădatoriaăc treăDumne
zeuăşiăsufletănumaiăaşa,ădeăochiiălumii.ăVede i-v ămaiăîntâiădeăgrijile
p mânteşti,ăaşaăcaăşiăpân ăacum.ăPentruăpoc in aăadev rat ămaiăave i
vreme,ăc ădoarăn-oăs ămuri iăchiarămâine!"
Şi,ălaăporuncaăSatanei,ăduhurileăiaduluiăseăîmpr ştiar ăcuăiu ealaă
gânduluiă peă fa aă p mântului,ă s am geasc ă peă z bavniciiă oameniă înă
minciunaă pierz rii,ă cuă amânareaă poc in eiă peă mâine,ă peă poimâine,ă laă
b trâne e...
 CELEăŞAPTEăSURLE 119

Vedeniaă seă stinse,ă şiă preotul,ă trudită deă soartaă credincioşiloră s i,ă
în elese,ăînăsfârşit,ăpricinaăz baveiălorădeăaăseăhot rîăs ăseământuiasc ă
cuăadev rat.ăDeăform ăşiădeăochiiălumii,ăeiăîşiăîndeplineauădatoriileăcreş-
tineşti,ădar,ăvr ji iădeăşoaptaăademenitoareăaăviclenilor,ăg seauăc ăsfatu-
rileăp rinteluiăsuntăbuneămaiămultăpentruăceiăb trâni.ăCâtădespreăeiăîn-
şişiămaiăauăvremeădestul :ămâine,ăpoimâine,ălaăb trâne e...ă".
Iat ăsfatulădeă primejdieăcare-iăîncâlceşteăpeă oameniăînăreleăşi-i
bag ăînătoateănecazurileăşiăînătotăîntunerecul,ăiarămâine,ăpoimâine,ăcaă
nişteăstorşiădeăvlag ,ănuămaiăsuntăbuniădeănimic.ăDumnezeuăiart ăneşti-
in a,ădarăvicleniaăba.ăIarăomulăcuăsocoteal ăviclean ăeăacelaăcare-şiăd ă
cuăvoiaătoat ătinere eaădracilor,ăr mânândăcaăluiăDumnezeuăs -l dea o
b trâne eădistrus .ăNu-iăvaăfîăzvârlit ăşiăb trâne eaălaolalt ăcuătinere ea9

DEZL N UIREAăSTIHIILOR

Dac ă oameniiă totuşiă nuă seă întorcă deă laă rele,ă niciă dup ă asprimeaă
necazurilor, atunci vin peste întunecata lume necazuri mai presus de
fire:ă"T riileăceruluiăvoră11ăzguduite;ănuăvoiăcutremuraănumaiăp mântul,ă
ciăşiăcerul,ăziceăDomnul!"1 C ci:ă"Moarteaăşiăsângele,ăînvr jbireaăşiăsa-
bia,ăzdrobireaăşiăb taia,ăasupraăcelorănelegiui iăs-au zidit toate acestea,
şiăpentruăeiăs-aăt cutăpotopul"2.
SusăînăCer,ălaăcârmaănev zut ăaălumiiăseărânduieşteăceăs ăfieăjosă
peăp mânt,ăcuăto iăşiăcuăfiecare.ăDarăceleăceăvinăs ăseăîntâmple peăp -
mântătotădeăpeăp mântăîşiăiauăplecarea;ăaşaăc ,ăînătoate,ăoricând,ăşiădeă
noiăatârn ăceăs ăneăvieădeălaădreaptaăjudecat .ăC ăaşaăseă ineăcump naă
întreăsusăşiăjos.
Iarăprecumăc ădeăpeăp mântăseăsuieăpricinaăp catelorăstrig toareă
laăcerăşiăc ădinăcerăcoboar ăr spunsul,ăavemăm rturiaăîngerilor,ătrimişiă
laăLotăînăSodoma,ăînăchipulăaădoiăoameni,ăc ciăsodomiaălocuitoriloră
strigaălaăcerăşiăchinuiaăsufletulădreptului:

1
2 Petru 3, 10.
2
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă40,ă11-12.
120 C RAREA'ăÎMP R IEI

Facere 19:
13. Strigarea lor s-aăsuităînainteaăDomnuluiăşi
Domnul ne-aătrimisăs -i pierdem.
14. AtunciăaăieşităLotăşiăaăgr ităcuăgineriiăs iăşi
le-aăzis:ă"Scula i-v ăşiăieşi iădinăloculăacesta,ăc ăva
s ăpiard ăDomnulăcetatea".ăGinerilorăîns ăliăs-a
p rutăc ăLotăglumeşte.

Faptele lor nu-iăl sauăs ăcread ,ăciăt ceauăs ăliăseăpar ăglum ăşiă
aşaă auă pierită şiă gineriiă luiă Lot,ă f cându-se nevrednici de cuvântul lui
Dumnezeu.ă Dară avemă îns şiă m rturiaă luiă Dumnezeu,ă ceaă dat ă luiă Noeă
înainte de potop:

"Sosit-aă înainteaă fe eiă Meleă sfârşitulă aă totă omul,ă

c ciă s-aă umplută p mântulă deă nedrept ileă lor,ă şiă
iat .ăEuăîiăvoiăpierdeădeăpeăp mânt"'.

Şiăs-auădeschisăst vilareleăceruluiăşiăaăfostăpotopul.ăIar pentru vremuri

viitoareăavemăalteăr spunsuriăaleăceruluiăatârnând peste faptele
p mântului:

Apocalipsa 14:
12. Aciăesteăr bdareaăsfin ilor,ăcareăp zescăpo
runcileăluiăDumnezeuăşiăcredin aăluiăIisus.
13. Şiăamăauzităunăglasădinăcer,ăzicând.ă"Ferici i
ceiămor i,ăceiăceădeăacumămorăpentruăDomnul!ăDa,
gr ieşteăDuhul,ăodihneasc -se de ostenelele lor,
c ci faptele lor vin cu ei".
14. Şiăamăprivităşiăiat ăunănorăalb,ăşiăcelăce
şedeaăpeănorăeraăasemeneaăFiuluiăOmului,ăavând
peăcapulăluiăcunun ădeăaurăşiăînămânaăLuiăsecer
ascu it .
15. ŞiăaltăîngerăaăieşitădinăTempluăşiăaăstrigatăcu
glasămareăceluiăceăşedeaăpeănor: puneăsecereaăşi

Facere 6, 13.
 CELEăŞAPTEăSURLE 121

secer ,ăc ciăaăvenităceasulădeăsecerat,ăfiindc ăs-a

coptăsecerişulăp mântului.
16. Atunciăcelăceăşedeaăpeănoriăaăaruncatăpe
p mântăsecereaăluiăşiăp mântulăIiiăsecerat.
17. ApoiăaltăîngerăaăieşitădinăAltar,ăavând putere
asupraăfocului,ăşiăaăstrigatăcuăglasămareăceluiăce
aveaăcosorulăascu it,ăşiăaăgr it:ăpuneăcosorulăt u
celăascu ităşiăculegeăstruguriiăvieiăp mântului,ăc ci
boabele ei s-au copt.
19. Atunciăîngerulăarunc ăpeăp mântăcosorul
luiăşiăculeseăviaăp mântuluiăşiăciorchiniiăîiăarunc
în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.
20. Şiăteasculăfuăc lcatăafar ădinăcetateăşiăaăieşit
sângeădinăteascăpân ălaăz baleleăcailor,ăăşiăăîn
dep rtareădeăoămieăşaseăsuteădeăstadii.

Ferindu-neădeăaăîndr zniăvreoătâlcuire.ăunălucru e sigur, despre

careănuămaiăîncapeăniciăoăîndoial ,ăc ăf r delegileăducăomenireaăîntr-o
istorie cu necazuri din ce în ce mai apocaliptice.

ANTIHRIST

Elăeă"acela"ăcareăvaăveniăînănumeleăs uă- nu al lui Dumnezeu -

evreu de neam, care va tirani sub ascultareaă saă totă p mântul.ă C ciă
"acela"ă vaă primiă s ă fieă împ rată pesteă str lucireaă tuturoră împ r iiloră
p mântului.1
Creştiniiă - cu numele - dinăpricinaăînmul iriiăf r delegiloră careă
sting Duhul2,ăaşaăseăvorăsl biălaăminte,ăîncâtădeăfric 1 mul iăseăvorălep -
da4 de Hristosăşiăvoră primiătoat ă voiaă reaăşiăvoră gustaă toat ă r utateaă
r ului,ă "c ciă credin aă nuă esteă aă tuturora" 5.ă Via aă lor,ă sl b nogit ă deă
p cat,ăvaădaăîndr zneal ăSatanei,ăcareăvaălucraăînă"acela"ătotăfelulăde
1
Matei 4. 8-9. : 1 4
2 Tesaloniceni 2. 3.
Tesaloniceni 5. <•"' 19. 2 Tesaloniceni 3. 2.
Apocalips ă21.8.
122 C RAREAăăÎMP R IEI

puteriă şiă deă semne,ă deă minuniă mincinoaseă şiă deă am giriă nelegiuiteă
pentruă fiiiă pierz rii,ă fiindc ă n-auă primită iubireaă adev rului,ă caă s ă seă
mântuiasc .ă Deă aceea,ă pentruă c ă iubescă p catulă maiă multă decâtă peă
Dumnezeu,ă Dumnezeuă leă trimiteă am giriă puternice,ă caă s ă deaă crez -
mântăminciunii,ăşiăs ăcad ăsubăosând ăto iăceiăceăn-auăcrezutăadev rul.ă
ciăauăîndr gitănedreptatea 1.
Iudeiiă deă odinioar ,ă împinşiă ml untruă deă "acela"ă auă r stignit pe
Domnul,ă în epându-iă c lcâiul2,ă şiă nuă I-au putut face mai mult nimic;
dimpotriv ă Domnul,ă pogorându-Se prin cruce la cei din închisoare, a
spartă veşniceleă încuietori,ă şiă mareă prad ă aă f cută nes iosuluiă iad.ă Deă
atunciă umbl ă protivniculă caă ună leuă turbat.ă înt râtându-şiă uneltele,ă caă
m cară fapteleă şiă înv turaă Mântuitoruluiă s ă leă întuneceă înă necredin .ă
Neputândă niciă aceasta,ă îşiă aprindeă ciraciiă şiă peă "acela"ă ală lor.ă careă seă
repet ă înă fiecareă veacă deă oameni,ă dină zileleă Sfin iloră Apostoli',ă pân ă înă
zileleă celuiă maiă des vârşită Antihrist,ă dină vremeaă deă apoi,ă cândă vaă pro-
pov duiă Ilieă ,ă caă doar -doar ă vaă puteaă m cară s ă sting ă peă uceniciiă luiă
Iisusă deă peă fa aă p mântului'ă prigonindu-i, spânzurându-i. ucigându-i,
r stignindu-iăşiăînătotăfelulăomorându-i.
Mai mult.ă cumă ziceă ună P rinte,ă acestă Antihristă - care nu se
mul umeşteă numaiă cuă necredin aă sa,ă ciă vreaă necredin aă tuturoraă - nu va
aveaă astâmp ră decâtă înă ziuaă cândă ară izbutiă s ă ucid ă peă Dumnezeuă şiă
s -Lă azvârleă dină inimaă şiă minteaă celuiă dină urm ă credinciosă r mas pe
p mânt;ă şiă nuă râvneşte,ă nebunul,ă laă oă mândrieă maiă mare,ă decâtă aceeaă
dc-aă terminaă odat ă cuă Dumnezeu,ă iară înă loculă Luiă s -şiă împlânteă înă su-
fletulăomului,ăcaăpeăoăsabieăaăiadului,ăchipulăs uădeăfiar .
"Acela"ă nuă seă mul umeşteă numaiă s ă înşeleă peă oameniă cu amâ-
nareaă poc in eiă peă mâine,ă peă poimâine,ă laă b trâne e,ă ciă lupt ă nebună ce-
rândă 1ă moarteă luiă Dumnezeu;ă 2.ă moarteă înv turiiă Sale;ă 3.ă moarteă
creştinilor,ă uceniciloră S i;ă 4.ă pustiireă Bisericiiă Saleă şiă oprireaă Sfinteiă
Jertfe celei dc-a pururi, care este Sfânta Liturghie.
Chinurileă celeă deă peă urm ,ă celeă deă laă Antihrist,ă înă careă vaă lucraă
toat ăputereaăSatanei,ăvorăîntreceătoateăprigoaneleăcâteăs-auăînte ităasu-
praăcreştinilor,ădeălaăînceputăpân ăînăzileleăacelea.

2 Tesaloniceni 2. 9-11. ■'ă1ăloan 2. 18.

4
Facere 3. 15. Maleahi 3, 23
 CELEăŞAPTEăSURLE 123

Numaiăsilaăuneiăprigoaneăpesteătotăp mântulăîmpotrivaăcreştiniloră
îiă vaă hot rîă s ă laseă laă oă parteă oriceă vrajb ă confesional ă şiă s ă fieă una.
cumă auă fostă laă început.ă Nuă voră sc paă deă subă t v lugulă urgiiloră istorici
pân ănuăvorăveniăşiălaăminteaăaceeaăs ăasculteăşiăs ăîmplineasc ,ăm cară
laăsfârşit,ărug minteaăceaămaiădeăpeăurm ăaăMântuitoruluiăînălume.
Poateă c ă înă vremileă aceleaă abiaă voră maiă tiă creştini;ă dară oricâtiă voiă
r mâne,ă aceiaă trebuieă s ă treac ,ă pesteă ceeaă ceă ară liă foarteă bineă s ă treac ă
creştin tateaăvremiiănoastreăşiăs ăfieăuna.
Primejdiaă comun ă s-aă ar tată înă lume,ă unireaă creştin t iiă întârzie,ă
Doamne,ăpân ăcând9
Deci.ă cândă f r delegileă voră încleştaă minteaă şiă inimaă oameniloră
şi-iăvorăs lb ticiăaşaădeătare.ăîncâtăvorăziceăc ănuăleămaiătrebuieăDumne-
zeuă şiă Biseric ă şiă Preo i,ă încâtă vaă fiă s lb ticireaă şiă nebuniaă uni 1 peste tot
p mântul,ăatunciăvineăsfârşitul.

SEAN AăLITURGHIEăMAIăUNIăăăăLUMEA

PrecumăTainaăpoc in eiăsauăm rturisireaăesteăjudecataămilostiv ă

aăluiăDumnezeu,ăascuns ăsubăchipăsmerit,ăşiăiubitoriiădeăsmerenieădauă
deă darulă acesta,ă asemeneaă şiă Sfântaă Jertfaă aă Mântuitorului,ă dină Sfântaă
Liturghie,ă ascunde,ă iar şiă subă chipă smerit,ă oă tain ă aă ocârmuiriiă lumii,ă
Ceiă vechiă ştiauă pricinaă pentruă careă nuă seă arat ă Antihristă înă z i l e l e lor,
c ciă Sfântulă Pavelă vorbeşteă despreă tainaă aceastaă înă chipă ascuns,ă dară n-o
numeşte2. E Sfânta Liturghie, sau Jertfa cea de-a pururi, despre care a
gr ită Domnulă prină DaniiFăşiăapoiăînsuşiăne-aăînv at.ăEaăesteăaceeaăcareă
opreşteă s ă nuă seă arateă Antihrist,ă sauă omulă nelegiuirii 4 decât în vremea
îng duit ăluiădeăDumnezeu.ăC ciăpentruămul imeaăf r delegilor,ădemultă
ar fi trebuit Dumnezeu-Tat lă s ă sfârşeasc ă lumea,ă îns ă Dumnezeu-Fiul.
celă ceă esteă iubireaă deă oameniă şiă deă toat ă firea,ă mereu se aduce pe Sine
Jertfaăsfânt ăînainteaăluiăDumnezeu-Tat l,ămijlocindămilostivireaădeălaă
El.

Luca 6. 11 . 'Danii! 12. 10.

4
2 Xe'saloniceni 2. 6. 2 Tesalonieeni 2. .1
124 CÂRARKAăÎMP R IEI

Rabd ă Fiulă luiă Dumnezeuă pentruă noiă oă r stignireă neîntrerupt ;ă

Mielul-împ rată st ă mereuă chezaşă înainteaă Tat lui,ă adueându-se în
Jertfaăneîncetat ,ărug minteădeămijlocireăpentruăbiataălume.ăC ădeăn -ar
liă sângeleă Mielului,ă ală însuşiă Arhiereului-lmp rat.ă Iisusă Hristos,ă dată deă
bun ăvoieăşiăneîncetatăpre ădeământuireăpentru oameni, stând cu iubire
şiăp rtinireăpentruălume.ădemultăară11ăînecatăDumnezeuăp mântulăînăsân-
geleăoamenilorăşiăl-ar li ars cu toc, deslacând de istov stihiile 1,
DeciăsângeleăMieluluiădinăSfântaăîmp rt şanieămaiă ineăsufletulă
inăoaseăşiălumeaăînăpicioare.ăPrecumătainaăpoc in eiăeăunădarăalăCerului,ă
subă chipă smerit,ă pentruă mântuireaă fiec ruiă sufletă înă parte,ă aşaă Sfântaă
Liturghie,ă mareaă tain ,ă ascuns ă iar şiă subă chipă smerii,ă mântuieştcă
lumea,ă sauă oă fereşteă deă urgiileă Antihristului,ă lat ă deă ce.ă toat ă lumea ar
trebuiă s ă vieă laă Sfântaă Liturghie,ă c ă pentruă d inuireaă lumiiă eă darulă
acestaăpeăp mânt.
Ceeaă ceă seă poateă spune,ă peă scurt,ă despreă oă preaă mareă tain ă aă luiă
Dumnezeu,ăascuns ăînăSfântaăLiturghie,ăcareăseăs vârşeşteăşiăînăCerăşiă
peă p mânt,ă şiă pentruă careă maiă ineă Dumnezeuă lumea,ă amă încercat.ă Dară
Sfântaă Liturghieă esteă neasem nată maiă bogat ă înă taine,ă careă nuă seă potă
dep naă peă limb ă omeneasc .ă Dumnezeuă coboar ă întreă oameniă şiă suieă
oamenii la Sine. pe scara Sfintei Liturghii.

•ROOROCULăF)EăIOC

Deciă cât ă vremeă maiă suntă oameniă ceă caut ă poc in aă şiă Sfântaă
împ rt şanie.ă Satanaă n-areă putere.ă îlă opreşteă Dumnezeu.ă Dară cândă
oameniiă seă voră întunecaă laă minteă aşaă deă tare.ă încâtă voră împiedecaă
Sfântaă Liturghie,ă cuă toat ă voiaă lor.ă vrândă necredin ,ă înă zileleă aceleaă vaă
înceta şiă Jertfaăceaăde-aăpururi,ăşiăvaăîncepeăurâciuneaăpustiirii,ăprecumă
zice la:

Danul 12:
11.ăŞiădinăvremeaăcândăvaăîncetaăJertfaăcea

1
2 Petru 3. 7.12.
 CELEăŞAPTEăSURLE 125

de-aăpururiăşiăvaăîncepeăurâciuneaăpustiirii,ăvorăfiă1290
de zile1.
E vremea de treiăaniăşiăjum tate,ăînăcareăvaăpropov duiăIlie,ăcelă
maiămâniosăprooroc,ăşiăvaăvestiăceleăşapteăcupeăaleăurgieiăluiăDumne-
zeu - celeădeăpeăurm ă- cuăcareăseăvaăsfârşiămâniaăluiăDumnezeu2. Va fi
o vreme de strâmtoare, cum n-a mai fost de la începutul lumii, nici nu
va mai fi3. în zilele acelea:

Dani ii 12:
10.ăMul iăvorăfiăcur i i,ăalbi iăşiăl muri i;ăiarăceiă
nelegiui iă seă voră purtaă caă ceiă nelegiui i.ă To iă ceiă
f r delegeă nuă voră pricepe,ă ciă numaiă ceiă în elep iă
vorăîn elegeă(ceăvremeăe:ăapropiindu-se a doua ve-
nire).
Ceiă f r delegeă hulir ă peă Dumnezeulă Ceruluiă dină pricinaă dure-
rilor, care-i frigeau de-şiămuşcauălimbile,ădarădeăfapteleălorănuăs-au po-
c it,ăziceăApocalipsa4.
Laăplinireaăaceleiăvremiădeăpeăurm ,ăcândăr utateaăvaăfiădes vâr-
şităcoapt ,ăvaăvestiăIlie5, Proorocul de foc, a doua venire a Mântuito-
rului.ăVestireaăaceasta,ăbucuriaăceaămaiămareăaăcreştinilor,ăvaăfiăprimej-
dieădeă moarteă prooroculuiă adev rat;ă c ciă oameniiă f r delegiiăîlăvoră
ucideăcaăpeăIoanăBotez torul,ăcareăeraăînăduhulăşiăputereaăluiăIlie6, la
cea dintâi venire. Dar tocmai când protivnicii Atotputernicului credeau
c ă omorândă şiă peă celă dină urm ă prooroc,ă înă sfârşită "auă terminată cuă
Dumnezeu",ăiat ăc ăînvieăIlie...
Iudeiiă îşiă dauă seamaă deă nebuniaă protivnicieiă loră şiă deă înşelareaă
Antihristului şi,ăcuăînfricoşareăşiăcutremurămare,ăseăîntorcăşiăprimescăpeă
Iisus Hristos-Dumnezeu,ădup ăcumăm rturiseşteădespreăeiăScriptura.
Prooroculă mincinos,ăAntihristul,ăprinăduhulăs uănecuratăcuă careă
lucr ăşiăseă ine,ăr scoal ăpeăto iăîmp ra iiălumiiăs -i adune laăr zboiulă
zilei celei mari a lui Dumnezeu7, în valea lui Iosafat8,ălaăcelădeăpeăurm ă
r zboiăşiălaăceaămaiămareăv rsareădeăsângeădeăpeăp mânt.
1 4 7
Daniil 12, ÎL Apocalipsa 16, 10-1 Apocalipsa 16, 14.
2 x
Apocalipsa 15, 1. 'Maleahi3, 23. Ioil4, 12.
■'ăMateiă24,ă21-22. 6
Luca 1,17.
126 CÂRARfăAăÎMP R IEI

SFÂNTA CRUCE PF CER

Luminat ăînăslav ,ămaiăstr lucitoareăcaăsoarele,ăc reiaăînc ăi-au

stată oameniiă împotriv 1 şiă auă înjurat-o,ă seă vaă ar ta,ă înă ciudaă tuturoră
vr jmaşilorăei,ăsemnăsl vitădeăbiruin ăaăbineluiăasupraăr ului.ăAtunci,ă
înă zileleă aceleaă înfricoşate,ă peă p mântă şiă înă totă trupul,ă însuşiă
Dumnezeu-Cuvântulăvineă s ă chemeăpeă oameni,ăpentruăceaă dinăurm ă
oar ,ă îns ă nuă laă poc in ,ă ciă laă judecat .ă Atunciă Dumnezeuă şiă iconomiaă
mântuirii nu mai e pe crezute,ăciăpeăv zute.
IarăpeăAntihrist,ăînăcareălucraătoat ăputereaăSatanei:

2 Tesaloniceni 2:
8. Domnul îl va ucide cu suflarea gurii Sale.
şi-lăvaănimiciăcuăstr lucireaăveniriiăSale.

Daniil 12:
12.ăFericităvaăfîăcelăceăvaăaşteptaăşiăvaăajungeălaă
1335 de zile.

EăziuaăDomnuluiăceaămareăşiăîniricoşat ,ăziădeăfericireăpentruăceiă
chema i,ă aleşiă şiă credincioşi2,ă ziă deă bucurieă negr it ,ă ziuaă întoarceriiă
Acas ,ă înă araă deă obârşie'ă şiă cap tulă plângerii.ă Ziă deă fericire,ă v zândă
izbândaăr bd rii,ăv zândăînviereaăceaădeăobşte,ăv zândămoştenireaăceaă
g tit ădeă laăîntemeiereaălumiiăcelorăee-Lăiubescăpeă Dumnezeuă şiăauă
r masă înă dragosteaă Luiă pân ă înă sfârşit.ă Şiă taineă întreă taine,ă numaiă deă
Dumnezeuăştiute,ăatunciăseăvorăvedea.
Ceilal iăîns ,ăvorăstaăs -şiădeaăsufletulădeăgroaz ăşiădeăaşteptareaă
celoră porniteă s ă vieă pesteă lume.ă c ciă T riileă Ceruluiă voră fiă zguduite.ă
Atunci vedea-vor pe Cel ce L-auăr stignit,ăvenindăpeănori,ăcuăputereăşiă
cuă m rireă mult 4;ă peă Celă ceă esteă dragosteaă noastr ,ă careă nou ă neă
împr ştieăfrica,ă darăgroaza groazelor pentru cei ce L-auăprigonităşiă
L-auăr stignităpentruăiubireaăSaădeăoameniăşiătrebuindăs -şiăcapeteăplat ă
veşnic ădup ăfapteleălor.
1
Luca 2, 34. 'Luca 21, 26-28. în elepciuneaă
"Apocalips ă17,ă14.ă lui Solomon 17. 6
■'ăIeremiaă22,ă10.
 CELE ŞAPTEăSURLE 127

Şiăvaăfiăjudecata,ăc ciăf r delegileăauăadusăpotopulăşiăf r delegileă

strig ăşiăgr bescăjudecata.
Dreptăaceea,ăv zândăc ăs-aăluatăpaceaădeăpeăp mânt1, dar timpul2
înc ănuăniăs-a luat, cu glasul lui Dumnezeu3 chem măpeăto iăoameniiădeă
pretutindeniăs ăseăpoc iasc ,ăpentruăc ăaăhot râtăoăziăînăcareăvaăs ăjude-
ce lumea!4 Iar ziua aceea poate fi oricând.
Iat ă maiă peă în elesă graiulă rug ciuniiă Mântuitorului,ă pentruă
creştin tateaădeăpesteăveacuriăşiădeăpesteătotăp mântul,ăprins ăpeăcâtăs-a
putut, înăsunetulăacestorăşapteăsurle...
IarădespreăAntihristăseămaiăpoateăscrieăşiăaltfel...

1
Apocalips ă6,ă4.ă ■'ă1ăPetruă4,ă11.
4
2
Apocalips ă10,ă6-7. Fapte 17, 30-31.
 IV

R ZBOIULăăăăNăEV A ZU T
 OMUL.ăZIDIREăăDFăMAREăPRE

"Lumea,ăadic ăUniversulăv zutăalăformelorămaterialeăşiăUniver-

sulănev zutăalăspiritelorăpure,ăesteăexpresiaăbun t iiăluiăDumnezeu,ăEaă
aăfostăcreat ăpentruăcaăs ăseăbucureădeăbun tateaădumnezeiasc .ăFiin aă
ei,ădat ăînătoateălucrurileăcareăoăalc tuiesc,ădeălaăprimulămineralăpân ălaă
înger, eăoăfiin ăîmp rt şit .ăVia aătuturorăf pturilorăparticip ălaăbucuriaă
înăDumnezeuădup ăgradulădeăfiin ăpeăcareăîlăauăşiădup ăcapacitateaăcuă
careăaăfostăînzestrat ăfiecare.ăAcestăgradădeăfiin ăşiăaceast ăcapacitateă
de participare e principiul ierarhiei dup ăcareăeăconstituit ălumeaăcrea-
tural .ăOmulăocup ăînăaceast ăierarhieăunălocăcentral.ăPrinătrupăapar ineă
lumiiăfizice,ăprinăsufletăapar ineălumiiăspirituale.ăînămareleăcosmos,ăelăeă
ună microcosmos,ă cumă îlă numeşteă înv atulăteologă ală Bisericiiănoastre.ă
Ioană Damaschin.ă Fiin eleă spiritualeă aleă crea iei,ă f cuteă dup ă chipulă şiă
asem nareaă luiă Dumnezeu,ă suntă libere,ă adic ă posed ă voin ă proprie,ă
îngeriiăsuntă liberi,ă omulă eă liber.ă P strareaă loră înă armoniaă primordial ă aă
bucurieiădeăvia ăeăl sat ălaăliberaălorăvoie. Bucuriaădeăaătr iăînăluminaă
dumnezeiasc ăsauăcuătermenulălegendarăînăParadis,ăeăcuăatâtămaiămareă
cuăcâtăeăunăactădeăconsim ire,ăînăvirtuteaălibert iiăspirituale.ăTotăastfelă
suferin aăpr buşiriiădinăarmoniaăparadisiac ăvaăfiăcuăatâtămaiămareăcuă
cât ea va fi tot un act liber. O parte din îngeri s-aăpr buşitădinăarmoniaă
cereasc ă prină trufie.ă Omulă s-aă pr buşită c lcândă deă bun ă voieă rânduial ă
stabilit ădeăDumnezeu.ăDac ăarmoniaăparadisiac ăaălumiiăprimordialeăeă
operaă luiă Dumnezeuă prină Cuvântul,ă r ulă careă învenineaz ă lumeaă îşiă areă
izvorulăînăp catulăprimuluiăom.ăOăpiatr ăaăc zutăînălac;ădarăc dereaăeiă
nuăpriveşteănumaiăpiatra,ăciăseărepercuteaz ăasupraălaculuiăîntreg,ăpeă
careăîlătulbur ăpân ălaămaluri.
132 C RAREAăăIMPARATlll

Ină nouaă situa ieă aă c deriiă dină armoniaă paradisiac .ă omulă sufer ă
;
L lăconstat ăînăpropriileăm dulareăr ul,ădurerea,ămoartea.ăŞiăleăconstat ă
înă toat ă lumeaă înconjur toare.ă P catulă luiă seă r sfrângeă asupraă lumiiă
întregiă şiă lumeaă întreag ă sufer ă împreun ă cuă el.ă fiindc ă omulă caă micro-
cosmos, cu alteă cuvinteă caă rezumată ală stihiiloră dină careă eă alc tuit ă
lumea,ăfaceăcaăr ulădinăelăs ăseărepercutezeăasupraălumiiădinăafar .ăIsto-
ri a omeniriiă c zuteă eă înă ceaă maiă mareă parteă istoriaă p catuluiă înă desf şu- 3
rare.ăLaăpareăimagineaăr sturnat ăînădezordineăaăParadisului legendar
Dou ă sentimenteă puterniceă sporescă triste eaă şiă durereaă omuluiă
c zut:ă sentimentulă r mâneriiă peă dinafar ă dină armoniaă superioar ă aă lumiiă
spiritualeă şiă refuzulă deă aă acceptaă integrală condi iaă deă mizerieă înă careă îşiă
isp şeşteăpedeapsa.
întrupareaă Mântuitoruluiă şiă isp şireaă p catuluiă omenescă prină cru-
cificare deschid din nou poarta Paradisului spiritual. Prin Logos s-a
creată armoniaă primordial ă aă lumii,ă prină Logosulă întrupată seă vaă restabiliă
Creştinismulăeăaădouaăcrea ieăaălumii.ăOrganulăprinăcareăseărevars ădină
nouă înă via ă energiileă haruluiă dumnezeiescă eă Biserica.ă Uşaă eiă eă poartaă
redeschis ăaăParadisului."'

INGIăRlăC ZU I

Maiăînainteădeăaăseăzidiăomulăşiăceleăv zute,ăînălumeaănev zut ăaă

îngerilor, s-aăîntâmplatăoănebun ănoutate:ăLuciferăşiăceataăsaăauăvrutăs ă
fie ei mai presus de Dumnezeu 2 .ăCelelalteăc peteniiădeăoştireăcereasc ăs-
auăîmpotrivităacesteiănebunii.ăLuciferăîns ăcaăfulgerulăaăc zut 1 de la fa aă
lui Dumnezeu, facându-se din înger luminat, drac întunecat. "Vai
p mântuluiăşiăm rii,ăc ciădiavolulăaăcoborâtăla voi, având mânie mare."4
Elăeăleul.ăcareăumbl ăr cnind,ăc utândăpeăcineăs ăînghit ".ăîntreăel
şiăsufletăseăîncepeăr zboiulănev zut.

NichiforăCrainic,ăOrtodoxieăşiăEtiiocra ie.ăEd.ăCugetarea.ăBucureşti.ă1937,
p. 54-56.
" Isaia 14. 12-15. Apocalips ă12.ă12. * I Petru 5. 8.
•'ăl.ucaă10,ă18.
R ZBOIULăNEV ZUT 133
 PUSTIIREAăFIRIIăOMENEŞTIăINăADAM

Omulă dintâi,ă zidită dup ă chipulă şiă asem nareaă luiă

Dumnezeu, aveaă toat ă f pturaă saă întoars ă spreă
Dumnezeu,ăcareăseăr sfrângeaăîntr-însul ca soarele într-un
bobădeărou .ăMintea,ăpoftaăşiăiu imea,ăsauăcugetarea,ăiubireaă
şiă voin a,ă erauă uniteă întreolalt ă înă aceeaşiă vedereă sauă
contemplareă aă iuiă Dumnezeu.ă Iară trupul,ă deşiă p mânt,ă
neavând în sine poft ăp timaş ,ăîntov r şeaă- aşa-zicând -
contemplarea aceasta. Asta eraă temeliaă ceaă str veche,ă înă
careă omulă aveaă s ă creasc ă deă laă chipă laă asem nareă cuă
Dumnezeu.
Protivniculă aă dată primulă r zboiă cuă Adamă înă Raiă şiă
prin el, cu noi, cuăto i,ăîntrucâtăto iăeramăînăAdam1. E primul
r zboiă pierdută deă om,ă înfrângereaă luiă îns ă oă repet ă întregă
neamul omenesc, mii de ani de-a rândul;ăiarăceeaăceăaăf cută
Adamăfacemăşiănoiăfiecare.ăEălimpedeăc ălaămijloc a fost o
neascultare, o încovoiere a unei meniri, date omului de
Dumnezeu2.
Iat ă cerculă viciosă peă care-1 strângeau cu putere,
asupra firii omeneşti.ă Domniileă şiă St pâniileă întunericului1,
îmbr cându-seă peă ascunsă ină sim ireaă ceaă dup ă fireă şiă
povârnind-oăspreăoălucrareăcontraăfiriiăşiăcontraăascult riiădeă
Dumnezeu.ă Iat ă cum,ă printr-ună sfată r u,ă îngeriiă c zu iă auă
surpat raiulă virtu iiă dină fire.ă Vomă vedeaă laă vreme,ă c ă
deodat ăcuăacesta,ăauăstinsăşiăluminaăcunoaşterii.
Iat ă aşaă aă întorsă Adamă fireaă omeneasc ă deă laă caleaă
scurt ă aă des vârşirii,ă înfundând-oă înă h işulă ascult riiă
str ine,ăceeaăceăi-a adus scoaterea din Rai în lumea aceasta.
"Necazămareăseăf cuălaătotăomulăşiăjugăgreuăap s ădeăatunciă
pe fiii lui Adam."4 C ciă mareă sf râmareă t cuă ucigaşul,ă
b gândă înă zidireă puhoiulă pustiiriiă mor iiă şiă toat ă tragediaă
istoriei.
Iat ,ăşiăcuăalteăcuvinte,ăpustiireaăceăseăf cuăfiriiă
omeneşti.
C dereaăfiriiăînăispit ăeătotăunaăcuăoăsf râmare,ăcareă
1-aăf cutăpeăomăbuc i.ăAstfelăminteaăi-aăfostăam git ădeă
mândrieăşiăslav ădeşart .

' Romani 5, 12.

2
AăseăvedeaăşiăSf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ă
 întreb rileă3,ă43ăşiă21„ Filocalia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3. 1 Coloseni
2, 15. 'ăîn elepciuneaăluiăIsusăSirahă40,ă1.
134
C RAREAăÎMP R IEI

crezândăispititorului,ăc ăvaăfiăcaăDumnezeu,ăcunoscândăbineleăşiăr ul1;

sim ireaăsauădragosteaăiăs-a întors spre trup, care s-a aprins deăpoft ăp -
timaş ;ăvoin aăsauăiu imeaăînăspaim ăşiăruşineăs-aăîntorsăşi,ăv zându-se
gol, s-a ascuns de Dumnezeu. Iar când 1-a strigat Dumnezeu pe nume,
nu L-aămaiăv zut,ăciănumaiăL-aăauzit,ădeăvremeăceăvedereaăconştiin eiă
saleă eraă întoars ă acumă deă laă Dumnezeuă laă sine,ă c ciă s-aă v zută gol.ă
Deci,ăcândăs -şiărecunoasc ăgreşeala,ăminteaăîiăeraăsl bit ,ăinimaăr nit ă
cuă iubireaă deă sine,ă încâtă cunoaştereaă luiă dec zut ă scoaseă vinovată peă
Dumnezeu pentru pustiirea sa.
Aşaălu ăstr moşulăplataăneascult rii,ăşiăfuăscosăafar ădinăfericireaă
vederiiăluiăDumnezeu,ăşiăalungatăînălumeaăaceastaăşiăîmbr catăînăhaineă
de piele2.
Deăatunciăfireaănoastr ăînăîndoit ăînvr jbireăseăafl :
. cu
I. învr jbireaăl untric *
Dumnezeu cu

sineăînsuşiăcu
II. învr jbireaăînăafar :-
semenii cu

fireaătoat

Invr jbireaăaceastaăneăurm reşteăcaăoălegeădeăpedeaps ădat ăfirii;ă

eaă întunec ă chipulă nostruă celă dup ă Dumnezeu.ă Dară sufletulă nuă s-a
întunecatădeătot,ăc ciăaămaiăr masăconştiin a,ăcaăoăsteaăceănuăs-a stins
deăpeăCerulăRaiului,ăşiămereuăneăaduceăaminteădeăobârşiaănoastr ădum-
nezeiasc ă şiă neă îmbieă oă refacere.ă Deă laă învr jbireaă aceastaă vineă toat ă
tulburareaăşiăr zboiulăcelorădou ălegi,ăadic ăalălegiiăcuăf r delegea,ădeă
careăseăplângeaăşiăSf.ăPavelăc ăseăoşteauăîntr-însul.3 Aşaăseăfaceăc ăîm-
p trităgreşim:ăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăîmpotrivaănoastr ăînşine,ăîmpo-
trivaăaproapeluiăşiăîmpotrivaăfiriiăîntregi.ăAdic ăp catulăsauădec dereaă
firii ne-aă f cută s ă pierdem:ă paceaă cuă Dumnezeu,ă paceaă dinl untrulă
nostru,ăpaceaăcuăoameniiăşiăpaceaăcuătoat ăfirea.ăNe-am s lb t cităînă
toateăp r ile,ăcâtăaproapeă"s ăseăteam "ăşiăDumnezeuădeănoi.ăIat ădeăceă
şiăfiareleăfugădeăom.

1
Facere 3, 5.
2
Facere 3, 21.
3
Romani 7, 23.
 R ZBOIULăNEV ZUT 135

DUP ăFIREăŞIăÎMPOTRIVAăFIRII

Puterileăsufletului:ămintea,ăiubireaăşiăvoin a,ădup ăorânduireaăceaă

str veche1,ăîşiăaveauălucrareaăşiă intaăc treăDumnezeu.ăAceast ătindereă
spreă Dumnezeuă aă sufletuluiă eraă lucrareaă ceaă dup ă fire;ă şiă peă temeiulă
st ruin eiăînăaceast ătindere,ăurmaăs ăcreştemădeălaăchipălaăasem nare.ă
Aşaăeramăînăsfatul,ăînăascultareaăşiăvedereaăluiăDumnezeu.
"înăurmaăp catului,ăcelăvicleanăaă intuităputerileăsufletuluiăînc ădeă
laăînceputădeăfireaăcelorăv zuteă"şiănuămaiăeraăcineăs ăîn eleag ăşiăs ă
caute pe Dumnezeu"2,ă întrucâtă to iă ceiă p rtaşiă deă fireaă omeneasc ă îşiă
m rgineauăputereaăra iuniiăşiăaămin iiălaăînf işareaălucrurilorăsensibileă
şiănuămaiăaveauăniciăoăîn elegereăpentruăceleămaiăpresusădeăsim uri."1
De la neascultare încoace, puterile sufletului, nemaifiind unite în
Dumnezeu,ăciăînvr jbiteăşiăaprinseădeăgânduriăce se contrazic4, nu mai
lucreaz ă dup ă fire,ă ciă lucreaz ă celă maiă adesea,ă dac ă nuă aproapeă tot-
deauna,ăcontraăfirii.ăDup ăcuvântulăSfin ilor:ătoat ăstr daniaădiavoluluiă
aceastaăeraăşiăesteăcaăs ădesfac ădragosteaăsufletuluiănostruădeăDumne-
zeuăşiăs-o lege de oriceăaltceva,ăafar ădeăDumnezeu.
Dreptă aceeaă vr jmaşul,ă caă s -şiă ajung ă intaă f r delegii,ă îmbieă
sufletuluiă ispitaă întâi,ă ceaă prină pl cere,ă aducându-i.momeliă pl cuteă laă
vedereăşiăbuneălaăgustare5,ăpotriviteăcuăfiecareăputereăfrânt ăaăsufletului,ă
în parte; iarăpeătrupăîlăîmpingeăs ăleăîmplineasc ăcuălucrulăşiăs ăleăfac ă
totă mereu.ă Vreaă vicleanul,ă caă peă nişteă lipsi iă deă bucuriaă vederiiă luiă
Dumnezeu, pe care ne-a furat-o,ăs ăneămângâie,ăînv ându-neăs ăiubimă
pl cereaă sim urilor,ă bineă ştiindă vicleanul,ă c ă astaă stinge iubirea de
Dumnezeuăşiăîntunec ăminteaădeălaăvedereaăLui.ăC ănuăDumnezeuăesteă
celăceănuăneămaiăiubeşteăşiănuăneămaiăvede,ăciănoiăsuntemăceiăceănu-L
maiăiubimăşiănu-Lămaiăvedem,ăc ciăîntreănoiăşiăElăeăzidulăp catului6, iar
dincoaceădeăzid,ănoi:ăoăgr mad ădeăcioburiămereuăzdrobindu-ne de zid
şiăînătotămaiămareăsf râmareăaflându-ne.

1 2
Isaia 58, 12. Psalm 13, 2-3; 52, 3.
3
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă59,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, pp. 310-311. 4 Romani 5
7, 23. 6 âfeseni 2, 14. Facere 3, 6.
136 C RAREAăÎMP R IEI

Ascultareaă ceaă str in ă aă încovoiatădragosteaă noastr ă spreă lumeaă

aceastaăşiăspreătrup.ăIu imeaăsauăvoin a,ăcare,ădup ăfire,ăaveauărostulăs ă
îndrepteăspreăDumnezeuăcaăunăarcădragostea,ăiarăc tre diavol mânia, ca
peăoăs geat ,ăaăaprins-oăcontraăfiriiăşiăaătransformat-oăînăur ,ăîncâtăfiaraă
deăom,ăcaăfulgereleăzvârleăs ge ileăînăobrazulăfra ilorăşiăînăfa aăSfântuluiă
Dumnezeu,ăblestemândăşiădândădraculuiăpeătoateăşiăchiarăpeăsineăînsuşi.ă
Iar pe biata minte, de unde - dup ăfireă- aveaăs ăfieăoglindireaăsauăr s-
frângereaă luiă Dumnezeu,ă tronulă luiă Dumnezeuă înă om,ă loculă S uă celă
sfânt1 ,ăfieăc ăoăîntunec ăafumând-oăcuămândria,ăfieăc ăoăaprindeăs ăsteaă
împotrivaă adev rului,ă sauă într-alteă chipuriă oă sf râm ă şiă puneă într-însa
urâciuneaăpustiiriiăsauăidolulă(ideeaăfix ăa)ăp catului.
"Cândăra iuneaăeăf r ăminte,ăiarămâniaăaprins ăşiăpoftaănera iona-
l ,ăajungeăst pân ăpeăsufletăneştiin a,ăpoftaădeăasuprireăşiădesfrâul.ăDină
acesteaă seă naşteă deprindereaă p catuluiă cuăfapta,ă împletit ă cuă diferiteleă
pl ceriăaleăsim urilor".
'Tot ce-iădeăprisosăşiăpesteătrebuin aăfireasc ăeănecump tare.ăIară
aceasta e calea diavolului spre suflet. Dar tot pe ea se întoarce acela cu
ruşineăînă araălui,ăcândăfireaăeăpov uit ădeăînfrânare. Sauăiar şi,ăcaleaăeă
format ădinăafecteleă(dorin ele)ănaturale,ăcareăatunciăcândăsuntăîmplini-
teăpesteătrebuin ăaducăpeădiavolăînăsuflet,ăiarăcândăsuntăîmpliniteăpotri-
vităcuătrebuin aăîlăîntorcăprinăeleăînă araălui.ăIară araăacestuiaăeăobişnuin-
aăşiăconfuziaăînvârtoşat ăaăviciului,ăînăcareătr ieşteătotdeaunaăşiălaăcareă
duceă peă ceiă birui iă deă iubireaă celoră materiale."2 Aşaă seă însc uneaz ă
vr jmaşulăînăminteaăcareănu-şiăp zeşteăpor ileădorin elor,ăşiăaşaădeătareă
oăstrâmb ăcontraăfirii,ăîncâtăziceăr uluiăbineăşiăbineluiăr u;ăîntunereculuiă
lumin ă şiă luminiiă întunerec;ă cumin enieiă nebunieă şiă nebunieiă în elep-
ciune3,ăcuăcareăscorneşteăapoiăc ănuăeăDumnezeu4,ăciănumaiănatur ,ăiară
dac ăeăvorbaăs ăfieăvreună"Dumnezeu",ăomu-i "Dumnezeu".
Iat-oăpeăbiataăminteăînşelat ădes vârşităşiăpeădiavolărânjindăbirui-
tor,ăc ăaăizbutităs ăpun ăminciunaăluiăînăminteaăomului,ăaşaăcumă1-a asi-
gurat când 1-aăscosăafar ădinăRai,ăf g duindu-iăc ,ămâncândădinăpomulă
oprit,ăvaăfi:ă"CaăDumnezeuăcunoscândăbineleăşiăr ul" 5. - Deăundeăs

1
2 Corinteni 6, 16.
~ăSf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă49,ăScoliaă
11ăşiă15,ăFilocalia,ăSibiu,ă1948,ăed.ăI,
Isaia 5, 20. Psalm 52, voi. 3, pp. 192-193.
Facere 3, 5.
 R ZBOIUL NEV ZUT 137

maiă cunoasc !0 Iat ă ceă eă oă minteă îndr cit :ă dină bun ,ă nebun ,ă careă so-
coteşteăminciunaăadev răşiăadev rulăminciun ăşiăazvârleăcuăspurc ciuniă
înă Dumnezeu,ă bucurieăf cândă dracilor.ăIat ă oă minteălegat ă cumplit,ă tâ-
rât ăînărobieăstr in ăşiăpierzându-şiădarulădeămareăcinsteădeălaăDumne-
zeu: al libert iiăvoin eiăşiăalădrepteiăsocoteli.
Iară trupulă celă hot râtă dup ă tlreă s ă împlineasc ă cuă lucrulă sfatulă l u i
Dumnezeuă şiă sfatulă drepteiă socoteli.ă împlineşteă sfatulă f r delegii,ă ro-
bind patimilor contra firii, care-lăspurc ,ăîlătâlh rescădeăvlag .ăîlăstricaă
cu bolileă şiă cuă totulă îlă facă neputinciosă spreăosteneleleă suiriiă deă laăchipă laă
asem nare.
Iat ă h işulă deă patimiă şiă f r delegiă înă careă r zboiulă vr jmaşuluiă
cufund ă sufletulă celoră ceă iubescă lucrurileă luiă şiă nuă leă pas ă deă Dumne-
zeu.

1 Uciderea P cateă strig toareă

2 Sodomia la Cer. împotriva
3.ăAsuprireaăs racilor aproapelui
4ăOprireaăpl iiălucr torilor Împietresc inima
Facăpoc in aăcuă
neputin
1. Iubirea de bani
2. L comia Celeăşapteăc petenii
Pofta: 3. Lenea aleăp catelor.ăîmpo-
4 Curvia trivaănoastr ăînşine

Iu imea: 5 Mânia
6 Invidia sau zavistia

7 Mândria,ăslavaădeşart învârtoşescăinima

1.ăCredin aăşov ielnic ă P cateăîmpotrivaă

oăîntunec . 2ăDezn dejdeaă3, Duhului Sfânt
Sinuciderea

o aprinde: 1 Erezia
2 Stareaăîmpotrivaăadev ru
lui
3. Nebunia

Prin mânia
aprins :

o surpa:
 HMHHHHHMMI

138 C RAREAăÎMP R IEI

Iat ăşiătrepteleăc derii,ăînănum rădeă12,ăpeăcareăalunec ăputerileă

noastreăînăfiecareădinăacestăh işădeăpatimiăşiăp cate:

Viomeala
cu mintea: / ^~ în i
4.
Asupreala
Unirea
Lupta

Luptainim :
5. învoiala
6. împlinirea cu lucrul
/ \~ăăăăăă""^ăcuăvoin a:ă/ 7. Deprinderea sau obiceiu

R zbădiav. 8. A doua fire

\ ..ăîntunec ăminteaă 9. Dezn dejdeaă. Erezia.

> y' ^- Aprinde mintea: 10 Starea împotriv

iăBiruin a 1.propov duit,ă2.ar tat.
Surp ămintea: 11 . Sinuciderea
12 . Nebunia

Deciădac ălucrurileăarăfiămersăf r ăniciăoăîmpiedecare,ădup ăpla-

nulăucigaşăalăvr jmaşului,ădeămultăvia aăoamenilorăs-ar fiăf cutăiadăde-
s vârşit,ăînnebunindu-se,ăîndr cindu-seăşiăomorându-seăuniiăpeăal iiăşiă
peăeiăînşişi.

REFACEREAăFIRIIăOMENEŞTIă
ÎN IISUS HRISTOS

Darăcaăs ăfieăst vilit ăpustiireaăaceasta:ă"Pentruăaceastaăs-aăar tată

FiulăluiăDumnezeu:ăcaăs ăsf râmeălucr rile diavolului"1.
Spreăoădeplin ăl murireăaărefaceriiăomuluiăşiăaărostuluiăneasem -
natădeămareăalăîntrup riiăMântuitorului,ăpentruăcâştigareaăacestuiăr zboiă
pierdutădeăfireaăomeneasc ăînăRai,ăd măcâtevaăpaginiădeăceaămaiăaleas ă
frumuse eăşiăadâncime,ădinăSf. MaximăM rturisitorul.

Ioan 3. 8.
 R ZBOIULăNEV ZUT

"FiulăcelăUnulăN scutăşiăCuvântulăluiăDumnezeu,ăfacându-se om
deplinăspreăaăscoateăfireaăoamenilorădinăaceast ăstrâmtoare,ăaăluatădină
primaăalc tuireăaăluiăAdamănep c toşeniaăşiănestric ciunea;ăiarădin naş-
tereaă introdus ă dup ă aceeaă înă fire,ă dină pricinaă p catului,ă aă luată numaiă
tr s turaăp imitoare,ăîns ătar ădeăp cat.ăPuterileăreleăîşiăaveau,ăcumăamă
spus,ă dină pricinaă p catului,ă lucr rileă loră ascunseă înă tr s turaă p tiini-
toare,ă primit ă deă laă Adam,ă caă într-oă legeă necesar ă firii.ă V zândă eleă înă
Mântuitorulătr s turaăp timitoareă aăfiriiăceleiădinăAdam,ădatorit ătru-
pului pe care-1ăaveaăşiăînchipuindu-şiăc ăşiăDomnulăaăprimitălegeaăfiriiă
dinănecesitateăcaăoriceăomăobişnuit,ăiarănuămişcatădeăaplecareaăvoiiă
Sale,ăşi-auăaruncatăşiă asupraă Luiă momeala,ă n d jduindăc -L vor con-
vingeă şiă peă El,ă caă prină patimaă ceaă dup ă fireă (prină afectulă natural)ă s -şiă
n luceasc ă patimaă ceaă împotrivaă firiiă (afectulă contraă naturii)ă şiă s ă
s vârşeasc ăcevaăpeăplaculălor.ăDomnulăîng duindu-le prima încercare
aăispitirilor,ăprinăpl cere,ăle-aăf cutăs ăseăprind ăînăpropriileălorăvicleniiă
şiă prină aceastaă le-a anulat, alungându-leă dină fire,ă întrucâtă aă r masă
neajunsăşiăneatinsădeăele.ăAstfelăaăcâştigatăbiruin aă- desigur nu pentru
El, ci pentru noi pentru care s-aăf cutăomă- punând în folosul nostru tot
câştigul.ă C ciă nuă aveaă pentruă Sineă lips ă deă încercareă celă ceă eraă
Dumnezeuă şiă St până şiă slobodă prină fireă deă toat ă patima,ă ciă aă primiiă
încercareaă pentruă ca,ă atr gândă laă Sineă putereaă ceaă reaă dină ispitele
noastre,ăs ăoăbiruiasc ăprinămomealaămor ii,ăpeăaceeaăcareăseăaşteptaă
s -l biruie pe El, ca pe Adam la început.
AstfelădeălaăprimaăîncercareăaăînfruntatăC peteniileăşiăSt pâniile1,
careăauăvenităs -Lămomeasc ,ăalungându-leădeparteădeăfireăşiăt m du-
indălaturaădeăpl cereăaătr s turiiăp timitoare.ăPrinăaceastaăaădesfiin atăînă
Elă însuşiă zapisulă luiă Adamă careă seă învoiseă deă bun ă voieă cuă patimileă
pl cerii,ă şiă care,ă avându-şiă voiaă povârnit ă spreă pl cere,ă vestea,ă chiară
t când,ă st pânireaă vicleanuluiă asupraă lui,ă prină fapteleă ceă leă s vârşea,ă
neputându-seăeliberaădinălan ulăpl cerii,ădeăfricaămor ii.
Dup ăce,ăaşadar,ăprinăbiruin aăasupraăprimeiăispiteăprinăpl cere,ăaă
z d rnicităplanulăPuterilor,ăC peteniilorăşiăSt pâniilorăcelorărele,ăDom-
nul le-aă îng duită s -şiă pun ă înă lucruă şiă ală doileaă atac,ă adic ă s ă vin ă şiă
încercareaăceăleămaiăr m sese,ăcuăispitaăprinădurere.ăînăfelulăacestaăaă
voităca,ădeşertându-şiăaceleaădeplinăînăEl,ăînsuşiăveninulăstric ciosăal

Col6seni2, 15.
140 C RAREAăÎMP R IEI

r ut iiălor,ăs -L ard ăcaăprintr-un foc, nimicindu-1 cu totul din fire.

C ciăomulăfugeaădeădurere,ădinăpricinaălaşit ii,ăcaăunulăceăeraătiranizată
purureaăf r ăs ăvreaădeăfricaămor ii,ădeăaceeaăst ruiaăînărobiaăpl cerii,ă
numaiăşiănumaiăpentruăaătr i.
Dup ă ceă Domnulă aă anulată aşadară C peteniileă şiă St pâniileă prină
primaă experien ă aă ispiteloră înă pustiu,ă t m duindă laturaă deă pl cereă aă
tr s turiiă p timitoareă aă întregiiă firi.ă le-aă desfiin ată dină nouă înă vremeaă
mor ii,ăeliminândădeăasemeneaălaturaădeădurereădinătr s turaăp timitoa-
re aăfirii.ăAstfelădarăaăluatăasupraăSa,ăcaăunăvinovat,ăfaptaănoastr ,ădină
iubirea de oameni; mai bine zis. ne-aăscrisăînăsocotealaănoastr ,ăcaăună
bun.ă m rimeaă biruin eloră Sale.ă C ciă asemeneaă nou .ă luândă Iar ă deă
p catătr s turaăp timitoareăaăfirii,ăprinăcareăobişnuieşteăs ălucrezeăaleă
saleătoat ăPutereaăreaăsiăstric cioasâ.ăle-aăz d rnicităînătimpulămor iiăpeă
acelea.ăîntrucâtăauăvenităşiăasupraăLuiăpentruăiscodire.ăŞiăastfelăaăbiruită
asupraălorăşiăle-aă intuităpeăCruce.ăînăvremeaăieşiriiăsufletului,ăcaăpeă
unele ce n-auăaflatănimicăpropriuăfiriiălorăînătr s turaăp timitoareăaăLui,ă
peă cândă eleă seă aşteptauă s ă deaă deă cevaă omenesc,ă datorit ă p r iiă p ti-
mitoare pe care o avea prin fire, din pricina trupului. Deci pe drept
cuvântă aă slobozit,ă prină trupulă S uă celă sfântă luat din noi, ca printr-o
încep tur ,ătoat ăfireaăoamenilorădeăr utateaăamestecat ăînăeaăprinătr -
s turaăp timitoare.ăsupunândăprinăîns şiătr s turaăp timitoareăaăfiriiăpu-
tereaă viclean ă careă seă aflaă tocmaiă înă eaă (adic ă înă tr s turaăp timitoare)ă
împ r ind asupra firii."1
Prinşiă înă cerculă viciosă dintreă p cată şiă plataă lui,ă întrupareaă şiă
moarteaăDomnuluiăHristosăauăadusăoamenilorăoăalt ănaştereăşiăaăschim-
batăsensulămor ii,ăfacand-oămoarteaăp catuluiădinăfireăşiăcaleăaăînvierii.

CONTINUAREAăBIRUIN EI.ăPRINăTAINE

Biruin aăMântuitoruluiăeăunic .ăF r ăElănimeniănuămaiăpoateăcâş-

tigaăoăaădouaăbiruin ăasupraăr ului.ăDarăcuăHristos,ăda;ăîns ănuăeănici
'ăSfăăMaximăM rturisitorul.ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă21, Filo-
calia. Sibiu. 1948. ed. I, voi. 3, pp. 62-66.ăAăseăvedeaăşiăR spunsulălaăîntrebareaă
61. din op. cit. pp. 333-345.
 R ZBOIULăNEV ZUT 141

atunciă alt ă biruin ,ă ciă totă aceeaşi,ă prelungindu-seă înă vremeă şiă înmul-
indu-seăcuălupt torii.ăC ciăIisusăHristosăîmplineşteăceeaăceăneălipseşteă
nou .ăne-aăd ruităoăaădouaănaştere,ăiertându-ne de prima; ne-aăînt rită
fireaă pentruă refacereaă virtu iiă şiă ne-a luminat mintea pentru refacerea
cunoştin ei,ă- amândou ădeătrebuin ăpentruăaăneălipiăcuădragosteaămaiă
tareădeăadev rădecâtădeăvia aăaceasta.ăAstfelăne-aăd ruităşiănou ăbiruin aă
asupraămor ii,ăîntrucâtă- celorăceătr imăvia aăînăHristosă- nu ne mai este
oăgroaz ,ăciăoădezlegareădefinitiv ădeăp cat.ăMoarteaăpentruănoiănuămaiă
esteăoăînfrângereăaăfirii,ăciăomorâreăaăp catuluiăşiăizb vireaăfirii.ăInăfelulă
acesta zicemăc ăbiruimăşiănoiădarădeăfaptăeăIisusăHristos,ăcelăceălo-
cuieşteăînănoiăprinăTaine,ăcareăcâştig ăr zboiulăşiăseăoşteşteăpentruămân-
tuireaănoastr ;ăşi.ăst ruindăşiănoiăcuădragosteăînănevoin aăluiăDumnezeu,ă
r zbeşteă asem nareaă Saă pesteă chipulă vie iiă noastre.ă Aşaă niă s-a îm-
p rt şită peă Sine,ă înă primeleă treiă Sfinteă Taine,ă fiec ruia,ă îndat ă dup ă
venireaănoastr ăînălume.ăNiăS-aăd ruităpeăSineăcaălumin ăceălumineaz ă
pe tot omul ce vine în lume1. Acestea sunt: Sfântul Botez, Ungerea cu
Sf.ă Miră şiă Sfântaă împ rt şanie,ă iară laă vârstaă priceperiiă cunoştin aă deă
Dumnezeu2.
PrinăSfântulăBotez,ăBisericaăluiăHristosăneănaşteădeăsus 3 în ob-
şteaăcreştinilorăsauăaăucenicilorăDomnului.ăPrinăelăprimimăştergereaăp -
catuluiă str vechi4,ă întrucâtă to iă eramă înă Adamă cândă aă p c tuită el 5,
înt rireaă firiiă înă stareaă deă cur ie,ă dobândit ă prină Botez,ă r mâneă s ă seă
împlineasc ătreptat,ăconlucrândăfiecareăcuăharulădatălaăBotez.
Prină Sfântulă Miră primimă s l şluireaă înă noiă aă daruriloră Duhuluiă
Sfânt,ăpotrivităcuăatotştiin aăşiăorânduireaăluiăDumnezeu ce-o are în
via ăcuănoiăcuăfiecare.ăTainaăaceastaăneăd ăînt rireaăînăvia aăceaănou ă
primit ălaăBotezăşiăfaceăs ăseădezvolte,ăînăbine,ătalan iiăascunşiăînă arinaă
fiec ruiăinsălaănaştere.
Iară prină Sfântaă împ rt şanieă îlă primimă peă însuşiă Domnulă Dum-
nezeul şiăMântuitorulănostruăIisusăHristos,ăcaăMântuitorădinăprimejdiaă
ceăoăavemăcuăvr jmaşulăşiăpustiitorulăvie ii.

4
' Ioan 1. 9. Romaniă5,ă19ăşiă6,ă22.ă
2
Ioaml7, 3. 'Romani 5. 12-14.
J, .5.
?
Io au
142 C RAREAăÎMP R IEI

Tot la Botez mai primim de la Dumnezeuăşiăpeăîngerulăp zitoră

careăr spundeădeănoiăşiădeădarurileăprimite,ăatâtăînăvremeaăvie iiăcâtăşiălaă
ieşireaănoastr ădinăvia aăp mânteasc .
Mântuitorulănostruănev zutăseăîmbrac ăcuănoi,ăşiăpeănoiăneăîm-
brac ăcuăSine:
"Câ iăînăHristosăv-a iăbotezat,ăînăHristos v-a iăşi-mbr cat."1
Omulăcelădintâi,ăluatădinăp mântăşiăp mântesc,ăseăîmbrac ăînă
omulăcelădeăalădoilea,ăcareăesteădinăCerăşiăseăfaceăceresc. 2 Iar primul
omăcerescăesteăIisusăHristos:ăOmulăcelănou,ăcareăesteăchipulăşiăasem -
narea lui Dumnezeu3.ă F pturaă noastr ă ceaă sufleteasc ă sauă duhovni-
ceasc ăseăuneşteăcuăHristos,ăiarăElăseăfaceă- aşa-zicând - Duhul nostru.
Iat ăpeăscurtăceăesteăt m duireaăfiriiănoastre,ăsauăînnoireaăomului.

To iăcreştiniiăsuntăboteza iăşiătotuşiănuăto iăseământuiesc.ăDeăce0

Iat ădeăce:ădarurileăbotezuluiăstauăînl untrulăf pturiiănoastreănev zute,ă
aşteptândă sporireaă vârsteiă şiă vremeaă min ii,ă când,ă prină propov duireaă
Bisericii,ă afl mă despreă comoaraă cereasc ,ă ceaă ascuns ă înă arinaă fiin eiă
noastre.
Iat ă înt rireaă acestoraă prină cuvântul Sf. Marcu Ascetul: "Prin
Botez ni s-aă dată harul,ă îns ă st ă ascunsă înă chipă near tat,ă aşteptândă
ascultareaănoastr ăşiăîmplinireaăporuncilor,ăpentruăcareăamăprimităpute-
re prin el"4.ăAdev rulăc ăIisusăHristosăneăesteă"Cale"ăspreădes vârşireăeă
l murităpeătoate laturileădeăSfin iiăP rin iăaiăR s ritului.ăNuănumaiăc ă
Iisus Hristos ne-a poruncit Botezul, ci chiar porunca îl cuprinde pe
Domnul.ă"DomnulăeăascunsăînăporuncileăSale.ăŞiăceiăce-Lăcaut ăpeăEl,ă
II g sescă peă m suraă împliniriiă lor."5 Deci,ă dac ă Iisusă Hristosă seă afl ă
chiară şiă numaiă înă poruncaă Botezului,ă cuă atâtă maiă vârtosă seă vaă ar taă înă
împlinireaăporunciiăşiăînădes vârşireaătainei.ăAşadarăeăfoarteănaturalăcaă
sfin iiăs ăfac ăatârn toareădes vârşireaănoastr ăînăHristosăîntâiădeăîmpli-
nirea poruncilor. Se poate spuneă şiă aşa:ă oriceă silin ă spreă împlinireaă
poruncilorăeăoănevoin ăaăvirtu ii.ăDeci,ădac ăDomnulă.eăascunsăînăpo-

1 2 3
Galateni 3, 27. 1 Corinteni 15, 47. Efeseni 4, 24.
Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, Sibiu, 1946, ed. I, voi. 1, p. 285;
şi ed. II, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 281. 5 Idem,ăp.ă249;ăşiăp.ă247.
 R ZBOIULăREV ZUT 143

runcileăSale,ăfireşteăc ăesteăşiăînăstr daniaăpentruădobândireaăvirtu ilor.ă

Elăesteăputereaăsauăsufletulănevoin elorăvirtu ii.
Sf.ă Maximă mergeă pân ă acolo,ă încâtă spune:ă "Fiin aă virtu iiă dină
flecareăesteăCuvântulăcelăunicăalăluiăDumnezeu,ăc ciăfiin aătuturorăvir-
tu iloră esteă însuşiă Domnulă nostruă Iisusă Hristos"ă .ă Dac ă prină porunciă
Domnulă niă seă îmbie,ă aşa-zicând,ă dinafar ,ă caă principiuă atractiv,ă prină
virtu iăDomnulăseămanifest ădinl untru,ăcaăprincipiuăimpulsiv.ăPoruncaă
ară fiă Cuvântulă luiă Dumnezeuă caă îndemnareă dinafar ,ă iară virtuteaă ară tîă
Cuvântulă luiă Dumnezeuă caă îndemnareă dinl untru.ă Iară prezen aă luiă
Hristosă înă Sfinteleă Taineă r mâneă ună adev ră dogmatic.ă Aciă vorbimă deă
tr ire,ădeădesf şurareaăluiăHristosădinăTaineăînăvia aănoastr ăreal .ăC ciă
dac ăDomnulăesteăascunsădeălaăBotezăînăSanctuarulăcelămaiădinl untruă
alăfiin eiănoastre,ăcaăunăInaintemerg torăîndemnându-ne spre împlinirea
poruncilor, printr-însele apar pe obrazul nostruă spirituală tr s turileă
Domnului.ăAstfelăacesteătr s turiăseălimpezescăsubăîndemnulăuneiăfor eă
ceălucreaz ădinl untruăînăafar ,ăfor ăcareănuăesteăaltaădecâtăînsuşiăIisusă
Hristos,ăcelăs l şluităînăadânculănostruăcelănep trunsăînc ădeăconştiin .ă
Prezen a luiă Iisusă Hristosă niă seă faceă totă maiă v dit ă înl untrulă nostru,ă
manifestându-seătotămaiăluminoas ăşiăînăpurtareaănoastr ădinăafar .ăIat ă
ceă spuneă Sf.ă Marcuă Ascetul:ă "Templulă acesta,ă adic ă locaşulă sfântă ală
trupuluiăşiăalăsufletului,ăareăşiăelăunălocăînăparteaădinl untruăaăcatape-
tesmei.ăAcoloăaăintratăIisusăcaăInaintemerg tor2, locuind de la Botez în
noi"1.ă "Dreptă aceea,ă oă omule,ă careă aiă fostă botezată înă Hristos,ă d ă numaiă
lucrareaăpentruăcareăaiăluatăputereaăşiăteăpreg teşteăs ăprimeştiăar tareaă
Celui ce locuieşteăînătine."4 "Deci,ădac ălaăînceputăHristosăesteăascunsă
înăporunciăşiăprinăTaineăîngropatăînănoi,ăpeăm sur ăceăneăprindemădeă
funiaăporuncilor,ăcuăputereaăLuiăcareăesteăînănoi,ădobândimădinăaceast ă
conlucrareă virtu ile;ă iară printr-însele, ca prin tot atâtea raze, chipul lui
Hristosă ieseă laă lumin ,ă oglindindu-seă dinl untruă înă afar ă şiă peă chipulă
nostru,ă peă m sur ă ceă ieşimă dină v luri.ă Deă aceeaă Origenă şiă Sf.ă Maximă
M rturisitorulăconsider ădrumulăcreştinuluiăevlavios,ăceăseăîntindeădeăla
Ambig. liber. P.G.ă91,ă1081,ăînăCursulădeăascetic ăşiămistic ăcreştin ăală
Preotăprof.ăD.ăSt niloae,ăBucureşti,ă1947,ăp.ă25.
2
Evrei 6, 20;
3
Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, Sibiu, 1946, ed. I, voi. 1,
p.ă287;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, pp. 282-283.
4
Idem,ăp.'295;şip;290.
144 C RAREAăÎMP R IEI

lucrareaăporuncilorăpân ălaăcunoaştere,ăcaăunădrumătainicăalăDomnuluiă
înănoi,ădeălaăcoborâreaăpeăp mântăsubăchipăsmeritădeărob,ăpân ălaăsuireaă
pe muntele Taborului, unde s-aă ar tată înătoat ăslavaă Saădumnezeiasc .
Suimă deă laă nevoin eleă asceticeă pân ă laă contemplareaă mistic :ă cuă
Hristos, prin Hristos, spre Hristos.1
Eăfoarteăsemnificativ ăîntreitaăcufundareăaăceluiăceăseăboteaz ăină
numeleă Sfinteiă Treimi.ă Cufundareaă aceastaă total ă însemneaz ă atâtă
moartea Domnului pentruă noiă câtă şiă moarteaă omuluiă vechi,ă omulă
p catului.ăNumaiăcuăpre ulăacesteiămor iăneăînvrednicimădeăungereaăcuă
Sf.ă Mir.ă prină careă niă seă împ rt şesc,ă dup ă orânduireaă luiă Dumnezeu,ă
darurileă Duhuluiă Sfântă şiă deă unireaă cuă Omulă celă nou,ă celă venită dină
Ceruri, prină tainaă Sfinteiă împ rt şanii.ă "Prină mijlocireaă acestoră taine.ă
Hristosăvineălaănoi,ăîşiăfaceăs laşăînăsufletulănostru,ăseăfaceăunaăcuăciăşi-1
trezeşteă laă oă via ă nou ;ă iară odat ă ajunsă înă sufletulă nostru.ă Hristosă
sugrum ă p catulă dină noi,ă neă d ă dină îns şiă via aă Saă şiă dină propriaă Saă
des vârşire."""ă înă temeiulă acesteiă semnifica iiă aă Botezului,ă caă repetândă
moarteaă şiă înviereaă Domnului,ă înă noiă înă flecare,ă sauă moarteaă omuluiă
vechiăşiăînviereaăOmuluiănou,ăIisusăHristos,ăniăseădeschidădou ălaturiă
ale acestei taine: unaăpozitiv ăşiăaădouaănegativ .
"Hristos,ă s l şluită deă laă Boteză înă noi,ă conduceă cuă putereă nuă
numaiă str duin aă noastr ă dup ă împodobireaă firiiă cuă virtu i,ă deciă nuă
numaiă lucrareaă pozitiv ă deă fortificareă prină voin ă aă omuluiă nou,ă ciă şiă
lucrareaănegativ ădeăomorâreăaăp catului,ădeăsl bireă- totăprinăvoin ă- a
omuluiăvechi.ăC ciăomulănouănuăcreşteăşiănuăseăîntindeăînănoiădecâtăpeă
m sur ă ceă scadeă şiă cedeaz ă omulă celă vechi.ă înă sporireaă cuă putereă aă
acestuiăprocesăspiritualăseăiaăîn elesulăBotezuluiăcaăparticipare a celui
ceăseăboteaz ălaămoarteaăşiăînviereaăDomnului.ăDarătainaăBotezuluiănuă
eănumaiăoărealizareămomentan ăaăuneiămor iăşiăînvieriătainiceăaăceluiăceă
seă boteaz ,ă ciă şiă începereaă unuiă procesă înă careă moarteaă şiă înviereaă
aceastaăcontinu ăpân ălaădes vârşire/"'1

'ăPr.ăprof.ăD.ăSt niloae,ăCursădeăascetic ăşiămistic ăcreştin .ăBucureşti,ă

1947, p.26.
"ăNicolaeăCabasila,ăDespreăvia aăînăIisusăHristos,ăSibiu,ăed.ăI, 1946, p. 21.
3
Pr.ăprof.ăD.ăSt niloae,ăCursădeăacetic ăşiămistic ăcreştin ,ăBucureşti,ă
1947, p. 27.
 R ZBOIULăNIăVA/UT 145

DES VÂRŞIREAă- FINALITATE A OMULUI

Oameniă suntemă to i;ă om îns .ă numaiă dină cândă înă cândă câteă unul:ă
acela care nu-şi dezminte obârşia divină; iar Om (cu "O" mare) numai
unul, Iisus Hristos, care pentru noi oamenii. Dumnezeu tund. s-aă f cută
Om.
Ştiamă şiă pân ă laă HIă c ă avemă oă obârşieă divin ,ă c ă suntemă nemu-
ritoriă cuă sufletul,ă c ă esteă ună singură Dumnezeu,ă spiritual,ă nev zută - ştiauă
acesteaăşiădaciiăluiăZalmoxis,ădeăpeămeleagurileănoastreă- dar cu veni-
rea lui Iisus Hristos, ca Om între oameni,ă înă istorie,ă seă repar ă structurală
fireaăomeneasc .ăCreştinismulăeăaădouaăcrea ieăaălumii,ădup ăconcep iaă
Sf.ă Dionisieă Areopagitul.ă preluat ă şiă deă Nichiforă Crainică înă Nostalgia
paradisului.
S ădezvolt măpu inăceleădeămaiăsus.
Intr măînăCreştinismădeămici. tare de mici, prin botez. Atunci ni
se "inoculează" creştinismul. Atunciă suntemă n scu iă aă douaă oar ă dină
ap ă şiă dină Duhă - Sf.ă Botez;ă atunciă suntemă mirui iă peă frunte,ă peă ochi.ă peă
obraz,ă peă gur ,ă peă gât,ă peă umeri,ă peă mâini,ă peă glezne,ă cuă aă douaă tain ă
creştin ă- Sf.ăMir;ăatunciăprimimăşiăaătreiaătain ă - în ordinea în care ni
se dau - Sf.ăîmp rt şanieăcuăDomnulăHristos.
Şiătrecăanii,ăprunculăseăfaceăcopil,ătân r,ăstudent,ăasistent...
Şiă vină împrejur riă neprev zute,ă spontane,ă careă trezescă str fun-
duri, sau fac apel la străfunduri, cu care încă nu făcusem cunoştinţă.
Acesteă împrejur riă potă declanşaă adev rateă crizeă aleă ra iuniiă sauă aleă
conştiin ei.ă Nerezolvateă laă timpă în lumina unei raţiuni supreme a
existenţei, pot duce la dezechilibru, la sinucidere, la nebunie, sau la o
blazareă careă nuă maiă deosebeşteă bineleă deă r u,ă ceeaă ceă totă ună dezastruă
sufletesc este.
Aten ie!;ă suntemă invita iă deă oă nev zut ă orânduireă aă lucrurilor,ă s ă
facem apel, să aducem în sfera luminoasă a cunoştinţei şi resorturile
latente ale fiinţei noastre, care,ăactualizate,ădep şescăprinăfrumuse eăşiă
putereă totă ceă agonisisemă pân ă aci,ă şi,ă prină frumuse eaă şiă putereaă loră
intrinsec ,ă să ne redea liniştea şi echilibrul, peă careă ra iuneaă noastr ă
omeneasc ă - oricâtăarăfiădeăantrenat ăcuăştiin aăsauăfilosofi a - nu le-ar
putea restabili.
146 C RAREAăÎMP R IEI

înărealitateăîmprejur rile,ăoricâtădeăcurioaseăarăfiă - şi poate cu

atât mai mult - nuă suntă decâtă excitan iiă dinafar ,ă careă declanşează
mecanismul nostru metafizic: creştereaă noastr ă spiritual ă - devenim,
practicăşiăreal,ăconştien iăşiădeăcealalt ădimensiuneăaăexisten ei,ăalăc reiă
umilăsuportăbiologicăputemăfiăşiănoi,ăceiăînăcauz .
Avemă oă naştereă şiă oă creştereă biologic ;ă eă vârstaă noastr ă incon-
ştient ,ăira ional ,ăaproapeă iresponsabil .ăAciă instinctele p zescă ordi-
neaăşiăvia aăînămodăreflexă - nu deliberat. Deliberarea, cu tot regretul,
apare în urma for elorăoarbeăaleănaturii,ăcareăeleăneăiauăînăprimire,ădină
primulăceasăalăvie ii.ăDeăaciăşiămultaăneputin ăaăra iuniiădeăaărânduiăeaă
o chivernisire mai bun ăaăvie ii.ăDeăaciăşiăraraădarănobilaăîntrebare,ăpeă
careă şi-oă pună uniiă tineriă înă pragulă vie ii:ă cu ce interpretare, cu ce
destinaţie să o trăiesc? Ce am lie făcut cu mine?
Deci,ă dac ă avemă noroculă caă îns şiă ra iuneaă noastr ă s ă neă tre-
zeasc ă spreă resorturile metafizice ale spiritului nostru, aceasta se pe-
trece printr-un act de smerenie a raţiunii, cândă îşiă recunoaşteă cinstită
marginile,ăvicleniileăşiăincapacitateaăsaăde-a ne da prin ea sau prin noi
înşine,ăpaceaăşiăechilibrulăînăfa aăfor elorăr uluiăşiăaămagiei haosului.
R ul,ă nebuniaă şiă haosulă nuă suntă literatur :ă suntă realit i,ă care,ă
uneori,ăizbescăfrontalăşiăcaut ăs ăînghit ărelativulăt uăechilibru.ăVeziă
clar,ă uneoriă cuă luciditateă unic ă înă viat ,ă c ă "dintr-asta" numai
Dumnezeu te poate scăpa.
Iar pe Dumnezeuăîlăaiăs dit,ă"inoculat",ălatent,ăînăstructuraătaăspi-
ritual .ăTuăeştiăaltoităcuăunăOm-Dumnezeu,ăabsolutăsuperioră condi ieiă
taleăp mânteşti.ăPrinăaceastaăşiătuăeştiăună fiu al lui Dumnezeu, dar nu
ştiaiăacestălucru,ănuăveniseşiăînăniciăoăîmprejurareăcareăs - iădep şeasc ă
puterileă naturale,ăiară Cinevaă dinătineă s ă fac ătotuşiăîmprejurareaă neca-
zuluiăinofensiv .ăEăclarăc ănumaiăDumnezeuăeămaiăpresus,ăadic ăeămaiă
tare,ădecâtăoriceăr u,ănebunieăsauăhaos.ăIarăaceast ăputere,ăprinăEl,ăne-a
dat-oăşiănou .ăNe-a dat,ăadic ,ăputereaăs ăfimăfiiăaiăluiăDumnezeu.ăDac ă
cineva e conştient şi trăieşte această evidenţă interioară şi pe celălalt
plan al existenţei, unuiaăcaăacelaăniciăunăr uănuăiăseămaiăpoateăîntâm-
pla.ăNiciăomorâ iănuăpotăfi,ăpentruăc ăîntr-înşiiăprezen a divin ăeăoăfor ă
careăfaceădeşart ăoriceăzvârcolireăaăr uluiăasupraălor.ăAceastaăoădove-
descămariiătiraniăaiăistorieiăromanilor,ăcareăvoiauăs ăîn buşeăspectaculară
existen aă creştinismului,ă imaginândă vremeă deă 300ă deă ani,ă celeă maiă
cumpliteămor iăpentruăcreştini.ăCreştiniiăîns ănuămureauăspectacular,ăci
 R ZBOIULăNEV ZUT 147

numaiăsimplu,ăsmerit:ădeăsabie.ăBaămaiămult,ăfaptulăsupravie uiriiăînăini-
maginabileămunciăşiărevenireaămiraculoas ălaăs n tate,ătrezeaăînă mun-
citoriiăp gâniăoăuimireăcare-iăf ceaăs ăseăm rturiseasc ăşiăeiădeăparteaă
lui Hristos, botezându-se pe loc, în propriul lor sânge: botezul muce-
niciei,ăcareăşiăelăconfer ăsfin eniaădefinitiv .
înă definitivă aceastaă şiă esteă finalitatea omului: creşterea sa în
dimensiunile spirituale (conferite de jertfaăîn eleas ă- deciăacceptat ă-),
aleăb rbatuluiădes vârşităIisusăHristos.ăDeciădesăvârşirea este finalita-
tea noastră - cuăporunc ă- dac ăesteăcineăs ăpriceap ăşiăs ăseăangajeze.
Credin aăeăunăriscăalăra iunii;ădarănicidecumăoăanulare,ăci,ădimpo-
triv ăo iluminare a ei. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii
acesteia,ăînămodulădivinăalăexisten ei.ăConştientădeăaceast ădezm rgi-
nire,ă f r ă s ă fiiă mortă delocă şiă înă lume,ă experiezi,ă tr ieşti,ă laă intensit iă
neb nuiteăsentimentulălibert iiăspiritului. De fapt la mijloc e o înviere a
spirituluiăpeăplanulăşiălaănivelulăra iuniiădivineăaăexisten eiăînăgeneralăşiă
aceastaă oă tr ieştiă caă oă eliberareă dină temni aă şiă teroareaă acesteiă lumiă
sensibile.ăAcumăscapiădeăfric .ăLumeaănuăseămaiăpoateăatingeădecâtăde
temni aă taă biologic ,ă - nouaă taă realitate,ă deă oă eviden ă absolut ,ă sc -
pându-iăcuădes vârşire.
AcesteaăsuntăcuprinseăînăcuvântulăluiăIisus:ă"Eu,ăAdev rul,ăv ă
voiăfaceăliberi!"ăşiă"Nuăv ăteme iădeăceiăceăucidătrupulă- careănuăpl teşteă
nimic (în sine) - şiămaiădeparteănuăpotăs ăfac ănimic!"
Deciăcândăîmprejur rileăte-aducăînăsitua iaăs ăveziălimiteleăra iu-
nii,ăcataclismulăînăfa ,ăputerileăr uluiădezl n uite,ănuătremuraăc ciănuă
eştiăsingur:ăesteăCinevaănev zutăcuătine,ăînătine,ăcareăst vileşteăhaosul,ă
iar peă tineă teă creşteă maiă presusă deă omă împrumutându- iă şiă ieă nimbulă
divinit ii.
(S ănuăpierdemădinăvedereăc ăaciăseădescriuăînsuşirileăşiărosturileă
majoreăaleăcreştinismului,ăîntr-oăconcep ieăfundamental ,ătotal ,ădespreă
viat ăşiălume.ăŞiăceeaăceăseăschi eaz aci sunt doar linii extrem de
sumareăfa ădeăinfinitaălorăbog ieăşiăfrumuse eăînătr ireaălorăautentic .)
Oăiluminareăaăra iunii,ădatorit ă"locuirii"ăluiăHristosăînăsuflet,ănuă
esteădeăniciăoămirare,ăîntrucâtăIisusăHristosăesteănumităînc ăînătermino-
logia greac :ă "Logos",ă Cuvânt,ă ra iuneaă absolut ă aă luiă Dumnezeu.ă
Adic ăşiăiă iuneaănoastr ăprimeşteăoădeschidereădeăorizontălaănivelulăcuă
careăDumnezeuăînsuşiăvedeăfinalitateaăcrea ieiăSale.ăVedemăcuă"ochii"ă
luiăDumnezeu,ăgândimăcuăminteăîndumnezeit ,ăîn elegemăînălumin

1
148 C RAREAăÎMP R IEI

divin ă şiă celeă sensibileă deă aiciă şiă celeă eterneă aleă existen ei.ă Imanen aă
naturiiă seă str bateă deă transcenden aă divin ă - efectul Harului - şiă des -
vârşireaănuămaiăareăsfârşit.

Copilul Iisus la 12 ani, în Templul din Ierusalim,ă m rturiseaă peă

Dumnezeuă caă Tat ă ală S u.ă Cunoştin eleă Sale,ă înă privin aă Scripturilor,ă
dovedeauă c -să aceleaşiă careă auă insuflată peă profe iă s ă leă scrie,ă deciă Elă
dintru ale Sale vorbeaăcuăîn elep iiăTempluluiăşiăîntru ale Sale venea să
le plinească si în zona aceasta inferioară a lumii şi a vieţii. A respec-
tată îns ă şiă baremulă neputin eiă omeneşti,ă ieşindă laă propov duireaă religieiă
abiaălaă30ăani,ămajoratulăadmisădeăTempluăînăacestăscop.ăEăîns ădemnă
deă re inută faptulă clarit iiă deă conştiin ă aă filia ieiă Saleă divine,ă laă oă vârst ă
cândăfiiiăomeneştiă înc ăn-au lichidat-oăcuă joaca.ăEIă îns ă nuă eraă n scută
prinăvoiaăoarb ăaăinstinctelor,ăcaăs ăvin ăcuăperdeauaăgroas ăaăp catuluiă
peă ochiiă min ii,ă ciă ochiiă Luiă aveauă nealterat ă str vedereaă absolut ă aă
lumii.
De aceea singuraă concep ieă f r ă greşeal ă şiă izb vit ă deă relati-
vitate o arc numai Dumnezeu - Absolutul - începutulă şiă finalitateaă
lumii. I v i căsingurulăaăc ruiăconcep ieăfaceădinăhaos,ăcosmos.
Cândă cinevaă seă "încumet "ă s ă seă laseă înă conducereaă Providen ei,ă
printr-un elană deă iubireă deă Dumnezeu,ă adic ă s -şiă dep şeasc ă conştientă
condi iaă saă uman ă - subă ac iuneaă Haruluiă deă sus.ă bineîn elesă - poate
vedeaă înc ă deă aiciă arvunaă des vârşiriiă sale,ă într-un sentiment de libe-
rare,ă caă oă înviereă dină mor i.ă Timpul,ă cauzalitatea,ă lumea,ă via aă şiă toateă
v mileăcunoaşterii,ăplineădeăchinulăcontrazicerilor,ăr mânălaăp mânt,ăcaă
oăg oaceădeăouăcândăieseădinăeaăunăpuiăviuăsauăcândădintr-oăomid ăp -
roas ă - trecut ă aparentă prină moarteaă uneiă crisalideă - ieseă şiă zboar ă ună
lluture, în culorile curcubeului.
Aşaă suntemă şiă noiă înă condi iileă vie iiă acesteia,ă oă candel ă cuă unt-
delemnăşiăfitil,ădarăînc ăneaprins .
Cândăajungemălaăcunoştin aăaăceeaăceă suntemădeăfapt,ă c ăavemă oă
înrudireăcuăDumnezeu,ăc ălocuieşteăchiarăînăstructuraănoastr ăspiritual ,ă
c ăsuntemăînăpragulălibereiăalegeriăaăuneiăconcep iiădeăvia ădeăcareăs ă
neă inemă chiară deă n-om II pe placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde
candelaă şiă lumineaz ă toat ă via aă noastr ă cuă concepţia creştină despre
lumeăşiăvia .
 R ZBOIULăNEV ZUT 149

Obişnuităconcep iaăcreştin ănuăpreaăeădus ăniciăchiarădeăcredin-

cioşiă şiă niciă chiară deă ceiă ceă oă cunoscă teologic destulă deă bine,ă pân ă laă
finalitatea sa - maiăp strândăşiăpentruăegoism oăbun ăparteădeă"via ".ă
Cuăalteăcuvinteăsuntăpu ineăexemplareleăomeneştiăcareăîşiă'"riscă " toată
viaţa lor pentru Dumnezeu, pentru cauza lui Dumnezeu în lume.
Aceastaădovedeşteănumaiăsl bireaăomuluiă- prin boala egoismu-
lui - nicidecumăsl bireaăcreştinismuluiăînăsine,ăcaăvaloareăsauălumin ăaă
vie ii.
Iat ăcumădescrieăSf.ăSimeonăNoulăTeolog, un sfânt din veacul al
X-lea, indumnezeirea. omului:

"Caăomăştiuăc ănuăv dănimicădinăceleădumnezeieştiăşiă

suntăcuătotulădesp r itădeăele.ăDarăprinăînfiereăm ăv dăf cută
Dumnezeuă şiă suntă p rtaşă ală celoră neatinse.ă Caă omă nuă amă
nimică dină celeă înalteă şiă dumnezeieşti,ă dar,ă caă miluită deă
bun tateaăLui,ăamăpeăHristos,ăbinef c torulătuturor.ăC ciăînă
lumina lui Hristos - Lumina Duhului - v dăceăv d.ăŞiăceiăceă
v d,ă înă aceast ă lumin ă v dă peă Fiul.ă Peă careă L-aă v zută
Ştefan,ădeschizându-i-seăCerurileăşiăpeăcareăL-aăv zut Pavel
maiăpeăurm ăşiăaăorbit,ă(- înc ănuăcredea,ănuăeraăbotezat,ăciă
eraăînădrumăs ăprigoneasc ăBisericaăluiăHristos,ădeciăspiri-
tualăeraăorbăşiăaceast ăorbireăs-aăr sfrântătemporarăşiăasupraă
trupului),ăstândăîntregăcuăadev ratăînămijloculăinimiiămele."

Deci ceea ce s-a altoit (s-a "inoculat" - cu un cuvânt de mai îna-

inte),ăînăfiin aănoastr ăspiritual ,ăînăcâteăunii,ădinăcândăînăcând,ădinăveacă
înă veac,ă r sareă caă oă confirmareă luminoas ,ă caă oă steaă ceă lumineaz ă şiă
contemporaniloră maiă "z bavniciă cuăinimaă aă crede toate" înnoirile spre
îndumnezeire a omului.
Fa ădeăaceast ădeănecrezutăperspectiv ăaăvaloriiăomului,ănuăstri-
c ăs ăoăfacemăşiămaiăluminoas ăprintr-unăcontrastădeăcuvinte.ăC ciădup ă
cumăuniiăridic ăpân ălaăCerăvaloareaăomului,ăal iiăcaut ăs -i coboare
pân ălaăp mântătoat ăînsemn tateaăsa.ăRealizările sale fizice suntătoat ă
valoareaăşiănemurireaăsa.
lu mă îns ă ună altă aspect.ă Dac ă omulă c l toreşteă neatentă cuă
tranzitulăs u,ăpoateăajungeălaăcrize,ălaădezechilibru,ălaăîndrăcire: prad ă
aăunuiăduhăr u,ăsauăaăunor puteri rele, care-1 scot clinic dintre oameni.
150 C RAREAăÎMP R IEI

Dară maiă suntă şiă cazuriă cândă poseda iiă suntă filosofi.ă Exemplu:ă
Nietzsche,ă revoltată împotrivaă luiă Dumnezeu,ă voiaă "s ă scrieă osândireaă
creştinismuluiăpeătoateăgardurile"ă- pentruăc ăsl beşteăînăomăputereaădeă
revolt ăaăsupra-omului,ăcrea iaăsa.ăAăsfârşitănebun.
Nuăpotă s ănuă transcriuă aciă înc ăvreoă câtevaă citateă aleăacestuiă
mareă sfântă şiă scriitoră ală creştinismului,ă întrucâtă vede ceaă maiă larg ă in-
terpretare a iubirii de oameni, cu care ne men inem,ăsporim,ăsauăc demă
dinăcreştinism.
Ştiiăc ăpeăaceast ăînsuşireăsufleteasc ,ăaăiubiriiădeăoameni,ăaiădo-
bândităoăpractic ăceănuă i-oăd deaăcarteaăşiăaiăajunsăs ărealizeziădesco-
peririăînsemnate.ăInăfinal:ădescoperireaăcreştinismuluiăşiăînătine.

"Prin răbdarea încercărilor şi prin iubirea faţă de

duşmani - c ciăaceastaăeăiubireaădeăoameni:ăs ăaiăfa ădeă
to i,ăbuniăşiăr i,ăiubireădinăsuflet,ăpentruăto iăs - iăpuiăsufletulă
t uă înă fiecareă ziă - acestea te vor face, copile, imitator al
St pânuluiă şiă te vor arăta chip adevărat al Ziditorului,
imitatoră înă toateă aleădes vârşiriiădumnezeieşti.ă Iară Ziditorulă
atunci - ia aminte ce- iăspun:ăî iăvaătrimiteăDuhulăS uăşiăteă
vaăinsuflaăşiăvaălocuiăşiăseăvaăs l şluiăfiin ialăşiăteăvaăluminaă
şiă teă veiă umpleă deă str lucireă şiă teă vaă turnaă dină nouă întreg.ă
Stric ciosulă îlă vaă faceă nestric ciosă şiă vaă cl diă iar şiă casaă
învechit ,ă casaă sufletuluiă t uă adic .ă Iară aceastaă vaă faceă şiă
trupulă întregă cuă totulă nestric ciosă şiă teă vaă faceă peă tineă
Dumnezeuădup ăHar,ăasemeneaăprototipului.
De eşti creştin, cum e Hristos Ceresc, aşa trebuie să fii
şi tu ".
"Duhulă dumnezeiescă fiindă Dumnezeu,ă peă careă îiă iaă înl -
untrulă Lui,ă îiă refaceă cuă totul,ă îiă înoieşte,ă îiăfaceă noi,ă înă chipă
neîn eles...ăcuătotulăasemeneaăluiăHristos.
... Deănuăv ăve iăfaceăde aici cereşti, cumăv ăînchipui iă
c ăve iălocuiăîmpreun ăcuăElăînăCeruri?"

Deciăprimiiăpaşiăîncepăcuăschi areaăuneiăconcep iiăhot râtăcreş-

tineă şiă tr it ă caă oă eviden ă interioar ă laă toateă niveleleă deă careă suntemă
capabili,ăşi,ăîmprejur rileăne-o cer!
 R ZBOIULăNEV ZUT 151

R ZBOIULăNEV ZUT

Caăneamulăoamenilorăs ăd inuiasc ăşiăpesteătriajulămor ii,ăDum-

nezeuăaăs dităînăfireăcâtevaălegiăfundamentaleănumiteăinstincte,ăcaădeă
pild ă instinctulă conserv riiă vie iiă şiă instinctulă deă perpetuareă ală vie ii.ă
Acestea le avemăcomuneăcuătoat ăseriaăvie uitoarelor.ăAvemăşiăinstincteă
superioare,ăspecificăomeneşti,ăpeăcareăîns ănuăleăauăoameniiăto iăînă
egal ăm sur .ăLaătoateăcelelalteăvie uitoareăinstincteleăsuntănormeăfixeă
deă via .ă Numaiă omulă poateă interveniă cuă voin a,ă cuă libertateaă şiă cuă
func iaăconştiin eiăs ămodificeănaturaăacestorănormeăfixe.
Aceast ămodificareăaăfunc ieiăinstinctelor,ăcândănuăeăp strat ăînă
stareaălorăoriginar ,ăpoateăfiăf cut ăînădou ăsensuriăopuse:ăînspreădere-
glareaă lor,ă cândă devină patimi,ă şi,ă înă sensă opus, înspre convertirea sau
sublimareaălor,ăprinăvirtute,ăprinălupt ămetodic ,ăprinănevoin .
înzestrareaă firiiă omeneştiă cuă darulă libert iiă duceă deciă fieă spreă
arbitrariulăşiărobiaăpatimilor,ăfieăspreăeliberarea,ăprinănevoin ,ădeătira-
nia lor.
Ca atare, înc ădeălaăînceput,ătrebuieăs ăpreciz măceleădou ănaturiă
aleăfiriiăomeneşti.ăUnaăeănaturaăfizic ,ăbiologic ăaănoastr ăşiăaltaăeănatu-
raăspiritual ,ăcareălocuieşteăvremelnicăînătemni aăacestuiătrup.
Trupă şiă sufletă form mă totuşiă oă unitate,ă şi,ă pân ă laă urm ,ă vom
reveniălaădes vârşitaăunitate,ăaşaăcumăamăfostăgândi iădeăDumnezeuălaă
începutulă zidirii,ă dară aceastaă laă sfârşitulă istoriei,ă laă înviereaă ceaă deă
obşte.

Totăintervalulădeăvremeăpân ălaămoarteaăfizic ăaăfiec ruiaăînăpar-

te,ăprecumăşiătoat ăistoriaăacestuiămodădeăexisten ădecimatădeămoarte,ă
eăunăcontinuuăr zboiănev zutăîntreăbineleăşiăr ulădinăom;ă- fructul oprit
alăcunoştin eiăbineluiăşiăr ului,ămâncatălaăsfatulăunuiăşarpe.
Deciălegileădeăexisten ăs diteăînăfireă- instinctele - p timindăde-
reglare prin otravaăp catului,ădevin:
1. patimaădeănutri ieă- l comia,ăbe ia,
2. patima de proprietate - avari ia,ăho ia,
3. patimaădeăreproduc ieă- desfrâul,
4. patimaădeădomina ieă- trufia.
152 C RAREAăÎMP R IEI

Curaădevineă"patim "ăunăinstinctăs dităcaălegeădeăexisten ăaă

firii?ăIat ăr spunsulăunuiăprofesorăcreştinădeămedicin :ă"împlinireaăori-
c ruiăinstinctăalăfiriiăeăînso it ă deăoăpl cere.ăOmul,ănumaiăomul,ădină
toateă vie uitoarele,ă vreaă s ă despart ă func iaă biologic ă aă instinctuluiă înă
dou :ă vreaă s ă separeă rostul instinctului de plăcerea ce-lă înso eşte,ă
alegându-şiă pl cereaă şiă refuzându-iă rostul".ă Omulă reuşeşteă aceast ă
denaturare,ă c utat ă inten ionată - arbitrar - dară înă daunaă s n t ii,ă cuă
pre ulă pierderiiă libert ii,ă aă deregl riiă altoră instincteă superioare,ă cuă
inevitabileăurm ri ereditareăş.ăa.ăm.ăd.

Sfin iiă P rin iă auă numită "draci"ă patimileă deă c petenieă (Sf.ă loană
Sc rarulăînă"Scara"ănum r ă7ăsauă8ăpatimiădeăc petenie),ădinăcauzaăca-
racteruluiălorăconstrâng tor,ăalăobârşieiălorăadamice,ăaăcapacit iiălorădeă
a strica echilibrul min iiăşiădeăaăoăîntoarceăstricat ăîmpotrivaăluiăDumne-
zeu:ă draculă l comiei,ă draculă curviei,ă draculă trufiei,ă şiă al iă "draci"ă aiă
nervilor.
Unăneurologăpsihiatruăaăidentificatăpentruăfiecareăpatim ădescris ă
deăSfin iiăP rin iăoăgland ăendocrin .ăAdev ratăesteăc ăoăbaz ăbiologic ă
aăpatimilorăşiăaăurm rilorălorăoăformeaz ăşiăglandeleăendocrineăalăc roră
echilibruă sauă dezechilibruă func ională seă r sfrângeă înă toat ă fiin aă ome-
neasc .
Reamintindu-neă sistematizareaă celoră patruă patimiă observ mă c ,ă
pentru eliberarea de ele, li se împotrivesc întocmai cele trei voturi mo-
nahale.
Nuăurm rimăprinălupt ănumaiăsimplaădesp timireăaăinstinctelor,ă
ci eliberarea totală a monahului de orice constrângere a vreunui
instinct al vieţii acesteia. Cât e cu dreaptă socoteală atâtaămânc m, ne
îmbr c măşiăferimătrupulădeăintemperii.ă inemăs ăfieăs n tosăşiăs ădure-
ze în lumea aceasta atâta cât are rânduit, cu rostul de a ajunge suport
omenescă ală unuiă omă îndumnezeit.ă Cândă îns ă cinevaă vedeă rostulă s uă
numaiălaăvia aăaceasta,ănuăvedeănimic.ăPatimile i-au întunecat lumea de
dincolo de zare. A devenit numai natură biologică, "numai trup".
Cândăînăomăseăînt reşteăaceast ăalternativ ,ăaătrupului,ăcareăacapareaz ă
pentruăsineăşiăfor eleănaturaleăaleăsufletului,ăminteaă- conştiin aăchiară-
atunci războiul nevăzut între binele şi răul din om ia o formă clinică,
psihanalitică.
R ZBOIULăNtV ZUT 153
 Maiăîntâiăconstruc iaăpsiho-fizic ăaăomului,ăînăansamblulăei,ăeă
de ună mecanismă şiă inter-rela ieă extremă deă complicate.ă Totuşiă
mecanismul func ională ală omuluiă eă pus, de la zidirea lui, sub
controlul a două foruri de conducere: cenzura raţiunii şi mărturia
conştiinţei.

Ină creieră func ioneaz ă ună centru de cenzură (medical

"inhibi ia")ă care are la dispoziţie tot mecanismul bio-chimic
necesar (neuro-psi-hic, neuro-endocrin, neuro-motor, neuro-static),
capabil să aprobe sau să frâneze tot ce obligatoriu trebuie să treacă
pe la acest centrii de informaţie.
Şiăceăvineăaci9
Vină toateă informa iileă dinl untruă şiă dină afar ă aleă corpuluiă
omenesc:ă senza ii,ă reprezent riă (amintiri),ă dorin e,ă temeri,ă etc;ă iară
mai presusădeăacesteaăsosescăaciăşiă directivele conştiinţei. Acesta
e ""locul undeă r sară gândurileă înă minte",ă cumă zică P rin ii,ă iară
"mintea vede" pe cineăprimeşteăşiăpeăcineătrebuieăs ăresping .
Aciă seă stabileşte,ă seă reflect ,ă uneoriă cuă iu eal ă deă clip ,ă ceă
trebuieă t cut.ă C ciă acestă centruă ală creieruluiă func ioneaz ă înă dou ă
durate: cuă deliberare,ă dac ă eă vreme,ă şiă reflex,ă dac ă via aă eă înă
primejdie. Mai multă chiar,ă totă aciă seă stabileşte.ă înă frac iuniă deă
secund ,ăşiădac ăeăcazul s ăseăîntrerup ătotal stareaădeăconştiin ăşiădeă
mişcareăaăomului,ădup ă gravitateaăaccidentului,ăsauădup ăgradulă deă
impresionabilitate a cuiva Uniiă suntă atâtă deă "slabi",ă încâtă "îşiă
pierdăconştiin a"ădoarăv zândă âşnindăcâtevaăpic turiădeăsânge.

Al doilea foră deă supraveghereă ală vie iiă nuă maiă areă suportă
biologic,ă ciă ineă deă domeniulă vie iiă sufleteştiă şiă religioaseă aă omului:ă
conştiinţa.

Reamintimăc ăinstinctele,ăînăfunc iuneaălorănormal ă- nu cea

degradat ă- toateăauăînăseam ărostulăcomunăalămen ineriiăînăvia ăaă
omuluiăamenin atădeămoarte.ăEleăsunt,ăcaăatare,ăfor eleăoarbeăaleăfiriiă
şiăcaută să se impună minţii.
', cenzuraămin iiă(centrulăinhibitorii!ăalăcreierului)ăşiăîntreă
putereaădeăimpunereăaăfor eiăoarbeăseăcreeaz ăoătensiune,ăoălupt .
154
C RAREAăÎMP R IEI

r zboiă chiar,ă sauă dezechilibruă total.ă Instinctele,ă cât ă vreme'cinevaă nuă

ieseădinărânduial ălor,ănu-iădauăomuluiălupte,ăpentruăc ăacesteaăprimescă
aprobarea,ăsatisfacereaăşiărostulălorăconcret.ăCumăîns ămareaămajoritateă
a oamenilor au dereglat rostulănormalăalăacestorăfor eăoarbeăaleăfiriiă
- urm rindă exclusivă pl cereaă ce-oă confer ă dară refuzându-le rostul -
oameniiă auă ajunsă înă robiaă patimilor.ă înă cazulă robiei,ă cenzuraă min iiă aă
sl bită considerabilă şiă patimile conducă mintea,ă iară omulă şi-a pierdut
libertatea.ă Omulă careă aă ajunsă robă patimiloră nuă maiă areă m rturiaă con-
ştiin eiă pentruă fapteleă saleă cândă seă afl ă într-oă stareă deă necredin ,ă deă
uitareădeăDumnezeu:ăatunciăomulătr ieşteăînăstareaădeăp cat.ăC ciă"pă-
cat" aceastaă însemneaz :ă înfrângerea morală a conştiinţei de către
Satana, prin patimile trupului. înăaceast ăstareăconştiin aăomuluiăajun-
ge într-unăfelădeă"adormire",ăcaăînăsomn,ădeşiăconştiin aănuădoarme.
Deci instinctele - for eleă oarbeă aleă firii,ă altfelă înă serviciulă vie iiă
rânduite -,ăcândădegenereaz înăpatimi,ăfor aălorăcreşteăîntrucâtăeleăauă
sl bităstavilaăcenzuriiă ra iunii,ă iarădeăacumă caut ă s ăoăsurpeă cuătotulă şiă
luminaăconştiin eiăs ăoăsting .
Conştiinţa însă, prin natura ei, nu aprobă niciodată viciul şi
păcatul, prinănaturaăeiăeădeăaănuăseăl sa învins ,ăchiarădac ăfrânaăeiănuă
eăluat ăînăseam ăşiăfireaădec zut ăs vârşeşteăp catulăpesteăoprelişteaăei.ă
De aci vin mustrările de conştiinţă - "pârâşulăt u,ăcuăcareătrebuieăs ăteă
împaciăpeădrum",ăcareă"nuătace"ăpân ăceăomulănu-şiărevizuieşteăînfrân-
gerile sale ş[ nuă seă întoarceă deă laă p cat,ă caă s ă poat ă primiă iertareaă luiă
Dumnezeu.ăînăcazulăcândăînfrângerileămoraleăseă inălan ăprinădesimeaă
sauă gravitateaă lor,ă urmeaz ă sanc iuniă aleă conştiin ei,ă maiă greleă decâtă
mustrarea:ădezechilibrulămin iiă- maiăuşorăsau mai profund, din care se
mai poate reveni - şiăcelelalteăformeămaiăgrave:ăschizofrenia,ăparanoia,ă
nebuniaăacut ăşi,ăînăfinal,ăsinuciderea.
Toate acestea sunt urmarea în organic aăcapitul riiăconştiin ei,ă
caăorganăspiritualăalăomului,ăşi,ăcaăurmare,ăcufundarea lui în întunerec
şiăînămunc .ăAceasta-iăperspectivaălugubr ăaăvie iiăînăp cat.
"Gândurile",ă oricâtă deă "nebune"ă ară fiă înc ă nuă suntă înfrângeriă şiă
p cat,ăoricâtă"seăimpun",ămuncindămintea.ăP catulăîncepeădeălaăînvoi-
reaăspreăfapt ăşiăfaptaăpropriu-zis .
Cuăacesteaăîn eleseăseălimpezeşteăşiădeosebireaă- câtăoăpr pastieă-
întreătrupulăşiăduhulăp catuluiăşiăîntreăf pturaăceaănou ăşiăDuhulăcelă
Sfânt.ăînăcazulăcândăomulăcelăvechiămereuăseăobr zniceşteăcuă"drep-
 R ZBOIULăNEV ZUT 155

turile" sale biologice asupraăomuluiăcerescăşiăbiruie,ăatunciădeosebireaă

celoră dou ă naturiă careă tr iescă între esuteă înă noiă ajungândă într-un
contrast nelimitat, DuhulăluiăDumnezeuăseă retrageădinăomăşiăvinăpe-
depseă colectiveă cumpliteă asupraă vie iiă p c toase.ă Aşaă avemă motivareaă
potopului:ă "Nuă vaă r mâneă Duhulă Meuă purureaă înă oameniiă aceştia,ă
pentruăc ăsuntănumaiătrup.ăDeciăzileleălorăs ămaiăfieăoăsut ădou zeciădeă
ani"ă (Genez ă 6,ă 3).ă Deă asemeneaă perversiuneaă sodomiei,ă careă "strig ă
înainteaăDomnului"ă(Genez ă19,ă13),ăaăatrasăasupraăSodomei şiăGomo-
reiă pr p dulă focului,ă careă aă arsă p mântulă 400ă m.ă subă nivelulă m rii,ă
formândăMareaăMoart ,ăradioactiv ăpân ăînăziuaădeăazi.

S ăneă apropiemă acumă deă oă analiz ăconcret ăaătensiuniiădintreă

minteăşiăpatimi.ăCareăesteămecanismulăbiologic,ăs ăzicemăalăinstinctului
deă reproduc ie?ă Alegemă peă acesta,ă întrucâtă seă lupt ă împotrivaă votuluiă
fecioriei.
Instinctulăacestaăareăcaăobârşieămaterial ăoăgland ăendocrin ,ă
careăvars ăoăsubstan ăchimic ăînăsânge,ăcare,ălaănivelulăcreierului,ăero-
tizează scoar aăcerebral .ăAceast ăerotizareăconst ăînăapari iaăpeăecra-
nulă min iiă aă gânduriloră şiă aă imaginiloră înă favoareaă satisfaceriiă acestuiă
instinct.
Ele cer învoirea.
Cenzuraărezist ,ăleărespinge.
Conştiin aă- careăocroteşteăvia aăomuluiăşiăsubăperspectiv ătrans-
cendent ă- aduceă"NumeleăluiăDumnezeuăcareăardeăpeădraci"ăşiăaduceă
Crucea Domnului: jertfa - lep dareaădeăsine,ălep dareaădeăpl cereă- "ar-
m ăasupraădiavoluluiăCruceaăTaăne-aiădat"ăcânt ăbiserica.

Acesteăgânduriădeărezisten ,ădac ăsuntăputerniceăşiăluminoase,ă

sunt afirmateăcuătoat ăcredin aăşiăştiindăcuăcertitudineăc ăînsuşiăIisusăseă
lupt ă cuă Satanaă înă loculă nostru,ă atunciă în organic seă petreceă oă reac ieă
chimic ăînăcareăsubstan eleăendocrineădinăsânge,ăcareăerotizauăscoar aă
cerebral ,ă se neutralizează printr-oă apari ieă de anticorpi, care fac
aceast ă neutralizare,ă rnă felulă acestaă "gândurile"ă şiă "imaginile"ă şiă "re-
prezent rile'",ătoate pier şiăseărestabileşteăunăechilibruăşiăoălinişteăînă
minte,ăasemeneaăcuălinişteaăpeăcareăaărestabilit-o Iisus când a venit pe
156 C RAREAăÎMP R IEI

mareălaăuceniciiăS iăînv lui iădeătalazurileăînfuriateăaleăm rii,ăcareăapoiă

s-auăliniştit.
Liniştireaă uneiă furtuniă deă gânduriă sigură c ă scoateă m rturisirea:ă
"Tuă eştiă Fiulăluiă Dumnezeu"ă (Mateiă14,ă 33).ă M rturisirileă str fundeă deă
credin ă înă Dumnezeu,ă deă peă urmaă uneiă eviden eă divine,ă auă caă urmareă
convertirea, strămutarea for eiăoarbeăneutralizate,ăîntr-o energie de o
alt ăcalitateăşiădeăoăînalt ăvaloare:ăaăiubiriiădeăDumnezeuăşiădeăoameniă
înăgenereăşiănicidecumănuămaiăr mâneăiubireădeăvreunăom,ăcaătrup.
Aşaăprindeăputereăvia aăreligioas ădinăchiarăneputin aăomeneas-
c ,ălat ăprilejădeăcâştigatălaănivelăînalt.

Şiătotuşiătalazurileăm riiăînfuriateădeăpatimiăiar şiăvinăşiăizbescăînă

pere iiăcor bieiăşiăînădigurileăportului...
Trupul e indiferent, ateu; for eleă saleă suntă oarbe.ă Chimismulă
endocrin nu e biruit - asimilat, neutralizat - decâtădup ăoăciocnireă -
criz ă-;ălaăobârşie,ăînăglande,ăadic ăhormonii,ăseăproducăiar şiăşiăiar şi.ă
Satanaă nuă eă definitivă biruită peă p mânt;ă abiaă înă împ r iaă ceă vaă s ă vieă
oameniiănuăseămaiăînsoar ăşiănuăseămaiăm rit .ăLuptaă"deăgând"ăiar şiă
începe.ăOmul,ăcaăom,ăosteneşte;ăluareaăprinăsurprindereăpoateăfiăapri-
g ,ă nevoitorulă seă sperie.ă Seă vedeă înv luit,ă dezn d jduită chiar.ă Dară
Dumnezeu nu te-a părăsit, chiar dacă pe ecranul minţii au apărut
gânduri şi imagini de hulă împotriva lui Dumnezeu si te vezi în
imposibilitate de a te mai ruga chiar. Răbdarea însăşi a războiului e
ultima ta rugăciune.

PORUNCILEăŞIăLIBERTATEA

Prinăbotezăsc p mădeăjugulărobiei,ădevenimăliberiădeăsilniciaăp -
catului.ăPoruncileăNouluiăTestamentăsuntăporunciăaleălibert ii,ăporunciă
aleăhapului,ănuăaleălegii.ăDarădac ănuăleăîmplinimăneăpierdemăiar şiă
libertatea.ăPoruncileăNouluiăTestamentăneăasigur ălibertateaăspiritului,ă
precumăneîmplinireaălorăneăîntoarceăiar şiăsubătiraniaăp catului.ăDeci
 R ZBOIULăNEV ZUT 157

iat ăc ăiar şiăşiădeălaăcump naămin iiăatârn ăreuşitaăsauănereuşitaăstr -

danieiăluiăDumnezeuăcuădes vârşireaănoastr .ă"SfântulăBotezăesteădes -
vârşit,ădarănuădes vârşeşteăpeăcelăceănuăîmplineşteăporuncile", zice Sf.
MarcuăAscetul.ă"Credin aăst ănuănumaiăînăaăfiăbotezatăînăHristos,ăciăşiăaă
împlini poruncile Lui."1 Câtă deă mareă eă darulă libert iiă laă care-1 vrea
Dumnezeuă peă om,ă rezult ă şiă dină cuvinteleă Sf.ă Marcuă Ascetul:ă "Niciă
Botezul, nici Dumnezeu, nici Satanaă nuă sileşteă voiaă omului"2. Deci
cur ireaădeplin ăaăfirii,ăîntâmplat ăprinăBotez,ăaşteapt ăşiăvremeaămin-
ii,ăcândăcur ireaăeăaflat ăefectivăprinăporunci'.ăMântuireaănoastr ănuăeă
numaiăunădarădeălaăDumnezeu,ăciăşiăoăfapt ăaălibert iiănoastre.ă"Desi-
gur,ădup ăcumăomulăp timeaădeăsil subărobiaăSt pâhiiloră(rele),ăDum-
nezeuăputeaăs ăneăslobozeasc ăşiăs ăneăfac ăneschimb toriătotăcuăsila.ă
Dar n-aăf cutăaşa,ăciăprinăBotezăne-aăscosăcuăsilaădinărobie,ădesfiin ândă
p catul,ă prină cruce,ă şiă ne-a dat poruncileă libert ii,ă dară aă urmaă sauă nuă
poruncilor,ăaăl satălaăvoiaănoastr ăliber .ăDreptăaceea,ăîmplinindăporun-
cileăneăar t mădragosteaăfa ădeăCelăceăne-a slobozit; iar nepurtând grij ă
de ele, sau neîmplinindu-le,ă neă dovedimă împ timi iă deă pl ceri."4 Deşiă
înzestra iăcuădarurileăBotezului,ătotuşiăn-amăsc patădeăr zboiulămome-
lelor.ăMomeala,ănefiindăp cat,ăeăpermis ădeăDumnezeuăs ăcerceăcum-
p naă libert iiă noastre.ă Sf.ă Marcuă Ascetulă neă l mureşte:ă Hristosă prină
cruceăşiăprinăharulăBotezuluiă"slobozindu-ne de orice sil ,ăn-a împie-
decatăaruncareaăgândurilorăînăinim .ăAceastaăpentruăcaăuneleădinăele,ă
fiindăurâteădeănoi,ăîndat ăs ăfieăşterse;ăaltele,ăfiindăiubite,ăînăm suraăînă
careăsuntăiubiteăs ăşiăr mân ;ăşiăastfelăs ăseăarateăşiăHarulăluiăDumne-
zeuăşiăvoiaăomului,ăce anumeăiubeşte:ăostenelileădinăpricinaăharului,ăsauă
gândurileă dină pricinaă pl cerii"5.ă Aiciă st ă pricinaă pentruă careă noi,ă deşiă
boteza i,ă totuşiă maiă avemă trebuin ă şiă deă ală doileaă Botez,ă ală poc in ei,ă
întrucât nu suntem ca îngerii neschimbabili. "Prin Botez, dup ădarulăluiă
Hristos, ni s-aă h r zită darulă des vârşită ală luiă Dumnezeu,ă spreă împli-
nireaă tuturoră poruncilor,ădară c ă peă urm ă totăcelăceă l-a primit în chip
tainic,ădarănuăîmplineşteăporuncile,ăpeăm suraăneîmpliniriiăeăluatăînăst -
pânireădeăp cat,ăcareănuăeăal lui Adam, ci al lui, al celui care a nesocotit

1
Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, ed. I, voi. 1, Sibiu, 1946,
p.ă279;ăşiăed.ăII, voi. 1, Sibiu, 1947, p. 275.
2
Idem,ăp.ă280;ăşip.ă276.ă 4 Idem,ăp.ă282;ăşiăp.ă278.
5
Ibidem. Idem, p. 290;ăşiăp.ă286.
158 C RAREAăÎMP R IEI

poruncile,ăîntrucâtăluândăputereaălucr riiănuăs vârşeşteălucrul.ăC ciăne-

împlinireaăporuncilorăvineădinănecredin .ăIarănecredin aănuăeăunăp cată
str in,ăciăalăceluiăcareănuăcrede,ăf cându-seăpeăurm ămam ăşiăîncep tur ă
alăoric ruiăp cat."1 Iar "cei ce-auăîmplinităporuncileăpar ial,ăpeăm suraă
aceastaăvorăintraăînăîmp r ie.ăDarăceiăceăvorăs ăajung ălaădes vârşireă
suntă datoriă s ă împlineasc ă toateă poruncileă înă modă cuprinz tor.ă Iară
poruncaăceăleăcuprindeăpeătoateăesteălep darea sufletului propriu, care e
moarteaă(seăîn elegeăc ăpentruăHristosăşiăEvanghelie).ăŞiăprecumăpân ă
cândăcinevaămaiătr ieşteăînătrupăeăînălips ăcuăîmplinireaăacesteia,ătotăaşaă
pân ălaăieşireaădinătrupănuăpoateăfiăferitădeăataculăgândului,ăpentruălipsaă
maiă susăpomenit "2.ăRe inemă deă aiciă c ăşiă moarteaăeăoăporunc ,ă ceăneă
izb veşteă des vârşitădeă nestatorniciaă firii.ă Cuă gândulă acestaă neă apro-
piemădeăconcep iaăSf.ăMaximăM rturisitorul.ăTalasieăi-a adresat sfân-
tuluiăîntrebarea:ă"Dac ,ădup ăSf.ăIoan:ă"CelăceăseănaşteădinăDumnezeuă
nuăfaceăp cat,ăc ăs mân aăLuiăr mâneăînăelăşiănuăpoateăp c tui"3, iar cel
n scută dină ap ă şiă dină Duhă s-aă n scută dină Dumnezeu,ă cumă noi,ă ceiă
n scu iădinăDumnezeuăprinăBotez,ăputemăp c tui?"ăSf.ăMaxim,ăprintreă
alteleăîiăr spundeăc ă"avemăharulăînfieriiăcaăpotent "ăşiăc ă"Duhulănuă
naşteăoăaplecareăaăvoiiăf r ăvoie,ăciăpeăunaăvoit ăoăpreschimb ăpân ălaă
îndumnezeire"4. Iar în scolia a 3-aă aă aceluiaşiă r spunsă neă l mureşte:ă
"Suntă ar tateă dou ă chipuriă aleă naşterii.ă Primulă eă celă dup ă fiin ,ă aşa-
zicândă ală omuluiă întreg.ă Prină acestaă seă s deşteă înă sufletă des vârşireaă
înfierii,ăînăpotent .ăAlădoileaă(chipăalănaşterii)ăeăcelădup ăbunaăpl cereăaă
voin eiă şiă dup ă hot râre.ă Prină acestaă Duhulă Sfântă înso indu-se cu
înclinareaăvoin eiăoăpreschimb ăpân ălaăîndumnezeire, unind-oăîntreag ă
cuă Dumnezeu.ă Primulă chipă ală naşteriiă las ă putin ă caă ceiă n scu iă s ă
înclineăspreăp cat,ădac ănuăvorăs ătraduc ăînăfapt ăpoten aăînfieriiăs dit ă
înăei,ăfiindăîmp timi iădeăceleătrupeşti.ăC ciăhot râreaăvoin eiăesteăaceeaă
care întrebuin eaz ăunălucru.ăPoten aăînfieriiăeăcaăoăunealt ,ăcareăr mâ-
neă nefolosit ,ă dac ă voin aă nuă seă hot r şteă s ă oă întrebuin eze.ă Dup ă
chipulăacestaăalănaşteriiăeăcuăputin ,ăaşadar,ăcaăceiăn scu iăs ăp c tu-
iasc ;ădup ăalădoileaăîns ăeăcuăneputin ,ăodat ăceăînclinareaăvoin eiăşi

1
Idem, pp. 293-294;ăşiăp.ă289.
2 3
Idem,ăp.ă295;ăşiăp.ă291. 1 Ioan 5, 18.
4
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă6,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, pp. 31-32.
 RÂZBOriJLăNEV ZUT [59

hot râreaăsunt îndumnezeite"1.ăînc ădemultăSf.ăPavelăscriaăRomanilor:ă

"Fireaăîntreag ăsuspin ,ăaşteptândăcuăner bdareădescoperireaăfiilorăluiă
Dumnezeu,ăprinăcareăs ăseăizb veasc ădeăstric ciuneăşiăs ăseăbucureădeă
libertateaă m ririiă fiiloră luiă Dumnezeu" 2. Iar peste multe veacuri, în
zileleănoastre,ăBlondeiăscrie:ă"Aspira iaănoastr ăspiritual ănuăseăiveşteă
printr-ună felă deă genera ieă spontanee;ă eaă areă r d ciniă înă josă prină toat ă
mişcareaăuniversuluiăşiăaăvie ii,ăcareăesteădejaăunăavansădivin,ăf cutăcuă
scopulă deă aă preg tiă venireaă spiritelor;ă eaă areă r d ciniă înă susă prină
p trundereaă (infuzia)ă transcenden eiă divineă careă lumineaz ă minteaă şiă
consimteăs ăseăfac ăc utat ăchiarăprinăinsuficien eleăordiniiăimanenteăşiă
contingente"3.ăIat ăprinăurmareăc ăîncerc rileăşiăneliniştileăvremiiăauăşiă
eleăunărost:ăneăprovoac ălaăg sireaăsensuluiăce-l avem în Dumnezeu, ca
ultimulăreazimăeternăalăliniştii,ăiarăpeădeăalt ăparteăneăconducălaăg sireaă
deănoiăînşine,ăcaăf pturiăren scuteăînăDumnezeuăşiăajunseălaălibertateaă
spiritului.ă Toat ă c rareaă de laă porunciă laă cunoaştere,ă deă laă ascetic ă laă
mistic ,ăniciăunăpasăn-oăfacemăsinguri.ăCeiăieşi iădină"Cale"ăarăfiănişteă
ieşi iădinăCuvânt.ă"Via aăp mânteasc ă aăluiăHristosăeă astfelăoăperma-
nent ă actualitate,ă repetându-seă cuă fiecareă dină noi,ă aşaă cumă ună dasc l
înso eşteă fiecareă copilă peă care-1ă creşteă înă toateă stadiileă spoririiă luiă înă
înv tur .ăFiecareă dinănoiăpoateă fi,ădac ăvrea,ăcontemporanăcuătoat ă
via aăluiăHristos,ăsau,ămai-bine zis, El se face contemporan cu fiecare
din noi, ba chiar mai mult decât contemporan:ăp rtaşăintimălaăîntreagaă
traiectorieă aă vie iiă noastre.ă Amă spusă c ă maiă degrab ă Hristosă seă faceă
contemporanăcuănoi,ăîntrucâtăvia aăfiec ruiaădinănoiăîşiăareăunicitateaăei,ă
peăcareănuăşi-oăpierde.ăIisusăîns ,ăparticipândălaătoateăsuferin eleăvie iiă
noastreăşiăuşurându-le,ăduceăcuănoiăluptaăcuăispiteleăşiăp cateleănoastre,ă
seă str duieşteă împreun ă cuă noiă dup ă virtute,ă ieseă laă iveal ă înă fiin aă
noastr ăpeăm sur ăceăieseălaăiveal ăadev rataănoastr ăfireădeăsubăpeteleă
p catului.ă Sf.ă Maximă M rturisitorulă spune:ă "Pân ă laă sfârşitulă lumiiă
p timeşteă tainică purureaă cuă noi,ă pentruă bun tateaă Saă şiă dup ă m suraă
suferin eiăafl toareăînăfiecare" 4.ăNoiăştimăc ăexist ăunăschimbăde

1 2
Idem, p. 35. Romani 8, 19-22.
3
Maurice Blondei, L'Action, Librairie Felix Alean, Paris, 1936, voi. 1,
p.420.
'P.G.ă 91,713,ă înă Cursulă deă ascetic ă şiă mistic ă creştin ă ală Pr.ă prof.ă D.ă
St niloae,ăp.ă26.
160 C RAREAăÎMP R IEI

comuniuneădeălaăomă laăom;ăc ăoamenii,ăpeă m suraăinteresuluiăceăşi-1

poart ,ăîşiătrecăunulăaltuiaăînăchipătainicăpoverile,ădurerileăşiăbucuriile;ă
c ăunulăpoateăs ăsimt ătoateăst rileăceluilalt,ăprimindu-1 pe acela în sine,
sauă p trunzândă elă înă acela.ă Deciă dac ă omulă ajungeă prină sensibilitateaă
dragosteiăs ăcunoasc ăşiăs ăîn eleag ăpeăsemeniiăs i,ăcuăatâtămaiămultăoă
poate faceă Iisus,ă Omulă culminant,ă Omulă des vârşită înă dragosteaă deă
oameni,ă omulă c ruiaă cur eniaă des vârşit ă deă p cat,ă deciă deă egoismă şiă
nep sare,ăîiăd ăoăsensibilitateăunic .ăElăeăaproapeădeăto i,ăsesizeaz ăcuă
fine eăsuprem ăstareaăceăesteăînăto iăşiăparticip ăgeneros - deciătar ă
p cată- laăvibra iileătuturorăinimilor,ălaăn zuin eleălorăbuneăşiălaălupteleă
lorăîmpotrivaăr ului,ăfortificându-le. Chiar înainte de a fi pornit cineva
cuăhot râreăpeădrumulăuneiăvie iăceăduceălaământuire,ăElăîlăurm reşteăşiă
îl atrage la Sine,ă aşteptândă oriceă prilej,ă folosindă oriceă mijlocă bun.ă Elă
"urm reşteă- ziceătotăSf.ăMaximăM rturisitorulă- înătoateăzileleăpeăto iă
cei ce se vor mântui, pentru a-iăcâştiga"1.ăIat ăCine-i ascuns în comoara
deă mareă pre ,ă ceaă îngropat ă înă fiecareă arin ă omeneasc .ă Comoaraă
dezgropat ,ă arinaă r scump rat ,ă iat ă omulă pusă înă valoareaă luiă
Dumnezeu, sau "un duh cu Domnul"2.
Iat ăcumăZiditorulăf pturii,ăMântuitorulănostru,ăîndur ăoămicşo-
rareă aă Saă înă Duh,ă peă potrivaă m suriloră noastreă omeneşti,ă cuă fiecareă
vârst ,ăcu fiecareărândădeăoameni,ăpân ălaăsfârşitulăveacului.ăŞiăSeăsileş-
te,ăcaăunămareăsmerit,ăs ăneăînduplece,ăprinăalegereaăceaădeăbun voie,ă
s ăsuimălaăm suraăSaădumnezeiasc .ăSeămicşoreaz ăpeăSineălaăm sur ă
omeneasc ,ădându-Seămin iiănoastreăs -lăsemuiasc ăpre ul,ăşi,ădeşiăîlăvaă
alia,ăs ăridiceăfireaăomeneasc ălaăm suraădumnezeieştiiăSaleăsmerenii,ă
adic ăs ăfimădumnezeiădup ădar.
Iat ă m rturiaă Sf.ă Maximă M rturisitorul:ă "Prină darulă bunuriloră deă
pesteăveacuriăşiădeăpesteăfire...ăprinăacesteaăDumnezeuăseăfaceăneînce-
tat om în cei vrednici. Fericit este deci cel ce L-aăpref cutăînăsine,ăprină
în elepciune,ăpeă Dumnezeuăînăom.ă C ciădup ăceă aăîmplinită înf ptuireaă
acesteiătaine,ăp timeşteăprefacereaăsaăînăDumnezeuăprinăhar,ăiară acestă
lucruănuăvaăîncetaădeăaăseăs vârşiăpururea"1.

'P.G. 90, 17, Idem, pp. 26-27.

2
1 Corinteni 6, 17.
3
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă22,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 73.
 R ZBOIULăNEV ZUT 161

Iat ă peă Dumnezeuă cârmuindă lumeaă şiă totuşi,ă cuă mareă smerenie,
b tândăşiăaşteptândălaăpoartaăzidiriiăSale,ăs ă1ăseădeschid ăşiăs ăfieăpri-
mit... într-uniiăseănaşte,ăîntr-al iiăsporeşteăcuăvârstaăşiăcuăîn elepciunea,ă
într-al iiă propov duieşte,ă într-al iiă minuniă s vârşeşteă şiă înă sfârşită
într-uniiăseăschimb ălaăfa ăînălumin ădumnezeiasc ;ăiarăîntr-al iiă
- foarteămul iădeăaceştiaă- neasem natăseăchinuieşte...

LUCRAREAăPORUNCILORăSTINGEăCRIZELEăVOIN EI

Eădeălaăsineăîn elesăc ăşiăvoin aăesteăenergiaăpeăcareăneăbizuimăînă

r zboiulănev zut.ăAceastaăascult ădeăcunoştin ,ăcare-iăîndrum ăluptele;ă
iarăcunoştin aăeăatras ădeăiubire,ăcareăînc lzeşteătotul,ăfieăspreăDumne-
zeu,ăfieăspreălumeaăsensibil .ăOameniiăvoin eiăîns ăsuntăeroiiăcredin eiă
şiăsfin iiăcreştinismului.ăAceştiaăsuntăceiăceăauăr bdatăpân ăînăsfârşităşiă
s-au mântuit.ă Dară noi,ă pân ă s ă ajungemă laă oă voin ă puternic ă şiă sta-
tornic ă înăbine,ăavemădeă furc ă nuă maiăpu inădecâtăcuăunăfurnicară deă
voin eă sauă tendin eă sufleteşti,ă careă neă h r uiescă înă toateă p r ileă şiă neă
ostenesc în toate contrazicerile. De aceea unificarea tuturorătendin eloră
sufleteştiăîntr-oăsingur ădirec ieăbun ăd ăomuluiăoămareăputere.ăDarălaă
eaăseăajungeăfoarteăgreu,ăc ciăsuntămulteătendin eăcareăseăîmpotrivescăşiă
atunciă seă porneşteă ună r zboiă înl untruă omuluiă pentruă înfrângereaă
protivnicilor.
Iat ăcumădescrieăBlondeiăaceast ăstrategie:
"Exist ăînăomăoămultiplicitateădeătendin e,ădeăpofte,ădorin eămaiă
multăsauămaiăpu inăconcertateăsauădivergente,ăunăpolipsihismădeăcareă
s-aă putută spuneă c ă suntă caă ună poporă numeros,ă careă st ă subă şefiaă sauă
conducereaăra iunii şiăaăvoin ei,ăpoporăînăcareăseăg sescăcândăsupuşiă
dociliăşiădisciplina i,ăcândăînd r tniciăşiăunelteădeăvrajb .ăCeeaăceăs-a
numităascezaăşiăluptaăspiritual ănuăeădecâtămanifestareaăşiămetodaăapli-
cabil ăaăacesteiăistoriiăl untrice"1.
Corpulăascult ămaiăuşorădeăcomandaăvoin eiă(deăplid :ămişcăde-
getulăcândăvreau),ădarăsufletulănuăascult ,ăciărezist .ă"Aceastaăpentruăc

1
M. Blondei, op. cit., voi. II, p. 194.
162 C RAREAăÎMP R IEI

înăfa aăoric reiăatitudiniădefiniteăşiăhot râteăseăridic ,ădinăspirităde con-

tradic ie,ăpartidaănemul umi ilor...ăOriceăefortăini ialăeăcaăoădeclara ieă
deăr zboiămoliciuniiăşiăîmpr ştieriiăfor elorăvii,ăcareăauăşiăeleăinstinctulă
conserv riiăşiăalăindependen ei."ăAcesteaătrezescăînănoiă"st riădeăconşti-
in ă str ineă sauă ostileă conştiin ei,ă voin eă noiă careă seă ridic ă împotrivaă
voin ei.ăŞiăcândăefortulăvoluntarăgrupeaz ăîntr-unăfasciculăpar ialăfor eleă
ofensive,ăatunciăseădescoper ăputerileăadormiteăşiădorin eleăsecrete.
C ciă înă fa aă hot râriiă declarateă subzist ă realitateaă tendin elor
eliminate,ă dară înc ă viiă şiă capabileă deă lucru.ă Eleă nuă seă atenueaz ,ă nuă
sl bescă prină eleă însele.ă Acordulă scopuriloră voiteă provoac ă deciă oă
coali ieăaăputerilorăostile,ăcareănuăseămaiăm rginescăs ăproduc ăoăsimpl ă
impresieăînăconştiin aăobişnuit ,ăniciăs ăr mân ăînăstareaădeăvirtualitate.ă
Eleăseăgrupeaz ,ăşiădinădefensiv ătrecălaăofensiv ."1
Lupta începe deci abia în cei ce s-auăhot râtălaăoăvia ămaiăcon-
form ăcuăporuncileădumnezeieşti.ăBlondeiădescrieăbineăacesteălucruri,ă
dară eă deă mirareă cumă nuă vedeă c ă şiă tendin eleă releă suntă stimulateă deă
duhurileă rele,ăsauă cumă nuă vedeă c ăaspira iunileăbuneă suntă mânateăşiă
atraseă deă oă for ă transcendent ă bun .ă Probabilă c ă aceastaă seă datoreşteă
faptuluiăc ăromano-catolicismulăconsider ăafecteleăşiăconcupiscen aăcaă
legate mai adâncăşiămaiăorganicădeănaturaăomului,ăpeăcândăortodoxiaă
nuăleăconsider ăcaăcreateădeodat ăcuănatura,ăciăintrateăînăeaădup ăc -
dere.
Blondeiă areă înă continuareă interesanteă considera iiă dină careă seă
poateăîn elegeătezaăSf.ăMaximădup ăcare,ăînainteăde-a se ridica omul pe
treaptaămaiăînalt ăaăcontempla iei,ătrebuieăs ătreac ăprinăfazaăîmpliniriiă
poruncilor,ăprinăfazaădobândiriiăvirtu ilor,ăprinăfazaăfaptelor.ăFazaăcon-
templa ieiă eă oă faz ă deă paceă l untric .ă Dară omulă nuă seă poateă odihniă înă
fericireaăcontempla ieiăpân ănuăaăbiruităînăsineăcontradic iile,ătendin eleă
rele,ă pân ă nuă şi-aă unificată şiă consolidată fiin aă caă s ă iubeasc ă numaiă
binele.ăIarăaceastaănuăseăpoateărealizaădecâtăprinăac iuneăprelungit ,ă
prinăfapteăconvergenteăspreăbine,ăprinăcâştigareaădeprinderilorăneclinti-
teă înă s vârşireaă binelui.ă C ciă simplaă gândireă laă bineă şiă chiarăsimplaă
voin ădeăaăfaceăbinele,ăf r ătrecereaădeas ă- şiăaceeaăoăvremeăregulat ă-
laăfacereaăbinelui,ănuănumaiăc ăeădeparteăde-aărealizaăaceast ăarmonie,ă
unitateăşiăsiguran ,ăci,ădimpotriv ,ătrezeşteăopozi iaătendin elorăcontra-

Idem, pp. 195-196.

 R ZBOIULăNEV ZUT 163

re.ăUnăomădeăteorieăseăştieăc ăeăunăomăslab,ăm cinatădeăcontradic iiă

interne, mereu sporite prin reflexiunea care nu trece la fapte.
Deă abiaăfaptaăarunc ăoădecizieă înăcump naă acestorăbalans riăşiă
care,ămaiăalesăprinărepetare,ăaduceădefinitivăcâştigălaăcauzaătendin eloră
bune.ăNuădegeabaăvirtuteaăînsemneaz ăetimologicăb rb ie.ăEaăaăadusăoă
solu ieăb rb teasc ăaăvie ii.
"Astfelăactivitateaăvoluntar ,ărupândăf r ăîncetare echilibrul inte-
riorăalăvie ii,ădezv luieăceeaăceăseăagit ăconfuzăsubăsuprafa aăsentimen-
teloră aparente.ă F r ă îndoial ,ă automatismul,ă dejaă c l uzită deă oă ra iuneă
obscur ,ăajungeăs ăprovoaceăînănoiăacesteăcontrasteădeăimaginiăşiădorin-
e,ăcareăfacăposibilăexerci iulăreflexiunii;ădarăini iativaăcuget riiăşiăefor-
tulăac iuniiădeterminateăsuntăceleăcareăconstrângătendin eleăignorateăs ă
seă manifesteă prinăprotestareaă intens ă (persistent )ă aă chiară aceloraă peă
careăamăfiăvrutăs ăleănesocotimăsauăs ăleădistrugem.ăIat ădeăceăac iunea,ă
caăoăsabieătranşant ,ădeschideăpriviriiăoăp trundereăpân ăînăprofunzimi-
leătenebroase,ăundeăseăpreg tescămanieăcurenteăaleăvie iiăinterioare...
Şiă uneoriă chiară ardoareaă voin eiă faceă s ă seă nasc ,ă caă printr-un
fenomenă deă interferen ,ă neputin aă şiă indecizia.ă Cineă n-a cunoscut în
împrejur rileă celeă maiă criticeă aceast ă durereă aă incertitudiniiă inactive!...ă
S-ară splineă c ă ajungeă s ă vrei,ă pentruă caă îndat ă s ă nuă maiă vreiă şiă c ,ă
profitândădeăoăhot râreădeschis ,ăseădescoper ăînăumbr ăoăputereăocul-
t ăşiăinfluen eăipocrite,ăcapabileăs ăneăconduc ăaproapeăf r ăştireaănoas-
tr ...ăSuntăcazuriăcândănuăputemăfaceăunăpasăf r ăcaăs ăseăridiceăînain-
teaănoastr ăşiăs ăneăasaltezeăoămieădeăduşmaniăcareăpândesc.ăŞiăsenti-
mentele noastre cele mai profunde sunt de asemenea cele care ne divi-
zeaz ăşiăneăsurprindăcelămaiămultăcaănişteănecunoscu i.ăCeeaăceăamă
doritămaiămultăneăînsp imânt ădeăîndat ăceătrebuieăs -l dobândim. Ni-e
team ă s ă p r simă condi iaă deă mizerieă înă careă neă g sim...ă Şiă uneoriă eă
suficientăs ăneătememădeăunăact,ăpentruăcaăpeăneaşteptateăoăn uceal ăs ă
neăantrenezeăînăs vârşireaăIui."1 Eăstareaăpeăcareăoăprovoac ătendin eleă
ceăseăv dăamenin ateădeăac iuneăcuănimicireaăiminent .ăEăultimulăloră
asalt,ădatăcuătoat ădisperarea.ăDeăaceea,ăcândăac iuneaăseăproduce, ea
cadeă caăoăsabieăbiruitoare,ăcaăunăsor ăce-aăfostăaruncat.ăîns ,ăcineănuă
p şeşteă laă ea,ă nuă poateă treceă maiă departeă spreă culmileă des vârşirii.ă
Acelaăr mâneăînă"aceaămareămul imeădeăoameniăcareăseăacoper ăcu

M. Blondei, op. cit. voi. II. pp. 196-197.

164 C RAREAăÎMP R IEI

florileăinten ieiăşiăcareănuăaducăniciodat ăfructulăactelor,ătar ăcaăeiăînşişiă

s ăremarceăacestăcontinuuăeşec"1 .
S ăneăamintimădeăosândaărostit ădeăIisusăasupraăsmochinuluiălip-
sit de roade.
De cele mai multe ori "omul este ca un tablou, totdeauna cu
sabiaăridicat ăasupraăvr jmaşului,ădarănedândăniciodat ălovitura.ăCândă
maiăfaceăelăceeaăceăvrea,ămergândăpân ălaăcap tulăhot rârilorăsaleăceleă
maiăsigureăşiăceleămaiăst ruitoare,ătar ădevieriăşiătar ăîntârzieri?...Cuă
câtăhot rârile sunt mai numeroase, mai largi, mai înalte, plutind pe dea-
supraăam nuntelorădeărealizareăşiăaăreformelorăprecise,ăcuăatâtăsuntămaiă
primejdioase;ăc ciăomulăîşiăînchipuieăc ăseăamelioreaz ăcuăatâtaăşiănuă
faceădecâtăs ăseăpriveasc ăîntr-oăfic iuneădinăceăîn ce mai iluzorie...
Deciăînăac iunileănoastreăexist ăoădeficien ăhabitual .ăNoiănuăfa-
cem,ăaşa-zicând,ăniciodat ătotăceăvrem,ăcumăvrem;ărezisten eăneprev -
zute,ăciocniri,ăcontrasteăuzeaz ,ăştirbescă şiădeviaz ăvoin a.ăTeăcunoştiă
bine în general, dar în fiecareăclip ,ăînăoriceăocazieăsingular ăteăigno-
rezi;ă şiă acestaă esteă momentulă careă decideă actele.ă Dorin eleă noastreă
adeseaăneăascundăadev rateleănoastreădorin e.ăSuntădou ăinimiăînăinimaă
omeneasc ;ăşiăunaănuăştieăgândurileăceleilalte.ăDar,ăprinăsimplulăfaptăc ă
s-aă luată oă decizieă şiă c ă s-aă încercată ună efort,ă situa iaă interioar ă s-a
schimbat;ăoaspeteleăascunsăînănoiăseădezv luie."2
Dară acesteaă suntă caracteristicileă st riloră dinainteă deă p şireaă laă
ac iune,ă sauă aleă unoră ac iuniă careă nuă suntă executateă dină toat ă inima.
"Func iuneaă normal ă aă ac iuniiă esteă s ă asigureă coeziunea,ă s ă conver-
teasc ăşiăs ăconstruiasc ăfor eleădifuzeăîntr-unăedificiuăpersonal,ăs ăpre-
g teasc ăexpansiuneaăulterioar ăaăfiin eiănoastre,ăcareănuăseăconsolidea-
z ăînăsine,ădecâtăac ionândăasupraăsaăpentruăaăseăr spândiămaiăbineăşiăaă
seăd ruiăgenerosăcuăatâtămaiămult ăextensiuneăcuăcâtăvia aăfiec ruiaăareă
maiămult ăintensitateăînăeaăîns şi.ăAcestărolăarhitectonicăalăac iuniiănuă
poate fi îndeajuns pus în valoare... Oricare ar fi în noi puterea care ia
ini iativaăînămomentulăînăcareăunăactăesteăconsim it,ăînămomentulăînă
careăseăîmplineşte,ăatunciăoăcolaborareăintim ,ăasociaz ăchiarătendin ele

"Idem, p. 198.
2
Idem, pp. 198-200.
 R ZBOIULăNEV ZUT 165

opuseăşiăstabileşteăoăsolidaritateăefectiv ăîntreătoateăp r ileăorganismuluiă

fizicăşiămintal.
împr ştiindă efortulă centrală ală gândiriiă şiă ală libert iiă înă confuziaă
acestui organism, s-arăp reaăc ăac iuneaădiminuiaz ăoarecumăşiăf râmi-
eaz ă inten ia,ă tar ă caă acesat ă obscur ă difuziuneă s ă fieă compensat ...
Dimpotriv ăac iuneaăuneşteăîntr-unăm nunchiătoateăfor eleăîmpr ştiateă
aleă vie iiă pentruă aă serviă deă mediatoareă întreă toateă formeleă activit iiă
corporaleăşiăspirituale...
Nuă exist ă unitateă înăorganismulă nostruă complexă decâtăprină coe-
ziune,ăşiăcoeziuneănumaiăprinăcooperare.ăAc iuneaăeăcimentulădinăcareă
suntemă modela i:ă leneaă produceă disolu ia,ă moarteaă produceă descompu-
nerea. Fiat alăvoin eiănuăeănumaiălovituraădecisiv ăcareătaieătoateăincer-
titudinileăcuget rii,ăcareăd ăuneiăreprezent riăînc ăflotant ăşiămultipl ăoă
unitate,ăoăsoliditate,ăoăprecizieădefinitiv ,ăcareăsepar ăradicalăprezentulă
deă trecută şiă realulă deă posibil;ă deă asemenea,ă subă form ă particular ă şiă
determinat ,ăesteăfunc iuneaăgeneral ăşiăaşa-zicândăgeneratoareăaăvie iiă
organizate... In lucrarea careă mişc ă organeleă exist ă întreă m dulareă oă
leg tur ă inevitabil ...ă Nuă exist ă deciă decâtă ună singură mijlocă de-a cu-
prinde, de-aă ordonaă şiăde-aă întrebuin aă energiileăîmpr ştiateă înănoiăşiă
chiarăimpulsiileărebeleăaleăconcupiscen ei:ăacelaădeăaăleăcaptaăînăsiste-
mulăuneiăactivit iăgeneraleăşiădeăaăleăfaceăs ăconvearg ăprinămunc ălaă
integritateaăvie iiăindividuale...ăTân rul,ăpentruăa-şiădominaăsim urileăşiă
aăpreveniămonstruozit ileăuneiăculturiăinegaleăprinăcareăuneoriăseărupeă
dup ăbunulăplacăechilibrulăfunc iunilorănervoase,ăareănevoieădeăac iune,ă
acordândă for eloră saleă tinereă expansiuneaă uniform ă careă leă men ineă înă
ierarhiaă loră natural .ă Niciă şcolarulă nu-şiă formeaz ă inteligen aă şiă nu-şiă
mobilizeaz ă activitateaă mintal ă decâtă printr-ună exerci iu,ă şiă anumeă ună
exerci iuăsistematicăalăfacult ilorăsale.
Importantănuăesteădeciănumaiăs ăremarc măutilitateaăsauănecesi-
tateaăac iunii,ăciădeăaăvedeaăunitateaăpeăcareăoăprezideaz ăşiăpeăcareăoă
produce.ăF r ăîndoial ăac iuneaănuăesteăeficaceăşiănormal ădecâtădac ă
este o sintez ,ăşiăiat ădeăceăeduca iaăfizic ăşiăintelectual ătrebuieăs ăfieă
general :ă"Specialăbestial"ăspuneaăunăproverbăşcolar.ăOmulănuăesteăomă
decâtăprinăceăareăînăelăcaăvia ăuniversal .ăDeăvoieădeănevoie,ăac iuneaă
areăacestăcarăeterăuniversal,ăşiăoricâtădeărestrâns ăamăpresupune-o ea se
exercit ă întotdeaunaă sub specie universi, etiam in singularibus. A
lucraănumaiăcuăcapul,ăcaă"cerebralii",ăînseamn ăadeseaăaăl saăbestiaăs
166 C RAREAăÎMP R IEI

tr iasc ăşiăs ăcreasc ăînăparteaădeăjosăaănoastr ,ăîmpreun ăcuăhaita de

pofteănes n toaseăşiăgusturiădegenerate.ăCuăcâtăcinevaăeămaiăincapabilă
de-aăac iona,ăcuăatâtădevineămaiăînverşunat ăv paiaădorin elor,ăpentruă
c ăechilibrulăîntreăviseăşiăpracticaădeăfiecareăziăseărupeătotămaiămult...ă
Ină munc ,ă capacitateaă fizic ă de aă înduraă ostenelele,ă eă semnul,ă pre ul,ă
suportulăvitejieiăinterioareăaăuneiăvoin eăobişnuiteăs ădep şeasc ăm su-
ra.ăVia aăaspr ăaă ranuluiăeămaiăpu inăfolositoareăîntre ineriiăna iuniiă
prinăalimenteleăpeăcareăiăleăprocur ,ădecâtăprinăsevaăputernic ăaătempe-
ramentuluiăşiăaăcaracteruluiăceăiăleăd ăomuluiăcontactulăcuăp mântul;ăşiă
dac ătrebuieăs ăvener măacesteămembreăactiveăcareăseăangajeaz ăvite-
jeşteăînăsarcinileănecesare,ăoăfacemăpentruăc ăînăfor a,ăînăfrumuse ea,ăînă
s n tateaămunciiăcorporaleăeiăexprim ăşiărealizeaz ădeodat ăîns n toşi-
reaămoral ,ăpacificareaăl untric ăşiăvigoareaăvoin ei.
Deciănuămenajândăfor eleănoastreăleăîntre inemămaiăbine...ăEă
oătactic ăgreşit ăde-aăcedaămoleşelii,ădeăa-tiădaăpreaămareăaten ieă ieăîn-
su i,ădeăaăteăr sf a:ătocmaiăuzându-neăenergia,ădeşiăs-arăp reaăc ăoăsa-
crific măşiăoămortific m,ădimpotriv ,ăprinăîntrebuin areaăeiăoărepar măşiă
oăamplific m.ăInăacestădomeniuăalăac iuniiăvoluntareăcuăcâtăoăr spân-
deştiăcuăatâtăoăaiămaiămult.""1
"Ac iuneaă nuă seă poateă produceă decâtă stârnindă oă lupt ă intern ă şiă
triumfândă înc ă deă laă începută asupraă sistemuluiă contradictoriuă careă s-a
formatăîmpotrivaăini iativeiăei.ăEaăangajeaz ătoat ăvia aănoastr ăorgani-
c ăşiămintal ,ădinămomentulăînăcareăseăproduce.ăDarădac ăeăadev ratăc ă
aceast ă unitateă total ă şiă exclusiv ă aă actuluiă contribuieă laă dependen aă
mutual ăaăcorpuluiăşiăaăsufletului,ănuăseăfaceăaceastaăînădaunaăbogateiă
variet iă aă cuget riiă sauă aă infiniteiă puteriă aă libert ii?ă Nu.ă Supunândă
voin aăsimplicit iiăstrâmteăaăuneiăieşiriăunice,ăac iunea este pentru ea
caleaădeăexpansiuneăşiădeăîmbog ire.
Un mare efort pe care-1ăfacem,ăoădecizieăb rb teasc ăpeăcareă
oăsus inemăneăaduceăunăsentimentădeătrezireăşiădeămaiăvieăclaritate.ăCât ă
vremeănuăac ionezi,ănuăteăcunoşti.ăPân ănuăac ioneziătr ieştiăşiăcugeti ca
într-un vis, ca într-unăscurtămomentădeăluciditateăîntreădou ăsomnuri,ătar ă
s ăaiădestul ăputereăs ăteăridiciăpentruăaădeschideăochiiăcaăs ăveziăşiăs ă
porneşti.ăAceast ăatitudineătrebuieăcondamnat ăcuăhot râreăpentruă c ă
eăcontrar ămişc riiăceleiămaiăsincereăşiămaiăesen ialeăaănaturiiănoas-

Ideni. pp. 2 1 1 - 2 1 5 .
 R ZBOIULăNEV ZUT 167

tre.ăDarăcumăs ăcunoştiătotăceăseăagit ăînăuniversulănostru,ăinterior;ă

cumăs ăştiiădac ăaiăoăaten ieădestulădeănet ,ăoăinten ieădestulădeăprecis ,ă
o ardoare destul de vie.ăoăvoin ăadev rat 9...
Garan iaăşiăcriteriulăsincerit iiăesteăactulăcareătaieăincertitudinileă
şiămanifest ăceleămaiăintimeăsecreteăpeăcareăleăignoreziăsauăpeăcareă iăleă
ascunziă ieă însu i.ă Actulă esteă oă descoperireă aă st riiă noastreă profunde.ă
Manifestândă r ulă spreă careă suntemă înclina i,ă chiară sl biciunileă potă s ă
serveasc ăcaăavertismentăprevestitorăşiăreconfortant...ădescoperireăcuă
atâtămaiăimportant ăcuăcâtăeăînăcontradic ieăcuăideeaăfals ăceăne-o fa-
cemădespreămeritulănostru.ăDeăaceeaămaiădegrab ăprin observarea acte-
lorădecâtăaăgândurilorănoastre,ăputemăsperaăs ăneăvedemăaşaăcumăsun-
temăşiăs ăneăfacemăaşaăcumăvrem...ăAc iunileăcareăr sarădinăadâncurileă
vie iiă inconştienteă trebuieă s ă neă slujeasc ă aă studiaă curenteleă careă neă
poart ăuneoriătar ăştireaănoastr ...
Nuănumaiăc ăac iuneaăserveşteăs ăneădescopereăceeaăceăînănoiăeă
mai tare, sau, uneori, chiar ceea ce e mai tare decât noi, ci ea mai con-
stituieăadesea,ăînăindiferen aăşiăhaosulăst rilorăinterioare,ăunăcentruăso-
lid, care devine ca un sâmbure al caracterului. De câte ori noi nu voim
decâtădup ăceăamăac ionatăşiăpentruăc ăamăac ionat!ăCopilulăareăoăvia ă
alternativ ădeădorin eăopuseăşiădeămişc riăcapricioase;ăelăconstruieşteăşiă
distruge, plictisindu-seărepedeădeăorice:ăeăoăanarhieăvie.ăPentruăcaăs ăse
organizezeăînăelăunăsistemăşiăpentruăcaăfor eleăluiăs ăseăgrupezeăîntr-un
m nunchiăînăel,ătrebuieăs ăînve eăaăurmaăhot râtăunaădinătendin eleăsale,ă
excluzândăpeăcelelalte...ăAltfelăsfârşeşteăprinăaănuămaiăştiăceăvrea...
Astfelă reuşim,ă ac ionând,ă s ă vremă ceeaă ceă niă seă p reaă c ă nuă
putemăvreaălaăînceput,ăceeaăceănuăvoiamădinălips ădeăcurajăşiădeăfor ,ă
ceeaăceăamăfiăvrutăs ăvrem...
Dup ă îndelungiă deliber ri,ă deciziaă esteă întotdeaunaă rezultatulă
unuiămoment.ăApoi,ăacestăpunctăcriticăodat ătrecut,ăactulăîşiădesf şoar ă
consecin eleăoricareăarăfiăfostăfluctua iileăcareăle-au precedat."
Trebuieăs ătrecemălaăfapt ăchiarăcândăoăfacemăcuăoarecareăsil .ă
Peăurmaăvineăşiăpl cereaăpentruăacelălucru.
Chiară cândănuă sim iătotăceă ziciăsauă faci,ăcândănuă aiădecâtăoă
dorin ăaădev ratelorădorin e,ăcândăcuvinteleăşiăacteleăiesămaiăpu inădină
abunden aăinimiiăşiămaiă multădintr-oăconstrângereăseac ăşiădezgust -
toare,ăfaptulăacestaăproduceăunăefectăasupraănoastr ,ăcoborândăpu ină
câteăpu inăînărealitateaăconştiin ei,ădevenindăvia aănoastr ...ăăCineănu
168 C RAREAăÎMP R IEI

faceăseădesface.ăNuăajungeădeciănumaiăaăvoiăcândăpo iăşiăcumăpo i,ăc ciă

nuă veiă voiă mult ă vreme.ă Pentruă c ă oriceă ac iuneă careă seă execut ,ă seă
foloseşteăînăchipănecesarădeăconstrângere,ăpentruăaăadunaăşiăaădiscipli-
naă for eleă împr ştiate;ă pentruă c ă ac iuneaă esteă semnalulă unuiă r zboiă
civilă înă careă suntă mor iă şiă r ni i;ă pentruă c ă noiă nuă m rş luimă decâtă
zdrobindăînănoiăşiăsubăpaşiiănoştriălegiuniădeăvie i,ăluptaăeădeclarat ă
oriceă amă face;ă şi,ă dac ă nuă lu mă ofensivaă contraă inamiciloră voin ei,ă seă
coalizeaz ăeiăîmpotrivaăvoin ei.ăTrebuieăs ăneăbatem;ăcelăceăvaăfugiădeă
lupt ăvaăpierdeăînăchipănecesarălibertateaăîmpreun ăcuăvia a.ăChiarăînă
ceiă maiă buniă suntă comoriă deă r utate,ă deă necur ieă şiă deă pasiuniă mes-
chine.
Aceste puteriăostileănuătrebuieăl sateăs ăseăgrupezeăînădeprinderiă
şiăînăsisteme;ătrebuieădivizateăprinăatac;ătrebuieăuniteăfor eleăcredincioa-
seăîmpotrivaăanarhiei,ăînainteădeăaăseăformaăcoali iile,ăcomplicit ileăşiă
tr d rile...ăPentruăaăseăap raădeăn ucealaădinăultimaăclip ăşiădeăsofis-
meleăconştiin eiătravestite,ăcareădovedescăc ăactulăcutareăesteăpermisăşiă
pl cereaăcutareăeălegitim ,ătrebuieăs ăneăobişnuimăaăluaăofensivaăşiăaă
faceă maiă multă decâtă s ă evit mă ceeaă ceă nuă trebuie;ă trebuieă s ă putemă
r spundeăcuăfor aăexperien eiăanterioare:ă"Chiarădac ăeălegitim ,ăvreauă
s ăm ălipsescădeăea".ăContraămişc rilorăinvoluntareănuăeădeajunsăs ă
vrei,ăc ciăveiăfiăsurprinsăşiăchiarăvoin aăî iăvaălipsi:ănuăeădeăajunsăs ă
rezişti,ăveiăfiăînvins.ăF r ăs ăaştep iătrebuieăs ăac ioneziădirect împotriva
adversarului,ăs -lăprovoci,ăs ătrezeştiăprinălupt ăst riădeăconştiin ănoi,ă
pentru a-iăînfrângeărezisten aăşiăpentruăaăcaptaăpân ăînăorigineaăeiăsursaă
antren riloră revolu ionare.ă Agere contra. Ac iuneaă voit ă eă principiulă
ac iunii,ădinăceăînăceămaiăvoluntar ăşiămaiăliber .
Şiăniciodat ăoperaănuăeăterminat ăşiăniciăcucerireaădefinitivăcon-
solidat .ăAceast ăconstruc ieăvieăeămereuăinstabil ăşiăgataăs ăseăîmpr -
ştie.ăDeciămereuătrebuieăreînc lzi iăcuăoăsuflareănou ăaceştiăalia iăgataă
deăsl biciuni,ădeăabandon ri,ăşiămereuăconcentrat ăardoareaăsufletuluiă
ca într-un focar, pentru a topi la un loc toate elementele necesare
actului, care nu poate fi turnat decât dintr-unăsingurăbloc.ăAăfiăac ionat,ă
nuăscuteşteăpeăcinevaădeăaăac iona:ănuăexist ărentieri înăvia aămoral ."1
Oăunificareăaăvoin ei,ăbaăchiarăaătuturorăfacult ilorănoastreăsufle-
teştiăizbuteşteăs-oăajung ăabiaărug ciunea.
l
Idem, pp. 217-224.
 R ZBOIULăNEV ZUT 169

SPREăRUG CIUNEAăNEÎNCETATA

Matei 18:
19. Dac ădoiădintreăvoiăseăvorăînvoiăpeăp mânt
înăprivin aăunuiălucruă(mântuirea)ăpeăcareăîlăvor
cere:ăseăvaădaălorădeăc treăTat lăMeu,ăcareleăeste
în ceruri.
20. C ăundeăsuntădoiăsauătreiăaduna iăîntru
numeleăMeu,ăacoloăsuntăşiăEuăînămijloculălor.

Cuvinteleăacestea,ăpeălâng ăîn elesulăliterei,ămaiăauăşiăurm torulă

în eles,ăp mântulăesteătrupul,ăiarămaiăcuădeosebireăinima;ăceiădoiăsauă
treiăsuntăputerileăsufletului,ăcare,ădac ăseăvorăînvoiăpeăp mânt,ăadunân-
du-se într-unăgând,ăvaăfiăşiăDumnezeuăînămijloculălor.ăUnireaăputeriloră
sufletuluiăpeăp mântulăinimii,ăînsemneaz ăiubirea,ăc ciănumaiăeaăuneşte
celeă învr jbite.ă Iară iubireaă cerândă cevaă deă laă Dumnezeu,ă Tat lă r s-
pundeă celoră doi,ă sauă treiă deă peă p mânt,ă d ruindu-le iubirea Sa din
ceruri,ăcareăesteăFiulăS u,ăşiăaşaăneăafl măavândăpeăDumnezeu,ăcareleă
este iubire, în mijlocul nostru.
Minuneaă acesteiă adun riă aă puteriloră sufletului,ă învr jbiteă deă
faptaăucigaş ăaăp catului,ănuăeăcuăputin ădecâtăînănumeleăluiăDum-
nezeu.ă Rug ciuneaă neîncetat ă aă fericituluiă nume:ă "'Doamneă Iisuseă
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-m ăpeă mineăp c tosul",ă dup ă
îndemnareaă Sf.ă Pavel:ă "Neîntreruptă v ă ruga i"1,ă s vârşeşteă minuneaă
uniriiăînădragosteăaăcelorăînvr jbiteăîntreolalt ădeăp cat.
St ruimă înă totă chipulă cuă putin ă asupraă uniriiă luiă Hristosă cuă
fiecare din puterile sufletului, precumăşiăasupraăputerilorăîns şi,ăpentruă
c ământuireaă- singurulăbunăceăneătrebuieşteăcuăadev rată - este, pe
rând:ăoălucrareăşiăaămin ii,ăşiăaăvoin ei,ăşiăaădragostei;ămaiămult:ăoălucra-
reăîmbinat ăarmonicăşiămultăsporit ;ăputerileăsufleteştiăînmul indu-se,
nu numai adunându-se.
ib lucrarea preafericitului nume, puterile sufletului: mintea,
iubireaăşiăvoin a,ăseăîntorcădeălaăiubireaălumii,ălaăcareăle-a încovoiat

Tesaloniceni 5, 17.
170

C RAREAăÎMP R IEI

vicleanul,ăiar şiălaăDumnezeu,ăspreăcareăerau zidite. Preafericitul nume

neăreaduceăiar şiădinărobiaăcontraăfirii,ălaălucrareaăceaădup ăfire.
Sf.ăMaximăM rturisitorulăt lm cindăloculădeălaă2ăParalipomenaă
32, 2-3, în care-iăvorbaădeăregeleăEzechia,ăcare,ăcuăb trâniiăşiăcuăpoporă
mult,ăastup ăizvoareleăcet ii,ăcaăs ăz d rniceasc ăataculăasirianului,ăneă
înva :ă "Minteaă înarmat ă areă al tureaă deă sineă caă peă nişteă b trâni,ă sauă
c petenii:ă facultateaă ra iunii,ă facultateaă poftitoareă şiă facultateaă impul-
siv ..."
"Cuă ajutorulă acestoră treiă puteriă s n toaseă şiă neam gite,ă minteaă
adun ăpoporămult,ăadic ămişc rileăşiăgândurileăevlavioaseăcareăpornescă
înămodănaturalădinăele.ăIarăapeleădinafar ăcet ii,ăadic ădinafar ăsufle-
tuluiăcareăformeaz ărâulăceătreceăprinămijloculăcet ii,ăsuntăcuget rileă
ce curg în suflet, trimiseăprinăfiecareăsim ădinăsectorulăcorespunz torăală
lumiiă sensibile,ă înă timpulă contempl riiă naturale.ă Dină eleă seă formeaz ă
cunoştin aăcelorăsensibile,ăcareăstr batăsufletul,ăasemeneaăunuiărâuăcareă
trece prin cetate."
Cât ăvremeăsufletulăeăstr b tutădeăaceast cunoştin ăşiănuălea-
p d ăchipurileăşiăn lucirileălucrurilorăsensibile,ăprinăchiarăacesteaăpute-
reaăviclean ăşiăstric cioas ăobişnuieşteăs ăporneasc ăr zboiăîmpotrivaă
lui.ăDeăaceeaăziceăEzechia:ă"Caăs ănuăvin ăregeleăAsurăşiăs ăafleăap ă
mult ă şiă s ă biruiasc ".ă Eă caă şiă cândă minteaă prev z toareă ară ziceă c treă
puterileă sale,ă înă vremeaă n v liriiă patimilor:ă "S ă oprimă cunoaştereaă
natural ă şiă s ă neă îndeletnicimă numaiă cuă rug ciuneaă şiă cuă chinuireaă
trupului,ă prină filosofîaă practic ă (dintreă acesteaă rug ciuneaă eă figurat ă
prin urcarea regelui în templul lui Dumnezeu, iar chinuirea trupului
prinăîmbr careaăluiăEzechiaăînăsaci),ăcaănuăcumvaăprinăideileălucruriloră
sensibile,ăcelăvicleanăs ăstrecoareăînănoiăşiăchipurileăşiăfigurileălor.ăC ciă
prin acestea s-ară naşteă înă noiă patimileă pentruă înf iş rileă lucruriloră
v zute,ă iară lucrareaă ra ional ă dină noiă încetândă deă aă maiă str bateă prină
mijlocireaăsim urilorăspreărealit ileăinteligibile,ăcelăvicleanăarăizbutiăs ă
surpeăcetatea,ăadic ăsufletulăşiăs ăneătârasc ăînăBabilon,ăadic ăînăcon-
fuzia patimilor.
Prină urmareă înă vremeaă n v liriiă patimilor,ă celă ce-şiă închideă
vitejeşteă sim urileă şiă leap d ă cuă totulă mişc rileă naturaleă aleă min iiă în-
dreptateă spreă cercetareaă celoră dină afar ,ă acelaă aă astupată asemeneaă luiă
Ezechiaăizvoareleădeăap ăcareăsuntăînăafaraăcet iiăşiăaăopritărâulăcareă
treceaăprinămijloculăcet ii.ăLaăaceastaăl-auăajutatăputerileăamintiteăşi
 R ZBOIULăNEVAZU7 171

multulă poporă adunat,ă adic ă gândurileă evlavioaseă aleă fiec reiă puteri.ă
Sufletulăf cândăaşaăaăbiruităşiăaăruşinat,ăprin mâna lui Dumnezeu, pute-
reaăviclean ăşiătiran ,ăpornit ăîmpotrivaălui,ăomorândălaăporunc ădum-
nezeiasc ,ă prină ra iuneaă destoinic ă s ă distrug ă patimile,ă caă printr-un
înger,ăoăsut ăoptăzeciăşiăcinciădeămiiădinăostaşiiăei.ăIarăacestănum răindi-
c ădeprindereaăp catului,ăcareăaăp trunsăînăceleătreiăputeriăaleăsufletuluiă
prinăchipurileăsensibile,ăcaăşiălucrareaăsim urilorăîndreptat ăspreăele.
Prină urmareă mintea,ă careă vreaă s ă risipeasc ă prină cunoştin ă e-
s turileănev zute,ănuătrebuieăs ăseăocupeăniciăcuăcontempla iaănatural ă
şiăniciăaltcevaăs ănuăfac ăînăvremeaăataculuiădracilorăvicleni,ăciănumaiă
s ă seă roage,ă s -şiă îmblânzeasc ă trupulă cuă ostenele,ă s ă sting ă cuă toat ă
sârguin aăcugetulăp mântescăşiăs ăp zeasc ăzidurileăcet ii,ăvirtu ile."1
Darurile Sf. Botez ne îmbie,ăl untricăprinăconştiin ,ăşiădinăafar ă
prin cuvântul Bisericii, la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. Lucra-
reaăporuncilor,ăcareăp zescăvia aăcurat ăşiădauăvia ăceluiăceăleăîmpli-
neşte2,ă tocmaiă slujbaă aceastaă oă are:ă dezgropareaă comorii,ă sauă deştep-
tareaăputerilorăs diteăînănoiălaăaădouaănaştere,ătrezireaălaăvia aăceaădup ă
HristosăşiăDuhulăSfânt.ăC ăDumnezeuăseăg seşteăînăporuncileăSaleăşiă
prinăporunciăvineălaănoiăşiăpeănoiăneăstr mut ăînăSine;ăprecumăşiăîntors;ă
prinăf r delegiăseăstrecoar ăvr jmaşul şiăajungemăde-oăasem nareăcuă
el.ăDeci,ăceiăceăajungăhotarulămor iiăînănelucrareaăporuncilorănuăseăvoră
mântui, ca unii ce n-auăaliatăcomoara,ăbaăşiătalantulădeănegustorieăl-au
îngropatăînăp mânt1.
Cât ăvremeămergemăînăvoiaăvalurilor,ăînăvoiaăfiriiăpovârnite spre
p cat,ăn-avem nici-oălupt ,ănuăneătrezimădinăcurseleăvr jmaşului4;ăst mă
deă bun ă credin ă c ă mergemă bine.ă neă ispr vimă zileleă înă fericireă şiă
coborâm cu pace la iad!5 Darădeăîndat ăceăafl măceăînzestrareăavemăşiă
neă trezimă spreă ceă trebuieă s ă fim,ă puterileă iaduluiă voră s riă s ă neă cear ă
socoteal ăpentruănesupunere.ăDarănuăvorăs riăcuătoat ăenergiaăr ut ii,
1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie.ăîntrebareaă49,ăFiloca -
lia. Sibiu, 1948. ed. 1. vol.3. pp. 182-184.
:
Neemia 9, 29.
■'Sf.ăMarcuăAscetul. Despre Botez, Filocalia, Sibiu. 1946, ed. l, voi. 1.
p.ă294;ăşiăed.ăII. voi. 1, Sibiu. 1947. p. 289.
4
2 Timotei 2, 26.
"Iov 21, 13.
172 C RAREAăÎMP R IEI

c ănuăleălas ăDumnezeu,ăciăcuăvicleşuguriăşiăcurse,ăcuăminciuniăşiăcuă
înfricoşareă şiă cuăalteănemaipomeniteă zavistii.ă Peă deă alt ă parte,ăseă voră
folosi de unelte de-ale lor1,ăoameniăam gi iădeăei,ăcareăle-ar face toate
câte-iăînva ădracii,ă- dac ăarăfiădup ăei.ăDeăaceeaăziceăîn eleptul:

"Fiule,ăcândăvreiăs ăteăapropiiăs ăslujeştiăDomnu-

lui,ăg teşteăsufletulăt uăspreăispite"2.

Sfin iiă Apostoli,ă ceiă str muta iă dină lumeaă aceastaă deă dragosteaă
Mântuitoruluiăşiăcare,ădeşiăseăvedeauăînălume,ănuăerauădinălume3 totuşiă
auăfostăpreveni iădeăMântuitorulăprinăcuvântulăc treăPetru:

"Simone,ăSimone,ăiat ăSatana v-aăcerutăpeăvoiăs ă

v ăcearn ăcaăpeăgrâu.ăIarăEuăM-am rugat pentru
tineăs ănuăscad ăcredin aăta"4.

Pricepemădinăaceastaăcumăc ăr zboiulănev zut,ăcareăseăîncingeă

întreăsufletăşiădiavol,ăeăîng duitădeăDumnezeu,ăs ăseădeaăînăstadiaăvie iiă
acesteia. El are legileă dup ă careă trebuieă s ă urm mă întocmai,ă ca,ă laă
sfârşitulă alerg rii,ă s ă consfin easc ă Dumnezeuă biruin aă noastr ,ă ceaă
ajutat ă deă Elă şiă peă potrivaă puteriiă noastre,ă caă s ă nuă pierdemă vremea,ă
mântuireaăşiăsmerenia.ăC ăziceăunăSfântăP rinte:ă"Iaăispiteleăşiăîndat ă
nuămaiăeănimeniăcareăs ăseământuiasc ".ăR zboiulăispitelorăeăfoculăcareă
l mureşteăceăsuntemăfiecare:ălemne,ăpietre,ăaram ,ăpaie,ăcâl iăsauă"p -
mântăşiăcenuş "5, aurul smereniei - dulama lui Dumnezeu.
R zboiulă duhovnicescă seam n ă întrucâtvaă cuă r zboiulă lumii.ă Şiă
unulăşiăaltulăteădesfaceădeăvia aăaceasta.ăNumaiăispitele,ănecazurileăşiă
totăfelulădeăîncerc riăaleăr zboiuluiănev zutăizbutescăs ăneătoceasc ăpe.ă
deplinăgustulădeălumeaăaceastaăşiăs ăneăaduc ălaăunăfelădeămoarteăfa ă
de lume, care-i smerenia deplin ăşiăcondi iaădeăc petenieăaărug ciuniiă
neîncetate.
Sfă Maximă M rturisitorulă ziceă c :ă "Precumă trupulă murindă seă
desparteădeătoateălucrurileăvie ii,ălaăfelăşiăminteaămurind,ăcândăajungeăla

4
Ioan 8, 44. Luca 22, 30-32.
'ăîn elepciuneaăluiăIsusăSirahă2,ă1.ă "Facere 18, 27.
?
Ioan 17, 14.
 R ZBOIULăREV ZUT

culmeaărug ciunii,ăseădesparteădeătoateăcuget rileălumii.ăDeănuăvaămuriă

cuă aceast ă moarte,ănuăpoate.s ă afleă şiăs ă tr iasc ă cuă Dumnezeu".ă Iară
"stareaă ceaă maiă înalt ă aă rug ciuniiă spună uniiă c ă esteă aceeaă înă care
minteaăaăajunsăafar ădeătrupăşiădeălumeăşiăaădevenităcuătotulăimaterial ă
şiătar ăform ăînăvremeaărug ciunii.ăPrinăurmareăcelăceăp streaz ănev -
t mat ăaceast ăstareăcuăadev ratăseăroag ăneîncetat"1.
Totuşiăeăbineăs ădescriemăşiăr zboiulăînăelementeleălui, atât din
parteaăomuluiăcândăîlăunelteşteădup ăsfatulăP rin ilor,ădeciădup ălege,ă
câtă şiă dină parteaă protivnicului,ă cândă înşelatulă nuă maiă întreab ă peă
nimeni,ăciăîşiăcredeămin ii,ăpeăcareăşi-oăduceătreptatăpân ălaăsf râmareaă
ceaămaiădeăpeăurm ăaănebuniei.

LUPTAăDUP ăLEGE

Ceiăceănuăurm rescăînăvia aăaceastaănimicămaiămultădecâtăs ăfieă

ferici iăînălumeăşiătihni iăînătrup,ăaceştiaăn-auăr zboiăcuădiavolul:ăpeă
aceştiaăîiăareătar ădeăr zboi.ăC ciăcât ăvremeăumbl ădup ătihneal ăşiă
fericireădeşart ,ăn-auăs ăseătrezeasc ădinăvrajaăvr jmaş 2, care-iă ineă
bineăîncleşta iăînălumeaăaceastaăsensibil ,ăprinăcare-iăduceăpeăneb gateă
deăseam ălaăpierzareăsigur .ăDeăaceeaăaăzisăunăsfântăp rinteăc ăceaămaiă
primejdioas ă temni ă eă aceeaă înă careă teă sim iă bine:ă nuă veiă ieşiă dină eaă
niciodat .
R zboiulăîncepeăabiaăcuăceiăceăvorăs -şiărefac ăfericireaăRaiuluiă
pierdut,ăstr danieăpentruăcareăînva ăs ăseădesprind ăpeărândădinătoat ă
tihnealaăşiăslavaădeşart ăaăvie iiăacesteia.ăŞiăîncepeăaşa:
Toateăpatimileăsauălucr rileăîmpotrivaăfiriiăseăivesc mai întâi în
minte,ăînăparteaăceaămaiăsub ireăaăf pturiiănoastreănev zute.ăAiciăvineă
unăchipăsauăunăgândăalălumiiăacesteiaăşiăst ăcaăoămomeal .ăIarămintea,ă
dac ăeăneînv at ăsauăneprevenit ădespreălucr turaăstr in ,ăcaăunămielă
neştiutor,ăvedeălupulăşi seăduceălaăel,ăcrezândăc ăeăoaie.ăIarădac ălupul

1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespreădragoste,ăFilocalia,ăSibiu,ă1947,
ed. I, vol.2^ p. 68.
2
2 Timotei 2, 26.
174 C RAREAăÎMP R IEI

maiă eă şiă viclean,ă seă îmbrac ă înă pieleă deă oaieă şiă bietulă miel,ă neavând
mirosul oii cercat, tot de-aăzburdaăseăduceăînăcol iiălupuluiăfl mând.
Primaăîntâlnireăîntreăminteăşiădiavolăeălaăliniaămomelii,ăpeăcareăoă
flutur ă elă înă v zulă min ii.ă Dac ă minteaă nuă bag ă momealaă înă seam ,ă
vr jmaşulăst ruieăcuăea,ăoăarat ămaiăsclipitoare,ăcaăs ăoăfac ăiubit ămin-
ii.ăAceastaăeăaădouaăînaintareăaăr zboiului,ăsauăasupreala.ăDac ălaăasu-
preal ă aă izbutită s ă fureă minteaă cuă momealaă şiă s ă oă fac ă s ă vorbeasc ă
împreun ,ăavemăînaintareaălaăunire.
Minteaăîns ăseătrezeşteăc ăaăfostăfurat ădeăgând str inăşiăc ăseă
afl ăînăaltceva,ădecâtăînăceeaăce-iăeraădatădup ăfire;ăiarăcândăîşiăd ă
seamaădeăeaăîns şiăşiădeăceleăînăcareăseăafl ,ăavemăluptaăceaădeăgândălaă
oăclip ăhot râtoare.ăSeăvaăînvoiăminteaăs ămearg ădup ămomeal ămaiă
departe, sau se va întoarce deă laă dânsa?ă Aiciă eă lupta,ă şiă clipeleă suntă
scumpe;ăşiădeăceleămaiămulteăoriăvia aăîntreag ăaăunuiaăsauăaămul imeă
deăinşiăatârn ădeăluptaănev zut ăaăcâtorvaăclipe.ăDac ăîntârziemăs ăneă
lupt m,ăseă poateăîntâmplaă caă f r ăvesteăs ăfimăînv lui iălaă minteă dină
parteaăpofteiăsauăaăiu imii,ăasupraăc roraăînc ăarunc ăvr jmaşulăaprin-
dereaăsa.ăPrinăurmare,ăostaşăalăluiăHristos,ăluptaătrebuieădat ăgrabnicăşiă
dup ălege.
Iat ă cumă descrieă Sf.ă Marcuă Ascetulă iscareaă r zboiuluiă nev zut:ă
"Momealaă aruncat ă deă Satanaă esteă ar tareaă unuiă lucruă r uă înă formaă
exclusiv ă aăunuiăgând.ă Eaă foloseşteă pu in tateaă credin eiănoastreăcaă
prilejăs ăseăapropieădeăminteaănoastr .ăC ciădac ăamăprimităporuncaăs ă
nuăneăîngrijimădeănimic,ăciăs ăp zimăcuătoat ăstr juireaăinimaănoastr ăşiă
s ăc ut măîmp r iaă Cerurilorădinăl untrulănostru,ăîndat ăceăseădep r-
teaz ăminteaădeăinim ăşiădeăc utareaăamintit ,ăd ălocămomeliiădiavolu-
luiăşiăseăfaceăînăstareăs ăprimeasc ăşoaptaăluiăceaărea.ăDarăniciăatunciă
nuăareădiavolulăputereaăs ăstârneasc ăgândurileănoastreăcuăfor a,ăpentruă
c ădac ăarăfiăaşaănuăne-arăcru aăşiăne-arăaduceăcuăsilaăoriceăgândăşiănuă
ne-arăîng duiăs ăcuget mălaănimicăbun.ăElăareănumaiăputereaăs ăneă
arateă înă formaă exclusiv ă aă unuiă gând,ă laă primaă luiă r s rire,ă în elesuriă
p c toase,ăspreăaăispitiăl untrul nostru, dându-iăprilejăs ăînclineăfieăspreă
ceea ce vrea el, fie spre porunca lui Dumnezeu, întrucât acestea se
împotrivescăîntreolalt .ăAstfelădac -1ăiubim,ăneămişc măîndat ăgându-
rileănoastreăspreălucrulăar tatăşiăcugetareaănoastr ăîncepeăs ăseăocupe în
chipă p timaşă cuă el:ă dac ă îns ă îlă urâm,ă nuă putemă z bovi,ă ciă urâmă şiă
momealaăîns şi.ăIarădac ămomealaăst ruieăchiarăcândăeăurât ă(c ciăse
 R ZBOIULăNEV ZUT 175

întâmpl ăşiăacestălucru)ăaceastaănuăeădinăpricinaăuneiăalipiriăproaspete,ă
ciăpentruăc ăs-a înt rităprintr-oăvecheăobişnuin .ăDeăaceeaăr mâneăne-
clintit ăpeăloc,ăcaăgândăsimplu,ăfiindăîmpiedecat ădeănepl cereaăinimiiă
s ă progresezeă laă oă cugetareă dezvoltat ă şiă laă patim .ă C ciă ar tareaă
aceastaăizolat ,ăfiindăurât ădeăcelăceăeăatentălaăsineăînsuşi,ănu are putere
s ă târâieă cuă silaă minteaă înă înv lm şagulă p timaşă deă gânduri,ă decâtă
numaiăprinăîmp timireaăinimiiădup ăpl ceri.ăAşadar,ădeăvomălep daăcuă
totulăîmp timireaă dup ă pl ceri,ănuăvomă maiăputeaă fiăv t ma iăniciădeă
apari iaăgânduluiăsimpluăalăvechilorăobişnuin e,ăiarăconştiin aănuăvaămaiă
aveaă îndoieliă înă ceă priveşteă siguran aă celoră viitoare.ă C ciă cunoscândă
minteaă împotrivireaă trândav ă aă acesteiă obişnuin eă şiă m rturisindă luiă
Dumnezeuăvecheaăpricin ,ăîndat ăeăînl turat ăşiăaceast ăispit .
Şiăiar şiăvaăavea minteaăputereăs ăveghezeăasupraăinimiiăşiăs ăoă
p zeasc ăcuătoat ăstr juirea,ăîncercândăs ăp trund ăînăceleămaiădinl -
untruăşiămaiănetulburateăc m riăaleăei,ăundeănuăsuntăvânturiăde-ale gân-
durilor rele - careă împingă cuă silaă şiă sufletulă şiă trupulă înă pr p stiile
volupt iiăşiăleăarunc ăînăfântânileădeăsmoal ă- şiăniciăvreoăcaleălarg ăşiă
înc p toare,ăpardosit ăcuăcuvinteăşiăcuăchipuriădeăaleăîn elepciuniiălu-
meşti,ăcareăs ăvr jeasc ăpeăceiăceăpornescăpeăea,ăoricâtădeăîn elep iăară
fi.ăC in rileăacesteaăcurate, careăsuntăceleămaiădeădinl untrulăsufletului,ă
şiă careă suntă casaă luiă Hristos,ă nuă primescă nimică dină lucrurileă goaleă aleă
veaculuiăacesta,ăfieăc ăsuntăra ionale,ăfieăc ăsuntănera ionale,ăf r ănu-
mai pe acestea trei, pe care le-aănumităapostolul:ăcredin a,ăn dejdeaăşiă
dragostea.
Deciăcelăceăesteăiubitorădeăadev răşiăprimeşteăostenealaăinimiiă
poateăs ănuăfieăatrasăînăafar ăniciădeăobişnuin eleăvechiăînăfelulăînăcareă
amăar tat,ăciăs ăveghezeăasupraăinimiiăşiăs ăstr bat ătotămaiăînl untruăşiă
s ă seă apropieă numaiă de Dumnezeu,ă f r ă s ă seă team ă deă osteneleleă
aten ieiăşiăaleăst ruin ei.ăC ciănuăpoateăs ănuăseăosteneasc ăcuăinimaă
celăceăiaăaminteălaăîmpr ştierileăgânduluiăşiălaăpl cerileătrupeşti,ăavândă
s ăsteaămereuăînchisăînăanumiteăhotareă(s ăseăcircumscrie),ănuănumai în
celeădinafar ,ăciăşiăînăceleădinl untru.ăMaiăalesăc ăaceleăîmpr ştieriăşiă
pl ceriăadeseoriăabatăşiăcugetulăşiăfapta.
Prină urmareă eă dreptă c ă momeala,ă caă gândă simplu,ă exercit ă oă
putereăsilnic ăatunciăcândăst ruie,ăchiarădac ăeăurât .ăDarăconvorbireaă
gânduriloră ceă seă adaugşă atârn ă deă voiaă noastr ă liber .ă Aceastaă auă
ar tat-oăşiăceiăceăn-auăp c tuităîntruăasem nareaăc lc riiăluiăAdam,
176 C RAREAăÎMP R IEI

întrucât momeala n-au putut-oăîmpiedeca,ădarăconvorbireaăprietenoas ă

cuăeaăauălep dat-o cu totul"1.
înc ă dină Vechiulă Testamentă seă cunoaşteă r zboiulă celă deă gând,ă
despreăcareăDavidăscrieăacestea:ă"FiicaăBabilonuluiă(în elege i:ă"Sata-
n ,ăSatan "),ădornic ădeăpustiire,ăfericeădeăcelăce- iăvaăpl tiădup ăfaptaă
ce ne-aiăf cutătuănou ;ăfericeădeăcelăceăvaălua şiăvaăloviădeăpiatr ăprun-
ciiăt i"2.
Gândurileă celuiă r u,ăn lucirileălui,ă idoliiă luiă (ideileăfixeă aleă lui),ă
momeleleă sale,ă aceştiaă suntă prunciiă vaviloneşti,ă sauă "puiiă deă drac",ă
dup ăcumăîiănumeşteăSf.ăMaximăM rturisitorul.ăIarăpiatraăesteăHristosă
sau credin aă înă El,ă temeliaă cet iiă sufletului,ă piatraă ceaă dină capulă un-
ghiului, pe care zidarii vremii de atunci n-auăb gat-oăînăseam 3. Ori,
întruănimeniăaltulănuăesteământuire,ăc ciănuăesteăsubăcerăniciăunăaltănu-
me,ădatănou ,ăoamenilor,ăîntruăcareăs ăneământuim4. De piatra aceasta
trebuieă s ă lovimă prunciiă vaviloneşti.ă C ci,ă cineă vaă c deaă peă piatraă
aceastaă seă vaă sf râma,ă iară peă cineă vaă c deaă ea,ă îlă vaă spulbera 5. De
aceeaăSf.ăIoanăSc rarulăzice:ă"CaănumeleăluiăIisusăHristos,ăarm ămaiă
tare,ăînăcerăşiăpeăp mântănuăeste!"ăCerulăesteăminteaăşiăp mântulăinima,ă
înă careă trebuieă s ă seă depeneă rug ciuneaă neîncetat ă aă preasfântuluiă
nume:ă "Doamneă Iisuseă Hristoase,ă Fiulă luiă Dumnezeu,ă milueşte-m ă peă
mineă p c tosul",ă întorcându-seă caă oă arm ă mereuă întins ă asupraă vr j-
maşului.ă C ciă Dumnezeuă Tat lă i-a dat (Mântuitorului) un nume mai
presusădeătotănumele:ăcaăîntruănumeleăluiăIisusătotăgenunchiulăs ăseă
pleceăşiăalăcelorăcereştiăşiăalăcelorăp mânteştiăşiăalăcelorădeădedesubt6.
Cuvântulă acestaă poateă însemnaă totă aşaă deă bine,ă peă rând,ă urm -
toareleălucruri,ăînăîn elesulăliterei:ăCerulăsuntăsfin ii,ăBisericaăbiruitoare,ă
îngerii;ă p mântul,ă locuitoriiă p mântului,ă Bisericaă lupt toareă şiă celă
aruncatăpeăp mânt,ăavândămânieămare;ăceleădeădedesubt,ăceiămuta iădină
via aă aceasta,ă dară careă nuă suntă înă Biserica biruitoare, ci în închisorile
f r delegilorăsauăiadul.ăAlt ăînsemnareăpoateăfiăaceasta:ăcerulăeămintea,ă
p mântulăeăinimaăcuăpofteleăei,ăiarăceleădeădedesubtăarăfiăceleădinăsub-
conştient,ădeăcareădeăobiceiănuăştimăşiănuăneăd măseama,ădarăleăpurt mă
în noi.

1
Sf. Marcu Ascetul, op. cit., pp.303-305;ăşiăpp.ă298-300.
2
Psalm 136, 8. "Fapte 4, 11-12.
' Matei 22, 42. 6Filipeni 2, 9-10.
'Matei 21, 44.
 R ZBOIULăNEV ZUT 177

Deci,ădac ă laă ceasulădeă r zboi,ă maiăbine-zisăînăclipaă deă lupt ,ă

lovim momeala cuă numeleă luiă Dumnezeu,ă depanândă rug ciunea,ă vomă
vedeaă lucruă minunat:ă pentruă ostaşă luptându-seă împ ratulă - tocmai
întorsădeăcumăeăînăr zboiulăv zut.ăC ciăîmp ratulănostruăs-a luptat
pân ălaămoarte,ăşiăînc ămoarteădeăcruce1,ăşiăprintr-însa trecând, a rupt
z voareleăşiăaăspartăpor ileăiadului,ăbiruindăpentruăostaşiiăS iăşiăslobo-
zindu-i. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu, oriunde e chemat pe
nume.ăŞi:ăII cheam ădragostea.
Iat ăceăneăînva ăSf.ăMarcuăAscetul,ăprivitorălaăaceast ăclip ădeă
mareă însemn tateă aă r zboiului:ă "Cunoaşteă deci,ă oă omule,ă c ă Domnulă
priveşteălaăinimileătuturor;ăşiăcelorăceăur scăprimaăr s rireădeăgândăr u,ă
îndat ăleăvineăînăajutoră(leăfaceădreptate),ăprecumăaăf g duit,ăşiănuălas ă
roiulă v lm şaguluiă deă gânduriă s ă n p deasc ă şiă s ă întinezeă minteaă şiă
conştiin aălor.ăIarăpeăceiăceănuăstârpescăprimeleăînmuguriri,ăprinăcredin ă
şiă n dejde,ă ciă seă lipescă cuă dulcea ă deă ele,ă peă motivulă c ă voră s ă leă
cunoasc ăbineăşiăs ăleăprobeze,ăpeăaceiaăîiălas ă- ca pe unii ce nu cred
ciăvreauăs ăseăajuteăsinguri - s ăfieăizbi iăşiădeăgândurileăceăurmeaz ,ăpeă
careădeăaceeaănuăleăsurp ăfiindc ăvedeăc ămomealaălorăesteăiubit ăînălocă
s ăfieăurât ădeălaăprimaăeiămijire"2.

PE TREPTE DE-A RÂPA

Deciă vremeaă deă lupt ă areă oă mareă cump n ,ă şiă anume:ă dac ă
mintea nu-şiăaduceăaminteăcuăcredin ădeă"DoamneăIisuse..."ăiăseăîn-
tâmpl ăc ăîncuviin eaz ămomealaăvr jmaşului.ăAciăeăgrani aăîntreăluptaă
dup ă legeă şiă c dereaă înă f r delege.ă Deciă minteaă c zut ă înă hotarulă
f r delegii,ă d ă încuviin areaă eiă voin ei,ă c reiaă înc -iă sufl ă vicleanulă
boareaă ame irii.ă Voin aă iaă hot râreaă întotdeaunaă dup ă sfatulă min iiă şiă
niciodat ăînainte:ă- celăpu inăînăfapteleădeăconştiin ,ăaşaăe.ăDeăaceeaăseă
ziceăc ă1ăoriceăhot râreăavemălibertateaăvoin ei,ăadic ăputin aăde-a
alegeăcăăăăărem.ăDarulălibert iiăvoin ei ni 1-a dat Dumnezeu, ca pe o

1
Filipeni 2, 8.
2
Sf.ăMarcuăAscetul,ăop.ăcit.,ăp.ă3ă11;ăşiăp.ă306.
178 C RAREAăÎMP R IEI

mareăcinste,ăşiăprinăelăavemăaăsporiăpân ălaăm suriădumnezeieşti.ăIat ă

deăceătoat ăstr daniaădezrobiriiăputerilorăsufleteştiădinăpatimile contra
firiiăduceădeăfaptălaăredobândireaălibert iiădeăfiiăaiăluiăDumnezeu 1, de
fiiăaiăadev rului,ăcareăfaceăliberiăpeăceiăceăstauăînăadev r2 şiănuăstauăînă
minciun ăşi-nătat lăminciunii3.ăPrinădarulălibert iiăvoin eiăavemăaăsuiă
de la chip la asem nare.ăPentruărefacerea,ăsauăcreareaădinănouaăomu-
luiăaăvenităDumnezeuăîntreăoameni,ăşiătotădeăaceeaăpetreceăcuănoi,ăcuă
fiecare rând de oameni, în tot chipul silindu-seăs ăneădezlegeălibertateaă
voin eiădinălan uriăstr ine;ăiarănoiănepricepu ii,ădup ăpu inăiar şiăneăpre-
d măspreăşiămaiăgreleălan uri.
Iubireaăînclin ălibertateaăcaăpeăoăcump n .
Deciă dac ă minteaă seă vaă aflaă iubindă oă momeal ă str in ă şiă sfatulă
viclean,ă vaă înclinaă cump naă libereiă alegeriă spreă momealaă şiă sfatulă
str in.ă Aşaă seă deschideă sp rtur ă înă cetateă şiă seă n pustescă puhoaieă deă
vr jmaşiăcareăaşteptauăascunşiăafar .ăŞiărepedeăurmeaz ă jalnic ăpus-
tiireă înă cetateaă sufletului:ă împlinireaă cuă lucrulă şiă repetareaă fapteiă
aceleia,ă pân ă ajungeă deprindere,ă sauă obicei.ă înr d cinareaă obiceiuluiă
p c tuiriiă duce întocmireaă sufleteasc ă şiă trupeasc ă aă omuluiă pân ă laă
neputin ădeăaăseămaiăîmpotrivi,ăsauăchiarăpân ălaăaănuăvreaăs ăseămaiă
împotriveasc .ă Aşaă seă întâmpl ă c ă lucrareaă împotrivaă firiiă iă seă faceă
omului " a doua fire" - fireaăf r delegii,ăsauălegeaăp catului4. Asta e tot
unaăcuăpierdereaădaruluiălibert iiăvoin ei.
Totuşiăomul,ăsl bindu-iăputerile,ăîşiăd ăseamaăc ărobeşteăvr jma-
şului,ăc ciădeăundeăodat ăprunciiăvaviloneştiăerauămicu iăşi-i lua în glu-
m ,ăacumăs-auăf cutăb rba iăşi-iăsimteăcumăîiăfur ăputerile, iar lui, din
multaăp c tuire,ăiăs-aăstinsăputereaăvoin eiăde-a se împotrivi. Când avea
puterile întregi n-ascultaă pova a,ă iară acum,ă cândă nuă leă maiă are,ă le-ar
întoarceă luiă Dumnezeu,ă dară nuă leă maiă areă deă unde.ă Toat ă vigoareaă
tinere iiăoăd ăcuiănuătrebuie, iarăb trâne eaăhârbuit ăumbl ăs ăoădeaăluiă
Dumnezeu.
Câteodat ăprimeşteăDumnezeuăşiăcioburileăîns ănumaiădac ăauă
maiăr masăputeriăşiăpentruăceaămaiădeăpeăurm ălupt ,ămaiăgreaăcaăceaă
dintâi,ăcareăeăpeăvia ăşiăpeămoarte.ăC ciăvr jmaşulăcareăpustieşteăprină
patimi,ăcândăafl ăc ămintea,ăîmpins ădeăstrigareaăconştiin ei,ăvreaăs

1 3
Matei 5, 9; Galateni 3, 26. loan 8, 44.
2
loan 8, 32. Romani 7, 7.
 R ZBOIULăNEV ZUT 179

fac ă r scoal ă împotrivaă robieiă sale,ă vineă cuă asuprireă mare,ă dovedindă
sufletuluiăc ăn-areăchipădeăsc pare.ăIarăcaăpedeaps ,ăprecumăc ăsufletulă
aăîndr znităunaăcaăaceasta,ădiavolulăumbl ăs -l dea legat la un chinuitor
maiăgreu:ăduhulădezn dejdii.
Aşaăeădeăgreaărobiaăduhuluiăacestuia,ăîncâtăsufletul,ăadunându-şiă
celeămaiădeăpeăurm ăputeri,ăd ăluptaădezn dejdii.ăAtunciăseăafl ăsufle-
tulăîntreăvia ăşiămoarte.ăCâteăuniiămaiăscap ,ăal iiăoăducăaşa,ămaiămultă
mor iădecâtăvii;ăiarăal ii,ănemaiputândăsuferi,ăliăseăîntunec ăminteaăşiăfacă
şiăp catulăcelămaiădeăpeăurm :ăomorâreaădeăsine.ăŞiăînăsfârşit,ăaltora, de
durere,ăliăseăr t ceşteăminteaăcuătotul,ădândăînănebunie.
Trebuieăs ăspunemăc ăfiecareădinăpatimileădeăc petenieăpotăduceă
zidireaă luiă Dumnezeuă pân ă laă dec dereaă ceaă maiă deă peă urm ,ă fieă eaă
omorâreaădeăsine,ăfieănebunia,ăfieăchiarăîndr cirea.ăDeăpild ,ăl comiaă
deăavere,ăl comiaădeăputereăşiăfumulămândriei,ăpeăcâ iănuăi-a luat de
minteăşiăs-auăomorât!ăBolileădeăpeăurmaăcurviei,ăpeăcâ iănuăi-au adus
s -şiăpun ăcap tăzilelor?ăCareăaăsfârşităbineădintreăbe ivi,ăcareăn-au vrut
nicidecumăs ăseălaseădeăpatimaălor?ăDară şiăleneaăpoateăfaceănebuniiă
când se vede în primejdii.
Deăundeăatâtaăpustiire?ăDeălaăoăclip ărar ădeăDumnezeuăaămin ii,ă
clip ăînăcareăvr jmaşulăi-aăfurişatăundi aăiaduluiăpeăgât,ăînv luit ămeş-
teşugităîntr-oămomeal ăaăunuiălucruăsensibilăalălumii de aici. Protivnicul
ispiteşteăcuămomealaăpl ceriiăpeătotăomulăspreăpatimaăspreăcare-1 prin-
deăc ăareăpovârnireămaiămare:ăpeăcelăaplecatăspreătrup,ăcuădesfrânarea;ă
peăcelăînclinatăspreăgânduri,ăcuăîn elepciuneaăveaculuiăacestuia1 care
peămul iăi-aăr t citădeăDumnezeuăşiăpeăpu iniăi-a întors; pe cei dornici
deăCuvântulăluiăDumnezeuăîiăispiteşteăcuăBiblia2, încât în zilele noastre
seăv dămul iăc l toriălaăiadăcuăScripturaăînămân .ăTo iăceiăceăumbl ă
dup ă pl ceri,ă deă oriceă fel,ă nuă voră sc paă deă primejdii,ă c ci sub orice
pl cereăeăîncol cităunăşarpe.
1
1 Corinteni 1, 20.
2
2 Petru 1,20.
180
C RAREAăÎMP R IEI

CURSELE ...

Toat ăstr daniaăprotivniculuiăaceastaăeste:ăs ădesfac ădragosteaă

şiăcunoştin aănoastr ădeăDumnezeuăşiăs ăleădea,ăprinăpatimi,ăcaăobiectă
de preocupareănimiculăşiăabsurdul.ăDeăaceeaăvicleanulănuăseăd ălaăoă
parte de-aăreduceălaănimicăşiălaăabsurdăchiarăşiăvirtu ile.ăDreptăaceeaăeă
destulăs ăizbuteasc ăoămutareămaiăîncoace,ămaiăaici,ăaăscopuluiăultimăală
virtu ilor,ăşiăcuăastaăaăredusălaănimiculăslaveiădeşarteăşiălaăabsurdătoat ă
str daniaăvirtu ii.ăIat -ne, printr-oăsingur ăîntors tur ăm iastr ăaăviclea-
nului,ă deşertândă virtu ileă înă saculă spartă ală patimiloră şiă culegând,ă înă
schimb,ăvorbeăgoaleădeălaăoameniăşiărânjetulăluiăsinistru.ăTrebuieădeciă
mult ăşiăadânc ădeosebireăaăgândurilor.
Caăpild ăgr itoare,ăînăaceast ăprivin ,ăneă poateăfiătâlcuireaă Sf.ă
Maximă M rturisitorulă ală loculuiă deă laă 1ă Ezdraă 4,ă 1-3. împrejurarea
istoric ă eă urm toarea:ă întoarcereaă iudeiloră dină robiaă Babilonuluiă şiă
zorul de a-şiărefaceătemplul.ăVr jmaşiiălorăseăapropieădeăeiăşi-iăroag ăs ă
primeasc ă şiă ajutorulă loră laă ridicareaă templului,ă pentruă c ă laă acelaşiă
Dumnezeuă seă închin .ă Dară c peteniileă iudeilor,ă Zorobabelă şiă Iisusă
(losua), resping ajutorul lor.
Refuzulă acestaă deă neîn elesă primeşteă ună adâncă în elesă tâlcuită
dup ăsensulăspiritual,ăpeăcare-1 desprinde Sf. Maxim, din faptul simplu
istoric.
"Dac ăZorobabelăşiăIisusă(losua)ăînseamn ăminteaăactiv ăşiăcon-
templativ ă şiă dac ă vr jmaşiiă luiă Iudaă înseamn ă patimileă min ii,ă atunci,ă
socotind şiăînsemnareaănumeluiăcelorăceăvr jm şescă mintea,ăg simăc ă
slavaă deşart ,ă mândria,ă f rniciaă şiă dorin aă deă aă pl ceaă oameniloră seă
apropieădeăminteaăabiaăieşit ădinărobiaăbabilonic ăaăconfuzieiăpatimiloră
zicând:ă "Vomă cl diă împreun ă cuă voiă templulă Domnului".ă "C ciă niciă
unulă dină aceştiă draciă vicleniă nuă împiedic ă vreodat ă râvnaă omuluiă
virtuosăci,ăînl turândă maiădegrab ă lipsurileă virtu ilor,ăîndeamn ă laă şiă
maiămariăsilin e,ăfacându-seăîmpreun ărâvnitoriăcuăceiăceăseănevoiesc,ă
caăs ăatrag ălaăeiăinimaăceluiăceăseăstr duieşte,ădup ăceăaăpierdutăm sura
constant ă aă modera ieiă şiă s -lă conduc ă peă neobservateă spreă alt ă int ă
decâtăceaăspreăcareăcredeaăc ămerge.ăDeăaceeaăspunăviclenii:ă"laăfelăcuă
voiăascult măpeăDomnulăvostru".ăC ciănuăur scăvicleniiăneprih nireaăşiă
nuăseăscârbescăniciădeăîmp r ireaădeăajutoare,ăsauădeăprimireaădeăstr -
 R ZBOIULăNEV ZUT 181

ini, sau de cântarea de psalmi, sau de cetanii, sau de cele mai înalte
înv turi,ăsauădeăculcareaăpeăjos,ăsauădeăveghere,ăsauădeătoateăcelelalte
prin care se caracterizeaz ă via aă dup ă Dumnezeu,ă pân ă ceă scopulă şiă
cauzaăcelorăceăseăs vârşescăleăslujeşteălor.ăDeăaceea,ăpeăceilal iădraciăîiă
observ ăascetulămaiărepedeăşiăscap ămaiăuşorădeăv t mareaăceăvineădeă
la ei.
Darăpeăaceştiaăcareăauăaparen ăc ăajut ăomuluiăs umble pe
caleaăvirtu iiăşiăc ăzidescăîmpreun ăcuăelătemplulăDomnului,ăceăminteă
înalt ăi-arăputeaădescoperi?ăNuăpoateămintea,ăf r ănumaiăprinăCuvântulă
viuă şiă lucr tor,ă careă p trundeă înă toateă şiă str bateă pân ă laă desp r ituraă
sufletuluiăşiăaăduhului1,ăadic ăcunoaşteăcareădintreăfapteăşiăgânduriăsuntă
sufleteşti,ă sauă formeă şiă mişc riă naturaleă aleă virtu ii,ă şiă careă suntă du-
hovniceşti,ă sauă formeă şiă mişc riă maiă presusă deă fireă şiă propriiă luiă
Dumnezeu, date firii prin har...
C ciă"nuăesteăînainteaăLuiăniciăoăf ptur ascuns "ă- seăîn elege,ă
înă noiă careă credemă c ă neă putemă ascunde.ă "Fiindc ă toateă suntă goaleă şiă
descoperite"2, nu numai cele ce s-auăf cutăşiăs-auăgândit,ăciăşiăceleăceă
seăvorăfaceăşiăseăvorăgândi.ăCredăc ădespreăfapteleăşiăgândurileăviitoareă
spune Scriptura c ă"nuăesteăf ptur ăascuns "ăiarănuădespreăceleăceăs-au
s vârşit.ăC ciăacesteaăneăsuntăcunoscuteăşiănou ăînşineăşiăleăsuntăşiă
altora descoperite. Deci cu atât mai mult sunt descoperite lui Dumn-
ezeu,ăcareăaăcunoscutădeămaiăînainteătoateăveacurileănesfârşite...
Cineădeci,ăneavândăacestăCuvântăs l şluităînăadânculăinimii,ăarăfiă
înă stareă s ă scapeă deă vicleşugurileă ascunseă aleă f rnicieiă draciloră
împotrivaănoastr ăşiăs ăsteaădeăsineăcuătotulăsingurăf r ăniciăunăamestecă
cuăei,ăşiăs ăzideasc ătemplulăDomnuluiăasemeneaăluiăZorobabel?ăC ciă
acestaă spuneă hot râtăşiă cuă glasă mareă duhuriloră am gitoareă aleă mân-
driei,ăaleăslaveiădeşarte,ăaleăpl ceriiădeălaăoameniăşiăaleăf rniciei:ă"Nuă
vom zidi cu voi templul Domnului Dumnezeului nostru, ci vom zidi
singuri Domnului lui Israil". Numai cel ce are acest Cuvânt poate
cunoaşteă c ă amesteculă draciloră pricinuieşteă stric ciuneaă şiă surpareaă
întregiiăcl diriăşiăîntineaz ăharulăşiăfrumuse eaăstr duin elorăînchinateă
luiă Dumnezeu.ă C ciă nimeneaă nuă poate,ă avândă caă ajutoră laă virtuteă peă
vreunulădinădraciiăpomeni i,ăs ăoăzideasc ăpeăaceastaăluiăDumnzeu.

'Evrei 4, 12. 2
Evrei 4, 13.
182 C RAREAăÎMP R IEI

Pentruăc ănuăareăpeăDumnezeuăcaăscop,ăînăceleăceăface,ăcaăs ăs vâr-

şeasc ăvirtuteaăprivindăspreăEl.ăDeciănuădinăinvidieăn-au primit cei
ieşi iă dină robieă peă ceiă deă neamă str ină s ă zideasc ă împreun ă cuă eiă
templulă Domnului,ă ciă fiindc ă auă cunoscută curseleă ceă seă ascundeauă înă
aparen aădeăprietenieăaădracilor,ăcareăvoiau,ăprinăbine,ăs ăleăaduc ăpeă
neobservateă moarteaă p catului;ă prină celeă de-a dreaptaă s ă leă furişezeă
ispitele de-a stânga."1 Darăcurseleănuăseăispr vescăaci.ăTotăcâmpulădeă
r zboiăeăacoperitădeăcurseăşiămul iăsuntăceiăceăleăcadăînăgheare.

UNII-ŞIăTACEăMINTEAăINăSCRIPTURI

Cu trecere de vreme, Satana s-a mai iscusit în rele. Pe cine

poateăs -lăîntoarc ăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăoăface,ărânjind2 bucuros;
peăcineăiubeşteăpeăDumnezeu,ădarăc l toreşteăf r ăsfatăşiăîntrebare,ăîlă
înva ăşiăelăs ăiubeasc ăpeăDumnezeu,ăşi-1ălaud ,ăc ăbineăface,ă- rar ăs ă
priceap ăunulăcaăacesta,ăc ăaăc zutălaălaud ăstr in ăşiăc ăînăcredin aăluiă
s-aăîncâlcităunăfirăsub ireădeăputereăvr jmaş .
Vicleanulăbag ădeăseam ăceăfaceăDumnezeuăşiăfaceăşiăelălaăfel.ă
TrimiteăDumnezeuăslujitori,ătrimiteăşiăel;ătrimiteăDumnezeuăvedenii,ăseă
arat ăşiăel.ăPropov duieşteăDumnezeuăiubireaădeăoameniătar ădeosebiriă
şiă margini,ăpropov duieşteăşiă el.ă Cuăună cuvânt:ă contrafaceătotă ceă faceă
Dumnezeuăşiăd ădeărâp ăpeăoameniăcuămul imeaăînşel ciunilor.ăS-a
f cutăde-oăîndr zneal ănemaipomenit ,ăîncâtăşiăluminaădumnezeiasc ăoă
contraface,ănuăînăîn elesulăc ăs-arăputeaăapropiaăs ăstrâmbeăadev rataă
lumin ,ăc ciăl-arăfaceăscrumăşiănuăpoateăstaăîntr-însa,ăciăn luceşteăşiăelă
oălumin ,ăcuăcareăam geşteăpeăcineăpoateăşiăpeăcineăvedeăc ăumbl ăcuă
îndr zneal ădup ădaruriădumnezeieşti,ăînainteădeădobândireaăsmereniei
statornice.ăAşaăseăprefaceăînăchipămincinosăşiăînăîngerăalăluminii3 şiăîn

1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă56,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi.ă3,ăşiăScoliaă15,ăpp.ă291-294.
2
1 Petru 5, 8.
3
2 Corinteni 11, 14. >
 R ZBOIULăNEV ZUT 183

hristos mincinos1 şiăînşeal ăpeămul i,ăzicând:ă"Euăsuntăhristos!"2 Şiăte

trimităs ăpropov duieştiăşiăs ăfaciăcutareăşiăcutare..." ,<;
E vremea, mai ales în zilele noastre, de care ne-a prevenit
Mântuitorul, zicând:

■
* ă ■ ă ă ă ă ă ■ * ,

"B ga iădeăseam ,ăs ănuăfi iăam gi i;ăc ciămul i

vor veni în numele Meu, spunând: "Eu sunt Mesia .
şiăceasulăeăaproape".ăNuăv ălua iădup ăei!"3

Deăaceeaăeăbineăs ăl murim,ădup ăputere,ăşiăacestăucigaşăvicle-

şugăalăn lucirilor,ăfiindc ădeălaăoăvremeăîncoaceămul iăînşela iăseăivescă
şiămult ătulburareăfacăprintreăoameni.ăIat ăcumăvineăcursaăaceasta:
Vicleanulăareădou ăfeluriădeămomele,ădup ăiubireaăomului,ăcareă
înclin ,ăfieăspreăpierzare,ăfieăspreământuire.ăEsteăşiăoă"ispit ăaământui-
rii" în care au c zutămul iăînşela i,ăzicândăc -sământui i,ăcândădeăfaptăeiă
n-auăs vârşităniciăalergareaăşiăniciădup ălegeăn-auăluptat.ăEsteăşiăispitaă
sfin eniei,ă esteă şiă ispitaă misiuniiă sauă aă trimiteriiă deă laă "Dumnezeu",ă
precumă esteă şiă ispitaă muceniciei.ă înă toateă acesteă ispite cad cei ce
ocolescăosteneala,ămin ileăînguste,ăcareăspunăc ănuămaiăauănimicădeă
t cut,ădecâtăs ăcread ăşiăs ăseăsocoteasc ăaăfiăşiăajunsăsfin enia,ămisiu-
nea,ămuceniciaăşiăcelelalteăn luciăaleămin iiăînşelate.
Auăşiăeiăoăosteneal :ăaceeaădeăaăajungeăla darurile mai presus de
fire,ăînainteădeăvremeăşiăispitindăpeăDumnezeu.
Deci, nu-iădeămirareăc -iăd ăînărobiaăînşel toruluiădeăminte,ăcaă
s -iăchinuiasc .
Câteăuniiămaiăaprinşiălaăminte,ăfieădeălaăfire,ăfieădeălaăboli,ănea-
vând cercarea dreptei socoteli, scâncescă înă inimaă loră dup ă daruriă maiă
presusă deă fire,ă îmbulzi iă nuă deă vreoă virtute,ă ciă deă iubireaă deă sine.ă
Avândăaceştiaăiubireăf r ăminteăpeăcareăvorăs ăoăcinsteasc ăcuădaruriă
maiă presusă deă fire,ă Dumnezeuă îng duieă duhuluiă r uă s -iă am geasc ă
des vârşit4 ca peă uniiă ceă îndr znescă s ă seă apropieă deă Dumnezeu,ă
necura iălaăinim .ăDeăaceea,ăpentruăîndr zneal ,ăîiăd ăpeăseamaăviclea-
nuluiă s -iă pedepseasc .ă Astfel,ă cândă atârn ă deă laă Dumnezeuă oă atareă
pedeaps ăpentruăoarecare,ăîlăcerceteaz ăSatanaăluândăchipulămincinos

1 3
Matei 24, 24. Luca21,8. 2
Tesaloniceni 2,11.
184 C RAREAăÎMP R IEI

alăluiăHristos,ăşi,ăgr indu-iăcuămareăblânde e,ăîiătrânteşteăoălaud ,ăcuă

care-1ăcâştig ăfulger torăşiăpoateăpentruătotdeauna,ăcaăpeăunulăce,ăpeă
caleaăceaăstrâmt 1 şiăcuăchinuriăceăduceălaăîmp r ie,ăumbl ădup ă"pl -
ceriă duhovniceşti".ă Iat -1 cu momeala pe gât. De-acu,ă dup ă oarecareă
şcoal ăaăr t cirii,ăcândăîncredereaăîiăvaăfiăcâştigat ădes vârşităşi-i va fi
înt rit ,ăprinăpotriviriădeăsemneăprevestiteăajungeăîncrezutăînăsineăşiăîn
hristosulălui,ăîncâtăşiămoarteădeăomăeăînăstareăs ătac ,ăîntememdu-se pe
Scriptur .
Iat ăcumă"puiulădeădrac"ăalăiubiriiădeăsine,ăfacându-seăb rbatăşiă
ajutată prină vedeniiă mincinoaseă deă tat lă s u,ă tat lă minciunii,ă strâmb ă
mintea bietului om, încât i se va p reaăp catulăvirtuteădumnezeiasc .ă
Baăînc ,ăomorândăpeăceiăceănuăcredăcaăel,ăiăseăvaăp reaăc ăfaceăslujb ă
lui "Dumnezeu" (dumnezeul care 1-aăînşelatăpeăel)2.
Cândăstaiădeăvorb ăcuăcâteăunulădinăaceştia,ăteăuimeşteăconvin-
gereaăşiăsiguran aălui,ăuneoriăşiăleg turaăcuăjudecat ăaăcuvintelorălui,ăşiă
nuăpo iăprindeărepedeăc ăstaiădeăvorb ăcuăunăînşelatăşiăunăs ritădină
minte.ăAsta,ăpân ănu-iăafliăprimaăsp rtur ăaămin ii,ădeălaăcareăapoiătoateă
meşteşugirileăvicleanuluiătrebuieă s -şiă deaă aramaă peăfa .ă Trebuieăs -i
prinziămomealaăpeăcareăaăînghi it-oăşiăcare,ădeăceleămaiăadesea,ăeăc de-
reaălaălaude,ăcuăcareătat lăminciuniiăşi-a mângâiat pruncul iubirii de
sine, pe care 1-aăclocităcuăatâtaăosârdieăcelăam gitădeăminte.
Şiănuăeămareămirarea,ăc ciăziceăunăfilosof:ăeădestulăs ăprimeştiăînă
minteăoăsingur ăprejudecat ,ăcaăapoiăs ănuăfieăpr p stenie,ălaăcareăs ă
nuăajungiăînăchipulăcelămaiălogicăcuăputin .ăDeăaceeaăBisericaăînşir ă
printreăp cateleămin iiăşiăprejudec ile.
Oăm rturieădinăScripturiăaăcelorăziseăneăvaădumeriămai bine. Era
peă vremeaă proorociloră mincinoşiă dină zileleă luiă Ilie şiă aă regeluiă Ahav.ă
Prooroculă Ilieă vestiseă regeluiă mustrareaă luiă Dumnezeu,ă necazurileă şiă
moartea ce-lăvaăajungeăînăzileleăurmaşilorăs i.

• - • • 3 Regi 22: - - ; ■- ;' • -■ . ■■■•::=■„ •■. ■■

1.ăTrecur ătreiăaniătar ăr zboiăîntreăSiriaăşiăăăă.

*
Israil. - -

Matei 7, 14.
Numerii 25, 7-13.
 R ZBOIULăNEV ZUT 185

2. In al treilea an s-a aus Iosafat regele Iudei la

(Ahav)ăregeleăluiăIsrail.ăă(UrmaşiiăluiăSolomon
M!
dezbinaser ăregatul.) -
3. ŞiăaăzisăregeleăluiăIsrailăc treăslugileăsale:
"Şti iăvoiăoare,ăc ăRamotulăGalaaduluiăeăalănostru,
şiănoiăt cemădeăatâtaăvremeăşiănu-1 scoatem din
mâna regelui Siriei?'7
4. Apoi a zis lui Iosafat: "Merge-veiăşiătuăcu
mineălaăr zboiăîmpotrivaăRamot-Galaadului?" Iar
Iosafatăaăzisăc treăregeleăluiăIsrail:ă"Cumăeştiătu
aşa-săşiăeu;ăcumăeăpoporulăt u,ăaşa-iăşiăpoporul
meu;ăcumăsuntăcaiiăt i,ăaşa-săşiăcaiiămei".ăăăăr
5. ŞiăaămaiăzisăIosafatăregeleăluiăIudaăc tr
(Ahav)ăregeleăluiăIsrail:ă"întreab ădarăast zi,ăce
zice Domnul?"
6. ŞiăaăadunatăregeleăluiăIsrailăcaălaăpatruăsute
deăprooroci,ăşiăle-aăzis:ă"S ămergăeuăoareăcu
r zboiăîmpotrivaăRamot-Galaadului,ăsauănu?"ăŞiăei
auăzis:ă"S ămergi,ăc ăDomnulăîlăvaădaăînămâinile
regelui"! : -;
7. ŞiăaăzisăIosafat:ă"Nuămaiăeăoareăaiciăvreun
ProorocăalăDomnului,ăcaăs ăîntreb măpeăDomnul
prin el?"
8. Şiăaăzisă(Ahav)ăregeleăluiăIsrailăc tr ăIosafat:
"Mai este un om, prin care se poate întreba Dom
nul;ăîns ăeuănu-1ăiubesc,ăc ciănuăprooroceşteăde
bineăpentruămine,ăciănumaiădeăr u;ă- acesta e
Miheia, fiulăluiăImla".ăŞiăaăzisăIosafat:ă"Nuăvorbi
aşaărege!" '-■■■ ;ăăăăă•
9. ŞiăaăchematăregeleăluiăIsrailăpeăunăfamenăşiăa
zis: "Du-teădup ăMiheia,ăfiulăluiăImla!"
10. ApoiăregeleăluiăIsrailăşiăIosafat,ăregeleăIudei,
s-auăaşezatăfiecareăînătronulăăs u,ăîmbr ca i în
haineădomneşti,ăînămedianulădeălâng ăpor ileăSa-
mariei,ăşiăto iăproorociiăprooroceauăînainteaălor.
11. IarăSedechia,ăfiulăluiăGhenaan,ăşi-aăf cut
nişteăcoarneădeăfier,ăşiăaăzis:ă"AşaăziceăDomnul.
186 C RAREAăÎMP R IEI

cu acestea vei împunge pe Sirieniăpân ăce-i vei

nimici".
12. Şiăto iăproorociiăauăproorocităaceleaşi,ăzi
când:ă"S ăteăduciăîmpotrivaăRamot-Galaadului,ăc
vei izbuti. Domnul îl va da în mâinile regelui".
13. Iar trimisul, care s-aădusăs ăchemeăpe
Miheia, i-aăgr ităacestuiaăzicând:ă"Iat ăto iăprooro
cii proorocesc într-unăglasădeăbineăregelui;ăs ăfie
darăşiăcuvântulăt uăasemeneaăcuăcuvântulăfiec ruia
dinei".
14. Iar Miheia a zis: "Viu este Domnul! Ce-mi
vaăspuneăDomnulăaceeaăvoiăgr i".
15. Apoiăaăvenităelălaăregeăşiăregeleăi-a zis:
"Miheia,ăs ămaiămergemănoiăoareăînăr zboiăîmpo
triva Ramot-Galaadului,ăsauănu?"ăŞiăaăzisăacela:
"Du-te,ăc ăveiăizbuti,ăDomnulăîlăvaădaăînămâna
regelui".
,ă16.ăŞiăaăzisăregele:ă"Iarăşiăiarăteăjur,ăcaăs ănu-mi
gr ieştiănimic,ăf r ănumaiăceeaăceăesteăadev rat,ăînă
numele Domnului".
17. Şiăaăzisăel:ă"Iat ,ăv dăpeăto iăIsrailiteniiăîm
pr ştia iăprinămun i,ăcaăoileăceăn-auăp stor.ăŞiăaăzis
Domnul: ei n-auădomn,ăs ăseăîntoarc ăfiecareăcu
pace la casa sa".
18. Atunciă(Ahav)ăregeleăluiăIsrailăaăzisăc tre
Iosafat,ăregeleăIudei:ă"Nuă i-am spus euăoare,ăc ăel
nuăprooroceşteăbineăpentruămine,ăciănumaiăde
r u?"
19. Miheiaăîns ăaăzis:ă"Nu-iăaşa.ăNuăeuăgr iesc:
ascult ăcuvântulăDomnului.ăNu-iăaşa.ă(C ci)ăam
v zutăpeăDomnul,ăşezândăpeătronulăS uăşiătoat
oştireaăcereasc ăst teaălâng ăEl,ălaădreaptaăşiăla
stânga Lui.
- 20.ă Şiă aă zisă Domnul:ă "Cineă ară înduplecaă pe
Ahavă s ă mearg ă şiă s ă cad ă înă Ramod-Galaad?
Unul spunea una, altul alta. ; n'^ r .!
 R ZBOIULăNEV ZUT 187

21. Atunciăaăgr ităunăciviliăşiăaăstatăînainteaăfe ei

Domnului,ăşiăaăzis:ă"Euăîlăvoiăademeni".ăŞiăaăzis
Domnul: "Cum?"
22. Iarăacelaăaăzis:ă"M ăducăşiăm ăfacăduhămin
cinos în gura tuturor proorocilor lui". Zis-a Dom
nul: "Tu-1ăveiăademeniăşiăveiăfaceăaceasta;ădu-teăşi
fă cum ai zis!"
23. Şiăiat ăcumăaăîng duităDomnulăduhului
celuiămincinosăs fie în gura tuturor proorocilor
acestora,ăaiăt i;ăîns ăDomnulăn-aăgr itădeăbine
pentru tine".
24. Atunci s-a apropiat Sedechia, fiul lui
Ghenaan,ăşiălovindăpeăMiheiaăpesteăobraz,ăaăzis:
"Cum,ăauădoar ăs-aădep rtatăDuhulăDomnuluiăde
laămine,ăcaăs ăgr iasc ăprinătine?"
25. IarăMiheiaăaăzis:ă"Iat ,ăaiăs ăveziăaceastaăîn
ziuaăcândăveiăfugiădinăc mar ăînăc mar ,ăcaăs ăte
ascunzi".
26. Zis-aăregeleăluiăIsrail:ă"Lua iăpeăMiheiaăşi-1
duce iălaăAmon,ăc peteniaăcet ii,ăşiălaăIoaş,ăfiul
regelui.
27. Şiăspune i:ăaşaăziceăregele:ăarunca i-1 în
temni ,ăşi-1ăhr ni iănumaiăcuăpu in ăpâineăşiăcu
câteăpu in ăap ,ăpân ăceăm ăvoiăîntoarceăbiruitor".
28. IarăMiheiaăaăzis:ă"C ăaiăs ăteăîntorciăbiru
itor, aceasta n-aăgr it-o Domnul prin mine". Apoi
aăzis:ă"Asculta iătoateăpopoarele!"
29. Dup ăaceeaăaăpurcesăregeleăluiăIsrailăşi
Iosafat,ăregeleăIudeiăîmpreun ăasupraăRamot-Ga-
laadului.
30. ŞiăaăzisăregeleăluiăIsrailăc treăIosafat:ă"Eu
îmiăschimbăhaineleăşiăintruăînălupt ;ăiarătuăîmbr ca
iăhaineleădeărege!"ăŞiăşi-a schimbat hainele regele
lui Israilăşiăaăintratăînălupt .
31. Regeleăasirianăaăporuncităîns ăcelorătreizeci
şiădou ădeăc peteniiăaleăcarelorădeăr zboi,ăşiăaăzis:
188 C RAREAăÎMP R IEI

"S ănuăv ălupta iăniciăcuămic,ăniciăcuămare,ăciă

numai cu regele lui Israil".
32. C peteniileăcarelor,ăv zând pe Iosafat, au
crezutăc ăacestaăesteăcuăadev ratăregeleăluiăIsrail,
şiăs-auărepezităasupraălui,ăcaăs ăseălupteăcuăel.
Iosafatăîns ăaăstrigat.
33. Atunciăc peteniileăcarelorăv zândăc ănu
este acesta regele lui Israil, s-auăab tutădeălaăel.
34. Iarăunăomăşi-a întinsăarculăşiăaălovitădinăîn
tâmplare pe regele lui Israil (Ahav), cel cu hainele
schimbate, într-oăîncheietur ăaăplatoşei;ăşiăacestaăa
zisăc ru aşuluiăs u:ă'întoarceăînd r tăşiăm ăscoate
dinăoaste,ăc ăsuntăr nit".
35. Şiăs-aăpornitălupt ămareăînăaceaăzi,ăşiăregele
(r nit)ăaăstatăînăc ru aălui,ăînăfa aăSirienilorătoat
ziua,ăiarăsearaăaămurit;ăşiăaăcursăsângeădinăranaăsa
peăpodulăc ru ii.
36. Şiălaăasfin itulăsoareluiăs-a dat de veste la
toat ătab ra,ăzicând:ă"S ămearg ăfiecareălaăcetatea
lui,ăfiecareălaă inutulălui!"
37. Şiămurindăregele,ăaăfostădusăînăSamaria,ăşi
l-au înmormântat în Samaria.
38. Şiăauăsp latăc ru aăluiăînăiazulăSamariei;ăşi
câinii au lins sângele lui Ahav, iar desfrânatele
s-auăsc ldatăînăsp l turaăaceluiăsânge,ădup ăcuvân
tul Domnului, pe care 1-aăgr ită(şiăprinăIlie).ăăăăăăăă.ăj;

Duhulăcareăaăieşităşiăaăstatăînainteaăfe eiăDomnuluiăşiăs-aăf cută

duhămincinosăînăguraăproorocilor,ăc ruiaăi-a zis Domnul: "Du-teăşiăfaă
cumăaiăzis!"ăeăacelaşiăcareăaăcerutădeălaăDumnzeuăs ăcerceăpeăIov,ăcaă
s ăseăarateăr bdareaăşi statornicia dreptului.

Iovi:
6. într-oăziăîngeriiăluiăDumnezeuăseăînf işar
înainteaăDomnului,ăşiăSatanaăveniăşiăelăprintreăei.
7. AtunciăDomnulăziseăc treăSatana:ă"Deăunde
vii?"ăIarăSatanaăr spunseăDomnuluiăşi-I zise: "Am
 R ZBOIULăNEV ZUT 189

dat târcoale peăp mântăşiăm-amăplimbatăînăsusăşi-n

jos". ■ăăăăă..

Cuăîng duireaăluiăDumnezeu,ăSatanaăîiăcerneăşi-iăculegeăpeăto iă
ceiă ceă maiă umbl ă înă lumeaă aceastaă dup ă pl ceri,ă chiară duhovniceşti,ă
numaiăs -iăprind ,ăc ăînc ănuăs-auălep datădes vârşitădeăiubireaădeăsine
şiă deă oriceă spurc ciuneă aă vie ii,ă dup ă atâtaă şiă atâtaă propov duireă aă
Bisericii.ă C ciă patimaă aceastaă faceă peă omă s ă cad ,ă lovită deă s ge ileă
laudei,ă şiă s ă seă trezeasc ă cuă minteaă înşelat ă şiă s rit ă dină socotealaă
smereniei.
C ăiat ,ăpeăceiăceăn-aveauăcur ia vie ii,ăling iiădeălaăcurteaărege-
lui Ahav, - i-aădatăînşel ciuniiădes vârşiteăaăduhuluiăminciunii,ăşiăsfatulă
lorăeraăispit ăregeluiăiubitorădeăslav ădeşart ,ăispit ăînăcareătrebuiaăs ă
cad ăşiăregele,ăascult torulălor,ăpentruăp cateleăsale.
Caăşiăînşela ii aceia care l-auăp lmuităpeăadev ratulăproorocăală
luiă Dumnezeu,ă aşaă şiă proorociiă mincinoşiă dină zileleă noastreă suntă deă oă
îndr zneal ă nemaipomenit ă şiăp lmuiescăsmerenia,ă dându-se pe ei de
cevaă mare:ă "Ilie",ă "Ioan",ă "Hristos",ă "Fiulă Omului",ă "Dreptulă Judec -
tor",ă şiă aşaă maiă departe.ă Pretindă ascultareă deă laă oameniă pentruă c ă
"Dumnezeu" i-aătrimis,ăs ăspun ălaălume...ălucruriădeăcareăî iă iuieăure-
chile,ăşi- iăînghea ăinimaăauzindu-i.
Peăsemneleăurm toareăseăpotăcunoaşteăc ănuămaiăsuntăîntregiălaă
minte:

1. Se dau pe sine de ceva mare, cum s-au dat

deăaltfelăto iăereticiiă(r t ci ii)ăvremurilor,ăpeăcare
îns ăi-a afurisit Biserica, prin sfintele soboare.
2. Cadălaălaud ,ăavândăoăsmerenieămincinoas .
3. Seă inăpeăsineămaiăpresusădeăScriptur ă(unul
chiar mi-a rupt-o), mai presusădeăBiseric ăşiăsfin i.
4. Morădup ăaăfiăasculta iăşiăcrezu iădeăoameni.
.5. Fierbădeămânieăcândănuăsuntălua iăînăserios.
6. Adeseaăauă"gr ireăînăduh",ăcuă"duhul"ăcare-i
poart ăşi-iăînva .
7.Nuăvorăniciăînăruptulăcapuluiăs -şiăcontroleze
preo iăcele auzite de la "duhul" lor.
190 C RAREAăMPARATIEI

8. Câteăuniiăcuătoateăacesteaăarat ăoăevlavie
neobişnuit :ăăm rturisindăpeăăHristos,ăăpeăăMaica
Domnului, facându-şiăşiăsfântaăCruce,ăb tândăme
tanii,ăs rutândăicoanele,ăbaăşiăSfântaăîmp rt şanie
luând-o■(!);ăşijurându-seăc -s oamenii lui Dumne
zeu,ăiarăeiăsuntăînşela i.
9. Facăpeăproorociiăşiăîmpr ştieăspaim ăîntre
oameni. Multe proorocii li se împlinesc, dar multe
nu.ăAstaăatârn ădeăputereaădeăstr vedereăaă"duhu
lui" care le spune ce le spune, ca unul ce n-are
învelitoareaătrupului,ăşiădeăaceeaăprindeăcuăoare
care vreme înainte, cele ce le apropie Dumnezeu
de oameni. Dar asta nu e proorocie.
10. în numele "dumnezeului" lor, sunt în stare
s ăomoareăom,ăîntemeindu-seăpeăScriptur ăc ăşi
Avraam a fost în stare de o atare ascultare, iar
Fineesăaăşiăf cutăaceastaăşiăiăs-a socotit acestuia
râvn ăpentruăDumnezeulăs u 1.ă(Cuăam gireaăas
cult riiăpân ălaăucidereădeăom,ăaăcercatăvr jmaşul
peămul i,ăînătoateăvremurile,ăchiarăşiăpeăpustnici,
de cum pe oamenii lumii.) Prin urmareăfiindăaşa
deăs ritoriăcuăascultareaăşiăcredin aălaăpove ele
"duhului" lor, pe care-1ăcredăc ăeăHristos,ăsuntăo
adev rat ăprimejdieăprintreăoameni;ăteroriştiăai
sufletelor simple.
11. Sarădeălaăunălucruălaăaltulăşiăleag ălucruri
f r ăniciăoăleg tur .ăT lm cescăgreşit,ăstrâmb
adev rulăşiăseăpropov duiescădinăScripturi,ămai
multăpeăeiăînşişiădecâtăpeăDumnezeu,ămergând
gr bităspreăceaămaiădeăpeăurm ăsf râmareăşiăs rire
aămin ii.ăăăăăă; ;,
12. Inăpreajmaălorăsim iătulburareăşiăprimejdie,
c ciămul iădintreăeiăauăfost pe la casa de nebuni,
sauăvorătrebuiăs ăseăduc .ăNu-iăblânde eăpeăchipul
lor. Nu-iăoc ram,ăciăneăp zimăşi-iăînv măşiăpe

Numerii 25, 7-13.

 R ZBOIULăNEV ZUT 191

al iiăs ăseăp zeasc ăşiăneăînfricoş măcâtădeăgroaz

nicăşi-auăt iatăminteaăînăScripturi1. ;

Totuşi,ăpeăcâtăseăpoate,ăs ăîncerc măa-iăîn elege,ăl murindăade-

v rulă lucruriloră şiă meşteşugirileă vicleanului.ă Eă ştiut,ă c ă f cândă omulă
gândurileăşiăvoileăceluiăr u,ăintr ăacelaăînăel.ăSau,ăaltfelăzicând:ăiubindă
cele rele, pe firul acestei iubiri, intr ăvr jmaşulăînăcetate;ăadic ăprină
cele de-aăstânga,ărelele.ăCândăîns ăvedeăc ănuăpoateăam giăpeăomăcuă
cele de-aăstânga,ăsareăînăcealalt ămargine,ăde-aădreaptaădeătot,ăc utândă
acoloă s -lă am geasc ,ă caă s -iă deaă omulă crezare.ă Iiă trânteşteă oă laud ă
pentru mul imeaăcredin eiăînăDumnezeuăşiăaăiubiriiăvirtu ii,ăşi-1 îndeam-
n ăcaăf r ăm sur ăşiăf r ăîntrebareăs ăseăsileasc ăînăacestea.ăPeăunulăîlă
trezeaălaărug ciune,ăsilindu-seăs -iăstrecoareăînăminteăşi-năinim ăp rereă
mareădespreăsine,ăprecumăc ăpeă"el"ăîlătrezescă"îngerii"ălaăpravil .ăSauă
dac ăcelăochităspreăînşelareănu-iăchiarăaşaădeăvirtuos,ăîiămaiăîng duieă
s ăfumeze,ăs ăbea,ăzicându-iăgândurileăc -iătrebuieăputere,ăşiănu-iăp -
cat. Pe unul 1-aăs getatăar tându-i-seăînăchipulăluiă"Hristos"ăşiăspunân-
du-i "Pentru dumneataămaiăr sareăsoarele!"ăDou zeciăşiăcinciădeăaniăpeă
urm ă1-aă maiăd sc lit,ăcaăs ăajung ăs ăseăcread ăpeăsineăc ăelăeăfiulă
omuluiădinăScriptur ăşiădreptulăjudec tor,ăcareăvaădesp r iăoileădeăcapreă
şiăvaăîntemeiaăîmp r iaăluiăDumnezeuăpeăp mânt,ăşiăc ăînăzileleăluiăvaă
fiă sfârşitulă şiă judecata,ă careă seă vaă faceă prină el.ă (Deă faptă eraă sfârşitulă
judec iiăsale,ăpeăcareăoăvedea,ănuălaăsine,ăciăînăafar ,ălaătoat ălumea.)ă
Ueăfiecareădat ăcândăîlăzoreaăcredin aăaceastaătrecea,ădup ăcâteăoăispra-
v ,ăşiăpeălaăcasa de nebuni.
Firulăacesteiăiubiri,ăfieăc ăînclin ăspreăp cate,ăfieăc ăînclin ăspreă
Dumnezeu,ăvr jmaşulăcaut ăs -lăprind ădeăcapete,ănesfiindu-se uciga-
şulăs ăseădeaădreptă"Dumnezeu",ănumaiăs ăprind ăpeăcineăpoate.ăDeă
aceeaă auă zisă P rin iiă c ă întotdeaunaă extremele sunt ale diavolului.
Adic ăşiăpreaămareăiubireădeăDumnezeuă- înainte de vreme - poate fi
pricin ădeăc dere:ăoăiubireăoarecumăp mânteasc ,ăp timaş ,ăneliniştit ,ă
nesenin ,ănecurat ăşiăpironit .
Grij ălaăminte!ăC ciăr zboiulănev zutăcearc ăpeătoat ă lumeaăşiă
n-aăcru atăniciăiubireaădeăDumnezeuăaăApostolilor!ăDeci,ăcaăs ăprice-
pemămaiăbineălucrulăacestaăsub ireăşiărostulăpentruăto iăalăcelorăscrise,

2 Petru I, 20.
192 C RAREAăÎMP R IEI

ne folosim de icoana celor trei iubiri, a celor trei ucenici ai Domnului:

Petru,ăIudaăşiăIoan.

GREŞELILEăIUBIRIIăŞIăDREAPTAăSOCOTEAL

!ăAceştiăuceniciăaiăDomnului,ădinăpricinaăiubiriiălorăaprinse,ăflecare
aă f cută câteă oă greşeal ă înă uceniciaă lor.ă Doiă s-au îndreptat, unul s-a
surpat. Astfel, într-oă c l torie,ă cândă oamenii dintr-o cetate oarecare
necunoscându-i, n-auă vrutăs -iăprimeasc ,ăIacobăşiăIoanăauăzis:ăs ă neă
rug măcaăIlie,ăs ăseăpogoareăfocădinăcerăpesteăeiăs -iăard .[ Cinsteaăşiă
pre ulăpeăcare-1ăaveaăDomnulăînăinimaălor,ăprecumăşiărâvnaăsauăiu imeaă
lor,ăînc ănuăleăaveauăînăcump n ăşiăcuădreapt ăsocoteal ăşiăaşaăauăarsăoă
greşeal .ă Mântuitorulă i-aă adusă laă blânde eă şiă laă dreaptaă socoteal ,ă
înv ându-i:ă"Nuăşti iăceăduhăgr ieşteăprinăvoiăacestea"2.
Petru,ădup ăfrumoasaă m rturisireădeăcredin :ă"TuăeştiăHristosă
Fiul lui Dumnezeu celui viu!"3,ăşiădup ălaudaăMântuitoruluiă- care în
aşaăfelăi-a spus-o,ăcaăoarecumăs -lăfereasc ădeăprimejdiaălaudeiăşiăaăp -
rerii de sine, - cândă Iisusă aă începută s ă leă spun ă Apostoliloră despreă
patimileăşiăr stignireaăSa,ăPetru,ăînăiubireaăluiăn-aăpututăr bdaăoăsoco-
teal ă caă aceea,ă ciă şiă s riă cuă gura:ă "Doamne,ă s ă nu- iă fieă ieă unaă caă
aceasta!"4 Atunci, ca unul ce n-aveaăşiăcunoştin aătainelorăluiăDumne-
zeuăcareăs ă ieăcump naădreapt ăcuăputereaăiubiriiăaprinseăşiăîn eleas ă
omeneşte,ăc p t ădeăla Domnul palmele acestea: "înapoia Mea Sata-
no!ă sminteal ă îmiă eşti!"5 Sigură c ă nuă Petruă eraă Satana,ăciă unăgândă ală
SataneiăintraseăşiăseăexprimaseăprinăguraăluiăPetru,ă - c ciăeraăoăsp r-
tur ,ăoădescump nireăîntreăputerileăluiăsufleteşti:ăcunoştin ,ădragoste şiă
iu ime.ăŞiăseăvedeăc ăînc ănuăs-aăt m duităcuăîndreptareaă aceea.ăMaiă
b trânăfiindăşiămaiăgreuădeăleac,ăiubireaăluiăînc ănuăseăstr mutase,ăcaăaă
luiă Ioan:ă toat ă pentruă Mântuitorul,ă ciă maiă ineaă cevaă şiă pentruă sine.ă
Mântuitorulăîlăcunoşteaăşi-i prevesti lep dareaăceaădeătreiăoriăînăcurteaă
luiăCaiafa.ăPetruăiar şiăs riăcuăgura,ăzicândăc ănu.ăDarălaăurm ăaătrebuit
1 4
Luca 9, 54. Matei 16,22.
2 5
Luca 9, 55. Matei 16,23.
3
Matei 16, 16.
 R ZBOIULăNEV ZUT 193

s ăconstateăc ăaămaiăluatătreiăpalmeăpesteăobraz, pentru iubirea pe care

n-oădaseătoat ăluiăDumnezeu,ăprecumăf g duise,ăciămaiă inuseăşiăpentruă
sine.ă Sfântaă Predanieă ziceă c ă atâtaă aă plânsă Petruă şiă s-aă poc it,ă încâtă
lacrimileăt iaser ăbrazdeăînăobrajiiăs i.
Iuda,ăucenicăalăMântuitoruluiăşiăel,ăavândăminte,ăiubireăşiăvoin ,ă
îns ădup ăfelulălui,ăiar şiăneăd ăoăpild ăşiăoăînv tur .ăIudaăvoiaăcaăşiă
Mântuitorulă s ă iubeasc ă ceeaă ceă iubeşteă el,ă adic ă s ă întemeiezeă oă
împ r ieăp mânteasc ăaăCerurilorăşiăIisusăs ăseăfac ăîmp rat,ăiarăpeăel.ă
mareă sfetnică şiă vistiernică ală argin ilor,ă c ă tareă eraă umilit,ă s ă fieă trimisă
descul ,ăf r ătraist ăşiănumaiăcuătoiag1 şiăs ăpropov duiasc ăoăîmp r ieă
pe care n-oă vedeaă cuă ochiiă s iă deă lut,ă şiă pentruă careă n-avea decât o
zdrean ădeăpung ăgoal .
Aşaă fiindă f cut,ă parc ă eraă de ună gândă cuă totă neamulă s u.ă Deă
aceea,ădeşiăMântuitorulă1-aăiubităşiă1-aăînzestratăcuădaruriăîntocmaiăcaăşiă
peăceilal i,ătotuşiăelăaăr masăevreulătar ăleac,ăiubindăună"Dumnezeuăală
veacului de acum"2,ă iară peă Iisusă careă nuă corespundeaă iubiriiă saleă p -
mânteşti, L-aă vândută peă treizeciă deă argin i,ă câştigă ce-aă maiă putută s ă
scoat ,ăpentruăslujbaădeătreiăani.
Celeădou ăcapeteăaleă iubiriiăsaleăerauăprinseădeădiavol.ăElăseă
iubeaăpeăsine,ăiarăpeăDumnezeu,ănumaiădac ăDumnezeuăîiăasiguraămul-
umireaă iubiriiă deă sine,ă - ceeaă ceă adev ratulă Dumnezeuă n-aă putută s -i
împlineasc .ăDeăaceeaăs-aăl satăp gubaş.ăMântuitorulăaăîncercatătotulă
cuăbeteagulăs uăucenic,ădarăînăzadar.ăI-aădatăşiăSfântaăîmp rt şanieăcuă
Sine,ădarăînălocăs ăseăt m duiasc ,ăaăintratăşiămaiăcuăputereăSatanaăînă
el3 şiăMântuitorulă- în grai omenesc zicând - S-aădatăb tut,ăspunându-i:
"Ceă faci,ă f ă maiă curând!"ă - c ă nuă puteauădraciiă faceă nimic,ădeă nuăleă
îng duiaăDumnezeu.
Aăavutăşiăelăoăclip ădeătrezire,ădarănuămaiăeraăelăst pânăpeăsine,ă
ciăacumăeraămaiătareănoulăs u "st pân",ăcare-1ătr geaălaăplataăspânzu-
r rii...ăşiănuăi-a mai dat vreme...
Iat ăceăprimejdieăgrozav ăeăaceaăiubireădeăsine,ăcareănuăseăd ru-
ieşteăluiăDumnezeu,ănuăseăpleac ăsfatului,ădecâtăcuăf rnicie:ănecază
mareăşiăjugăgreuăpesteăfiiiăluiăAdam.

1
Marcu 6, 8.
2
2 Corinteni 4, 4.
3
loan 13, 27. .
 194 C RAREAăÎMP R IEI

Unirea celor doi sau trei în numele lui Dumnezeu, e o minune

nev zut ă înă suflet,ă eă venireaă iu imii,ă aă cunoştin eiă şiă aă dragosteiă laă
cump naă liniştit ă aă drepteiăsocoteli,ă ştiutoareă deă tain ă şiă ştiutoareă deă
m suri,ăastaăeăceeaăceăurm rimăcuăoriceăprilejăcaăpeăunădarăşiăunădorăală
lui Dumnezeu. Ne trebuie - gr indămaiăpeăîn elesă- maiămult ăinim ăînă
minteăşiămaiămult ăminteăînăinim ,ăc ciăaltfel,ătar ălucrareaădeăunireăaă
preafericituluiănume,ăoăiauăraznaăşiăinimaăşiămintea.

MASURILE...

"Cineănuăseăleap d ădeăsine,ănuăpoateăs ăvieădup ăMine." 1 Cine

nuăpoateăs ăîntrebeăşiănuăseăpoateăplecaăsfatuluiăunuiăp rinteăduhovni-
cesc,ăsauăniciăm carănu-1ăcaut ,ănuăg seşteăpeăIisus.ăDac ătotuşiăvreaăs ă
seă ieădeăurmaăluiăDumnezeu,ădarăfiindăcuăinimaăşiăminteaăîntinateădeă
p rereăşiămândrieăd ădeăînşel ciuni.ăDeăaceea-sărândui iăduhovnicii,ăs ă
cump neasc ăduhurileă ceăleăstr batămintea,ăs ăcunoasc ăm surileăfie-
c ruiăins,ăşiăîncotroăîiăînclin ăcump na.
înc ădeămultăm rturiseaăProoroculăIordanuluiăc :ă"Nuăpoateăună
omăs ă iaănimic,ădac ănuăiăs-a dat lui din Cer"2.ăDarătotăaşaăzică şiăceiă
înşela i.ăCumăs ăprindemăînşel ciuneaădinăurm ?ăFoarteăuşorădeăprins.ă
Ceiă ceă cuă adev rată auă darulă deă laă Dumnezeu,ă vină laă duhovniciă s ă
întrebe,ăpeăcândăceiăînşela iănuăvor,ăciăseă inăpeăsineămaiăpresusădeăoriceă
dar.ă Eiă nuă maiă ştiuă c ă Ur ă deă smerenie,ă nuă daiă deă Dumnezeu,ă ciă deă
înşel torul;ă f r ă întrebareă nuă intriă peă poart ,ă ciă sariă peă aiureaă şiă cuă
tâlhariiăteăsocoteşti.ăRâvnaăf r ăîntrebareăşiăp rereaăsarăm sura.

"In puterea darului ce mi s-a dat spun oricui, care

esteăîntreăvoi,ăs ănuăn zuiasc ămaiăsusădecâtăiăseă
cuvineăs ăn zuiasc ,ăciăs ăcugeteăcump nit,ăfieca-
re precum Dumnezeu i-aă împ r ităm suraăcredin-
ei."3
1
Luca 9, 23.
2
Ioan 3, 27.
3
Romani 12, 3.

M
 R ZBOIULăNEV ZUT 195

Asta ne-oăspuneăSf.ăPavel,ăcare,ădeşiăaăv zutăluminaăputernic ă

dinăcerăşiăaăauzităglasulăadev ratuluiăIisusăHristos,ăcareăI-a descoperit
rostulăsfinteiăSaleănev zuteăar t ri,ătotuşi,ăspreăasigurareaăşiăînv areaă
smereniei, 1-a trimis orb la sluga sa în Damasc1.ăAcesta,ăvestităşiăelădeă
Mântuitorul2, 1-a primit, 1-aă l murită şiă 1-aă înnoită cuă botezul.ă Acelaşiă
Pavel,ădup ăalt ămult ăînv tur ,ătrud ăşiăpropov duire,ădup ăalteăve-
denii,ăsemneăşiăr pireă înăRai,ătotuşiăs-aădusălaăIerusalim,ăs ăseăîntâl-
neasc ăcuăceilal iăApostoliăşiăs ăleăspun ăşiălorăEvangheliaăpeăcareăoă
vesteaăel,ăcaănuăcumvaăs ăfieăînăînşelareăşiătoat ătrudaăluiăzadarnic 3.
Aşa-1ăpov uiaănuăîndoialaăci,ăsmerenia.
în fiecare ins a închisăDumnezeuăchemareaăc treătotărostulăşiălu-
crul, pe care - la vreme - le va avea între oameni. Astfel:

Efeseni 4:
11. Elăaădatăpeăuniiăcaăs ăfieăApostoli,ăpeăal ii
prooroci,ăpeăal iiăbineăvestitori,ăpeăal iiăp storiăşi
înv tori,
12. Spreădes vârşireaăsfin ilor,ăla lucrul slujbei,
spre zidirea trupului lui Hristos,
13. Pân ăcândăto iăvomăfiăajunsălaăunireaăcre
din eiăşiăaăcunoştin eiăFiuluiăluiăDumnezeu,ăla
stareaăb rbatuluiădes vârşit,ălaăm suraăpliniriiăvâr
stei lui Hristos,
14. Caăs ănuămaiăfimăcopiiiăşiăjuc riaăvalurilor,
purta iăîncoaceăşiăîncoloădeăoriceăvântădeăînv
tur ,ăprinăînşel ciuneaăoamenilor,ăprinăvicleşugul
lor,ăspreăuneltireaăr t cirii,
15. Ciăfiindăcredincioşiăadev rului,ăprinăiubire
s ăsporimăîntruătoate,ăpentruăel,ăcareăesteăcapulă-
Hristos.

1
Fapte 22, 6-7.
2
Fapte 26, 16-18.
3
Galateni2, 1-8.
196 C RAREAăÎMP R IEI

Elăuneşteăceleăînvr jbite,ăElăneăm soar ădarul,ăElăneăcheam ălaă

lucruăînăvie,ăElăneăajut ăpeăfiecareăînăparteă - dac ănuăuit măs -l che-
m mă-;ăiarăspreădes vârşireaăobştei,ăElălumineaz ăslujitorii.
Sunt,ăîntreă ceiătrimişiădeă Dumnezeu,ăşiăoameniăceă auădarulăs ă
vad ădincoloădeăzare,ăs ăaud ăgraiuriăşiăcuvinteămaiăpresusădeăfire.ăDară
aceştia,ă laă vremeă deă mareă însemn tateă pentruăei,ă cândă liăseă deschideă
ochiulăvederiiăşiăurechileăauziriiăcelorădeădincolo,ăs ănuăîntârzieăaăc utaă
pov uireaă unuiă duhovnic,ă careă leă vaă feriă inimaă şiă minteaă deă bucurieă
str in ăşiăcareăîiăvaăocrotiăcuădulamaăsmereniei.
C ciădac ănuăfacăaşa,ăcuătotădarulădeăsus,ăpotăc deaăprad ăînşe-
l ciunii.ăIat ăcum:ăDarurileăluiăDumnezeu ascunse în noi, noi nu le
ştim,ădarăSatanaăleăvede;ăşi,ăcaăunătâlharăviclean,ăpândeşteăvremeaăda-
ruluiădeăsusăs ăseădeschid ăînăvia aănoastr ăşiădeănu-1 va afla acoperit
deăsmerenieăşiădreapt ăsocoteal ,ăvars ăel,ăcaăpeăunăjgheab,ăpustiirileă
luiăpeăf gaşulăluiăDumnezeu.
Deci,ăceă i-aădatăDumnezeuădar,ăasigur -1ăcuăîntrebareaăşiăocro-
teşte-1ăcuăsmerenia,ăşiăcuăatâtămaiăvârtosănuăieşiădinăsfatulăunuiaădintreă
neb ga iiăînăseam ăslujitoriăaiăluiăDumnezeu.ă"Cuăcâtăeştiămaiămare,ă
maiămultăteăsmereşte,ăşiăînainteaăDomnuluiăveiăaflaăHar"ăziceăîn elep-
tul1.ă C ciă deă n-aiă îndemânareă c treă socotealaă aceasta,ă atunciă daruluiă
vederiiătaleăiăseăarat ăunăHristosămincinosăşiăurechiiătaleăîiăvaăgr iăSata-
na,ăcareăseăvaădaăpeăsineă"Hristos"ăşiăteăvaăam giădes vârşit.

"...Se voră ridicaă hristoşiă mincinoşiă şiă voră daă

semneămariăşiăminuni,ăcaăs ăam geasc ,ădeăvaăfiă
cuăputin ăşiăpeăceiăaleşi."2

Hristoşiiăşiăproorociiămincinoşi,ădeăcareăneăprevineăMântuitorulă
dinăvreme,ăsuntăvicleniiădeădincoloădeăzare,ăcareăfacăsil ămareăşiămultă
meşteşugit ,ăcaăs ăfieăprimi iădeăoameniăcaăatare.ăEiăumbl ăr cnindăşiă
caut ă peă cinevaă s -iă vad ă şiă s -i asculte. - Nu cumva li-e vremea
aproape,ăc ciătare-şiămaiăfacădeăcap!?
Mântuireăesteăşiăpentruăceiăînşela i:ăcândăîşiăvorăcunoaşteăînşela-
reaăşiăseăvor poc iădeăea.ăIudaăîns ăn-a mai avut vreme.

1
în elepciuneaăluiăIsusăSirahă3,ă18.
2
Matei 24, 24.
 R ZBOIULăNEV ZUT 197

Iat ă peă scurtă pricinileă şiă grijaă pentruă careă Predaniaă Bisericiiă
R s riteneăseăfereşteădeăvedenii,ăşi-şiăfereşteăşiăfiii,ăîntrucâtăacestea nu
suntă neap rată trebuitoareă mântuirii,ă şiă des vârşirea,ă laă careă suntemă
chema i,ălas ăînăurm ăoriceăvedenie.ăRevela iaăeădeplin ,ăiarăceleăceă
maiălipsesc,ăleăaştept mălaăaădouaăvenire.

SFATURILE EVANGHELICE
SAU PORUNCILE
DES VÂRŞIRII

Poruncaădes vârşiriiăs-aădatăînc ăprinăLegeaăveche,ăevreilor1, dar

cu deosebire s-aă dată prină Legeaă nou ,ă creştinilor2.ă Des vârşireaă şiă
sfin eniaă suntă celeă ceă m soar ă apropiereaă sauă dep rtareaă noastr ă deă
Dumnezeu.ă Deă aceea,ă înă treiă ceteă seă rânduiescă ostaşiiă r zboiuluiă du-
hovnicesc,ă în:ă chema i,ă aleşiă şiă credincioşi',ă sauă cuă alt ă numire:ă înce-
p tori,ăspori iăşiădes vârşi i.
Dar s-aăalesăoăceat ădeăcreştiniăcareăg sescăînl untnilălorăîndem-
narea,ăsauăchemareaănumaiăspreăvia aăduhovniceasc ,ăcaăsingurulărostă
vrednicăalăvie ii.ăAceştiaăsuntăc lug rii.
Precumă cândă mergă laă oaste,ă oameniiă lumiiă las ă toat ă grijaă deă
acas ,ăcaăs ănu-iăîncâlceasc ăînăvremeaăost şiei,ăaşaăşiănevoitoriiămân-
tuiriiălas ătoat ăgrijaălumii,ăpentruăîmp ratulăcerurilor.
Dac ă laă intrareaă înă via ă suntă deă ajunsă poruncileă şiă sângeleă
Mielului,ăpentruăajungereaădes vârşiriiăîns ăsfaturileăEvangheliceăseă
fac poamei. Sfaturile Evanghelice sunt tot porunci pentru cine are
înzestrareaădeăaăleăîmplini.ăŞiăoăauămultămaiămul i,ădup ăcumăîntâm-
pl rileăvie iiăîiădovedeşte, şiăiar şiăînzestrareaăaceastaăşi-oădes vârşescă
multă maiă pu ini,ă dină lipsaă deă pov uitoriă des vârşi i.ă Printreă sfaturileă
evanghelice,ăsauăporuncileădes vârşiriiăceaădintâiăeălep dareaădeălume.ă
Cineăseăleap d ădeălumeănuămaiăst ălaăcump n ,ăîntreăpre ulălumii în-

'Levttic 11,44-45.
2
Mateiă5„ă48.
i
Apocalips ă17,ă14.
i
198 C RAREAăÎMP R IEI

tregi, de i-ar da-oăcinevaătoat ăînăst pânireăpân ălaăsfârşitulăVeacurilor,ă

şiăîntreăpre ulăsufletului,ăcur ităşiăstr lucitădeăslavaăluiăDumnezeu,ăînă
via a deăapoi.ăFa ădeăslavaăaceea,ăaleălumiiădeăaiceaătoateăsuntăgunoi1.
Lep dareaădeălumeăeăoăconvingere,ăpeăcareăpo iăs-oăaiăşiăînămij-
loculălumiiăstând,ăprecumăpo iăs ăn-o ai în mijlocul pustiei petrecând.
Darăceiăceăseământuiesc,ăto iătrebuieăs-oăaib .
C lug riiădeci,ăvrândăs ăînve eăştiin aământuirii2,ăsauămeşteşugulă
izb viriiădinăceleădeăaiciăşiăstr mutareaăînăceleădeădincolo,ădauăacesteă
treiăsfinteăf g duin e:ăs r cia,ăfecioriaăşiăascultarea.
F g duin eleă acestea,ă cândă suntă f cuteă dintr-o convingere sta-
tornic ,ă surp ă peă rândă toateă patimileă şiă izb vescă peă nevoitoră deă toateă
curseleăvr jmaşului;ăc ciăacesteaăsuntăsfaturileăevangheliceăşiăurmareaă
Mântuitorului.ăAstfelăs r ciaăeădezlipireaăsufletuluiădeăoriceăl comieădeă
avereă sauăiubireă deă argint,ăprecumă şiădezlipirea de gândul averii. Cel
dezlipită cuă sufletulă deă acestea,ă deă vaă şiă aveaă avereă înă grij ,ă nuă vaă fiă
împ timitădeă ea,ăşiănu-şiăvaăpierdeăcump tul,ăcândăs-arăîntâmplaăs ăoă
piard .
Fecioriaă st ă împotrivaă aă toat ă desfrânarea.ă Nevoin aă eiă urm -
reşteăs ăaduc ăfireaălaălinişteăsauălaănep timire,ăcaălaăoăstareădeălaăsineă
în elesăaăfiriiăpeăcareăfireaăaăavut-oăodat .
Ascultareaăîns ăeă f g duin aă ceaă maiăgrea:ămuceniciaăpeăvia .ă
To iă i-auă zisă aşa.ă Greutateaă eiă cuă adev rată st ă şiă înă înd r tniciaă firii,ă
s lb t cit ădeăp cate,ădarăst ăşiăînăsc derileăpov uitorilor.ăDac ăpov -
uitoriiăn-auăcuvântulăacoperităcuăoăsporit ăvia ăduhovniceasc ăşiănuă
au patimile stinse, n-auăcuăceăteăîndemnaălaăascultareaădes vârşit ,ăde-
câtăcuăputereaăm rimii,ăsauăcuăm rimeaăputerii.ăEăvorba de o ascultare,
careăopreşteăminteaăascult toruluiădeăaămaiăcump niăcuvântulăşiăsareă
s -lăfac ăîntocmai,ăchiarădeăl-arăcostaăvia a.ăAscult torulănuămaiăfaceă
niciăoăsocoteal ăcuăvia a,ăliniştităc ăduhovnicesculăs uăp rinteăi-a luat

I
grijaăvie iiăşiă1-a scutitădeătoateăprimejdiileăsocotirii.ăDes vârşitănuăpo iă
ascultaădecâtădeăunăsfânt.ăAceştiaăîns ăfugădeăslujbaăporuncirii.
Totuşiăspreăfolosulăvie iiăduhovniceştiăeştiădeămareăcâştigăascul-
tândăpeă oricine;ăc ciăascultareaă eă rânduit ăîmpotrivaăpatimiloră min ii:ă
1 mândria,ăp rereaăşiăslavaădeşart ,ăşiăcineăareădeăgândăs ăscapeăde

Mateiă16,ă26ăşiăI Ioan 2, 17.

Luca 1, 77.
 R ZBOIULăNEV ZUT 199

acesteaănuăst ăs ăcump neasc ăsfin eniaămaiămarelui.ăAscultareaădes -

vârşit ăeăvestitaă"t iereăaăvoii"ăcare,ădeămulteăori,ăeătotăunaăcuăt iereaă
capului.ăAscult torulădes vârşitănuămaiăareăr zboiăcuănecazurileăceăvină
deăpeăurmaăiubiriiădeăsineăşiăniciălupteăcuăgrijaăvie iiăcareă1-a scos din
Rai.ăAscultareaăeălep dareaădeăsine,ăluareaăcruciiăînăfiecareăzi1 şiăurma-
rea Mântuitorului.ăEaăneăînva ăsmerenia,ăcareăucideătoateăpatimileăşiă
linişteşteăsufletul.ăEaăstingeăoriceăfr mântareăşiăopreşteăoriceăini iativ ,ă
deciătoat ăenergia,ăcuăvremea,ătrebuieăs ăseăconverteasc ăînăvirtu iădu-
hovniceşti.ăAscultareaăaceastaăstingeăpersonalitatea de pe planul lumii
şi,ă dac ă eă cevaă deă capulă ascult torului,ă toat ă înzestrareaă luiă seă pre-
schimb ăînăsfin enie,ăpeăcare,ădeămulteăori,ăseăpoateăîntâmplaăs ăn-o
ştieănimeniăf r ănumaiăDumnezeu.ăAşaăcreşteăascult torulăoăpersonali-
tate a spiritului,ăcândăizbuteşteăs ătreac ăpesteăgr madaăsaădeăoaseăcaă
şiăcumăarătreceăaltul.
înăfiecareăomăesteăînchis ăoăm sur ăaălui,ădup ăcumăneăasigur ăşiă
Sfântul Pavel2;ă pesteă aceastaă s ă nuă treac ă nimeni,ă dară niciă s ă nuă seă
leneveasc ănimeniăaăoăajunge.ăAr tareaăşiăîmplinireaăînăfireaănoastr ăaă
tuturoră daruriloră naşteriiă noastreă deă sus,ă dină Duhulă Sfânt,ă eă ceeaă ceă
numimădes vârşirea,ăceaălaăm suraăfiec ruiăins.ăFiecareăeăînzestratăşiă
trimisăs ăîmplineasc ăunărostăalăluiăDumnezeuăîntreăoameni.ăDezvelireaă
şiă în elegerea acestuiă rostă sauă destină ascunsă înă noiă înă fiecare,ă dup ă
atotştiin aădeămaiăînainte3 aăluiăDumnezeu,ănuăpoateăfiădezgropatătar ă
cunoştin aă şiă luareaă aminteă aă unuiă duhovnică iscusit,ă careă areă grijaă şiă
meşteşugulăs ăînl tureătoat ăpiedecaăşiănepriceperea,ăcaăs ăpoat ăaveaă
locă deă eleă voiaă ceaă bun ă aă luiă Dumnezeu,ă careă eraă ascuns ă înă tine.ă
Duhovnicul,ăsauăstare ul,ăajut ăşiădezv luieătoateăinten iileăluiăDumne-
zeuădinăfiiiăS i,ăd ruiteălorădup ăm suraăcredin ei,ăceăvorăaveaăs-oăaib .
Deăaceeaăto iănevoitoriiătrebuieăs -şiăg seasc ăduhovnic,ădeoa-
receă înă celeă duhovniceşti,ă totă ceă nuă eă dină pov uireă orânduit ă şiă subă
ocrotireaăsmerenieiăduceălaăînşelareăşiălaămaiămareăr t cire,ădecâtăîns şiă
patimile.

"Prinăştiin aălui,ădreptul,ăslugaăMea,ăvaăîndreptaăpeă
mul i."4

1 3
Luca 9, 23. Romani 8, 29.
2 4
Romani 12, 3. Isaia 53, 11.
200 C RAREAăÎMP R IEI

Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu, despre care nu

ne mai tocmim, el va întoarce sau va atrage voia omului la voia lui
Dumnezeu, facându-1ăs ăvreaăşiăelăceăvrea Dumnezeu. Atunci vei fi în
ascultarea care era în Hristos Iisus1,ăşiădreptul,ăslugaăluiăDumnezeu,ăvaă
întoarceădragosteaătaălaădragosteaăluiăDumnezeu,ăiubindăşiătuăceăiubeş-
teăDumnezeu:ăatunciăvaăfiăînănoiăsim ireaăcareăeraăînăIisus2. Duhovnicul
va întoarceăşiăminteaănoastr ădeălaăatâtaăumblareăpustieăînăafar ,ăşiăoăvaă
face scaun al lui Hristos-Dumnezeu, în care sunt ascunse toate como-
rileăcunoştin eiăşiăaleăîn elepciunii3.
Laăacesteăst riăîns ănimeniăs ănuăîncerceăs ăajung ăsingur,ăc ciă
nu va ajunge sauă vaă ajungeă r u.ă Toateă darurileă închiseă înă destinulă
nostruăsuntăîngr diteăcuăsuferin e,ăşiănumaiălaăatâteaădaruriăajungem,ă
prină cât ă suferin ă putemă r zbiă cuă bucurie.ă Numaiă atâtaă bineă putemă
face,ăcât ăsuferin ăputemăridicaădeăpeăel.ăNumaiăatâtaămângâiereăpu-
temăaduceăîntreăoameni,ăcât ăam r ciuneăputemăbeaăînăloculăcelorăceă
vremăs -iămâng iem.ăAtâtaăstr lucireăvaăar taăiubireaădeăDumnezeuăşiă
deăoameniăînănoi,ăsauăatâtădeăputerniceăvorăfiămilaăşiăadev rulăînănoi,ă
cât ăv paieădeăur ăînfrunt măbucuroşiăpentru Dumnezeuăşiăoameni.ăŞiă
aşaămaiădeparte.
Eăbineădeăştiutăşiăfaptulăc ădarurileăluiăDumnezeuădauăoămareă
putereădeăaă suferi,ăcuă senin tate,ăoriceăprotivnicieăînă caleaădarului,ăşi,ă
r bdândăcuălinişte,ătoateăpiedicileăcadăpeărând,ăprintr-oănev zut ărându-
ial ădumnezeiasc .
Luptaăîncep toruluiăesteăluptaăizb viriiădeăpatimi;ăstrajaăaten ieiă
laăpor ileăsim urilor,ăcaăs ănuăintreăprunciiăvaviloneşti,ăcare,ăracându-se
b rba i,ăarăfiămaiăgreuădeăscos.ăDeciăcumăseăarat ăaceia,ăs -iăşiăloveasc ă
deăPiatr ,ăcaăs ănuăajung ăcuăeiăpân ălaălupt .ăN valaădeăgânduriăs ănu
descurajezeă peă încep tori;ă toat ă grijaă s ă leă fieă s ă nuă seă nevoiasc ă cuă
gândurile.ăAănuăaveaăgânduriăeătotăaşaădeăcuăneputin ,ăcaăşiăaăcredeăc ă
po iă opriă vântul,ă dar,ă cuă orânduireă dumnezeiasc ,ă vină şiă vremuriă tar ă
furtun .
încep toriiăpotăs ăvad ăcumănumeleăMântuitoruluiăîiăizb veşteă
de asuprirea momelelor vicleanului - ceea ce-iăîndatoreaz ăcuăoămare

1
Filipeni 2, 8.
2
Filipeni 2, 5.
'Coloseni 2, 3.
 R ZBOIULăNEV ZUT

smerenieă înainteaă luiă Dumnezeu,ă ştiindă c ă seă lupt ă Elă înă loculă lor.ă
Parteaăîncep torilorăesteănevoin aădeăaăsecaăizvoareleăpatimilorădinăp -
mântulăinimii,ăprecumăşiăgrijaădeăaănuăseăsuiăcuăminteaăînăv zduhulăp -
rerii,ăc ciăacoloăbatăfurtuniămariăşiăseărupăaripileămin ii.ăFiindc ădeă
multe ori e atras ăminteaădincoloăşi,ăfurat ădeăvraj ăcumăe,ăuşorăpoateă
fiă mişcat ădeăbucurieăstr in .ăDeăaceeaăSfin iiăP rin iăneăatragăluareaă
aminteăs ăneăîmpotrivimăacesteiăr piriăaămin ii,ăpentruăc ădincolo,ămariă
şiă multeă suntă primejdiile,ă înă careă încep toriiă potă s -şiă frâng ă mintea,ă
încep toriiătrebuieăs ăsteaăcuăminteaădeăstraj ălaăpor ileăsufletului,ăcaăs ă
nuăintreăcaăunăfocăbucurieăstr in ăînăcetate.
Vremeaă nevoin eiă pentruă uniiă eă maiă scurt ,ă pentruă al iiă maiă
lung ,ăpentruăuniiămaiăuşoara,ăpentruăal iiămaiăgrea,ăşiăpentruăfoarteă
mul iă ineătoat ăvia a.ăDarăpentruăceiăceănuăjudec ăpeănimeni,ăMântui-
torulăziceăc ătar ănevoin aăintr ăînăîmp r ie1.
F r ăuscareaăizvoarelorărele,ăIar ăscoatereădinăr d cin ăaăpatimi-
lor - caăpeăurm ăloculăs ăfieăarsăcuălacrimileăpoc in eiă- tar ănetezireaă
scurm turilorăpeăcareăle-auăf cutăînăfireăporciiăpatimilor:ădealuriăşiăv i.ă
nuăeăchipădeăaăprimiăpeăIisusăşi-aăajungeăînăceataăaădouaăaălupt torilor,ă
aăcelorăspori i.ăCeataăîncep torilorăst ăsubăfericireaăs r cieiădes vârşi-
te. Nimic n-aămaiăr masădeăcareăs ăIeămaiăfieăîmp timit ăinima,ăniciădeă
eiăînşişi,ăniciădinăaltcevaădinăceleădeăaici.ăCâtădespreăpatimi,ăsinguraăloră
avu ie,ăprinănevoin aăceaădeăbun voie,ăauărisipit-o,ăauăajunsăs raciăşiă
s-auăf cutăcaăunăcrinăînăpustie.

CEIăCURA IăCU INIMA

M suraăcelorăspori iăst ăsubăfericireaăfeciorieiăsauăaăcelorăcura iă

cuăinima.ăC ciăunaăeăs ăfag duieştiăc ăveiăpetreceăînăfeciorieăşiăaltaăeăs ă
ajungiă cuă adev rată stareaă nevinov ieiă şiă nep timirea.ă Ceiă ce-şiă întorcă
mâniaăşiăpoftaădeălaăceleădeăaici,ăundeăaltfelăarăfiăz c torităînăcontraă
firii,ăaceiaăscap ădeăb rbatulăsauădeăfemeiaădintr-înşiiăşiăvinălaăstareaă
unuiăsufletădeăfecioar .

Luca 6, 37.
202 C RAREAăÎMP R IEI

Sufletulă ajunsă laă stareaă deă fecioar ă areă parteă deă crinulă Bunei-
Vestiriă aă naşterii lui Hristos într-însul.ă Inăvremeaă aceasta,ă sortit ă dez-
veliriiădarurilorădobânditeăprinăSf.ăMir,ăseăîntâmpl ăc ăsufletulătrebuieă
s ătreac ăprinănevoin eăf r ădeăvoie,ăneatârn toareădeăel,ăcareăîns ăîiă
vină prină dumnezeiasc ă orânduire,ă împlinindă ceeaă ce mai lipsea din
l murireaă laă cât ă s-aă supusă prină nevoin eă deă bun ă voie.ă Ină vremeaă
aceasta,ălucreaz ă asupraă nevoitoriloră putereaă ceaă maiăpresusădeă fireăaă
DuhuluiăSfânt.ăDar,ăs ănuăuit m:ănumaiădup ăceăei,ăprinănevoin eleă
celeă deă bun ă voie,ă auă scosă toateă puterileă sufletuluiă dină robiaă lucr riiă
contraăfiriiăşiăle-auăadusălaălucrareaăpotrivit ăcuăfirea,ăspreăcareăleăerauă
date.ăOdat ădobândit ăaceast ăconvertireăşiăarmonieăl untric ăaăputeri-
lor,ăvineăşiălucrareaăceaămaiăpresusădeăfireăşiăajut ăcreştereaăşiărodirea
darurilor Duhului Sfânt, potrivit orânduirii lui Dumnezeu cu fiecare.
Prunc nou s-aăn scutăfirii,ăpeăcareăaăîntors-oălaăstareaădeăfecioar ă
f r ăprihan .ăIarăprunculăcreşteaăşiăseăînt reaăcuăDuhul,ăumplându-se
deă în elepciune,ă şiă Harulă luiă Dumnezeuă eraă cu El1. El e steaua de
diminea ,ăcareăr sareăînăinimileăcredincioşilor2,ădup ăcumăziceăPetru.ă
El e Dumnezeul-lumin ă- lumina ta - ceaăcareăeraăînv luit ădeăîntune-
reculăneştiin eiădinăvremeaăpatimilor,ăcareăvaăr s riăcaăzorileăşiăvaăgr biă
t m duireaă ta3. Peă d râm turileă taleă vechiă seă voră faceă zidiriă dină nou,ă
c roraăleăveiăpuneătemeliaăceaăstr veche4: Iisus Hristos. Lumina lumii
şiăluminaătaăvaăcreşteătotămaiătare,ăprunculăIisusăs-aăf cut,ăînăceataă
celoră des vârşi i,ă b rbată des vârşit,ă şiă vine,ă plecându-şiă capul, sub
mânaădeă rân ăaăzidiriiăSale,ăar tându-ne smerenia ca pe un Botez.
Duhulă luiă Dumnezeu,ă luminaă ceaă adev rat :ă Hristos,ă luminaă
careă lumineaz ă peă totă omulă ceă vineă înă lume5,ă ajut ă sufletulă s ă seă cu-
noasc ăcuăadev ratăceăesteăfa ădeăsfin eniaăluiăDumnezeu. La lumina
adev ruluiă veşnică îşiă vedeă mul imeaă p catelor,ă loviturileă tâlharilor,ă
t ieturileăf r delegilorăşiăîntârziereaăt m duirii.ăPeăm sur ăceăsporeşteă
într-însulă luminaă dumnezeiasc ă aă cunoştin eiă deă sine,ă peă aceeaşiă
m sur ăvedeăcât ăstric ciuneăi-aăf cutăvremeaăînchis ăînănecunoştin aă
deăsine.ăAşaăseăfaceăc ăsubălucrareaăsfânt ăaăHarului,ănevoitoriiăseăv dă
ceiămaiămariăp c toşiă- c ciăeăcinevaăsfântăînăeiăşiăleăarat ăaceasta.ăIat

1 4
Luca 2, 40. Isaia 58, 12.
2 5
2 Petru 1, 19. Ioan 1, 9.
3
Isaia 58, 8-12.
 R ZBOIULăNEV ZUT 203

cuvântulăSf.ăMarcuăAscetul:ă"Cuăcâtăsporeştiăvirtuteaăast zi,ăcuăatâtă
te-aiădoveditădatorăpentruăziuaădeăieri,ăf cândăar tat ăcapacitateaăfirii.ă
Fiindc ă prină sporulă deă aziă s-aă dovedită c ă nuă exist ă ună sporă sauă ună
sc z mântăalăfirii,ăciăalăvoin ei"1.
Caăatareăsfin iiăsuntăconvinşiădeăp cateleălor.ăDeăaceeaăjudecân-
du-seăpeăeiăînşişiăvredniciădeăiad,ăprimescădeălaăDumnezeuăRaiulăşiăînă
dar mântuirea.
Ceiăînşela iănu-şiăv dăp catele,ăciăvirtu ile.
Peăcândăsfin iiăsuntă"p c toşi"ăconvinşiădeăp cateleăloră- c ciăpu-
tereaăsfin itoareăaăluiăHristosăseăafl ăînăeiăşiăîntruărecunoaştereaănepu-
tin eiăseăs vârşeşteădarulă- înşela iiăsuntănişteăp c toşiăînchişiăînăneşti-
in ,ădarăconvinşiădeă"mântuirea"ălor,ăc ciăs-aăînt rităîntr-înşii întunere-
culăcelămaiădinafar ,ăcare-iăfaceăs ă seădeaăpeă eiăînşişiămaiăpresusădeă
Biseric ăşiăsfin i.ăSuntăceiăceăn-auăavutăgrij ăşiăs-auăsuitălaăp rereaădeă
sine;ăv zândădarulăluiăDumnezeu,ăşiăsocotindu-1ăalălor,ăşi-au frânt aripile
min ii.
Ceiă des vârşi iă nuă simtă numaiă spinulă p cateloră lor,ă ciă g sescă
într-înşiiămurmurândătoateăp cateleăoamenilor.ăC ciăprinăceiădes vâr-
şi iăseăr sfrângeăsfin eniaăluiăDumnezeu,ăcaăprintr-oăoglind ,ăşiăîntr-în-
şiiăiar şiătoat ăfireaăomeneasc -şiăsimteădurereaăşiăp catul.
Abiaă loră leă îng duieă atotştiutorulă Dumnezeuă s ă bat ă r zboiă cuă
stric torulăfiriiăomeneşti,ăşiăcuăsabiaăDuhuluiăneîntreruptăs -lăard .ăDară
nuăspreăelăleăeăprivirea,ăciăavândătoat ăf pturaălorăabsorbit ădeădar,ăs-au
f cutăcaăunăpârjolăîntr-unărugănearz torăşi,ăstr muta iădeădragosteaăluiă
Dumnezeu,ă chiară şiă numaiă cuă atâta,ă c ă suntă înă lumeaă aceasta,ă ardă peă
"st pânitorul"ăeiăînăinim ,ăcaăoăsabieădeăv paie.
Aceast ăneb nuit ăsim ireăaăneputin elor,ăîntruăcareăseădes vâr-
şeşteădarulăluiăHristos,ăneăfaceăîn eleas ămutarea din cele de aici a unui
cuviosăp rinte:

"Venindăelălaăvremeaămut riiădinăvia aăaceasta,ă

şiăînăjurulăluiăşezândăP rin ii,ăaăstr lucităfa aăluiăcaă
soarele.ă Şiă le-aă zisă lor:ă "Iat ă Awaă Antonieă aă ve-
nit".ăŞiădup ăpu inăaăzis:ă"Iat ăceataăProorocilorăa

1
Sf. Marcu Ascetul, Despre Botez, Filocalia, Sibiu, 1946, ed. I, voi. 1, p.
302;ăşiăedtăII, voi. l, Sibiu, 1947, p. 297.
204 C RAREAăÎMP R IEI

venit".ăŞiăiar şiăfa aăluiămaiămultăaăstr lucit.s Şiăaă

zis:ă"Iat ăceataăApostolilorăaăvenit".ăŞiăs-a îndoit
fa aăluiăînăstr lucire.ăŞiăseăp reaăcaăşiăcumăarăvorbiă
cuăcineva,ăşiăiăs-auărugatăluiăb trâniiăzicând:ă"Cuă
cineăvorbeşti,ăP rinte?"ă- "Iat ăîngeriiăauăvenităsaă
m ăia,ăşiăm ărogăcaăs ăfiuăl satăs ăm ămaiăpoc iescă
pu in".ăŞiăi-auăzisăluiăb trânii:ă"'Nuăaiătrebuin ăs ă
teăpoc ieşti,ăP rinte!"ăŞiăle-aăzisălorăb trânul:ă"Cuă
adev ratănuăm ăştiuăpeămineăs ăfiăpusăîncepută(po-
c in ei)".ăŞiăauăcunoscutăP rin iiăc ăaăajunsădes -
vârşirea.ăŞiăiar şiădeăn prazn ăs-aăf cutăfa aăluiăcaă
soarele,ăşiăs-auătemutăto i.ăŞiăle-aăzisălor:ă"Vede i,ă
Domnulă aă venit,ă şiă zice:ă "Aduce i-Mi pe vasul
pustiului!"ăŞiăîndat ăşi-aădatăduhul,ăşiăs-aăf cutăcaă
ună fulgeră şiă s-aă umplută totă loculă deă bun mi-
reasm "1.

Cu aceste graiuri trece pragul dincolo, în adâncul smereniei,

nevoitorul ce a ajunsădes vârşirea.

VÂRSTELE IUBIRII- VÂRSTELEăDES VÂRŞIRII

Sf.ăIsaacăŞirulăaănumitădes vârşireaăoăpr pastieădeăsmerenie;ădară

totăaşaădeăbineăputeaăs ăzic ăşiădespreăiubire,ălegând-oădeănumeleădes -
vârşirii.ăC ciăiubireaăaăcoborâtăpeăDumnezeuădinăCeruriăs ăseăfac ăom,ă
- şiănuăesteăsmerenieămaiămareăcaăaceeaăaălocuiăDumnezeuăînăoameni,ă
din iubire. Deci acestea-să semneleă celoră locui iă deă Dumnezeu,ă ună ne-
sfârşitădeădragosteăşiăoăpr pastieădeăsmerenie.ăC ci:ă"Cineăziceăc ăpe-
trece întru El, dator este precum Acela aăumblat,ăşiăelăaşaăs ăumble"2.
Iar dragostea în Duhul lui Hristos, în trei vârste se vede:

' Patericul, ed. III, Râmnicul Vâlcea, 1930, p. 211-212. 2

1 Ioan 2, 6.
R ZBOIULăNEV ZUT 205
 înăiubireaăaproapeluiăcaăpeătineăînsu i;1
în iubirea mai mult ca peătineăînsu iă- iubireaădeăvr jmaşi;2
In iubirea ca jertfa pentru oameni1.

Pân ălaăm suraăiubiriiădeăvr jmaşiăsuntădatoriăs ăajung ăto iă

creştinii,ăcareăauădeăgândăs ăseământuiasc ;ăpeăcândălaăvârstaăaătreiaă
a iubirii,ăfoarteăpu iniăajung.
Ceiă des vârşi iă fiindă oă încrucişareă aă luiă Dumnezeuă şiă aă finiă
omeneşti,ă şi,ă r sfrângându-se Dumnezeu cu limpezimea cea mai
mare în fireaăomeneasc ,ăiarăfireaăomeneasc ăînăDumnezeu,ăpeăeiăîiă
dor durerileă şiă p cateleă oamenilor,ă laă oă m sur ă dumnezeiasc ă
neb nuit .ă Deă aceea voră s ă seă jertfeasc ă pentruă aceia,ă voră s ă fieă
osândi iăei,ăînăloculăacelora,ăcaăoamenii,ăfra iiălor,ăs ăiaăiertare.ăAşaăaă
fost Sf. Apostol Pavel.
AceştiăfiiăaiăTat luiăvinăînălumeăspreăaceeaşiăsoart ăspreăcareă
a venităCelăUnulăN scutăFiulăluiăDumnezeu.ăAceştiaăto iăseăînvoiescă
s -l urmezeăc rareaăîntreag .
"Pe Iisus, iubirea L-aăf cutăs ămoar ,ăiubireaăI-aădatăbiruin a
asupraă mor ii.ă Iubireaă eă singuraă putereă careă învingeă moartea.ă Iară
pe
noi,ă for aă careă neă p trundeă înă chipă zguduitoră şiă neă hot r şteă s -l
d m
via aănoastr ătoat ,ănuăeăcuvântulăLui,ăciăJertfaăLui."4 :

Aceastaăeăiubireaădes vârşit ,ăiubireaăcaăjertfa:ăpârjolulăcareă

aprindeă lumea,ă cutremur ă por ileă iadului,ă şiă stârneşteă împotriv -şiă
toat ăvâlv taiaădeăur ,ăsauăispitaăaădouaăprinădurere.ăIarăcelăceăiubeşteă
aşa,ăseă ineăîntr-oălinişteămaiăpresusădeăfire,ăc ci:ă"Minteaăluiăunindu-
se cu DumnezeuăşiăpetrecândăînăEl,ăprinărug ciuneăşiădragosteăseă
face în eleapt ,ă bun ,ă puternic ,ă iubitoareă deă oameni,ă milostiv ,ă
îndelungăr bd toare,ăşi,ăsimpluăvorbind,ăpoart ăînăsineăaproapeătoateă
însuşirileădumnezeieşti7'5.
De aceea nu-şiăpierdeăcump tulădac -1ăvorăp r siăprieteniiă
la ceasădeăprigoan ăşiăiăseăvorăfaceăprotivniciăşi-1ăvorăhuliăşi-1 vor
osândi caă peă ună înşel tor,ă chiară ceiă dină casaă lui.ă Minteaă şiă toat ă
fiin aăluiăajun-

1 2 3
Matei 19, 19. Matei 5, 44. Ioanl5, 13.
4
Pr.ăprof.ăD.ăSt niloae,ăIisusăHristosăsauăRestaurareaăomului.ăSibiu,ă
1943,
Tip.ăArhidiecezan ,ăpp.ă241ăşiă307.
5
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăCapeteădespreădragoste,ăFilocalia,ăSibiu,ă
1947,
ed. I, voi 2, p. 66.

206 C RAREAăÎMP R IEI

s ăsimpl ,ăvaăputeaătreceăşiăprobaăceaămaiăgreaăcând,ăînăviforulădeăur ă
alăprotivnicilor,ăîlăvaăp r siăşiăDumnezeu,ă ar tându-iăgustulăiaduluiăşiă
l sându-1ăînămâinileăp c toşilor,ăcaăs ăseăarateăc ăniciăurgiaăr ului nu-1
va putea desface din dragostea lui Dumnezeu!
Acestaăeăfoculăceleiămaiămariănevoin eăprinăcareăauăs ătreac ăceiă
ceăajungădes vârşirea,ăc ăDumnezeuăînsuşiăseăascundeădinăfa aălor,ăşiă
seăpr v lescăasupraălorăpuhoaieădeăur ,ăc utândăcumăs -iăînghit .ăDar
de dragostea lui Dumnezeu nimic nu-i mai desface1:ăniciăsuferin a,ăniciă
îngerii,ă niciă via a,ă niciă moartea,ă niciă iadul,ă deă careă seă dovedescă maiă
presus,ăc ciădes vârşireaădragosteiănuămaiăareăpeă acesteaăîngr direăşiă
hotar.
Toat ăaceast ăsl vit ăcaleăst ăsub pova aăBisericii,ăcaăunaăceă
ne-aăn scutădeăsusăaădouaăoar ,ăşiănimeniădinăceiăceăseăîntorcăAcas ănuă
seăr zle eşteădeăea.ăC ciăprinăBiseric ăne-amăn scutăfiiiăluiăDumnezeuă
şiăacumăavemăpeăHristosăînăparteădup ădarulăfiec ruia.ăîntregăeădoarăînă
Biseric ,ă adic ă înă obşteaă Saă v zut ă şiă nev zut :ă iară deă laă înviereă şiă
zidirea din nou a lumii 2,ă Hristosă vaă fiă totulă înă toate,ă des vârşireaă
neavând hotar.
înă Biseric ă seă nască deă susă şiă crescă peă p mânt,ă câştigândă înă
r zboaie,ăoameniiămaiăpresusădeăfire,ăsauădumnezeiiădup ăDar.

1
Romani 8, 38-39.
2
Matei 19,28.
 V

EREDITATEăăăăŞIăăăă S P I R I T
 ...ăCautăr d cinileădurerii...

GÂLCEAVA DE CUVINTE

Mult necaz s-aăîntâmplatăîntreăoameniădeăpeăurmaăneîn elegeriiă

înăcuvinte.ăNuăto iăîn elegăprinăacelaşiăcuvânt,ăacelaşiălucru.ăCâtădespre
gânduri,ăneîn elegereaăeăşiămaiămare.ăUrecheaăauzitorilorăparc ăarăfiăoă
adev rat ăr sucitoareăaăcuvintelor,ăiarămintea,ăvârtelni ăaăideilor.ăS-a
întâmplatăc ălucruriăclareăcaăluminaăzileiăs ăfieăîn eleseădeăoameniăcuă
totulăpeădos.ăIstoriaăneăst ăm rturie: Cel care a avut mai mult de suferit
deăpeăurmaăoamenilor,ăr st lm citoriăşiăsuci iădeăminte,ăaăfostăDumne-
zeuăînsuşi.ăOriceăs-arăspune,ăElăştiaăs ăvorbeasc ălimpede;ăunii,ăîns ,ă
destulădeămul i,ăauăîn elesăc ăleăvorbeşteăunăieşitădinăminte1, un îndr -
cit2, un hulitor de Dumnezeu3. De aceea L-auăşiăosânditălaămoarte.
Primejdia, care nu s-aăispr vit,ăareăşiăoăform ăîntoars .ăMul i,ăînă
zileleă noastre,ă zică c ă cinstescă peă Dumnezeuă hulindu-Iă crucea,ă sfin ii,ă
Biserica,ăTainele,ăşi,ăîntrucâtăS-aăf cutăşiăomăadev rat,ăşiăpeăSfântaăSaă
Maic 4.ăAceştiaăfacăacelaşiălucru,ăadic ăII osândesc la moarte.
Laăgâlceavaăseăîncaier ăşiăurm toareleăperechiădeătermeni:ăsufle-
tulăcuătrupul,ăra iuneaăcuăinstinctul,ăştiin aăcuăcredin a,ăsauămaiăbine-
zis,ăneştiin aăcuăcredin a.ăIarăcuăDumnezeuăseăgâlcevescăf pturileăSale:ă
îngerulăc zutăşiăomulădec zut.
Laărândulăs u,ăomulădec zut,ăcât ăvremeăst ruieăînădec dereaăsa,ă
înseamn ăc ănuăvreaăs ăpriceap ădeosebireaăîntreăvirtuteăşiăp cat,ăci,ă
dup ăminteaălui,ătotulăeănatur ăşiănimicămai mult. Ce nu vede, nu exis-
t .ăDumnezeu,ănemurire,ăînviere,ăjudecat ,ădiavolăşiăiad,ă- astea-s vorbe
deăame ireăaămin ii,ăbuneăpentruăproşti.ă(Deşiănuăştiuăcumăs-arăp reaăla

1 3
Ioam6, 60. Matei 26, 65.
2 4
Matei 12, 24. Apocalips ă12,ă13-17.
210 C RAREAăÎMP R IEI

minteăomulă care,ăn r vităs ă judeceăaşa,ăarăstaăîmpotriv ,ăzicândădeă

pild ădespreăpiramideleăEgiptuluiăc ănuăexist ,ăfiindc ănuăle-aăv zutăel!)ă
Da,ăelăeăm suraălumii;ănuăştiam.ăOareăcine-1ă ineădinăumbr ,ăc ăceleăp -
mânteştiă leă credeă - de vreme ce nu s-aă r sculată nimeniă împotrivaă
piramidelor Egiptului - peăcândăceleăcereştiăşiăveşniceănuăvreaăs ăleăpri-
measc ?
Darăfelulă staădeăoameni,ănuăcredăniciăceăv d;ăvedereaălorănuăpl -
teşteănimic.ăMaiămultăs-arăfolosiăs ăfieăorbi,ădecâtăorbiăf r ăs ăştieăşiăs ă
seă in ăc ăv d.ăDinănefericireăastaăeătragediaăînăcareăseăcufund ămul imeă
deăoameni,ădarămaiăcuădeosebireăoameniiăm rginaşiăînăştiin ăşiăcrescu iă
unilateralăînăcunoştin e.ăNuăeăbineăaşa,ăciăprecumăurm rimăoăarmonieă
întreăfacult ileăsufleteşti,ătotăaşaătrebuieăs ăurm rimăoăarmonieăşiăîntreă
cunoştin eleădinăcâtămaiămulteădomenii,ăprecumăşiăoăsintez ăaăacestoraă
cuăvia a.ăMult ăştiin ăapropieăpeăomădeăDumnezeu,ăpu in ăştiin ăîlăîn-
dep rteaz ăşiădeăştiin ăşiădeăDumnezeu.ăIarăomulăatâtaăpre uieşteăcât ă
apropiereădeăDumnezeuăşi-aăcâştigatăînăsine.ăDumnezeuăi-a dat o va-
loareămare,ăîns ătrebuieăşiăelăs ăşi-oăcâştige.ăDarădac ănuăvrea,ăDumne-
zeuănuăareăniciăoăvin .
Ştiin a,ă filosofia,ă medicinaă şiă celelalteă disciplineă aleă preocup -
rilorăomeneşti,ăchiarăşi dreptul,ăcareăpuneăcruceaăpeămasaădeăjudecat ,ă
toateălaăunălocănuăpotăs ădovedeasc ,ăniciăc ăexist ăDumnezeu,ăniciăc ă
nuăexist .ăToateăacesteădisciplineăaleăştiin eiăsuntăîns ăfolositoareăcândă
îşiăcunoscămarginileăşiăcândănuătrecăîntr-oăalt ăzon ăaăexisten ei,ăundeă
nuăauăcompeten ăşiăniciămijloaceădeăcercetare.
înăştiin ăeăsavantulăcareăsondeaz ănecunoscutulăprinăteoriiăşiăleă
verific ă peă urm ,ă dac ă aducă lumin ă şiă corespundă realit iiă sauă ba.ă Sa-
vantulă seă ajut ă deă teorie,ă teorem ,ă no iuni,ă experien e,ă concluzii, care
formeaz ăoăbaz ăpentruănoiăcercet ri.ăAdev rulălucrurilor,ăîns ,ăeămultă
maiămultădecâtăatâta;ădep şeşteăm surileăomului.ăRevela iaăn-areăaă ineă
pasăcuăvremea;ănuăeăcazulăadapt riiăBisericiiălaăspiritulătimpuluiăîntrucâtă
toateăştiin eleătrebuie s ăajung ălaăceăaărevelatăDumnezeu.
Inăcredin ,ăînăreligieăesteăsfântul,ăcareăareăalteămijloaceădeăafla-
reă aă adev rului.ă Luiă iă seă reveleaz ,ă iă seă descopereă oă lumeă maiă mare,ă
temeliaălumiiăacesteia.ăInăcunoştin aălui,ănuăareăteorii,ăniciăaparate,ăciăeă
angajat ăvia aălui.ăSfântulănuăcerceteaz .ăVia aăluiăcurat ăeămijloculădeă
cunoaştereăaăuneiărealit iăpeăcareăcercet torulăsavantăn-o poate prinde
niciodat .
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 211

Ştiin aănuăangajeaz ăvia a,ădeăaceeaăniciăn-oăpoateăpricepeăşiăniciă

n-o poate crea.
Sfin eniaă îns ă tocmaiăvia aă oăangajeaz .ăIară sfântulădes vârşit,ă
careăşi-aăangajatăvia aăşiăaăar tatăc ăoăpoateăşiăcrea,ăînviindămor iăşiăt -
când ochi unde nu erau1, e singur Iisus. De ce oare nu-Lă recunoaşteă
medicina?ăBaăniciăm carănu-Lăpomeneşte.
Poateăfiindc ăIisusăeăde-oăm rimeăuluitoare,ăcareăarăpricinuiăspai-
m ămig leliiăomeneşti.
Deăaceea,ăînăinteresulăcunoaşteriiăvie iiăşiăsubăunghiulăvremelni-
cieiăşiăsubăalăveşnicieiă- lucruăcareădep şeşteăputereaăşiăcunoştin aăome-
neasc ă- a venit la noi Dumnezeuăînsuşiăşiăne-a spus cele de dincolo de
ştiin ,ădeăfilosofieăşiădeămedicin ,ăoricâtăs-arădes vârşiăacestea.
Credin aă areă revela iaă cuă careă omulă credin eiă nuă seă tocmeşte.ă
Dumnezeuă neă înso eşteă mereuă şi,ă peă m sur ă ce-Lă cunoaştem,ă via aă
noastr ăbiologic ăşiăpsihologic ăseăstr bateătotămaiătareădeăadev răşiădeă
luminaă cunoştin ei.ăAstaă eă ceeaă ceă posed ă credinciosulă printr-o cale
multă prescurtat ,ă cunoştin aă peă careă savantulă n-o poate prinde prin
ştiin ,ăciănumaiădac ăşi-aăîmpinsăştiin aăpân ălaătoateămarginileăşiăi-a
recunoscutăneputin a.
Dumnezeuăseăreveleaz ăsmereniei.
Deci,ădac ăeăs ăîn elegemăşiăs ăfolosimăceva,ăs ăîncet măgâlcea-
va.ă Dreptă aceeaă încercă oă l murireă armonioas ă aă uneiă porunciă aă luiă
Dumnezeu,ăporuncaăaăşapteaă- oăproblem ădeăbiologieă- cu cele câteva
cunoştin eăceămiăs-auăîntâmplatălaăîndemân .ăPoruncaăaceastaăeăoăm -
sur ă preventiv ă aă luiă Dumnezeu,ă prină careă vomă dovediă c ă urm reşteă
st vilireaădegener rii,ăaăstric ciuniiăşiăaătoat ăjaleaăf pturiiăomeneşti.

CAD COPIII INTRE TÂLHARI

Peălâng omulăc zutăîntreătâlhariătreceauăpeărând,ăneputincioase:ă

Legeaă şiă preo iaă Vechiuluiă Testament.ă Niciă unaă nuă i-a putut ajuta
nimic. A venit Samarineanul milostiv2,ăomădeăaltăneam;ăomulăf r ăde
1
Luca 7, 22.
2
Luca 10, 33.
212 C RAREAăÎMP R IEI

p cat,ăIisus, care 1-aăluatăpeăcelăr nităşiă1-aăpusăpeădobitoculăS u.ăCeeaă

ce,ăascuns,ăînsemneaz ăîntrupareaăluiăDumnezeuăînăfireaădeăom;ăomulă
f r ă deă p cat,ă adev ratulănostruăaproape,ăînăstareă s ă neă careă înăspateă
dintreătâlhari,ăAcas .
Celăc zutăîntreătâlhariăaăfostăîncredin atăBisericii,ăcaăslujitoriiăeiă
s ăpoarteăgrij ădeădânsul,ăsp lându-iăr nile,ădinăneamăînăneam,ăcuăvinăşiă
untdelemn. Bisericii i-aă dată deă cheltuial ă doiă bani:ă Vechiulă şiă Noulă
Testament,ăadic ădup ătrebuin ,ălegea,ăpov uitoareălaăpoc in ,ăaspr ă
caăvinulăpeăran ,ăşiăHarulăcelorăşapteăTaine,ăizvorândădinăHristos,ăpo-
mulăvie ii,ăcaăunăuntdelemnăceăungeăr nile,ăcur iteăcuăasprimeaăpoc -
in ei.ăAmândou ăt m duiescădeplinăpeăom.
C dereaăîntreătâlhariăesteăc dereaăfiriiăomeneştiădinăRaiăînălumeaă
aceastaă ;ă c dereaă deă laă des vârşire.ă C ci:ă "îndat ă dup ă c lcareaă po-
runcii s-aăf cutăînăomăstr vezieăşiăv dit ăasem nareaăcuădobitoaceleăne-
cuvânt toare.ăFiindc ătrebuia,ădup ăceăs-aăacoperitădemnitateaăra iunii,ă
caăfireaăoamenilorăs ăfieăchinuit ăpeădreptateădeătr s turileăira ionalit tiiă
(aleădobitociei),ădeăcareăaăfostăatras ăprinăvoiaăei,ă- Dumnezeu rânduind
preaăîn elept,ăcaăomulăînăfelulăacestaăs ăvieălaăconştiin aăm re ieiăsaleă
deăf ptur ăcuget toare"2.ăEăvremeaăcând:ă"Aăf cutăDomnulăDumnezeuă
luiăAdamăşiăfemeiiăluiăîmbr c minteădeăpieleăşiăi-aăîmbr cat"3.
Chipulăcunoscutăalănaşteriiătrupurilorăaăvenităomuluiătocmaiădină
pricinaă c derii;ă c ci,ă dup ă Sfin iiă P rin i,ă şiă maiă alesă dup ă Sfântulă
MaximăM rturisitorul,ădup ăcareăneălu m,ăarăfiăfostăcuăputin ăşiăunăalt
chipă deă înmul ire,ă nep timaşă şiă nep c tos.ă înă urmaă p catuluiă îns ,ă
Adamăurmaăs ămoar ăşiăs ăseăsting ăomulădinăzidire;ădarăv zândăDum-
nezeu,ăpesteătoateăveacurile,ăc ămul iăauăs ăseăizb veasc ădinădobitocie,ă
1-aăosânditălaăcaleaănaşteriiătrupeşti,ăcare const ădinăp timireăşiăp cat4.
P catulă îşiă areă pornealaă înă patimaă sauă poftaă pentruă acestă chipă deă
naştere,ă caă într-oălegeă deă pedeaps ădat ă firii.ă Fireaă şiăvoin aă auă fostă
legate într-oăînl n uireărea.ăC ci,ăcuăcâtăseăsileaăfireaăs ăd inuiasc ăînă
via aăaceasta,ăprinănaştere,ăcuăatâtăseăstrângeaăpeăsineămaiămultăîn
1
Liturghiei-,ăBucureşti,ă1937,ăp.ă220.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă1,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, pp. 20-21.
3
Facere 3, 21.
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă21,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 62.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 213

lan ulălegiiăp catului,ăsporindu-seăşiămoartea.ăI s-aădatăomuluiăs ălupteă

cu moartea, de care se atinsese cu voia.
Dorulă dup ă Dumnezeuă s-aă întorsă înă poft ă p timaş ă dup ă trup.ă
Mintea, întunecându-seă dinspreă .Dumnezeu,ăaăc zutăînăh işulăsim u-
rilorăcareăseălipescădeăpl cere,ăcaădeăunăbine,ăşiăfugădeădurere,ăcaădeăună
r u.ăIarăpl cereaăeămomealaăcuăcareă"ho ul"ăînşeal ăpeăom,ăs ăseăpo-
goare din Ierusalim la Ierihon.
Peădrumulăacesteiăpogorâriăpândeauătoateăputerile,ăîncep toriileă
şiăst pâniileăceleădinăv zduhuri1,ăşiăseăsileauăcaăunăpuhoiăs ăintre,ăcareă
maiădeăcare,ăînăparteaăp timitoareăaăfirii,ăadic ăînăpoft ăşiăînăiu ime,ăşiă
s ăleăpovârneasc ăînăcontraăfirii.ăVoin aăi-a împins-oăcaăs ăvreaănumaiă
ispitaăvicleanului,ăpl cerea,ăşiăs ăocoleasc ăpovara,ădeălaăDumnezeu,ăaă
naşteriiă deă fii.ă Mintea,ă careă odinioar ă vedeaă peă Dumnezeuă într-însa,
acum e templu al idolilor, având în loc de un singur Dumnezeu, multe
chipuri ale patimilor necurate2.ăDeciăminteaănemaidep nândăînăsineăve-
dereaăluiăDumnezeu,ăst pânitorulălumiiăacesteia3, s-aăîncâlcităînăînf i-
ş rileăceleăsupuseăsim urilor.ăMintea,ăfiindăoăputereăarz toare,ăcaăunaăceă
aveaăs ăs l şluiasc ăîntr-însaăpeăDumnezeu,ăcareăînc ăesteăfocăarz tor4,
acumă n scoceşteă şiăaprindeă pl cerileă trupului,ăeaă îns şiăfiindă re inut ă
astfelăînăleg tur ăp timaş ă cuăsim urile!5 Iat ă cumă s-aă furişatăînă sfatulă
min iiălegeaă p catului,ă careă esteăpl cereaă sim urilorăşiă pentru care s-a
hot râtă moarteaă trupurilor,ă caă nuăcumvaă r utateaă s ă fieă nemuritoare6.
Deă atunci,ă minteaă multoraă d ă numaiă sfaturiă contraă firiiă sauă sfatulă
f r delegii.
"Focădeăocar ăeălegeaătrupuluiă- zice Sf. Maxim - iar îmboldirea
prin deprinderea patimilor e luminaălui;ăşiăpar ădeăocar ăeăardereaăcândă
lucr ăpatimile.ăSauăpeăscurt:ăfoculădeăocar ăeăp catul;ăluminaădeăocar ,ă
deprindereaă p catului;ă iară flac ra,ă lucrarea.ă Prină urmareă nuă seă cadeă
min iiăs ăseăînc lzeasc ăînăfoculăacesta,ăniciăs ăseăluminezeăcuăluminaă
aceasta,ăniciăs ăard ăînăaceast ăflac r .ăC ciăceeaăceăpentruăsim uriăeste
1
Efeseni 2, 2.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăop.ăcit.,ăîntrebareaă55,ăp.ă276.
3
loan 14, 30.
4
Ieremia 20, 9.
5
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăop.ăcit.,ăîntrebareaă58,ăp.ă309.
6
Facereă3,ă22ăşiăMolitfelnic,ăBucureşti,ăTipografiaăC r ilorăBisericeşti,
1937, p. 217. _
214 C RAREAăÎMP R IEI

lumin ăşiăpl cere,ăpentruăminteăesteăadâncădeăîntunerec." 1 "Sim urileă

nuăsuntăînăstareădecâtădeăr t cireăşiănuăprindădecâtăstric ciuneaătrupu-
rilor."2 Deciă mintea,ăîmpins ăînă aceasta,ănuăeă numaiăcontraă firii,ăciăşiă
împotrivaăluiăDumnezeu.ăIarăoăminteăînnebunit ădeăsim uriăşiădeăpofteleă
contra firii - prinăcareălucreaz ătoat ăpoftaăvr jmaş ă"vr jm şiaăîmpo-
triva lui Dumnezeu"3 - ce sfaturi poate ea s ădea,ădecâtăsfaturileătâlha-
rilorăcareăc s pescăpeăceiăceăcoboar ădinăIerusalimăînăIerihon:ăcopiiiăceă
vin în lumea aceasta?
OareăvenireaăluiăIisusălaănuntaădinăCanaăs ănuăaib ăşiăunăîn elesă
maiăadânc?ăOareăs ănuăînsemnezeăcevaămaiămult,ăfaptulăc ălaănunt
faceăprimaădovad ăaădumnezeiriiăSale?ăOareănuătrebuieădeăaiciăînainteă
socotităşiăDumnezeuăcaăprezentălaănunt ?ăOareăDumnezeuănuăareăniciă
un cuvânt în biologie? Nici un lucru? Nici un sens? Nici o conducere?
Aădatălegileăşiăaăp r sitălumea?ăSauălegileăîlăexclud pe Dumnezeu? De
ceădarăaăridicatăc s toriaălaărangulădeătain ăîntreăceleăşapte,ăiarăBise-
ricii i-aădatăînăgrij ă- deciăînăr spundereăşiăînădreptă - de-aăurm riăcuă
luareăaminteăroadeleăTainei,ăaceştiămuguriăaiăvie ii,ăcopiii?ăNuăoareădeă
aceea,ăcaăeiăs fieăfiiiăS i,ăîntregiălaăminteăşiălaătrup,ăşiănuădimpotriv ,ă
puiiă f r delegii?ă încetulă cuă încetulă neă vomă l muriă cuă şuvoiulă între-
b rilorăacestora.ăNeătrebuieăîns ăcâtevaăcunoştin eădeăbiologie.

UN CĂLUGĂR CU GÂNDUL LA MAZĂRE

Eraăunăgr dinarălaăoăm n stire din Brno, în Cehia; îl chema Gre-

gorăMendelăşiăseănevoiaăcuăascultareaăînăveaculătrecut.ăSeăvedeăc ,ădeă
laăoăvreme,ănuăseămaiămul umeaăs ăr mân ăsimpluăs paşădeărând,ăciă
şi-aăpusăînăminteănecuviin aăde-aăintraăînătaineleădinăvia aăburuienilor.
Avea trandafiriăalbiăşiăroşii;ăle-aăîncrucişatăpolenizareaăşiăaăob i-
nutăînăaădouaăgenera ieătrandafiriăhibriziădeăculoareăroz.ăAceştiaăauădat

1
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFiloca-
lia, Sibiu, 1948, ed. I, voi. 3, p. 252.
2
Idem, p. 366.
3
Romani 8, 7.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 215

înăaătreiaăgenera ieătreiăfeluriădeătrandafiri:ăroşii,ăalbiăşiăroz,ăşiăanume,ă
unăsfertăroşii,ăunăsfertăalbiăşiăjum tateăroz.
îmbinareaăcaracterelorăroşuăşiăalbăaveaăs ăseăchemeăconjunc ie;
iar desfacerea elementelorăînăgenera iileăurm toare,ăaveaăs ăseăcheme
disjunc ie.ă Situa iaă redus ă laă formulaă deă propor ieă ară fiă 1-2-1. Carac
terulăsauăculoareaăseăvedeăc ăeăunăfactorăcareăseăafl ăcomprimatăînăcelu
leădeăînmul ireăpaterneăşiămaterne,ăcamăaşa: .;:

Fig.ă1.ăDiagramaăhibrid riiă.

Deciă aceştiă factoriă aiă caractereloră specificeă dau,ă înă procesulă deă
fecunda ie,ă disjunc iaă elementeloră parentale,ă şiă deă asemeneaă şiă pro-
por iaă1-2-1.ăAşaăseăiviăprimaălegeăaăluiăMendel,ăsauă"Legeaădisjunc ieiă
caracterelorăp rinteştiăînăhibrizi",ăcareămaiăpeălargăzice:ă"Cândăseăîncru-
cişeaz ădoiăindivizi,ăceănuăseădeosebescădecâtăprintr-un singur caracter,
to iăhibriziiădinăîntâiaăgenera ieăsuntăasem n tori,ăfieăc ăprezint ăunătipă
intermediară întreă ală celoră doiă p rin iă (amestec),ă fieă c ă seă aseam n ă
numaiăcuăunulădinăp rin iă(dominant ).ăAceştiăhibrizi,ăîntreăei,ădauăcaă
urmaşiăunăsfertădeăindiviziădeătipăpaternăpur,ăunăsfertădeătipămaternăpură
şiăoăjum tateădeătipăhibrid"2.
Rezultatulăacestaăneăduceătotodat ăcuăgândulăşiălaăcelămai simplu
calculădeăprobabilitate.ăC ciăluândădou ămonede,ăpentruăceleădou ăca-
ractereădeătrandafiri,ăşiăaruncându-le,ăprobabilitateaălorădeăc dereăvaăfi:

1
Dr.ăReneăJeannel,ăCursădeăbiologieăgeneral ,ăCluj,ă1930,ăEd.ăUniversit ii,ă
p.161.
Idem, p.'165.
216

C RAREAăÎMP R IEI

num r-num r,ă num r-coroan ,ă coroan -num ră şiă coroan -coroan .ă
Deciă25%ăprobabilitateăpentruăcâteăunaădinădou ăpozi iiăpure,ăşiă50%ă
probabilitateăpentruăpozi iiămixte.ăExactăpropor iaă1-2-1.ăS ănuăuit mă
c ăîntreătrandafiriăeraănumai un singur caracter deosebitor: culoarea.
S ăvedemăceăseăîntâmpl ăcândăseăîncrucişeaz ăşiăseămoştenescă
maiămulteăcaractereădeodat .ăC ciăMendel,ătrebuindăs ăvad ăşiădeăzar-
zavat,ănuănumaiădeătrandafiri,ăşi-aăa intităochiiălaămaz re.ăMaz reaăîns ă
i-a dat maiămult ăb taieădeăcap.ăAveaădou ăsoiuriădeămaz re:ăunulăcuă
boabeăgalbeneăşiănetedeăşiăunăaltăsoiăcuăboabeăverziăşiăzbârcite.ăAciănuă
maiăavea,ăcaălaătrandafiri,ăoăsingur ăperecheădeăcaractereădeosebitoare,ă
ciădou ,ăpentruăfiecareăsoiăînăparteăcâteăoăpereche de caractere. Deci,
încrucişându-leă polenizarea,ă toamnaă aă c p tat,ă într-aă douaă genera ie,ă
spreămareaăluiămirare,ănumaiămaz reăcuăboabeăgalbeneăşiăcuăcoajaăne-
ted .ă Seă vedeă c ă s-aă întâmplată cevaă caă înă visulă luiă Faraon,ă maz reaă
galben ăaăînghi itămaz rea verde.
înghi ireaăaceastaăn-aăsc patănenumit ,ăciăaăprilejuităînc ăoăpere-
cheădeă termeni:ădominan aă şiărecesivitatea.ăDominan aă ară fiăînsuşireaă
unor caractere de-aăbiruiăalteăcaractereăşiăde-aăleătreceăînăumbr ăpân ălaă
oăvreme;ăiarăsl biciuneaăşiăînd r ptareaăînăumbr ăaăcelorlalteăarăfiărece-
sivitatea.ăVorbindădeă maz re,ăperecheaă deăcaractereăgalben-neted ăseă
dovedeşteădominant ăasupraăperechiiăverde-zbârcit .
înăaătreiaăgenera ieămirareaăi-aăfostăşiămaiămare,ăc ciăaăc p tată
patruăsoiuriădeă maz re:ăunulăgalbenăşiăneted,ăaltulăverdeă şiăzbârcit,ăală
treilea,ă verdeă netedă cuă oă pat ă galben ,ă şi-al patrulea, galben zbârcit.
Num rândătoateăboabeleădeătoateăsoiurileăşiăsimplificându-le cu un di-
vizorăcomun,ăaăob inutărecoltaălaăaătreiaăgenera ieăînăpropor ia:ă9-3-3-1,
sauăgraficăaşa:

Fig.2.ăăăDiagramaăăăhibrid riiăăălaă
maz re,ăînăcazulăcândăp rin iiăseă
deosebescăprinădou ăcaractere.ă
(R, Jeannel, op. cit, p. 167.)
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 217

"Cumăseăexplic ăaceast ăpropor ieă9-3-3-1?ăFoarteăsimplu;ădac ă

seăadmiteăc celeădou ăcaractereăaleăfiec ruiăp rinteăsuntăindependenteă
şiăc ădisjunc iaăseăfaceăînămodăindependentăînăceluleleăsexualeăaleădihi-
briduluiă(seăziceă"dihibrid",ăfiindc ăp rin iiăseădeosebescăprinădou ăca-
ractere).
Celulele sexuale ale dihibridului vor fi deciădeăpatruăfeluri,ăc ciă
eleăvorăînf işaăceleăpatruăcombina iiădeăfactori,ăcareădetermin ăcaracte-
rele:ăgalbenăşiăneted,ăgalbenăşiăzbârcit,ăverdeăşiăneted,ăverdeăşiăzbârcit.ă
Acesteăpatruăfeluriădeăcaractereăseăvorăformaăînăcantit iăegale,ăînăpatruă
feluriădeăceluleăsexualeăfemeleăşiăpatruăfeluriădeăceluleăsexualeămascu-
le,ăşiăvorăproduce,ăînănum răegal,ă16ăcombina iiădeosebite.ăînăvirtuteaă
dominan eiăcaracterelorăîns ,ă9ăcombina iiăvorăreuniăcaractereleădomi-
nanteă galbenă şiă neted,ă treiă combina iiă asocia iaă galbenă şiă zbârcit,ă treiă
combina iiăvorăreuniăcaractereleăverdeăşiănetedăşiăabiaăunaătipulăverdeăşiă
zbârcit.ăînăcifreă4x4ţ16ă;ă9+3+3+1ţ16;ăiarăgrafic,ăsocotindăfactoriiăşiă
dominanta avem:

Experien aăaădusălaăaădouaălegeăaăluiăMendel,ăsauălegeaădisjunc-
ieiăindependenteăaăcaracterelorăînăhibrizi.ă"Fiecareăperecheădeăcarac-
tereăseădesparteăînămodăindependentăşiăhibridulăformeaz ăastfelăatâteaă
feluriădeăceluleăsexuale,ăcâteăcombina iiăposibileăexist ăîntreăcaractereleă
p rin ilor...
Trei perechi de caractereă voră determinaă prină disjunc iaă lor,ă 8ă
feluriă deă celuleă sexualeă şiă 64ă combina iiădeă ou ă fecundate,ăcareă voră
ap reaă caă 8ătipuriădistincte,ăînăpropor iaă deă 27-9-9-9-3-3-3-1. Pentru
patruăperechiădeăcaractereăvorăfiă16ăfeluriădeăceluleăsexualeăşiă256ădeă
combina iiăposibile"1,ăşiăaşaămaiădeparte.

pp. 168-171.
218 C RAREAăÎMP R IEI

C lug rulă nostru,ă am gită deă maz reă şiă r t cită prină biologiaă
general ,ătotuşiăcuăgândulăseăînal ădeălaăascultareaăcuăsapaălaătaineleă
ascunseădeăDumnezeu,ăchiarăşiăîntr-oăgr din ădeăzarzavat.ăAproapeăniciă
nuăb gaădeăseam ăc ădescopereaălegileăeredit ii;ădespreăcareăaveaăs ă
seăspun ămaiătârziuăc ănuăsuntădecâtăoăaplicareăaălegilorăprobabilit ii1.
Via aăprinăurmareăareăoămatematic ,ădeciăoăexplica ieăşiăastfelăseăpoateă
interveni în variabilele ei.

OăMUSC ăPRICINUIEŞTEăPREMIULăNOBEL

Aăaşteptaădeălaăunăanălaăaltulăpoateăunăc lug r,ădarănuăpoateăună

american. II cheam ăThomasăHuntăMorgan,ăcare,ăajutatăde-oămusc ,ăaă
pusăbazeleăgeneticiiămoderne,ăosteneal ăpentruăcareăaăfostăîncununat cu
premiulăNobel.ăMuscaăseăcheam ăDrosophila,ăoămusculi ădeăo et.ăSeă
înmul eşteă foarteă repede,ă fiindc ă nuă areă multeă zileă deă tr it,ă deă aceeaă
americanulănuătrebuiaăs ăaştepteăcuăanii,ăcaăMendelădup ămaz re.ăDro-
sophila s-aăf cutăvestit ,ăîncâtăeăpomenit ,ă de la 1910 încoace, prin
toateăuniversit ileălumii.ăAreăşiăduşmani,ămaiăalesăpeălaăfacult ileădeă
medicin .
Intâmplându-seămaiămulteăvariet iădeăDrosophila,ăîncrucişareaă
loră aă dusă laă constatareaă c ă şiă gâng niileă seă supună aceloraşiă legiă aleă
eredit ii,ăg siteădeăMendel,ăanumeăconjunc iaăşiădisjunc iaăcaractereloră
înăurmaşi.ăŞoarecii,ăg inileăşiăalteăor t niiăauăconfirmatăşiăeleăc ălegileă
eredit iiă animaleă nuă suntă altceva,ă decâtă totă legileă calcululuiă proba-
bilit ii2.ăPeăcunoştin aă astaă seă întemeiaz ăselec ionareaă şiăg sireaă deă
noiă soiuriă deă rase,ă cuă însuşiriă anumeă c utate,ă neafl toareă laă p rin i.ă
C ciăoăschimbareăînăfactoriiăereditariăseăresimteăînăîntregulăorganismăre-
zultat,ăşiăegaleaz ăcuăunănouăcaracterădobândit.

1
NicolaeăM rgineanu,ăPsihologiaăpersoanei,ăCluj,ă1944,ăEd.ăUniversit ii,ăed. II, p.
149. 2Ibidem.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 219

TEORIAăCROMOZOMIC

Celeă deă pân ă aiciă suntă experien e,ă nuă explica ii.ă Aă ajungeă laă oă
explica ie,ăînăcazulănostru,ăeătotăunaăcuăoăcufundareăînăinfinitulămicăviu,ă
precum înămateriaămoart ,ăavemăinfinitulămic,ăelectronul,ăcareănuămaiăeă
materie,ă ciă energie.ă Teoriaă atomic ă înă fizic ă s-a dovedit suficient de
explicatorie,ă ajutândă interven iaă înă constitu iaă materiei,ă chiară pân ă laă
neîng duitaădisocia ieăatomic .ăînăceăpriveşteăîns ăteoriaăcromozomic ă
înăbiologieăr mâneădeăv zutăpân ălaăceăm sur ăseăvaăajungeălaăinter-
ven iaăînăorganizareaăvie ii.ă"Dac ăoăexplicareăeăposibil ,ăevidentăc ăeaă
trebuieă c utat ă înă structuraă celulei,ă fiindc ă oriceă fiin ă vie uitoareă eă
format ădinăcelule şiăprovineădintr-oăcelul ăunic ,ăînăcareătrebuieăs ăfieă
aşeza iă to iă factoriiă ereditari,ă careă condi ioneaz ă caractereleă indi-
vidului."1 '
Americanul cu musca nu s-aămul umitănumaiăcuăstudiereaăcarac-
terelorăexterioare,ărezultateădinăîmperechere,ăciăaăc utatăs ăp trund ă
maiă alesăînă mecanismulăcauzalăsauăgenetică alăeredit ii.ă Dreptă aceea,ă
ajutată deă unelteă şiă colegi,ă aă ajunsă s ă stabileasc ă într-un mod care
excludeăîndoiala,ăc ăelementeleăultime,ădeăcareădepindeăereditateaădeo-
sebiteloră caractere,ă suntă p rticele infinit de mici pe care le-a numit
"gene",ăafl toareăînănucleulăceluleiăgerminative.ăLe-aşănumiă"geneze",ă
f r ăs ăgreşesc,ăbotezându-leăaădouaăoar ,ăc ci,ădup ăGenetic ,ăauărolulă
s ănasc ăşiăs ăorganizezeăcaractereleăgenera ieiăurm toare.

CU SFIALA CUVIIN EI

S ăneăapropiemădeăom.ăCâtevaăno iuniădeăembriologieăneăajut ălaă

adâncireaăînăinfinitulămicăbiologicăşiăneăapropieădeăexplicareaămultoră
taineăceăneăintereseaz .
Iat ăformaăşiăsec iuneaăunuiăspermatozoidădeăom.

j. Rostand, Les Chromosomes, p. 62, dup ăR.ăJeannel,ăop.ăcit.,ăp.ă173.

 220 C RAREAăÎMP R IEI

ÎP*#.»».ŞW*<#W^^

Seăcompuneădinăelementeăcromatice:ăcromatinaăşiănucleolul;ăşiă
dinăelementeăacromatice:ălinina,ăsuculănuclearăşiămembranaănuclear .
Cândăcelulaăseăprepar ăpentruădiviziune,ăîn procesul fiziologic al
fecundatiei,ăgranuleleădeăcromatinaăseăunescăşiăformeaz ăunăghemăcro-
matic ce se va segmenta apoi în filamente independente, de lungimi
variabile,ă totuşiă înă perechiă camă egale,ă numiteă cromozomi.ă Aceştiaă laă
rândulă loră suntă alc tui iă din granule numite microsomi sau cromioli,
aşeza iăînăşiraguriăcaăzaleleăîntr-unălan .1 Aceste granule infinitezimale
sunt "gene"-zeleădinăGenetic .
Cromozomiiă seă diferen iaz ă numaiă înă procesulă deă matura ieă ală
fecund riiă şiă seă potă num raă 23ă deă perechi,ă plus unul stingher, cro-
mozomul X careădetermin ăsexul.ăMaiă esteă şiăună cromozomă nedez-
voltat Y.
Perechileăauăformaăurm toare:

i-V • !

Jt

iu.

Dr. Rene Jeannel, op. cit., p. 181.

 EREDITATEăŞIăSPIRIT 221

Inăsum ătotal ăavemăpentruăspe aăuman ăînăzigot (oul fecundat)

num rulădeă48ăcromozomiă- exactăcâ iăareăşiăburuianaădeătutun.
Astaăînsemneaz ăc ătoateăceluleleăcorpuluiăsuntăformateădintr-un
stoc dublu (2N) de cromozomi, pe când celulele sexuale mature n-au
decât un singur stoc (N). Aceste celule sexualeă nuă suntă jum t iă deă
celule, cum s-arăp rea;ăeleăsuntăceluleăcomplete;ăiarăceluleleăcorpuluiă
sunt duble (diploide)1.
Spreă ajutareaă în elesului,ă d mă oă diagram ă aă fecunda ieiă laă
echinoderme,ă dup ă fazeleă caracteristiceă şiă cuă multaă simplificareă aă
elementelor:

Fig.6.ă Diagramaă fecunda ieiă laă echinoderme:ă A.ă p trundereaă

spermatozoiduluiă înă ovulă laă nivelulă conuluiă deă atrac ieă dup ă
expulzareaăcelorădou ăglobuleăpolare;ăB.ăCapulăspermatozoiduluiă
s-a rotit 180, spermocentrul orientându-se spre zona central ă aă
ovulului,(în jurul spermocentrului s-a dezvoltat un astru; C. tran-

'Idem, p. 181.
222 C RAREAăÎMP R IEI

spunereaă nucleuluiă spennică înă pronucleulă masculă şiă dublareaă

spermocentrului; D. cei 2 spermocentri, fii, fiecare cu câte un
aster propriu s-auă îndep rtată întreă ei;ă E.ă pronucleulă masculă
complet dezvoltat s-a alipit de pronucleul femei iar cei doi sper-
mocentriăfiiăseăg sescăsitua iăpeăprelungireaăplanuluiădeăalipireăaă
pronucleilor;ăF.ăcromozomiiămasculiăşiăfemeiiăs-auădiferen iatăînă
fiecare pronucleuărespectivă(profaza);ăG.ădispari iaămembraneloră
pronucleilorăşiă dispunereaă cromozomilorălaă ecuatorulă primuluiă
fusădeăsegmentareădup ăceăs-au divizat în sensul lungimii lor spre
a-şiădublaănum rulă(metafaza);ăH.ăemigrareaăaăcâteăoăjum tateă
dină num rulă totală ală cromozomiloră spreă poliiă opuşiă aiă ouluiă
(anafaza); I. formarea nucleilor fii, fiecare cu câte 4 cromozomi,
doiă paterniă şiă doiă materniă (dup ă Boveriă modificată deă Dr goi:ă
Istolo'giep. 221).

Ajunşiă pân ă aci,ă eă bineă s ă urm rimă cuă deam nuntulă aceast ă
simfonieă aă infinituluiă mică biologic.ă Spreă ajutorulă în elegeriiă d mă înă
desen geometric diviziunile stocului de cromozomi în procesul fecun-
d rii.

Fig.7.ă Schem ă ar tândă constitu iaă

stocului cromozomic în fecundare. Sus
gârne ii,ămasculăşiăfemei,ăcuăunănum răNă
de cromozomi (3); La mijloc oul fecun-
dat,ărezultatădinăunireaăcelorădoiăgârne i,ă
cu 2N cromozomi, formând trei perechi
(I, II, III), fiecare pereche fiind consti-
tuit ă dintr-ună cromozomă paternă şiă unulă
matern.ăJosădiviziaăoului,ăar tândăp stra-
rea stocului 2N a cromozomilor în fiecare
celul ăfiic .
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 22:

Fig.8.ăSchem ăar tândădisjunc iaăcromozomilorăînămomen-

tulămatura ieiăcelulelorăsexuale.ăSus,ăprimaădiviziuneădeămatu- §
ra ie:ăcromozomiiă(paternăşiămatern)ăaiăfiec reiăperechiăseăal -
tur ,ăşiănum rulăcromozomilorătreceădeălaă2NălaăNă(reducereă
numeric ).ăPerechileăseăorienteaz ăîns ăvariabilăînăfus,ăaşaăc ă
gârne iiă(jos)ăprimescăfieăcromozomulăpatern,ăfieăcelămaternă
din fiecare pereche. In exemplul acesta, cu stocul 2N=6, exis-
t ădeciă8ăcombina iiăposibileădeăcromozomiăînăgame i,ăadic ă8ă
feluriădeăgame i,ădeosebindu-seăprinăcalitateaălorăereditar .ă(R.ă
Jeannel op. cit, 181, pi. 31.)

Potrivităacestorădate,ăaccentu măc ăînăgenulăumanătoateăceluleleă

corpului cuprind stocul dublu (2N) al cromozomilor, pe când celulele
sexuale cuprind numai stocul simplu (N=23 de perechi +X sau Y).
Socotindă cuă totalulă cromozomiloră înă spe aă uman ,ă avemă deo-
camdat ărecunoscut ăsitua ia:
Ovul, Spermatozoid, Ou.
N_ N+ — = N+X
(mascul)
T+ X
N + [ --------------------------------------------- h JrJ = N+X+X
(femel )
224 C RAREAăÎMP R IEI

IarăcândăapareăşiăcromozomulănedezvoltatăY,ăamăavea:

— + x) t (— + Y\ = N+X+Y (mascul)

"Laătoateăacesteaăuniiăbag ădeăvin ,ăzicândăc ăcromozomiiăn-au

oăconstan ăabsolut .ăNimicănuădemonstreaz ă- pentru ei - c ăcroma-
tina,ăîmpr ştiat ăînăsuculănuclear,ăînăperioadeleădeărepaus,ăseăreconsti-
tuieăînăelementeăabsolutăidenticeălaăfiecareădiviziuneăcelular ăşiăc ănu-
m rulăcromozomilor,ăînăaparen ăacelaşiăînăfiecareăcelul ăaăcorpului, e
totdeaunaărigurosăconstant.ăAfar ădeăaceastaăoareănuăeăriscantăaăteăbizuiă
pe realitatea acestor elemente nucleare, pe care nimeni nu le-aăv zutăînă
stareăvie,ăşiăcareănuăiesălaăiveal ădecâtăprinăartificiiădeăfixareăşiădeăcolo-
rare, care desigur altereaz ădup ămoarteăstructuraăsubstan eiăvii?"1
Maiăcârtescăuniiăzicândăc ăobserva iileăvalabileăpentruăoămusc ă
nuăpotăfiăaplicateăcuăaceeaşiăvalabilitateăşiărigoareăomului.
Bun ăeăfrânaăoriunde.ăTotuşiăeiăr mânădatoriăcuăexplicareaămul-
torătaineăşiănevoiăarz toare,ăpeăcareănumaiăpartizaniiăteorieiăcromozo-
miceăsuntăînăm sur ăs ăleăpoat ăda,ăm carăşiănumaiăpân ălaăunăloc.

EREDITATEA,ăMEDIULăŞIăDESTINUL

Aceştiaă suntă factoriiă deă c petenieă careă configureaz ă diferen i-

aleleăpersoaneiăomeneşti.ăEreditateaăarăfiărepeti iaăp rinteluiăînăfii.ăDup ă
cumăseăvedeăaieveaăşiădup ăceleădeăpân ăaci,ăfiiiărepet ăpeăp rinteănu-
maiăcuăoarecareăaproxima ie.ăAşaăeăfiresc,ădeăvremeăceăcopilulăeăoăsin-
tez ăaăcelorădoiăp rin i,ăoăsintez ăaăceloră4ăbunici,ăaăceloră8ăstr bunici,ăaă
celoră 16ă str -str buniciă ş.a.m.d.ă Adic :ă peă m sur ă ceă creşteă num rulă
ascenden iloră înă progresieă aritmetic ,ă contribu iaă loră înă descenden iă
scadeăînăprogresieăgeometric .ăGraficăarăfiăaşa:

Idem, pp. 174-175.

 EREDITATEăŞIăăSPIRIT 225

Fig.9 1/2 ereditateădeălaă2ăp rin i.

1/4 ereditate de Ia cei 4 bunici 1/8
ereditateădeălaăceiă8ăstr buniciă1 / 1 6
ereditateădeălaăceiăă16ăstr -str bun ici
etc. etc.

Aşadar,ăînăpersoanaănoastr ătr iescămaiămulteăgenera iiăşiăunănu-

m rămareădeăinşi.ăNuăstric ăs ăneălu măpu inăpeăurmaălor;ăîns ă- potrivit
în elesuluiă- deocamdat ,ăînăcadreleăteorieiăgenetice.
Careăesteăsuportulădeătransmisieăalăeredit ii9 °
"Gena"ă (voiă ziceă mereuă geneza);ă aceaă granul ă infinitezimal ă deă
cromatin ,ădinălan ulăcromozomilor.

■'<%

«i
Fig.ă 10.ă Aşezareaă genezeloră ină
lan ulă dubluă (diploid)ă ală cromo-
zomului,ădup ăJennings 1.

Genezaăeăunăcentruăcondensatădeămaterieăvie,ăavândăs ăconduc ,ă
multiplicareaăcelulelor,ăob inereaăformeiăanatomiceăaăorganelorăşiăaăsis-
temelor, ritmulă fiziologic,ă armonizareaă şiă sincronizareaă func ional ă cuă
organismeleă vecineă dină competen aă altoră geneze,ă precumă şiă durataă
acestora.ăGenezaătrebuieăs ăştieăşiăs ăfac :ăarhitectur ,ăanatomie,ăcalcu-
lulărezisten elor,ăchimie,ăfiziologie,ăap rareăactiv ,ăap rareăpreventiv ,ă
armonieămuzical ,ăcutiiădeărezonan ,ăarmonizareăistoric ,ăpreviziune.

N.ăM rgineanu,ăop.ăcit.,ăp.ă150.
226 C RAREAăÎMP R IEI

serviciuădeăsiguran ă- multeădeătoate.ăPeăscurt:ăforma,ăritmulăşiădurata;ă
astea dau tonul în materie de ereditate.ăChiarăaşaămareăminuneănuăe,ă
dac ăsocotimăc ănum rulăgenezelorăînăcromozomiiădeăomăeăvariabilăşiă
potăurcaăpân ălaăcâtevaămiiăîntr-unălan ăcromozomial.ăNum rulăcromo-
zomiloră eă constant;ă num rulă genezeloră dină cromozomiiă constan iă eă
variabil.
Ştiindăelementele,ăs ăascult mădeăacumăpoemaăsimfonic ăaămis-
teruluiăpersoanei,ădescris ădeăJennings,ăbiologălaăInstitutulădeăGenetic ă
din California - descriere pe care ne-aă f cut-oă cunoscut ă Psihologia
persoanei, carteaă profesoruluiă N.ă M rgineanu,ă deă laă Institutulă de Psi-
hologieăalăUniversit iiădinăCluj.
"Vrednicădeăştiutăeăfaptulăc ăfiecareădinămiileădeăgenezeăeăoăsub-
stan ă aparte,ă careă areă oă func iuneă diferit ă şiă bineă definit ,ă adic ă ună
anumită lucruă deă împlinit.ă Dac ă unaă sauă altaă dină eleă eă distrus ă sauă
schimbat , dezvoltareaăorganic ,ălaărândulăei,ăeăşiăeaăatins ăîntr-un anu-
mităfel;ăiarăindividulăcareărezult ăvineăcuăoăschimbareăcorespunz toareă
în caracterele sale, cum ar fi: culoarea ochilor, forma nasului, statura,
temperamentulă şiă celelalte.ă Deă asemeneaă seă ştieă c ă fiecareă felă deă
genez ăare,ăînămodăregulatăşiăinvariabil,ăloculăs uăînălan ,ăsauăînăcromo-
zom.ăAstfelădiferiteleăgenezeăpotăfiăşiănumerotateăşi,ăoăanumit ăgenez ,ă
s ăzicemă4,ăsauă47,ăesteătotdeaunaăaceeaşi,ăavândăacelaşiărolădeăînde-
plinităşiăg sibil ăînăacelaşiălocăalăcromozomilor...
Deă asemeneaă laă felădeă importantă eă faptulăc ă fiecareă dină ceiă doiă
p rin iăaiănoştriăneădauăoăserieăcomplet ădeăgeneze,ăînl n uiteăîmpreun ,ă
înăformaădescris ămaiăsus.ăAstfel,ăînăfiecareăcelul ,ănoiăavemădou ă
feluri de geneze fiecareăcompleteăînăeleăînsele,ădup ăcumăamăv zutăînă
figuraă10.ăPrinăurmareănoiăsuntemădubliăînăceăpriveşteăgenezeleănoastre.ă
Fiecareădinăceleădou ălan uriădeăgenezeăcon ineătotămaterialulănecesară
pentru formarea unui individ, fapt care are foarte stranii consecin e.ă
Mamaăneăd ătotămaterialulă(înăgermene,ăînăgenez )ăpentruăproducereaă
unuiăindividădeăunăanumitătip;ătata,ăpeădeăalt ăparte,ăneăd ătotămaterialulă
pentru producerea altui individ, de alt tip. în acest chip, noi începem
via aă caă fiin eă duble.ă Fiecare suntem, într-ună anumită sensă dou ă per-
soane,ădestulădeălegateăîmpreun ăînăîntregime,ădeşiăînăanumiteăprivin e,ă
leg turileănuăsuntăchiarăcomplete.ăAceast ădubl ănatur ăaăsarciniiănoas-
treăereditareăareăoămul imeădeăurm riăasupraăvie ii...
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 227

Duplicareaăseăaplic ăfiec reiăp rticeleădinămiileădeăgeneze,ăcuă

careă începemăvia a.ă Fiecareăfelădeă substan ă esteă prezent ă înăfiecareă
celul ăînădou ădoze:ăperecheaădeăgeneze.ăOăgenez ădinăfiecareăperecheă
vineădeălaătat ,ăcealalt ,ădeălaămam .
Diferiteleăperechiădeăgenezeăauăfunc iuniădiferiteăînădezvoltare.ă
Ceiădoiămembriăaiăfiec reiăperechiădeăgenezeăauăunaăşiăaceeaşiăfunc-
iune.ăDac ăunaădinăceleădou ăgenezeăareăde-a face cu culoarea ochilor,
atunci tot cu culoarea ochilor are de-aăfaceăşiăcea de-aădoua.ăDac ăunaă
din geneze are de-aăfaceăcuăproducereaăşiădeterminareaăuneiăanumiteă
p r iădinăcreier,ăcuăacelaşiălucruăareăde-aăfaceăşiăcealalt .ăDac ăunaăin-
fluen eaz ăcreştereaăcorpului,ăoăinfluen eaz ăşiăcealalt ...
Acum,ă ună faptă deă oă extrem ă importan ă practic :ă deşiă ceiă doiă
membriăaiăuneiăanumiteăgenezeăauădeăaăîndepliniăunulăşiăacelaşiălucru,ă
totuşiăeiăseădeosebescăînăfelulălorăde-a-1 face. Geneza care vine de la
tat ătindeăs ăproduc ăoăanumit ăculoareăaăochiului,ăînăvremeăceăgenezaă
deălaămam ătindeăs ăproduc ăoăalt ăculoare.ăGenezaădeălaătat ăproduceă
unăcreierăs racăşiăastfelăunăindividăstupid;ăgenezaădeălaămam ăunăcreieră
superiorăşi,ăastfel,ăunăindividăînzestrat.ăOăgenez ăpoateăproduceăceeaăceă
eăbunăşiăs n tos;ăcealalt ,ăcevaăceăeăbolnavăşiăinfirm...
Rânduial ăfiriiăde-aăaveaădoiăp rin i,ăadic ăavantajulădeăaăfiădubli,
eădeălaăsineăîn eles.ăDeăpild ăoăgenez ădeălaătat ăpoateăfiădefectuoas ;
dac ăeaăarăfiăsinguraăgenez ăcareăarăconduceălucrul,ăcopilulăarăfiăinfimi
înăfunc iuneaăaceea;ădeciăarăfiăun idiot sau un debil mintal. Se poate
îns ă întâmpla,ăcaă genezaă corespunz toare,ădinăaceeaşiăpereche,ăcare
vineă deă laă mam ,ă s ă fieă normal ;ă atunciă aceast ă genez ă normal ,ă ea
singur ,ăpreiaăîntreagaăsarcin ,ăaşaăîncâtăcopilulăeănormal;ăelănuăeăidiot,
nici înapoiat mintal. în chipul acesta, defectuozitatea unei singure
genezeădinăpereche,ănuăareăurm riărele,ăsauădac ăare,ăleăareăaşaădeămici
încâtănuăpotăfiăobservate.ăActivitateaăgenezelorăînădubluăesteăoăm sur
deăasigurare;ăindividulăareădou ăşanseă- în loc de una - de a-şiădezvol
taă înă modă normală fiecareă dină func iunileă sale.ă Numaiă atunciă când
genezeleădinăceleădou ălan uri,ănimeriteăînăpereche,ăsuntădefective
- adic ăatâtăceaădeălaămam ăcâtăşiăceaădeălaătat ă - numai atunci func
iuneaărespectiv ăaăurmaşuluiăeăşiăeaădefectiv ăşi,ăcaăurmare,ăcopilulăe
peărând,ăfieălipsitădeăpigmenta iaăpielii,ăsauăaăochiului,ăfieăstupid,ăfie
leneş,ăfieăînapoiatămintal,ăsauăcevaăasem n tor ..........
 228 C RAREAăÎMP R IEI

Socotindădublareaăgenezelorăînăaceast ălumin ,ăeăl murităc ăasi-

gurareaăpeăcareăoăaduceăconstituieăra iuneaăbiologic ăpentruăcareăavemă
doiăp rin iăînălocădeăunul...
Genezaănormal ,ăcareăformeaz ăorganulăşi-iăconduceăfunc iuneaă
înăcondi iiănormale,ăaăfostănumit ăgenez ădominant ;ăiarăgenezaădefec-
tuoas ,ă aă c reiă func iuneă nuă seă maiă manifest ,ă aă fostă numit ă genezaă
recesiv .ăGenezaăcareăcreşteăcreierul,ăprinăcareăseămijloceşteăfunc iuneaă
inteligen ei,ă eă oă genez ă dominant ;ă iară aceeaă care-1ă împiedic ,ă şiă deciă
produceăprostia,ăeăoăgenez ărecesiv .ăGenezeleădominanteăsuntăde 3 ori
mai numeroase decât genezele recesive sau defective."1

MECANISMULăEREDIT II

iii
S ăînşir măcazuriădeăilustrareăconcret ,ăcumăseălucreaz ăeredi-
tatea:
"Presupunemă ună tat ă sl b nogă laă minte,ă cuă amândou ă genezeleă
privitoareă laă inteligen ă recesive,ă şiă oă mam ă inteligent ,ă cuă ambeleă
genezeă normale.ă înă conformitateă cuă legileă probabilit iiă deă laă bazaă
mecanismuluiăeredit ii,ăcopiiiăvorăfiăhibrizi,ăadic ăvorăprezentaăoăgene-
z ădominant ăşiăaltaărecesiv .ăCumăîns ăcaractereleăgenezeiărecesiveănuă
se manifest ădecâtăatunciăcândăambeleăgenezeăsuntărecesive,ădarănuăşiă
atunciăcândăcealalt ăeădominant ,ăînsemneaz ăc ăgenezaădominant ăîşiă
manifest ă singur ă ac iunea.ă Copiii,ă rezulta iă dină atariă p rin i,ă voră aveaă
inteligen ănormal ăcaăşiămama,ăatâtănumaiăc ăeiăpoart ăcuăei,ăînămodă
latentăşiăgermenulăsl b nogiei,ăcareă- cumăvomăvedeaăîndat ă- poateăs ă
apar ăînăurmaşiiălor.
Figuraă11ăilustreaz ăcazul:
T M,
N.ăM rgineanu,ăop.ăcit.,ăpp.ă150-151
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 229

Presupunemă acumă c ă ună atareă copil,ă cuă oă genez ă recesiv ă

moştenire,ăseăfeceămareăşiăseăc s toreşteăcuăoăpartener ăcareăareădou ă
genezeărecesive.ăPotrivitălegilorăprobabilit ii,ăjum tateădinăurmaşiăvoră
aveaăambeleăgenezeărecesive,ăşi,ădeci,ăvorăfiăproşti;ăcealalt ăjum tateă
vorăaveaănumaiăoăsingur genez ărecesiv ăşiăastfelăvorăfiădeştep i.
Figuraă12ăilustreaz ăcazul:
M

Presupunemă acumă c ă ună urmaşă dină primulă caz,ă (fig.ă 11),ă cuă oă
singur ăgenez ărecesiv ,ăseăc s toreşteăcuăoăpartener ă(partener),ăcare,ă
laăfel,ăareătotăoăsingur ăgenez ărecesiv .ăîntrucâtădefec iunileănuăseăma-
nifest ,ă amândoiă p rin iiă suntă normali,ă adic ă inteligen iă sauă s n toşiă
fiziceşte,ă etc;ă atâtă numaiă c ă amândoiă poart ă sâmbureleă stric ciuniiă înă
structuraălorăgenetic .ăInăconformitateăcuălegileăprobabilit ii,ăaleăcazu-
lui când arunc mădoiăbaniădeodat ,ăvomăaveaă4ăpermut riăşiă3ăcombi-
n ri.ă Ceiă doiă baniă potă c deaă - cumă amă v zută - num r-num r,ă num r-
coroan ,ă coroan -num ră şiă coroan -coroan ,ă adic ă 4ă posibilit iă deă
aranjare,ăsauă4ăpermut ri.ăîntrucâtăordineaănuăimport ,ăciănumaiăfaptul
dac ă ună elementă eă celă pu ină diferit,ă celeă 4ă permut riă potă fiă reduseă laă
urm toareleă3ăcombin ri:ăodat ănum r-num r,ădeă2ăoriănum r-coroan ă
sauăinvers,ăşiăodat ăcoroan -coroan .
Figuraă13ăilustreaz ăcazul:

e.

SSSSS *
230 C RAREAăÎMP R IEI

Avem astfel ună copilă (a)ă completă normală şiă înă aparen ă şiă înă
fond,ăadic ăcuăamândou ăgenezeleădominante;ăunăaltăcopilă(b)ăidiot,ă
cuăambeleăgenezeărecesive,ădeciătar ăputin ădeăt m duire;ăşiădoiăcopiiă
(c,d)ăcuăcâteăoăgenez ărecesiv ăşiăaltaădominant ,ăînăaparen ănormali,
caăşiăprimulăcopil,ădarăînăfondănumaiăpeăjum tateăs n toşi,ăşiăcare,ă
laăunărecurs,ăadic ăînăc s torie,ăpotăpierde,ădândă25%ădinăurmaşiăpeăde-
a-ntregulăstupizi,ăatâtăînăaparen ăcâtăşiăînăfond...
Presupunemăc ăindividulăb,ădinăschemaădeăadineauri,ăseăc s to-
reşteă cuă ună parteneră cuă ambeleă genezeă corespunz toareă normale,ă dară
avândă oă alt ă perecheă completă recesiv .ă Urmaşiiă acestoră doiă p rin i,ă
unul defectiv într-oăprivin ,ăaltulădefectivăînăalt ăprivin ,ăvorăpurtaăînă
ei sâmburii ambelor defecte, dar altfel,ăînămanifest rileălor,ăvorăfiănor-
maliăînăamândou ăprivin ele...
Figuraă14ăilustreaz ăcazul:

C.

Seă ziceă c ă oă artist ă dină Holywood,ă cetateaă filmului,ă cuă mult ă

aten ieăfa ădeăideileăgenetice,ăprivitoareălaăregenerareaăraseiăomeneşti,ă
a scris lui Bernard Shaw,ăcareăînăochiiăeiătreceaădreptăcelămaiădeşteptă
om din lume, propunându-i sacrificiul de a-iăluaăînăc s torie,ăînăcre-
din aăc ăurmaşiiălorăvorăaveaăinteligen aăluiăşiăfrumuse eaăei,ăfiindăastfelă
ceiămaiăfrumoşiăşiămaiădeştep iădinălume.ăSeăspuneădeăasemeneaăc ă
Shaw ar fi respins oferta, temându-se,ăcaălucrurileăs ănuăseăpetreac ăpeă
de-a-ndoaseleaăşiăcopiiiăs ămoşteneasc ...ăinteligen aăartisteiăşiăfrumu-
se eaă luiă Shaw.ă Judecândă dup ă cazulă deă adineauri,ă seă pareă totuşiă c ă
artista a avut dreptate...
Doiăp rin iăidio i,ăcuăambeleăgenezeăaleăinteligen eiărecesive,ănuă
potăaveaădecâtăto iăcopiiiăidio iă- ceeaăce,ăînăconformitateăcuăaceleaşiă
legiăaleăprobabilit ii,ăeăperfectănatural.ăUnăbanăaleăc ruiăamândou ăfe eă
suntăleu,ănuăpoateăc deaădecâtăleu,ăşiăniciodat ăcoroan ...
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 23,1

Figuraă15ăilustreaz ăcazul:

C.
-t.

Câtă deă binef c toareăeă orânduireaă c ă înmul ireaănoastr ăseă faceă

totdeaunaăprinăunireaăgenezelorăaădoiăp rin iăseăvedeăşiădinăschemaăur-
m toare,ăînăcareăp rin iiăsuntădefectivi într-oăserieădeăgeneze,ăf r ăîns ă
aăfiădefectiviălaăuneleăşiăaceleaşiăgenezeăamândoiădeodat .ăînămodăla-
tent,ăcopiiiăpoart ăsâmbureleătuturorădefectelorăp rin ilor,ădarăpeăplană
deămanifestareăreal ,ăeiăsuntădeplinănormali...
Figuraă16ăilustreaz ăcazul:

Darălucrurileăseăpotăîntâmplaăşiăîntors,ădeăpild ăaşa:

&*»*»<&>*» &rm & * ^ e» m m

VSS*Z?i

înă luminaă exempleloră deă pân ă aici,ă putemă trageă concluziaă c ă

posibilit ileădeăgrupareăaăgenezeloră- şiăastfelă- de determinare a confi-
gura iilorăbiologiceăsunt nespus de multe. Ele sunt aproape infinite, într-
adev ră num rulă combin riloră ceă seă potă faceă cuă celeă 24ă perechiă deă
cromozomi,ăseăridic ă- aşaăcumăaăar tatăTh.ăH.ăMorgană- la astrono-

V
t.
232 C RAREAăÎMP R IEI

micaă cifr ă deă 282.429.536.481ă deă posibilit i.ă Ceea ce, raportat la
popula iaăglobului,ădeăaproximativădou ămiliardeădeăinşi1,ăînsemneaz ă
deă141ădeăoriăşiăcevaămaiămult.ăDeăvremeăceăîns ăcaractereleăereditareă
nuă depindă numaiă deă combin rileă posibileă cuă num rulă deă 24ă deă
cromozomi,ăciăşiădeăgenezeleădinăei,ăalăc rorănum răseăridic ălaăsuteăsauă
mii, de fiecare cromozom - num rulă combin riloră posibile,ă peă careă
le-amăob ineăcuăceleăcâtevaămii,ăsauăzeciădeămiiădeăgeneze,ădep şeşteă
purăşiăsimpluăînchipuireaăomeneasc !"2

ÎNTREB MăŞTIIN A

1. Prin ce împrejurare vine defectarea genezelor, încât avem

de-a face cu geneze recesive? 2. De unde accidentele astea genetice ale
vie ii?ă3.ăCineă ineăcontabilitateăînăinfinitulămic?ă4.ăCineăfaceăcalcululă
probabilit ilorăşiăînc ăn-aăsfârşităprobabilit ile?ă5.ăAşămaiăvreaăs ăştiuă
deă asemenea:ă deă ceă legiă ascult ă celulaă generatoareă matern ,ă cândă înă
procesulădeăfecundareăelimin ăprinăceleădou ăglobuleăpolareăjum tateă
dină nucleolulă s u,ă ceeaă ceă însemneaz ă reducereaă formuleiă cromozo-
mice de la 2N, la N, sau din 48 la 23-24 perechi cromozomice9 6. A-
celaşiă lucruă seă întâmpl ă totă atunciă şiă cuă celulaă generatoareă patern ,ă
cândă îşiă frângeă gâtulă şiă p eşteă aceeaşiă reducereă cromozomic ?ă 7.ă Ceă
calculăseăfaceăatunci,ăceăsentin ăseăpronun ăatunci,ădeăpic ăhot râreaă
expulz rii,ăpeămaterialulăacelorăperechiăşiănuăpe-alăaltora;ăc ciăînc ănuă
seădiferen iaser ăboab ădeăboab ,ăşiăiat ăseăşiătrezir ăafar ădinăsimfoniaă
vie ii?
- Hazardul,ăîntâmplarea?ăEă staăunăr spuns?
- Legile? Ale cui legi? Ale lui Mendel? Legile sunt ale celui ce le
g seşte,ăsauăaleăCelui ce le-aăf cut?ăCineăurm reşteăaplicareaălor?
Mendel,ăMorgan,ăştiin a,ăsauăAutorulălor?ăCeăvre iăs ăîn elege iăprin
legileăvie ii?ăC ăvia aăşiăle-aădatăsieşiădeălaăsineăşiăseăsupuneălor?
Aşadarăştiin a,ăcunoscândălegile,ădeăceănuăcreeaz ăşiăeaăvia a?ăNu

1
Not :ăAziăaproapeă6ămiliarde.
2
N.ăM rgineanu,ăop.ăcit,ăpp.ă152-155.
 EREDITATEăŞlăăSPIRIT Z33

poate9 Nu!ăFiindc ăşiăvia aăşiălegileădep şescăhotareleăştiin eiăşiănuăpotă

fiă cuprinseă şiă ştiuteă absolută decâtă deă Celă ceă aă creată via aă dmă nimic.ă
Autorul vie iiăşiăalălegilorăeiăeăDumnezeu,ăştiutorulăşiăsus in torulălor.ăînă
desf şurareaătimpului.
Realitatea,ăoricare,ănuăseăexplic ăsuficient,ăIar ăreferin ăşiălaăau-
torulăei,ăcareăeăDumnezeu,ănuăştiin aăomului.
Deă aceeaă seă şiă întâmpl ă atâtaă gâlceava,ă fiindc realitateaă vie.ă şiă
îndeosebi omul e socotit mai mult numai din partea l u i material ,ă
supus ăsim urilor,ăanalizelorăşiămicroscoapelor.ăOmul,ăînăîntregulălui,ăeă
dină ceă înă ceă maiă necunoscut.ă Deă aceea,ă ceiă ceă seă m rginescă numaiă laă
cunoştin aăunilateral ,ăinevitabilăajungăînăînfund turaăarogan eiăcareănuă
ştieănimică- ceeaăceăp escănumaiăpetecaniăştiin ei.
Aă nuăştiăşiă aă recunoaşteă aceasta,ănuăeătotdeaunaăoăvinov ieă -
uneoriăeăchiarăvirtute;ăîns ăaăştiăpu in,ăşiăaăfaceăgâlceavaăc ăştiiătotul.ă
asta e descalificareăşiăruşine,ăşiătotdeaunaăoăvinov ie.
"Celă ceă ştieă mult,ă cuă adev rat,ă încâtă împingândă întreb rileă aă
ajunsă s ă deaă deă limiteleă cunoaşteriiăştiin ifice,ă peă acelaă consecven aă şiă
adeveritateaă teoretic ă îlă ducă pân ă înă sanctuarulă religiei.ă Ină adev r,ă s ă
presupunemăcaăfaptăîmplinit,ăc ăamăîmpinsăconsecven aăcercet riiăaşaă
deădeparte,ăîncâtăştiin aăaăajunsăaăcunoaşteătoateălegileăcareăguverneaz ă
proceseleălumii.ăS ămaiăpresupunemăc ăspiritulăteoreticăşi-aăs rb torităşiă
acest ultim triumf al lui, de-a putea întruni într-un sistem închis toate
rela iileă şiă cauzeleă careă compună fenomenalitateaă lumii,ă şiă c ,ă înă ochiiă
savantuluiă unoră îndep rtateă vremuriă viitoare,ă universulă aă ajunsă s ă fieă
cunoscut,ăpân ăînăultimaăluiătain ,ăcaăoăicoan ăperfectăînchegat ,ăcaăună
ciclu închis deărela ii.ăInămomentulăacelaăvaăfiăr masătotuşiăoăîntrebareă
c reiaăştiin aănu-iăvaă fiăr spunsăînc ,ăşiăanume:ădeăceăuniversulăareă
tocmaiăformaăpeăcareăoăare;ădeăceăciclulăînchis,ăpeăcareăştiin aăaăizbutită
s -lăob in ,ăareătocmaiălimiteleăpeăcareăIeăare,ăşiănuăalteleăşi,ăînădefinitiv,ă
deăceălumeaăesteăsupus ătocmaiăacelorălegi,ăpeăcareăştiin a,ăg sindu-le,
le-aăstabilit,ăşiănuăseăsupuneăaltorălegi?
Iat ă nişteă întreb riă c roraă ştiin aănuă leăvaă fiă dată r spuns,ă niciă
m carălaăcap tulăultimăalăcercet rilorăsale.ăIat ăîns ăoăîntrebare,ăc reiaăîiă
r spundeăreligia,ăatunciăcândăafirm ăfierbinteăexisten aăunuiăDumnezeuă
personal,ăexteriorălumii,ădarătotuşiăstr b tând-o,ăşiăcareăaăcreat-o din
nimic,ăaşaăbumăe,ăprintr-un act suveran de alegere din infinitul posi-
234 C RAREAăÎMP R IEI

bilit ilor,ăşi,ăprinăurmare,ăcuăafinitate,ăcuă iubireă pentruăaceast ă unic ă

form ăaăei.
Niăseăpare,ăf r ăîndoial ,ăc ăspiritulădeăconsecven ăşiăveracitateă
tr ită cuă ultimaă adâncime,ă vineă s ă m rturiseasc ă nuă numaiă relativitateaă
spirituluiăştiin ificăşiănuănumaiăinsuficien aăsaăînăfa aăultimelorăproblemeă
aleăspecula iei,ăciămaiămultădecâtăatâta.ăCeleădou ăatitudini,ăştiin ific ăşiă
religioas ,ă seă transform ă chiară înă ardoare,ă înă sim ă pentruă misterul,ă
care-iăînconjoar ădomeniul,ăasupraăc reia seăîntindeăanchetaăştiin ific ,ă
înă adora ieă pentruă fiin aă care,ă stândă înă afar ă deă lume,ă aă creat-o, o
conduceăşiăoăsus ineăcuăiubire.
Se poate vedea - pentruăcineăvreaăs ăvad ă - c ăunăatareăchipă
de-aărezolvaăgâlceavaăîntreăştiin ăşiăreligieănuăpresupuneănicidecum o
renun areălaăatitudineaăştiin ific .ăInămareleăcadruădeămisterăalălumii,ă
atâtăînăinfinitulămare,ăcâtăşiăînăinfinitulămic,ăatitudineaăştiin ific ăpoateă
continuaă s -şiă dezvolteă valorileă ce-iă suntă proprii.ă Ceeaă ceă îns ă trebuieă
comb tut,ăînăluminaăanalizelorădeăpân ăacum,ăesteăarogan aăştiin ific ,ă
dogmatismulăeiăîngustăşiămiop,ăviciiăpeăcare,ădeăaltfel,ăadev ra iiăsa-
van iănuăleăpractic ăniciodat ."1
Pricepemăprinăurmare,ăf r ăs ătrebuiasc ăaămaiăînghesuiăgeneticaă
laăcol ulăneputin eiăcuăurgiaăîntreb rilor,ăc ăproblemaăeredit iiămaiăareă
unăcap t,ădincoloădeăbiologieăşiăprobabilitate.ăChiarănumaiăfactorulăere-
dit ii,ăcaăs ăfieăcunoscutăîndeajuns,ădep şeşteălimiteleăştiin eiăpozitive.

LEGILEăŞIăF R DELEGILE

Dac ă ştiin aă ară puteaă prindeă momentulă cândă apareă înă p rin iă oă
genez ă defectiv ,ă ară însemnaă pentruă eaă ună adev rată triumf.ă Aceasta,ă
numaiăcândăarăfiăposibil ăexaminareaăpeăviu,ăunăintervalădeăvreme,ăf r ă
caăexperien aăs ăstinghereasc ăinsulădeăobserva ieăcuănimic,ăînămersulă
s uăobişnuitădeăvie uireă- baăniciăm carăs ănuăştieăc ăeăurm rităcumplită
deă microscoape,ă raze,ă reac ii,ă aniă de-aă rândul,ă ziă şiă noapte,ă caă s ă seă
prind ămomentulăşiăîmprejurareaăcândăoăcromiol ăsauăgenez ădomi-

TudorăVianu,ăFilosofiaăculturii,ăEd.ăPublicom,ăBucureşti,ăJ945,ăpp.ă92-93.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 235

nant ă devineă oă genez ă recesiv .ă Camă aşaă cereaă doctorulă Carrelă - alt
american,ăfrancezădeăbaştin ,ăşiălaăînceputăpreotă- omădeăimpresionant ă
sintez ă aă formeloră culturii.ă Fireşte,ă nuă seă vaă întâmplaă niciodat ă caă
ştiin aăomuluiăs ajung ăînăcondi iileăabsoluteăaleă cunoştin ei.ă .ă■ă
înă condi iileă absoluteă aleă cunoştin eiă nuă eă decâtă Dumnezeu,ă careă
cunoaşteădes vârşitătotul,ăf r ăs ăstinghereasc ălibertateaădeămişcareăaă
omului.ăDeăaceea,ăfiindc ăştieăabsolut,ăaădatăomuluiălegileăvie uirii sale
şiăputereaăde-aăvreaăsauăaănuăvreaăs ăleărespecteă- cinsteaăprimejdioas ă
aălibert iiăvoin ei.ăDeci,ădac ăseă învoieşteăs ăr mân ăîntreă rosturileă
sale,ă gânditeă deă Dumnezeu,ă vie uieşteă dup ă fireă înă toat ă libertatea.ă
Dac ăîns ăomulănuăvreaăs ăr mân ăîn rosturile firii, ci merge împotriva
legiloră vie ii,ă împotrivaă firii,ă atunciă îşiă viciaz ă libertateaă sa,ă îşiă primej-
duieşteă via aă sa,ă aduceă infirmitateaă înă fire.ă întrucâtă omulă vie uieşteă
contraăinten ieiăluiăDumnezeu,ăîntruăatâtăzicemăc ăp c tuieşte.ăP catul
deciăeăc lcareaălegilorăvie ii,ăprintr-un abuz de libertate. Fapta aceasta
areăurm ri.ăDumnezeuă1-aăprevenităpeăomăşi—1 previne mereu.

GENETICA ACUM 3.500 DE ANI

Cuă toat ă mirareaă multora,ă documentulă exist ,ă şi,ă cuă oarecare

bun voin ,ă textulădesluşeşte problemaă eredit iiă multă maiăbine,ă decât
teoriaă cromozomic ă modern ,ă întrucâtă indic ă şiă factorulă primordială al
eredit iiă- Dumnezeu:ămobilul,ăizvorulăşiăsus in torulăaătotăceăseămiş
c ,ătr ieşteăşiăexist 1. <
Iat ăGeneticaămodern ,ădat ăînănucleuăluiăMoise, de Mântuitorul
însuşiă prină revela ie,ă acumă 3.5ooă aniă peă munteleă Sinai.ă Nuă eă niciăoă
mirare:ăIisusăaveaăconducereaăspiritual ăşiăînainteădeăvenireaăSaăînătrupă
omenesc.ăPeăurm ,ăc ăini iaăpeăMoiseăînătaineleăeredit iiănuăesteăniciăoă
mirare, întrucât cineăpoateăs ăcunoasc ămaiăbineăomul,ădecâtăCelăceă1-a
f cutăşiăi-aădatălegileăvie ii?ăCuvântulăacestaăr mâneăadev ratăchiară
dac ă Dumnezeuă ară fiă f cută numaiă primaă celul ă vieă şiă înă eaă ară fiă
comprimatătoateăposibilit ileăulterioareădeădezvoltare,ăpân ălaăformele

Fapte 17, 28.

236 C RAREAăÎMP R IEI

prezenteăşiăviitoare.ăînc ăneb nuiteădeănoi.ăDacaăvaăfiăfostăcrea iaăaşa.ă

Dumnezeu e cu atât mai mare.
St ruimă asupraă faptuluiă c ă Iisusă eă creatorulă omuluiă şiă caă genă
aparteăşiăcaăpersoan ăîndeosebiăpân ălaăsfârşitulăvremii.ăInăaceast ăcrea-
ie conlucraă cuă p rin iiă p mânteştiă menajându-le libertatea, dar preve-
nindu-iăc ,ăînăcazulăcândăIiăcalc ălegile,ăcalc ăvia aăpropriilorălorăcopii.

Deuteronom 5:
9. Eu,ăDomnulăDumnezeulăt u,ăsuntăDumnezeu
râvnitor,ăcareăpedepseşteăvinaăp rin ilorăînăcopii
pân ălaăalătreileaăşiăalăpatruleaăneamă- pentru cei
ceăM ăur sc.
10. ...Şi M ăămilostivescăăpân ăălaăăalăămiilea
neam,ăc tr ăceiăceăM ăiubescăşiăp zescăporuncile
Mele. . . v■ ■ ■ - . ■ . ■•,;■..

Dup ăteoriaăcromozomic ,ăv zur măcumăaparăgenezeleărecesiveă

înă urmaşi:ă dup ă legileă eredit ii,ă careă nuă suntă altcevaă decâtă legileă
probabilit ii.ăDup ătextulăScripturiiăeăclarăc ătoat ărecesivitateaăapareă
înăp rin iăpeăurmaăvreunuiăp cat.ăŞtiin a,ăneavândătermenul,ănuăpoateă
daă r spunsulă laă întrebarea:ă cumă auă ap rută înă ascenden iă genezeleă
defective,ăprinăceăaccident,ăsauădup ăcareălegi?ăSauămaiăpeălarg:ăprinăceă
împrejurare,ă independent ă şiă anterioar ă procesuluiă eredit ii,ă apară înă
cromozomi, de unde nu erau, aceste granule infinitezimale degenera-
tiveă şiă cuă urm riă dezastruoase,ă pentruă oă eventual ă progenitur ?ă Caă s ă
r spundă peă scurt,ă genezeleă recesiveă apară înă ascenden iă înă chipă inde-
pendent,ă nuă dup ă legileă probabilit ii,ă ciă dup ă legileă careă atârn ă pesteă
f r delegi.
Toate faptele omului, toateă mişc rileă lui,ă seă înseamn ă undeva,ă
într-oănev zut ăcarte,ăşiăseăînseamn ăşiăînăs mân aăsa,ăşiăcuăaceastaăîşiă
trageă urmaşiiă subă povaraă ispr viloră sale.ă Legileă vie iiă suntă legileăCrea-
torului;ă p c tuieştiă împotrivaă lor,ă nuă scapiă f r ă mustrareaă luiă
Dumnezeu.ăDeci,ănuăneămaiătocmim,ăc ăDumnezeuăn-ar avea cuvânt în
biologieă şiă c ă venireaă luiă Iisusă laă nunt ă ară fiă numaiă ună simpluă faptă
divers,ă f r ă oă semnifica ieă neînchipuită maiă larg ă pentruă aducereaă şiă
conducereaăpersonal ăaăfiec ruiăomăceăvineăînălume.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 237

înainteădeăaăexistaăcaăpersoaneăp mânteşti,ăexist măcaăgând,ăcaă

inten ieă aă luiă Dumnezeu.ă Cineă ştie,ă dac ă nuă Elă areă deă adusă înă via aă
p mânteasc ,ăînăfluviulătimpului,ăatâteaăfe eăomeneşti,ăîncâtănum rulă
loră s ă împlineasc ă toateă posibilit ileă deă configura ieă câteă leă ofer ă
structuraănoastr ăgenetic 9
Deă faptulă c ă suntemă oarecumă anterioriă fa ă deă formaă noastr ă
p mânteasc ,ăînsuşiăneăspune,ăînv ându-1 pe Ieremia când acesta în-
cercaăs ăseăapereădeămisiuneaăcuăcare-1ărostuiseăpeăp mânt:

Ieremia 1:
5. înainte de a te urzi în pântece... te-amăsfin ităşiă
te-am rânduit prooroc printre popoare.

Suntemă prină urmareă deă obârşieă spiritual ,ă f pturiă spirituale,ă

trimise vremelnic într-oăînchisoareădeăcarneăşiăoase,ăşiăîmplinindăună
destin, între ceilal iăfiiăaiăluiăDumnezeuăşiăfra iăaiănoştri.

DISPOZI IIăDEăDREPTăBISERICESCă
CONFIRMATEăDEăGENETIC

înăspiritulăteorieiăcromozomice,ăputemăîn elegeăşiăuneleănormeă
deădreptăbisericesc,ăcaădeăpild ăoprireaăc s torieiăîntreărudenii.ăAstfel,ă
la rudenia de consângenitate,ă înă linieă direct ,ă c s toriaă eă oprit ă laă
infinit;ăiarăînălinieăcolateral ăseăîng duieăabiaălaădep rtareaăgraduluiăopt:
A

y' \
c.Q Q

f A "^i: O E'
238 C RAREAăÎMP R IEI

Situa iaăăătranspus ăăînăăăschem ăăăgenetic ăăăarăăăaveaăăăformaăăăşiă

interpretareaăurmă toare:

T itssM

Deălaăunăstr moşăprimar,ăseătransmităînăcopii,ănepo i,ăstr nepo i,ă

- cum zice Scriptura - pân ă într-ală treileaă şiă ală patruleaă neam,ă câtevaă
grupuri de geneze recesive - urmareăaăcineăştieăceăp cateă- îns ăînăsta-
re latent .ăDac ăseăurmeaz ăşirulăc s toriilorăcuăpersoaneăs n toaseăînă
privin aăaceea,ăgenezeleălorădominanteăacop răinfirmitateaăcorespunz -
toareăşi,ăastfel,ăurmaşiiăauătoat ăaparen aăs n t ii.
Dac ă îns ă urmaşii,ăînă gradulă4,ă5,ă6,ă7ăsauă 8ădeă rudenieă seă voră
c s toriă întreolalt ,ă atunciă înă copiiiă loră voră ap rea,ă cuă probabilitateă
maxim ,ăgenezeleărecesiveăaleăstr bunului,ăînăperecheăperfect ,ăşiădeci,ă
infirmitateaăf r ăleac,ăcorespunz toareăacesteiăperechi.
Iat ădeăceăBiserica,ăobservândădegener rileăceătrebuieăs ă le în-
dureăurmaşiiăc s tori ilorărudenii,ădeclar ăvinovateăasemeneaăc s toriiă
şiăleăopreşte.ăUnireaăaverilorăaăfostăpricin ădeămult ăb taieădeălaăDum-
nezeu:ăsauămult ăb taieăauămâncatăoameniiădeălaăl comie.

ENDOCRINOLOGIE,ăNEUROLOGIEăŞIăPSIHOLOGIE

Instinctul,ăsauăporuncaăaceastaăira ional ăaăfiriiăînăvedereaărodiriiă

deăcopii,ăareăbinecuvânt rileăşiăprimejdiileăei.ăCândăomulăseăam geşte,ă
ieşindădinărosturileăfirii,ănuăscap ănepedepsit,ăşiăînc ăaspruăpedepsit.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 239

Caă s ă în elegemă aceast ă pedepsireă automat ă aă viciilor,ă laă careă

ajungeă instinctul,ăşi-i împinge pe oameni într-oăvia ă contraă firii,ănuă
stric ăşiăoarecareăcunoştin eădeăendocrinologieăşiăneurologie.
Aşaă deă pild ,ă avemă r sfirateă înă organismulă nostruă vreoă 7-8
glandeăcuăsecre ieăintern .ăStudiulăacestorăglandeăseăcheam ă endocri-
nologie,ă iară secre iileă lor,ă hormoni.ă Acesteaă suntă ună felă deă substan eă
chimice,ă ună felă deă s ruriă careă auă rostulă s ă agereasc ă nervii,ă s ă stâr-
neasc ălaălucruădiferiteăorganeăinterne,ăs ăînviorezeăgândirea,ăs ăneăfac ă
via aă pl cut ă şiă cuă interesă pentruă eaă - cu un cuvânt hormonii sunt
agen iiădeăstimulareăaăvie ii.ăInăsângeăseămaiăafl ăşiăvitaminele,ăsecre ieă
celular ăaăfiec ruiă esutăaparte,ătoxine,ămicrobiăşiăcelelalte.ăToateălaăună
locădauăceeaăceăseănumeşteămediul nostru interior, mediul endocrin,
sauă mediulă humoral.ă Pentruă caă organismulă s ă func ionezeă bine,ă acestă
mediuăinteriorătrebuieăs ăaib ăoăcompozi ieănormal ,ădeterminat ;ăiară
dac ăn-oăare,ăaparătulbur rileăorganiceăşiăfunc ionale,ăunăîntregăconvoiă
de neputin e.ăPrintreăacesteăglandeăsuntăşiăceleăceărodescăs mân aădeă
om;ăacestea,ăspreădeosebireădeăcelelalte,ăauăoăfunc iuneădubl :ăunaăin-
tern ,ăsecretândăhormonii,ăşiăaădouaăextern ,ăproducândăceluleleăgermi-
native.ăNeăintereseaz ăefectele,ădefecteleăşiăconflictele.
Glandeleăcareăizvor scăhormoniiăşiăseăafl ăînăsectorulăcelămaiădeă
josăalăcorpuluiăau,ăpeălâng ăalteărosturi,ăşiăpeăacelaădeăaădaăoăconfi-
gura ieăspecific ,ăfoarteăenergic ăşiănet ,ăcorpuluiăîntreg,ăfieăcaăb rbat,ă
fieăcaăfemeie.ăMaiăauăpeăurm ărostulăs ăstimulezeăfunc iuneaăcelorlalteă
glande,ăaleăc rorăhormoniăînc ăauămisiuneaăs ăagereasc ăşiăs ăactivezeă
alteăfunc iuni,ăprintr-alte zone ale corpului.
Toateă împreun ă auărostăşiăinfluen ă cuădeosebireă asupraă siste-
muluiănervosăşiăaăcapitaleiăsale,ăcreierul.ăIat ăcamăcumăareăs ăseăschi-
ezeă oă rela ieă deă conflict,ă precumă şiă deă bun ă învoial ă întreă ra iuneă şiă
instinct.
Schemaăurm toareăneăfaceăs ăîn elegemăcare-iăcump naăceătre-
buieăurm rit :
*s;î**'ÎJft:*^tîfMf EA ..... ÎMP R IEăI'
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 241

Dinăaceast ăschem ătehnic ,ăputemăîn elege,ăpeărând,ăurm toa-

rele:ăc ăinstinctul,ădeşiăeăf r ăminte,ătotuşiănuăpoateătreceălaăfapt ,ăf r ă
învoireaămin iiăşiăf r ăîncuviin areaăcâtorvaăcenzuri.ă(Ceăbine!ăŞiăceăr u,ă
cândăîns şiăst pânireaămin iiăeăcorupt ăşiăcenzuraăcump rat !)ăApoi,ăc ă
hormonii,ăgloan eleăinstinctului,ăiauălaă int ăcapitalaăsistemuluiănervos,ă
creierul, nu pe vreo cale a lor aparte, ci, aflându-se în orice moment în
toat ăstructuraăsângelui,ălaăcelădintâiămotivăsemnalatădeăochi,ădeodat ă
seăşiărepedăînăpoartaăforuluiădeăjudecat ,ăanun ândăocaziaăşiăporuncileă
instinctului.ăDeăaltfel,ăochii,ăurechile,ăn rileăşiăguraăsuntăzoneăerogene;ă
totăatâteaăpor iădeăcremeneăşiăiasc ăînăcareămediulădinăafar ăloveşteăcuă
amnarulă înă mediulă dinl untruă şi-1 aprinde cu scânteile poftelor spre
v paiaă faptelor.ă Schemaă neă maiă puneă peă gânduriă asupraă unuiă lucru.ă
Func iunileă geneziceă seă deşteapt ă înc ă dină vremeaă copil riei,ă cândă
minteaănuăştieăs ăînfrânezeăuneleăcaăacelea.
Deăceăoareăeărânduial ăde-a-ndoaselea... ?
Dac ă socotimă datoriaă p rin iloră deă a-şiă supravegheaă şiă deă a-şiă
preveniă copiii,ă laă vreme,ă despreă acesteă nout iă gingaşe,ă fireşteă c ă
r spundereaă c deriloră nuă r mâneă numaiă înă seamaă copiilor,ă sauă aă luiă
Dumnezeu,ă ciă p rin iiă auă s ă deaă seama.ă Copiiiă seă reazim ă peă mintea
p rin ilor.
Inăprivin ăneurologic ăşiăendocrin ,ădeciădup ăfire,ăaşaătrebuieă
s ăfie:ăînc ădinăcopil rieăs ăizvorasc ăaceast ăenergieăinterzis ,ăca,ăsubă
ac iuneaă ei,ă s ă seă dezvolteă şiă s ă seă agereasc ă întregă organismulă şiă cuă
deosebire sistemul nervos. Deci hormonii se dovedesc izvorând cu
rost,ădară ac iuneaălorătrebuieăîntov r şit ădeă înfrânare,ă altfelăcreştereaă
s n toas ăaăorganismuluiăşiăaăsistemuluiănervosăarăfiăprofundăalterat ,ă
atâtă organică câtă şiă func ional,ă fieă c ă ară lipsiă hormonii,ă fieă c ă ară lipsi
înfrânarea.
Seăpareăc ăînămulteăprivin eăşiăînămulteădomenii,ăvalorileăiesădină
conflicteleăsus inute,ăcaămaiătoateăscânteile.
242 C RAREAăÎMP R IEI

INVITA IIăLAăDREAPTAăSOCOTEALA

în elegândă înfrânareaă caă oă condi ieă deă s n tateă aă sistemuluiă

nervos, iarădesfirânareaăcaăoăpovârnireăspreădezechilibru,ăeăbineăs ăpre-
ciz mălimiteleăbiologiceăşiăpsihologiceăaleăacesteiăporunciăaăfirii,ăevi-
tândăb nuialaădeăneîn elegereăaăchestiuniiăşi,ăpeăcâtăcuăputin ,ăcârtealaă
şiăvijeliaămâniei.
Sunt oameni care ar vrea s ăpetreac ădup ădreaptaăsocoteal ,ădară
nuă îndr zneşteănimeniă caăs ă le-oăspun .ăChiară autoriiădeăc r iă privi-
toareălaăaceast ăporunc ăaăfiriiădauăsfaturiămaiăreleădeăcumăarădaălaăvite.ă
Eiă nuă consider ă omulă şiă înă naturaă luiă moral ă şiă spiritual .ă Deă i-ar
îndrumaăm carălaărânduial ăvitelor,ăarăfiăcuămultămaiăîn elep i.ăMedicul,ă
careă credeă c ,ă pov uindă peă oameni,ă n-areă trebuin ă deă sufletă şiă deă
Dumnezeu - autorulăşiăst pânulăvie iiă- e,ăpân ălaăunăloc,ăunăbunăvete-
rinar.ăDarădormăcamătotăpeăaceeaşiădung ăşiăoameniiăceăniciănuăvorăs ă
ştieă deă vreoă socoteal ,ă deă vreoă frân ă moral ,ă sauă deă vreoă pedeaps ă
automat ăşiăf r ăîndurareăaălibertinajuluiălor,ăcare-iăvaăajungeădinăurm .
M ăfolosescăîns ădeăorientareaăspreăpsihologieăşiăspirităaămedici-
niiă moderne,ă înă urmaă c reiaă îşiă d ă silin aă s ă fieă maiă multă oă medicin ă
preventiv .ăDeciăn-amăs ăstrâmtorezăpeănimeniăspreăpor ileăCerului,ăciă
ajutănumaiăl murireaăproblemeiăşiăliberaăhot râreăaăoricui,ăspreăunăcâş-
tigămaiăbun,ăaprofundândăcoresponden aămediuluiăendocrinăcuă mediulă
moral,ăşiăreflexulălorăînăconştiin .
Esteăoăcoresponden ăîntreătrupăşiăsuflet,ăîntreăcalitateaătrupuluiă
şiă caracterulă sufletului;ă oă interp trundereă ondulatorie.ă Presupune iă oă
noapteă cuălun ă şiăună lacă liniştit,ăînă careă cinevaă arunc ă dou ă pietreă înă
puncte diferite;ăseăv dăvalurileăapei,ăîntret indu-seăînăcercuri,ăşiăpeăeleă
mişcându-seăpeteceădeălun .ăCamăaşaăcevaăarăfiăatingereaăsufletuluiăcuă
undeleătrupului,ădeşiăsufletulăeădeăalt ănatur ,ănuămaiăpu inădeosebit ădeă
trup,ădecâtăoglindireaădeălun ăpeăv lureleleă apei.ăŞiătotuşiăseă r sfrângă
întreolalt .
Hormonii,ă prină trup,ă influen eaz ă spiritul;ă într-ună fel,ă ală b rba-
tului,ăşiăîntr-altăfel,ăalăfemeii.ăAstfelăb rbatulădobândeşte,ăpeălâng ăcon-
figura iaă vigoriiă anatomice,ă şiă sentimentulă virilit iiă sale.ă Intelectuali-
tateaăbiruieăasupraăsensibilit ii;ăputerileămin iiăseădovedescăcreatoare.ă
Cuăal iiăeăactiv;ăînclinatămaiămultăspreătiranie,ădecâtăspreăsupunere;ămai
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 243

curândăspreăbrutalitate,ădecâtăspreăbun tate.ăCuăcâtănoteleădiferen ialeă

sunt mai accentuate, cu atât avem de-a face cu un caracter mai agresiv.
Miăseăpareăc ătotăaiciătrebuieăc utatăşiăsuportulătrufiei.
Poateădeăaiciăîşiăareăobârşiaăfaptulăc ,ămaiăalesăb rba ii,ăniciăluiă
Dumnezeuănuăvorăs ăseăsupun ,ăiarăcândăseăaprindălaămânie,ănuăg sescă
cuvântămaiăexpresivăcaăînjur turaădeăDumnezeuăşiădeătoateăceleăsfinte.ă
Caracterulăagresivăalămascululuiăseăobserv ăcaăoănot ăcomun ăşiăînă
fireaăanimal .ăOmulăgândeşteăcuătoateăorganeleăsale.
Foliculina,ăhormonulăfeminin,ăareăoăac iuneăcuătotulădiferit .ăAst-
fel,ă peă lâng ă configura iaă anatomic ,ă proprieă destinuluiă deă mam ,ă îiă
p streaz ătotuşiăînsuşirileăcopil riei:ăvoceăsub ire,ăînf işareaădeăcopil,ă
prietenaăcopiilor;ămaiămultăsensibil ădecâtăintelectual ,ămaiămultăprimi-
toare decât creatoare. Presimteăprinăinstinct,ănuăprinăjudec i.ăMinteaăeiă
eăinima.ăEăînclinat ămaiăbucurosăspreăsuferin ăşiăsupunere,ădecâtăspreă
asuprireăşiădomina ieăşi,ădup ăScriptur ,ăveşnicăatras ă(preocupat )ăspreă
b rbat1.
Deci,ădac ăamăsocotiănumaiăcap tulăfiziologicăalădeosebiriiăb r-
bat-femeie,ăg simăoămareădisonan .ăTotărostulăfiziologicăalăb rbatuluiă
- ca de altfel în întreg regnul animal - nu e altul decât aventura, cu pri-
maăîntâmplat ăînăcale.
B rbatulăeăpoligamădinăfireă- aşaăcaăevreiiădeăodinioar ăşiăcaătur-
cii de pân ămaiăd un zi.ăîn eleptulăSolomonăaveaăoămieădeăfemei,ăîns ă
i-auăpl tităfemeileăbineă - c ăl-au smintit la minte, încât s-aălep datădeă
Dumnezeu2.
Totărostulăşiăconfigura iaăfemeiiăeămaternitatea.ăChiarăşiământui-
reaăeiăeăcondi ionat ădeănaştereaădeăfiiă- dac ăst ruieăcuădeplin ăîn elep-
ciuneăînăcredin ,ăînăiubireăşiăînăsfin enie3.
întreăinstinctulăpoligamieăşiăinstinctulămaternit iiăeăunăadev rată
conflictăbiologicăşiăpricin ădeătragedii.ăCeăvreaăunul,ănuăcorespundeăcuă
ce vrea altul. Drept aceea, li s-au dată oameniloră normeleă divineă şiă
minte,ă caă s ă tr iasc ă într-oă rânduial ă dup ă fireă - rânduial ă moral ă şiă
spiritual ,ădispuseăierarhică- iarănuăs -şiăfac ădeăcap,ătr indăîmpotriva

1
Facere 3, 16, i3
Regi 11, 3-4.
3
lTimotei2, 15.
244 C RAREAăÎMP R IEI

firii, împotriva moralei, împotriva spiritului, cu totul anarhic, ceea ce de

multeăoriăauăs ăpl teasc ăcuăcapul,ăsauăei,ăsauăurmaşiiălor.
Şiăînc ăn-amăispr vităcoresponden aăendocrinologieă- neurologie
şiă psihologie,ă maiă trebuieă şiă genetic ,ă fiindc ă ună convoiă nesfârşită deă
nec ji iăm ăsileşteăs ăleăscriuădurerea.
Reamintimă orânduireaă firii,ă c ă organismulă întregă şiă îndeosebiă
sistemulănervosăseădezvolt ăbineădatorit ăşiăhormonilorăgeneticiă - îns ă
numaiăsubăoăcenzur ădeăînfrânare.ăDeăaceea,ăpân ălaăc s toriaălegal ,ă
to iă tineriiă trebuieă s ă fieă cura i,ă cuă fecioriaă p zit ,ă şiă b ie iă şiă fete.ă
Minuneaăeăşiăcuăputin ăşiăcuătrebuin .ăDinăceăînăce,ăseăafl ătotămaiă
mul iă mediciă careă zică aşa.ă Dară chiară deă n-ar zice nici unul, omul e o
realitateă multă maiă complex ă decâtă sectorulă studiată deă medic,ă şiă vomă
vedeaă c ă situa iaă lucrurilor,ă înă realulă lor,ă impuneă categorică frânaă aă
şapteaăaăluiăDumnezeu,ăcaăs ănormalizezeăînăierarhiaănatural ,ămoral ă
şiăspiritual ,ăn b d ileăacestuiăinstinctăanarhic,ăbinecuvântatăşiăplinădeă
blestem.

COPIIIăN SCU IăINăLAN URI

Presupunemă c ă ună copilandru,ă laă primeleă anun riă aleă instinc-

tului, cade în viciul onaniei. Nu-1ăafl ăp rin ii,ăfaceăexcese,ăeădinăceăînă
ceămaiăretras,ămaiăt cut,ămaiăobosit,ănuămaiăînva ălaăşcoal ;ămemoriaă-
scoar aă cerebral ă aă min iiă - eă atins ;ănuă maiă eă agerit ă deă hormoniiăceă
izvorauă dină sectorulă respectiv,ă încleştată deă viciu.ă Cuă alteă cuvinte,ă
minteaă seă tâmpeşteă şiă înc ă repede.ă Creştereaă corpuluiă încetinit ,ă
cearc neleăvineteăpeălâng ăochiăîlădauădeăgolă- pentruăcineăştieăs ăvad .ă
Imagina iaănuămaiăeăvioaie,ănu-iămaiăplaceăjoaca,ăparc ăeăb trân,ăserios,ă
şi,ămâinileă- cuăcareăaăgreşită- îiătremur .ăIar şiădovad ăc ănerviiăsuntă
într-o primejdie.
Dac ă n-areă noroculă s ă deaă deă ună sfat,ă sauă m cară deă oă carte,ă
sporind cu vârsta, sporesc şiăurm rileăviciului,ădup ăcumăurmeaz .
Pomeneamăc ăglandeleăgeneziceăauăoădubl ăfunc iune:ăunaăendo-
crin ,ăv rsândăhormoniiăînăsânge,ăşiăaltaăextern ,ăformândăceluleăgene-
zice.ăDeăîndat ăceăviciulăsauădesfrânareaădeăoriceăfel,ăşiălaăoriceăvârst
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 245

- cazulă eă acelaşiă - încleşteaz ă peă om,ă atunciă esuturileă glandelor,ă

masculineăsauăfeminine,ăsuntăpesteăm sur ădeămultăsolicitateăşiăsiliteăs ă
furnizezeă materialăexternăşi,ăprinăurmare,ă nuămaiăpotăsecretaă şiăhor-
monii trebuitori în sânge. Seăîntâmpl ăadic ăunădezechilibruăînămediulă
endocrin.ăAcestădezechilibruăseăr sfrângeăasupraăsistemuluiănervos,ăînă
felulă c ă celuleleă nervoase,ă nemaiavândă agen iiă stimulatoriă cuveni i,ă
degenereaz ,ămaiăîntâiăfunc ional,ăşiăinsulărespectivăîncepeăs ăfieăfleş-
c it;ăiarădac ădesfrânareaăcontinu ,ăcelulaănervoas ămoare.ăDesfrânareaă
omoar ămilioaneădeăceluleănervoase.
Maiătrebuieăştiutăşiăaceastaăc ătoateă esuturileăseărefac,ăafar ădeă
celulaănervoas .ăOmorât ăodat ,ănuămaiăînvieăniciodat .
Presupunemăc ătân rul-b trânăvreaăs ăfieăşiăelăînărândăcuălumea,ă
vreaăs ăseăînsoare.ăNuăizbuteşte.ăNiciăpeăelănu-1ăpreaăatrageăfemeia,ăşiă
nici fetele nu se simt atrase spre el. Ce e la mijloc? Viciile instinctului
i-au stins vioiciunea, i-auăştersăfarmecul,ăl-auăfleşc ităcuătotul, nu mai
aprindeădragoste,ăciămil .ăDeămil ăcaădeăsil ănuăfaciăcas .
Doctoriiăsf tuiesc:ăfemeileăsauăc s toria.ăFireşte,ăunăviciuănuăvaă
ieşiă cuă altă viciu,ă - chestiuneaă r mâneă mereuă într-un cerc vicios. Dar
c s toria,ăchiarădac ăseăface,ăpoart ăponoaseleătrecutuluiăşiămustr rileă
viitorului.
Astfelăb rbatului,ădeăpeăurmaăviciilorădeătotăfelulăşiădeăpeăurmaă
dezechilibr riiăfunc ionaleătotaleăsauălocaleăaăsistemuluiăs uănervos,ăiăseă
întâmpl ăc ăpierdeăfrânaănervoas ăaăritmuluiăs uăfunc ionalăşiănuăseăvaă
potriviăpoateăniciodat ăcuăritmulăfemeiiăsaleă - neostenit ăînăastfelădeă
vicii.ă Ostenealaăşiăscârbaăeiăabiaă acumă începe,ăc ciă mereuăvaăr mâneă
nemul umit ,ăceeaăceăîiăvaăpricinuiănevroze,ădureriăregionaleăşiăgânduriă
deă c utareă înă alt ă parte.ă Nuă eă eaă deă vin ă c -1 vaă p r si,ă ciă trecutulă
b rbatuluiăseăr zbun .ăB rbatul,ăaşaăcumăl-au desfrânat viciile, nu mai
corespundeă instinctuluiă maternit iiă femeiiă sale,ă şiă aşaă trebuieă s -şiă
trag ăplata:ăr mâneăf r ăurmaşiăsauăşiătar ăso ie.
Darăs ăpresupunemăc ,ătotuşi-totuşi,ăiăseăvaănimeriăcaăs ăaib ăşiă
urmaşi.ăAceştiaăvorăpurtaăurm toareleăpoveriăp rinteşti:ăoăs n tateăşu-
bred ,ăunăchipăîmb trânit,ădiferiteăneputin eăf r ăleac,ăiarădeăscap ăcuă
zileăvorăfiănişteăchinui iăaiăsoarteiăşiăslabiădeăminte.ăCumăşiădeăceă?ăIat ă
cumăşiăde ce:ăştimădeăadineaoriăc ătoateăfapteleăinsuluiăseăînseamn ăînă
dou ălocuri:ăundevaăîntr-oăcontabilitateănev zut ,ăşiăalădoilea,ăcevaămaiă
v zut,ăînăgr uncioareleădeăcromatin ,ăînăgenezeleăcromozomilor,ăadic
246 C RAREAăÎMP R IEI

în factorul biologic ală eredit ii.ă Şi-aă distrusă p rinteleă cuă viciileă luiă
milioane de celule nervoase? Acestea, nemairefacându-seăniciodat ,ă ciă
I
totalulăcelorădistruseăşiăs n tateaălaăcareăseăg seaăînămomentulăcândăîşiă
chemaăunăurmaşăpeălume,ăreprezentândăsitua iaălui,ăseăşiăînsemnase în
stocul de cromozomi, cu atâtea geneze recesive mai mult, ceea ce n-ar
fiăp itădac ă ară fiăavutăoăpurtareă maiăbun .ăVre iădovad ălaăîndemânaă
oricui?ăIat -o:ănuălovescăpeănimeni,ădimpotriv ăsimtăal tureaăcuădure-
rea oricui.
S ă zicemă c ă oă perecheă de oameni n-au avut pacoste cu viciile
tinere ii,ă deciă n-auă sistemulă nervosă şubrezită dintr-oă vin ă caă aceea.ă
Totuşi,ănevoileăvieţii ostenescănerviiăoricui.ăAceast ăostenireăaăvie iiăeă
de fapt o ostenire a elanului, a agerimii, a vioiciunii rezistente a siste-
muluiănervosăşiăaăcelorlalteă esuturiăşiăumori.ăAcesteaătoateăseăînscriuă
numaidecâtăînăpatrimoniulăgeneticăalăeredit ii,ăînăvremeăşiăpeăm sur ă
ceă seă adaug .ă Factorulă biologică ală eredit iiă rezum ă stareaă oric ruiă
moment,ă precumă şiă situa iaă biopsihic ă aă p rin ilor,ă fieă aparte,ă fieă
angaja iăînăprocesulărodirii.ăProbaăoădauăcopiii,ăcareăvinălaăintervaleămaiă
mariădeăvreme.ăCeiădinătinere eăsuntămaiăvioi,ămaiăsprinteni,ămaiăs n -
toşi,ămaiăageriălaăminte;ăpeăcândăcopiiiăveni iămaiălaăb trâne eaăp rin-
ilorăsuntămaiămolâi,ămaiăîmpiedeca i,ămaiăb trâni.ăNuăauăniciăoăvin ăşiă
niciă ună leac.ă Aşaă suntă construi iă genetică şiă ireversibil,ă realizându-se
armoniaăceăseăvede,ăcuămaterialulăceăliăseădete,ăînăr stimpuriădeăvreme.ă
Revenindălaăcoresponden ,ăpricepemă mecanismulădup ă careă apareă înă
lan ulă cromozomiloră roiulă boabeloră deă neghin ,ă genezeleă recesiveă şiă
ravagiileăceăleăpotăfaceăele,ădac ănuăsuntăscoaseădinălucruădeăperecheaă
maiăs n toas ăaăceluilaltăp rinte.
Maiăsuntăurm riăaleădesfrân riiăşiădestulădeăgreleăînc ădinătine-
re e.ă Poateă s-aă b nuită dină celeă deă pân ă aci,ă c ă organismulă întregă seă
piperniceşte,ăglandeleăînătotalulălorăr mânăatrofiate,ăscoaseădinălucruăşi'ă
cuătoateăurm rileăacestuiădezechilibruăumoral.ăAşaăseăajungeăpeărândălaă
atrofierile diferitelor organe din iconomiaăgeneral ă aă corpului,ăşiăaşaă
aparăsterilitatea,ănevrozeleăşiăoăstareăgeneral ădeăboal ,ăsauăoăpredispo-
zi ieăspreătotăfelulădeăboli.
Nuămaiăvorbescădeăst rileăsufleteşti:ăfrica,ăsl bireaămin ii,ăobse-
sii,ă ideileă fixe,ă r st lm cireaă în elesurilor,ă şiă o continu ă muncireă deă
conştiin .ăEăreac iuneaăsufletuluiălaăstareaămizerabil ăînăcareăi-a ajuns
casa prin patimi.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 247

CEI CE-ŞIăBEAUăMINTEA

Grozav ă expresieă şiăadev rat ă cuvântă cuăcuvânt.ă Neă reamintimă

efectul hormonilor asupra scoar eiăcerebrale:ăexcit ăspreăpofteleăgene-
zice.ăExactăacelaşiălucruăîlăfaceăşiăalcoolul,ăsubăoriceăform ăşiălaăoriceă
gradădeăt rie;ăaprindeăminteaăspreăaceleaşiăpofte.ăNuăsuplineşteăîns ă
niciăunăhormonăînărolulăluiăbinef c tor,ăciăpeăoriundeătreceăame eşte,
ardeăşiăatrofiaz .ăOmoar ăalteămilioaneădeăceluleănervoaseăşiăfireătelefo-
nice.ăToateăispr vileăseătrecălaăactiv,ăîntocmaiăcaămaiăsusăşiăseătransmită
zestreăp rinteasc ălaăcopii.
Maiă grav:ă dac ă preaă dină tinere eă seă dedauă fl c iiă laă must,ă seă
întâmpl ăc ăajungăneroditori.ăGlandeleălorăgeneziceăseăvorăatrofiaăşiăvoră
produceănişteăceluleăincapabileădeărodire.ăSeăap r ăşiăfireaăpeăcâtăpoate:ă
nu ia în spate orice i se-ncarc .ăChiarădac ăseădauălaăvinămaiătârziuăşiă
înc ănuăscap ădeăpedepse.ăAşaădeăpild ,ăcercet torii în chestiune au
g sităformeă monstruoaseădeăspermatozoizi,ăavândăbaădou ăcapete,ăbaă
dou ă cozi,ăbaă alteă forme,ă efecteă aleă be iei.1 Be iaă îşiăînscrieăurm rileă
pân ăşiăînăcelulaăgenezic ,ămic ădeă60ădeămiimiădintr-un milimetru.
Ceea ce e dureros e faptul urm tor:ădeăseăîntâmpl ăvreoăz mis-
lireă cuă oă atareă s mân ă beat ,ă şiă care-i mai mult siluire decât iubire,
urmaşulăvaăfi,ăcuămaxim ăprobabilitate,ăepileptică- boal ădeănerviăf r ă
leac.ă Aceastaă eă cuă atâtă maiă sigur,ă cuă câtă laă scârbaă şiă spaimaă bieteiă
mame, se maiă adaug ă şiă bruftuluialaă câtorvaăînjur turiădeă Dumnezeu.ă
Deci,ă dezechilibruă înă toateă p r ile,ă dezechilibruă înă mediulă umoral,ă
dezastreăînăpatrimoniulăereditar,ădezechilibruămoral,ăoămaiăfiăavândăşiă
mamaăcevaădeăadaus,ădac ănuăalta,ăcelăpu inăspaimaăce-o m nânc ,ăşiă
înc ăeădeăajunsăcaăs ăseăarateăpeălume,ăînălocădeăunăchipăsenin,ăună
chinuitădeădraciăşiămartorălaăjudecat ăîmpotrivaăp rin ilorăs i.
Sfârşitulăbe ivuluiăeăsauăînăşan ăsauăînăcasaădeănebuni;ăiarăsufletulă
înăiadăînc ădeăaici.ăUrmaşiiăluiă- nu mai zicănimic,ămilaăm ăopreşte;ă
totuşiămaiăamăşiăoămil ăpreventiv ,ăpentruăviitor,ăcareăm ăfaceăs ăscriu.

1
Jeannel, op. cit, p. 153.
248 C RAREAăÎMP R IEI
v
.■ă-•■ă. . - i

JALEA ÎNTR-UNăCONVOIăDEăMONŞTRI

Unăscriitor,ădeăfoarteăcreştin ăforma ie,ăşiăprobabil doctor, des-

crieăfizionomiaăunuiăazil,ădeăundeva,ădinăApus,ăînăfelulăurm tor:
"Copiii: Dom'le doctor! Dom'le doctor!
ŞiădoctorulăD.ăînaintaăfacându-şiădrumăprinămul imeaăgroaznic ă
şiădeăplânsăaămicilorămonştri:ăoăumanitateăneizbutit ,ăpierdut ,ăr uăf cu-
t ,ăslut ăşiăneispr vit ,ăcopiiăc roraăleălipseaăcraniulăsauăb rbia,ăsauă
careă nuă erauă decâtă ună trunchi,ă sauă ună cap,ă nenoroci i,ă mici,ă respin-
g tori,ăurâ i,ăcaănişteăoaleădeălutăstrâmbe,ăpliniădeăurdori,ădeăbube,ădeă
coji, de puroiuri care le curgeau din ochi,ădinănas,ădinăurechiă şiădină
pieleaădeăpeăcap.ăPiticiăşiăuriaşi,ăsl b nogiănevinova i,ăcuăbra eăşiămâiniă
deă schelet.ă Tinereă bestii,ă b ie iă preaă dezvolta i,ă cuă faleiă straşnice,ă cuă
umeriiăobrajilorăieşi iăcaănişteămaiuri,ăf cu iăaşaăpentruăomoruriă- viitori
ucigaşiă - ursi iă dinainteă şiă aă c roră privireă trist ă teă urm reaă f r ă s ă
în eleag ănimic.ăCeiămaiămariăşiămaiălimpeziăpu inăduceauădeămân ăpeă
ceiămaiăn uci,ăpeăceiăcuădes vârşireătâmpi i;ăseăocupauădeăei,ăîiăocro-
teau,ăîiăadoptau.ăîiătârauăspreădoctorulăD.ăşiăînso itoriiăs i.ăînăjurulăceloră
treiă oameni,ă izbucneauă strig teă nel muriteă şiă urlete,ă toat ă bucuriaă
micilorănenoroci iăde-aărevedeaăpeăaceiaăceăerauăbuniăcuădânşii.ăŞiăchiară
aceia,ă careă niciodat ă nuă voră maiă fiă înă stareă s ă vorbeasc ,ă mârâiau,ă
gâng veau,ă beh iauă înspreă mediciă câteă ceva,ă ună strig tă nedesluşită şiă
barbar de dragoste. Cu mâinile lor mici, îi apucau, îi atingeau, îi mân-
gâiau,ăîiăpip iauăcaănişteătentacule.ăPrivelişteaăastaăiăseăp reaăîntotdea-
unaăunăvisăurât.ăDarădoctorulăîiăiubeaăpeăto i,ăpeăaceştiămici,ăchiarăpeă
aceiaăcareăaveauăunăcapădeăscafandru,ădeăpeşte,ăsauădeăgânganieămare.ă
Chiară peă ceiă r uă n r vi i,ă peă aceiă şiă peă aceleaă careă seă frecau...ă înă
trecereăîiăchemaădeoparte,ăleăcercetaămâinile,ăîiăprivea,ăp rândăc ăvreaă
s -i hipnotizeze:
- Ai fost cuminte?
- Da, Dom-le doctor.
- Veiăfiăşiăaziăcuminte?
- Da, Dom-le doctor.
- Bine. Du-teăşiăteăjoac .ăUiteăoăbucat ădeăciocolat .ăŞterge-o!
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 249

Erauăfeti e,ăpeăcareătrebuiaăs ăleălegeăcaăs ăleăîmpiedeceăn ravul.ă

Darăşiăcuămâinileălegateăizbuteauăînc ăs -şiăa â eăsim urileăcuăc lcâiulă
lor.
Toateă p cateleă ereditareă mişunauă înă str fundulă acestoră sufleteă
p r site,ăreîntoarseălaăbrut ,ăşiăcareăcoborauăscaraăevolu iei.
Fetelor,ăcareăerauămaiăt inuitoare,ămaiăp c toase,ămaiădestr b -
late,ăşiăcareăîşiăsim eauăpubertatea,ăleăpl ceaăs ăseăascund ,ăs ăroşeasc ă
şiă s ă seă in ă deă apuc turileă lor.ă B ie iiă aveauă fe eă deă urangutană şiă
porniriă primejdioaseă înă jocurileă lor.ă Câ ivaă singuraticiă plângeauă prină
col uri,ănemângâia iăşiăs lb t ci iăpentruătotdeauna. Un copil, blond ca
SfântulăIoan,ăcuăochiăalbaştri,ăsub ire,ădr gu ,ăaproapeăfrumos,ăîncercaă
s ăseăapropieădeădoctor,ăîlăapucaădeămân ăpeălaăspateăşiăvorbeaăîncet:
- Domnule,ăaşăvreaăs ăm ăîntorcălaăm micaămea...ăDomnuleă
cândăpotăs ăm ăîntorcălaăm mica?
Mamele!ăPreaăadeseaăauăp r sităpeăaceştiăbie iămonştri,ăcareăauă
ieşitădinăele,ăşiăcareăle-auădezgustat.ăErauăc sniciiădeăalcooliciăcare,ăînă
fiecareăan,ăregulat,ăaduceauălaăazilăcâteăunănouăcopilătâmpit,ăînc ăună
gunoiăalăsociet iiăpentruăcaăînăanulăurm torăs-oăiaădeălaăcap t.
Dealtfel,ăînătotăazilul,ăp r sirileăerauăregula,ăşiăceiăuita iăacoloănu
seămaiănum rau.ăCâ iădintreănenoroci iiănebuniădeălaăAzilulăS.ăCle.ămu
reauăf r ăsaămaiăfiăapucatăs ăvad ăvreodat ăchipulăiubităalămamei,ăal
so iei,ăalăcopilului,ăchipăcareămaiăpluteaăcaăoăn lucireădureroas ăînătrista
lorămemorieăîntunecat ăşiăcareăsingurăînc ămaiătrezeaălaăeiăunărestăde
conştiin ,ăoălacrim ăaălucidit iiădezn d jduite..."*ăăă-. _;

O MARE PACOSTE CU DESCOPERIREA AMERICII

Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea

descopeririiăAmericii,ăiarămatelo iiăluiăaducăEuropeiăsifilisul.ăIspravaălor

1
MaxenceăvanăderăMeersch,ăTrupuriăşiăsuflete,ăBucureşti,ă1944,ăEd.ăCon-
temporana, pp. 163-165.
250 C RAREAăÎMP R IEI

aă luată propor ii,ă încât,ă pentruă st vilireaă urm riloră dezastrugaseă aleă
spirochetei,ăfacult ileădeămedicin ăauăcreatăcatedraădeăsifiligrafîe.
Aciăneăm rginimălaăcâtevaăciud enii,ămaiămultăaleăorganismului,ă
decâtăaleăbolii.ăAstfelăeărecunoscut ădeăto iăextraordinaraărepeziciune şiă
putereă deă adaptareă aă organismuluiă laă oriceă accidentă şiă împrejurare;ă
adaptareăaproapeăautomat .ăDeăpild ,ăunuiăt ietorădeălemneăîiăalunec ă
mânaă înăpânzaă fîerestr uluiăs u,ă cuăcâtevaă suteă deă tura iiăpeă secund .ă
De-abiaă aă sim ită groz viaă şiă cadeă înă nesim ire.ă Ună şocă nervosă opreşteă
afluen aă sângeluiă laă creier,ă ceeaă ceă aduceă c dereaă înă nesim ire,ă orga-
nismulăst ăastfelălocului,ăf r ăvreoămişcare,ăc ciăaltfelăarăconturbaălucrulă
zorităalăap r riiăautomate.ăUnăvalădeăsângeăînv luieă ranaăcareăseăcoa-
guleaz ă înă atingereă cuă aerulă şiă formeaz ă ună învelişă izolator.ă Caă laă oă
comand ,ă fibrinaă dină sângeă seă şiă transform ă înă miciă a e,ă peă careă leă
ghemuieă caă ună dop,ă înă corpulă t ieturii,ă undeă seă şiă apuc ă s ă repare,ă
lipind,ăcompletând,ăetc.ăTemperaturaălocal ăseăridic ,ăatingerea devine
dureroas ,ă caă s ă fieă asigurat ă linişteaă ap r riiăorganice.ă Toat ă aceast ă
adaptareălaănouaăsitua ieădovedeşteăunăserviciuăautomatădeăsiguran ăaă
vie ii.
Altă caz.ă Prină oarecareă împrejur ri,ă nişteă musafiriă nepofti iă auă
intrat în sânge - microbii. Construc iaă firii,ă serviciulă automată deă sigu-
ran ,ă i-aă şiă luată înă primire.ă Nişteă celuleă deă sângeă leă dauă ocolă şiă seă
încaier ălaătrânt ăşi,ădeădrag,ăîşiăm nânc ămusafiriiă- deăundeăşiănumele,ă
fagocite.ă Dac ă musafiriiă suntă mul iă sauă seă înmul escă vertiginos,ă pe
m sur ăceăcreşteăprimejdia,ăcreşteăşiătemperatura,ăîncâtăurc ăpân ălaă39ă
grade,ă39ăgradeăşiămaiămulteălinii,ăurc ăşiălaă40ăgrade,ăşiăcândăînc ie-
rareaăeăpeăvia ăşiăpeămoarte,ăurc ăşiălaă41ăgrade.ăLaătemperaturaăasta,ă
to iămusafiriiăşiăbaciliiăcap t ăsentin aădeămoarte.ăDup ăosteneal ,ăorga-
nismulăseăreface;ăn lucirile,ădeăpeăurmaătemperaturiiălaăcap,ăînceteaz ;ă
totulăreintr ăînănormal.
Fa ădeăbacilulăsifilisului,ăatitudineaăserviciuluiădeăsiguran ăeăcuă
totulăstranie:ănuăseăap r ,ănuăd ăalarm ,ăîiălas ădeschiseătoateăc ile,ăîiă
îng duieă s ă umbleă înă inspec ieă prină întregă organismulă şi-1ă las ă s ă
"m nânce"ăceăpofteşte,ăpân ăşiăscoar aădeăpeăcreier.ăDeăaceeaăaătrebuită
ştiin aăs ăiaăm suriăîmpotrivaălui,ăfiindc ănaturaănuăvreaăs ăseăapere.
Nu cumva Treponema astaăeăoăpedeaps ăneîndurat ,ăaruncat ,ă
caăoăfrân ,ăîmpotrivaădestr b l rii?ăNuăcumvaăînăfa aăacesteiăpedepseăiă
s-aăluatăfiriiădreptulădeăap rare?ăDeăceănuăseăap r ?
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 251

Tare-mi vine-aă m ă gândiă laă loculă dină Ieremiaă proorocul,ă undeă

zice:ă"Iat ,ăvoiătrimiteăasupraăvoastr ăşerpiăşiăscorpii,ăîmpotrivaăc roraă
nu-iădescântecăşiăv ăvorămuşca,ăziceăDomnul"1.
Agentulăpatogenă alăsifilisuluiă areăchiară formaă unoră şerpiăaler-
gând.ăUnălucruăeăsigur,ăc ăorganismulăn-are,ăînăiconomiaăconstitu ieiă
sale, niciă unăleac,ă sauă ap rare.ă C ă totuşiă ştiin a,ă apucându-i urma din
vreme,ădup ătratamentăîndelungat,ăpoateăcura iăorganismulădeăsifilis,ă
astaăeăadev rat.ăIns ămaiăeăcevaădeăzis.ăMusafirulă sta,ăpornităs ăroad ă
fireleămin iiăîşiăareăcalendarulălui.ăIspravaăşi-oăarat ăcuăetapeălegateădeă
num rulădoi:ălaă dou ăs pt mâniăşiămaiătârziuădup ă ispravaă cuăp cat,ă
apareăunăulcerăînăregiuneaăinquinal ;ălaădou ăluni,ăatac ăc ileăsângelui,ă
înăperioadaăaceastaăaparăulcera iiăprinăalteăp r iăşiăpeăfrunte.ăDup ădoiă
ani inima, ficatulăşiărinichiiăseăafl ăfoarteătulbura iăşiăbolnavi.ăAcumăseă
întâmpl ă sclerozaă arterelor,ă careă devină fragile,ă iară dac ă seă rupeă vreoă
arter ălaăcreier,ăastaăpricinuieşteăapoplexia,ăoămoarteăfulger toare.ăDac ă
îns ă nuă pricinuieşteă vreoă apoplexie,ă rezistândă construc iaă arterelor,ă
sifilisul se retrage din sânge în lichidul cefalo-rahidian,ă careă înv luieă
toat ă m duvaăspin riiă şiăcreierul,ălichidă care,ă prinăelasticitateaă lui,ă areă
rostulăs ă apereădeălovituriăm duvaăşiăcreierul,ăneutralizândăşiăîmpr -
ştiindăneprev zuteleăpresiuniăaleăaccidentelor.ăDup ă20ădeăani,ăîşiăarat ă
ispravaă asupraă nervilor,ă rupândă leg turileă cuă centralaă deă comand ,ă
rupândăcoresponden aăîntreăsenza ieăşiăreac ie,ăpricinuindăparaliziiăprină
toateăp r ile,ăticuriănervoase,ăparaliziiăprogresiveăşiăpierdereaăunorăînsu-
şiriăsufleteşti.
Cumădevinătoateăastea?ă Aşa,ăc ădefectându-se mijlocul de tran-
smisie,ăsufletulănuămaiăareăprinăceăseăexprima.ăŞiăaşa,ătreptat-treptat,
sifilisul,ă rozândă scoar aă cerebral ,ă împingeă facultateaă sufleteasc ă aă
cuget rii în fundul întunecat al nebuniei.
Iat ă dară pedeapsaă neîndurat ă pesteă careă d ă minteaă cândă nu-şiă
înfrâneaz ăpoftele:ăeădat ăjosădeăpeătronulăconducerii,ăşiăcuătotul,ătrupăşiă
suflet,ăpr v li i,ălega iăînăcasaădeănebuni.
Nu mai vorbim de psihiatria sifiliticilor,ă decâtă c ,ă pân ă laă oă
vreme,ăTreponemaăcaăşiăhormonulăeăunăagentădeăfoarteămareăstimulareă
creatoareă pentruă scoar aă cerebral .ă Astaă ară veniă aşa:ă agentulă acestaă
ucigaş,ădac ăg seşteăsistemulănervos,ăînăspe ăcreierul,ăde-oăs n tateăşi

Ieremia 8, 17.
252 C RAREAăÎMP R IEI

de-oă rezisten ă maxim ,ă înă tentativaă luiă deă a-i roade, nu face deo-
camdat ă altaă decâtă c -1ă mobilizeaz ,ă îlă dinamizeaz ă înă proceseleă saleă
intimeădeăardere,ăşiăastfelăelăseăfaceăunămediuăfoarteăbunădeătransmisieăaă
ideiloră sufletuluiă şiă a lumiiă nev zute.ă Astaă faceă pân ă laă ună locă caă
agentulă nebunieiăs ăfieă şiăună agentăală geniului.ă Dară deă laă oăvreme,ă
geniulă acestaă seă întunec ă înă nebunie.ă Eă ună foc,ă fireşte,ă îns ă ună focă
arz tor,ă careănuă iart ,ă ciă ardeă aripileă min ii,ăspreădeosebireă deă foculă
divin,ănearz tor,ăcareăstr luceşteăînătoateăfacult ileă min ii,ăf r ăs ăleă
ard ,ăadev ratulăgeniuăalăspiritului.
Geniileăcareăsuntăajutateăşiădeăagentulănebuniei,ămaiătoateămani-
fest ăoămândrieămare,ăoănesupunereăfa ădeăDumnezeu,ăunădezechilibruă
spiritual. Eiăsuntăceiăceă zic:ă"Nuă esteă Dumnezeu!"ă Scripturaă constat ă
realitateaălorăşiăleăd ădiagnosticul:ă"Zis-a cel nebun întru inima sa: Nu
este Dumnezeu"1.ăPrinăurmareăateismulăeăoăaliena ieămintal ,ănebuniaă
mândriei, sau mândria nebuniei.
Al iiăzicăacelaşiălucru întors: "Eu sunt Dumnezeu" - alt ănebu-
nie.ăTiranii,ăteroriştii,ăalteăgeniiărele,ăalt ămândrieăluciferic .ăEgoismulă
tiran,ăalt ăaliena ie;ăindiferent:ăcuăagent,ăsauăf r ăagentăpatogen.
Şanseleă ştiin eiă suntă câtă seă poateă deă reduse,ă fa ă deă întindereaă
acesteiăpedepseăgroaznice.ăArătrebuiăunăcontrolăalătuturorăoamenilorăşiă
oăizolareăabsolut ăaătuturorăcontamina ilor,ăcumva,ăundeva,ăetc.
Deocamdat ă eă bineă şiă atât:ă c ă înă vedereaă c s toriei,ă legileă ceră
analizaăsângelui;ăiarăpeăbe ivi,ăpeănebuniăşiăpeăcontamina i de boli ve-
nerice,ăîiăopreşteăde-aămaiăîmpr ştiaăr ulăpeălume.
Organismulăomenescăareădeăasemeneaăatitudineăpasiv ăşiăfa ădeă
aceaăanarhieăcelular ,ănumit ăcancer.ăDeăobicei,ăp timescădeăcancerăceiă
ceă nuă postescă niciodat .ă Cancerulă înc ă n-areă leacă şiă apareă tar ă alteă
explica ii,ădecâtăcaă oăfrân ă pedepsitoareă aădesfrân riiăstomacului.ăSeă
vedeăc ăprinăelăseăpedepseşteăl comiaămânc rilorăşiăobârşiaădesfrân rii.ă
Grele osânde au aceste trei iubiri nelegiuite: iubirea de sine, care
str bateăînăsufletăprinăultimeleădou :ăiubireaădeătrupăşiăiubireaădeămân-
care. Sf. Pavel le zice: "Dumnezeul lor e stomacul"2.
Cancerul,ă aceast ă misterioas ă anarhieă celular ,ă miă seă pareă c ă
vineătotăcamădinăaceleaşiăpriciniădinăcareăvineăşiăoăanarhieăsocial ,ătot

1
Psalmul 52, 1.
2
Filipeni3, 19.
EREDITATEăŞIăSPIRIT 253
ună dezechilibruă dovedeşteă înă vreoă zon ă necunoscut ă aă
organismului, sauăvreoăsl bireăînăserviciulădeăsiguran ăalăsistemuluiă
nervos.ăB nuiescădespreărolulăcelulelorăcanceroaseăc ăareăchiarăoăalt ă
formul ăcromozo-mic ;ăînătotăcazulărecesivitateaăeăsigur .
Deăceămuta iileăacesteaăcareănuăcru ăniciăregii?

FURTUNAăINăPICURIIăDEăROU

Nuă ştiu,ă V zut-a iă acesteă frumuse iă simpleă aleă dimine ilor?ă

Oglindescăsoarele,ăîiăr sfrângă razele,ăoglindescăp mântulă şi-iă atârn ă
deasupra ca nişteăm rgeluşeăsclipitoare,ăînăarculăunuiăvârfădeăiarb .ă
Kneipp, un preotăbun,ămaiămultămedicăbalneologăşiăbuc tarămilostivă
alănec ji ilor,ănuăg seaăaltătratamentăalăepilepsiei,ădecâtăumblareaăcuă
picioarele descul eă câtevaă minuteă prină iarb ,ă caă bolnavulă s -şiă
reînvioreze nervii, scuturândă laă p mântă şiă luândă înă picioareă acesteă
buburuze de soare.
Nuă astaă eă furtuna;ă asem nă numaiă conştiin aă cuă picuriiă deă
rou .ă C ciă deă fapt,ă înă sferaă conştiin eiă seă r sfrângă şiă seă frâng,ă seă
tulbur ă şiă seă ciocnescă scânteieriă de soare, cu fioroase luciri de
p cur .
Situa ia,ăispr vileăşiătendin eleăceăleăavem,ătoateăseă r sfrâng,ă
se rezum ăşiăseăînscriuăînăstructuraănoastr ăgenetic ,ădarăşiăînăsferaă
conştiin ei.ăAci,ăînăconştiin ,ăseăr sfrângăispr vileăp mântului,ăşi,ă
peste ele, înă aceeaşiă sfer ,ă totă atunci,ă sauă maiă târziu,ă lumineaz ă
seninul cerului,ăsauăfulgereleădrept iiădivine.
înăiconomiaăorganic ,ăgenezeleărecesive,ădeşiălatente,ăsuntăcaă
şiă inexistente,ă dac ă suntă dublateă deă perecheaă genezeloră dominante.ă
Nuătotăaşaăeăcazulăşiăînăceăpriveşteăsferaăconştiin ei.
Iar şiă oă mic ă asem nare:ă deă cândă undeleă hertzieneă aleă
posturilor de radio-difuziuneăcircul ăînăjurulănostru,ăneăstr batăf r ă
s ăprindemănimic, oriunde ne-amăafla,ăveştileăşiăpoveştileădinălumeaă
întreag .ă Leă prindăîns ă aparateleă deă recep ie,ă careăleătransform ă peă
în elesulănostru.ăCamăaşaăcevaăseăîntâmpl ăşiăcuăenergiaăgermeniloră
infirmi ai structurii noastreă genetice:ă organismulă nuă înregistreaz ă
aceast ă energie,ă dară oă înregistreaz ă sferaă conştiin ei,ă şiă ne-o
t lm ceşteăprintr-un conflict
254
C RAREAăÎMP R IEI

str fundăînătemeliaănoastr .ăCeeaăceăîncerc măaci,ăeăoăscufundareăînă

str funduri,ăoăexperien ăexisten ial .

UN FEL DE PSIHANALIZA

Aproapeălaătoateăvârsteleăseăîntâlneşte,ădeăpild ,ăconflictulăacestaă
între a crede şiă aă nuă credeă înă Dumnezeu;ă adic ă ciocnireaă min iiă s -
n toaseă cuă s ge ileă nebuniei.ă Suntă uniiă convinşiă deă existen aă luiă
Dumnezeu,ădeădumnezeireaăluiăIisusăşiădeăiconomiaământuirii;ădar,ăînă
r stimpuri,ăseăpomenescă munci iăşiădeă chingileă ateismului.ăSuntăal ii,
care n-auămuncirileăacestea,ăchiarădac ăaudădeăele.ăEviden aăinterioar ă
aăcredin eiălorăeăabsolut .ăAl iiăsuntăbântui iădeăfurtuniăşi,ăînăsfârşit,ă
al ii,ălinişti iăc ăauăsc patădeăDumnezeu:ăpentruăeiănuăexist .ăAdev rulăeă
c ăaparatulăconştiin eiălorănu mai prinde nimic, s-a defectat, realitatea
spirituluiăeăinexistent ăpentruăei.
Ceăpoateăs ăfieălaămijloc?ăCeeaăceăpoateăs ăfieăcuăunăaparatădeă
radio,ăcareănuămaiăprindeăundele.ăUndeleăexist ,ădarăpentruăelănuămaiă
exist .ăElăareăcâtevaăl mpiăarse,ăbobineăarse,ălovituriăşiăpieseăfrânteăetc.ă
E infirm pe undeva.
Aşaă şiă oarecareă omă p timeşteă multeă feluriă deă arsuriă şiă frângeriă
l untrice,ă maiă p timeşteă şiă arsurileă mediuluiă social,ă care-iă zdruncin ă
nevinov ia,ăşiăiat -1ăunăateu,ălaădiferiteăgradeădeăt rie.
Toat ă situa iaă luiăseă înscrieă întocmaiă înăgranuleleădeă cromatin .ă
Ateul s-aă armonizată cuă acestă dezechilibru.ă S mân aă îlă reproduceă
întocmai.ăPresupunemăc ăeăc s torităcuăoăfemeie,ănuăaşaădeăr v şit ălaă
minte,ăaşaădeădezechilibrat ăînămediulămoral,ăciăoăfemeieăcredincioas .ă
Copiiiăseănascăcuădou ăpredispozi iiăcontradictorii:ăunaănecredincioas ,ă
aă tat lui;ă şiă aă douaă credincioas ,ă aă mamei,ă potrivită probabilit iloră
ar tate.
Sufletulănuăseămoşteneşte,ăciăseăcreeaz ădeăDumnezeu.ăCredin aă
eăoăînsuşireăaăsufletului,ăeădrept; dar de la Dumnezeu nu vine nimic
r u.ăAtunci?ăAtunci,ăînsuşireaăsufletuluiăde-a-şiăcunoaşteăşiărecunoaşteă
peă Tat l,ă sauă de-aă seă lep daă deă El,ă eă dependent ă şiă deă construc iaă
genetic ăaătrupului,ăînăcareăvaăaveaăs ăpetreac ăoăvreme.ăCuprinsul
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 255

credin eiăseăînva ;ăînclinareaăde-aăoăînv aăsauănuăseămoşteneşte.ăîncli-

nareaă sufletuluiă ştimă c ă eă c treă obârşiaă sa:ă "Animaă naturaliteră chris-
tiana".ăînclinareaăsufletuluiăfaceăinterferen ăcuăînclinareaătrupuluiăînă
care a fost trimis. Deci,ădac ă vineă într-unătrupăînăcareă g seşteă numaiă
dezechilibru, nu-şiăvaăputeaămanifestaăînclinareaăsaăc tr ăceleădeăsus,ăciă
vaăasistaăneputinciosălâng ăunăaparatăstricat,ăcareănuăcânt ,ăciăhuruie
Toateăchinurileăconştiin eiăizvor scădinăsim ireaăacestorăinfirmi-
t i,ă ceă zacă înă str funduri,ă şiă deă undeă eleă r bufnescă pân ă înă suprafa aă
faptelorăv zute.ăCaăs ăuşurezeăDumnezeuăpovaraăunuiăsuflet,ădeămulteă
oriă îlă cru ă deă cunoştin aă infirmit iiă înă careă trebuieă s ă petreac .ă Aşaă
vedemăsenin tateăşiălaăidio i.

GÂNDURI DE HULA

Din câte ne-auădatăînăscrisăpricep torii,ăabiaăoăzecimeădinăpsihi-

culănostruăîlăavemăluminatăşiăcunoscutăînăsferaăconştiin ei;ănou ăzecimiă
stauă întunecateă înă sferaă subconştientului.ă Seă d ă şiă compara iaă cuă ună
cartof,ăalăc ruiăvârf,ăcaăoăzecimeădinătotal,ăarăfiăluminoas ,ă- lumini de
putregai,ă noaptea;ă restul,ă întunerec.ă Camă aşaă suntă gândurileă deă hul :ă
r bufniriădeăp cur ăînărazaădeăsoare.
S ă presupunemă aceleaşiă z c minteă geneticeă surde,ă ar tându-şiă
existen a,ăşiă inându-se de energiile dominante; acestea sunt ca o pere-
che ce-o face lumina cu umbra.
S ăpresupunemăîntr-unăinsăacesteămoşteniriăcontradictoriiăaădou ă
dispozi iiă deosebite;ă cândă respectivulă vrea,ă deă pild ,ă s ă seă roageă luiă
Dumnezeu,ă deodat ă cuă energiaă luminoas ă aă conştiin eiă seă ridic ă din
subconştientăşiăr bufnireaăenergieiăcontrare.ăLaămomentulăconflictuluiă
seămaiăadaug ăşiăac iuneaăhormonilorăgeneticiăasupraăscoar eiăcerbrale,ă
careă stârnesc,ă peă ecranulă min ii,ă oă imagina ieă cuă totulă alta,ă decâtă
momentulăşiăicoanaădeărug ciune.ăDac ăpersoanaărespectiv ăeămaiăînă
vârst ăşiădeăcumvaăareălaăactivăoareceăaventuriăcontraăfirii,ăconflictulăîlă
maiăsporeşteăşiăînsuşireaăsufleteasc ăaămemoriei.ăUnătrecutăp c tosăn-a
preaătrecut:ăînso eşteăcaăunăcazierăjudiciar.ăIsp şireaăeăobligatorie;ăaşa
256 C RAREAăÎMP R IEI

seăasigur ăşiăseămen ineăiertareaătotăprinăconcursulămemoriei,ăr bdândă

palmeleătrecutuluiăpesteăobrazulămin ii.
Primaăiubireăeăc treăp rinte.ăPrimulăcopilăaveaătat ăpeăDumne-
zeu.ăIubireaăvreaăcaăceeaăceăiubeşteăeaăs ăd inuiasc ăveşnic;ănu poate
concepeăcaăobiectulăeiăs ămoar .ăDeăpild ăcârmuitoriiădeăneamuri,ăabiaă
dac ămaiăpotăfiăv zu iăcaămuritori.ăPeăvremuri,ăiubireaăîiătreceaăprintreă
zeiiănemuritori.ăAstaădovedeşteăc ăiubireaăîşiăareăsensulăînăDumnezeu,ă
careă eă veşnică şiă înveşniceşteă şiă peă celă ceă iubeşteă peă Dumnezeu.ă Dară
oameniiăseămaiăîncâlcescăşiăcuăiubireaădeă trup.ăIubireaăaceastaănuăeă
egal ăînătoateăcazurileăcuăp catul,ăciăzicemăc ăînătotăcazulăeăinfectat ădeă
p cat.ăîntrucâtăp catulăs l şluieşteăînătrupăşiădinătrupăînrâureşteăsufletul
spreă corup ie,ă prină c ileă pomeniteă maiă sus,ă în elegemă c ă întâmpin ă oă
rezisten ăînăzestreaădivin ăaăsufletului,ăcareăcaut ăs -lăinfluen ezeăspreă
virtuteăşiăsfin enie.
Faptulădragosteiătrupeştiălas ăoăputernic ăimpresieăînătoat ăpiv-
ni aăfiin ei,ăînăaceaăzon ădeănou ăzecimiăaăsubconştientului.ăAci,ăfapta,ă
rezumat ă înă simbol,ă seă sedimenteaz ă caă ună conflictă cuă conştiin a.ă
Cenzuraămoral ăastup ăunădepozitădeădinamit ,ădup ăceăn-aăreuşităs -l
refuze.
Oăînjur tur ădeăDumnezeuăeăexploziaăacestuiădepozit.ăIat ădeăce,
cândăînjur ăb rba ii,ăfolosescăcuvântulă - ce nu se scrie - al iubirii tru-
peşti.ăParteaădeăînjosireăşiăp catăaăacesteiăiubiri,ăpeăcareăoăsimtăînătrupulă
lor,ă leă izbucneşteă dină subconştientă şi,ă cuă ea,ă izbescă furiosă cenzuraă
moral ăşiăidealulădeădragosteă- pe Dumnezeul celui pe care-1ăînjur .ăOă
înjur tur ăeăunămomentădeăîndr cireăaămâniei,ăoăclip ădeăîntunecareăaă
min ii,ă- aşaăpl teşteăcenzuraăconştiin eiănegrijaădeămaiăînainte.
înjur turileădovedescăprinăurmareăc ăaceast ăiubireăîntreătrupuriă
a fost închis ă într-un blestem, într-oă ruşineă şiă într-o necinste. Totul,
schematizată înă simboluri,ă coboar ă înă întunereculă subconştientului.ă
Cândă deciă peă uniiă cuă cenzuraă slab ă - în elege iă genetică sl biciuneaă
aceasta - îiă scoateă dină s riteă vreoă împrejurareă oarecare,ă afluxul de
sângeăşiăfiereălaăcreierăfaceădeăliăseăîntunec ăoriceăconştiin ,ăşiăîncepă
rafaleleăînjur turii.
Deciă uniiă înjur ă peă Dumnezeuă peă fa ;ă al iiă îlă înjur ă cândă seă
roag .ăSitua iaăîngrozeşteăpeăceiăceăp timescăneputin aăasta.ăEaăvine,ă
din cât se poate vedea, din poveri ereditare, din fapte consumate, din
auzire,ădinăcon inutulămemorieiăconştienteăsauăinconştiente,ăprintr-un
 EREDITATEăŞIăSPIRIT

mecanismăalăsuprapuneriiădeăimagini,ăşiăanume,ăpesteăceleăcuvioase,ă
cele necuvioase, stârnite de hormoni, sau,ăînăsfârşit,ăprinămecanismulă
de contrast.
Când mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive
energiaălorălatent ănuăîntârzieăs ăr bufneasc ăprinăsubconştientăasupriiă
conştiin ei,ăşiăastfelăs-oăînl ture,ăs-oăîntunece,ăşiăaşaămaiădeparte.
Tot într-oăsitua ieădeăcontrastăeăşiătrupulăceăseăroag .ăDeăaceenă
unii,ă nesuferindă contrastul,ă rezolv ă situa iaă greşit:ă nuă seă maiă roag ă
Sfin iiă îns ,ă purifîcându-şiă trupulă deă patimi,ă auă izbutită s -lă aduc ă ină
annonieă cuă inteleă superioareă aleă conştiin ei,ă încât trupulăloră prezen iiă
multe din caracterele sufletului. Dincoace, multe din patimile trupului
seăfacăşiăînsuşiriăaleăsufletului.
înjur turileă auă aceeaşiă obârşieă cuă hulele;ă numaiă câtă uneleă suniă
învoiteădeăminte,ăcelelalteăsuntăcenzurate.ăDeăaceeaăvinov iaăcelor de
peă urm ă eă neasem nată maiă mic .ă Huleleă dovedescă oă vinov ieă maiă
veche,ănuăunaădeăacum.ăEleăsuntăoăpedeaps ,ăîns ănuăducălaănebunieă
cumăseătemăceiămaiămul i.ăînjur turaăîns ăîlădovedeşteăpeărespectivulă
c ,ăcelăpu inăînămomentulăacela,ăeăunăiresponsabil, deci dezechilibrat în
structuraă genetic ,ă înă mediulă umoral,ă înă serviciulă deă cenzur ă şiă înă
sistemulănervos.ăTemni aăîiădeschideăpor ileăşi-1ăvaăluaăînăbra e,ădeănuă
va fi cu luare aminte.

Oă hulireă maiă primejdioas ă eă minciuna,ă p catulă împotrivaă adev ă

rului.ă Suntă construc iiă deă oameniă aşaă deă bizare,ă capabileă deă adev ra iă
muta iiăbiologice.ăMinteăcâteăunul,ăînăchipulăcelămaiăfirescăcuăputin ă
deăst ăsoareleăînăloc;ăiarădup ăce-iătreceăundaăasta,ăniciăm carănu-şiămaiă
aduceăaminte,ăiarădac -i aduci probele în obraz,ănuărecunoaşteănimică()ă
putereădinl untruăîlăîmpingeăs ămint ămereuăşiăs ăiăseăpar ăc ăeăomulă
celămaiăcinstit.ăEăcaăşiăcândăoănoapteăs-arăfiăl satăpesteăminteaălui,ăcaăşiă
cândăoăalt ăpersoan ăarăfiăînjurat,ăarăfiămin ităsauăarăfiăfurat,ăaşaăsuntă
câteăuniiădeăînfunda iăînăcontraziceri.ăAcestaăeăunăaltăneajunsăalăc s to-
riiloră greşite,ă înă careă nuă s-aă inută seam ă şiă deă calit ileă sufleteştiă aleă
celeilalteă p r i.ă Acesteaă seă potă vedeaă maiă bineă înă p rin iiă celoră ceă seă
c s toresc,ăîntrucâtăVremeaăle-a scos laăiveal ătoateăsc derileăsauăînsu-
şirile,ăşi,ăaşchiaănuăsareădeparteădeăbutuc
258 C RAREAăÎMP R IEI

Zgârcenia,ăl comia,ăinvidia,ăbe ia,ănecredin a,ăminciuna,ăcurviaă

şiăcelelalteăconfigureaz ăorganismulăpotrivităcuăfiecareădinăacesteăpa-
timiăşiăseărezum ăapoiăînăfactoriiăereditari,ăşiăaşaăseăseam n ăînăurmaşiă
patimileăcontraăfirii,ăcaătotăatâteaăboabeădeăneghin ăînă arinaăluiăDum-
nezeu.ă Iară ei,ă laă rândulă lor,ă ceă vreiă s ă rodeasc ?ă Sauă aceleaşi,ă sauă
urm rileă acestora,ă sauă peă amândou ,ă urmând,ă fieă modulă dominant al
eredit ii,ădup ăcareăcaractereleănormaleăsauăpatologiceătrecădeălaăgene-
ratoriălaăurmaşiăaproapeăobligatoriu,ăfieăurmândămodulăatavic,ăcândăca-
ractereleă seă ascundă oă genera ieă sauă dou ă şiă apar,ă dintr-oă dat ,ă peă
neaşteptate,ăîntr-al 3-lea sau al 4-leaăneamădeăoameni.ăNuăcumvaăaşaă
vinărepeti iileăistoriei?

OAMENI DIN IAD

Nuă vorbescă deă iadulă teologic,ă ciă deă iadulă vie iiă mizerabile,ă deă
convoiulămizerieiăasupraăc reiaădesfigurareaăşiădegenerareaăseăîntindăcaă
oă perecheă deă gheare,ă tr gândă peă cineă prindă într-oă enorm ă gloat ă deă
chinui iăşiădos di iăaiăsor ii.
Totăspa iulăocupatăodinioar ădeămoarteăeăde inutăaziădeăboal ăşiă
de infirmitate. S-au redus bolile infecto-contagioaseăprinăm surileăme-
dico-preventive,ăauăsporităînălocăceleădegenerativeăşiăafec iunile cronice
aleăpieliiăşiăaleăsistemuluiănervos,ăcirculator,ădigestivăşiărespirator;ăpeă
urm ă cancerul,ă bolileă denti ieiă şiă bolileă ereditare.ă Boalaă încleşteaz ă
umanitateaă înă suprafa ă şiă înă adâncime,ă cantitativă şiă calitativ;ă Astaă oă
spune un profesor de medicin 1. Nu vorbesc de cei ce ajung în spitale,
str punşiădeăunaăsauămaiămulteădinăceleăpesteă800ădeăfeluriădeăcleştiăaiă
bolii.ăCeăcuriosăeănum rul!ăInăbolileăspiritului,ănumaiădevia iaăînămate-
rieădeăcredin ăpeăbaz ădeăBiblie,ăaădatăpân ăacumă800ădeăsecteăreligi-
oase2.ăContagiunileăspiritului,ăînătotalitateaălor,ăsuntăpurăşiăsimpluănenu-
m rate.ăCâteăcapeteăatâteaănon-sensuri! Lucrul cel mai imposibil din

1
M.ăKernbach,ăSpiritulăştiin ificăşiăproblemeleăfundamentaleăaleămedianei
contemporane, Institutul de arteăgraficeă"DaciaăTraian ",ăSibiu,ă1942,ăpp.ă7-8.
2
800 în 1946, acum cea. 3000.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 259

lumeăarăfiăoăunificareăaămin ilor.ăFiecareăeăunicăînălume;ăde-arăînviaăto iă
oameniiădeălaăAdamăpân ălaăsfârşitulălumii,ăn-aiăs ăg seştiădoiăoameni
identici.ăAceastaăeăgeneticăadev rat.ăDiferen ierileăasteaădezechilibrate,ă
dinăceăînăceămaiăpr p stioase,ăcreeaz ăhaosăîntreăoameni,ăcreeaz ămete-
rezeă deă r zboi,ă creeaz ă mizerie,ă creeaz ă chingileă iadului,ăcareăstrângă
via a,ăde-o frâng.
Laz riiădeălaăpor ileăboga ilorănuăridic ăoăpreten ie,ăciăoăr bd toare
rug minte.ăBoga iiă ştiaăsuntăeiăs n toşiălaăminte?ăLe-a zis Dumnezeu
"nebuni"1 peă degeaba?ă C ciă acestoră dou ă feluriă deă oameniă le-a zis
Dumnezeuănebuni:ăcelorăceăleap d ăpeăDumnezeuăşiăcelorăceăleap d ă
peăoameniădinăinimaălor.ăDeăfapt,ănuămaiăsuntăbuniădecâtăs ăfac ădină
via aă celorlal iăunăiad.ă Ura,ă aceast ă desfigurareă spiritual ,ă faceămiiă deă
victime,ăc ciăstingeăpeăDumnezeuăşiădinăochiiăcelorlal i.ăUraăîşiăridic ă
împotriv ăşiămaiămareăur ,ăatâtăaăoamenilorăcâtăşiăaăluiăDumnezeu.ăEaăeă
unăclimatăalămediuluiăviciat,ăoăviforni ,ăoăboareăaăhaosului.ăEaăfaceădină
via aăaceastaăoăanticamer ăaăiadului.ăAcestaăeămediulăexterior.ăS ăzică
mediulăsocial?ăMediul:ăcuăacesteaăpricepemăceăpotăs ădeaăvariabileleă
vie ii,ăneteziteădeăiubire,ăsauădesfundateădeăur .ăConfigura iaăpersoaneiă
umaneă nuă eă determinat ă numaiă deă elementeleă eredit ii,ă ciă şiă deă
elemeneteleămediului.ăOmul,ăaşaăcumăe,ăeărezultatulăinterferen eiădintreă
ceiădoiăfactori.ăEreditateaănuăfixeaz ăpozi iiăfatale, din care nu putem
ieşi,ă ciă limiteă maiă multă sauă maiă pu ină fixe,ă dup ă cumă eă vorbaă deă oă
însuşireăsauăalta,ăînăcadrulăc roraămediulăneăfixeaz ăpozi ia2.
Energiaădeăcreştereăşiăorânduireăaăconfigura ieiănuăapareăînămodă
automată înă cromatin ,ă ciă caă oă reac iuneă a cromatineiă fa ă deă ună
diferen ialăalămediului.ăVia aăşiăorganismulănuăsuntăoăsimpl ăactualizareă
aă virtualit iloră nativeă dateă înă sistemulă genezelor,ă ciă ună rezultată ală
interferen eiă dintreă acesteă virtualit iă şiă mediu,ă înă careă configura iaă
genezelor se dezvolt .ăSurprindemălaămijlocăşiăunămicăcercăvicios,ădară
real:ăstructuraăgenezelorăatârn ădeămediulă- de toate mediile - în care
s-auăconfigurat;ăiarădezvoltareaălorăînăfilogenez ăatârn ,ăpeălâng ăaces-
tea,ăşiădeătoateăconfigura iileămediilorăviitoare,ădinătotăparcursulăcreşte-
rii.ă Desigură c ă şiă ideeaă aceastaă nuă poateă fiă împins ă pân ă laă absurd;ă
dintr-unăouădeămusc ănuăpo iăajungeălaăunăpuiădeăg in .ăAc iunea

'Luca 12,20.
2
N.ăM rgineanu,ăop.ăcit.,ăp.ă158.
 C RAREAăÎMP R IEI

mediuluiănuăeătar ăMu;ăareămargini,ăşiăînc ăbineădefinite,ătotuşiădestulă

deăelasticeăcaăs ăneăpermit ă- zicăspecialiştiiă- ca printr-un mediu dirijat
s ăob inemăoămusc ănumaiăcuăunăochi,ăsauăcuătreiăochi.ăAădenaturaăfirea
eăuşor,ămultămaiăuşor,ădecâtăaăscoateădenaturareaăintrodus ăînăfire. Cu
alteă cuvinte,ă putin eleă deă dezvoltare,ă peă careă leă închideă sistemulă
genetic,ănuăseăreducăniciodat ănumaiălaăunaăsingur ,ăciălaă maiă multe,ă
chiar foarte multe. Din acestea foarte multe, mediul totdeauna alege
unaăsingur 1.
Cu treaba asta, a mediului dirijat, s-aă angajată educa ia;ă aceeaşiă
datorieăoăauăreligiile.ăCâteodat ăîns ăvinăvremuriăcândăpareăc ăseăn ruieă
stihiile; - cineămaiăpoateădirijaăfurtuna?ăDeămulteăoriăhaosulăîlăanun ă
primaăcelul ăaămediului:ăfamiliaănecreştin .

UNăR SPUNSăFIOROS

Unăînv tor întâlni un copil pe drum. Copilul era mic, nu venise

laăvremeaădeăşcoal ăşiănuăieşiseăprintreăoameni.
- "Alăcuiăeştiătu?"
- "Al dracului", - r spunseăcopilul.ăînv torulăîncremeni.
- "Cumăteăcheam ?"
- "Satana".
- "De unde vii?"
- "Din iad".
înv torulăcercet ăobârşiaăacestuiăr spunsăfiorosăşiăafl ăl muri-
rileăurm toare:
Mamaăcopiluluiăseăcertaăfoarteădesăcuătat lăluiăcareăeraăbe ivăşi-i
zicea: "Ce-iădrace,ăiarăaiăvenităbeatăpeăcapulămeu?ăLaăasta,ătat lăholbaă
ochii,ăîncleştaăpumnii,ăşi-unăpotopădeăînjur turiăîiăieşeaăpeăgur .ăCopilulă
fugeaă speriat,ă plângând,ă înă bra eleă mamei,ă dară mam -sa îl alunga,
zicând:ă"Fugi,ăsatano,ănuăm ămaiăn c jiăşiătuăînăiadulă staădeăcas ".
Deăaciăaăînv atăcopilulăc ăpeătat -s uăîlăcheam ă"dracul",ăpeăelă
"satana"ăşiăc ăeiăto iătr iescă"în iad".

Idem. p. 160.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 261

OăR D CINAăAăDURERILOR

Amă r masă în eleşi,ă deocamdat ,ă c ă p catulă esteă oă c lcareă aă

legiloră vie ii;ă introducereaă înă via ă aă unuiă dezechilibruă consim ită deă
minte.ăDac ăurmeaz ămereuăaşa,ăminteaăsl beşteăşiănuămaiăpoateăst viliă
dezechilibrulă dină ceă înă ceă maiă mare,ă careă invadeaz ă spa iulă vie iiă cuă
spectreleăsinistreăaleămor iiăpeăpicioare1.
C lcareaăuneiă legiă omeneştiăd ă infrac iuneaă legiiă şiă seăpedep-
seşte,ăprecumăseăştie.ăC lcareaălegilorădivineăaleăvie iiăseănumeşteăp cată
şiăseăpedepseşteăprecumăs-aăspusăşiăprecumăseăvedeă- cine vede.
Oămareădezarmonieăconst ăînăfaptulăc ăinstinctulăb rbatuluiăeăînă
conflictăcuăinstinctulăfemeii.ăInstinctulăb rbatuluiăvreaămereuăfemeia,ăcaă
prilejăalădesc rc rilorăsaleăgenetice.ăInstinctulăfemeiiăîns ăeămaternita-
tea.ăCopiluluiăpân ăseădesprindeădeămam ,ăîiătrebuieădoiăani,ădeci,ădup ă
rânduial ăfirii,ătrebuieăs ăfieăl sat ăînăpace.
Deci,ăceăvaăfaceăb rbatul?ăSauăîşiăvaăpervertiăso ia,ăfacând-oăs ă
umbleăşiăeaădup ăpl cereaăp timaş ,ăc utândăs ăscapeădeărostulăfiriiă
sale,ăsauăoăvaăfaceăcriminal ,ăpunând-oăs -şiăucid ăînăpânteceăfiin aăf r ă
ap rare,ă sauă vaă practicaă scârbaă onanieiă cuă femeiaă sa 2,ă p zind-o de
rostulă z mislirii,ă dară necinstind-o,ă cumă nuă seă maiă poateă spune.ă Al iiă
recurg la sterilizare,ăal iiălaăaventuri,ăsauălaălupanare.ăUnăatareăb rbată
nu-şiăvaământuiăso iaăprinănaştereaădeăfii3,ăciăoăvaăosândiăcuăucigaşiiăşiă
curvarii,ăprintreăcareăşiăelădeăasemeneaăvaăfi4.
Preaă pu iniă suntă b rba iiă care-şiă st pânescă instinctulă ira ional,ă
prinăputerileăra ionaleăaleăsufletului,ăreglementându-1 potrivit cu rostul
s uăoriginar.ăŞiăiar şi,ăşiămaiăpu iniăsuntăceiăce-i convertesc energia
prinăînfrânare,ăs ltândăsensulăfiriiălaărosturiămaiăpresusădeăfire.
Deciăpl cerea,ăc utat ănumaiăpentruăeaăîns şi,ăcheam ărepetareaă
dinăceăînăceămaiădeas ăaăactului,ăpân ăceăajungeălaădistrugereaăsistemu-
luiă nervos.ă Maiă multă chiar:ă eaă aprindeă organismulă şi-1ă împingeă pân ă
dincoloădeăposibilit ileăsaleăfunc ionale;ăeaăprovoac ăfrângereaăoric reiă
cenzuriămoraleăşi-şiăduceăsupuşiiăpân ălaădoagaănebuniei.

1
Apocalips ă3,ă1. 3
1 Timotei2, 15. 4
2
Facere 38, 9. Apocalips ă21,8.
262 C RAREAăÎMP R IEI

Deămulteădinănevoileăacesteaăsuntădeăvin ăşiăp rin iiăcelorădou ă

p r i.ăAşa,ădeăpild ,ăaşăvreaăs ăştiuădeăceănu-săp rin iiălaăfelădeăgr bi iăşiă
cuăînsurareaăb ie ilor,ăpeăcâtăsuntădeăgr bi iăcuăm ritareaăfetelor.
Faptaălorăgreşit ăîncurajeaz ăt inuităsauăpeăfa ăfraudaăneomaltu-
sian ă- onaniaăcuăfemeie,ăfereala,ăp zireaă- ceeaăceăeăoăplag ăde-oăneb -
nuit ăîntindereăînătoateămediileăsociale.ăIat ăc ,ădup ăscurt ăvreme,ăseă
arat ăşiăpedepseleăacesteiăfraude,ăcuădeosebireălaăfemei:ătulbur riăgraveă
aleă s n t ii,ă fenomeneă dureroaseă aleă pântecelui,ă tulbur riă îndeosebiă
nervoaseă şiă mintale,ă cuă des vârşireă necunoscuteă niciă chiară medicilor.
Aşaă zică medicii.ă Deă laă pânteceă durerileă seă întindălaă rinichiăşiăînăjosulă
pântecelui,ăuneoriăînămembreleăinferioare.ăDurerileăseăstârnescăşiăcrescă
înăvremeaămersului,ăînăvremeaăridic riiăsauăaşez riiăpeăscaun,ăaăridic riiă
vreunuiă lucruă şiă pesteă totă înă vremeaă intimit ii,ă - lucru care aduce
uneoriăgraveăneîn elegeriăconjugale.ăDeodat ăcuădurerileăacestea,ăapară
tulbur rileănervoase,ăcareăschimb ăprofundăstareaăpsihic ăşiămintal ăaă
bolnavelor.ă Caracterulă schimb toră ajungeă iritabil,ă irascibilă pân ă laă
exces.ăDinănimicuri,ăexploziiăviolente,ăfurii,ăadev rateăsincopeăaleăjude-
c ii,ăcareănuămaiăpotăfiăînfrânateăsauăst pânite.ăEăunăadev ratădezechi-
libruăumoral,ăcareăfaceăbiataăvictim ăs ătreac ădeălaăexploziaăviolen ei,ă
pân ălaătriste eaăşiămelancoliaă cea maiăprofund ,ăşiăuneori,ăpân ălaă
ideea sinuciderii. Asta-iă fraudaă şiă isprava.ă Deă aceeaă nuă t cem,ă ciă de-
mascam,ăîmpinşiădeămil ăşiăajuta iădeăştiin .
Explica ia.ăîntr-un raport conjugal normal, organele genitale fe-
minine trec succesiv printr-oăfaz ădeăcongestieăintens ăşiăoăfaz ădeăsl -
b nogireă brusc ,ă ceă stabileşteă cursulă regulată înă circula iaă sângelui.ă
Actulă conjugală falsificat,ă neispr vit,ă f r ă concluziaă natural ,ă las ă s ă
persiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter per-
manent. Urmeaz ăoătulburareăaănutri ieiă esuturilor,ăpeăurm ăalterareaă
lorăanatomic .
Mul imeaăfirişoarelorănervoaseăaleăplexuluiăhipogastric,ăfirişoareă
careă pleac ă deă laă uteră şiă seă unescă cuă sistemulă cerebro-spinal,ă îndur ă
ap s ri,ă irita ii,ă care,ă laă obârşieă suntă dureriă locale,ă dară cuă tulbur riă
reflexeă laă distan ;ă iară cuă vremea,ă arunc ă peă bolnaveă înă plină domeniuă
psihiatric.
Congestiileăacesteaăcuărepeti ieăproducăalter riăintenseăşiăprofun-
deăînăsânulă esuturilor,ăcare-şiăpierdăastfelăfunc iuneaălorănormal .ăAşaă
se instaleaz ,ăcuăvicleşug,ăsterilitateaădefinitiv ,ăincurabil ,ădup ăcâte-o
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 263

lung ă perioad ă deă sterilitateă voit .ă Atunciă înă zadară maiă doreştiă copiii,ă
muguriiă vie ii,ă c ciă fireaă teă pedepseşteă cuă aceast ă crud ă întoarcereă aă
lucrurilor: î iăcalific ăfaptaăşiăî iăcondamn ăneamulălaămoarte.
Ultimulăefect:ădenatalitatea,ădepopularea,ăetc.ăAşaăseăstingeănea-
mul...
Parc ăauzimăglasulădeăfocăalăluiăOseiaăproorocul,ăzicând:

4, 1-10:ăDomnulăst ălaăjudecat ăcuălocuitoriiăp -

mântului,ăfiindc ănuămaiăesteăcredin ,ănici,ăiubire,ă
niciă cunoaştereă deă Dumnezeuă înă ar .ă To iă jur ă
strâmb,ă mint,ă ucid,ă fur ă şiă suntă desfrâna i;ă s vâr-
şescăfapteăsilnice.ăDeăaceeaă araăeăînămareăjale,ăiară
locuitoriiăf r ăvlag ...ăpoporulămeuăvaăpieri,ăpentruă
c ă nuă maiă cunoaşteă pe Domnul. Când se vor
desfrâna,ă nuă seă voră înmul i,ă c ciă auă înşelată peă
Dumnzeu.

Problemaă iscat ă areă şiă urm ri,ă suntemă chiară peă caleă s ă înh mă
câtevaăcercuriăvicioase,ădeăpild :ăînsuşirileăcopiluluiăatârn ădeăgradulă
de pervertire la care a ajuns instinctul maternit iiălaăfemeie.ăDac ăi-a
fostăstârnit ăsenzualitateaă- ceeaăceăeăoădec dereădeălaărostulăfiriiăsale,ăoă
pervertireă convenabil ă pentruă masculă - evolu iaă embrionuluiă înă atariă
condi iiădeăvia ăintrauterin ăaduceăpeălumeăunăcopilăuşorăaplecatăspreă
onanieă precoceă şiă târzie,ă şiă vaă fiă ună copilă ar gos,ă ereditară nervos,ă şiă
predispusă spreă boliă nervoase.ă Toat ă aceast ă povar ă îşiă areă r d cinaă
numaiăînăaceast ătrezireăafar ădeăcaleăaăsenzualit iiămamei.
Invers,ă dac ă mamaă n-aă fostă înc ă împins ă înă aceaă aprindere a
senzualit ii,ăniciăînăvremeaădezvolt riiăintrauterineăn-aăfostătulburat ă
deăb rbatăşiăniciăînăvremeaăal pt riiăcopilului,ănoulăvenităvaăfiăunăcopilă
preaăpu inăînclinatăspreătrezireaăgenetic ăprematur ,ăneatrasăspreăona-
nieăşiăaproapeădelocădispusăspre nervozitate.
Deci,ădac ămamaăîşiăperverteşteărostulămaternit iiăsale,ăaduceă
peă lumeă copiiă predispuşiă unoră pervertiriă sporiteă careă leă vaă distrugeă
sistemulănervosăsau,ădeăseăvorăc s tori,ăvorăm riădec dereaăşiănecazu-
rile.ă sta-iăocolulădeăcercuriăşiăseăsoldeaz ăcuăstingereaăneamuluiăceluiă
ceăapuc ăpeăpantaăpervertiriiărosturilorăfirii.
264 C RAREAăÎMP R IEI

Deăaciăşiădeăpân ăaci,ăurmeaz ăc ătoat ăvremeaăsarciniiăşiăaăal p-

t riiăb rbatulătrebuieăs ăseăînfrâneze,ăcaăs ănuătulbureăvia aăviitoareăaă
celui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dumnezeu.
Desfrânareaăb rbatuluiăşiăpervertireaăfemeiiăz d rniceşteărostu-
rileă urm riteă deă Dumnezeuă cuă oamenii,ă deă aceeaă Elă aă dată oameniloră
porunc ,ăfrânaăaăşaptea:ă"S ănuădesfrânezi".

COPIIIăNATURALI,ăSAUăINăF R DELEGIăN SCU I

Instinctulă poligamieă ală b rbatuluiă maiă faceă şiă ispravaă asta:ă nuă
p zeşteăporuncaăluiăDumnezeu,ăşi,ăcumăamăv zut,ănuăseăd -napoi nici
deălaăcrim .ăFaptulăc ăunăb rbatănuăseăpoateăst pâni,ăîlădegradeaz ,ăîlă
coboar ădeălaăcinsteaădeăomăşiădeălaărangulădeăb rbat,ăşi-1ăcufund ăînă
regnulădinăsubordine,ăalăoric ruiămascul.
Situa iaăaceastaămaiăareăşiăalteăurm ri,ăpeălâng ăceleăziseămaiă
sus.ăDac ăomulăeăconstruităpeămaiă multeăplanuriădeăexisten ,ăpeămaiă
multe zone, orice nesocotire, orice dezechilibrare aă condi ieiă saleă
armonioase,ă areă urm ri.ă Omulă careă seă întunec ă despreă Dumnezeuă şiă
suflet,ădespreămoral ăşiăorânduireaăspiritual ăaăveniriiăcopiilorăpeălume,ă
omul care n-areă niciă ună Dumnezeuă şiă nu-1ă intereseaz ă nimică decâtă
curviaă lui,ă sigură c ă road ă saă vaă însumaă înă sineă toat ă lipsaă luiă deă
echilibruăcuămareleămediuădivin,ăînăcareăneămişc m,ătr imăşiăsuntem1.
Moise,ăcareăprinărevela ieăştiaăgenetic ,ăneăd ăcâtevaădocumenteă
potriviteăşiălaăpozi iaălaăcareăajunser m,ăastfel:
Geneza 5:
27. Toate zilele lui Matusalem pe care le-aătr ită
auăfostă969ădeăaniăşiăapoiăaămurit.
Geneza 6:
1.ăIarădup ăceăauăînceputăoameniiăaăseăînmul iă
peăp mântăşiăliăs-auăn scutăfiice,

Fapte 17,28.
 EREDITATEăŞlăSPIRIT 265

2. FiiiăăăluiăăăDumnezeu,ăăăv zândăăăc ăăăfiicele

oamenilor sunt frumoase,ăşi-auăalesădinăeleăso ii,
care pe cine a voit.
3. Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va
r mâneaăDuhulăMeuăpurureaăînăoameniiăaceştia,
pentruăc ăsuntănumaiătrup.ăDeciăzileleălorăs ămai
fieăoăsut ădou zeciădeăani".
Cu toate acestea pricina s-a lecuit abia în puhoaiele potopului.
R utateaăîns ăaătrecutăasupraăurmaşilorăşiăprinăpunteaăluiăNoe,ăîncâtăpeă
vremea lui David le-aămaiăf cutăDumnezeuăoăreducere:
Psalmul 89:
10. "Zilele omului sunt 70 de ani, iar de vor fi
înă puteriă 80ă deă ani,ă şiă ceă esteă maiă mult decât
aceştia,ăosteneal ăşiădurere".
Careă vaă fiă mediaă vie iiă înă zileleă noastre,ă urm ri iă buletinulă
necrologicăşiăafla i.ăDarătar ăniciăoăurm rire,ăfaptăesteăc ănuămaiăsuntă
b trâniă- b trâniăvenerabili,ăadev rateăchipuriăaleăluiăDumnezeuăprintreă
oameni.
Scurtareaă vie ii,ă prină urmare,ă aă venităneamuluiă omenescă caă oă
plat ăpentruăc dereaăînădesfrânare.ăNiciăc ăseăpoateămaiădrept.ăL-a în-
zestratăDumnezeuăpeăomăcuăatâteaădaruriăminunate,ăcaăelăs ărenun eălaă
eleăşiăs ăseăcoboareăsatisf cutălaăsingurărolulădeămasculăşiăfemel '7
Asta-iătoat ăaspira iaălui?ăNeînv atălaăunăidealămaiăînalt,ăsauănevrândă
s ăosteneasc ămaiăsus,ăaşaădup ăcumăaărânduităDumnezeuăoăinstitu ie.ă
Biserica,ătocmaiăcuăacestăscop,ăcaăs -lăîndrepteăşiăs -lăajuteăspreăîmp -
r iaăspiritului,ăsigur c ăseăafl ăînădisonan ăşiăînădezechilibruăcuăDum-
nezeu.ăDeăDumnezeuănuăscapiăpeăsimplulămotivăc ănu-Lăascul i,ăsauăIiă
t g duieştiăexisten a,ăşi-IănesocoteştiăBiserica,ăpentruăc ăElăareăoărân-
duial ăşi- iăcereăs-o urmezi.
Solomon, ca unul ce avea s-oăp easc ,ăaăîntrev zutăacestea:
în elepciuneă3:
10.ăCeiănelegiu iăpedepsi iăvorăfi... 12. Femeile lor
suntăf r ăminteăşiăcopiiiălorăstrica i,ăiarăspi aăloră
blestemat .
266 C RAREAăÎMP R IEI

13.ăDreptăaceea,ăfericit ăesteăceaăstearp ăcareă

nu s-aăpâng rităşi care n-aăcunoscutăpatăcuăp cat;ă
ea avea-vaăroad ălaăcercetareaăsufletelor...
16. Fiiiădesfrâna ilorănuăvorăaveaădes vârşireăşi
s mân aădinăpatulănelegiuităseăvaăstinge.
17. C ci,ădeşiăvorăaveaăvia ălung ,ănuăvorăfiăde
niciăoătreab ,ăşiăb trâne eleălor,ălaăurm ăde tot, vor
fiăf r ăcinste.
18. Iarădeăvorămuriădeătimpuriuăvorăfiăf r
n dejdeăşiăf r ămângâiereăînăziuaăjudec ii.
19. C ciăneamulăceluiănedreptăareăgroaznic
sfârşit.
în elepciuneă4:
3. Mul imeaăpruncilorălaăceiănelegiui iănuăeste
deăniciăunăfolos;ădinăml di eleălor spurcate nu se
înfigeăr d cin ăînăadâncăşiănuăvorăaveaătemei
nezdruncinat.
4. Chiarădac ăseăvorăîmbr caăvremelnicăcu
ramuri,ăfiindăf r ătemeinicie,ăseăvorăzguduiădeăvânt
şiăseăvorădezr d cinaădeăputereaăvijeliei.
5. Ramurile lor vor fi frânte mai înainte de
maturitate, rodul lor va fi netrebnic, crud la mân
careăşiădeănimicăbun.
6. Fiindc ăprunciiăn scu iădinăsomnulănecurat
suntămartoriăaiănelegiuiriiăp rin ilor,ăcândăstaiăs -i
cercetezi.
Acesteaăsuntăm rturiiăbibliceădespreădestinulădeămizerieăalăroa-
delorăf r delegii,ădeăpeăurmaăinstinctuluiădesfrânatăşiăpoligamie.

Prină cuvântulă luiă Iezechiilă prooroculă str bateă totuşiă oă raz ă deă
îndurare,ăpentruăcâtevaăexcep ii.ăNeăintereseaz ăenormălucrulăacesta,ăală
redres riiăuneiămoşteniriămizerabile.ăAstfelăînăloculăceăumieaz ăeăvorba
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 267

deăunătat ăf c torădeătoateărelele,ădară - printr-un concurs de ajutoare

v zuteăşiănev zuteă- copilulăs uăpricepeădeosebireaădintreăbineăşiăr uăşiă
seăfereşteădeăfapteleătat lui.ăBiruieăînăelămoştenirea,ăprobabilămaiăbun ,
aămarnei.ăDeci,ădac ăunuiăatareăp rinte:
lezechiil 18:
14. De i s-aă n scută ună fiu,ă careă v zândă
p catele,ăv zândătoateăcâteăle-aăf cutătat lăs u,ăelă
seăp zeşteăşiănuăfaceănimicăasemenea...
17. ... acestăomănuăvaămuriăpentruănedrept ileă
p rinteluiăs u,ăci înăveciăvaătr i.
19.ăDarăve iăzice:ăpentruăceăfiulăs uănuăpoart ă
nedreptateaă tat luiă s u?ă "Pentruă c ă fiulă aă f cută
ceeaăceăeraădreptăşiălegiuităşiătoateălegiuirileăMeleă
le-aă inutăşiăle-aăîmplinit:ădeăaceeaăvaătr i."

Adic ăeăcuăputin ,ăpentruăfericiteăexcep ii,ădespov rareaădeăsubă

oămoştenireămizerabil ?ăDa,ăeăcuăputin ,ăcuăpre ulăşiăcuăostenealaăuneiă
vie iăcurate.

NUăSEăPOATE,ăSAăNUăSEăPOAT

Conflictulăsauădisonan aădintreăinstinctulăpoligamieăalăb rbatuluiă

şiă instinctulă maternit iiă femeiiă nuă seă poateă înfrânge, nu se poate
rezolvaăşiănuăseăpoateăconverti,ădecâtăînăcazulăcândăambeleăp r iătr iescă
înv turaă creştin ă dină toateă puterileă fiin ei.ă Creştinismulă eă aă douaă
crea ieăaălumii,ăaădouaăcrea ieăaăomului,ăoăcrea ieădinănouăaăfirii.ăIisusă
Hristosă înso eşteă peă omă prină înv turaă Sa,ă prină Bisericaă Sa,ă prină
rânduielileăSale,ăprinăCuvântulăS u;ăajut ăpeăomăprinădarurileăSale,ă
prinăs l şluireaăSaăînănoi,ăşiăînăto i,ăcaăunăDumnezeuăpretutindeniădeă
fa ;ă iară maiă multădecâtă acesteaă - careă seă ştiauăşiă pân ă aciă - Iisus
Hristosăîntov r şeşte,ăcârmuieşteăchiar,ăcrea iaăfiec ruiăomăceăvineăînă
lume,ăînătemeiulăpretutindenita iiăşiăatotputernicieiăSaleădeăDumnezeu.ă
Elăesteăcauzaăprimar ăcareăconfigureaz ăvia aăînătoateăparticularit ile
268 C RAREAăÎMP R IEI

sale, încât fiecare ins e unic între oameni. El decide, în infinitul mic, ce
calit iăsauădefecteăs ăfieăexpulzateăprinăceleădou ăglobuleăpolare,ăcareă
cuprindăjum tateădinănum rulăcromozomilor,ăşiănicidecumăhazardul.ăElă
înclin ăs ă fieăunaă sauăaltaă dinăconfigura iile - probabileăpentruănoiăşiă
sigure pentru Dumnezeu -;ăElăformeaz ădestinulănostruăînăaşaăfelăîncâtă
oă aşezareă specific ă înă infinitulă mică s ă aib ă urm riă imenseă înă
configura iaă şiă înă fapteleă noastreă viitoare.ă Toateă acesteaă leă faceă con-
tabilitateaă absolut ă aă luiă Dumnezeu,ă careă creeaz ă înă dependen ă cuă
omulăşiăpotrivităcuăfapteleăsale,ăajungându-1ăcuăr ut ileăluiădinăurm ăşiă
întorcându-i-leăînăbra e,ăsauăiertându-1ădeăele,ădac ăs-a silit, prin lupta
cuăsineăînsuşi,ăs -şiădobândeasc ăiertarea.
Ieşireaădinăînghesuireaăaceasta,ădup ăcare:ă"Tuăsingurăteăpedep-
seştiăcuăr utateaăşiătuăsingurăteăloveştiăcuăateismulăt u",ănuăeăcuăputin-
,ădecâtătr indăprezen aănev zut ăaăluiăHristosăînănoi,ătr indăînv turaă
creştin ăînătoateăfibreleăfiin ei,ă- ceeaăceăfaceăcuăputin ălui Dumnezeu
s ă scoat ă afar ,ă prină mecanismulă eredit ii,ă neghinaă recesiv ă şi,ă înă
vremeaă str duin eiă celuiă dină cauz ,ă s ă fac ă s ă revin ă mul imeă deă
geneze recesive în geneze dominante, ceea ce lui Dumnezeu îi este
foarteă cuă putin .ă Puterileă credin ei,ă amplificateă deă putereaă şiă binecu-
vântareaă luiă Dumnezeu,ă auă influen ă neb nuită deă mareă asupraă
eventualeloră noastreă infirmit i.ă Minuneaă acesteiă refaceriă seă întâmpl ă
oriundeăseăafl ăcredin ăîndeajuns,ăcaăs ăstr muteăconfigura iaărecesiv ă
într-unaădominant ,ăfie prinăcaleaănaşterilor,ăfieăde-a dreptul. Puterea
luiăDumnezeuănuăareăhotareleăneputin eiănoastreăşiădeăaceeaănimicănu-i
esteăcuăneputin .ăUndeăîns ănuăvremăşiănoi,ănuăintervine;ăne-aăf cută
tar ănoi,ădarănuădes vârşeşteălucrulăf r ănoi.
Abiaă ună b rbat,ă care are cap pe Hristos1,ă vaă fiă înă stareă s -şiă
înfrâng ă pornirileă pervertiriiă şiă s ă p zeasc ă netulburat,ă înă vremeaă
cuvenit ,ămugurulăvie ii,ădeălaărodireăpân ălaădesprindereaădeplin ădeălaă
sânul mamei.
Ună atareă b rbată p zeşteă f r ă vrajb ă predaniaă pravileiă b trâne,
care-1ăopreşteăînăposturiăşiăs rb toriăşiăînăzileleăasupraăloră- ca pe unul
ceăştie:ăceăbinecuvinteaz ăDumnezeuăşiăceăpedepseşte.
Vorbimă aciă cuă toat ă în elegereaă şiă cunoştin aă ceă s-a nimerit la
îndemân ,ăc ăb rba iiăcuăunăsistemănervosărezistentăsunt capabili de

1 Corinteni 11, 3.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 269

înfrânare.ăPeăcândăslabii,ănervoşii,ădezechilibra iiădevinăşiămaiăanormaliă
înăurmaăînfrân riiăpoftelorălorăgenetice.ăPersoaneleătariăseăfacămaiătari,ă
prinăaceast ăform ădeăascez .ăAstaăoăspuneăCarrel1, un mare doctor al
timpului.
Iat ădeăceălaăc s torieănuăajungeănumaiănum rulăanilor,ăîng dui iă
deălege,ăciăseăcereăşiăvârstaăcredin eiăînăDumnezeu,ăprinăcare,ă"p zindă
hotareleălegii",ăs ăseăasigureăst pânireaăpesteăpatimi.ăMajoratulăp r iloră
îl decide mintea,ă nuă instinctul;ă credin a,ă nuă necredin a;ă înfrânareaă nuă
desfrânarea.
Via aănoastr ăareătreiăfaze,ăînădezvoltareaăei:ăfazaăvegetativ ă -
pân ălaănaştere;ăfazaăbio-psihic ,ăf r ălimiteăprecise;ăşiăfazaăspiritual .ă
Mul iănuătr iescădecâtăprimeleădou ăfazeăaleăvie ii,ăiarămaiăsusăn-au nici
gând s-ajung .ă Tr indă într-oă c s torieă cuă aceştia,ă nuă po iă fiă decâtă
într-unăpermanentădezechilibruăcuăcerin eleăspiritului.ăVia aăacestoraăeă
oăînjur tur ăcontinu ălaăadresaăspiritului,ăiarăpentruăparteaăcreştin ăeăună
fel deămucenicieăf r ăn dejdeăsigur .
Creştereaănormal ădesf şoar ăvia aăomuluiăînăfazaăspiritual ,ăînă
tr ireaă intens ă aă credin eiă creştine;ă abiaă acum,ă tineriiă ajunşiă laă tr ireaă
creştin ă aă vie ii,ă numaiă cuă aceastaă aducă garan iiă suficienteă c ă înă
c s torieă voră tr i,ă p zindă legileă luiă Dumnezeuă şiă înfrânândă patimileă
contraăfirii.ăC ciăoricumăs-arăc uta,ănuăiăseăg seşteăacestuiăinstinctăaltă
rost de la Dumnezeu, decât singur rostul rodirii de copii. Orice denatu-
rareăaăacestuiărostăeădesfrânareăşiăc dereădeălaătr ireaăcreştin ălaăvia aă
p gân .

PUI DE OM IN PUI DE CER

Bisericaăcreştin ămereuăatrageăaminteăfiilorăs iăduhovniceştiăs ă

nu se cufunde, ca într-unărostăultimăalăvie ii,ăînăemo iileăira ionalit ii,ă
caăs ănu-şiăînchid ăastfelăuşaădeăieşireădinăîntunerecăînălumin ,ăînă
vârstaălorăspiritual .

1
AlexisăCarrel,ăOmul,ăfiin ănecunoscut ,ăBucureşti,ă1944,ăEd.ăCugetarea.
ed. III, p. 151. ' "'■'•'
270 C RAREAăÎMP R IEI

înăoperaărecrea iuniiăomuluiăînăHristos,ăceleădou ăp r i- trebuie

s ăseăsimt ăc ăsuntăchemateăla cinstea de colaboratori ai lui Dumne-
zeu1,ăcareăurm reşteăprintr-înşiiăoăinten ieădivin ,ăîmbr cat ăînăpuiădeă
om.ăOăc s torieăcuăoăaşaăsocoteal ăoăbinecuvinteaz ăDumnezeuăcândă
ridic ă nuntaă deă laă instinctă laă rostulăeiă spiritual,ălaă cinsteaă deă tain .ă Eă
singuraăgaran ieăaăuneiăc s toriiădurabileăşiăpl cuteăluiăDumnezeu.
Tobie,ă c l torindă înă alt ă ar ă s -şiă iaă nevast ,ă aă zisă cuvinteleă
acesteaăplineădeăsocoteal :
"Doamne,ă iat ă iauă peă aceast ă sor ă aă mea,ă nuă
pentru împlinirea poftelor mele, ci într-adev ră caă
femeie"2.
CândăvreaăDumnezeuăs ăîntrupezeăunăgândăînălumeaăv zut ,ăcaă
peăunănouăfiuăalăS uăşiăs -lăsuieăpeătrepteleădes vârşiriiăf pturilorăSale,ă
neap ratăîiă trebuieă şiăoă c s torieă corespunz toareă peă p mânt.ă Situa iaă
aceastaă aă luiă Dumnezeuă oă g simă exprimat ă în Scripturi, sub diferite
forme.
Astfel, prin Isaia proorocul, Cuvântul se tânguie:
"Piereă dreptulă şiă nimeniă nuă iaă aminte;ă seă ducă
oameniiăcinsti iăşiănim nuiănu-iăpas ăc ădinăpricinaă
r ut iiăaăpierităcelădrept"3.
- Cumăpierădrep iiăşiănimeniănuăiaăaminte?
- Foarteăsimplu:ăC ănuăseămaiănasc.
- Şiăeădeăvin ăomul?ăTrebuieăs ăseăîntrebeăomul,ădeăceănuăseămai
nascădrep ii?
- Iat ăc ătrebuie,ădeăvremeăce-iăaflatădeăvin ;ăiat ăc ădispari ia
dreptuluiăeăoăproblem ,ădeăcareăsuntemătraşiălaăr spundere.ăC s toria
are cuvântul.

1
1 Corinteni 3, 9.
2
obit8,7.ă 3 Isaia
57, 1.
 EREDITATEăŞIăSPIRIT 271

Dinăceleădeăpân ăaciăs-aăîn elesăcevaădinămecanismulăeredit ii,ă

alămediuluiădirijatădeăreligieăşiădeăeduca ie,ăiarăaci,ăvorbindădeătr ireaă
creştin ,ăneăafl măînăplin ăstructura ieăspiritual ,ăatârn toareătotuşiădeă
factoriiăomeneştiăaiăc s toriei.
într-oă atareă perspectiv ă niă seă faceă peă deplină în elesă cuvântulă
SfântuluiăPavel,ăcareăchiarăcondi ioneaz ământuireaăfemeiiădeămenireaă
eiădeămam .
1 Timotei 2:
15.ă "Seă vaă mântuiă prină naştereă deă fîi,ă dac ă
st ruieşteăcuădeplin ăîn elepciuneă(aşaănumeauăceiă
vechiă înfrânarea),ă înă credin ,ă înă iubireă şiă înă
sfin enie".
Naştereaă deă fii,ădeodat ă cuăoăvie uireă deă acestă fel,ăeă cevaă careă
contravineă instinctuluiăpoligamieă şiătar ă alt ă socoteal ă alăb rbatului
f r ăHristos;ădeciănuăeăcuăputin ăîmplinireaăinten ieiădivine,ădecâtăcuă
unăso ăînăstareădeăaceeaşiăcredin ăşiăvie uire.ăConvingereaăc ăseăpoateă
şiăceeaăceăniăs-arăp reaăc ănuăseăpoate,ăeăoăputereăneb nuit ;ăunăfelădeă
amplificareăaăvoin eiăomuluiăcuăvoin aăluiăDumnezeu.
Avem probe unde nici n-amă b nui:ă înă fizicaă modern ,ă despreă
puterileă sufletuluiă asupraă lumiiă fizice,ă deciă şiă asupraă trupuluiă Prină
simpla atingere a unui obiect structura acestuia s-a schimbat întru-
câtva. Prin simpla îndreptare a energieiă cunosc toareă aă sufletuluiă
asupraă unuiă lucru,ă acestaă seă influen eaz ă şiă seă schimb ă întrucâtva,ă
încâtănuăeăidenticăînămodăabsolutăcuăelăînsuşiădeămaiăînainteădeăexpe-
rien .ă Dreptă aceea,ă nuă seă poateă vorbiă deă oă determinareă riguroas ă aă
configura ieiă materiei,ă ciă celă multă deă ună indeterminismă înă fizic .ă
Pacheteleăacesteaădeăenergie,ăcareăbombardeaz ămateriaăsauăcelulaăvie,ă
dauăaceleămuta iiăneprev zuteăînăstructuraăobiectivuluiălor.ăS-a scris
chiarădespreăbiologiaăquantelor.ăToateăconstat rileăasteaăsuntălegate de
numeăproprii,ărecunoscuteădeălumeaăîntreag .
Deăaciăre inemăfaptulăc ăorganismulăviuăînregistreaz ăcuăatâtămaiă
uşoră ună bombardamentă ală energieiă sufletuluiă şi-iă pricinuieşteă muta iaă
infinitezimal ,ă dup ă dorin .ă Iară oă mic ă schimbareă înă microbiologică
dezl n uie,ă prină amplificare,ă proceseă uriaşeă înă configura iaă persoanei,ă
uneoriăchiarăşiăînămacrobiologiaăsociet ii.
272 C RAREAăÎMP R IEI

Deci,ăcumăs ănuăfieăînăstareăblestemulăuneiăbabe,ăaproapeăcojit ă
de materie, zvârlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat, ca
voin aă eiă s ă nu-1ă ajung ă şiă s ă nu-iă schimbeă configura iaă fizic ă şiă
psihic ?ăGândireaăîndreptat ăcaăoăs geat ăpoateăpricinuiălaă int ăleziuniă
organice.ă Şiă iar şi:ă cumă s ă nuă fieă înă stareă rug ciuneaă cuă iubireă s -l
foloseasc ă şiă s -l schimbe, dină r uă înă bun?ă Cuă ceă s ă fieă maiă prejosă
rug ciuneaăuneiămameăpentruămugureleă s u,ăzis ăcuătotăfoculăfiin eiă
sale,ăcaăaceastaăs ănu-1ăfoloseasc ăînăchipulăpeăcareăîlădoreşte'.'ăMaiă
mult:ătoateăst rileătrupeştiăşiăsufleteştiăaleăcelorădoiăp rin i,ăiarămaiăcuă
deosebireăaleămameiăînăvremeaăcelorănou ăluni,ăseăîntip rescăînăcopiă
caă tendin eă sauăpredispozi ii,ăpeă careă copilulăleă vaă aveaă pentruătoataă
via a.ăSup r ri,ăam r ciuni,ădureri,ăpredispunăcopilulălaătriste e,ămelan-
colie,ănes n tate.ăDeciătoateăacesteaătrebuie ocolite. In vremea aceea,
dac ămamaăfur ăoarece,ăcopilulăvaăfuraătoat ăvia a.ăSeăîmbat ămamaă
odat ,ă copilulă seă vaă îmb taă toat ă via aă - maiă alesă be iaă areă şiă suportă
ereditar.ăSeăroag ămamaăluiăDumnezeu,ăseăvaărugaăşiăcopilulăei.
Notaăsufleteasc ădominant ăînăfamilie,ăcuădeosebireădinăvremeaă
aceea,ăşiămaiăalesăaămamei,ăvaăfiăcaracteristicaăîntregiiăvie iăaăurma-
şilor.
Acumăeăvremeaăcândăs ăfaciăceăvreiădinăcopilulăt u,ăacumăeştiăcuă
deosebireă datoareă s -lă p zeştiădeă toateă relele,ă cuă careă n-aiă vreaă s ă teă
supere,ăfiindc ănumaiăacumăpo iăşiăteăascult ăcuădes vârşire.ăDeciănuăteă
l saă corupt ă deă so ulă maiă slabă deă fireă şiă nepricepândă minuneaă ceă oă
s vârşeşteă credin aă ta,ă caă s ă nuă plângiă degeabaă peă urmaă tic loşiiloră
copiluluiăt uăpeăcareănuăl-aiăp zităcurat,ăînăvremeaăînăcareătrebuiaăp zit.
îndreapt ăpurt rileătale,ămam ,ăc treăDumnezeu,ăcareăs vârşeşte
prinătineăminuneaăîmbin riiăunuiăpuiădeăomăcuăunăpuiădeăcer,ăr splat
de fericire pentru ostenelele tale. ,
înăatariăstr danii,ăoriceămam ăseăvaământui.
lat ăfazaăspiritual ăaă vie iiădeăfamilie,ăr bdândăpentruăunărostă
divinăoăpravil ăsfânt ,ădespreăcareăziceăSfântaăScriptur :
/v

în elepciuneaăluiăSolomonă6:
10. "Cei ce-auăp zităpravilaăsfânt ,ăsfin i-se-vor,
şiăceiăce-arăînv a-oăvorăştiăceăs ăr spund ".
Iat ădeăceăvin:ăIisusălaănunt ăşiănuntaşiiălaăjudecat
 VI

ICONOMII TAINELOR
CUVINTEăHOT RÂTOARE

SfântaăScriptur ,ăprinăApostolulăPavel,ăîmparteăoameniiăînădou ă
cete:ă înă trupeştiă şiă duhovniceşti.ă "Ceiă ceă seă ină deă trupă poftescă celeă
trupeşti,ăiarăceiăceăseă inădeăduh,ăceleăduhovniceşti.ăCiăpoftaăc rniiăesteă
moarte,ădeoareceăesteăvr jm şieăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăfiindc ănuăseă
supuneălegiiăluiăDumnezeuăşiăniciănuăpoate.ăDeăaceeaăceiăceăsuntăînă
carne,ănuăpotăs ăplac ăluiăDumnezeu."1
Ceiăceăsuntăîns ăaiăluiăHristos,ătrupulăşiăl-auăr stignităîmpreun ă
cu poftele2.ă"Nuăsuntemădatoriătrupului,ăcaăs ăvie uimădup ătrup.ăC ci,ă
dacaă vie ui iă potrivită trupului,ă ve iă muri;ă iară dac ă ucide iă cuă duhulă
pofteleătrupului,ăve iăfiăvii.ăFiindc ăto iăcâ iăsuntămâna iădeăDuhulăluiă
Dumnezeu, ei, fiii lui Dumnezeu sunt."3 C ci:ă "Voin aăluiă Dumnezeuă
aceastaăeste:ăsfin ireaăvoastr ,ăcaăs ăv ăferi iădeădesfrânare,ăcaăs ăştieă
fiecareădintreăvoiăs -şiăst pâneasc ăvasulăs uăînăsfin enieăşiăcinste,ănuăînă
patimaăpoftelor,ăcumăfacănecredincioşii,ăcareănu cunosc pe Dumnezeu.
C ciăDumnezeuănuăne-aăchematălaănecur ie,ăciălaăsfin ire"4.
Pe vremea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu, Pavel
Apostolul,ăsuflaăurgieămareăpesteăcreştini.ăDeăaceeaămul iăerauăhot râ iă
pentruă înfrânareaă des vârşit ă înă c s torie,ă caă s ă fieă gataă oricândă deă
Sfântaăîmp rt şanieăşiădeăm rturisireaămuceniciei.ăSfântulăPavelăîns ,ă
socotindăcopiii,ămuguriiăc s toriei,ăn-aăîng duităînfrânareaădes vârşit ă
decâtă pentruă vremileă deă postă şiă rug ciune5. Post era - şiă esteă - luni,
miercuri şiă vineri,ă iară rug ciuneă şiă Sfântaă împ rt şanieă sâmb taă şiă
duminica.ăSl b nogindu-seăcreştinii,ăcuătrecereaăvremii,ăSfin iiăP rin i

1
Romani 8, 5-8. 1 Tesaloniceni 4, 3-5, 7.
2
Galatenj 5, 24. 1 Corinteni 7, 5.
3
Romani 8, 12-14.
276 C RAREAăÎMP R IEI

auă ad ugată peă rândă celeă patruă posturiă mari,ă careă suntă postă înă toateă
privin ele.ăDeăatunciăauăb gatădeăseam ăP rin iiăc ăomulătar ăînfrânareă
decade,ăiară f r ă postănuăseă poateă înfrânaă şi,ăcaă urmare,ănuămaiă poateă
pricepeă celeă aleă vie iiă duhovniceşti.ă Ioil proorocul de mult cuvântase:
"G ti iă postiriă sfinte...ă S ă ias ă mireleă dină c maraă luiă şiă mireasaă dină
iatacul ei!"1
Sf.ăPavel,ăsocotindăîns ăşiănevoiaăceasuluiădeăfa ,ăurgiaăvremiiă
deăatunci,ăleăd ăsfatulăacesta:ă"Bineăeăpentruăoricineăs ăfieăaşaăcumăseă
g seşte.ă Legată eştiă cuă femeie,ă nuă c utaă desfacere.ă Dezlegată eştiă deă
femeie,ănuăc utaăfemeie.ăC ciăde-acum vremea s-aăscurtat.ăAşaăîncâtă
ceiăceăauăfemeiăs ăfieăcaăşiăcumănuăarăavea;ăceiăceăcump r ăcaăşiăcumă
n-arăst pâni,ăşiăceiăceăseăfolosescădeălaălumeaăaceasta,ăcaăşiăcumănuăs-ar
folosiădeăea.ăC ciăfa aăacesteiălumiăseătrece"2.
Inăzileleăurgieiădeăpeăurm ,ălaăacelaşiăsfatăseăvaăajunge.
Pân ă atunci,ă b g mă deă seam ă c ă preo iiă vremuriloră noastre,ă cuă
aceeaşiădatorieăcaăPavel,ănuămaiăurm rescădesfrânareaăcaăpeăună p cată
careăd râm ăalc tuireaăomeneasc ,ăînăîntindereăşiăînăadâncime,ăciăoălas ă
s -şiăfac ădeăcap.ăEiănuămaiăauăîndr znealaăs ăoăm tureăafar ădinătainaă
c s torieiăcreştine,ădeăaceeaăseăajungeălaăs r cireaăşiăr t cireaăroadeloră
ei,ă copiii.ă Aşaă seă întâmpl ă c :ă "lipsindă preotuluiă cunoştin aă legiiă şiă
b trânuluiăsfatul",ăcumăseătânguiaăIezechiil3,ăoameniiăorbec ieăînămul i-
meaăneştiin eiăşiăaălipseiădeăsfat,ăcareăs-auăîntinsăcaăoănoapteădeăosând ă
pesteă bie iiă oameni.ă Acestaă eă ună somnă deă primejdie,ă dină amândou ă
p r ile.ă C ciă scrie:ă "Domnindă oamenii,ă aă venită vr jmaşulă şiă aă sem nată
neghin ăprintreăgrâuăşiăs-a dus"4.
Deciănuă tar ă rostă atragemă luarea-aminteăc ă neghineleă vr jma-
şuluiăvorăs lb t ciăoileăîmpotrivaăp storilor...
Ceea ce se petrece în mic, într-un om, se petreceăşiăînămare,ăînă
omenireaăîntreag .ăCeeaăceăseăpetreceăînămicrobiologieăseăpetreceăşiăînă
macrobiologie,ă înă societateaă omeneasc ;ă cuă deosebireaă c ă oă mic ă
strâmbare dintr-unăins,ăcuăîntindereaăşiăcuălungimeaădeăvreme,ăpoateădaă
întreăoameniăoăr t cireăcum nu s-a mai pomenit. De la faptul neînsem-
natăc ăunuia,ăînvestităcuăputere,ăiăs-aăstrâmbatămintea,ăeăcuăputin ăs ăse

1 3
Ioil 2, 15-16. Iezechiil 7, 26.
2 4
1 Corinteni 7, 26-31 Matei 13,25.
 ICONOMII TAINELOR 277

ajung ă laă izgonireaă aă milioaneă deă oameni de sub ascultarea lui

Dumnezeu.
Faptulăc ăIisusăaăvenitălaănunt ăcuăuceniciiăS i1 dovedeşteăc ădeă
laă nunt ăseă începeă primaă minuneă dumnezeiasc ă spreă bine;ădeăaciăseă
ridic ăoăstavil ăîmpotrivaăpustiiriiăfiriiăomeneşti.ăDeăaceeaăseăridic ăşiă
nunta din desfrânareălaăcinsteaădeătam ,ăîntreăceleăşapte,ătocmaiăpentruă
caă oameniiă s ă seă simt ă şiă s ă nuă maiă îng duieă într-însaă şerp riaă f r -
delegilor.
Dreptăaceea,ăziceăSfântulăMaxim:ă"Nimeneaăp c tuind,ănuăpoateă
aveaă spreă ap rareaă p catuluiă sl biciuneaă trupului.ă C ci unirea cu
Dumnezeu-Cuvântulăaăînt ritătoat ăfirea,ăprinădezlegareaăeiădeăblestem,ă
nemail sându-neă niciăoăap rareă pentruăpornireaă cuăvoieă spreăpatimi.ă
C ciădumnezeireaăCuvântului,ăfiindătotdeaunaădup ăHarăînăceiăceăcredă
înăEl,ăveştejeşteădinătrupălegeaăp catului"2.
înă veacurileă deă aură aleă creştinismului,ă tr ireaă înă Hristosă eraă maiă
puternic ăşiă maiă întins ă întreă creştini;ă aceastaă leă f ceaă uşoar ă luptaă cuă
patimile;ăînăveaculănostruăîns ,ăcândăDumnezeuăaăajunsădeărâs3 chiar
întreăcreştini,ăaămaiăvorbiădeălupt ăcuăpatimileăînsemneaz ăs - iăaprinziă
paie în cap. De aceea azi, oricât ne-ară costaă îndr znealaă aceasta,ă
trebuieăs ăînduplec măpeăoameniălaăoăvia ă maiăcurat ,ă - c ciădeăeaă
atârn ăoăcredin ămaiăluminat ,ăşiădeciământuirea.ăDreptăaceeaăiauăînă
ajutor propriaălorămizerie,ăprecumăşiăînfricoşareaădeăurm ri,ăcaăşiămaiă
mariămizerii.ăCaleaă aceastaă eătreab ădeă cârpaci,ăpentruăc ăoătr ireăînă
Hristos ne-arăscutiădeăvorb .ăDeăaceştiaăîns ăcareăs ătr iasc ăvia aăînă
Hristos,ărarădac ăseămaiăafl ;ătrebuieăn scu i,ăalt caleănuăr mâne;ăc ciă
cuăceăvine,ăcumăvine,ăcredin aăvaăajungeăs ăseăstrâmbeăşiăînătotăfelulăs ă
seăsting .
Cunoştin aă mântuirii4,ă deă undeă odat ă luminaă caă soareleă întreă
noroade,ăaziăabiaăseămaiăz reşteăcaăoăstea,ăc ciăgloateleăşedăînăîntu-
nerec5 şiăînăumbra mor ii.
Cunoştin aă mântuiriiă trebuie,ă cuă oriceă pre ,ă reaprins ă întreă
oameni.

1
Ioan 2, 2.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFiloca-
lia, ed. 1, voi. 3, p; 255. 'ieremia 6, 10.
1 Timotei 2, 4. "Matei 4, 16.
278 C RAREAăÎMP R IEI

DESTINUL TALANTILOR

Dac ăr mânemăîn eleşiădespreăfaptulăc ăînăfiecareăinsăceăvineăînă

lume,ăDumnezeuăascundeăunăgândăalăS u,ăunăplanăpeăcare-1ăurm reşteă
întreăoameni,ăşi,ăpotrivităcuăel,ătocmireaăceluiăceăvineăcap t ăînsuşirileă
de a-i putea îndeplini,ăneăafl măînărazaăuneiămariătaine.
Dumnezeuă ocârmuieşteă lucrurileă înă multeă feluri.ă Dintreă acesteă
multeă feluriă alegemă dou ă spreă t lm cire:ă cârmuireaă ceaă pesteă ştireaă şiă
putin aămin iiăomeneşti^ăcârmuireaăprinăsimplaăatotputernicieăaăvoin eiă
Sale. Iară aă douaă eă ocârmuireaă laă careă leag ă şiă slujireaă omeneasc ;ă
ocârmuireaă atârn toareă deă om,ă iubitoareă deă om,ă hot râtoareă deă om.ă
Adic ălibertateaăluiăDumnezeuăf cut ,ădinăiubire,ăatârn toareădeăliberta-
tea omului.
Astfelădeălibertateăîns ănuăareădecâtădreptul, fiindc ăelăaăcâşti-
gatăiubireaă luiăDumnezeu.ăP c tosulăeă robăp catului,ăn-areă voin ă li-
ber .ăCeeaăceăiăseăpareăluiălibertate,ăeăunădezechilibruăînăcrea iuneaăluiă
Dumnezeu.ă Dreptă aceea,ă peă cândă dreptulă cunoaşteă ună Dumnezeuă
personal,ă plină deă iubireă şiă apropiată oamenilor,ă p c tosulă simteă ună
Dumnezeuăaspru,ăascuns,ăamenin tor,ăatotputernicăşiătareădeparte.ăDară
suntăp c toşiăcuătotulăvr jmaşiăluiăDumnezeu,ăcareăniciănuăîng duieăs ă
liă seă zic ă p c toşi.ă Aceştiaă nuă suntă împreun ă lucr toriă cuă Dumnezeu.ă
Peste lucrulălorătrebuieăs ăvin ăcorecturiădivine.ăAşaăseăfaceăc ăsim imă
unăDumnezeuăatotputernic,ăcareărestabileşte,ăpesteăvoin eleăoamenilor,ă
echilibrulăcrea ieiăşiăechilibrulăvie ii,ăstricatădeăf r delegileăoamenilor.ă
Ac iuneaăaceastaăaăluiăDumnezeu,ăprinăcareăconstrânge faptele oame-
nilorăcuăurm rileălor,ăoănumimăisp şire.ăIsp şireaăeăunăchipădeăvegheăaă
luiăDumnezeuăînădestinulăinsuluiăşiăînădestinulăneamurilor.ăDarăcuătoateă
c ăr ulăseăpedepseşteăprinăsineăînsuşi,ăiubireaădivin ăd ătotuşiăputin ă
deăieşireădinăînfund turaăr ut iiăceăseăpedepseşteăpeăsineăîns şi:ădeăseă
vaăg siăcinevaăs ăsteaăbunăpentruăfra iiăs iăînainteaăluiăDumnezeu.
Aceştia,ă prev zu iă deă Dumnezeuă cuă slujbaă aceastaă înc ă maiă
înainte de-aă seă naşte1 şiă trimişiă s ă oă împlineasc ,ă suntă slugileă Sale,ă
c roraăle-aădatăavu iaăSaăpeămân .

Galateni 1, 15; Ieremia 1, 5.

 ICONOMII TAINFXOR 279

Luca 19:
12. Un om de neam mare (Iisus) s-a dus într-o
ar ăîndep rtat ăcaăs -şiăiaăînt rireăcr iasc ăşiăs
seăînapoieze.ă(Aădouaăvenireăcaăîmp ratăşiăJude
c tor.)
13. Şiăaăchematăpeăzeceărobiăaiăs iăşiăle-a dat
zeceătalan iăşiăaăzisăc treăei:ăNegu tori iăcuăei
pân ăvin.
14. Darăcet eniiăluiăaveauăur ăpeăel,ăşiăauătrimis
solieăînăurmaălui,ăzicând:ăNuăvremăcaăacestaăs ăfie
crai peste noi.
15. Cândăaăvenităînapoi,ădup ămult ăvreme1, cu
înt rireădeăcrai,ăaăporuncităs -i cheme pe acei robi
c roraăleăd duseăbanii,ăcaăs ăafleăcineăceănegu
toriăeăaăf cut.

Talan iiă suntă talentele:ă înzestr riă cuă daruri,ă misiuni,ă slujbeă
duhovniceştiăşiăslujiriăcet eneşti;ămeşteşugulăartelor;ămeşteşugulăştiin-
ei,ăaăoric reiăştiin e,ădarulăchivernisimăavu iei;ăpeăscurtăvalorileăcultu-
rii:ăvaloareaămoral ,ăpolitic ,ăteoretic ă(ştiin a),ăestetic ,ăeconomic ăşiă
religioas 2.ăIarăslujitoriiăsuntăoameniiăînzestra iăcuătoateăacesteăvaloriă
sau talente.
Şiăf r ăvorb ,ăs-arăpricepe,ădinăfelulăcumăeăpus ăproblema,ăc ă
toateăvalorile,ătalentele,ăarătrebuiăs ăseănegustoreasc ăîntreăoameni,ăînă
favoareaăluiăDumnezeu,ăc ciăprecumăesteăoăierarhieăaăvalorilor,ătotăaşaă
este un Ierarh al lor.
Dar,ăziceăparabola,ăc ăuniiădinătalenta i,ăn-auăvrutăs -l recunoas-
c ădeăst pân,ă80%ăauăf cutărebeliuneăîmpotrivaăSt pânuluiăaverii.
Aceştiaă suntă ceiă ceă socotescă c ă suntă aleă loră darurileă dateă deă
Dumnezeu.ăEiăseăumfl ăcuăp rereaădeăsine,ăîşiăafum ăminteaăcuămân-
driaăşiăscotăafar ăpeăDumnezeuădinănegustoriaălor.ăToat ăzdroabaălorăeă
egal ă cuăîngropareaătalantuluiăînăp mânt.ăAănuălucraă cuăvalorile,ăînă
sensul în care le-aărostuităDumnezeu,ăînseamn ăaăieşiădinăierarhieăşiăa

'Matei 25, 19.

2
Tudor Vianu, op. cit, p. 30.
280 C RAREAăÎMP R IEI

faceă anarhie.ă Deciă 20%ă petrecă înă ierarhieă şiă 80%ă înă anarhie:ă exactă
situa iaăaă20ădeăoiăînămijloculăaă80ădeălupi.
DarăminuneaăluiăDumnezeuăeăc ăoileăbiruieălupii!ăAvemăm rtu-
rieăistoriaăcreştinismului.ăCândăputeriiăpolitice,ăînăpersoanaăîmp ratuluiă
din Romaă sauă Bizan ,ă iă seă suiaă mândriaă luciferic ă laă minte,ă pretindeaă
poporului,ănuănumaiăsupunere,ăciăşiăînchinare.ăSeăf ceaăpeăsineăzeu,ăîşiă
comandaăstatuie,ăoăduceaălaăPanteonăşiăcereaălumiiăînchinare.
Creştiniiăîns ănuăseăînchinauălaăidoli.
Zeulă împ rată seă ciocneaă astfelă deă Dumnezeulă creştinilor,ă şi,ă
fiindc ănu-Lăputeaăînl turaădinăcale,ăucideaăpeăcreştiniăf r ăjudecat ,ăîiă
ardeaădeăvii,ăîiăr stigneaăpeăcruce;ăcreştinii,ăf r ăs ăaib ăvreoăvin ,ăcuă
r bdareaă lor,ă scoteauă dină min iă peă zeulă mincinos.ă Seă întâmplaă vreo
nenorocire?ă Creştiniiă suntă deă vin !ă Nuă plou ,ă creştiniiă suntă deă vin ;ă
ieşeauăapele,ăcreştiniiăsuntădeăvin ;ăîncol eauăbarbariiăimperiul,ăcreşti-
nii sunt de vina, - creştiniiălaălei!...
Iat ăvalorileăînăconflict,ăputereaăpolitic ,ăumflat ădeătrufie,ăînfi-
gândăgheareleăînăgrumazulăsmereniei,ăşiătotuşi,ăs-aăv zutătrufiaăc zândă
frânt ăînăfataăsmereniei.
Pavelă înv aă peă creştini:ă "Supune i-v ă st pânirii,ă c ciă nuă esteă
st pânire,ăf r ănumaiădeălaăDumnezeu;ăiarăceleăceăsunt:ădeăDumnezeuă
sunt rânduite"1.
N ravulă gheareloră eă cuă r d ciniă b trâne.ă Ină istoriaă Egiptului,ă
cât ăvremeăfaraoniiărespectauăreligia,ădinastiileălorăd inuiauămulteămiiă
deăani.ăDeăîndat ăceăşi-auăridicatămânaăasupraăpreo ilor,ăs-aăispr vităcuă
ei;ă templeleă şi-auă închisă luminileă ştiin ei,ă piramideleă auă r masă monu-
menteăaleămor iiăşiădinastiileăs-auăstins.ăUnulădintreăfaraoniăsfârşeşteăcuă
toat ăoasteaăînăfundulăM riiăRoşii2.
Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valo-
rileă şiă le-aă pusă înă conflict.ă înăvaloareaă politic ătrufiaă stârneşteă tirania,ă
terorismul,ă dictatura;ă înă religie,ă inchizi ia,ă despotismul,ă protestantis-
mul;ă înăştiin ăşiă economie,ă materialismul;ă înăart ,ăsenzualismul;ăînă
toateăaăb gatăanarhiaăfa ădeăDumnezeu,ăIerarhulălorădeădrept.ăDeci,ăceă
vor zice, când li se va cereăsocoteal ?

Romani 13, 1.
Ieşireă14,ă28.
 ICONOMII TAINELOR 281

VEDEREA PRIN VAL

S ă nuă seă cread ă îngust,ă c ă dreptulă apareă numaiă înă religie.ă

Dreptulă poateă s ă seă arateă înă oricareă dintreă valorileă sauă talan iiă luiă
Dumnezeu.ăDac ăîns ăabiaăapareăînăreligie, astaăseădatoreşteăfaptuluiă
c ănumaiăaciăseămaiăştieăcevaădespreăatârnareaăomuluiădeăDumnezeu.ă
Deciăpurt torulăoric reiăvalori,ădac ăvaăajungeălaăcunoştin aăatârn riiă
sale de Dumnezeu, va ajunge drept.
DreptulăeăomulăluiăDumnezeu,ăoriădeăpoart ăslujbaăpreotului, ori
pe-aăîmp ratului,ăoriăpe-aăînv atului,ăoriăpe-a artistului, ori pe-a visti-
ernicului, ori pe-a bogatului, ori pe-aăs racului.ăUnăsingurălucruăiăseă
cereăpentruăaceasta:ăs ăseăcunoasc ăpeăsineăcaăavându-şiăobârşiaăspiri-
tual ăşiătoat ăînzestrarea deălaăDumnezeu.ăSuntămul iădrep iăcareăniciă
nuăştiuădespreăeiăc ăsuntădrep i.ăPentruăeiăneştiin aăeăoămareăacoperireă
deăprimejdii,ăşiăanume,ăprimejdiaăc deriiăînămândrieăaăcelorăconştien iă
deăvirtuteaălor.ăînăsfântaălorăneştiin ăeiăsuntăsimpliăcaăflorile,ănuăştiuă
nimicădespreăfrumuse eaălor.
Pentruăceiăceăîns ăauăoăr spundereăîntreăoameni,ăeăneap ratădeă
trebuin ăs -şiăcunoasc ăatârnareaălorădeăDumnezeuăşiăLuiăs -l întoar-
c ăcinsteaăşiăslujba,ăpeăcareăleăauăîntreăoameni.
Totă ceeaă ceă împiedic ă aceast ă situa ieă normal ă eă v lulă deă peă
minte,ăeăzidul,ădesp r itorădeăDumnezeu,ăalăp catului.
Dumnezeuăpeăto iăîiătrimiteăînzestra iăşiăînăstareăs ăfieădrep i.ă
Dar,ă trecândă eiă prină poartaă naşteriiă p mânteşti,ă iauă înă spateă poveriă
p rinteşti,ăcare-iăspetescăşi-i încovoaieăspreăp mânt.ăPeăurm ,ăsl bi iădeă
ostenealaă vie iiă şiă deă mediulă înconjur tor,ă greuă seă voră decideă s ă
reprezinte cauza lui Dumnezeu.
"înainte de-a te urzi în pântece... te-amă sfin ită şiă te-am rânduit
prooroc pentru popoare", zice Dumnezeu lui Ieremia1, care se cam
lep daă deă slujbaă deă prooroc.ă Ionaă s-aă lep dată multă şiă bine,ă Petruă s-a
lep dat;ăîmp ra iăs-auălep dat,ăpreo iăs-auălep dat.ăSeăvedeăc ăeăunăriscă
alăvie iiăde-aăteă ineădeăDumnezeu.ăEăoăciudat ăruşineădeăoameniăînăaăteă
faceămaiăbun.ăIarăîndr znealaăde-aăslujiăluiăDumnezeuăşiăa-iăîndemnaăşiă
peăeiăs -lăslujeasc ,ădeăceleămaiămulteăori,ăteăpuneăînăprimejdieăcu

Ieremia 1,5.
282 C RAREAăÎMP R IEI

oamenii.ă Eă fricaă oiiă deă lup.ă Dară dac ă şiă Iisusă s-ară fiă înfricoşată deă
oameniăşiădeăiad,ăceăs-ar fi ales deăn dejdeaănoastr ?ăTainaăluiăIisusăeraă
c ăînătrupulăLuiăseăascundeaăDumnezeu;ăiarătainaănoastr ,ăaăcreştinilor,ă
eăc ăînăf pturaănoastr ăseăascundeăHristos.ăAciăeăminuneaăc ăoileăbiruieă
lupii, oricât de mare le-ar fi haita. Spre a vedea cu ochii o minune ca
aceasta,ănuăeădecâtăoăsingur ăcaleădeăurmat:ăvia aăcurat ă- potrivit ăcuă
firea - careăajut ăşiăoamenilor,ăşi-Iăajut ăşiăluiăDumnezeu,ăcaăs ăneă
poat ăajuta.ăNu-iăaltăchipăobişnuităde-aăsurpaăzidulăşiăde-aăsub iaăv lulă
ceădesparteăpeăoameniădeăDumnezeuăşiăbag ăhaosulăînăzidire.
C ciăp catulădesfrâuluiăşiăaătoat ăf r delegeaăîntârzieăsauăfaceăcuă
neputin ăar tareaăşiădes vârşireaăvie iiăluiăHristosăînănoi.ăC ănumaiădeă
seăvaăar taăvia aăluiăHristosăînănoi,ăvomăcunoaşteă intaăspreăcareătrebuieă
s ătindemăşiăneăvomăîn elegeărostulăpeăp mânt.
înăcopiiiăveni iădintr-oăvie uireăcurat ăaăc s toriei,ăprecump nescă
înclin rileăbuneăşiănu-iăbiruieăîmprejur rileăreleăaleămediului,ăceăeven-
tual l-arăg siăşi,ăpoateăc ,ăchiarăîmpotrivaăacestuiămediuăsuntărândui i.ă
Ei sunt de miciămaiăstr veziiăpentruăDumnezeuăşiăprinăaceastaăseăvedeă
c ăauăchemareăs -lăfieăucenici,ăiar,ădac ăvremeaăle-oăvaăcere,ăIiăvorăfiăşiă
mucenici.
Ună b rbată deă ştiin ,ă careă m rturiseşteă înă mediulă s uă peă
Dumnezeu,ă adeseoriă eă mucenic;ă ună conduc toră deă neamuri,ă dac ă seă
declar ă atârn toră deă Dumnezeu,ă deă asemeneaă eă mucenic,ă caă şiă cumă
atârnareaă deă Dumnezeuă ară fiă oă mareă sl biciuneă şiă vinov ie.ă Şiă aşaă
p escăpeărândăto iăd rui iiăluiăDumnezeuăcândănuăseăînvoiescălaăsfatulă
lumii,ăs ătâlh reasc ăpeăDumnezeuădeădarul ce li—1 dase spre tot lucrul
bun,ăceăauăs -lăîmplineasc ăînălume.
Cuăcâtă"v lul"ă esutădinăp cateăşiăaşternutăpesteăochiulăconştiin-
eiăeămaiăsub ire,ăcuăatâtăceiăd rui iăafl ămaiărepedeăcineăsuntăşiăceătri-
mitereă auă deă laă Dumnezeu.ă Iisus,ă caă omă adev rat, n-aveaă niciă ună v lă
desp r itor,ăîncâtălaă12ăaniăspuneaădreptuluiălosifăşiăSfinteiăFecioare,ăcuă
aerulăcelămaiănaturalăcuăputin :ă"N-a iăştiutăc ăînăcasaăTat luiăMeuămiă
seăcadeăs ăfiu?"1 Era în templul din Ierusalim, înconjurat de bogoslovii
legii vechi, întrebându-iăşiăr spunzându-le din Scripturi.
Deciă sfin ii,ă drep iiă prină excelen ,ă peă m suraă credin eiă şiă aă
cur ieiălorămoştenit ădinăp rin iăşiăsporit ăcuăpropriaălorăosteneal ,
1
Luca 2, 49.
 ICONOMII TAINELOR 283

suntăoăcuvântareăvie,ăpentruăc ăauăîntr-înşiiăpeăDumnezeu-Cuvântul,
Celăceăstrig ăprintr-înşiiăvoiaăSaăc treăceilal iăoameni.ăInăjurulăacestoraă
seă înt reşteă şiă seă întindeă credin a,ă şiă mul iă seă mântuiesc.ă Prină eiă seă
potoleşteăanarhia,ăprinăeiăseărestabileşteăechilibrulăşiăarmoniaăşiăprinăeiă
şiăceilal iăîntrev dăpeăDumnezeu.ăSfin eniaăeătocmaiăaceast ătranspa-
ren ăaăluiăDumnezeuăînăf pturaăSa,ăprieteniaăaceeaădeămareăcuviin ăaă
sufletuluiăcuăTat lăs uă- singuraăsitua ieănormal ăşiădeălaăsineăîn eleas ă
aăomuluiăşiăaăoamenilor.

DREPTUL INTRE IUBIREăŞIăSABIE

Dezechilibrul,ă haosulă şiă anarhiaă suntă camă acelaşiă lucru;ă oă schi-

monosire,ăoădegenerare,ăunăaccident,ăunăp catăcolectiv.ăDezechilibrulă
sauăp catulănuăeăoărealitateăcuăsuportăpropriu,ăciăsuntăgheareleăhaosuluiă
înăgrumazulărealit ii,ăoăpândireăa nimiculuiăcareăvreaăs ăînghit ăînăsineă
toateă câteă sunt.ă Dumnezeuă vreaă s ă st vileasc ă n valaă anarhieiă înă
f ptur ,ă îns ,ă respectândă libertateaă omului,ă nuă poate,ă decâtă dac ă vaă
câştigaă şiă convingereaă omuluiă pentruă inten iaă Sa.ă Peă drep iă îiă areă
câştiga iăpentruăaceast ăcauz .ăPeănedrep i,ăpierzândăaceştiaălibertateaă
lor - deă vremeă ceă robescă p catuluiă - nu-Iă maiă poateă câştigaă prină
libertatea pe care n-oămaiăau,ădeăaceeaăpentruăaceştiaănu-Iămaiăr mâneă
decâtă sabia.ă Prină sabieă seă în elegeă aci:ă asprimeaă drept ii,ă legea,
autoritatea,ăst pânirea,ăpedeapsa,ăpân ăchiarăşiăpedeapsaăcuăsabia.
Cândă cineva,ă cuă fapteleă saleă p c toase,ă cadeă dină dragosteaă
Tat luiăs u,ăd ădeădreptateaăLui,ăcare,ăcaăpeăunărob,ăîlăvaăreaduceălaă
caleăcuăsila.ăîiăd ăşiătimp,ădoarăvaăsim iăs ăvin ădeăbun ăvoie;ădac ăîns ă
nuă bag ă înă seam ,ă îiă iaă şiă timpulă şiă cadeă tar ă deă vesteă urm rită deă
dreptate.
Oămareăputereădeărefacereăasupraăcelorăc zu iădinădragosteaăluiă
Dumnezeuăoăauădrep ii,ăcareăstauăînainteaăSt pânuluiăvie iiăpentruăfra iiă
lor.ăEiăfacăcump n ăîntreăDumnezeuăşiăoameni:ădobândindădeălaăoa-
meniăpocăin aăşiădeălaă Dumnezeu,ămilostivirea.ăCândălipsescădrep iiă
dintreăoameni,ăiubireaănuăseăpoateăîmplini,ăciătrebuieăs ăseăîmplineasc ă
dreptatea.
284 C RAREAăÎMP R IEI

Chemarea aceasta de mijlocitor întreă Dumnezeuă şiă oameniă auă

avut-oămul i,ădarămaiăcuăseam ăIisus,ăşiădeălaăElăto iăiconomiiătainelor,ă
Apostoliiăşiăurmaşiiălorălegiui i.ăPreo iiăreactualizeaz ,ăprinăjertfaăceaă
f r ădeăsânge,ăprinăSfântaăîmp rt şanie,ăpermanen aăacesteiămijlociri.ă
De aceea preotul - careăseăîn elegeăc ătrebuieăs ăfieăunădreptă- e numit
chiar mai mult decât atâta; el e îngerul Domnului Savaot1 (Savaot e tot
Iisus).ă"îngeriiăBisericii"ădinăApocalips ăerauăşapteăepiscopi,ăcareăauă
luatăîndreptareăpentruăoarecareăneb g riădeăseam .
Preo iiă auă grijaă de-aă înduplecaă peă oameniă înă vremeaă rânduit ă
întoarcerii,ăcaăs ănuăcad ădinămilostivireăsubăstrivireaădrept ii.ăLorăliă
s-aădatămareleădarăs ăierteăînănumeleăluiăDumnezeu.ăMare,ăcovârşitoră
de mare dar. Oare de ce nu-1 pricep oamenii?
A osândiăpeăpreo iăeălucrulăcelămaiăuşorăşiăcelămaiăf r ărost.ăS ă
fimădrep i:ăslujbaăpreo ilorăeăsfânt ,ădarulălorăeădeălaăDumnezeu,ăeă
sfânt.ăC ăfireaălorăp mânteasc ămaiăd ăuneoriăprilejădeăsminteal ,ăiar ă
s ăfimădrep i:ăneavândăcumăs ăvin ăaltfelădecâtăprinănaştereădinătrupuriă
p mânteştiăînăcareămişun ăpornirileăf r delegilorăcaăşerpiiăşiărodăîncli-
n rileă patimiloră caă viermii,ă sigură c ă eiă voră fiă covârşi iă deă moştenireaă
aceastaă şiă nu-şiă voră puteaă îndepliniă tar ă umbr ă trimitereaă loră deă laă
Dumnezeu. Chemarea leă esteă înv luit ,ă voră şov iă înă hot râri2, biru-
indu-seădeălume,ăînălocăcaăeiăs ăbiruieălumea.ăSigurăc ăaceştia,ăprină
via aălor,ănuăvorăl saă poporulăs ă cread ,ăşiă aşaăseă voră s lb t ciăoileă
asupraă p storuluiă şiă voră faceă bucurieă lupilor.ă înă jurulă loră seă vaă înt riă
întunereculăaătoat ăneştiin aăşiăvaăîncepeăfoametea,ănuădeăpâine,ăciădeă
Cuvântulă luiă Dumnezeu,ă pâineaă ceaă dină Cer.ă Sareaă p mântuluiă oă voră
c lca-oăoameniiăînăpicioareăşiăaşaăvineăc :ă"Şiăpreotuluiăiăseăvaăîntâm-
plaăcaăşiăpoporului"3.ăDar,ădeătoat ăstareaăastaăreaăaălucrurilorăareăs ă
deaăseamaăşiăpoporul,ăc ciătoat ădec dereaăeădeălaăp rin iăîncep tur .
Iat ăînăceămareăm sur ămilostivireaăluiăDumnezeuăeăatârn toareă
deăoameni.ăDreptateaăîns ănuămaiăeăatârn toareădeăoameni,ăaceştiaătre-
buieăs ăoăsufereăf r ădeătocmeal .

1
Maleahi 2, 7.
2
Isaia 28, 7.
3
Isaia 24, 2.
 IC0N0MII TAINELOR 285

Iubireaă şiă sabiaă luiă Dumnezeuă lucreaz ă neîntreruptă şiă deodat ă

întreăoameni:ăpentruăfiecare,ădup ăcumăîiătrebuie;ăastaănuănumaiăfiindc ă
oameniiăsuntăamesteca i,ădarăşiăpentruăc ăfiecareăinsăîşiăareăvremileăsaleă
cândăîiăstr luceşteă milostivirea,ăprecumă şiăvremiă cândăîlăprigoneşteă
sabia - caăs ăvieăiar şiălaăstareaădeămilostivire.
înă toat ă aceast ă întoarcereă aă lucrurilor,ă preotul,ă şiă înă generală
dreptul,ă îşiă areă slujbaă saă de-a t lm ciă taineleă iconomieiă divine,ă îndu-
plecândă spreolalt ă amândou ă p r ile,ă şiă peă omă şiă peă Dumnezeu.ă Deă
multeă oriă dreptulă oă p eşte,ă c ă primeşteă s ge iă dină amândou ă p r ile.ă
"Dreptulă careă moareă osândeşteă peă nelegiu iiă careă tr iesc...ă vedea-vor
sfârşitulăîn eleptului,ădară nuăvorăîn elegeă ceă sfată aă avută Dumnezeuăcuă
el..."1.
Dac ăprimimăceăspuneăCarrel,ăpersoanaăomeneasc ăseăîntindeăînă
feluriteăchipuriăşiădincoloădeămarginileăsaleăanatomice.ăSuntemătotoda-
t ăşiăpersoaneăduhovniceşti.ăDragosteaăşiăuraăsuntărealit i.ăOădragosteă
distrus ăpoateă pricinuiăuneoriăchiară moartea.ă Oă dragosteă reînviat ă eăoă
înviere.ăDac ăamăputeaăvedeaăfirele,ăcareăneăleag ăuniiădeăal ii,ăformaă
oameniloră ară fiă destulă deă ciudat .ă Uniiă oameniă ară dep şiă cuă pu ină
suprafa aăpieliiălor,ăal iiăs-arăîntindeăpân ălaăunădepozitădeăbanc ,ăal iiă
pân ălaătrupulăoarecui,ăal iiăpân ălaăcârcium ,ăal iiăpân ălaăavu ie.ăUniiă
ni s-arăp reaăcuănişteămâiniăîntinseăpesteăm riăşiă ri,ăpân ălaăfamiliaă
lor,ă pân ă laă mun iiă şiă cerulă riiă înă careă s-auă n scut,ă laă o ceat ă deă
prieteni,ălaăoăcas ăveche.ăConduc toriiădeăneamuri,ă mariiăbinef c tori,ă
sfin ii,ăarăfiănişteăuriaşiăcare-şiăîntindămul imeădeăbra eăasupraăuneiă ri,ă
a unui continent, sau a lumii întregi2.
Cineăştie,ădac ănuăcuărostăsf tuiauăP rin iiăpeăucenicii lor de a-şiă
aveaăsufletulăadunatăacoloăundeăleăeăşiătrupul;ăc ,ăîmpr ştia iăcuăsufle-
tul,ăc p tauămulteăr niăşiănuăsporeau.ăCineăştie,ădac ănuăm rturiileăunoră
v z toriăP rin iădespreăstâlpulădeăfocăceăurcaădeălaăcâteăunăsporitădu-
hovniceşteăpân ălaăcer,ănuăeraătocmaiăaceast ăconcentrareăaăpersona-
lit iiăfericitului:ăaămin iiăînăinim ăşiăaăamânduroraăînăDumnezeu,ăc p -
tând forma unui stâlp de foc.

1
în elepciuneaăluiăSolomonă4,ă16-17.
2
Alexis Carrel, op. cit., p. 264.
286 C RAREAăÎMP R IEI

Sunt mult maiămulteălucrurileăpeăcareănuăleăştim,ădecâtăceleăceăleă

ştimădespreăom;ădarăceeaăceăştimăsigurăeăc ăspiritulănuăeăîngr ditădeă
celeă4ădimensiuniăaleălumiiăv zute.

CÂRMA DIN ZARE

OareădeăceăînvinuieşteăDumnezeuăpeăoameniădeăfaptulăc ănuăseă
maiănaşteădreptul printreădânşii,ăşiăc ăeiănuăbag ădeăseam ?ăR spunsulă
eă urm torul:ă drep iiă suntă unelteleă luiă Dumnezeu,ă prină careă sf tuieşteă
neamurileă şi,ă prină rostulă lor,ă faceă cuă putin ă milostivireaă Saă pesteă
oameni;ăpeăcândădac ănu-i are, oamenii vor da peste urgia drept iiă
Sale,ădup ăfapteleălor.ăFamilia,ăcuăroadeleăeiăîmpov rateădeăf r delegi,ă
îlă aduceă peă Dumnezeuă laă impas;ă dreptă aceeaă oameniiă suntă traşiă laă
r spundereăşiăseăafl ăînăaceeaşiăprimejdieăcaăsmochinulăf r ăroad 1.

"C utat-amă printreă ei,ă s ă g sescă ună omă caă s se

poarteă cuădreptateăînainteaă fe eiăMeleă pentruă araă
aceasta,ăcaăs ănuăoăpierd,ăşiăn-amăg sit."2

Primulădrept,ăcareăaăstatăînainteaăluiăDumnezeuăpentruăal ii,ăaă
fost Avraam3. Altul a fost Moise, care chiar a strâmtorat pe Dumne-
zeu,ă caă s ă ierteă norodulă careă f cuseă p cată mare,ă închinându-se la
vi elulădeăaur,ăzicând:

"Rogu-m ăacum,ădeăvreiăs ăleăier iăp catulăacesta,ă

iart -i;ăiarădeănu,ăşterge-m ăşiăpeămineădinăCarteaă
Ta, în care M-ai scris!"4

ŞiăDumnezeuăascult ădeăom.
Altă drept,ă Iisusă Navi,ă urmaşulă luiă Moise,ă intrândă înă p mântulă
f g duin ei,ălaăoălupt ăcuăAmoreii,ăs-aărugatăs ăsteaăsoareleăşiăs-a oprit

'Luca 13,6; Marcu 11, 13. Facere 18,23.

2 4
Iezechiil22, 30. Ieşireă32,ă32.
 ICONOMII TAINELOR 287

soarele,ăpân ăceăî-aăf cutăDumnezeuăizbând ăasupraăvr jmaşilor.ă"Şiă

n-aă maiă fostă niciă înainte,ă niciă dup ă aceea,ă oă astfelă deă zi,ă înă careă
Domnulăs ăasculteăaşaăglasulăomului",ăm rturiseşteăScriptura1.
Deăobiceiăoameniiăstârnescăcuăfapteleălorăanumiteăfurtuniănev -
zute; acestea tot în capul lor se întorc, dar înăchipulăcelămaiăv zutăcuă
putin .ă Dumnezeu,ă ştiindă deă mai-nainteă sfârşitulă tuturora,ă rânduieşteă
fiec ruiaăisp şiriăînălumeaăaceasta.
"Dumnezeuă esteă îndelungă r bd toră şiă multă milostiv,ă dară nepe-
depsitănimicănuălas ."ăIns ănimicănuăfaceăf r ăs ăarateătaina Sa slujito-
riloră S i3.ă Iat ă dreptulă caă vestitoră ală voin eiă luiă Dumnezeu,ă caă v z toră
înainte,ădincoloădeăzareaădimensiuniiăaăpatra,ătimpul.ăSfântaăScriptur ă
arăfiăoăcopieădeăpeănev zutaăCarteădeălaăcârmaălumii.ăDreptulăajungeălaă
obârşiaăScripturii.ăAstfel,ăDumnezeuă ineăsfatăcuăoştireaăcereasc ,ărân-
duindă sfârşită cuă pedeaps ă regeluiă Ahavă şiă arat ă tainaă Saă prooroculuiă
Miheia4.
Aspraăîndreptareăaăîmp ratuluiădinăBabilon,ăcareăf cuseăabuzădeă
putereăşiăseăsuiseălaămândrieămare,ă"seăspijin ăpeăvrereaăîngerilorăşiăpeă
poruncaăsfin ilor"5.
Tainaă oă în elegeă Daniil,ă care-iă d ă trufaşuluiă împ rată sfatulă r s-
cump r riiăp catelorăsale,ălucruăprinăcareăarăfiăpututăocoliănemaiv zutaă
pedeaps ,ă ceă atârnaă asupr -i.ă Iară Dumnezeu,ă celă ceă împlineşteă sfatulă
slugilor Sale6, i-a dată 12ă luni,ă vremeă laă îndemân .ă împ ratulă îns ,ă
nedeprinsăs ă asculte,ăn-aăvrutădeăbun voieă s -şiăisp şeasc ă p catele,ă
dup ă caleaă milostivirii,ă deă aceeaă 1-aă ajunsădinăurm ă legeaă drept ii,ă aă
isp şiriiăf r ădeăvoie.ăN-aăvrutăs ăseăîndrepteădup ăminte,ădeăaceea i s-a
luatăminteaăşiăaăfostăizgonitădintreăoameni,ăşapteăaniăp scândăcuăboii7.
CaărânduitădeăDumnezeuăcuăslujbaădeăîmp ratăalăBabilonului,ăelă
nuătrebuiaăs ăseăseme easc ăşiăs ăcear ăpoporuluiăs ăiăseăînchineălui,ă
ispitireăcareăeămaiăpresusădeăputere,ăşiăa fostăîntins ăşiăasupraăpoporuluiă
evreu, pe care i-1ăd duseăDumnezeuăînărobie,ăiarănuăînăr t cire.ăPeă
lâng ăasta,ăeraăunătiranăînfricoşat,ăîncâtătociseăumeriiăostaşilorăs iăşiădeă
ostenealaăzidiriiămareiăcet iăaăTirului,ăto iăcheliser 8.

1 4 7
Iisus Navi 10, 14. 3 Regi 22, 19. Daniil 4, 24, 26, 29.
2 5 8
î^aum 1, 3. Daniil 4, 14. Iezechiil29, 18.
3 6
Amos 3, 7. Ibidern.
288 C RAREAăÎMP R IEI

Eraădatorăs ăseăpoarteăcaăoăslug ăaăluiăDumnezeuăşiănuăcaăună

tiran,ăt cândăatâtaătulburareăînăzidireaăluiăDumnezeu. Urgia, pe care a
dezl n uit-oă asupr -şi,ă aă stinsă f r delegileă sale,ă încât,ă dup ă trecereaă
vremiiădeăpedeaps ,ăşi-aăv zutărostulăşiăatârnareaăsaădeăDumnezeu.ăIat ă
m rturiaădeăîn elep ireăaăacestuiătiranăalăistorieiăvechi,ădat ădeăelăînsuşi:

"Şiă dup ă trecereaă acesteiă vremiă (ceiă şapteă aniă deă

nebunie), eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii
meiălaăCer,ăşiăminteaăîmiăveniădinănou,ăşiăamăbine-
cuvântată peă Celă Preaînaltă şiă veşnică viu,ă şiă I-am
adusă laud ă şiă pream rire.ă C ciă putereaă Luiă esteă
putereă veşnic ,ă iară împ r iaă Luiă pesteă vârsteă şiă
vârste...ăToateăc ileăLuiăsuntădrepte,ăiarăpeăceiăceă
umbl ămândriăpoateăs -iăsmereasc "1.

Cârmuireaă neamuriloră totă deă susă seă face.ă Esteă şiă oă isp şireă aă
neamurilor. Aceasta s-aădest inuităprimaădat ăluiăAvraam:

"S ă ştiiă bine,ă c ă urmaşiiă t iă voră nemerniciă înă

p mântăstr in,ăundeăvorăfiărobi iăşiăap sa iăpatruă
suteădeăani;ădarăpeăneamulăacela,ăc ruiaăvorărobi,ăîlă
voiă judecaă Eu,ă şiă dup ă aceeaă voră ieşiă aiceaă cuă
avereămare.ăEiăîns ăseăvorăîntoarceăaiciăînăalăpatru-
leaăveacădeăoameni,ăc ci nu s-aăumplutăînc ăm sura
nelegiuirii Amoreilor"2.

La plinirea vremii prezise, când evreii s-au întors din Egipt, alte
taineădinăCarteaăisp şiriiăvedeăSolomon,ăprivindăînd r tulătimpului.ă
Iat ăcumăi-a judecat Dumnezeu pe egipteni:
Dintre cele 10 pedepse, cea mai grea a fost noaptea cea de trei
zile,ăcuăînfricoş rileăeiăcumplite,ă"careăveniser ăpesteăeiădinăIad" 3.

'Danul 4, 31,34.
'Genez ă15,ă13-14,16.
în elepciuneaăluiăSolomonăă17,ă14.
 ICONOMII TAINELOR 289

A,

Intr-însaă liă seă dezveleauă p cateleă loră ascunse. Ea era icoana

întunereculuiăceăaveaăs -iăînghit ăpeăurm .ăAzvârli iăîncoaceăşiăîncoloă
peăp mântăşiăpeăjum tateămor i,ăeiăd deauăpeăfa ăpricinaăpentruăcareă
mureau.ăC ciăvedeniileăce-iăîngroziser ăleădest inuiser ălucrul,ăcaăs ă
nuă moar ă înă neştiin :ă pentruă ceă p timescă atâtaă r u1.ă Iat ă şiă sfârşitulă
judec iiăluiăDumnezeuăcuăei:ădezastrulămilitarăalăluiăFaraon:

în elepciuneă19:
1. Oămânieăneîndurat ăprigoneşteăpeănelegiui i
pân ăînăsfârşit,ăfiindc ăDumnezeuăştiaădeămai-
nainte care va fi petrecerea lor.
2. C ădac ăegiptenii,ădup ăceăauăl satăpeăIsrail
caăs ăpleceăşiăcuămareăst ruin ăi-a zorit la drum,
avea-vorăp reriădeăr uăşiăvorăîncepeăs -iăurm
reasc .
3. Cuăadev rat,ăcândănuăispr viser ădeăjelit
peămor iiălorăşiăplângeauăînc ălaămorminteleăcelor
ucişi,ăunăalt gând nebunesc le-aăvenităşiăauăînceput
caăpeănişteăfugariăs ăurm reasc ,ăpeăaceiaăpeăcare
îiăzoriser ăcuărug min i,ăs ăpleceădeălaăei.
4. Laăaceastaăîiăatr geaăpedeapsaădeăcareăerau
vrednici,ăc ciădespreăceleămai-nainte întâmplate ei
nuămaiăaveauă inereădeăminte,ăcaăs ăseăîmplineasc
şiăceeaăceămaiălipseaădinăurgiileăsuferiteădeăei,
5. AşaăîncâtăpoporulăT uăs ăs vârşeasc ănecre
zutaăluiătrecereăprinămare,ăiarăegipteniiăs ădea
pesteăoămoarteăn prasnic .

înăvremeăceămiluiaăDumnezeuăpeăunii,ăpr p deaăpeăal ii,ăc ci li

seăîmplineauăm surileăf r delegilor.ăIarăcaăceiămilui iăs ăiaăaminte,ăalteă
taineă dină Carteaă ocârmuiriiă neamuriloră seă descoper ă luiă Moise,ă înă
vremeă ceă poporulăseă apropieă deă p mântulăf g duin ei.ă Dumnezeuăîiă
înşir ăluiăMoiseătoateăf r delegileădesfrân rii, de care îi atrage luarea
aminteăs ăp zesc ăpoporul,ăiarălaăurm ăadaug :

în elepciuneaăluiăSolornonă18,19.
290 C RAREAăÎMP R IEI

Levitic 18:
24. S ănuăv ăîntina iăcuănimicădinăacestea,ăc ci
cu toate acestea s-auăîntinatăp gânii,ăpeăcareăEuăîi
izgonesc dinainteaăfe eiăvoastre,
25. C ăs-aăîntinatăp mântulăşiăamăprivităla
nelegiuirileălorăşiăaălep datăp mântulăpeăceiăceătr
iau pe el.
26. Iarăvoiăs ăp zi iătoateăporuncileăMeleăşi
toateălegileăMeleăşiăs ănuăface iăniciăunaădinătic
loşiileăacestea,ăniciăb ştinaşul, nici veneticul, care
tr ieşteăîntreăvoi,
27. C ătoateăăurâciunileăăacesteaăle-auăf cut
oameniiăp mântuluiăacestuia,ăcare-i înaintea voas
tr ,ăşiăs-aăîntinatăp mântul;
28. Caănuăcumvaăăs ăv ălepedeăăşiăăpeăăvoi
p mântul,ăcândăîlăve iăîntina,ăcumăaăaruncatăelăde
la sine pe popoarele care au fost înainte de voi.

Iat ă c ă peă locuitoriiă cuă oă via ă stricat ,ă cândă îiă sorteşteă

Dumnezeu pedepsirii, nu-iă ap r ă niciă oă grani ă şiă niciă oă arm ,ă dară
pentruăoăvia ăcurat ăîiăap r ăDumnezeu,ăcumănu-iăap r ănimicăpeă
lume. NeamurileăauăunădestinăascunsăînăDumnezeu.ăCândăîşiăurmeaz ă
destinul,ăauăap rareaăluiăDumnezeu,ăcândăîlătr deaz ,ăs ăseăg tesc ădeă
pedeaps .
Dar ei n-auăascultat,ăciădinăneamăînăneamătotămaiăr iăs-auăf cut,ă
încâtăiat ăcumătun ăglasulăluiăOseia:

Oseia 4:
1. Asculta iăcuvântulăDomnului,ăvoiăfecioriăai
luiăIsrail,ăc ciăDomnulăst ălaăjudecat ăcuălocuitorii
p mântului,
2. C ciănuămaiăesteăcredin ,ăniciăiubire,ănici
cunoaştereădeăDumnezeuăînă ar .
3. To iăjur ăstrâmb,ămint,ăucid,ăfur ăşiăsuntădes
frâna i;ăs vârşescăfapteăsilnice,ăiarăsângeleăv rsat
curge peste sânge.
 ICONOMII TAINELOR 291

4.ă Pentruă aceastaă araă eă înă mareă jale,ă iară ceiă

ce-oălocuiescăsuntăf r ăvlag .

N r vi iă cumă erauă cuă p catele,ă n-auă ascultat;ă deă aceeaă maiă mult ă
urgieăşi-auăîngr m dităpesteăcap,ăad ugândăaă faceărele,ăpân ăcând,ăprină
Iereraiaă proorocul,ă Dumnezeuă leă d ă deă ştireă d râmareaă Ierusalimuluiă şiă
ducerea în robie. E interesant momentul acesta istoric, în care proo-
roculăseălupt ăcuăregeleăcaăs -lăîndupleceăs ăseăpredeaăf r ărezisten ,ă
caăs ăscapeăcuăvia ,ădarăregeleă- în temeiul datoriei de rege - prefer ă
s ămoar ,ădarăs ăseăpredea,ăba.ăPrevestireaăaceasta,ăcareăeraăoăurmareăaă
vie uiriiă tic loaseă aă poporuluiă şiă aă regelui,ă oă motiveaz ă Dumnezeuă luiă
Ieremia, zicând: "Poate, auzind toate necazurile ce mi-am pus în gând s ă
le fac1,ă voră ascultaă şiă seă voră întoarceă fiecareă deă laă caleaă saă ceaă reaă şiă
atunciă voiă schimbaă strâmtorareaă peă careă vreauă s ă le-o fac, pentru
faptele lor cele rele"2.
Pentruă cuvântulă acestaă îns ,ă erauă s -l omoare pe Ieremia3.ă C ciă
cuvântul Domnului era de râs la ei4 şiă şi-auă b tută jocă deă trimişiiă luiă
Dumnezeuă şiă n-auă inută seam ă deă cuvinteleă Lui,ă peă proorociiă Luiă i-au
batjocorit,ăpân ăceămâniaăluiăDumnezeuăs-aăpogorâtăpesteăpoporulăS u,ă
cât acesta n-aămaiăavutăsc pare5.

In vremea aceea Ieremia se ruga:

"M rturisimă Doamneă necredin aă noastr ă şiă f -

r delegileăp rin ilorănoştri,ăc ciăamăp c tuităînaintea
Ta.ăNuăneălep daăpeănoi,ăpentruănumeleăT u!"6

Primeşteăîns ăr spunsulăurm tor:

"Chiară Moiseă şiă Samuilă de-ar sta înaintea Mea,

tot nu M-ar îndupleca spre poporul acesta.
Goneşte-iă deă laă fa aă Mea,ă s ă seă duc .ă Iară de-şiă voră
zice:ăundeăs ăneăducem?ăs ăleăr spunzi:ăAşaăzice

1 4
Ieremia 36, 3. Ieremia 6, 10.
2 S
Jeremia 26, 3. 2 Paralipomena 36, 16.
3 6
Ieremia 26, 11. Ieremia 14, 20.
CUVINTEăHOT RÂTOARE

SfântaăScriptur ,ăprinăApostolulăPavel,ăîmparteăoameniiăînădou ă
cete:ă înă trupeştiă şiă duhovniceşti.ă "Ceiă ceă seă ină deă trupă poftescă celeă
trupeşti,ăiarăceiăceăseă inădeăduh,ăceleăduhovniceşti.ăCiăpoftaăc rniiăesteă
moarte,ădeoareceăesteăvr jm şieăîmpotrivaăluiăDumnezeu,ăfiindc ănuăseă
supuneălegiiăluiăDumnezeuăşiăniciănuăpoate.ăDeăaceeaăceiăceăsuntăînă
carne,ănuăpotăs ăplac ăluiăDumnezeu."1
Ceiăceăsuntăîns ăaiăluiăHristos,ătrupulăşiăl-auăr stignităîmpreun ă
cu poftele2.ă"Nuăsuntemădatoriătrupului,ăcaăs ăvie uim dup ătrup.ăC ci,ă
dacaă vie ui iă potrivită trupului,ă ve iă muri;ă iară dac ă ucide iă cuă duhulă
pofteleătrupului,ăve iăfiăvii.ăFiindc ăto iăcâ iăsuntămâna iădeăDuhulăluiă
Dumnezeu, ei, fiii lui Dumnezeu sunt."3 C ci:ă "Voin aăluiă Dumnezeuă
aceastaăeste:ăsfin ireaăvoastr ,ăcaăs ăv ăferi iădeădesfrânare,ăcaăs ăştieă
fiecareădintreăvoiăs -şiăst pâneasc ăvasulăs uăînăsfin enieăşiăcinste,ănuăînă
patimaăpoftelor,ăcumăfacănecredincioşii,ăcareănuăcunoscăpeăDumnezeu.ă
C ciăDumnezeuănuăne-aăchematălaănecur ie,ăciălaăsfin ire"4.
Pe vremea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu, Pavel
Apostolul,ăsuflaăurgieămareăpesteăcreştini.ăDeăaceeaămul iăerauăhot râ iă
pentruă înfrânareaă des vârşit ă înă c s torie,ă caă s ă fieă gataă oricândă deă
Sfântaăîmp rt şanieăşiădeăm rturisireaămuceniciei.ăSfântulăPavelăîns ,ă
socotindăcopiii,ămuguriiăc s toriei,ăn-aăîng duităînfrânareaădes vârşit ă
decâtă pentruă vremileă deă postă şiă rug ciune5. Post era - şiă esteă - luni,
miercuriă şiă vineri,ă iară rug ciuneă şiă Sfântaă împ rt şanieă sâmb taă şiă
duminica.ăSl b nogindu-se creştinii,ăcuătrecereaăvremii,ăSfin iiăP rin i

1
Romani 8, 5-8. 1 Tesaloniceni 4, 3-5, 7.
2
Galatenj 5, 24. 1 Corinteni 7, 5.
3
Romani 8, 12-14.
276 C RAREAăÎMP R IEI

auă ad ugată peă rândă celeă patruă posturiă mari,ă careă suntă postă înă toateă
privin ele.ăDeăatunciăauăb gatădeăseam ăP rin iiăc ăomulătar ăînfrânareă
decade,ăiară f r ă postănuăseă poateă înfrânaă şi,ăcaă urmare,ănuămaiă poateă
pricepeă celeă aleă vie iiă duhovniceşti.ă Ioilă prooroculă deă multă cuvântase:ă
"G ti iă postiriă sfinte...ă S ă ias ă mireleă dină c maraă lui şiă mireasaă dină
iatacul ei!"1
Sf.ăPavel,ăsocotindăîns ăşiănevoiaăceasuluiădeăfa ,ăurgiaăvremiiă
deăatunci,ăleăd ăsfatulăacesta:ă"Bineăeăpentruăoricineăs ăfieăaşaăcumăseă
g seşte.ă Legată eştiă cuă femeie,ă nuă c utaă desfacere.ă Dezlegată eştiă deă
femeie,ănuăc utaăfemeie.ăC ciăde-acum vremea s-aăscurtat.ăAşaăîncâtă
ceiăceăauăfemeiăs ăfieăcaăşiăcumănuăarăavea;ăceiăceăcump r ăcaăşiăcumă
n-arăst pâni,ăşiăceiăceăseăfolosescădeălaălumeaăaceasta,ăcaăşiăcumănuăs-ar
folosiădeăea.ăC ciăfa aăacesteiălumiăseătrece"2.
In zilele urgieiădeăpeăurm ,ălaăacelaşiăsfatăseăvaăajunge.
Pân ă atunci,ă b g mă deă seam ă c ă preo iiă vremuriloră noastre,ă cuă
aceeaşiădatorieăcaăPavel,ănuămaiăurm rescădesfrânareaăcaăpeăunăp cată
careăd râm ăalc tuireaăomeneasc ,ăînăîntindereăşiăînăadâncime,ăciăoălas ă
s -şiăfac ădeăcap.ăEiănuămaiăauăîndr znealaăs ăoăm tureăafar ădinătainaă
c s torieiăcreştine,ădeăaceeaăseăajungeălaăs r cireaăşiăr t cireaăroadeloră
ei,ă copiii.ă Aşaă seă întâmpl ă c :ă "lipsindă preotuluiă cunoştin aă legiiă şiă
b trânuluiăsfatul",ăcumăseătânguiaăIezechiil3,ăoameniiăorbec ieăînămul i-
meaăneştiin eiăşiăaălipseiădeăsfat,ăcareăs-auăîntinsăcaăoănoapteădeăosând ă
pesteă bie iiă oameni.ă Acestaă eă ună somnă deă primejdie,ă dină amândou ă
p r ile.ă C ciă scrie:ă "Domnindă oamenii,ă aă venită vr jmaşulă şiă aă sem nată
neghin ăprintreăgrâuăşiăs-a dus"4.
Deciănuă tar ă rostă atragemă luarea-aminteăc ă neghineleă vr jma-
şuluiăvorăs lb t ciăoileăîmpotrivaăp storilor...
Ceea ce se petrece în mic, într-unăom,ăseă petreceăşiăînămare,ăînă
omenireaăîntreag .ăCeeaăceăseăpetreceăînămicrobiologieăseăpetreceăşiăînă
macrobiologie,ă înă societateaă omeneasc ;ă cuă deosebireaă c ă oă mic ă
strâmbare dintr-unăins,ăcuăîntindereaăşiăcuălungimeaădeăvreme,ăpoateădaă
întreăoameniăoăr t cireăcumănuăs-a mai pomenit. De la faptul neînsem-
natăc ăunuia,ăînvestităcuăputere,ăiăs-a strâmbatămintea,ăeăcuăputin ăs ăse

1 3
Ioil 2, 15-16. Iezechiil 7, 26.
2 4
1 Corinteni 7, 26-31 Matei 13,25.
 ICONOMII TAINELOR 277

ajung ă laă izgonireaă aă milioaneă deă oameniă deă subă ascultareaă luiă
Dumnezeu.
Faptulăc ăIisusăaăvenitălaănunt ăcuăuceniciiăS i1 dovedeşteăc ădeă
laă nunt ăseă începeă primaă minuneă dumnezeiasc ă spreă bine;ădeăaciăseă
ridic ăoăstavil ăîmpotrivaăpustiiriiăfiriiăomeneşti.ăDeăaceeaăseăridic ăşiă
nuntaădinădesfrânareălaăcinsteaădeătam ,ăîntreăceleăşapte,ătocmaiăpentruă
caă oameniiă s ă seă simt ă şiă s ă nuă maiă îng duieă într-însaă şerp riaă f r -
delegilor.
Dreptăaceea,ăziceăSfântulăMaxim:ă"Nimeneaăp c tuind,ănuăpoateă
aveaă spreă ap rareaă p catuluiă sl biciuneaă trupului.ă C ciă unireaă cuă
Dumnezeu-Cuvântulăaăînt ritătoat ăfirea,ăprinădezlegareaăeiădeăblestem,ă
nemail sându-neă niciăoăap rareă pentruăpornireaă cuăvoieă spreăpatimi.ă
C ciădumnezeireaăCuvântului,ăfiindătotdeaunaădup ăHarăînăceiăceăcredă
înăEl,ăveştejeşteădinătrupălegeaăp catului"2.
înă veacurileă deă aură aleă creştinismului,ă tr ireaă înă Hristosă eraă maiă
puternic ăşiă maiă întins ă întreă creştini;ă aceastaă leă f ceaă uşoar ă luptaă cuă
patimile;ăînăveaculănostruăîns ,ăcândăDumnezeuăaăajunsădeărâs3 chiar
întreăcreştini,ăaămaiăvorbiădeălupt ăcuăpatimileăînsemneaz ăs - iăaprinziă
paie în cap. De aceea azi, oricât ne-ar costa îndr znealaă aceasta,ă
trebuieăs ăînduplec măpeăoameniălaăoăvia ă maiăcurat ,ă - c ciădeăeaă
atârn ăoăcredin ămaiăluminat ,ăşiădeciământuirea.ăDreptăaceeaăiauăînă
ajutorăpropriaălorămizerie,ăprecumăşiăînfricoşareaădeăurm ri,ăcaăşiămaiă
mari mizerii. Calea aceastaă eătreab ădeă cârpaci,ăpentruăc ăoătr ireăînă
Hristos ne-arăscutiădeăvorb .ăDeăaceştiaăîns ăcareăs ătr iasc ăvia aăînă
Hristos,ărarădac ăseămaiăafl ;ătrebuieăn scu i,ăalt ăcaleănuăr mâne;ăc ciă
cuăceăvine,ăcumăvine,ăcredin aăvaăajungeăs ăseăstrâmbeăşiăînătotăfelulăs ă
seăsting .
Cunoştin aă mântuirii4,ă deă undeă odat ă luminaă caă soareleă întreă
noroade,ăaziăabiaăseămaiăz reşteăcaăoăstea,ăc ciăgloateleăşedăînăîntu-
nerec5 şiăînăumbraămor ii.
Cunoştin aă mântuiriiă trebuie,ă cuă oriceă pre ,ă reaprins ă întreă
oameni.

1
Ioan 2, 2.
2
Sf.ăMaximăM rturisitorul,ăR spunsuriăc treăTalasie,ăîntrebareaă54,ăFiloca-
lia, ed. 1, voi. 3, p; 255. 'ieremia 6, 10.
1 Timotei 2, 4. "Matei 4, 16.
278 C RAREAăÎMP R IEI

DESTINUL TALANTILOR

Dac ăr mânemăîn eleşiădespreăfaptulăc ăînăfiecareăins ce vine în

lume,ăDumnezeuăascundeăunăgândăalăS u,ăunăplanăpeăcare-1ăurm reşteă
întreăoameni,ăşi,ăpotrivităcuăel,ătocmireaăceluiăceăvineăcap t ăînsuşirileă
de a-iăputeaăîndeplini,ăneăafl măînărazaăuneiămariătaine.
Dumnezeuă ocârmuieşteă lucrurileă înă multeă feluri. Dintre aceste
multeă feluriă alegemă dou ă spreă t lm cire:ă cârmuireaă ceaă pesteă ştireaă şiă
putin aămin iiăomeneşti^ăcârmuireaăprinăsimplaăatotputernicieăaăvoin eiă
Sale.ă Iară aă douaă eă ocârmuireaă laă careă leag ă şiă slujireaă omeneasc ;ă
ocârmuireaă atârn toareă deă om,ă iubitoareă deă om,ă hot râtoareă deă om.ă
Adic ălibertateaăluiăDumnezeuăf cut ,ădinăiubire,ăatârn toareădeăliberta-
tea omului.
Astfelădeălibertateăîns ănuăareădecâtădreptul,ăfiindc ăelăaăcâşti-
gatăiubireaă luiăDumnezeu.ăP c tosulăeă robăp catului,ăn-areă voin li-
ber .ăCeeaăceăiăseăpareăluiălibertate,ăeăunădezechilibruăînăcrea iuneaăluiă
Dumnezeu.ă Dreptă aceea,ă peă cândă dreptulă cunoaşteă ună Dumnezeuă
personal,ă plină deă iubireă şiă apropiată oamenilor,ă p c tosulă simteă ună
Dumnezeuăaspru,ăascuns,ăamenin tor,ăatotputernicăşiătareădeparte.ăDară
suntăp c toşiăcuătotulăvr jmaşiăluiăDumnezeu,ăcareăniciănuăîng duieăs ă
liă seă zic ă p c toşi.ă Aceştiaă nuă suntă împreun ă lucr toriă cuă Dumnezeu.ă
Pesteălucrulălorătrebuieăs ăvin ăcorecturiădivine.ăAşaăseăfaceăc ăsim imă
un Dumnezeu atotputernic,ăcareărestabileşte,ăpesteăvoin eleăoamenilor,ă
echilibrulăcrea ieiăşiăechilibrulăvie ii,ăstricatădeăf r delegileăoamenilor.ă
Ac iuneaăaceastaăaăluiăDumnezeu,ăprinăcareăconstrângeăfapteleăoame-
nilorăcuăurm rileălor,ăoănumimăisp şire.ăIsp şireaăeăunăchipăde veghe a
luiăDumnezeuăînădestinulăinsuluiăşiăînădestinulăneamurilor.ăDarăcuătoateă
c ăr ulăseăpedepseşteăprinăsineăînsuşi,ăiubireaădivin ăd ătotuşiăputin ă
deăieşireădinăînfund turaăr ut iiăceăseăpedepseşteăpeăsineăîns şi:ădeăseă
vaăg siăcinevaăs ăsteaăbunăpentruăfra iiăs iăînainteaăluiăDumnezeu.
Aceştia,ă prev zu iă deă Dumnezeuă cuă slujbaă aceastaă înc ă maiă
înainte de-aă seă naşte1 şiă trimişiă s ă oă împlineasc ,ă suntă slugileă Sale,ă
c roraăle-aădatăavu iaăSaăpeămân .

Galateni 1, 15; Ieremia 1, 5.

 ICONOMII TAINFXOR 279

Luca 19:
16. Un om de neam mare (Iisus) s-a dus într-o
ar ăîndep rtat ăcaăs -şiăiaăînt rireăcr iasc ăşiăs
seăînapoieze.ă(Aădouaăvenireăcaăîmp ratăşiăJude
c tor.)
17. Şiăaăchematăpeăzeceărobiăaiăs iăşiăle-a dat
zeceătalan iăşiăaăzisăc treăei:ăNegu tori iăcu ei
pân ăvin.
18. Darăcet eniiăluiăaveauăur ăpeăel,ăşiăauătrimis
solieăînăurmaălui,ăzicând:ăNuăvremăcaăacestaăs ăfie
crai peste noi.
19. Cândăaăvenităînapoi,ădup ămult ăvreme1, cu
înt rireădeăcrai,ăaăporuncităs -i cheme pe acei robi
c roraăleăd duseăbanii,ăcaăs afleăcineăceănegu
toriăeăaăf cut.

Talan iiă suntă talentele:ă înzestr riă cuă daruri,ă misiuni,ă slujbeă
duhovniceştiăşiăslujiriăcet eneşti;ămeşteşugulăartelor;ămeşteşugulăştiin-
ei,ăaăoric reiăştiin e,ădarulăchivernisimăavu iei;ăpeăscurtăvalorileăcultu-
rii: valoareaămoral ,ăpolitic ,ăteoretic ă(ştiin a),ăestetic ,ăeconomic ăşiă
religioas 2.ăIarăslujitoriiăsuntăoameniiăînzestra iăcuătoateăacesteăvaloriă
sau talente.
Şiăf r ăvorb ,ăs-arăpricepe,ădinăfelulăcumăeăpus ăproblema,ăc ă
toate valorile, talentele, ar trebuiăs ăseănegustoreasc ăîntreăoameni,ăînă
favoareaăluiăDumnezeu,ăc ciăprecumăesteăoăierarhieăaăvalorilor,ătotăaşaă
este un Ierarh al lor.
Dar,ăziceăparabola,ăc ăuniiădinătalenta i,ăn-auăvrutăs -l recunoas-
c ădeăst pân,ă80%ăauăf cutărebeliuneăîmpotrivaăSt pânului averii.
Aceştiaă suntă ceiă ceă socotescă c ă suntă aleă loră darurileă dateă deă
Dumnezeu.ăEiăseăumfl ăcuăp rereaădeăsine,ăîşiăafum ăminteaăcuămân-
driaăşiăscotăafar ăpeăDumnezeuădinănegustoriaălor.ăToat ăzdroabaălorăeă
egal ă cuăîngropareaătalantuluiăînăp mânt.ăAănu lucra cu valorile, în
sensul în care le-aărostuităDumnezeu,ăînseamn ăaăieşiădinăierarhieăşiăa

'Matei 25, 19.

2
Tudor Vianu, op. cit, p. 30.
280 C RAREAăÎMP R IEI

faceă anarhie.ă Deciă 20%ă petrecă înă ierarhieă şiă 80%ă înă anarhie:ă exactă
situa iaăaă20ăde oi în mijlocul a 80 de lupi.
DarăminuneaăluiăDumnezeuăeăc ăoileăbiruieălupii!ăAvemăm rtu-
rieăistoriaăcreştinismului.ăCândăputeriiăpolitice,ăînăpersoanaăîmp ratuluiă
dină Romaă sauă Bizan ,ă iă seă suiaă mândriaă luciferic ă laă minte,ă pretindeaă
poporului, nu numai supunere,ăciăşiăînchinare.ăSeăf ceaăpeăsineăzeu,ăîşiă
comandaăstatuie,ăoăduceaălaăPanteonăşiăcereaălumiiăînchinare.
Creştiniiăîns ănuăseăînchinauălaăidoli.
Zeulă împ rată seă ciocneaă astfelă deă Dumnezeulă creştinilor,ă şi,ă
fiindc ănu-Lăputeaăînl turaădinăcale,ăucideaăpeăcreştiniăf r ăjudecat ,ăîiă
ardeaădeăvii,ăîiăr stigneaăpeăcruce;ăcreştinii,ăf r ăs ăaib ăvreoăvin ,ăcuă
r bdareaă lor,ă scoteauă dină min iă peă zeulă mincinos.ă Seă întâmplaă vreoă
nenorocire?ă Creştiniiă suntă deă vin !ă Nuă plou ,ă creştiniiă suntă deă vin ;ă
ieşeauăapele,ăcreştiniiăsuntădeăvin ;ăîncol eauăbarbariiăimperiul,ăcreşti-
nii sunt de vina, - creştiniiălaălei!...
Iat ăvalorileăînăconflict,ăputereaăpolitic ,ăumflat ădeătrufie,ăînfi-
gândăgheareleăînăgrumazulăsmereniei,ăşiătotuşi,ăs-aăv zutătrufiaăc zândă
frânt ăînăfata smereniei.
Pavelă înv aă peă creştini:ă "Supune i-v ă st pânirii,ă c ciă nuă esteă
st pânire,ăf r ănumaiădeălaăDumnezeu;ăiarăceleăceăsunt:ădeăDumnezeuă
sunt rânduite"1.
N ravulă gheareloră eă cuă r d ciniă b trâne.ă Ină istoriaă Egiptului,ă
cât ăvremeăfaraoniiărespectauăreligia,ădinastiileălorăd inuiauămulteămiiă
deăani.ăDeăîndat ăceăşi-auăridicatămânaăasupraăpreo ilor,ăs-aăispr vităcuă
ei;ă templeleă şi-auă închisă luminileă ştiin ei,ă piramideleă auă r masă monu-
menteăaleămor iiăşiădinastiileăs-au stins. Unul dintre faraoni sfârşeşteăcuă
toat ăoasteaăînăfundulăM riiăRoşii2.
Dezechilibrul mintal al trufiei a contaminat aproape toate valo-
rileă şiă le-aă pusă înă conflict.ă înăvaloareaă politic ătrufiaă stârneşteă tirania,ă
terorismul,ă dictatura;ă înă religie,ă inchizi ia,ă despotismul,ă protestantis-
mul;ă înăştiin ăşiă economie,ă materialismul;ă înăart ,ăsenzualismul;ăînă
toateăaăb gatăanarhiaăfa ădeăDumnezeu,ăIerarhulălorădeădrept.ăDeci,ăceă
vorăzice,ăcândăliăseăvaăcereăsocoteal ?

Romani 13, 1.
Ieşireă14,ă28.
 ICONOMII TAINELOR 281

VEDEREA PRIN VAL

S ă nuă seă cread ă îngust,ă c ă dreptulă apareă numaiă înă religie.ă

Dreptulă poateă s ă seă arateă înă oricareă dintreă valorileă sauă talan iiă luiă
Dumnezeu.ăDac ăîns ăabiaăapareăînăreligie,ăastaăseădatoreşteăfaptuluiă
c ănumaiăaciăseămaiăştieăcevaădespreăatârnareaăomuluiădeăDumnezeu.
Deciăpurt torulăoric reiăvalori,ădac ăvaăajungeălaăcunoştin aăatârn riiă
sale de Dumnezeu, va ajunge drept.
DreptulăeăomulăluiăDumnezeu,ăoriădeăpoart ăslujbaăpreotului,ăoriă
pe-aăîmp ratului,ăoriăpe-aăînv atului,ăoriăpe-a artistului, ori pe-a visti-
ernicului, ori pe-a bogatului, ori pe-aăs racului.ăUnăsingurălucruăiăseă
cereăpentruăaceasta:ăs ăseăcunoasc ăpeăsineăcaăavându-şiăobârşiaăspiri-
tual ăşiătoat ăînzestrareaădeălaăDumnezeu.ăSuntămul iădrep iăcareăniciă
nuăştiuădespreăeiăc ăsuntădrep i.ăPentru eiăneştiin aăeăoămareăacoperireă
deăprimejdii,ăşiăanume,ăprimejdiaăc deriiăînămândrieăaăcelorăconştien iă
deăvirtuteaălor.ăînăsfântaălorăneştiin ăeiăsuntăsimpliăcaăflorile,ănuăştiuă
nimicădespreăfrumuse eaălor.
Pentruăceiăceăîns ăauăoăr spundereăîntreăoameni,ăeăneap ratădeă
trebuin ăs -şiăcunoasc ăatârnareaălorădeăDumnezeuăşiăLuiăs -l întoar-
c ăcinsteaăşiăslujba,ăpeăcareăleăauăîntreăoameni.
Totă ceeaă ceă împiedic ă aceast ă situa ieă normal ă eă v lulă deă peă
minte,ăeăzidul,ădesp r itorădeăDumnezeu,ăalăp catului.
Dumnezeuăpeăto iăîiătrimiteăînzestra iăşiăînăstareăs ăfieădrep i.ă
Dar,ă trecândă eiă prină poartaă naşteriiă p mânteşti,ă iauă înă spateă poveriă
p rinteşti,ăcare-iăspetescăşi-iăîncovoaieăspreăp mânt.ăPeăurm ,ăsl bi iădeă
ostenealaă vie iiă şiă deă mediulă înconjur tor,ă greuă seă voră decideă s ă
reprezinte cauza lui Dumnezeu.
"înainte de-a te urzi în pântece... te-amă sfin ită şiă te-am rânduit
prooroc pentru popoare", zice Dumnezeu lui Ieremia1, care se cam
lep daă deă slujbaă deă prooroc.ă Ionaă s-aă lep dată multă şiă bine,ă Petruă s-a
lep dat;ăîmp ra iăs-auălep dat,ăpreo iăs-auălep dat.ăSeăvedeăc ăeăunăriscă
alăvie iiăde-aăteă ineădeăDumnezeu.ăEăoăciudat ăruşineădeăoameniăînăaăteă
faceămaiăbun.ăIarăîndr znealaăde-aăslujiăluiăDumnezeuăşiăa-iăîndemnaăşiă
peăeiăs -lăslujeasc ,ădeăceleămaiămulteăori, te pune în primejdie cu

Ieremia 1,5.
282 C RAREAăÎMP R IEI

oamenii.ă Eă fricaă oiiă deă lup.ă Dară dac ă şiă Iisusă s-ară fiă înfricoşată deă
oameniăşiădeăiad,ăceăs-arăfiăalesădeăn dejdeaănoastr ?ăTainaăluiăIisusăeraă
c ăînătrupulăLuiăseăascundeaăDumnezeu;ăiarătainaănoastr ,ăaăcreştinilor,ă
eăc ăînăf pturaănoastr ăseăascundeăHristos.ăAciăeăminuneaăc ăoileăbiruieă
lupii, oricât de mare le-ar fi haita. Spre a vedea cu ochii o minune ca
aceasta,ănuăeădecâtăoăsingur ăcaleădeăurmat:ăvia aăcurat ă- potrivit ăcuă
firea - careăajut ăşiăoamenilor,ăşi-Iăajut ăşiăluiăDumnezeu,ăcaăs ăneă
poat ăajuta.ăNu-iăaltăchipăobişnuităde-aăsurpaăzidulăşiăde-aăsub iaăv lulă
ceădesparteăpeăoameniădeăDumnezeuăşiăbag ăhaosulăînăzidire.
C ciăp catulădesfrâuluiăşiăaătoat ăf r delegeaăîntârzieăsauăface cu
neputin ăar tareaăşiădes vârşireaăvie iiăluiăHristosăînănoi.ăC ănumaiădeă
seăvaăar taăvia aăluiăHristosăînănoi,ăvomăcunoaşteă intaăspreăcareătrebuieă
s ătindemăşiăneăvomăîn elegeărostulăpeăp mânt.
înăcopiiiăveni iădintr-oăvie uireăcurat ăaăc s toriei, precump nescă
înclin rileăbuneăşiănu-iăbiruieăîmprejur rileăreleăaleămediului,ăceăeven-
tual l-arăg siăşi,ăpoateăc ,ăchiarăîmpotrivaăacestuiămediuăsuntărândui i.ă
Eiăsuntădeămiciămaiăstr veziiăpentruăDumnezeuăşiăprinăaceastaăseăvedeă
c ăauăchemareăs -l fie ucenici,ăiar,ădac ăvremeaăle-oăvaăcere,ăIiăvorăfiăşiă
mucenici.
Ună b rbată deă ştiin ,ă careă m rturiseşteă înă mediulă s uă peă
Dumnezeu,ă adeseoriă eă mucenic;ă ună conduc toră deă neamuri,ă dac ă seă
declar ă atârn toră deă Dumnezeu,ă deă asemeneaă eă mucenic,ă caă şiă cumă
atârnarea deă Dumnezeuă ară fiă oă mareă sl biciuneă şiă vinov ie.ă Şiă aşaă
p escăpeărândăto iăd rui iiăluiăDumnezeuăcândănuăseăînvoiescălaăsfatulă
lumii,ăs ătâlh reasc ăpeăDumnezeuădeădarulăceăli—1 dase spre tot lucrul
bun,ăceăauăs -lăîmplineasc ăînălume.
Cuăcâtă"v lul"ă esutădinăp cateăşiăaşternutăpesteăochiulăconştiin-
eiăeămaiăsub ire,ăcuăatâtăceiăd rui iăafl ămaiărepedeăcineăsuntăşiăceătri-
mitereă auă deă laă Dumnezeu.ă Iisus,ă caă omă adev rat,ă n-aveaă niciă ună v lă
desp r itor,ăîncâtălaă12ăaniăspuneaădreptuluiălosifăşiăSfinteiăFecioare, cu
aerulăcelămaiănaturalăcuăputin :ă"N-a iăştiutăc ăînăcasaăTat luiăMeuămiă
seăcadeăs ăfiu?"1 Era în templul din Ierusalim, înconjurat de bogoslovii
legii vechi, întrebându-iăşiăr spunzându-le din Scripturi.
Deciă sfin ii,ă drep iiă prină excelen ,ă pe m suraă credin eiă şiă aă
cur ieiălorămoştenit ădinăp rin iăşiăsporit ăcuăpropriaălorăosteneal ,
1
Luca 2, 49.
 ICONOMII TAINELOR 283

suntăoăcuvântareăvie,ăpentruăc ăauăîntr-înşiiăpeăDumnezeu-Cuvântul,
Celăceăstrig ăprintr-înşiiăvoiaăSaăc treăceilal iăoameni. In jurul acestora
seă înt reşteă şiă seă întindeă credin a,ă şiă mul iă seă mântuiesc.ă Prină eiă seă
potoleşteăanarhia,ăprinăeiăseărestabileşteăechilibrulăşiăarmoniaăşiăprinăeiă
şiăceilal iăîntrev dăpeăDumnezeu.ăSfin eniaăeătocmaiăaceast ătranspa-
ren ăaăluiăDumnezeuăînăf pturaăSa,ăprieteniaăaceeaădeămareăcuviin ăaă
sufletuluiăcuăTat lăs uă- singuraăsitua ieănormal ăşiădeălaăsineăîn eleas ă
aăomuluiăşiăaăoamenilor.

DREPTULăINTREăIUBIREăŞIăSABIE

Dezechilibrul,ă haosulă şiă anarhiaă suntă camă acelaşiă lucru;ă oă schi-

monosire,ăoădegenerare,ăunăaccident,ăunăp catăcolectiv.ăDezechilibrulă
sauăp catulănuăeăoărealitateăcuăsuportăpropriu,ăciăsuntăgheareleăhaosuluiă
înăgrumazulărealit ii,ăoăpândireăaănimiculuiăcareăvreaăs ăînghit ăînăsineă
toateă câteă sunt.ă Dumnezeuă vreaă s ă st vileasc n valaă anarhieiă înă
f ptur ,ă îns ,ă respectândă libertateaă omului,ă nuă poate,ă decâtă dac ă vaă
câştigaă şiă convingereaă omuluiă pentruă inten iaă Sa.ă Peă drep iă îiă areă
câştiga iăpentruăaceast ăcauz .ăPeănedrep i,ăpierzândăaceştiaălibertateaă
lor - deă vremeă ceă robescă p catului - nu-Iă maiă poateă câştigaă prină
libertatea pe care n-oămaiăau,ădeăaceeaăpentruăaceştiaănu-Iămaiăr mâneă
decâtă sabia.ă Prină sabieă seă în elegeă aci:ă asprimeaă drept ii,ă legea,ă
autoritatea,ăst pânirea,ăpedeapsa,ăpân ăchiarăşiăpedeapsaăcuăsabia.
Când cineva,ă cuă fapteleă saleă p c toase,ă cadeă dină dragosteaă
Tat luiăs u,ăd ădeădreptateaăLui,ăcare,ăcaăpeăunărob,ăîlăvaăreaduceălaă
caleăcuăsila.ăîiăd ăşiătimp,ădoarăvaăsim iăs ăvin ădeăbun ăvoie;ădac ăîns ă
nuă bag ă înă seam ,ă îiă iaă şiă timpulă şiă cadeă tar ă deă vesteă urm rit de
dreptate.
Oămareăputereădeărefacereăasupraăcelorăc zu iădinădragosteaăluiă
Dumnezeuăoăauădrep ii,ăcareăstauăînainteaăSt pânuluiăvie iiăpentruăfra iiă
lor.ăEiăfacăcump n ăîntreăDumnezeuăşiăoameni:ădobândindădeălaăoa-
meniăpocăin aăşiădeălaă Dumnezeu,ămilostivirea.ăCândălipsescădrep iiă
dintreăoameni,ăiubireaănuăseăpoateăîmplini,ăciătrebuieăs ăseăîmplineasc ă
dreptatea.
284 C RAREAăÎMP R IEI

Chemareaă aceastaă deă mijlocitoră întreă Dumnezeuă şiă oameniă auă

avut-oămul i,ădarămaiăcuăseam ăIisus,ăşiădeălaăElăto iăiconomii tainelor,
Apostoliiăşiăurmaşiiălorălegiui i.ăPreo iiăreactualizeaz ,ăprinăjertfaăceaă
f r ădeăsânge,ăprinăSfântaăîmp rt şanie,ăpermanen aăacesteiămijlociri.ă
De aceea preotul - careăseăîn elegeăc ătrebuieăs ăfieăunădreptă- e numit
chiar mai mult decât atâta; el e îngerul Domnului Savaot1 (Savaot e tot
Iisus).ă"îngeriiăBisericii"ădinăApocalips ăerauăşapteăepiscopi,ăcareăauă
luatăîndreptareăpentruăoarecareăneb g riădeăseam .
Preo iiă auă grijaă de-aă înduplecaă peă oameniă înă vremeaă rânduit ă
întoarcerii,ăcaăs ănuăcad ădinămilostivireăsubăstrivireaădrept ii.ăLorăliă
s-aădatămareleădarăs ăierteăînănumeleăluiăDumnezeu.ăMare,ăcovârşitoră
de mare dar. Oare de ce nu-1 pricep oamenii?
Aăosândiăpeăpreo iăeălucrulăcelămaiăuşorăşiăcelămaiăf r ărost.ăS ă
fimădrep i:ăslujbaăpreo ilorăeăsfânt ,ădarulălorăeădeălaăDumnezeu,ăeă
sfânt.ăC ăfireaălorăp mânteasc ămaiăd ăuneoriăprilejădeăsminteal ,ăiar ă
s ăfimădrep i:ăneavândăcumăs ăvin ăaltfelădecâtăprinănaştereădinătrupuriă
p mânteştiăînăcareămişun ăpornirileăf r delegilorăcaăşerpiiăşiărod încli-
n rileă patimiloră caă viermii,ă sigură c ă eiă voră fiă covârşi iă deă moştenireaă
aceastaă şiă nu-şiă voră puteaă îndepliniă tar ă umbr ă trimitereaă loră deă laă
Dumnezeu.ă Chemareaă leă esteă înv luit ,ă voră şov iă înă hot râri2, biru-
indu-seădeălume,ăînălocăcaăeiăs ăbiruieălumea.ăSigurăc ăaceştia,ăprină
via aălor,ănuăvorăl saă poporulăs ă cread ,ăşiă aşaăseă voră s lb t ciăoileă
asupraă p storuluiă şiă voră faceă bucurieă lupilor.ă înă jurulă loră seă vaă înt riă
întunereculăaătoat ăneştiin aăşiăvaăîncepeăfoametea,ănuădeăpâine,ăciădeă
Cuvântul luiă Dumnezeu,ă pâineaă ceaă dină Cer.ă Sareaă p mântuluiă oă voră
c lca-oăoameniiăînăpicioareăşiăaşaăvineăc :ă"Şiăpreotuluiăiăseăvaăîntâm-
plaăcaăşiăpoporului"3.ăDar,ădeătoat ăstareaăastaăreaăaălucrurilorăareăs ă
deaăseamaăşiăpoporul,ăc ciătoat ădec dereaăeădeălaăp rin iăîncep tur .
Iat ăînăceămareăm sur ămilostivireaăluiăDumnezeuăeăatârn toareă
deăoameni.ăDreptateaăîns ănuămaiăeăatârn toareădeăoameni,ăaceştiaătre-
buieăs ăoăsufereăf r ădeătocmeal .

1
Maleahi 2, 7.
2
Isaia 28, 7.
3
Isaia 24, 2.
 IC0N0MII TAINELOR 285

Iubireaă şiă sabiaă luiă Dumnezeuă lucreaz ă neîntreruptă şiă deodat ă

întreăoameni:ăpentruăfiecare,ădup ăcumăîiătrebuie;ăastaănuănumaiăfiindc ă
oameniiăsuntăamesteca i,ădarăşiăpentruăc ăfiecareăinsăîşiăareăvremileăsaleă
cândăîiăstr luceşteă milostivirea,ăprecumă şiăvremiă cândăîlăprigoneşteă
sabia - caăs ăvieăiar şiălaăstareaădeămilostivire.
înă toat ă aceast ă întoarcereă aă lucrurilor,ă preotul,ă şiă înă generală
dreptul,ă îşiă areă slujbaă saă de-aă t lm ciă taineleă iconomieiă divine,ă îndu-
plecândă spreolalt ă amândou ă p r ile,ă şiă peă om şiă peă Dumnezeu.ă Deă
multeă oriă dreptulă oă p eşte,ă c ă primeşteă s ge iă dină amândou ă p r ile.ă
"Dreptulă careă moareă osândeşteă peă nelegiu iiă careă tr iesc...ă vedea-vor
sfârşitulăîn eleptului,ădară nuăvorăîn elegeă ceă sfată aă avută Dumnezeuăcuă
el..."1.
Dac ăprimimăceăspuneăCarrel,ăpersoanaăomeneasc ăseăîntindeăînă
feluriteăchipuriăşiădincoloădeămarginileăsaleăanatomice.ăSuntemătotoda-
t ăşiăpersoaneăduhovniceşti.ăDragosteaăşiăuraăsuntărealit i.ăOădragosteă
distrus ăpoateă pricinuiăuneoriăchiară moartea.ă Oă dragosteă reînviat e o
înviere.ăDac ăamăputeaăvedeaăfirele,ăcareăneăleag ăuniiădeăal ii,ăformaă
oameniloră ară fiă destulă deă ciudat .ă Uniiă oameniă ară dep şiă cuă pu ină
suprafa aăpieliiălor,ăal iiăs-arăîntindeăpân ălaăunădepozitădeăbanc ,ăal iiă
pân ălaătrupulăoarecui,ăal iiăpân ăla cârcium ,ăal iiăpân ălaăavu ie.ăUniiă
ni s-arăp reaăcuănişteămâiniăîntinseăpesteăm riăşiă ri,ăpân ălaăfamiliaă
lor,ă pân ă laă mun iiă şiă cerulă riiă înă careă s-auă n scut,ă laă oă ceat ă deă
prieteni,ălaăoăcas ăveche.ăConduc toriiădeăneamuri,ă mariiăbinef c tori,ă
sfin ii,ăarăfiănişteăuriaşiăcare-şiăîntindămul imeădeăbra eăasupraăuneiă ri,ă
a unui continent, sau a lumii întregi2.
Cineăştie,ădac ănuăcuărostăsf tuiauăP rin iiăpeăuceniciiălorădeăa-şiă
aveaăsufletulăadunatăacoloăundeăleăeăşiătrupul;ăc ,ăîmpr ştia iăcuăsufle-
tul,ăc p tauămulteăr niăşiănuăsporeau.ăCineăştie,ădac ănuăm rturiileăunoră
v z toriăP rin iădespreăstâlpulădeăfocăceăurcaădeălaăcâteăunăsporitădu-
hovniceşteăpân ălaăcer,ănuăeraătocmaiăaceast ăconcentrareăaăpersona-
lit iiăfericitului:ăaămin iiăînăinim ăşiăaăamânduroraăînăDumnezeu,ăc p -
tând forma unui stâlp de foc.

1
în elepciuneaăluiăSolomonă4,ă16-17.
2
Alexis Carrel, op. cit., p. 264.
286 C RAREAăÎMP R IEI

Suntămultămaiămulteălucrurileăpeăcareănuăleăştim,ădecâtăceleăceăleă
ştimădespreăom;ădarăceeaăceăştimăsigurăeăc ăspiritulănuăeăîngr ditădeă
celeă4ădimensiuniăaleălumiiăv zute.

CÂRMA DIN ZARE

OareădeăceăînvinuieşteăDumnezeuăpeăoameniădeăfaptulăc ănuăseă
maiănaşteădreptulăprintreădânşii,ăşiăc ăeiănuăbag ădeăseam ?ăR spunsulă
eă urm torul:ă drep iiă suntă unelteleă luiă Dumnezeu,ă prină careă sf tuieşteă
neamurileă şi,ă prină rostulă lor,ă faceă cuă putin ă milostivireaă Saă pesteă
oameni;ăpeăcândădac ănu-iăare,ăoameniiăvorădaăpesteăurgiaădrept iiă
Sale,ădup ăfapteleălor.ăFamilia,ăcuăroadeleăeiăîmpov rateădeăf r delegi,ă
îl aduceă peă Dumnezeuă laă impas;ă dreptă aceeaă oameniiă suntă traşiă laă
r spundereăşiăseăafl ăînăaceeaşiăprimejdieăcaăsmochinulăf r ăroad 1.

"C utat-amă printreă ei,ă s ă g sescă ună omă caă s ă seă

poarteă cuădreptateăînainteaă fe eiăMeleă pentruă araă
aceasta,ăcaăs ănuăoăpierd,ăşiăn-amăg sit."2

Primulădrept,ăcareăaăstatăînainteaăluiăDumnezeuăpentruăal ii,ăaă
fost Avraam3. Altul a fost Moise, care chiar a strâmtorat pe Dumne-
zeu,ă caă s ă ierteă norodulă careă f cuseă p cată mare,ă închinându-se la
vi elulădeăaur,ăzicând:

"Rogu-m ăacum,ădeăvreiăs ăleăier iăp catulăacesta,ă

iart -i;ăiarădeănu,ăşterge-m ăşiăpeămineădinăCarteaă
Ta, în care M-ai scris!"4

ŞiăDumnezeuăascult ădeăom.
Altă drept,ă Iisusă Navi,ă urmaşulă luiă Moise,ă intrândă înă p mântulă
f g duin ei,ălaăoălupt ăcuăAmoreii,ăs-aărugatăs ăsteaăsoareleăşiăs-a oprit

'Luca 13,6; Marcu 11, 13. Facere 18,23.

2 4
Iezechiil22, 30. Ieşireă32,ă32.
 ICONOMII TAINELOR 287

soarele,ăpân ăceăî-aăf cutăDumnezeuăizbând ăasupraăvr jmaşilor.ă"Şiă

n-aă maiă fostă niciă înainte,ă niciă dup ă aceea,ă oă astfelă deă zi,ă înă careă
Domnulăs ăasculteăaşaăglasulăomului",ăm rturiseşteăScriptura1.
Deăobiceiăoameniiăstârnescăcuăfapteleălorăanumiteăfurtuniănev -
zute;ăacesteaătotăînăcapulălorăseăîntorc,ădarăînăchipulăcelămaiăv zutăcuă
putin .ă Dumnezeu,ă ştiindă deă mai-nainteă sfârşitulă tuturora,ă rânduieşteă
fiec ruiaăisp şiriăînălumeaăaceasta.
"Dumnezeuă esteă îndelungă r bd toră şiă multă milostiv,ă dară nepe-
depsitănimicănuălas ."ăIns ănimicănuăfaceăf r ăs ăarateătainaăSaăslujito-
riloră S i3.ă Iat ă dreptulă caă vestitoră ală voin eiă luiă Dumnezeu,ă caă v z tor
înainte,ădincoloădeăzareaădimensiuniiăaăpatra,ătimpul.ăSfântaăScriptur ă
arăfiăoăcopieădeăpeănev zutaăCarteădeălaăcârmaălumii.ăDreptulăajungeălaă
obârşiaăScripturii.ăAstfel,ăDumnezeuă ineăsfatăcuăoştireaăcereasc ,ărân-
duindă sfârşită cuă pedeaps ă regeluiă Ahavă şiă arat ă tainaă Saă prooroculuiă
Miheia4.
Aspraăîndreptareăaăîmp ratuluiădinăBabilon,ăcareăf cuseăabuzădeă
putereăşiăseăsuiseălaămândrieămare,ă"seăspijin ăpeăvrereaăîngerilorăşiăpeă
poruncaăsfin ilor"5.
Tainaă oă în elegeă Daniil,ă care-iă d ă trufaşuluiă împ rată sfatulă r s-
cump r riiăp catelorăsale,ălucruăprinăcareăarăfiăpututăocoliănemaiv zutaă
pedeaps ,ă ceă atârnaă asupr -i.ă Iară Dumnezeu,ă celă ceă împlineşteă sfatulă
slugilor Sale6, i-aă dată 12ă luni,ă vremeă laă îndemân .ă împ ratulă îns ,ă
nedeprinsăs ă asculte,ăn-aăvrutădeăbun voieă s -şiăisp şeasc ă p catele,ă
dup ă caleaă milostivirii,ă deă aceeaă 1-aă ajunsădinăurm ă legeaă drept ii,ă aă
isp şiriiăf r ădeăvoie.ăN-aăvrutăs ăseăîndrepteădup ăminte,ădeăaceeaăiăs-a
luatăminteaăşiăaăfostăizgonitădintreăoameni,ăşapteăaniăp scândăcuăboii7.
Ca rânduitădeăDumnezeuăcuăslujbaădeăîmp ratăalăBabilonului,ăelă
nuătrebuiaăs ăseăseme easc ăşiăs ăcear ăpoporuluiăs ăiăseăînchineălui,ă
ispitireăcareăeămaiăpresusădeăputere,ăşiăaăfostăîntins ăşiăasupraăpoporuluiă
evreu, pe care i-1ăd duseăDumnezeuăînărobie,ăiarănu înăr t cire.ăPeă
lâng ăasta,ăeraăunătiranăînfricoşat,ăîncâtătociseăumeriiăostaşilorăs iăşiădeă
ostenealaăzidiriiămareiăcet iăaăTirului,ăto iăcheliser 8.

1 4 7
Iisus Navi 10, 14. 3 Regi 22, 19. Daniil 4, 24, 26, 29.
2 5 8
î^aum 1, 3. Daniil 4, 14. Iezechiil29, 18.
3 6
Amos 3, 7. Ibidern.
288 C RAREAăÎMP R IEI

Eraădatorăs ăseăpoarteăcaăoăslug ăaăluiăDumnezeuăşiănuăcaăună

tiran,ăt cândăatâtaătulburareăînăzidireaăluiăDumnezeu.ăUrgia,ăpeăcareăaă
dezl n uit-oă asupr -şi,ă aă stinsă f r delegileă sale,ă încât,ă dup ă trecerea
vremiiădeăpedeaps ,ăşi-aăv zutărostulăşiăatârnareaăsaădeăDumnezeu.ăIat ă
m rturiaădeăîn elep ireăaăacestuiătiranăalăistorieiăvechi,ădat ădeăelăînsuşi:

"Şiă dup ă trecereaă acesteiă vremiă (ceiă şapteă aniă deă

nebunie), eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii
meiălaăCer,ăşiăminteaăîmiăveniădinănou,ăşiăamăbine-
cuvântată peă Celă Preaînaltă şiă veşnică viu,ă şiă I-am
adusă laud ă şiă pream rire.ă C ciă putereaă Luiă esteă
putereă veşnic ,ă iară împ r iaă Luiă pesteă vârsteă şiă
vârste...ăToateăc ileăLuiăsuntădrepte,ăiarăpeăceiăceă
umbl ămândriăpoateăs -iăsmereasc "1.

Cârmuireaă neamuriloră totă deă susă seă face.ă Esteă şiă oă isp şireă aă
neamurilor. Aceasta s-aădest inuităprimaădat ăluiăAvraam:

"S ă ştiiă bine,ă c ă urmaşiiă t iă voră nemerniciă înă

p mântăstr in,ăundeăvorăfiărobi iăşiăap sa iăpatruă
sute de ani;ădarăpeăneamulăacela,ăc ruiaăvorărobi,ăîlă
voiă judecaă Eu,ă şiă dup ă aceeaă voră ieşiă aiceaă cuă
avereămare.ăEiăîns ăseăvorăîntoarceăaiciăînăalăpatru-
leaăveacădeăoameni,ăc ciănuăs-aăumplutăînc ăm sura
nelegiuirii Amoreilor"2.

La plinirea vremii prezise, când evreii s-au întors din Egipt, alte
taineădinăCarteaăisp şiriiăvedeăSolomon,ăprivindăînd r tulătimpului.ă
Iat ăcumăi-a judecat Dumnezeu pe egipteni:
Dintre cele 10 pedepse, cea mai grea a fost noaptea cea de trei
zile,ăcuăînfricoş rileăeiăcumplite,ă"careăveniser ăpesteăeiădinăIad" 3.

'Danul 4, 31,34.
'Genez ă15,ă13-14,16.
în elepciuneaăluiăSolomonăă17,ă14.
 ICONOMII TAINELOR 289

A,

Intr-însaă liă seă dezveleauă p cateleă loră ascunse.ă Eaă eraă icoanaă
întunereculuiăceăaveaăs -iăînghit ăpeăurm .ăAzvârli iăîncoaceăşiăîncolo
peăp mântăşiăpeăjum tateămor i,ăeiăd deauăpeăfa ăpricinaăpentruăcareă
mureau.ăC ciăvedeniileăce-iăîngroziser ăleădest inuiser ălucrul,ăcaăs ă
nuă moar ă înă neştiin :ă pentruă ceă p timescă atâtaă r u1.ă Iat ă şiă sfârşitulă
judec iiăluiăDumnezeuăcuăei:ădezastrul militar al lui Faraon:

în elepciuneă19:
6. Oămânieăneîndurat ăprigoneşteăpeănelegiui i
pân ăînăsfârşit,ăfiindc ăDumnezeuăştiaădeămai-
nainte care va fi petrecerea lor.
7. C ădac ăegiptenii,ădup ăceăauăl satăpeăIsrail
caăs ăpleceăşiăcuămareăst ruin ăi-a zorit la drum,
avea-vorăp reriădeăr uăşiăvorăîncepeăs -iăurm
reasc .
8. Cuăadev rat,ăcândănuăispr viser ădeăjelit
peămor iiălorăşiăplângeauăînc ălaămorminteleăcelor
ucişi,ăunăaltăgândănebunescăle-aăvenităşiăauăînceput
caăpeănişteăfugariăs ăurm reasc ,ăpeăaceiaăpe care
îiăzoriser ăcuărug min i,ăs ăpleceădeălaăei.
9. Laăaceastaăîiăatr geaăpedeapsaădeăcareăerau
vrednici,ăc ciădespreăceleămai-nainte întâmplate ei
nuămaiăaveauă inereădeăminte,ăcaăs ăseăîmplineasc
şiăceeaăceămaiălipseaădinăurgiileăsuferiteădeăei,
10.AşaăîncâtăpoporulăT uăs ăs vârşeasc ănecre
zutaăluiătrecereăprinămare,ăiarăegipteniiăs ădea
pesteăoămoarteăn prasnic .

înăvremeăceămiluiaăDumnezeuăpeăunii,ăpr p deaăpeăal ii,ăc ciăliă

seăîmplineauăm surileăf r delegilor.ăIarăcaăceiămilui iăs ăiaăaminte,ăalteă
taineă dină Carteaă ocârmuiriiă neamuriloră seă descoper ă luiă Moise,ă înă
vremeă ceă poporulăseă apropieă deă p mântulăf g duin ei.ă Dumnezeuăîiă
înşir ăluiăMoiseătoateăf r delegileădesfrân rii,ădeăcareăîiăatrageăluareaă
aminteăs ăp zesc ăpoporul,ăiarălaăurm ăadaug :

în elepciunea lui Solornon 18,19.

290 C RAREAăÎMP R IEI

Levitic 18:
27. S ănuăv ăîntina iăcuănimicădinăacestea,ăc ci
cu toate acestea s-auăîntinatăp gânii,ăpeăcareăEuăîi
izgonescădinainteaăfe eiăvoastre,
28. C ăs-aăîntinatăp mântulăşiăamăprivităla
nelegiuirileălorăşi aălep datăp mântulăpeăceiăceătr
iau pe el.
29. Iarăvoiăs ăp zi iătoateăporuncileăMeleăşi
toateălegileăMeleăşiăs ănuăface iăniciăunaădinătic
loşiileăacestea,ăniciăb ştinaşul,ăniciăveneticul,ăcare
tr ieşteăîntreăvoi,
29. C ătoateăăurâciunileăăacesteaăle-auăf cut
oameniiăp mântuluiăacestuia,ăcare-i înaintea voas
tr ,ăşiăs-aăîntinatăp mântul;
30. Caănuăcumvaăăs ăv ălepedeăăşiăăpeăăvoi
p mântul,ăcândăîlăve iăîntina,ăcumăaăaruncatăelăde
la sine pe popoarele care au fost înainte de voi.

Iat ă c ă peă locuitoriiă cuă oă via stricat ,ă cândă îiă sorteşteă

Dumnezeu pedepsirii, nu-iă ap r ă niciă oă grani ă şiă niciă oă arm ,ă dară
pentruăoăvia ăcurat ăîiăap r ăDumnezeu,ăcumănu-iăap r ănimicăpeă
lume.ăNeamurileăauăunădestinăascunsăînăDumnezeu.ăCândăîşiăurmeaz ă
destinul,ăauăap rareaăluiăDumnezeu,ăcândăîlătr deaz ,ăs ăseăg tesc ădeă
pedeaps .
Dar ei n-auăascultat,ăciădinăneamăînăneamătotămaiăr iăs-auăf cut,ă
încâtăiat ăcumătun ăglasulăluiăOseia:

Oseia 4:
4. Asculta iăcuvântulăDomnului,ăvoiăfecioriăai
luiăIsrail,ăc ciăDomnulăst ălaăjudecat ăcuălocuitorii
p mântului,
5. C ciănuămaiăesteăcredin ,ăniciăiubire,ănici
cunoaştereădeăDumnezeuăînă ar .
6. To iăjur ăstrâmb,ămint,ăucid,ăfur ăşiăsuntădes
frâna i;ăs vârşescăfapteăsilnice,ăiarăsângeleăv rsat
curge peste sânge.
 ICONOMII TAINELOR 291

4. Pentru aceasta araă eă înă mareă jale,ă iară ceiă

ce-oălocuiescăsuntăf r ăvlag .

N r vi iă cumă erauă cuă p catele,ă n-auă ascultat;ă deă aceeaă maiă mult ă
urgieăşi-auăîngr m dităpesteăcap,ăad ugândăaăfaceărele,ăpân ăcând,ăprină
Iereraiaă proorocul,ă Dumnezeuă leă d ă deă ştireă d râmareaă Ierusalimuluiă şiă
ducerea în robie. E interesant momentul acesta istoric, în care proo-
roculăseălupt ăcuăregeleăcaăs -lăîndupleceăs ăseăpredeaăf r ărezisten ,ă
caăs ăscapeăcuăvia ,ădarăregeleă- în temeiul datoriei de rege - prefer ă
s ămoar ,ădarăs ăseăpredea,ă ba. Prevestirea aceasta, care era o urmare a
vie uiriiă tic loaseă aă poporuluiă şiă aă regelui,ă oă motiveaz ă Dumnezeuă luiă
Ieremia, zicând: "Poate, auzind toate necazurile ce mi-am pus în gând s ă
le fac1,ă voră ascultaă şiă seă voră întoarceă fiecareă deă laă caleaă saă ceaă reaă şiă
atunciă voiă schimbaă strâmtorareaă peă careă vreauă s ă le-o fac, pentru
faptele lor cele rele"2.
Pentruă cuvântulă acestaă îns ,ă erauă s -l omoare pe Ieremia3.ă C ciă
cuvântul Domnului era de râs la ei4 şiă şi-auă b tută jocă deă trimişiiă luiă
Dumnezeuă şiă n-auă inută seam ă deă cuvinteleă Lui,ă peă proorociiă Luiă i-au
batjocorit,ăpân ăceămâniaăluiăDumnezeuăs-aăpogorâtăpesteăpoporulăS u,ă
cât acesta n-aămaiăavutăsc pare5.

In vremea aceea Ieremia se ruga:

"M rturisimă Doamneă necredin aă noastr ă şiă f -

r delegileăp rin ilorănoştri, c ciăamăp c tuităînaintea
Ta.ăNuăneălep daăpeănoi,ăpentruănumeleăT u!"6

Primeşteăîns ăr spunsulăurm tor:

"Chiară Moiseă şiă Samuilă de-ar sta înaintea Mea,

tot nu M-ar îndupleca spre poporul acesta.
Goneşte-iă deă laă fa aă Mea,ă s ă seă duc .ă Iară de-şiă voră
zice: undeăs ăneăducem?ăs ăleăr spunzi:ăAşaăzice

1 4
Ieremia 36, 3. Ieremia 6, 10.
2 S
Jeremia 26, 3. 2 Paralipomena 36, 16.
3 6
Ieremia 26, 11. Ieremia 14, 20.
292 C RAREAăÎMP R IEI

Domnul:ă Celă rânduită laă moarte,ă s ă seă duc ă laă

moarte, cel pentru foamete, la foameteă şiă celă
pentru robie, la robie!"1 Iarăcaleaărug ciuniiădes -
vârşităaăînchis-o2,ăapoiăaăadusăpr p dul.
"C ciă Elă aă adusă peă regeleă Chaldeiloră şiă acelaă
le-a omorât pe tinerii lor cu sabia, în casa cea
sfânt ăaălor...ăApoiăaădatăfocăCaseiăluiăDumnezeu,ă
aă d râmată zidulă Ierusalimului,ă toateă c m rileă luiă
le-aă arsă cuă focă şiă toateă palateleă celeă mariă le-a
nimicit.ă Iară peă ceiă ceă auă sc pată deă sabieă i-a
str mutatăînăBabilon"3, în robia celor 70 de ani.

Laăjaleaăaceastaăseăad ugaăunaăşiămaiămare:

"Femei miloase, fiert-au cu mâinile lor copiii,

care le-auăslujitădeăhran ăînăvremeaăpr p dului"4.

Deăceăatâtaăurgie?ăseăîntreab ăIeremia.ăŞiăcap t ăr spunsulădină

r d cini;ăunăr spunsăprofund:

"Profe iiăt iănuă i-auădatăpeăfa ăf r delegeaăta,ă

caăs - iăschimbeăcaleaăta!"5

Eădrept,ăc ădareaăpeăfa ăaăf r delegilorăeăceaămaiăprimejdioas ă

predic ,ă dară şiă singuraă careă maiă poateă ceva.ă To iă fugă deă metodaă
aceasta.ăChiarăpentruăcâştigulăluiăDumnezeu,ănuăvorăs ăseăprimejdu-
iasc ăcuăoamenii.ăN-auăputere!ăOareădeăce?ăIat ădeăce:

"In proorociiă Ierusalimuluiă v dă groz vie:ă

aceştiaăfacădesfrânareăşiăumbl ăcuăminciuni;ăajut ă
mâinileă f c toriloră deă rele,ă caă nimeneaă s ă nuă seă
întoarc ă deă laă necredin aă sa.ă Deă aceeaă aşaă ziceă
Domnul Savaot (numele Mesiei în V. T.) despre

1 4
Ieremia 15, 1-2. Plângeri 4, 10.
2 5
Plângeri 3, 8. Plângeri 2, 14.
3
2 Paralipomena 36, 17-20.
 ICONOMII TAINELOR 293

prooroci:ăIat ăîiăvoiăhr niăcuăpelinăşiăleăvoiădaăs ă

beaăap ăcuăfiere,ăc ciădeălaăproorociiăIerusalimuluiă
s-aăl itănecredin aăpesteătotăp mântul."1
"Vai deăp rin iiăcareăpierdăşiăîmpr ştieăoileă
turmei Mele, zice Domnul!"2

Oare de ce s-aăostenităDumnezeuă1500ădeăaniăcuăucigaşiiădrep-
ilor,ătrimi ându-leăpeăto iăvestitoriiăS i,ăînăfiecareăzi,ădis-de-diminea 3,
adic ălaăoăvremeăcândăseămaiăputeaăînl turaăosânda ce le atârna peste
creştetăşiăseămaiăputeaăabateăurgia,ăcareăseăpogoraăcaăfocul,ăpesteăf r -
delegileălorăf r ăseam ?

CRINUL DE PE CRUCE

Era ascuns în neamul acesta un mare destin: Taina cea din veac
ascuns ăşiădeăîngeriăneştiut .ăTrebuia,ăeraăscrisăîn istoriaănev zut ,ăcaă
laă plinireaă vremii,ă s ă r sar ă întreă oameniă crinulă neamuluiă omenesc:ă
SfântaăFecioar ,ăMaicaăDomnului.
Trebuia re-creareaăacesteiăzidiri,ăpovârnit ăiremediabilăspreăplataă
p catului,ăspreăneîndurataămoarte.ăPrinăpoporulăiudeuăeraăprev zut ă
eraăcreştin ,ăceaădinăurm ăstr danieăaăluiăDumnezeuăînăpersoan ,ăceaă
dinăurm ădintreăm surileăceămaiăr mâneau.ăSinguraărezolvare,ăcareă
faceăvia aăneamurilorăcuăputin ,ănuăafl ăîntreăiudei,ădecâtăfaptaăceaămaiă
ucigaş ăaălor,ăceaădinăcurteaăluiăPilatăşiădeăpeădealulăC p ânii.
Crinul Bunei Vestiri, pe care dragostea L-a coborât din Cer
întreăoameni,ăiudeiiăîlăr stignir ăpeăcruce.ăCuăfaptaăaceastaăucigaş ,ăeiă
ieşir ădinădestinulălor,ăpentruăcareăosteniseăDumnezeuăcuăeiăatâtaăamară
deăvreme,ăşi-şiăb gar ăneamulăsubăro ileăblestemului.

1
Ieremia 23, 14-15.
2
Ieremia 23, 1. 3
Iereşaiaă7,ă25,
294 C RAREAăÎMP R IEI

De aceea:

"Zileă tar ă num ră fiiiă luiă Israilă voră r mâneă f r ă

rege,ă f r ă c petenie,ă f r ă jertfa,ă tar ă stâlpă deă
aducereă aminte,ă f r ă efodă şiă f r ă serafimi.ă Dup ă
aceeaăfiiiăluiăIsrailăseăvorăîntoarceălaăcredin ,ăiară
laăsfârşitulăzilelorăcelorădeăpeăurm ăseăvorăapropiaă
cuăînfricoşareădeăDomnulăşiădeăbun tateaăLui"1.

Pân ălaăplinireaăvremiiăatârn ăpesteăeiăblestemulăpeăcareăşiăl-au

cerut în curtea lui Pilat:

"Sângeleă Luiă asupraă noastr ă şiă asupraă fecioriloră

noştri"2.

Deă aceeaă suntă urâ iă deă toateă neamurileă - c ă staă eă ponosulă

blestemului,ă peă careă singuriă şiă l-auă cerută pesteă urmaşi.ă Blestemulă
acestaăîiăzoreşteăs ăiaăînăbra eăpeăto iăantihriştiiăvremurilor,ăpân ălaăcelă
maiădeăpeăurm ,ăpeăcareăşi-1ăvorăpuneărege.ăLeăvaăsosiăşiăvremeaăaceeaă
multă dorit ,ă dară chiară pentruă eiă ivireaă antihriştiloră eă ună destină bles-
temat.ăCândăseăvorăconvingeădeăaceasta,ăvorăveniăînfricoşa iălaăcredin aă
creştin .
Deciăpân ălaăcap tulăzilelor,ăcândăseăvorăîntoarceăşiăei,ămoşte-
nireaă loră esteă aă noastr ,ă aă nouluiă Israil,ă aă neamuriloră creştine.ă Pân ă
atunciă pentruă ei,ă sângeleă luiă Iisusă eă blestemă şiă mânie.ă Pentruă noiă
sângeleă luiă Hristos,ădimpotriv ,ă eă izb vireaă deă mânie. 3 Dovada celei
mai mari iubiri de oameni - trecerea Mântuitorului pentru noi prin
moarte - are putere de mântuire pentru cei ce-oăprimesc,ăşiăareăfa ădeă
osând ăpentruăceiăceănuăvorăs-oăprimeasc .ăUniiăstauăsubădar,ăal iiăsubă
sabie.
Inătoat ălumeaăluiăDumnezeu,ănuăesteăalt ăpredic ămaiăputernic ,ă
decâtăaăSfântuluiăr stignitădeăur ăşiăCare-şiăiart ăucigaşii.ăAstaădove-
deşteăcevaăatotputernicăşiătar ădeăsfârşit:ădes vârşirea.

1
Oseia 3, 4-5.
2
Matei 27, 25.
3
Romani 5,9.
ICONOMII TAINELOR 295
 Ei n-auă în eles,ă c ă deă aceeaă petrecă aceleă "zileă f r ă num r",ă
zile deăfoamete:ă"Nuăfoameteădeăpâineăşiănuăseteădeăap ,ăciădeăauzită
cuvinteleăDomnului.ăŞiăeiăseăvorăcl tinaădeălaăoămareăpân ălaăcealalt ă
şiădeălaăMiaz -noapteălaăR s rit,ăşiăvorăcutreieraăp mântul,ăc utândă
cuvântul Domnului, dar nu-1 vor afla"1.
Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vor-
beşte!...
Toat ă tragediaă acestuiă popor,ă ceă seă vr jm şeşteă deă moarteă
cuă Iisusă Hristos,ă eă oă mareă lec ieă aă luiă Dumnezeuăpeă careă oăarat ă
neamuriloră creştineă pân ă laă sfârşitulă zilelor. Istoria se va repeta cu
oricare dintre neamurile care vor face ce-auă f cută ei.ă Aceleaşiă
fapte aduc aceleaşiă urm ri,ă deciă pricinuiescă aceeaşiă istorie;ă pentruă
asta nu trebuie s ăfiiăproorocădeloc.

R SPUNZ TORII

Faptulă c ă dină parteaă Saă Dumnezeuă aă f cută totul pentru om,

pân ăşiăjertfaăSaădeăpeăcruce,ădovedeşteăc ăomulăareăunăpre ăimens,ă
necrezut deămare.ăOmulăareădimensiunileăinten ieiădivine;ăcentrulăşiă
sinteza crea iuniiăSale:ălumeaăv zut ăîmbinat ăcuălumeaănev zut .
Iat ădeăceăsuntemădatoriăaăvie uiăpotrivităacesteiăinten iiădivine;ă
adic ă s ă tr imă deodat ,ă şiă caă persoaneă v zute,ă şiă caă persoaneă
nev zute;ăc ciăomulăareăvaloareaăar tat ădeăjertfaădeăpeăcruce.ăCândă
omulătr ieşteăînăadev rataăluiăvaloare,ăeăsubiectădeăistorie,ăpeăcând,ă
dac ărenun ăla dimensiunile sale divine, ajunge obiect de istorie, în
rândăcuăoricareădintreăobiecte;ănuămaiăpoart ăunănume,ăciăpoart ăună
num r.
Deci,ă ceă poateă s ă însemnezeă coborâreaă omuluiă laă simplaă
valoare economic ,ădecâtăoădegradareăaăluiăînărândulăvitelor,ăcareăseă
voră s i-b t ciă întreolalt ă şi-şiă voră împingeă conduc toriiă pân ă laă
marginile nebuniei.ă Astaă înseamn ă treabaă unuia,ă careă ară încovoiaă
crinii în gunoi, pre uindămaiămultăgunoiul,ădecâtămirosulăcrinului.

Amos8, 11-12.
296
C RAREAăÎMP R IEI

Pentru o alunecare a omuluiă deă laă numeă laă num r^ă auă s ă deaă
seamaă to iă înzestra iiă luiă Dumnezeu,ă ceiă cuă daruri,ă cuă r spunderi,ă cuă
m riri,ăcuăputeriăşiăcuătotăfelulădeăharuri.
Regeleă David,ă înzestrată deodat ă cuă darulă st pâniriiă şiă cuă darulă
proorociei,ăaăc p tatăoăstraşnic ăpedeaps ,ănumaiăfiindc ăaăîndr znităs ă
numere poporul1. Darul proorociei i s-a luat o vreme, iar din popor i-
au murit 70 de mii de oameni - şiădoarăelăgreşise,ănuăpoporul2.
Deciăînaintest t toriiăşiăde in toriiăputeriiăauăs ădeaăseama,ăchiară
deăvenireaăs bieiădup ădreptate,ădup ăcumăniăseădest inuieăaceastaăprină
Iezechiil,ăv z torulătainelor.

Iezechiil 33:
1. Fost-aăcuvântulăDomnuluiăc treămineăşiămi-a
zis:
2."Fiulăomului,ărosteşteăcuvântăc treăfiiiăpopo-
ruluiăt uăşiăleăzi:ădeăvoiăaduceăsabieăasupraăuneiă
riăşiăpoporulă riiăaceleiaăvaăluaădinămijloculăs uă
unăomăşi-1ăvaăpuneăstr jer,
3. Şiăel,ăv zândăsabiaăvenindăasupraă rii,ăva
trâmbi aădinătrâmbi ăşiăvaăprevestiăpoporului;
4. Deăvaăauziăcinevaăsunetulătrâmbi ei,ădarănu
seăvaăp zi,ăcândăvaăveniăsabiaăşi-1 va prinde, sân
geleăaceluiaăvaăfiăasupraăcapuluiăs u.
5. Pentruăc ăaăauzităglasulătrâmbi eiăşiănuăs-a
p zit,ăsângeleăluiăasupraălui;ăiarăcelăceăseăvaăp zi,
îşiăvaământuiăvia aăsa.
6. Dac ăîns ăstr jerulăaăv zutăsabiaăvenindăşi
n-aăsunatădinătrâmbi ,ăşiăpoporulăn-a fost pre
vestit,ăatunciăcândăvaăveniăsabiaăşiăvaăridicaăvia a
cuiva, acela s-aăr pităpentruăp cateleălui,ăădar
sângeleăluiăîlăvoiăcereădinămânaăstr jerului.
7. Şiăpeătine,ăfiulăomului,ăte-amăpusăEuăstr jer
caseiăluiăIsrail,ăşiătuăveiăauziăcuvântulădinăgura
Mea,ăşi-i vei vesti din partea Mea.

1
2 Regi 24.
2
2 Regi 24, 17.
 ICONOMII TAINELOR 297

8. CândăEuăvoiăziceăp c tosului:ă"P c tosule,

veiămuri!",ăşiătuănuăveiăgr iănimic,ăcaăs ăpreves
teştiăpeăp c tos,ăcaăs ăseăabat ădeălaăcaleaălui,
atunciăp c tosulăacelaăvaămuriăpentruăp catele
sale, iar sângele lui îl voi cere din mâna ta.
9. Iarădac ătuăaiăprevestităpeăp c tosăs ăseăabat
deălaăcaleaălui,ăşiăs ăseăîntoarc ădeălaăeaăşiăelănu
s-a întors din calea lui, atunci el va muri pentru
p cateleălui,ăiarătuă i-ai mântuit sufletulăt u"1.

Slujbaăceaăanevoioas ăşiăplin ădeăprimejdiiăoăauăîns ădrep ii,ă

cândătrebuieăs ădeaăpeăfa ăp cateleăpoporului.2 "Prinăştiin aălui,ădrep-
tul,ăslugaăMea,ăvaăîndreptaăpeămul i."3 Deăaceeaătrebuieăs ăfieădeodat ă
şiă stâlpă deă fieră şiă zidă deă aram 4 şiă fa ă deă cremene5;ă şi,ă peă deasupraă
tuturora,ătrebuieăs ăfieăp storulăcelăbun,ăcare-şiăpuneăvia aăpentruăoileă
sale6.
într-adev r,ă slujbaă aceastaă n-oă poateă faceă decâtă ună lep dată deă
via ăşiăunăîndr gostitădeăDumnezeu.ăDeăaceeaăziceăPetru,ăc ăşiădreptulă
abiaăseământuieşte7,ăsocotindăgreutateaăsarcinii.ăC ciănimeniănuăeădreptă
f r ăvreunărostădeălaăDumnezeu,ăf r ăvreoătreab ădeăf cut.ăMântuireaă
dreptuluiăeăcondi ionat ădeăîmplinireaădestinuluiăs uădeălaăDumnezeu,ă
şiăeăprimejduit ădeăcru areaăvie iiăproprii,ăcândăoăfaceăînădaunaăinten ieiă
divine.
Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvânt mai tare decât jertfa. Jertfa e
maximaă apropiereă aă voin eiă şiă iubiriiă luiă Dumnezeuă deă libertateaă
omului.ă Eaă eă hotarulă deă atingereă întreă voin aă divin ă şiă libertateaă
omului. Iar în uceniciiăS iătrimişiăînăfiecareăveacădeăoameni,ătotăElăeă
Cel ce-şiă repet ă cuvântul,ă şiă aduceă aminteă pre ulă peă care-1 are omul
înainteaăluiăDumnezeu.ăEl,ătr itădinătoat ăsinceritateaăfiin ei,ăeăsinguraă
caleă careă maiă poateă aduceă paceă întreă oameniă şiă bun ă învoire; toate
celelalteărezolv riăal tureaădeătr ireaăcreştinismuluiăgr bescăapoca-

1 5
lezecbiil 3, 21. Isaia 50, 7.
2 7
Plângeri 2, 14; Ieremia 14, 10; Isaia 58. Moan 10,11.
3
Isaia 53, 11. 1 Petru 4, 18.
4
Ieremia 1, 18.

_j
298 C RAREAăÎMP R IEI

lipsul.ăŞtiin aătar ăDumnezeuăşiăîmpotrivaăomului,ăs-aăapucatăs ăfac ăşiă

nebuniaăeiăceaămaiădeăpeăurm :ădesfacereaăşiăaprindereaăstihiilor.

2 Petru 3:
10. Ziua Domnului va veni ca un fur. Atunci
cerurile pieri-vor cu vuiet mare; stihiile, arzând se
vor desface,ăşiăp mântulăşiălucrurileădeă peă elăvoră
arde de istov.

ICONOMUL NEDREPT

Deci rostul iconomilor e de-aăîntoarceămareaăturm ăaăoameniloră

iar şiălaăDumnezeuăînă" araădeăobârşie"1.ăAuăîns ăşiăprotivniciăcareăziă
şiă noapte,ă îiă pâr scă înainteaă luiă Dumnezeu2, precumă c ă i-ar fi risipind
avu iile3.ăC ciădeăcândăprotivniculăaăfostăaruncatăpeăp mânt,ăseăd ăpeă
sineăst pânăalăp mântuluiăşiăalătuturorăîmp r iilorălumii.ăNuăseăsfieşteă
protivnicul nici de obrazul lui Hristos, ci-Iă zice:ă " ieă î iă voiă daă toat ă
puterea aceastaă şiăstr lucireaăei,ă c ciă mieă îmiă esteă dat ăşiă oă dauăcuiă
vreau.ăDeci,ădac ăTuăTeăveiăînchinaămie,ătoat ă i-oădauă ie"4.
Seăîn elegeădar,ăc ăoriceămilostenie,ăoriceăbinefacere,ăoriceăfolo-
sireăaălumiiădup ălegeaăiubiriiădeăoameni,ăeăoăpagub ,ăoămareădaun ăîn
st pânireaăacestuiăîngerănebun.ăŞti iăcumăsuntănebunii:ăseădauăpeăsineă
deăcevaămareăşiăpretindăs ăliăseăsupun ăoamenii,ăseăcredăpeăsineăst pâniă
şiă împ ra i,ă c ă aşaă cereă boalaă lor;ă cuă atâtă maiă vârtosă oă cereă Lucifer,ă
încep torulă nebuniei.ă Deciă oriceă iubire,ă înă p rut ă luiă împ r ie,ă eă oă
risipire;ă şiă oriceă ur ă - dup ă voiaă luiă ceaă reaă - oă mareă fapt ă bun .ă Dară
împ r iaă fiindă deă dreptă aă luiă Dumnezeu,ă careă esteă lumeaă întreag ,ă
chivernisit ă deă oameniă cuă ur ,ă nuă cuă iubire,ă îngr m deşteă peă chel-
tuitorii ei cu o mareădatorieădeăplat ăluiăDumnezeu.ăOriceăascultareădeă
St pânulăadev ratăalălumiiăeăoădaun ăînăîmp r iaă"st pânului"ănebunăşi
1
Ieremia 22, 10.
2
Apocalips ă12,ă10.ă
3
Luca 16, 1.
4
Luca4, 6-7.
 ICONOMII TAINELOR 299

şiă oriceă ascultareă deă st pânulă nebună ală p mântuluiă îngr m deşteă peă
oameniăsubăpovaraăuneiădatoriiăsauăgreşeliăt cuteăluiăDumnezeu.
Deci,ădac ădeăfaptăşiădeădrept,ăproprietateaăşiăst pâniaălumiiăeăaă
luiăDumnezeu,ăatunciăomulăeănumaiăunăfelădeăchiriaş,ăunăfelădeăadmi-
nistratorăşiănicidecumăproprietarulăabsolutăalălumii.ăC ,ădeăseăvaăcredeă
st pânăabsolutăalălumii,ăseam n ăcuăcredin aăîngeruluiănebun.ăPentruă
caăs ăînfrânezeăpeăomădeălaăoăc dereăcaăaceasta,ăDumnezeuă1-a numit
iconomănedrept,ăpeădeăoăparte,ăpeămotivulăc ăn-are proprietatea abso-
lut ,ăciănumaiăproprietateaărelativ ;ăiarăpeădeăalt ăparte,ăcaăs -lăfereasc ă
deăc dereaăînănebuniaăîngeruluiăr u.ăAşadar,ădeăîndat ăceăseăd ăpeăsineă
proprietarăabsolutăalălumii,ăseăciocneşteăcuăDumnezeu,ăîlăt g duieşte,ăîlă
înl tur ,ăîlăexpropriaz ,ăşiăcuăastaăcredeăîntocmai ca Lucifer. Nu-şiăd ă
seamaă bietulă omă c ,ă primindă ispita,ă vaă fiă zdrobită subă d râm turileă
proprieiăsaleăiubiriănebune.ăCândăomulăseălipeşteădeăf ptur ,ădeăavu ie,ă
deăslav ,ăacesteaăiăseăfacămamona,ăcareăînsemneaz ăbaniăsauăbog ii.ă
Deciă nuă po iă slujiă şiă luiă Dumnezeuă şiă luiă mamona.ă Cuă toateă acestea,ă
Dumnezeuă laud ă peă iconomulă pârât,ă careă şi-aă f cută prieteniă dină
mamonaănedrept ii,ăşi-iăf g duieşteăc -1ăvaăprimiăînăîmp r ieăcândăoă
vaăispr viădeărisipit,ădup ălegeaădumnezeiasc ăaăiubiriiădeăoameniă- se
în elegeăc ăeăvorbaădeărisipireaămamonei.ăDeăaciăputemăscoateăîn ele-
sulăbog iei:ănuăs r ciaăteământuieşte,ăniciăbog iaănuăteăosândeşte;ăşi,ă
precumăniciăbog iaănuăteământuieşte,ăaşaăniciăs r ciaănuăteăosândeşte,ă
ciăprecumăaiăsufletul,ăşiăfa ădeăbog ieăşiăfa ădeăs r cie.
Eştiăs racăşiăzorităcuăgândulădup ăavu ie,ăiat ăc ănuăteământu-
ieşteăs r cia.ăEştiăbogat,ădarădesf cutăcuăinimaădeăbog iaăta,ăiat ăc ănuă
teăprimejduieşteăbog iaăta.ăFaptulăcumăstaiăcuăsufletul:ăşiăfa ădeăunaăşiă
fa ădeăalta,ădeăastaăatârn ământuireaăsauăosândaăta.
Mamonaă nedrept iiă areă ună mareă ap r tor:ă vi elulă deă aur,ă careă
împungeă peă to iă ceiă ce-ară încercaă s ă oă risipeasc ă laă s raciiă lumii.ă
St pânulăvi eluluiăfaceăpâr ălaăDumnezeuăasupraăiconomilorănedrep i,ă
careă îns ,ă risipindă vi elul prin iubirea de oameni, s-auă f cută maiă
în elep iădecâtăfiiiăluminii.l
Bietulă Dumnezeu,ă s racul,ă n-areă undeă s -şiă pleceă capul,ă c ă
boga iiăşiăpanaăceaăviclean ăaăc rturarilor2 lumii acesteia L-au expro-

1
Luca 16, 8.
2
Ieremia 8, 8.
300 C RAREAăÎMP R IEI

priatădinădreptulă deăproprietateăşiă autoră ală lumii.ă Cineăştie,ă dac ă nuă

cumva I-aăr masătotuşiădreptulăs ăseăsupereăpeăeiăşiăs ăleăm tureătoateă
gândurileăcuămamonaălorăcuătot.ăC ciădreptulădeăproprietateăderiv ădină
atributul de autor, mai mult ca din actul de proprietate. Deci, când
clatin ă Dumnezeuă mamona,ă eă semnă c ă n-aă fostă iconomisit ă bineă deă
oameni,ăşiăleăcereăsocoteal ;ăaăzisădoar:ă"Fiiăcelorăs raciăcaăunăTat !"1
Deci,ăfiindăînădrepturileăabsoluteăpesteăvaloareaăeconomic ,ăpoateăs -şiă
pun ăiconomiăpeăcineăvrea,ăchiarăşiăpeăceiăce-Lăt g duiesc.ăCuăaceast ă
orânduireă atotputernic ,ă prină careă Dumnezeuă îşiă lucreaz ă voiaă Sa,ă
întrebuin ândăchiarăşiăpeăvr jmaşiiăS i,ă maiăp lmuieşteădinăcândăînă
cândăpeăm rturisitoriiăS i,ăcaăs -iătrezeasc ădinăîmpietrireaăinimii cu
careă inăLaz riiălaăpoart .

P rin iiă auă zisă c ă singuraă noastr ă avu ieă cuă adev rată suntă
p catele.ăC ci,ădup ăei,ănuăeştiăproprietarulădecâtăalălucruluiăpeăcareă
l-aiăf cutădinănimic.ăIar,ăîmplinindăcondi iaăasta,ădinănimicăDumnezeuăaă
f cutăf ptura, iarăf pturaăaăf cutăp catul.
Deci,ădeădrept,ăomulănuăeăalăluiăînsuşi,ăniciăalăaltuiăom,ăciăalăluiă
Dumnezeu.ă Peă deă alt ă parteă p catul,ă ală c ruiă autoră este,ă îlă reclam ă
pentruă elă şiă iă seă ineă deă urm ,ă caă proprietateă deă dreptă - balast de
accident - care poate duceă peă omă pân ă laă stareaă s ă seă lepedeă deă
Dumnezeuăşiăs -lăsteaăîmpotriv ,ăcaăunăcreatorăalăuneiăteribileănout i
- p catulă- tar ăs ăbageădeăseam ăc ăprintr-astaăseăîntoarce,ăcuăisprav
cuătot,ăsubăamaraătiranieăaăneantului,ăadic ăaăhaosuluiădeătotăfelul şiăîn
toateăprivin eleăşiăpoateăc ăpentruătotdeauna.
Asta-iă noutateaă grozav ,ă c ă omulă aă putută s ă fac ă ceeaă ceă
Dumnezeuănuăpoate,ăadic ăr ul.ăFaptulăc ,ădup ăjudecataătuturora,ăpeă
ceiăp c toşiăîiăînchideăînăchinurileăhaosuluiăveşnic,ănuăeăoăr zbunareă
din parteaă luiă Dumnezeu,ă ciă oă consfin ireă aă libert iiă şiă aă decizieiă
viciateăaăomului,ăpentruăcaăacestaăs ăfieăîmpreun ăcuăcrea iaăsaăiubit
- p catulă- înăinfinitulăeternit ii.
P catul,ă aceast ă mamonaă cuă adev rată nedreapt ă aă omului,ă
trebuie risipit; trebuie s ăceremăiertareădeălaăDumnezeuăpentruăatare

în elepciuneaăluiăIsusăSirahă4,ă10.
 ICONOMII TAINELOR 301

agoniseal ,ă precumă şiă ajutorulă caă s-oă împr ştiem.ă Preo iiă suntă aceiă
iconomi ai tainelor lui Dumnezeu, care scad pentru semenii lor,
aceast ămamonic agonisire, iertându-le din datorie. De aceea Lucifer
ridic ăpâr ămareăasupraălorăînainteaăluiăDumnezeu,ăziăşiănoapte,ăşiăleă
r scoal ăîmpotriv ătoateăurgiileăîmpotrivirii.

"Ci ei l-auă biruită prină sângeleă Mieluluiă şiă prină

cuvântulă m rturieiă lor,ă şiă nuă şi-au iubită via aă lor,ă
pân ălaămoarte."1

Deă aceea,ă aveaă dreptateă Sfântulă loană Gur ă deă Aur,ă zicândă c :ă
"Maiă multeă suntă furtunileă careă zbucium ă sufletulă preotului,ă decâtă
talazurile care bântuie marea"2. Iconomii tainelor, slujitorii Sfintei
Liturghii,ă suntă şiă eiă înă m suraă iubirii,ă jertfaă neîncetat ,ă ars ăînă lumeaă
aceasta, pentru mântuirea lumii.

1
Apocalips ă12,ăI I .
2
Sf.ăloanăGur ădeăAur,ăDespreăpreo ie,ăCraiova,ă1941,ăCarteaăIII,ăcap.
VIII, p.61.
VII
ÎMP R IILEăăăăIUBIRII
R
OăSOR ăAăVIE II..

Nu suntemăn scu iădeătimp,ăciădeăveşnicie.ăAşaăseăfaceăc ăavemă

într-oăf râm ădeă rân ăşiăcel laltăt râm.ăDeşiătr imăoăvremeăîmbr ca iă
deă lumeaă aceasta,ă totuşiă niă seă întâmpl ă clipeă cândă frateleă visă şiă soraă
moarteăneădauătârcoaleăşiăneădespic ăf pturaăînădou .
Avem clipeă înă careă sc p mă deă subă chingileă celoră patruă dimen-
siuniă aleă lumiiă v zuteă şiă neă trezimă deodat ă într-un alt mod de-aă fiă şiă
p trundemăîntr-un alt mod de-aăcunoaşte.
întâmpl rileăurm toareăneăpotăpuneăpeăcale:
Povesteaă cineva,ă zicând:ă "Seă f ceaă c ă eramă ună omă s rac,ă cuă
nevast ăşiăcopiiăşiăn-aveam nici o avere. Lumea se-nr iseăşiănimeniănuă
m ăajuta;ădreptăaceea,ăm-amăgândităs ăm ăfacăşiăeuălaăfelăşiăs ămergăs ă
fur. Deci într-oă noapteă amă plecată s ă facă ispravaă ceă oă pl nuisem.ă Dar,ă
nefiind un priceput în meserie, mi s-aăîntâmplatăs ăfiuăprinsădeăpaznici,ă
care m-auălegatăşiăm-auăb gatăînătemni .ăDup ămaiămult ăvremeăm-au
chemată laă judecat ă pentruă tâlh rie.ă M-auă judecată şiă m-au osândit la
moarte. Drept aceea, ducându-m ă afar ă dină cetate,ă legată fedeleşă cuă
mâinile la spate, ne-am oprit într-oăp dure,ăundeăaveauăs ăm ăspânzureă
de-oăcrac .ăCândăîmiăstrânser ăştreangulădeăgrumaz,ătres riiădeăspaim ă
şiăm ătreziiădinăvis.ăEramăleoarc ădeăsudoare,ădarăizb vitădeăştreang.
Ceă seă întâmplase?ă Dormisemă peă spateă şiă dină tavan,ă drept de
deasupraămea,ăseădezlipiseăoăbucat ădeătencuial ăcare-miăc zuseătocmaiă
peăgrumazăşiăcareăm ătrezise.
Aşadar,ă euă tr isemă oă istorieă întreag ,ă careă cuprindeaă atâteaă lu-
cruriăr sfirateăpeăaşaădeămulteăzile,ăadunateăîntr-oăclip ".
306 C RAREAăÎMP R IEI

înă hrisoaveleă unuiă b trână dină Sfântulă Munte,ă seă g seşteă întâm-
plareaăurm toare:
"Unăsl b nogăveniseăînăKapsala.ăEraăbolnavădeămaiămul iăaniădeă
zileăşi-şiăpierduseăr bdarea.ăSl biseăcuăsufletulăşi,ăplângând,ăseărugaăluiă
Dumnezeuăs -iăscurtezeăvia a.
Unăîngerăseăar t ăşi-i zise bolnavului:
- Preaăbine,ăfrate,ăDomnulăînămilostivireaăSaănem rginit ăî iăas
cult ărug mintea:ăElăscurteaz ăvia aătaăp mânteasc ,ădac ăteăînvoieşti,
caăpentruăunăanădeăsuferin eăce-aiămaiăaveaădeăr bdatăpeăp mântă- caăs
te cur eştiăprintr-însele, ca aurul prin foc - s ăpetreciătreiăceasuriăîn
muncileăiadului.ăP cateleătaleăcerăcur ireaătaăprinăsuferin eleăpropriului
t uătrup,ăcaătuăs ătr ieştiăsl b nogăînc ăunăanădeăzile,ăc ciăpentruătine,
caăşiăpentruăto iăcredincioşii,ănu esteăalt ăcaleăspreăCer,ădecâtăcalea
Crucii,ăcareăaăfostăar tat ădeăDumnezeu-Omul,ăCelăf r ădeăp cat.ăCalea
Cruciiăteăfaceăs ăsuferi.ăîncearc ădeciăceăsuntăsuferin eleăveşnice,ăunde
mergăto iăp c toşii;ădarătuănuăveiăsuferiădecâtăvremeădeătreiăceasuri,
dup ăcareăveiăfiăsc patădinămunci,ăprinărug ciunileăBisericii.
Nenorocitul începu a cugeta:
- înc ăunăanădeăsuferin eăpeăp mântăeăoăvremeătareălung !ăMai
bineărabdătreiăceasuriăsuferin eleădeădincolo;ăşiăziseăîngerului:ăm ăînvo-
iescăs ămergăînăiad.
îngerul îiălu ăsufletulăşi-1ăînchiseăînătemni eleăiadului.
- Dup ătreiăceasuriăvoiăveniăs ăteăcaut,ăîiăspuseăîngerul,ăcuămân
gâietoareăgr ire.
Dup ăplecareaăîngeruluiătotulăseăîntunec ,ăunăîntunerecădeăsmoa-
l ,ă oă strâmtoareă cumplit ,ă ună vuietă sfâşietoră deă suspine ale sufletelor
p c toase,ăduhuriăreleăcuăochiiădeăv paieăşiăcuăurâciuneaălor,ăîlăîmprej-
muiau,ă şi-iă înghe auă f ptura,ă iară elă nuă seă puteaă ap raă cuă nimic;ă toateă
acesteaă îlă cuprinser ă caă nişteă gheareă deă groaz ă şi-1ă cufundar ă într-o
spaim ă nespus .ă Nuă vedeaă nimic,ă deşiă suferin aă şiă plânsulă strigauă deă
pretutindeni.ăOchiiăarz toriăaiădemonilorăluceauăînăîntunerecăşiăseăve-
deauădeasupraăumbreleălorăpocite,ăcareăseărepezeauălaădânsul,ăgataăs -l
sf râmeăşiăs -lăînghit ăîntr-oăsorbitur ădeăfiar .
Nenorocitul suflet începuăaăstrigaădeăspaim ,ăîns ănuăr spundeaă
nimeniălaăstrig teleăsale,ădecâtăr sunetulăh ului,ăpr p stuitădeădih nii.
Ceasurileăiăseăf cur ăani.ăBaăchiarăiăseăp ruăc ăareăsuteădeăaniăînă
muncileăacelea,ăşiăîngerulătotănuămaiăvenea.ăAşa-1ăîncleştaădezn dejdea
 ÎMP RATULEăIUBIRII 307

c ăîngerulănuăseăvaămaiăîntoarce,ăşiăscrâşniădeodat ădinădin i.ăNu-1 auzi

nimeni,ăc ciăto iăp c toşiiădinătemni ănuăseăocupauădecâtădeăeiăînşişiăşiă
deăpropriaălorămunc ;ăiarăs lbaticiiădemoniăluauăînăb taieădeăjocăsufe-
rin ele lor.
Tocmaiăcândăscrâşniăaădouaăoar ,ădulceaălumin ăaăslaveiăînge-
reştiăcoborîădeasupraăchinui ilorăşiăcuăzâmbetăcerescăîlăîntreb :
- Cum te afli, frate?
- N-aşăfiăcrezutăvreodat ăcaăşiăîngeriiăs ămint !ămorm iănenoroci
tul, cu glasul frânt de durere.
- Ce voieştiăs ăzici?ăîntreb ăîngerulăcuălinişteaădeăcer.
- Vreauăs ăzicăc ămi-aiăf g duităs ăm ăsco iăde-aiciădup ătrei
ceasuriăşiăiat ăc-auătrecutăsuteădeăaniădeăcândăm ăchinuiescăaici!
- Ce zici tu? Sute de ani? zise îngerul, cu zâmbetul lin. Un ceas a
trecut de când te-amăp r sităşiămaiăaiăînc ădou ădeăr masăaici.
- Aătrecutăunăceasăşiămaiăamădou !ăOare-iăcuăputin ăs ănuăfi
trecut decât un ceas? Nu mai pot îndura chinurile acestea, nu mai am
putere.ăDeăcumvaăeăcuăputin ăşiăarăvreaăDumnezeu,ărogu-te scoate-m
de-aici.ăVreauămaiăbineăaăr bdaăpeăp mântăaniăşiăsuteădeăani,ăbaăchiar
pân ălaăziuaădeăapoi,ănumaiăscap -m ăde-aici: fie- iămil ădeămine.
Aşaăseăsfârşeaădeădurereăbietulăsuflet,ăîntinzându-şiămâinileăspreă
îngerulăluminii,ăcareăîiăr spunse:
- Dumnezeu,ăfiindăTat lăîndur rii,ăs-aămilostivitădeătineăşiăte
scoate de-aici;ădarătu,ăfrate,ăs - iăaduciăaminteăcândăte-i întoarce pe
p mântăcâtădeămariăsuntămuncileăde-aici,ăfa ădeăoricareădintreăcele
p mânteştiăşiăc -iămaiăbineăs - iăîmplineştiăpoc in aăpân ăeştiăînătrup,
decâtădup ăaceea.
Cândăîngerulăispr viă cuvântul,ăbietulă sl b nogă seă treziăpeăp -
mânt,ăînv luitădeăsoare,ăiarăceasulădeăal turiăar taămaiămultăc-oăor ..."ă
Eraăfericităcaăunăizb vitădinăiad.

Pozneădeăasteaăneămaiăfaceăsoraămoarteăşi-cuăalteăprilejuri.ăAşa,ă
deăpild ,ăeăîndeobşteăcunoscutăfaptulăc ăceiăceăcadăn praznicăîntr-o pri-
mejdie de moarte, într-oăclip ăîşiăv dătoat ăvia aălorătrecut .ăTotăcon i-
nutulămemorieiăseădezl n uieăcaăunăpotopăşiăseăpr v leşteăpesteăstrun-
308 C RAREAăÎMP R IEI

gaă conştiin eiă peă careă oă îneac ,ă şiă peă urm ă uit ă totul:ă şi-au pierdut
conştiin a...
Faptulăacesta,ăalăfilm riiăvie iiădeăaniădeăzileăîntr-oăclip ,ăfireşte,ă
nu e de firea trupului, ci de firea sufletului.
Dac ă îmbinareaă sufletuluiă cuă trupulă n-ară fîă strunit ă dină voiaă lui
Dumnezeu,ăînsuşirileăsufletuluiăarăfiăcaănişteăfulgere,ăcareăarăpârliăîntr-o
clip ăf râmaădeă rân ăînăcareăz boveşteăsuflareaăluiăDumnezeu.
Suntemăîns ăoăsuflareădeăiubireăaăluiăDumnezeu.ăAşaăseăfaceăc ,ă
dup ătrup,ăsuntemăunăpicurădeărou ,ăfa ădeăunăcosmosătar ămargini,ă
careăîns ăîncapeătotăînăconştiin aănoastr .
Cândăsoraămoarteăneădezleag ădeătrup,ăneăfaceăunămareăbine,ă
tar ăs ăştimăşiătar ăs ăvrem.ăTotăceăeăr uăînălumeaăasta:ăneştiin ,ănepu-
tin ,ăîntunerecul,ăp catulăcuămiileăluiădeăgheare,ăprinămoarteăînceteaz .ă
R ulăeăosânditălaămoarte,ădeciămoarteaăni-i un ajutor. Nu trupul este
r ul,ădarăprinămoarteăseăomoar ăr ulăcuădes vârşire,ădeăaceeaălaăvremeă
trupulăvaăînviaădinămor i.ăînămoarte-i învierea.
Deocamdat ,ă moarteaă pentruă sufletă eă oă adev rat ă slobozire din
temni ;ă iară pentruă trup,ă încetareaă r uluiă ceă d inuiaă prină mecanismulă
naşteriloră p timaşe.ă Deci,ă cândă vaă fiă înviereaă mor ilor,ă trupurileă voră
dobândiă aceaă muta ieă cosmic ădup ă careă nuăvoră maiă fiăsupuse,ă ca-n
veaculădeăacum,ăîngr dirilorăvremelniciei.
Oameniiăfug,ăcâtăpotămaiă mult,ădeăfiorulăcunoaşteriiă - a unei cu-
noaşteriă deă eiă înşişiă înă rela ieă cuă Dumnezeu,ă înă rela ieă cuă nemurireaă
sufletului,ăînărela ieăcuăbineleăşiăr ul.ăCuăunăcuvânt,ăfugăpân ălaămoarteă
deă oriceă cunoaştereă existen ial .ă Astfel, ceea ce nu cunosc ei, fiind
st pâni iă deă oă leneă biologic ,ă liă seă pareă c ă nuă exist ă deă faptă şiă dormă
vremeaăvie iiăp mânteşti,ăpeăurecheaăaceea.
Situa iaăseăschimb ăbruscăînămomentulămor ii.ăToateălucrurileăpeă
careătrebuiauăs ăleăcunoasc ăînăvremeaăvie ii,ă dar au fugit de ele sau
le-auăt g duit,ăn p descăpesteăeiăcuăoăeviden ădeăneînl turat.ăînăvre-
meaă vie iiă p mânteştiă cunoaştereaă r mâneă laălibertateaăomului:ădac ă
voiaă s ă cunoasc ,ă puteaă cunoaşte;ă nuă voiaă s ă cunoasc ,ă r mâneaă înă
necunoştin .ăîndat ădup ămoarteăîns ,ălibertateaăaceastaăseăsuspend ,ă
şiăsufletulăcunoaşteă rar ă s ă vrea,ăceeaă ceă s-aă ferităs ă fac ă peă cândăeraă
îmbr catăînătrup.
Cunoaştereaă areă dou ă momenteă mari:ă momentulă mor ii,ă cândă
sufletulăseădezleag ădeănecunoştin ,ăşiămomentulăînvierii,ăcând se dez-
 ÎMP R IILEăIUBIRII 309

leag ăşiătrupulădeănecredin .ăC ciănecredin aăîşiăareăobârşiaămaiămultă

dinăconvie uireaăsufletuluiăcuătrupul.ăOriăşiăelătrebuieăs ăîntov r şeasc ă
şiă cunoştin aă şiă credin a.ă Moarteaă dezleag ă sufletulă deă trupă şiă astfelă
sufletulăajungeălaăcunoştin aăspiritualit iiăşiăaănemuririiăsale;ăînviereaă
dezleag ătrupulădes vârşitădeămoarteăşiădeănecredin .ăMoarteaăşiăînvi-
ereaăîmplinesc,ăînăprivin aăconştiin eiăşiăaăizb viriiădeăr u,ăceeaăceănuă
pot împlini nici cele mai impresionanteănevoin eăaleăsfin eniei.ăPân ăceă
nuătrecemăşiăprinăpor ileăacestea,ăcunoştin aănoastr ăeănumaiăfrântur .

VAMEŞIIăV ZDUHULUI

Cândăaăsunatăceasulăieşiriiădinălumeăsufletulăseăretrageădinătrupăşiă
seăadun ăînspreăcap.ăDeăaceea,ăpentruăceiăceăauădusăoăvia duhovni-
ceasc ăintens ,ăliăseăînsenineaz ăfa aăcuăoălumin ăneobişnuit .ăLaămul iă
dintreăsfin iiănevoitoriăaiăpustiei,ăînăvremeaăieşiriiăsufletuluiăleăstr lu-
ceauăfe eleăcaăsoarele.ăSufletulăeăoăf ptur ăspiritual ăcareănuăareăîngr -
direa pe care o are trupulăşiăniciănu-i stau în cale piedicile trupului. în
vremeaăaceeaăoăconştiin ăîmp cat ăr sfrângeăoăfa ăsenin ,ăpeăcândăoă
conştiin ătulburat ăr sfrângeăoăfa ăîngrozit .
Deăaceeaăîn eleptulăd ăsfatul:

1. "Adu- iăaminteădeăZiditorulăt u,ăînăzileleăti-

nere iiătale,ăînainteăcaăs ăvin ăzileleădeărestrişte"...
5. ... "fiindc ăomulămergeălaălocaşulăs uăde
veci...
6. (Adu- iăaminteădeăZiditorulăt u)ămai-nainte
caăs ăseărup ăfuniaădeăargint...
7. Şiăcaăpulbereaăs ăseăîntoarc ăînăp mânt,
precumăăaăfost,ăăiarăăsufletulăăs - seăăîntoarc ăla
Dumnezeu, Care 1-a dat."1

Eclesiastul 12, 1.5.6.7.

310 C RAREAăÎMP R IEI

Desfacereaă sufletuluiă deă trupă seă faceă înă vremeă deă treiă zileă p -
mânteşti,ăîncepândădeălaămomentulăpeăcare-1 numim noi moarte. Slujba
înmormânt riiăcorespundeăcu dezlegareaădeplin ăaăsufletuluiădeătrup.
S ăurm rim,ăaşadar,ăc l toriaăsufletuluiădezlegatădeătrup.ăLaăie-
şireaă dinăcortulăp mântesc,ă sufletulătreceă înălumeaă asemeneaă cuă el,ă aă
f pturilorănev zute,ăfieăcuăîngeriiăbuni,ădac ăaăfostăbun,ăfieăcuăîngeriiă
c zu i,ădac ăfapteleăluiăauăfostărele.ăDeăundeăpeăp mântăerauăceasuri,ă
zileă şiă ani,ă dincoloă eă ună veşnică "ast zi",ă oă veşnicieă luminoas ă pentruă
sufletulă careă aă dobândită sfin enia,ă sauă oă veşnicieă întunecoas ,ă neagraă
veşnicie,ăpentruăsufletulăcareăaăiubităstric ciunea.
Acumăd ăsufletulădeădatoriaăcunoaşterii.
Dac ă sufletulă n-a ajuns, sau n-aă vrută s ă ajung ă peă p mântă laă
des vârşitaăcunoştin ădeăsineăînsuşi,ăelătrebuieăneap rat,ăcaăfiin ăspi-
ritual ,ăs ăseăcunoasc ădincoloădeămormânt.ăSufletulătrebuieăs -şiădeaă
seamaă deă ceeaă ceă şi-aă câştigat;ătrebuieăs -şiărecunoasc ă şiăs -şiăpro-
nun eăjudecata,ăînainteădeăa-i judeca Dumnezeu.
Peăp mântăaveaăajutorulăHaruluiădumnezeiescădinăSfinteleăTai-
ne, care-1ăajutaăs ăseăcunoasc ăşiăs -şiăjudeceăpurtarea.ăDincoloănuăseă
mai poate cunoaşteă peă sineă însuşiă prină propriaă luiă libertate,ă c ciă
misiunea de-aădescoperiăsufletuluiăstareaăsaădeăstric ciuneăoăauăîngeriiă
c zu i.ăDemonii,ăst pâniiăr uluiăpeăp mânt,ăauăs -iădeaăacumăpeă fa ă
toateăfapteleăsaleărele,ăpeăcareăsufletulăşiăleăvaărecunoaşteăşiăseăvaătemeă
cumplit.ăPrinărecunoaştereaăaceastaăvaăpreveniăjudecataăluiăDumnezeu,ă
ceaă asupraă sa.ă Deciă toateă greşelileă m rturisiteă laă duhovnic,ă cuă inim ă
înfrânt ăşiăsmerit ăşiăpentruăcareăsufletulăşi-aăf cutăcanonul,ănuăseămaiă
afl ăcaăpiedic ăînăcale,ălaătrecereaăprintreăcumpli iiăvameşiăaiăv zdu-
hului,ăc ciăputereaăluiăDumnezeuăle-aăştersăpeăacesteaădinăc r ileălor.ă
Laă aceast ă înfricoşat ă cercetareă aă sufletuluiă st ă deă fa ă şiă îngerulă
p zitor,ăcareăînso eşteăsufletulătoat ăc l toriaăaceasta.
V mileăcunoştin eiăsuntăpentruăsufleteleădeămijloc,ăcareămaiăv dă
fa aăluiăDumnezeu,ăchiarădac ăvorăfiăosândite.ăVr jmaşiiăluiăDumne-
zeu,ăateii,ăcareăseăînnebunesc,ăzicândăcuăur ăc ănuăesteăDumnezeu,ănuă
maiătrecăprinăv mi,ăeiăfiindăcuătotulăfiiiăpierz rii.ăSufletul acestora îl
tragădinătrupăcuăsil ămareăoădroaieădeădiavoliăşiăosânditulăsufletăn-are
niciăm carămângâiereaăs ăvad - deădeparteăfa aăîngeruluiăp zitor,ădac ă
necredinciosulăacelaăeraădintreăceiăboteza i.
 ÎMP R IILEăIUBIRII 311

Precum nu se apropie îngerii buni de sufletul ce s-aădatăpierz rii,ă

aşaănuăseăapropieăîngeriiăr iădeăsufleteleăsfin ilorăcare,ăîntr-o stare de
contempla ie,ăseăsuieălaăDumnezeuăcaăunăşuvoiădeăfoc.ăAcum,ăsufletulă
seăînchin ăluiăDumnezeu,ăTat luiăs u,ănuăprinăcredin ,ăciăprinăvedere.ă
Ceiăcura iăcuăinimaăvorăvedeaăpeăDumnezeuă- asta-i fericirea.
Cunoştin aă trebuieă s ă fieă deplin ,ă pentruă stadiulă înă careă seă afl ă
sufletulă acum.ă Deă aceeaă eă condusă deă îngeră s ă vad ă Raiul,ă fericireaă
drep ilor,ăr splataăfaptelorăbune,ădarămaiăalesăeăcondusăs -şiăvad ăfap-
tele sale bune pe care le-aăf cut,ăsauăpeăcareăle-ar fi putut face, dar nu
le-aăf cut:ăAcumăvaăpricepeăsufletulăceăînzestrareăîiăd duseăTat l,ăşiăceă
puteaă s ă fac ,ă iară dină acestea,ă câtă aă f cut.ă Acumă cunoaşteă care-i era
m suraădat ăluiădeăDumnezeuăşiăcâtăaăîmplinit-o el.
Iară caă laă aă nouaă ziă p mânteasc ă (aă şaseaă ziă deă laă îngropareaă
trupului)ăsufletulăseăreîntoarceălaăDumnezeuăşiăI seăînchin .ăPeăp mânt,ă
Bisericaăfaceărug ciuneăaănouaăziăpentruăcelăceăs-aămutat.ăCunoscu iiăşiă
rudeniileădeăpeăp mânt, înăobşteaăBisericiiăfiind,ăridic ărug ciuneăc treă
Dumnezeuăşiăiubireăc treăfrateleălor,ăcaăs ăfieărânduităînăceataădrep ilor,ă
cu îngerii buni.
De la aceasta, a doua închinare a sufletului, din porunca lui
Dumnezeu,ă sufletulă mergeă s ă vad ă şiă iadul,ă suferin eleă p c toşilor,ă
scrâşnireaădin ilor,ăfoculăcelăveşnic,ăîntunereculăcelămaiădeădinafar ,ă
undeăeăplângereaădezn dejdiiăultime.
Dincoloănuăeătimp,ăcaălaănoi,ăciăveşnicia.ăTotuşiăc l toriaăastaăaă
sufletuluiăprinăiad,ă ineăcaălaă30ădeăzileăp mânteşti.ăînăvremea aceea
sufletulăcunoaşteăcuăde-am nuntulăplataăp catului,ăurm rileărelelorăpeă
care le-aăf cutăel.ăDac ăs-aăpoc itădeăele,ăseăvaătemeămaiăpu in;ădac ănuă
seăpoc iseădeăeleăşi-1 prinsese moartea într-însele, îngrozirea lui va fi
cumplit .ă Acumă îşiă cunoaşteă "locul"ă dup ă dreptate,ă înă careă areă s ă seă
munceasc ăşiătremur ădeăfric .ă'

JUDECATAăPARTICULAR ăAăSUFLETULUI

Dup ăvedereaăiadului,ăsufletulăseăîntoarceăpentruăaătreiaăoar ăs ă
seăînchineăDomnului.ăAcumăeăl murit.ăAăv zutăbineleăşiăr ul.ăAcumănu
312 C RAREA IMPARATlEI

maiăvorbeşte,ăcaăpeăp mânt,ăc ănuăesteăRaiăşiăIad.ăAcumănuămaiăzice,ă

caă ho ulă f r ă minte:ă "Nuă credă c ă esteă temni !"ă Şiă fiindc ă nuă crezi,ă
urmeaz ăc ănuăexist ?ăDarădac ăexist ,ăceăteăfaci?ăDac ăcreziăc ăesteă
iadăşiă- s ăzicem,ăprinăabsurd,ăc nu este - n-aiăpierdutănimic.ăDarădac ă
este? Te-aiăpierdutăpeătineăînsu i,ăaiăpierdutătotul!
Iat ă deă ceă neă spună P rin iiă nou ă p mântenilor,ă c ă deă aceeaă neă
târguimă noiă cuă credin a,ă fiindc ă n-amă v zută niciă Raiul,ă niciă Iadul.ă
Parc ă pricepemă întrucâtvaă râvnaă propov duiriiă luiă Pavelă Apostolul,ă
careă aă fostă r pită înă rai1:ă cuă astaă aveaă eviden aă absolut ă aă împ r ieiă
spiritului,ădeăcareăeraămaiăsigurădecâtădeătoat ăexisten aăcelorăv zute2;
acesta era zorul unei nemaiîntâlnite apostolii.
Ină împ r iaă nev zut ă aă duhurilor,ă laă aă patruzeceaă ziă p mân-
tean ,ăareălocăoămareăhot râreăasupraăsufletului,ăcareăs-aăl murităînăaşaă
deă scurt ă vreme,ă câtă nuă seă l muriseă înă zeciă deă aniă deă zileă deă via ă
p mânteasc .
Bisericaăpeăp mântăseă roag ăluiăDumnezeuăaătreiaăoar ,ăpentruă
sufletul care-şiăaşteapt ăjudecataăîmp ratuluiălumii.ăSt pânulăvie iiăareă
înă mân ă cheileă mor iiă şiă aleă iadului3.ă Deci,ă dac ă sufletul,ă înă via aă
p mântean ,ă aă fostă ostaşă bună ală împ ratuluiă Hristos,ă intr ă înă obşteaă
sfin ilor,ăaăîngerilorăbuni,ăbucurându-se de toate osteneleleăşiăsuferin ele
ce le-aă îndurată bucurosă pentruă Hristosă peă p mânt.ă Dac ă îns ă n-aă tr ită
pentruăHristos,ăciăpentruăsineăşiăpentruătoateăam girileălumiiăacesteia,ă
petrecereaăluiăvaăfiăcuădiavolii,ăînă"locul"ădeămunc .
Deciăjudecataăparticular ,ăadic ăaăfiec ruiăsufletăîndeosebi,ăieseă
aăpatruzeceaăziădeălaămutareaăsufletuluiădinăcortulăluiădeălut.ăHot râreaă
peă careă oă d ă Dumnezeuă asupraă sufletuluiă de-aă petreceă înă împ r iaă
luminii,ăsauăaăseăosândiăînăîmp r iaăchinurilor,ăeăoăhot râreăprovizorie,ă
şiă ineă pân ă laă judecataă ceaă deă obşte,ă judecataă deă peă urm .ă Aceeaă eă
definitiv ăşiăf r ădeăsfârşit.

1
2 Corinteni 12, 3.
2
Ibidem.
3
Apocalips ă1,ă18.
 ÎMP R IILEăIUBIRII 313

O DESCRIERE A IADULUI

întâiăoădescriereăteologic .
înă împ r iaă luiă Dumnezeuă nuă intr ă nimică necurat.ă Deciă neă
putemăînchipuiăceăpu iniăsuntăaceiaăcareăr mânăînăîmp r ie,ăînc ădeălaă
judecataăparticular ,ăpentruăveşniciaănesfârşit .
Şiăto iăceilal i9
- To iăceilal i,ădeşiăcredincioşi,ădarădac ănuăs-auăcur ităprin
poc in ădeăp cateleălor,ădeămândriaălor,ădeăslavaădeşart ăşiăcelelalte,
trecăînălumeaănev zut ,ăaşa-zicând,ăînăstareădeăboal ,ădarăn-au pierdut
putin aăde-aăajungeăodat ăşiăeiăînăobşteaăBisericiiăluiăHristos.
Darăpân ăatunci?
- Pân ăatunciăsufer ăînăiad.ăC ciăînăiadăsuntămaiămulte feluri de
osândi i.ăUniiăpentruăveciiăvecilor,ăal iiăpân ălaăjudecataădeăpeăurm ,
cândăîiăscoateăBisericaălupt toareădeăpeăp mânt,ăprinărug ciuneăşi
milostenie.
Aici,ăînăvia aăp mântean ,ăvreiăs ăteăpoc ieşti,ăpo iăs ăoăfaci.ăEăoă
fapt ăaălibert iiăvoin ei.ăDincolo,ănuămaiăeălibertateaăvoin ei.ăCeiăceăînă
via aătrupeasc ăauărobităp catului,ăcuăvoiaăerauărobiăînc ădeăaici,ăşiădeă
aiciă şi-auă pierdută libertateaă voin ei.ă Deci,ă înă ceă stareă deă libertateă i-a
surprinsămoartea,ăînăaceeaăvorăpetrece,ăcâtăleăvaăhot rî Dumnezeu.
Sufletulă aă plecată dină via aă aceastaă cuă îndemnareă deă poc in 9
îndemnareaă aceastaă iă seă socoteşteă caă bun ă deşi,ă pentruă c ă n-aă des -
vârşit-o,ăareăs ăpetreac ăînăiad;ădarăînăiadănuăpoateăs ăcontinueăpoc -
in aă - nemaiavândă libertateaă voin eiă - ci suferin aă luiă eă socotit ă deă
Dumnezeuăşiăcândva,ăodat ,ăcândăDumnezeuăştie,ăeăiertatăşiăel.ăPoc -
in aănuăşi-oăpoateădes vârşiăsufletulăînăiadăşiăpentruămotivulăc ăacoloă
nuămaiălucreaz ăHarulăluiăDumnezeu.ăDeci,ădac ăcinevaăarăfiăscosădină
iad, aceasta se datoreşteă osteneliiă rudeniiloră şiă rug ciuniloră Bisericiiă
lupt toare,ă peă careă socotindu-le Dumnezeu ca pe-oă fapt ă aă iubiriiă deă
oameni, care trece dincolo de hotarele mormântului, va împlini cu ele
ceeaăceălipseaădinăpoc in aăsufletuluiăosândit.ăF r ălibertateăşi rar ăhar,ă
niciă oă suferin ă nuă pl teşteă nimic,ă cuă atâtă maiă pu ină suferin aă dină iad.ă
Suferin aăaceea,ădeşiăfoarteămare,ănuărodeşteăniciăoăn dejdeădeăpeăurmaă
ei.ăDarălibertatea,ăiubireaăşiăharulăcelorădeăpeăp mântăpotăînduplecaăpeă
Dumnezeuăs ăscoat ădinămunc ăsufletulăceăn-aăajunsălaăsfin enieădepli-
314 C RAREAăÎMP R IEI

n .ăC ci,ăprecumănimicănecuratănuăintr ăînăîmp r iaăluiăDumnezeu,ă

aşaănimicăbun,ăoricâtădeăpu inăarăfi,ănuăr mâneăînăiadăpentruătotdeauna,ă
subîn elegându-seă prină acestă bună şiă rug ciunile Bisericii. Iubirea a
coborâtăpeăDumnezeuăînătrup,ăiubireaăaăsf râmatăpor ileăiadului,ăiubi-
reaă"scoateădinămoarteăşiănuăteălas ăs ăteăpogoriăînăîntunerec"1. E vorba
de-oăiubireăar tat ăprinăfapte.ăDeăaceeaăzicemăc ăiubireaăn-are margi-
nile omului, nici spa iul,ăniciătimpul;ănuăpiereăniciodat ,ăeăputernic ,ă
încâtăstr bateădincoloădeămormântăşiăajungeăpeă celăiubit;ăstr pungeă
iadul care nu-iăpoateăstaăîmpotriv ăşiăstr bateăcerul.ăIubireaăeăînsuşireaă
luiăDumnezeu,ăprinăcareăaăcreatălumeaăv zut ăşiănev zut ,ăşiătoat ăf p-
tura care-LăcunoaşteădeăTat ăeăstr b tut ădeăiubire.ăDac ăamă st ruiă
cumă trebuieă înă iubireaă aceastaă f r ă margini,ă s-ară r sfrângeă şiă înă noiă
obârşiaănoastr ădivin ,ăchipulăşiăasem nareaăfiilorăcuăTat l,ăamăaveaăşiă
noiămul imeădeăînsuşiriădumnezeieşti,ăprinăharănuăprinănatur ,ăînăprimulă
rând n-amăfiăaşaădeăm rgini iăîntr-oămul imeădeăprivin e.
Iat ăceărostăareăîmbun t ireaăcelorăvii,ănuănumaiăpentruăfolosulă
mântuiriiălorăpersonale,ăciăşiăpentruăizb vireaăcelorădinăînchisoareăcareă
auăplecatădinăvia aăp mânteasc ăcuăpoc in aăînceput ădarăneispr vit .
Cuăadev rat,ăiubireaăeăcaleaăceaămaiăscurt ăşiămaiăpresusădeă
oriceă cale,ă spreă des vârşire 2; printr-însaă avemă înl untrulă nostruă
împ r iaăCerurilor.

Trupulătr ieşte,ădac ăeălocuitădeăsuflet;ăiarăsufletulătr ieşte,ădac ă

eălocuitădeăDumnezeu.ăAşadar,ăsuntăoameniăcareăauăîntr-înşiiăsufleteă
vii,ăşiăsuntăoameniăcareăauăsufleteămoarte3. Moartea trupului este des-
p r ireaă saă deă suflet;ă iară moarteaă sufletuluiă eă desp r ireaă luiă deă
Dumnezeu. Astfel, un trup viu poate fi locuit de un suflet viu sau de un
suflet mort.
Stareaăsufletuluiădincoloădeămormântăesteăcontinuareaăst riiăsaleă
p mânteşti,ă fieă deăvia ,ă fieă deă moarte.ă Celă ceă aă înviatăînăsufletulă s uă
cunoştin aăşiăiubireaăluiăDumnezeu,ăcât ăvremeăeraăpeăp mânt,ăacela a
înviatăpentruăveşnicie;ăiarăcelăceăaăomorâtăacesteaăînăsufletulăs uăşi

1
Tobit4, 10.
2
1 Corinteni 12, 31.
3
Apocalips ă3,ă1.
 ÎMP R IILEăIUBIRII 315

moartea 1-aă prinsă înă acestea,ă acelaă aă murită pentruă veşnicie.ă Acelaă aă
omorâtă împ r iaă luiă Dumnezeu dinl untru]ă s uă şiă aă înlocuit-o cu îm-
p r iaăchinurilorăveşnice,ăînăcareăaăintratăînc ădinăvia aăp mântean .
Trupulănuăareăoăconsisten ăsauătemeiăînăsineăînsuşi,ăciăd inuieşte
în temeiul sufletului, al acestei rapturi spirituale, nemuritoare, de
obârşieă divin .ă Iară ceeaă ceă d ă sufletuluiă peceteaă deă fiin ă spiritual ă eă
func iuneaă conştiin ei,ă aă aceleiă cunoştin eă deă sineă însuşi,ă înă rela ieă cuă
Dumnezeu,ă Tat lă s u,ă şiă cuă toateă câteă decurgă dină rudeniaă aceasta 1.
Acesteiăfiin eăspiritualeăiăs-a dat trupul ca o unealt ,ănuăcaăunătovar ş.ă
Iarădac ăunăomăoarecareănuăascult ădeăconştiin ,ăciădeăanimalitate,ăseă
întâmpl ăc ăglasulăconştiin eiătotămaiăslabăseăaude,ăminteaătotămaiămultă
seă întunec ,ă şiă aşa,ă fapteleă trupuluiă pună peceteaă loră întunecoas ă peă
suflet. Sufletul,ăcuănegrijaălui,ăseăfaceăelăoăunealt ăaătrupului.
Sufletul,ăam gitădeăconvie uireaăcuăanimalitateaătrupului,ăareăs ă
poarteă chinurileă r sturn riiă rolurilorădeă îndat ădup ădesp r ireaăsaă dină
robia uneltei sale.
Intr-un cuvânt de mai-nainte s-aăv zutăc ăoriceăfapt ătrupeasc ăaă
fostămaiăîntâiăoăfapt ăsufleteasc .ăOăc dereăînăcurvieăeămaiăîntâiăoă
c dereă înă spirit.ă înă spirită eă înclinareaă şiă c derea.ă Iară aceastaă eă deă laă
convie uireaă cuătrupulăînăcareă s-aă retrasăispititorulăşi-1ămunceşteă cuă
pofte. Dar ispititorul nuă poateă faceă nimică rar ă consim ireaă spiritului.ă
Aceast ăconsim ireăîns ăînnegreşteăsauăspurc ăfa aăsufletului;ăîlăfaceă
din ce în ce mai mânjit de poftele împotriva firii. Iar cu trecerea vremii,
trupulăsl beşteăşiăseăsatur ădeăpofte,ăpeăcândăsufletul,ăfiind nemuritor,
n r vindu-seăcuăele,ăcaut ăs ăleăîmplineasc ,ăchiarădac ătrupulănuămaiă
eăînăstareăs ăleăfac .ăSuntăpatimiătrupeştiăcareăînrâurescăsufletulăşiăsuntă
patimiăsufleteştiăcareăseăr sfrângăasupraătrupului.ăSlavaădeşart ,ămân-
dria, orgoliu], viclenia,ă p rereaă deă sineă şiă alteleă asemenea,ă seă v dă deă
departeă înă inutaă dinafar ă aă trupului.ă Aceast ă spurcareă aă obrazului,ă
sufletulăareăs ăoăpl teasc ădeăpeăurmaăconsim iriiăcuăpatimileăiscateădeă
vr jmaşăcontraăfirii,ăprintr-unăchinădeănedescris.ăTotuşiăîncerc.
Deci,ă înă cazulă cândă trupulă şi-aă robită st pânul,ă cândă peteleă
animalit iiă s-auă întip rită peă f pturaă nemuritoareă aă sufletului,ă cândă
sufletul s-aă aprinsă deă dorin eleă trupului,ă acesteă pofte,ă toate,ă înso escă
sufletul,ăşi-1'aprind mereu, zorindu-1ăs ăleăîmplineasc ăînăfapt ,ăchiar

Fapte 17, 29.

316 C RAREAăÎMP R IEI

dac ă nuă maiă areă unealtaă trupeasc ,ă precumă oă aveaă înă via aă p mân-
teasc .ăSufletul,ăînăvia aăp mânteasc ,ănuăaveaăoăcorvoad ăaşaăgreaădeă
purtatăcuăpoftele,ăpentruăc ăele,ăîmpliniteăcuătrupul,ăîiăd deauăsufletuluiă
iluziaă stingeriiă loră şiă deci,ă mul umireaă odihnei.ă Dară deă îndat ă dup ă
încetareaătrupului,ăpoftele,ăstropiiăaceştiaădeănoroiăîmproşca iădinătrupă
peăsuflet,ăstârnescăînăsufletulădesf cutădeătrup,ăoăv paieădeăpofte,ăcare-1
muncescăcelăpu inătot atâta, cât l-arăchinuiăseteaăpân ălaămoarte,ăpeă
unulăcareăarătreceăSaharaăşiăn-arăg siăap .
Sufletul,ăizgonitădinătrupădeămoarteaăacestuia,ăareăs ăseăchinu-
iasc ăînăfelulăfiec reiăpatimi,ăcareă1-aărosăînăvia aăp mânteasc .
Oriceăîntoarcereă aăvoin ei,ădeciăoriceăfapt ,ădincoloăeă cuănepu-
tin .ă Deciă uşoră putemă pricepeă c ă fiecareă patim ă peă careă aă iubit-o
sufletul,ănemaîavândăcumăs ăseăîmplineasc ,ăseăstârneşteămereu,ăcreşteă
mereuăşi-1ăchinuieşteăpeăclip ăceătreceăcuăoătotămaiăaprins ăv paie.ăSu-
fletul,ădeşiă chinuitădeăz d rniciaăv p ii,ănuămaiăareălibertateaăvoin eiă
de-aăsc paădeămuncireaăaceasta,ăcumăoăaveaăpeăp mânt.ăDac ăn-a vrut
s ăscapeădeăpoft ăcât ăvremeăputeaăs-oăfac ,ăacum,ătrecândăvremea,ăaă
ajunsăs ănuămaiăpoat ăvoiăunaăcaăaceea,ăciăculegeăsilităroadele amare
ale robiei cu voia. Chinuirea poftelor ce cresc - şi,ăpeăm sur ăceăcresc,ă
m rescăchinuireaă- nuăareăniciăoăizb vire,ădeăvremeăceăsufletulăeănemu-
ritorăşiănuăseăpoateăucideăpeăsine,ăcaăs ănuămaiăsimt ăv paiaăcare-1 arde
cuăoăiu imeădinăceăînăceămai mare. Un iubitor de argint, un lacom de
avere,ă ună lacomă deă mâncare,ă ună be iv,ă ună curvar,ă nuă scap ă deă tiraniaă
pofteloră sale,ă ciă acesteaă îlă chinuiescă f r ă deă sfârşită şiă seă m rescă peă
m sur ăceănuăpotăfiăsatisf cuteă- lipsindătrupul,ăiarăconştiin aăîiăstrig ă
mereuă osândaă luiă Dumnezeuă şiă z d rniciaă suferin eiă sale.ă Invidiosul,ă
trufaşul,ă iubitorulă deă sine,ă suntă roşiă deă ur ă asupraă oamenilor,ă asupraă
sufleteloră peă careă nuă leă cunoscă şiă asupraă luiă Dumnezeu.ă Uraă creşteă
mereuă şiă leă macin ă mintea,ă zvârlindu-i într-o nebunieă furioas ,ă dară
des vârşităneputincioas .ăIarăchinulăcelămaiămareătocmaiăacestaăeste,ă
c ă r utateaă seă vedeă peă sineă m rindu-seă înă deşertă şiă zvârcolindu-se, în
neputin aăde-aămaiăfaceăceva.ăToat ăispravaăacestorăpatimiăeămuncireaă
neîncetat ,ăpân ălaănebuniaăabsolut ăaăsufletului.ăSufletulăardeăcaăîntr-o
mareădeăfoc.ăConştiin aăîiăvesteşteăneîncetatăpedeapsaăluiăDumnezeu,ăîiă
arat ăsufleteleădrep ilorăînăRaiă- ceeaăceăîiăm reşteăsuferin eleă- dar nu
vedeăpeăceiăceăseămuncescăcaăşiăelăînăv paiaăaceloraşiăpofte;ăvedeăîns ă
chipurileăfioroaseăaleădemonilor,ăcareăînte escăv paiaăcare-i arde.
 ÎMP R IILEăIUBIRII 317

Precumăînăvia aăp mântean ,ălucraăHarulăasupraăcelorăceăseăsfin-

eauăşiăsporeaăînăeiăiubirea,ăiarălaădezlegareaălorădinătrup,ăr mânândăînă
împ r ia Harului,ă acestaă sporeşte,ă des vârşindă înă eiă iubirea;ă aşaă prină
contrast,ăînăstareaădeăiadăaăconştiin ei,ăînăîmp r iaăf r ădeăHar,ălucrea-
z ădemoniiăasupraăsufletelorăchinuiteăşiăsporescăînăeleăura.ăUraăaceastaă
care nu poate face nimic, zvârcolirea neputin eiăfurioase,ăuraădemoni-
lorăcareăchinuiescăsufleteleăşiăv dăc ănuăispr vescănimic,ăuraăaceastaă
arde,ă uraă aceastaă infernal ă eă foculă nestins,ă careă nuă lumineaz ă nimic.ă
Sufletele acelea, care s-auăam gitădeăpofteleălumii,ădeăslavaădeşart ăşiă
deătrufiaăvie ii1,ăînşelateădeăiubireaădeăsineăcareăle-aăpov uitălaătoateă
poftele,ăiat -le înecându-seăînăuraăcareăleăardeăşiăcareăs-aăînt rităpesteă
eleăcaăoămareăîmp r ieăaăr ului.ăînăaceast ăîmp r ieăinfernal ăi-a dus
iubireaădeăsine,ăprimulăpuiăalădiavoluluiăşiătat ăaătoat ăam girea.
într-oă aşaă împ r ieă auăs ăsufereăto iăceiă ceă n-auăscosăcuădes -
vârşireă iubireaă deă sineă dină l untrulă lor,ă ciă auă mângâiat-o cu toate
pl cerile,ăşiăi-aăsurprinsămoarteaăînc ăneîn elep i iălaăminteăşiănecur i iă
laăinim .ăAuăplecatăcuăn dejde,ăleăr mâneăn dejdea.ăŞiădac ăseăvaăaflaă
cinevaă dintreă rudeniiă sauăurmaşi,ă caă s ă împlineasc ăpentruăeiă fapteleă
iubirii,ăcuăacesteaăacop rămul imeădeăp cateăşi-i scot din moarte2. Iar
dac ă Dumnezeuă nuă puneă nim nuiă înă gândă s ă împlineasc ă milaă şiă
poc in aăpentruăei,ăeăsemnulăc ănuăareăplanulăs -iăscoat ădinămunc .

Pentruăceiăceăvorăfiăscoşiădinămunc ăseăroag ăşiăBisericaălupt -

toareădeăpeăp mântăşiămijloceşteăc treăDumnezeuăşiăBisericaăbiruitoareă
dinăCeruri.ăObşteaăSfin ilorăînăfrunteăcuăMaicaăDomnuluiămijloceşteăcuă
mareăosârdieăluminareaănoastr ăaăp mântenilor,ăc ămultămaiăuşoar ăneă
esteă nou ă izb vireaă deă munciă pân ă ceă suntemă înă via aă p mântean ,ă
decâtădup ămoarteăcândăvomăfiălep da iădeălaănuntaăFiuluiădeăîmp rat,ă
lega iădeămâiniăşiădeăpicioare3,ăadic ăf r ălibertateaăvoin eiăde-a ne mai
puteaă schimbaă şiă f r ă putin aă de-aă maiă lucraă cevaă pentruă poc in aă
noastr ,ădeăvremeăceăputerileăsufletuluiăsuntălegate.

1
1 Ioan 2, 16.
2
Tobit 4, 10.
3
Matei 22, 13.
318 C RAREAăÎMP R IEI

Pân ălaăjudecataădinăurm ă- cum zice Sfântul Nichita1 - "lumea

deăsusăfiindăînc ănedes vârşit ,ăaşteapt ăplinirea,ăaşteapt ăîntoarcereaă
celorădintâiăn scu iăaiăluiăIsrail,ăcareăv dăpeăDumnezeu.ăC ciălumeaădeă
susăseădes vârşeşteăîmplinindu-seăprinăceiăceăalearg ăspreăcunoştin aă
lui Dumnezeu.ăŞi,ăodat ădes vârşit ,ăhot r şteăsfârşiturileălumiiădeăjos,ă
aăcredincioşilorăşiăaănecredincioşilor".

SEMNUL LUI IONA

Cel ce S-aăstr duitămaiămultăpeăp mântăcuăluminareaăoameniloră

înă cunoştin aă deă Dumnezeuă şiă deă celeă viitoare,ă aă fostă însuşiă Fiul lui
Dumnezeu.ă Boieriiă şiă mazore iiă luiă Israil,ă muşca iă deă viperaă r ut ii,ă
clocoteauădeăur ăşi-şiăastupauăurechileăşi-şiărupeauăhaineleădeăpeăei,ăoriă
de câte ori Iisus Se afirma pe Sine a fi mai-nainteădeăAvraamăşiămaiă
nainteă deă aă fiă lumea.ă Cuprinşiă deă ur ă împotrivaă luiă Iisus,ă c ă leă stric ă
st pânireaă despotic ă asupraă poporuluiă peă care-1ă oc rauă dină vârfulă
mândriei,ăseăînchideauăînănebuniaănecredin ei,ăcareănuămaiăprimeşteă
niciăoăînv tur ădespreăvia aăveşnic .ăDreptăaceeaăseăluauălaăvrajb ăcuă
Mântuitorul, încâtăniciăunăsemnăalădumnezeiriiăSaleănuăr zbeaălaăinimaă
lorăînr it ,ăşiătotuşiăcereauăsemn.
Mântuitorulăf ceaăochiăundeănuăerauădinănaştere,ăînviaăpeăLaz r,ă
şiăiudeiiăvoiauăs -iăomoareăpeăamândoi,ătocmaiăcaăs ănuăr mân ăsemn.ă
Peă aceştiăiudeiă necredincioşiă şiăpeă to iăurmaşiiălor,ădeă atunciă şiă pân ă
ast zi,ă Mântuitorulă n-aă putută s -iă vindece,ă fiindc ă oriceă boal ă sufle-
teasc ă areă leacă şiă iertare,ă numaiă p catulă împotriviriiă fa ă deă adev rulă
propov duit,ă ar tată şiă dovedit,ă nuă areă niciă îndreptare,ă niciă iertare.
Neîntrerupt au stat împotriva Fiului lui Dumnezeu, cerând un semn, ca
prină elăs ă fieă constrânşiă s ă cread .ă Dară eiănuăvoiauă s ă cread ,ă ciă doară
ispiteauăpeăDumnezeu,ădeăaceeaăIisusăleăr spundeăcuvinteleăacestea:
"Neamăvicleanăşiăpreacurvar,ăcereăsemn,ădarănu
iăseăvaădaădecâtăsemnulăluiăIonaăproorocul.ăC ăpre-

1
Sf.ăNichitaăStithatul,ăDespreăcunoştin ,ădespreăiubireăşiădespreădes vârşi-
reaăvie ii,ă"Filocalia,ăBucureşti,ă1977,ăed.ăI, voi. 6, p. 352.
 ÎMP RATULEăIUBIRII 319

cum a fost Iona în pântecele chituluiătreiăzileăşiă

treiănop i,ăaşaăvaăfiăşiăFiulăOmuluiăînăinimaăp mân-
tului,ătreiăzileăşiătreiănop i."1

Darănecredincioşiiădeăatunciăşiădinătoateăvremileănuăseădauăb tu iă
nici de semnul lui Iona. Iar semnul lui Iona e minunea învierii Domnu-
lui,ăchez şieăşiăaăînvieriiănoastreăşiătemeliaăcreştinismului.
Dar,ăs ăl rgimăpu ină"semnulăluiăIona":
Dumnezeuă sl vitul,ă înă nem rginita-Iă cunoştin ,ă prină careă ştieă
toateă maiăînainteă deă aă fiălumea,ăştieă c ă r utateaă necredin eiănuăvaă fiă
învins ădecâtăatunciăcândăfiecare dintreăoameniăvaătreceăelăînsuşiăprină
semnulăluiăIona.ăŞiăvorătreceănuănumaiătreiăzileăşiătreiănop i,ăciătoateă
zileleăşiăaniiăceăvorăfiăpân ălaăsemnulăce-i va birui, care este: învierea
mor ilor.

"Iat ăEuăvoiădeschideămorminteleăvoastreăşiăv ă
voi scoate pe voi, poporul Meu, din mormintele
voastreăşiăvoiăpuneăînăvoiăDuhulăMeuăşiăve iăînvia,ă
numaiă astfelă ve iă cunoaşte,ă c ă Euă suntă Domnul,ă
Celăceăamăzisăşiăamăf cutăacestea."2

Minuneaăaceastaădumnezeiasc ăvaăfiădeodat ăcuăaădouaăvenireăaă

Mântuitorului, - dup ăSfin iiăP rin iătotăîntr-oăziădeăDuminic ,ăprecumă
aă fostă şiă înviereaă Domnului.ă Mireleă vineă laă miezulă nop ii,ă adic ă peă
neaşteptate,ăcândănimeniănuăseămaiăgândeşteătocmaiălaăînviereaămor-
ilorăşiălaăaădouaăvenireăînăslav ăaăMântuitorului.ăVaăfiăîntr-o vreme de
adânc ănoapteăaămin iiăoamenilor.

"Inăceleădinăurm ăvremiăaleăîmp r iei,ăcândăceiă

c zu iădeălaăcredin ăvorăfiătar ănum r...ă."3

Iat ăsemnulăluiăIona,ăprinăcareăauăs ătreac ăto iăoameniiădinătoateă

vremileăşiălocurile,ăcândăspaimaăvaăfiămare,ăîncâtămul i arăvreaăs ămoa-

1
Matei 12, 39-40.
2
Ipechiil37, 12-14.
3
Daniil, 8. 23.
320 C RAREAăÎMP R IEI

r ,ădarănuămaiăpot,ă- tânguireaăeădegeaba;ăşiăaşaăvorăfiătraşiădinăiadăşiă
deăprinămorminte,ălaădareaădeăseam ăînăziua-nfricoşat ăaăjudec iiădină
urm .

în elepciune 4:
20. Veni-vorăînsp imânta iădeăştiin aăp cateloră
lor,ăşiăf r delegileălorăîiăvorămustraăpeăfat .

în elepciuneă5:
1. Atunciăcelădreptăvaăstaăcuămult ăîndr zneal
înaintea celor ce l-auăprigonităşiăauădispre uităpre
ulăostenelelorălui.
2. Iarăei,ăv zându-1,ăseăvorătulburaăcuăcumplit
fric ăşiăseăvorăminunaădeăminuneaământuiriiădrep
tului.
3. Eiăvorăzice,ăc indu-seăînăinimaălorăşiăgemând
întru strâmtoarea duhului lor: acesta este pe care-1
aveamăalt ădat ădeăbatjocur ăşiătob ădeăoc ri.
4. Nebunii de noi! Am socotităvia aăluiăoăc pia-
l ăşiămoarteaăluiăoătic loşie.
5. Şiăiat ,ăcumăaăfostăsocotităprintreăfiiiălui
Dumnezeu,ăşiăparteaăluiăîntreăsfin i.
6. Aşadarănoiăamăr t citădeălaăcaleaăadev rului
şiăluminaădrept iiăn-aăstr lucităpentruănoiăşiănou
soarele nu ne-a r s rit.
7. Ne-amăs turatădeăc r rileăf r delegiiăşiăale
pierz rii,ăamăstr b tutăpustiet iăneumblate,ăiar
calea Domnului n-am cunoscut-o.
8. Ce folos ne-a adus trufia? La ce ne-a slujit
bog iaăşiătoat ăfalaăei?
9. Toateăacesteaăauătrecutăcaăumbraăşiăcaăo
veste, ce se duce pe aci încolo.

13.ăTotăaşaăşiănoiăne-amăn scutăşiăamăispr vităcuă

via aăşiănuăputemăs ăar t măniciăunăsemnădeăfapt ă
bun ,ăciăîntruăr utateaănoastr ăne-am risipit.
 ÎMP RATULEăIUBIRII 521

înă ziuaă aceeaă nuă maiă încapeă târguialaă întreă credin ă şiă ne-
credin ,ă atunciă v dă to i,ă - nuă maiă trebuieă s ă cread .ă Atunci,ă dară cuă
des vârşireătârziu,ăsufletul,ăprimindu-şiătrupulăpentruătotdeauna,ăîşiăvaă
des vârşiăcunoştin aăpeăcareăn-a vrut s-oăprimeasc ăpân ăceăeraăînăvia aă
p mânteasc .

M RIMEAăR SPUNDERII

în ziuaăaceleiăînfricoşateăcunoştin eăcuăDumnezeuăvaăfîăoăvedereă
minunat :ătoateăfapteleăfiec ruia,ăpeăcareăle-aăf cutăîntruăascuns,ăacumă
suntădateăpeăfa ăşiăleăvedeănuănumaiăcelăceăle-aăf cut,ăciăto iăoamenii,ă
dimpreun ă cuă îngerii,ă v dă deodat ă întreolalt ă toateă fapteleă loră şiă aleă
tuturora.ă Maiă multă decâtă atâta:ă oameniiă auă s ă vad ă şiă toateă unn rileă
fapteloră lor,ă înă urmaşiiă şiă înă înaintaşiiă lor.ă Auă s ă vad ă peă Cuvântulă luiă
Dumnezeu,ă peă careă trebuiauă s -Lă primeasc ă şiă s -Lă asculte,ă caă s ă nuă
pricinuiasc ăosând ăpesteăaşaămul imeădeăoameni.
CuvântulăluiăDumnezeuăîiăvaăjudecaăpeăeiădup ăfapteleălor.ăVoră
vedeaă toateă vorbeleă ceă auă spusă câtă auă tr ită înă lume,ă şi-şiă voră vedeaă şiă
gândurileă şiă c r ileă ceă auă scris,ădimpreun ăcuătoateă urm rileă loră pesteă
oameni.ăP rin iiăîşiăvor vedea faptele în copiii lor; toate se vor desco-
peri în ziua aceea.
Iat ă deă ceă oă judecat ă dreapt ă şiă veşnic ă nuă seă faceă decâtă che-
mându-seăto iămartorii,ăto iăoamenii,ădinătoateăvremile,ăs -şiăvad ătoateă
fapteleăşiăs -şiăcunoasc ătoateăurm rileălorăşiăpeădreptateăs -şiăiaăplataă
veşnic .ăAtunciămatelo iiăluiăColumbăvorăvedeaăturmaădeănebuni,ăpen-
truăcareăauăs ădeaăseama,ăc ăle-au adus cu fapta lor germenele nebuni-
ei.ăLutherăseăvaăvedeaăpricinuitorulăpuzderieiădeăsecte,ăiarăînşela iiăluiă
seăvorăap raăşiăeiădeăurgiaăjudec ii,ăzicând:ă"Doamne,ăDoamne,ăauănuă
înă numeleă T uă amă profe ită şiă cuă numeleă T uă amă scosă demoniă şiă înă
numeleăT uămulteăminuniăamăf cut?"ăDarăcap t ăr spunsul:ă"Nicio-
dat ă nuă v-ană cunoscută peă voi.ă Duce i-v ă deă laă Mine,ă ceiă ceă lucra iă
f r delegea!1'ăŞiăvorămergeăcuălucr toriiăf r delegiiăto iăceiăce-au as-

Matei 7, 22-23.
 C RAREAăÎMP R IEI

cultatădeăei.ăŞiăaşaămaiădeparte,ăfiecareăvaăvedeaăşiăvaăculegeăroadele,ă
neb nuitădeămari,ăaleăfaptelorăsale,ăfieăbune,ăfieărele.ăC ciăvia aăp mân-
tean ăeraăvremeaăsem natului,ăiarăvia aăviitoare,ăvremeaăsecerişului.

LEGILEăJUDECA II

Ziuaăjudec iiăomuluiăeătotodat ăşiăziuaănaşteriiădinănouăaălumii1,

cândăvaăfiăCerănouăşiăp mântănou,ăc ciăacesteaăcareăsunt,ădeăistovăvoră
arde2.ăDeodat ăcuăaceast ăminuneăa înnoirii cosmosului prin foc, omul
eăînnoităprinăfoculăjudec ii.ăAstfelăpeăp mântăsuntăadeseoriăpuzderiiădeă
legiăomeneşti;ălaăjudecataăluiăDumnezeuăsuntănumaiădou :ălegeaăiubiriiă
deă Dumnezeuă şiă legeaă iubiriiă deă oameni,ă înă careă seă cuprindeă toat ă
Scriptura.ăInălocădeădosare,ăsuntăc r ileămor iiăşiăCarteaăVie ii,ăînăcare-s
scrise toate faptele oamenilor.
înă ziuaă judec iiă seă împlineşteă des vârşită cuvântul,ă careă zice:ă
"Milaăşiăadev rulămergăînainteaăTa'ă,ăc ciăatunciăoameniiăvorăfiăîntre-
ba iă despre:ă 1.ă fapteleă iubiriiă şiă 2.ă m rturisireaă drepteiă credin e,ă dup ă
cuvântul:

"Cineă seă vaă ruşinaă deă Mineă şiă deă cuvinteleă

Meleăînăneamulăacestaăpreacurvarăşiăp c tos,ăşiă
Fiulă Omuluiă seă vaă ruşinaă deă elă cândă vaă veniă
întruăm rireaăTat luiăS u,ăcuăsfin iiăîngeri"4.

Milaăşiăadev rul,ăiubireaăşiăcurajulăm rturisiriiăluiăDumnezeu,ăiară

peădeăalt ăparte,ăuraăşiăminciuna,ăacesteaăîiădespartăpeăoameniăînădou ,ă
înăbuniăşiăr i,ăprecumădesparteăp storulăoileădeăcapre;ăoileăde-a dreapta
şiăcapreleăde-a stânga.
Iubirea lui Dumnezeu nici laăjudecat ănuăuit ăpeăs raciiăpeăcareă
i-a iubit, numindu-Seăînăloculălorăşiăbinecuvântândăpeăceiăceăauăavută
mil :

1
'Matei 19,28. Psalm 88, 15.
2 4
2 Petru 3, 13. Marcu8, 38.
 ÎMP R IILEăIUBIRII 323

"Fl mândă amă fostă şiă Mi-a iă dată s ă m nânc,ă în-

setat am fostăşiăMi-a iădatăs ăbeau,ăstr inăamăfostă
şiăM-a iăprimit,ăgol,ăbolnavăşiăînătemni ăamăfostăşiă
a iă venită laă Mine,ă - c ă întrucâtă a iă f cută acesteaă
s racilor,ă fra iloră Meiă maiă mici,ă Mieă Mi-a iă f cut.ă
Veni i,ă binecuvânta iiă Tat luiă Meu,ă deă moşteni iă
împ r ia,ă ceaă g tit ă vou ă deă laă întemeiereaă lu-
mii".

Faptele iubirii de oameni i-auăadusăpeăaceştiaăînăîmp r iaăiubiriiă

lui Dumnezeu.
Iarăcelorădeălaăstânga,ăpentruăfapteleăiubiriiădeăsine,ăcareăcalc ă
pesteăoameniăşiănesocoteşteăpeăDumnezeu,ăleăvaăspuneăosânda;

"Duce i-v ădeălaăMine,ăblestema ilor,ăînăfoculă

celăveşnic,ăg titădiavoluluiăşiăîngerilorălui".

Pentruăc :

"Fl mândă amă fostă şiă nuă Mi-a iă dată s ă m nânc;ă

însetat,ăşiănuăMi-a iădatăs ăbeau;ăstr in,ăşiănuăM-a iă
primit,ă gol,ă bolnavă şiă înă temni ă amă fostă şiă n-a iă
venit la Mine".

Şiăseăvorăap raăaceştiaăzicând:

"Doamne când Te-amăv zutăfl mând,ăsauăînse-

tat,ă sauă str in,ă sauă gol,ă sauă bolnav,ă sauă înă închi-
soareăşiănuă i-amăslujită ie?"
"întrucâtă nuă a iă f cută acesteaă s racilor,ă fra iloră
Mei mai mici, pe care pururea i-a iăavutăîntreăvoi,ă.
nici Mie nu Mi-a iăf cut!"1

'Matei 25, 31-40.

324 C RAREAăÎMP R IEI

LUCIFERăŞIăANTIHRIST

Dar, între cei de-aăstângaăvaămaiăfiădeăfa ăînc ăcineva:ăLucifer,ă

sauăSatana,ăcuăîngeriiăs i.ăCelădinăurm ăvaăfiăjudecatăşiăSatana1,ăşarpele
celămareăcareăaăam gităatâtaălume.ăEl,ăLucifer,ăcareăaăfostăodat ăînger,ă
vaăfiăjudecatădeăsfin i 2,ăadic ădeăcreştini.ăC ciăsfin ii,ăsubăpovar ădeă
trupăfiind,ăauădobândităsfin enia,ăpeăcât ăvremeăel,ăduhăfiind,ăaăpierdut-
o,ăpierzândăcuădânsulăşiăpuhoaie de oameni.
DarăLucifer,ăînănebuniaăr zvr tirii,ăvrândăs ăseăfac ămaiăpresusă
deăDumnezeu,ăniciăînăziuaăjudec iiănuăseăvaăsupuneăcuăunaăcuădou ,ă
c ciătrufiaănuăareăîndreptareăniciodat ,ăciăseăvaăap ra:
- Ce vrei, "Dumnezeule", asupra mea9 Nuăveziăc -s mai presus
deăTine?ăC ămaiămul iăsuntăceiăceămi-auăslujitămie,ădecâtă ie?
"...ă Satan ,ă Satan ,ă dornic ă deă pustiire,...ă cuă doră aşteptă ziuaă în-
fricoşateiă judec iă s ă v dă r spl tindu- iă Atotputerniculă Dumnezeu,ă
dup ăfaptaăcareăne-aiăf cutătuănou ."'
C ciă atunci Mântuitorulă nostru,ă Dreptulă Judec tor,ă cuă suflareaă
guriiăSale,ăîiăvaăpr v liăpeăto i:ăiadul,ămoartea,ădiavolii,ăpeăAntihristăşiă
peă dumnezeulă nebună şiă peă to iă ceiă nescrişiă înă Carteaă Vie iiă îiă vaă
cufunda în marea cea de foc, în moartea cea de-a doua4.ă Aşaă începe
Gheenaădeăconştiin eăchinuiteăşiădeătrupuriăarseădeăunăfocăîntunecosăşiă
tar ădeăsfârşit,ăfocăceăseădeosebeşteădeăcelăcunoscutădeănoi,ăprecumăseă
deosebeşteăfoculăzugr vitădeăpictoriădeăfoculăadev rat.
Dumnezeuă taieă paraă foculuiă înă dou ;ă cuă putereaă arz toare,ă dară
neluminoas ,ăardeăp c toşii,ăiarăcuăputereaăluminoas ,ădarănearz toare,ă
str luceşteă peă sfin i.ă Aşaă c ă peă uniiă îiă lumineaz ă nearzându-i, ca un
Soareă neapusă înă veciiă vecilor;ă iară peă al iiă îiă ardeă neluminându-i, întu-
neca iăşiălaăîntunerec,ăînăvecii vecilor...
Şiă d inuieşteă Gheenaă caă m rturieă veşnic ,ă pentruă toat ă zidireaă
Sfântuluiă Dumnezeu,ă caă s ă nuă maiă cad ă nimeniă ispitită deă noutateaă
p catului,ăcare,ădes vârşindu-şiăr utatea,ăaăd râmatăatâtaăzidire.

1
2 Petru 2, 4. 21 3
Psalm 137, 8-9.
4
Corinteni 6, 2. Apocalips ă20,ă11-15.
 ÎMP R IILEăIUBIRII 325

PENTRUăOăGREŞEAL ăVREMELNIC ,ăOăPEDEAPS ăVEŞNIC ?

întrebareaăaceastaăzvâcneşteăaproapeăînătoateămin ile.ăîntr-ade-
v r,ăpentruăc ăn-aiăfostămilostivăcuăs racii,ăfra iiămaiămiciăaiăluiăDum-
nezeu, pentruă c ă nuăle-aiă dată s ă m nânce,ă nuă i-aiă îmbr cat,ă nuă i-ai
primităcândăerauăstr ini,ănuăi-aiăcercetatăcândăerauăînătemni ,ănumaiă
pentruăatâtaăvin ,ăf cut ăîntr-oăvia ăscurt ,ăseăpoateăcaăDumnezeuăs ă
teădeaăfoculuiăşiădiavolilorăs ăteămunceasc ăînăvecii vecilor?
Ceătain ăarăputeaăr spundeăşiălaăîntrebareaăaceasta?
Totuşiăesteăr spuns:
Celăfl mândăşiăînsetat,ăgol,ăstr inăşiăbolnavăşi,ăpesteătoateăaces-
tea,ăînătemni ,ăînăîn elesulătainic,ănuămaiăsuntăs racii,ăciăMântuitorulă
IisusăHristosăînsuşi,ăpeăCareăîl avem în noi, în fiecare, de la Botez.
Dac ăînăvremeaăvie ii,ăînăvremeaămin iiădeplineănuăneăîntoarcemă
deălaăceleădinafar ăşiăvremelniceălaăceleădinl untruăşiăveşnice,ălaăf ptu-
raă noastr ă ceaă n scut ă deă laă Dumnezeu,ă laă Hristosă Celă ceă petreceă înă
adâncul profund,ădarăapropiatăalăfiec ruiăom;ădac ănuăvomăc utaădarulă
naşteriiănoastreăceleiădinăDuhulăSfânt,ăatunciăHristosăIisusăseăafl ăînă
noi:ă fl mândă şiă însetat,ă gol,ă str ină şiă bolnavă deă durereaă întunec riiă
noastre,ăşiăpeădeasupra,ăîntr-oătemni ăînăcareămişun ăviermiiăpatimiloră
şiăşerpiiăr ut ilor.ăC ciănumaiăf cândăacesteaăluiăIisusăcelădinănoi,ăleă
facemăşiăsemenilorănoştri.

"Seăpoateăs ănuăcunoaşte iăc ăHristosăIisusăesteă

înă voi?ă Afar ă numaiă dac ă nuă sunte iă creştiniă ne-
trebnici"1, zice Sf. Pavel, asprindu-seăc treăCorin-
teni.

Iat ăseăfaceălumin ...

Adic ănoi,ăfiecareădinănoi,ăoriăştim,ăoriănuăştim,ăoriăcredem,ăoriă
nuăcredem,ăpurt măpeă HristosăIisusăşiăpeăDuhulăcelăSfântăînătemeliaă
f pturiiă noastreă celeiă duhovniceşti.ă Hristosă Iisusă celă cuă Cruce,ă esteă
aşadară piatraă unghiular ,ă temeliaă zidiriiă noastreă celeiă duhovniceşti.ă
Aceastaăeăadev ratăpentruăto iăceiăboteza i.ăCândăîns ,ă"dinăînmul irea

2 Corinteni 13, 5.
326 C RAREAăÎMP R IEI

f r delegii,ădragosteaădeăDumnezeuăaămultoraăseăvaăr ci"1, când "grija

acesteiălumiăşiăînşel ciuneaăavu ieiă(materialismul),ăîn buş ăcuvântulă
luiă Dumnezeuă şi-1 face neroditor"2,ă atunciă credin aă seă vaă stinge,ă şiă
atunciă seă voră ar taă ceiă neboteza iă careă nuă voră aveaă deă temelieă peă
Hristosă şiă niciă temeliaă înă Hristos.ă Pricepemă deă aici,ă c ă înă aceeaşiă
situa ieăaăneboteza ilorăsuntăşiăto iăsectariiăcareăseăleap d ădeăprimulăşiă
singurulăbotez,ădeăvremeăce:ă"EsteăunăDomn,ăoăcredin ăşiăunăBotez"3.
Deciăbotezulăalădoileaăeălep dareaădeăprimulăşiăsingurulăbotez.ăVaiădeă
zileleăşiăveşniciaălor.ăIat ăprinăurmareăunăr spunsădescoperit.
Acumăştimăpeăcelăceăfl mânzeşteăşiăînseteaz ădup ănoi,ăacumă
ştimăpeăcineă inemăînătemni ăpeăvia ,ădac ănuăcumvaăne-amălep dată
deăElăcuăvoiaănoastr ,ăsauăcuăînşel ciuneaădiavolului,ăşiăaşaăII r stig-
nimăziăşiănoapte, câtătr im.

SfântulăPavelăneăînva :

"Nimeniănuăpoateă puneă alt ă temelie,ădecâtă ceaă

odat ăpus ,ăcareăesteăIisusăHristos.ăIarăpeăaceast ă
temelie,ăcareăceăzideşte:ăaur,ăargint,ăpietreă scum-
pe,ălemne,ăfânăsauătrestie:ălucrulăfiec ruiaăseăvaă
face cunoscut; îl vaă daă peă fa ă ziuaă Domnului.ă
Pentruăc ăaceast ăziăseădescoper ăprinăfoc,ăşiăceă
felă esteă lucrulă fiec ruia:ă foculă însuşiă vaă cerca-o.
Dac ălucrulălui,ăpeăcareă1-aăcl dit,ăvaăr mâne,ăplat ă
vaă lua;ă dac ă lucrulă luiă vaă arde,ă vaă fiă p gubaşă deă
plat ,ădarăelăseăvaământui,ăîns ăaşa,ăcaăprinăfoc"4.

Eă limpede.ă Fa ă deă Hristosă Iisusădină noiă şiă deă Duhulă S uă celă

Sfânt,ă temeliaă şiă via aă noastr ă ceaă dup ă Dumnezeu,ă putemă aveaă înă
vremeaăvie iiănoastreăp mânteştiăunaădinăceleădou ăatitudini:ăfieătr da-
rea lui Iuda, fie iubirea luiăIoan.ăDeălaăacesteaăseădecideăsoartaănoastr ă
înăveciiăvecilor.ăDac ăamătr iăaniiăluiăMatusalemătotăaşaăamăface.
Prinăurmare:ă"Nuăesteă nedreptateălaă Dumnezeu",ăcândăneăd ăoă
plat ăveşnic ăpentruăoămic ădecizie.

1 3
Matei 24, 12. Efeseni4, 5.
2 4
Matei 13,22. 1 Corinteni3, 11-15.
 ÎMP R IILEăIUBIRII 327

CHEMAREA LA ÎNVIERE

TaineleăluiăDumnezeuăgl suiescăînainte:

"Amin,ă Amin,ă gr iescă vou ,ă cineă ascult ă cu-

vântulă Meu,ă şiă credeă înă Celă ceă M-a trimis pe
Mine,ăareăvia ăveşnic ăşiălaăjudecat ănuăvaăveni,ă
ci s-aămutatădinămoarteălaăvia "1.

Hot r şte-teăsufleteăalăluiăDumnezeuăpentruăcuvântulăTat luiă

t u!
Când a trimis Mântuitorul pe cei doisprezece ucenici, deprin-
zându-iălaăpropov duireaăîmp r ieiăCerurilor,ăprintreăalteăporunci,ăle-a
datăşiăaceasta:

"învia iăpeăceiămor i"2.

Poruncaăaceastaăoăavemăşiănoiăpreo ii,ăurmaşiiăSfin ilorăApos-

toli,ăuceniciiădeăaziăaiăDomnului.ăîns ,ănuăpentruătrupuriăi-aăfostăgrij ă
Domnului,ăciăpentruăsufleteleămoarte,ăpentruăoameniiăc roraăleămergeă
numeleăc -săviiădar,ănetr indăînv turaăcreştin ,ăsuntămor i3.
Aă g siăînătineă peă Hristos,ăCelă cuă Cruce,ătemeliaătaă dumneze-
iasc ,ăşiăaăcl diăpeăeaăvia aăta,ăaădezvoltaăvia aăluiăHristosăînăvia aăta,ă
astaăeăînviereaătaădinămor i,ăînainteădeăînviereaăceaădeăobşte.

"Fericităşiăsfântăesteăcel care are parte de învi-

erea cea dintâi. Peste acesta moartea cea de-a
doua, nu are putere."4
"Amin,ăAmin,ăgr iescăvou ,ăc ăvineăceasul,ăşiă
acumăeste,ăcând_ămor iiăvorăauziăglasulăFiuluiăluiă
Dumnezeuăşiăcareăvorăauziăvorăînvia."5

l
oană5,ă24; Apocalips ă20,ă6.ă
;
Matei 10, 8. Ioan5, 25.
Apocalips ă3,ă1.
328 C RAREAăÎMP R IEI

Aciăeăvorbaădeămor iiăaceştia,ăc roraăliăseăpare,ădup ănume,ăc -s

vii.ăEăvorbaădeăoăînviereăîndeosebi,ănuădeăînviereaăceaădeăobşte,ăcândă
vorăînviaăşiătrupurile,ădeăaceeaăzice:

"CARE vor auzi, vor învia".

C ciă glasulă Fiuluiă luiă Dumnezeu,ă esteă glasulă Care,ă prină preo iiă
Bisericii,ă uceniciiă şiă trimişiiă S iă dină toateă vremile,ă cheam ă mor iiă laă
înviere.

Clopotni aăM n stiriiăPrislop,

conceput ăşiăzidit ădeăP rinteleăArsenie
în stil athonit, în anul 1952.
Desen realizat în email.
I

P rinteleăArsenie,ălaă36ădeăani,ăcândăaă
începutăs ăscrieăCărarea împărăţiei, în anul 1946.
POSTFA A
 PersonalitateaăP rinteluiăArsenieăBoca,ăîntreămultiplele-iăînsuşiriă
o are într-un grad elevat pe aceea deă aă insuflaă ună sim mântă tainică ală
evlavieiăaceloraăcareăseăapropieădeăea.ăAşaăseăşiăexplic ănum rulăcres-
când pe zi ce trece al celor ce urmându-iă pildaă şiă îndemnul,ă eiă înşişiă
sporescăînăvia aăceaăîmbun t it .ăTuturorăaăîmp rt şităcuvântădeăzidire,ă
fie împreun ,ăfieăînăparte,ădup ătrebuin ,ămultoraăscriindăpentruăoămaiă
temeinic ă pov uire.ă Şiă aşaă cumă seă întâmpl ă înă celeă duhovniceştiă elă
însuşiă seă îmbog eaă peă m suraă înă careă d deaă altora.ă Deă aiciă iscusin aă
duhovniceasc ă aparteă dină careă neă d ă prilejulă s ă neă împ rt şimă prină
carteaă deă fa ,ă l sat ă înă manuscris,ă caă m rturieă aă dragosteiă pentruă
sufleteleă ceă auă nevoieă deă mângâiereă înă încerc rileă vie iiă p mânteştiă şiă
c l uzireăpeăcaleaăceleiăcereşti.ăSeăcuvineăcaălaăsfârşitulăcitirii,ădesigură
mereuă reluate,ă s ă aducemă prinosulă recunoştin eiă ostenitoruluiă pentruă
câştigulăsufletescănepre uităpeăcareă1-aăprilejuit.ăEraădeăaşteptatăcaăacelaă
careă atâtă deă m estrită aă mânuită penelulă spreă mijlocireaă vederiiă celoră
nev zute,ăs ăfoloseasc ăînăacelaşiăfelăşiăcondeiul,ăînf işând minunatele
peisajeăspiritualeăstr b tuteădeăCărarea împărăţiei. Carteaăarat ăîntr-a-
dev răcâteăsuntăc ile,ăpildele,ăchem rile,ăluptele,ăproblemele,ădezleg rile
şiălucr rileăvie iiăcreştineăînăceleăşapteăp r i,ănum răsimbolicăpentruătotă
ceea ce este sfântăşiădinăcareăchiarăcelămaiăsmerităcredinciosăpoateăg siă
caăproprie,ăm carăoăc r ruieăspreământuire.
Prefa aă(Cuvântulăînainte)ăatrageăluareaăaminteălaăfirulăc l uzitor,ă
şiă anume:ă tr ireaă înv turiiă creştine.ă Postfe eiă îiă revineă datoriaă deă aă
reaminti avertismentul dat lectorului, dispunându-1ăspreăunăbilan ăsufle-
tescăşiăesteălesneăaăcunoaşteăcumăîntreagaăiconomieăaălucr riiăseăstruc-

C RAREAăÎMP R IEI

tureaz ăpeădimensiunileăuneiămariăîn l imiăspiritualeăoglindindăl untrulă

scriitorului: chipul în care aă l sată s ă încol easc ă înă toat ă fiin aă saă
s mân aămiraculoas ăaăcuvântuluiădumnezeiescăspreărodireădeăvia ădină
belşug.
Smeri iiăostenitoriăceăauă datălucrareaălaăluminaătiparuluiă auăavută
gândulăîndreptatăspreăacestăscop,ăcunoscândădesigurădorin aăautorului,
careă peă îndeleteă şiă vremeă îndelungat ă aă culesă dină Scriptur ă şiă Tradi ieă
Sfânt ăceeaăceăarăr spundeăpelerinuluiădeăaziăpeăCărarea împărăţiei lui
Dumnezeu sau ceea ce i-arăfiă maiăpotrivită spreă ajungereaă laă int .ăPar-
curgândăC rarea,ăalc tuitorulărândurilorăceăîmbrac ăaproapeăveşmântă
deăimnografieăfaceăs ăseăsimt ăaeveaă- şiăceeaăceăesteăminunată- c ăIisusă
HristosăCelădeăpeăCruceăînso eşteăpeăcelăceăcuăcredin ăseăîncumet ălaă
suişulăsfânt.
Deă altfelă pelerinajeleă ortodoxeă încredin eaz ă obişnuită despreă
aceasta;ăiară Sfântaă M n stireă Prislop,ăunaă dintreă vechileă vetreă mona-
haleăromâneştiăşiăcareăaăavutăprivilegiulăaăfiărectitorit ăşiăcondus ădeă
Preaă Cuviosulă Ieromonahă Arsenieă Boca,ă ilustrândă totodat ă prină celeă
f ptuiteăpân ăast ziăstaturaăsaăspiritual ,ăesteăceaăcare în cadrul Episco-
pieiă Araduluiăşiă Hunedoareiăofer ăcaă peăunaădintreă roadeleănevoin eloră
c lug reştiă aleă celuiăceăvegheaz ă înă intirimulăcinstituluiăaşez mântălaă
toat ăbunaărânduial ,ăacesteăfileădeăfilocalieăspreăbinecuvântare.

f T I M O T E I Episcop
alăAraduluiăşiăHunedoarei
 IubiteăP rinteăArmenie,

A fost o vreme când te-amăştiutăpictorădeăsufleteădup ămodelulă

DomnuluiănostruăIisusăHristos.ăCeăvremeăîn l toareăcândătoat ă araăluiă
AvramăIancuăseămişcaăînăpelerinaj,ăcântândăcuăz padaăpân ălaăpiept,
spreă Sâmb taă deă Sus,ă ctitoriaă voevoduluiă martir!ă Oă fiă fostă aşaă deă laă
Dumnezeuă caă toat ă aceaă bulboan ă spiritual ă uriaş ă s ă seă desumfleă laă
comand ăcaăşiăcumăn-ar fi fost?
CeeaăceăamăadmiratălaăSfin iaăTaăeăc ănuăte-aiăl sat.ăDinăzugravă
de suflete, fericite s ăseămodelezeădup ăDomnulătuturor,ăiat -te zugrav
deăbiserici,ăadic ăalăcelorăceăpoart ăpeăchipurileăcuvioaseăreflexulădes -
vârşiriiăFiuluiăluiăDumnezeu.ăEăoămareămângâiere,ăacumăcândănuămaiăaiă
prilejulăs ădes vârşeştiăpeăaspiran i,ăs ăpo iămângâiaăcuăpenelul pe cei
des vârşi iăpentruăa-iădaăpild ăpeăzidurileăsacre.
Micaăbiseric ădeălaăDr g nescuăareănoroculăs ăsimt ăpeăzidurileă
eiă zugr viteă predicileă fierbin i,ă peă careă miileă deă oameniă leă ascultauă laă
Sâmb taădeăSus.
Eăoăpictur ănou ăcaăşiăpredicaăde-atunci.
Nimicăîntunecatăînăaceast ăprim var ăcareăîmbrac ăcuăplaiăînflo-
rităbol ileăbisericii.ăEăoălumin ădeătonuriădeschiseăc treălumeăcaăspiritulă
şiăchipulăMântuitoruluiăcoborâtăs ăneăaduc ăluminaădeăsus,ăceăiradiaz ă
dinăpicturaăSfin ieiăTale.ăEăunăstilănou,ăeăoăpictur ănou ,ădup ăviziuneaă
nou ăpeăcareăoăpor iăînăsuflet.
Picturaăsacr ăeăistoriaăînăimaginiăaăvie iiăMântuitoruluiăşiăaăceloră
transfigura iădeăEl.ăAdic ăimagineaăraiului.ăSfin iaăTaăaiăîn elesăs ăfaciăoă
pictur ă transfigurat ă înă nuan eă clareă şiă deschise, paradiziace pentru a
sugeraă lumeaă feeric ă deă dincolo.ă Bisericaă deă laă Dr g nescuă iradiaz ă
luminaăraiului.ăCeeaăceădomin ăînăeaăpân ăacumăeăimagineaăMaicii
334 C RAREAăÎMP R IEI

sugeraă lumeaă feeric ă deă dincolo.ă Bisericaă deă laă Dr g nescuă iradiaz ă
luminaă raiului.ă Ceeaă ceă domin ă înă eaă pân ă acumă eă imagineaă Maiciiă
Domnului.ă Ceaă careă ocroteşteă bisericaă dină boltaă altaruluiă eă pură şiă
simpluămagnific ăînămilostivireaăeiădeămijlocitoareăaălumiiăc treădumne-
zeesculă eiă Fiu.ă Ceaă careă pluteşteă vizionară pesteă Sinodulă de la Efes e
f cut ădinăatâteaănuan eăşiănumaiădinănuan eăîncâtăniciănuăpareăpictur ,ă
ciă oă apari ieă vaporoas ă şiădiafan ă care,ăcuă ceresculă Pruncă înă bra e,ă
apareăs ăînt reasc ăpeăsinodaliăc ăeaăeăîntr-adev răMaicaăluiăDumne-
zeu - 08OTOKO(J.

Nichifor Crainic

Not :
Aceast ăscrisoareăaăfostădat ădeăNichiforăCrainicăuceniculuiăs uă
spirituală p rinteleă Arsenieă Bocaă dup ă întâlnireaă deă câtevaă ceasuriă peă
care au avut-oăînătoamnaăanuluiă1971,ăînăBisericaădinăsatulăDr g nescuă
deălâng ăBucureşti,ăpeăcareăp rinteleăîncepuseăs ăoăpicteze.
Dup ămaiămulteăconvorbiriăavuteăînăBucureşti,ăNichiforăCrainică
aăvenităs ăpecetluiasc ,ăcuăiubireaăşiăcompeten aăcuăcareăscriseseăNos-
talgia Paradisului, valoareaă picturiiă uceniculuiă s uă ajunsă p rinteă du-
hovnicescădeăstatur ăfilocalic .
Men ion măc ăînăvremeaăcândălaăM n stireaăBrâncoveanu-Sâm-
b taădeăSusăizbucniseăaceaă"bulboan ăuriaş ăspiritual ",ăNichiforăCrai-
nicăeraăocrotitădeăP rinteleăArsenie,ăcuăîncuviin areaăMitropolituluiăNi-
colaeă B lană şiă cuă consim mântulă tacită ală luiă Petruă Groza care, cu
prilejulă uneiă întrevederi,ă îiă spuseseă P rinteluiă Arsenie:ă "Omulă acestaă
trebuieăp stratăpentruăneamulăromânesc".
Aşaăseăexplic ăprimeleătreiăparagrafeăaleăscrisorii,ăcareădescriuă
aşaădeăsugestivăşiăîn l torăceeaăceăNichiforăCrainicăaăv zutăşiăa tr ităcuă
25ădeăaniăînăurm .
Scrisoareaă eă neterminat ,ă urmândă s ă oă completezeă peă m suraă
înaint riiăpicturii.ăDarăînă1972ăNichiforăCrainicăs-aăs vârşitădinăvia ălaă
vârsta de 83 de ani.

Monahia Zamfira Constantinescu

 M RTURISIRI

Apari iaă c r iiă Cărarea împărăţiei aă Preaă Cuviosuluiă P rinteă

ArsenieăBoca,ăesteăcaăoăadev rat ă"man ăcereasc "ăpeăcareăfiiiăs iădu-
hovniceştiă - şiă nuă numaiă - oă aşteapt ă deă aproapeă cincizeciă deă ani.ă
Conceput ăşiărealizat ăînăurmaănumeroaselorăexperien eăspiritualeăpeă
careăSfin iaăsaăle-aăavutăînăminunataălucrareăpeăcareăaădesfaşurat-o în
mijloculăcredincioşilor,ălucrareaădeăfa ăesteăunăr spunsăcreştinălaăuneleă
problemeăesen ialeăcareăauăfr mântat,ăfr mânt ăşiăvorăfr mântaăexisten aă
uman .
Pornindădeălaăalegereaătitluluiăc r ii:ăCărarea împărăţiei, putem
spuneăc ălucrareaăP rinteluiăArsenieăareăoălinieăorientativ ,ăîntrucâtăînă
eaăniăseăarat ă"calea"ăcareăduceăspreăîmp r iaăluiăDumnezeu.
Sfântaă Scriptur ă neă înva ă c ă exist ă dou ă "c r ri";ăunaă duceă laă
pieire,ăşiămul iăsuntăceiăceămergăpe ea; iar alta (cf. Ioan 14, 6) duce spre
"Cetateaănoastr ăst t toare"ădinăceruriă(cf.ăEvreiă13,ă14)ăşiăpu iniăsuntă
cei ce merg pe ea (cf. Matei 7, 13-14).
Mântuitorul nostru Iisus Hristos "S-aămicşoratăpeăSine,ăaăluată
chip de rob, facându-se asemenea oamenilor,ăşiălaăînf işareădovedin-
du-seăcaăunăom"ă(Filipeniă2,ă7),ătocmaiăpentruăaăneăar taă"calea",ămer-
gândăElăînsuşiăprimulăpeăea.
C rareaăîmp r ieiăeăstrâmt ăşiă"plin ădeăspini",ăpeăeaăvorăputeaă
s ămearg ănumaiăceiăceăs-auăhot râtăirevocabilăs ălupteăcu ispitele, cu
p catele,ă cuă celă r u.ă Eă oă caleă anevoioas ,ă deoareceă aă c l toriă peă eaă
înseamn ăs ăfiiăîntr-oăcontinu ătrezvie,ăîntrucâtăcelăr u:ă"r cneşteăcaăună
leu,ăc utândăpeăcineăs ăînghit "ă(cf.ăI Petru 5, 8).
LucrareaăP rinteluiăArsenieăCărarea împărăţiei descrie punct cu
punctătainaământuiriiăneamuluiăomenescăs vârşit ădeăMântuitorulănos-
336 C RAREAăÎMP R IEI

truăIisusăHristosăşiă"oferit ăînădar"ătuturorăcelorăcareăcredăşi-Lăm rtu-

risescăcuăvia aăşiăcuăfapteleălor.
Preaă Cuviosulă P rinteă Arsenieă a fost unul dintre cei mai mari
teologi-duhovnici ai monahismului românesc din ultimii 50 de ani. în-
zestrat de Dumnezeu cu multe daruri, "ce nu au fost puse sub obroc", a
c utată "s ă seă fac ă tuturoră toate",ă dup ă îndemnulă Sfântuluiă Apostolă
Pavel. Lumina intelectual ăşiăspiritual ăcareăeraăînăSfin iaăSa,ăcâştigată
prină studiuă şiă medita iiă adânci,ă dară şiă prină şcoalaă suferin eloră şiă aă
r bd riloră deă totă felul,ă aă luminată peă to iă ceiă ceă i-auă ascultată şiă urmată
sfaturile,ăfieălaăM n stireaăSâmb taădeăSusăsauăM n stirea Prislop (de
lâng ăHa eg),ăfieălaăbisericaădinăDr g nescuă(deălâng ăBucureşti)ăsauălaă
Aşez mântulăm n stirescădeălaăSinaia.
P rinteleă Arsenieă aă sim ită c ă înă Bisericaă noastr ă str moşeasc ă
esteănevoieădeăunănouăduh,ăcelăalăSfin ilorăP rin i.ăPreocupatădinătine-
re eă deă via aă şiă opereleă Sfin iloră P rin i,ă aă dorită cuă toat ă ardoareaă caă
înv turaăşiăvia aălorăs ăfieăcunoscut ăşiătr it ădeăto iăcredincioşii.
"PreaăCuviosulăP rinteăIeromonahăArsenieăaăreînviatăcuăvia aăşiă
cuă propov duireaă duhulă Filocalieiă înă via aă religioas ă aă poporuluiă
nostru",ă spuneaă P rinteleă Profesoră Dumitruă St niloaeă (veziă dedica iaă
Filocaliei,ă voi.ă III,ă Sibiuă 1948).ă Apoi,ă "Preaă Cuviosulă P rinteă Arsenieă
Bocaă împreun ă cuă mişcareaă religioas ă dină jurulă M n stiriiă Brânco-
veanu sunt ctitorii Filocalieiă româneşti",ă afirmaă dină nouă P rinteleă
ProfesorăDumitruăSt niloaeăîn:ăCuvântăînainte,ă(Filocaliaăvoi.ăIII,ăSibiu,ă
1948, p. 2.)
Aă fostă preocupată deă totă ceeaă ceă esteă bună şiă sfântă pentruă via ă
c utândă"s ăculeag ,ădup ăsfaturileăSfin ilorăP rin i,ămiereaăşiănectarul"ă
inteligen eiă şiă spirituluiă umană spreă aă leă convertiă înă izvoareă deă progresă
spiritual.
Genera iiădeăcredincioşiăauăcrescutăşiăs-auăformatăsubăimpresiaăşiă
lucrareaăpersonalit iiădeăexcep ieăaăP rintelui.ăLocurileăpeăundeăaătre-
cutăauăr masămarcateăpentruătotdeaunaădeăamintireaăSfin ieiăSale.ăAă
fostăcunoscutăînă ar ăşiăpesteăhotare.ăDeăvia aăşiăoperaă P rinteluiăs-au
interesatăoameniăşiăteologiădeăseam ;ăuniiădorindăs -i editeze opera în
str in tateăînainteăcaăs ăapar ăînă ar .
Aăfostăc utatăşiăascultatăînătimpulăvie iiăsaleădeăoămul imeădeăoa-
meni:ădeălaăoameniiăsimpliăpân ălaăprofesoriiăuniversitari,ăşiăcontinu ăs ă
fieăc utatăşiădup ămoarte.
 M RTURISIRI 337

Cartea Cărarea împărăţiei esteădialogulădeătain ăpeăcareăP rin-

tele 1-aăavutăşi—1 are cu fiiiăs iăduhovniceştiădeăatunciăşiădeăacum.ăEaă
esteăoăadev rat ăsintez ăaăînv turiiăfilocaliceădinăBisericaăOrtodox .
înăduhulăSfinteiăScripturiăşiăalăSfin ilorăP rin iăaăc utatăs ăt m -
duiasc ăsufleteleăşiătrupurileăbolnaveădeăcancerulăp catului.ăS-a folosit
cuădestul ăchibzuin ăşiădeărezultateleăştiin eiătimpuluiăSfin ieiăSale,ăînă
scopulă p trunderiiă câtă maiă adânciă înă taineleă fiin eiă umane,ă înă vedereaă
descopeririiă cauzeloră p cateloră şiă aă înl tur riiă loră prină lucrareaă Mân-
tuitorului nostru Iisus Hristos l sat ă Bisericii.ă Iat ă deă ceă lucrareaă
P rinteluiăesteăaşteptat ăatâtădeămult.
Tonulă blândă şiă p rintesc,ă plină deă în elepciuneă - aproape fiecare
propozi ieăesteăoăaxiom ă- îiărezerv ălucr riiădeăfa ăunălocăunicăînălite-
raturaăteologic ăromâneasc ,ăaşaăcumăunicăînătr ireăşiăînv tur ăaăfostă
şiăautorulăei.

Preot Prof. Univ. Simion Todoran

 NOT ăASUPRAăEDI IEI

13 iunie 1946
D ruiescă P rinteluiă Protopopă Nistoră
dinăBraşov,ăacesteăprimeăpatruăcapitole,ă
înă manuscris,ă probabilă aleă uneiă c r iă vii-
toare, pentru ostenelile ce-aăf cutăcaăs ăleă
afleăcuprinsulăînainteădeăşlefuireaălorădefi-
nitiv ă - cuă rug minteaă de-a opri multipli-
careaă şiă publicitateaă manuscrisului,ă dină
pricina repetatelor revizii.
D ruit ă cuă p rintesc ă iubireă tuturoră
cititorilorăşiăostenitorilor,
Arsenie.

Aceast ă dedica ieă scris ă deă P rinteleă Arsenieă l mureşteă deplină

începutulăşiăevolu iaă Cărării împărăţiei. Amăg sit-o pe un exemplar
care cuprindea cele patru prime capitole. N-amăpututăaflaăînc ădac ămaiă
esteăcinevaădinăfamiliaăP rinteluiăProtopop,ădarăfaptulădovedeşteăc ăoriă
P rinteleă Protopop,ă oriă urmaşiiă n-auă respectată rug minteaă P rinteluiă
Arsenie,ă şiă aşaă seă faceă c ă s-aă r spândită aceast ă prim ă schi ă şiă s-a
multiplicatăîntreăcredincioşi.

Peăcontracopertaămanuscrisuluiăseăafl ăurm toareaănoti :

Prima schi ăaăCărării, pentru iulie 1947.
Corecturileădeăfa ăs-auăt cutădup ăunăan,
în vederea lui august 1947.
Urmeaz ,ămaiăjos,ătreiăsubtitluri,ădintreăcareăP rinteleăaăsubliniată
pe ultimul:
Unăr spunsăcreştinălaătrebuin eleăvremii.
Unăr spunsăcreştinălaăunele probleme ale vremii.
Un răspuns creştin la neliniştile vremii.
 NOTAăASUPRAăEDI IEI 339

Peăpaginaăurm toareăst ăscrisăcuăcreionul:ă3ăiunieă1946ă- 19 iulie

a.c.ă(probabilă1947),ăceeaăceădovedeşteăc ăscriereaăCărării a început în
vara anului 1946, cândăauăvenitălaăM n stireaăBrâncoveanu-Sâmb taă
deăSusăprimaăserieădeăstuden iădinăBucureştiăşiădinăalteăcentreăuniver-
sitare.
Aceast ăvacan ăspiritual ,ălaăcareăne-am dus întâi cu scepticism,
ne-aă cucerită repedeă şiă ne-aă înfl c rată peă to i,ă încâtă şiă înă aniiă urm tori,ă
1947-1948,ămergeamăcuăconvingereăşiăentuziasmăînăminunataăaşezareă
deăatunciăaăM n stiriiăBrâncoveanu,ăcaăs ăascult măîndrum rileăP rin-
teluiă Arsenieă devenită duhovniculă nostru.ă Aşă puteaă spuneă c ă pentruă
fiecareăeraăaltul,ădup ăstructura,ăeduca iaăşiăcerin eleăfiec ruia.ăSeăiden-
tificaăcuăfiecare,ăcaăs -lăajuteăs -şiădescifrezeăinten iaădivin ăascuns ăînă
destinulăfiec ruia,ăfaptăcareălaăvârstaătinere iiănu-1 prea pricepe nimeni,
sauăîntrebareăpeăcareăaproapeăniciăunătân rănuăşi-oăpune,ănuăşi-o punea
atunciăşiăcuăatâtămaiămultănuăşi-oămaiăpuneăast zi,ăcândănuăduhovniculă
esteă c l uzaă tinerilor.ă Ast ziă seă folosescă toateă mijloacele,ă multă maiă
multădecâtăatunci,ăpentruăaătreziăcâtămaiădevremeăinstincteleăşiăaăînde-
p rtaăastfelăpeătineriădeăinterioritatea,ădeăsufletulăşiădeăspiritualitateaălor.ă
P rinteleăArsenieăaădorităs ăl mureasc ămaiăalesăpeătineriăs -şiăîndrepteă
via aăînc ădinătinere eădup ălegileădivine,ăprevenindu-iădeăurm rileăcareă
atârn ă asupraă p catelor,ă sfatuindu-iă s -şiă cl deasc ă via aă peă temeliaă
Hristos.ăFieădeciăcaăaceast ăcarteăieşit ădinăceaămaiăprofund ăconştiin ă
duhovniceasc ă s ă fieă primit ă spreă zidireaă sufleteasc ă aă genera ieiă deă
acum.
Avalanşaă poporuluiă şiă aă tineretuluiă spreă M n stireaă Brâncovea-
nu-Sâmb taădeăSus,ăfoarteăsugestivăprins ăşiădescris ădeăNichiforăCrai-
nicăînăscrisoareaădeămaiătârziu,ăaădeterminată"şlefuirea"ăşiăamplificareaă
continu ăaăCărării împărăţiei pân ăînănoiembrieă1948,ăcândăP rinteleăaă
fostă dusă cuă maşinaă deă Mitropolitulă Nicolaeă B lană personal,ă înso ită deă
Protoiereul-Vicară T.ă Belaşcuă şiă Arhidiaconulă Circov,ă laă M n stireaă
Prislopă deă lâng ă Ha eg,ă str vecheă m n stireă ortodox ă deă laă 1400,ă
ctitoriaă Sf.ă Nicodimă deă laă Tismanaă şiă Vodi a,ă rectitorit ă deă Domni aă
ZamfiraăfiicaăluiăMoiseăVod ădinăBucureşti,ăredobândit ădeăcurândăde
subăst pânireaăabsurd ăaăgreco-catolicilor,ăpentruăaăfiărestaurat .ăDeă
fa ăauămaiăfostăpreotulăFaurădinăSilvaşulădeăSusăşiăautorit ileălocale.
340 C RAREAăÎMP R IEI

V zândăMitropolitulăparaginaălocului,ăaăbisericiiăşiăaăcl dirii,ăaă
spusăP rinteluiăArsenie: "Din orice lucru urât, un om cu talent poate
faceăunălucruăfrumos;ădarăcândă iăseăvaăurîăte-ntorci înapoi".
Deciănuăautorit ileăvremiiăl-auăscosăpeăP rinteleădeălaăM n sti-
reaăSâmb ta,ătrimi ându-1ălaăunăschităgol,ăf r ăimportan ,ăcumăseăinsi-
nuiaz ă într-oă carteă tip rit ă laă Braşovă înă 1993.ă Iară schitulă esteă tocmaiă
M n stireaăPrislopăalăc reiăalătreileaăctitorăaădevenităP rinteleăArsenie,ă
care a adus-oălaăînf işareaăşiăfrumoasaădezvoltareădeăast zi.
Maiăexist ădeăasemeneaădocumente,ăatâtăpersonaleăcâtăşiăofici-
ale,ădeăundeăreieseăclarăc ănuăautorit ileălocaleăl-auăscosădeălaăM n sti-
reaăBrâncoveanu,ăciăMitropolitulăNicolaeăB lanăi-a dat ascultarea de a
restauraă M n stireaă Prislop,ă ceeaă ceă aă şiă f cut.ă Alt ă dovad ă esteă şiă
misiuneaă avut ă întreă uni i,ă cu careă aă fostă încredin ată deă Patriarhulă
Justinian,ăcurândădup ăaceea.
Oăalt ăinsinuareăseăîncearc ăacumăprinăsfin ireaăunuiămonument,ă
care s-aăf cutăduminic ă29ăoctombrieă1995ălaăM n stireaăBrâncoveanu,ă
în amintirea celor care au murit în lupta împotriva comuniştilor,ă înă
rezisten aădinămun iiăF g raş,ăînăcareăesteăimplicatăşiăP rinteleăArsenie,ă
cuăştireaăPreaăCuv.ăP rin iădeălaăM n stireaăSâmb taăşiăcuăbinecuvân-
tareăarhiereasc .
Ori,ă to iă ceiă careă auă participată laă aceleă cursuriă deă spiritualitateă
creştin ă din anii 1946-1948,ă careă alc tuiescă Cărarea împărăţiei, ştiuă
foarteă bineă c ă P rinteleă n-aă îndrumată peă nimeniă laă rezisten ă şiă nesu-
punere, ci tuturora le-aăspusăc ăn-auăc dereaăşiăputereaăs ăîmpiediceăceă
trebuieăs ăvin ,ăîmbiindu-leătr ireaăcuătoat ăsinceritateaăaăidealuluiăcreş-
tin, sintetizat în Predica de pe Munte, pe care 1-aăm rturisităpân ăînăulti-
meleăceasuriăaleăvie ii.ăDeciăDumnezeuăesteăCelăcareărânduieşteăceătre-
buieăs ăvin ăasupraăoamenilor,ăînăfunc ieădeăpurt rileălor,ădeăascultareaă
lor de Dumnezeu,ăşiădeăîncreştinareaăvie iiălorăceaădeătoateăzilele.
Aşaăseăexplic ădeăce,ăarestatăcaălegionarăînăvaraăanuluiă1948,ăiă
s-aă dată drumulă dup ă oă lun ,ă oă lun ă jum tate,ă înă oriceă cază laă 1ă sep-
tembrieăeraălaăm n stire.ăOricineăîşiăpoateădaăseamaăc ădac ăarăfiăfost
doveditălegionarăsauăpartizan,ănuăarămaiăfiăfostăeliberat.ăŞiădeăcâteăoriăaă
fostăarestat,ătotăaşaăiăs-a întâmplat, încât chiar Patriarhul Justinian a
f cută urm toareaă afirma ieă laă Seminarulă Monahală Horezu,ă înă fa aă
maicilorăprofesoare,ăcareăşiăeleăparticipaser ălaăaceleăcursuriădeăneuitat:
 NOTAăASUPRAăEDI IEI 341

"Nuăştiuăce-iăcuăomulăacesta,ăc ămereuăeăluat,ăşiămereuăeliberat,ăşiădeă
fiecareădat ăieseămaiăluminat".
Cititoriiăacesteiăc r iăvorăputeaăs -şiădeaăseamaăsinguriăc ăesteă
cel mai puternic argumentăîmpotrivaă acestoră insinu ri,ăalăc roră scopă
nu-1ăîn elegem:ănuăexist ăînăCărarea împărăţiei vreunărândăm car,ăcareă
s ăîndemneălaărezisten ăsauăinsurec ieădeăoriceăfel.
P rinteleăaăfostăcercetatăîntotdeaunaăpentruăpopularitateaăpeăcareă
a avut-o, fiindc ăseăb nuiaăc ăacoloăundeăesteăadunareădeăoameniătre-
buieăs ăfieăşiăinstiga ie.ăAdev rulăeăc ăînămijloculămul imiiăerauăşiăuniiă
careă nuă veneauă pentruă formareaă loră religioas ,ă ciă caă doar ,ă doar ,ă s ă
g seasc ăînăspuseleăP rinteluiăvreunăsprijinăalăconvingerilor sau ideilor
lor.ăŞiăerauăcâteăuniiăcareăr st lm ceauăşiăinterpretauăgreşităvorbeleă- şiă
deăaceştiaămaiăsuntăpân ăast zi!ăUnăaltămotivădeăcercetareăaămaiăfostăşiă
faptulăc ăuniiăauăvenităs -iăcear ăsfatăşiăajutor,ăşiăeraădestulăs ădeclareă
c ăs-au întâlnităşiăcuăP rinteleăArsenieăcaăs ăfieăridicat,ăpân ălaăprobaă
contrarie.
Caă ultim ă dovad ă c ăniciodat ăn-aă îndemnată laă revolt ,ăst ă r s-
punsul pe care mi 1-a dat mie - peăatunciăstare aăM n stiriiăPrislopă- în
anul 1959, când s-aăpetrecutăscoatereaăfor at ăaăc lug rilorăşiăc lug -
ri elorădinăm n stiri.ăInăfa aădispozi iilorăprimiteăamăfostădeăp rereăs ăneă
opunem.ă P rinteleă mi-aă r spunsă :ă "N-aiă dreptulă s ă antreneziă poporulă
într-oăpersecu ie;ădeăundeăştiiăcâ iăsauăcâteăvorărezistaăînăpuşc rie?ăAmă
în eles,ăşi aşaăaăînceputărezisten aăpasiv .ăF r ăexemplulăSfin ieiăSaleă
n-amăfiăreuşit!
Amăfiădorităcaăprimaăedi ieăaăCărării împărăţiei s ăapar ăîntr-o
atmosfer ăsenin .ăDarăaceast ăultim ăîncercareădeăaăr st lm ciărostulăşiă
sensulăprofundăcreştinăalăactivit iiăP rintelui Arsenie, - şiăînc ăcuăîncu-
viin areaăPreaăCuv.ăP rin iădeălaăM n stireaăBrâncoveanu-Sâmb taădeă
Susăşiăcuăbinecuvântareăarhiereasc ă-,ăneăoblig ăs ăl murimătoateăîncer-
c rileădeăaăminimalizaăşiăcaricaturizaăaceast ăcomplex ,ăharic ăşiămar-
cant ăpersonalitate a monahismului din Ardeal.
Prima s-aăf cutăprinăarticolulăP rinteluiăProf.ăBodogae,ăap rutăînă
TelegrafulăRomân,ăîndat ădup ăs vârşireaădinăvia ăaăP rintelui.ăFiindă
acumăşiădânsulăînă" araădeăpesteăveac",ăîlătrecemăsubăt cere,ămaiăalesă
c ,ăcuăpu inăînainteădeăaămuri,ăaătrimisăunăbuchetădeăfloriălaămormântulă
P rintelui.ăŞiăi-auăfostăflorileămaiăfrumoaseădecâtăarticolul.ăPoateăc
342 C RAREAăÎMP R IEI

articolulă aă fostă scrisă laă comand ,ă iară florileă le-aă trimisă dină inim !ă
Dumnezeuăs -l ierte.
Neă referimăapoiălaăn ravul,ăpeăcare-1 au unii, de a-iăluaăpeă P -
rinteleă caă stindardă sauă paravană ală ac iuniloră loră atribuindă P rinteluiă
propriileălorăidei,ăsauăn ravulăaltoraăcareăpân ămaiăieriăl-auăponegrităşiă
acumădeodat ăîntrecăm sura,ăcrezândăc ădac -1 declar ălupt torăîmpo-
trivaăcomunismuluiăîiăadaug ă- sauăîşiăadaug !ă- oăcunun ăînăplus.ăDară
tocmaiăapari iaăCărării împărăţiei anuleaz ăoriceăîncercareădeăacestă
fel,ăfiindc ăoricineăoăciteşteăpoateăs -şiădeaăseamaăcă Părintele a urmărit
numai realizarea idealurilor creştine, între care si problema majoră a
regenerării neamului prin regenerarea creştină a vieţii de familie.
Ori, prin trăirea creştină a vieţii nu mai poţi fi în conflict cu nimeni,
începând cu stăpânirea politică (Cezarul), care oricine ar fi şi oricum
ar fi, este cu orânduire dumnezeiască spre bucuria sau pedeapsa
oamenilor, după cum împlinesc sau nu rânduielile divine ale vieţii.
Altălucruăcareătrebuieăl murităesteăciudataăapuc tur ăaăunorăaşa-
zişiăcredincioşiăcareăpretindăc -1 cunosc de nuăştiuăcândăpeăP rinteleă
(deşiă ară trebuiă s ă aib ă celă pu ină 70ă deă aniă caă s -lă fiă putută cunoaşteă laă
M n stireaăSâmb ta)ăşiăcareăcredă"ipsoăfacto"ăc ăauădatoriaăs -lăfac ăeiă
cunoscută peă P rintele.ă Ină acestă scopă adun ă ziceriă sauă prediciă deă aleă
P rintelui,ăpeăcareăuniiăleămaiămodific ăşiăleăamestec ăcuăprediciăf cuteă
deă ei,ă scotă texteă dină contexte,ă copiaz ă deă peă undeă potă primaă schi ă aă
Cărării, leămultiplic ăşiăînăfelulăacestaăîşiăfacăoăsurs ădeăcâştig,ăindu-
cândăînăeroareăsufleteleăsimpleăşiănecunosc toare.
To iăaceştiaănu-şiădauăseamaăc ăprinăceăfacădovedescăc ăauădes-
preă P rinteleă oă corîcep ieă minor .ă Parc ă P rinteleă ară fiă fostă ună felă deă
monah peregrin, iar ei îi fac binele de-a-i aduna "predicile" de pe unde
le nimeresc, autentice sau neautentice, întregi sau fragmentare,ăşiăaăleă
oferi oamenilor - contraăcostăfireşte!ăOriădinădedica iaăscris ăP rinteluiă
Protopopă Nistoră dină Braşovă reieseă limpedeă c ă P rinteleă Arsenieă nuă
admiteaăs -iăfieămultiplicateăscrierileădeăoricineăşiăoricum.
Tuturor acestora le facem cunoscutăc ăaăfostăşiăaăr masăduhovni-
culăMân stiriiădeămaiciădeălaăPrislop,ădinăanulă1950ăpân ăînăanulă1989,ă
când s-aăs vârşitădinăvia .ăDup ăizgonireaăfor at ădinăm n stireăînăanulă
1959,ă obşteaă s-a reorganizat într-ună aşez mântă m n stirescă înă oraşulă
Sinaia, careăacumăesteămetoculăMân stiriiăPrislop.
 NOT ăASUPRAăEDI IEI 343

înă acestă aşez mânt,ă construită şiă organizată cuă neîntrecutu-i dar
artistic,ăP rinteleăşi-aăavutăchiliaăşiăatelierulădeăpictur ădinăanulă1969ă
pân ă înă anulă 1989,ă cândă s-aă s vârşită dină via . Aiciă şi-aă l sată într-o
rânduial ă des vârşit ă şiă prediciă şiă medita iiă şiă desene,ă dară şiă ultimaă
dorin ădeăaănu-iăfiădateăpublicit ii.
V zândăîns ăcâteăvarianteăcircul ăşiămaiăalesăcâ iăantreprenoriă
sau patroni are, dintre care unii nu l-auămaiăv zutădinăanul 1949, care
n-auămaiăvrutăs ăştieădeăSfin iaăSaăînăvremeaădeăsurghiun,ăbaăseămaiă
dauăşiăuceniciăşiăcalziăap r tori,ăne-amăhot râtăs ăd măformaădefinitiv ă
a Cărării împărăţiei, cum a gândit-oăşiăcumăaăl sat-oăînă1949,ădup ă
care vor urma predicile - care şiăeleăcircul ăînănuăştiuăcâteăvarianteă-, pe
careăşiăle-a legat singur într-un volum - seăpricepeaăs ălegeăfoarteăfru-
mosăc r ileă- dup ăoăanumit ăordineăşiăcuăoăcaligrafieăunic .

1 se atribuie câteva scrieri, între care Pravila Albă, un manuscris

care i s-aăfurat,ămodificatăapoiăşiărescris.ăCircul ăpeănumeleăP rintelui,ă
ajungândăpân ăînăFran a.ăD măînăoriginalăcaracterizareaăpeăcareăoăfaceă
P rinteleăpeăunăasemeneaăexemplarădinăPravila Albă.

\l

■f\

O
344 C RAREAăÎMP R IEI

I s-a mai atribuit şiăaşa-zisa scriere: Sundar Singh vorbeşte glo-

bului pământesc. Iat ăşiăcaracterizareaăt cut ădeăP rinteleăasupraăaces-
tei scrieri:

5UHUK SIHL

JRi

Maiăcircul ăapoiăzvonulăc ădup ă7ăaniăvaăfiădezgropatăşiămutatălaă

M n stireaăBrâncoveanu-Sâmb taădeăSus.
Suntemătreiămartoriăcareăamăfostădeăfa ăînăziuaăcândăP rinteleă
1-aă rugată peă P rinteleă Nicodimă (duhovniculă deă atunciă şiă deă acumă ală
M n stiriiăPrislop)ăs -iăaduc ăpatruăpociumbi,ăpeăcareăi-aăb tutăînăceleă
patruăcol uriăaleăloculuiăalesădeămormântăşiăcareăeste mormântul de azi.
Toat ăobşteaăm n stiriiăştieăacestălucru.
Iară martorulă celă maiă puternică esteă fostulă stare ă ală M n stiriiă
Brâncoveanu,ăPreaăCuv.ăArhimandrităVeniaminăToh neanuăcare,ăcamă
cu 10-15ă aniă înainteă deă s vârşireaă dină via ă aă P rintelui,ă s-a dus la
Dr g nescuăundeăpictaăşiăi-aăspus:ă"P rinteăamăhot râtăcaădup ă7ăaniădeă
laă înmormântareă s ă v ă aducemă laă Sâmb ta"!ă P rinteleă i-aă r spuns:ă
"Niciă mortă nuă m ă maiă întorcă laă Sâmb ta".ă Despreă aceastaă potă daă
m rturieăP rinteleăSavianăBunescuădeălaăDr g nescuăşiătoat ăobşteaădeă
laăSinaiaăşiăPrislop,ăc roraăP rinteleăle-a relatat întâmplarea.
înăleg tur ăcuăaceasta,ăcaăs ăseălinişteasc ăceiăcare,ădinăcomodi-
tateăsauădinăalteăintereseăarădoriăschimbarea,ămaiăfacăurm toareaăm rtu-
risire:ăcuăpu inătimpăînainteădeăs vârşireaădinăvia ăaăSfin ieiăSale,ăl-am
întrebatădac ,ădup ă7ăani,ăs ăurm măobiceiuluiăcareăesteăprinăm n stiri,ă
deăaădezgropaăpeăceiăadormi i.ăMi-aăr spunsălapidar:ă"Pecetluităs -mi
 NOTAăASUPRAăEDI IEI 345

fieămormântulăpân ălaăaădouaăvenire".ăŞiăn-a fost vorba decât de dez-

gropareănuăşiădeămutare!
Maiă men ion mă c ă areă dou ă caseă p rinteştiă ziditeă înă aceast ă
m n stire,ăînă afar ă deă propria-iăvia ,ăpeă careă şi-a riscat-oă şiă jertfît-o
pentruăPrislop,ăpân ăcuăcâtevaăluniăînainteădeăs vârşireaădinăvia .
Ar fiăabsurd,ăarăfiăstrig torălaăcer,ăcaăcelăsocotităalătreileaăctitorăală
Prislopului,ăs ăfieădusăundeă''Niciămortăn-aăvrutăs ăseămaiăîntoarc ".
Ceeaă ceă sigurănuă seă vaă întâmpla,ă fiindc ă to iă ceiă ceă i-au stat
al turiăînăsurghiun,ăîncepândăcuăP rinteleăNicodim, duhovnicul actual
alăM n stiriiăPrislop,ănuăvorăîng duiăsubăniciăoăform ăs ăseătreac ăpesteă
hot râreaă dină urm ă aă unuiă om,ă aă unuiă p rinteă duhovnicesc,ă ctitoră deă
m n stire,ărugându-LăpeăDumnezeuăs ănuăîng duieăs ăseăscrieăoăaădouaă
"PlângereăaăM n stiriiăPrislop".

Ultimaăl murireăesteăasupraăcelorădou ăscrieriăapocrife:ă"Acatis-

tulă Preaă Cuviosuluiă P rinteă Arsenie"ă şiă "Via aă Sfântuluiă Preaă Cuviosă
P rinteă Arsenie",ă scriseă deă Ieromonahulă Dometieă deă laă M n stireaă
Brâncoveanu-Sâmb taădeăSus,ăpreo itălaă75ădeăani, cu 4 clase primare,
maniacă şiăexaltată religios,ă careăveneaă peă laă P rintele,ăîiăscriaă scrisori,ă
dintre care din întâmplare i s-aăp stratăultima,ădarăcareămereuăplecaăsu-
p ratăc ăP rinteleănu-i da sfatul pe care-1 voia el.
Culmeaă esteă c ă acestăAcatistăaă fostăscrisăcuăîncuviin areaă Preaă
Cuv.ăP rin iădeălaăSâmb taăşiăcuăbinecuvântareăarhiereasc ă(dup ăm r-
turisireaăautorului),ăuniiăfiindc ăsuntăprobabilădeăacelaşiănivelăcuăauto-
rul,ăiarăal iiăcaăs -lădenigreze.ăDovad ăc ăcuătoateădemersurileăf cuteădeă
conducereaăM n stiriiăPrislopăatâtăc treăconducereaăM n stiriiăSâmb -
ta,ăcâtăşiăc treăArhiepiscopiaăSibiului,ăprecumăşiăanun urileăpublicateăînă
TelegrafulăRomânăşiăCredin aăStr bun ă(anulă1992),ăceleădou ăapocri-
fe,ăscriseăsubăoăform ăpueril ,ăcuămulteăminciuni,ăexager riăşiăinven ii,ă
circul ă şiăacumă nuănumaiăînă ar ă ciăşiăpesteă hotare,ă ajungândăpân ăînă
America,ăîncâtănuăştimăcuiăi-aăf cutămaiămultăr uăacestăpseudo-acatist,
P rinteluiăsauăM n stiriiăSâmb taăşiăArhiepiscopieiăSibiului,ăc ăîng du-
ie asemenea scrieri, rar ăs ăleăinterzic ăşiăs ăl mureasc ăpeăcredincioşi.
Caă urmare,ă nuă numaiă c ă nuă s-aă luată niciă oă m sur ă deă aă st viliă
r spândireaăacesteiănecuviin e,ădarăauăpusăpeăunăc lug răieşitădinăm -
n stire,ădup ăceăd duseăpeăal iăc lug riăafar ,ăc s torit,ăv duv,ăavând o
fiic ,ărevenităînăvia aămonahal ăşiădevenităarhimandrit,ăs ăacuzeăcon-
346 C RAREAăÎMP R IEI

ducereaăM n stiriiăPrislop,ăc ăarăfiăscrisă"Acatistul"ăşiă"Via aăP rinte-

lui",ăcareădeăfaptăluaseăatitudineăîmpotrivaăacestorăimproviza ii,ăcontes-
tând prin adresaădină22ăfebruarieă1992ăc treăredac iaăTelegrafuluiăRo-
mână dină Sibiu,ă "autenticitateaă şiă cuprinsulă acestuiă pseudo-acatistă şiă
pseudo-via ăatâtăpentruăc ănuăsuntădecâtăoăînşiruireădeăinven iiăşiăine-
xactit iăaăuneiămin iăexaltate,ăcâtăşiăpentruăfaptulăc ănuăoriceăneavenită
areă dreptulă s ă scrieă "Acatiste"ă sauă "vie iă deă sfin i",ă iară acesteaă seă facă
numaiă dup ă canonizareaă uneiă personalit iă duhovniceşti,ă - şiă numaiă cuă
aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române"; iar prin
adresaă 14/1992ă c treă M n stireaă Brâncoveanuă îiă roag ă s ă iaă m surileă
cuveniteădeă"stingereăaăr spândiriiălorăînăpoporăpentruăcaăr ulăs ănuăseă
înmul easc ă şiă pentruă caă s ă nuă liă seă întoarc ă înă pedeaps ...ă lipsaă deă
dragosteăşiărespectăfa ădeăP rinteleăArsenie".
Caăurmare,ărug măpeă cititorii Cărării împărăţiei s ănuăseămaiă
laseăînşela iădeăimproviza ii,ăciăs ăseăadresezeăM n stiriiăPrislopăpentruă
aăob ineăscrierileăautenticeăaleăP rintelui.

Men ion mă c ă citateleă dină Sfântaă Scriptur ă auă fostă dateă dup ă
edi iaădină1936ăaăSf.ăScripturiăşiăedi iaădină1939ătradus ădeăPreo iiăProf.ă
VasileăRaduăşiăGalaăGalaction.
Mul umimătuturorăcelorăcareăauăajutatătip rireaăacesteiăc r i,ărea-
lizat ănumaiăcuăcontribu iaăcredincioşilorăcareăauăf cutăabonamente.

Şiăacum,ăcaăs ăseărisipeasc ăumbraăatâtorădevieri,ăs ăneăîntoar-

cemă laă Cuvântulă deă laă începutulă c r ii:ă "Esteă oă singur ă caleă senin :ă
tr ireaăînv turiiăcreştine,ăînătoat ăadâncimeaăeiăşiăînătoat ăsinceritateaă
noastr .ă Astaă r mâneă singuraă caleă sigur ,ă peă careă trebuieă s-oă înv mă
mereu, în fiecare rând deă oameni",ă laă careă ad ug mă şiă ună citată dină
Baudelaireăaflatăînăînsemn rileăP rinteluiăArsenie,ăcareăniăseăpareădefi-
nitoriuăpentruăactivitateaăşiăpersonalitateaăSfin ieiăSale:
"Oriceă oper ă mareă şiă sever ă nuă seă poateă încrustaă înă amintireaă
oameniloră şiă nici nu-şiă poateă cuceriă loculă înă istorie,ă f r ă împotriviriă
crâncene.ăOameniiănuăştiuăcuăceăr bdareăşiăîndârjireăaăînzestratăProvi-
den aăpeăceiăc roraăle-aăîncredin atăoămisiune".

Monahia Zamfira Constantinescu

 CUPRINSUL

CUVÂNT ÎNAINTE ..................................................................................... 9

I. C RAREA................................................................................................ 11
1. De la cârmaămin iiăatârn .................................................................... 13
2. Unătovar şănev zut .............................................................................. 14
3. NoeăşiăIisus .......................................................................................... 14
4. Dinăp c toşi,ăsfin i ............................................................................... 16
5. Lupta mântuirii .................................................................................... 18
6. "Vr jmaşămilostivăşiăprietenăviclean" ................................................... 21
7. Puiul necurat ....................................................................................... 22
8. Semnul Crucii ...................................................................................... 24
9. In pustia Carantaniei ............................................................................ 26
10. Iubireaăeăc rarea .................................................................................. 29
11. C rareaăSfântuluiăPavel ....................................................................... 34

II. ÎNV MINTELEăREGILOR ............................................................. 37

1. SaulşiDavrd........................................................................................ 39
2. Cum începe o datorie ........................................................................... 40
3. Vremeaădeăplat ................................................................................... 40
4. M rturisirea ......................................................................................... 41
5. încerc rile ............................................................................................ 42
6. Prin cuptorul smereniei ....................................................................... 44
7. Luminaăsuferin ei................................................................................. 47
8. Cenzura invidiei ................................................................................... 51
9. Soarele smereniei................................................................................. 52
10. Cei ce n-au necazuri............................................................................. 55
11. Urzireaăc deriiă .................................................................................... 56
12. Puterea careănuăascult ........................................................................ 58
13. PrinătâlcuirileăP rin ilor........................................................................ 60
14. Apusul unui rege ................................................................................. 62
15.^ Spiritism..: ........................................................................................... 66
16. Plataădinăurm ăaăneascult rii ................................................................ 76
17. Tiraniăînăpoc in ................................................................................. 78
348 CUPRINSUL

III. CELEăŞAPTEăSURLE ........................................................................ 81

O
1. Dumnezeuăseăroag ............................................................................. 83
2. Glasulăconştiin ei ................................................................................. 87
3. Chemareaăcuvântuluiăşiăt cereaătras ălaăr spundere ............................. 88
4. Chemareaăcareăustur .......................................................................... 89
5. R spunsulăpoporului............................................................................ 94
6. Ceasul primejdiei ................................................................................. 97
7. Ceăurm reşteăDumnezeu ................................................................... 100
8. M rturiaăunuiăsfânt ............................................................................ 102
9. Socotelileăîn elepciuniiăcuămoartea .................................................... 110
10. Judecataămilostiv .......................................................................... ... 114
11. Sfatul din iad ..................................................................................... 116
12. Dezl n uireaăstihiilor ......................................................................... 119
13. Antihrist ............................................................................................ 121
14. SfântaăLiturghieămaiă ineălumea ......................................................... 123
15. Proorocul de foc ............................................................................... 124
16. Sfânta Cruce pe cer ........................................................................... 126

IV. R ZBOIULăNEV ZUT .................................................................... 129

1. Omul,ăzidireădeămareăpre ................................................................. 131
2. îngeriăc zu i ...................................................................................... 132
3. PustiireaăfiriiăomeneştiăînăAdam ........................................................ 133
4. Dup ăfireăşiăîmpotrivaăfirii ................................................................. 135
5. Refacerea firiiăomeneştiăînăIisusăHiistos............................................. 138
6. Continuareaăbiruin ei,ăprinăTaine ....................................................... 140
7. Des vârşireaă- finalitate a omului ...................................................... 145
8. R zboiulănev zut............................................................................... 151
9. Poruncileăşiălibertatea ........................................................................ 156
10. Lucrareaăporuncilorăstingeăcrizeleăvoin ei .......................................... 161
11. Spreărug ciuneaăneîncetat ................................................................ 169
12. Luptaădup ălege ................................................................................ 173
13. Pe trepte de-a râpa ............................................................................ 177
14. Cursele ............................................................................................... 180
15. Unii-şiătaieăminteaăînăScripturi ........................................................... 182
16. Greşelileăiubiriiăşiădreaptaăsocoteal ................................................... 192
17. M surile... ......................................................................................... 194
18. Sfaturileăevangheliceăsauăporuncileădes vârşirii ................................. 197
19. Ceiăcura iăcuăinima ......................................,..................................... 201
20. Vârstele iubirii-vârsteleădes vârşirii ................................................... 204
 CUPRINSUL 349

V. EREDITATEăŞIăSPIRIT .................................................................... 207

1. Gâlceava de cuvinte .......................................................................... 209
2. Cad copiii între tâlhari ........................................................................211
3. Unăc lug răcuăgândulălaămazăre.........................................................214
4. Oămusc ăpricinuieşteăpremiulăNobel ................................................... 218
5. Teoriaăcromozomic .......................................................................... 219
6. Cuăsfialaăcuviin ei .............................................................................. 219
7. Ereditatea,ămediulăşiădestinul ............................................................. 224
8. Mecanismulăeredit ii......................................................................... 228
9. întreb măştiin a .................................................................................. 232
10. Legileăşiăf r delegile .......................................................................... 234
11. Genetica acum 3.500 de ani .............................................................. 235
12. Dispozi iiădeădreptăbisericescăconfirmateădeăgenetic ......................... 237
13. Endocrinologie,ăneurologieăşiăpsihologie ...........................................238
14. Invita iiălaădreaptaăsocoteal ............................................................... 242
15. Copiiiăn scu i înălan uri ...................................................................... 244
16. Cei ce-şiăbeauămintea .........................................................................247
17. Jalea într-unăconvoiădeămonştri ......................................................... 248
18. O mare pacoste cu descoperirea Americii .......................................... 249
19. Furtun ăînăpicuriiădeărou ................................................................... 253
20. Unăfelădeăpsihanaliz .......................................................................... 254
21. Gânduriădeăhul ................................................................................. 255
22. Oameni din iad................................................................................... 258
23. Unăr spunsăfioros ............................................................................... 260
24. Oăr d cin ăaădurerilor........................................................................ 261
25. Copiiiănaturali,ăsauăînăf r delegiăn scu i .............................................264
26. Nuăseăpoate,ăs ănuăseăpoat ................................................................267
27. Pui de om în pui de cer .....................................................................269

VI. ICONOMII TAINELOR .....................................................................273

1. Cuvinteăhot râtoare ........................................................................... 275
2. Destinulătalan ilor...............................................................................278
3. Vedereaăprinăv l ................................................................................ 281
4. Dreptulăîntreăiubireăşiăsabie ................................................................ 283
5. Cârma din zare ..................................................................................286
6. Clinul de pe cruce .............................................................................. 293
7. R spunz torii ..................................................................................... 295
8. Iconomul nedrept ...............................................................................298
350 CUPRINSUL

VII.ăÎMP R IILEăIUBIRII ........................................... ./. .................... 303

1. Oăsor ăaăvie ii .................................................................................... 305
2. Vameşiiăv zduhului ........................................................................... 309
3. Judecataăparticular ăaăsufletului ......................................................... 311
4. O descriere a iadului ......................................................................... 313
5. Semnul lui Iona ................................................................................. 318
6. M rimeaăr spunderii ......................................................................... 321
7. Legileăjudec i .................................................................................. 322
8. LuciferăşiăAntihrist ............................................................................ 324
9. Pentruăoăgreşal ăvremelnic ,ăoăpedeaps ăveşnic ? ............................. 325
10. Chemarea la înviere .......................................................................... 327

Postfa ............................................................................................ 331

IubiteăP rinteăArsenieă ..................................................................... 333
M rturisiri ........................................................................................ 335
Not ăasupraăedi iei ........................................................................... 338
Tehnoredactareăcomputerizat :ăM RIAăSUCIU
TiparulăexecutatălaăS.C.ă„POLSIB"ăS.A.ăSibiu
sub comanda 5A30