Sunteți pe pagina 1din 7

2.

Obiective şi ipoteze
Scopul acestei cercetări a fost de a vedea dacă există o diferenta semnificativa statistic
intre grupurile de femei si barbati si intre cele de fumatori si nefumatori in ceea ce priveste
strategiile de coping mental si comportamental, utilizate in situatiile stresante. Aceste rezultate ar
veni in completarea cercetarilor deja existente care arata ca cel putin la nivel de gen, exista
diferente masurabile, femeile utilizand mai des strategii de coping decat barbatii, atat strategii
adaptative cat si maladaptative.
Pentru a cerceta această diferenta intre grupuri, vom formula următoarele ipoteze (H):

1H Frecventa fumătorilor care utilizeaza strategii de coping mental adaptative este


semnificativ mai mică fată de frecvenţa nefumătorilor care folosesc strategii adaptative.
2H Frecvenţa bărbaţilor care utilizeaza strategii de coping mental adaptative este
semnificativ mai mică fata de frecvenţa femeilor care folosesc strategii adaptative.
3H Frecvenţa bărbaţilor care utilizeaza strategii de coping mental maladaptative este
semnificativ mai mică fata de frecvenţa femeilor care folosesc strategii maladaptative.
4H Frecventa fumătorilor care utilizeaza strategii de coping comportamental adaptative este
semnificativ mai mică fată de frecvenţa nefumătorilor care folosesc strategii adaptative.
5H Frecvenţa bărbaţilor care utilizeaza strategii de coping comportamental adaptative este
semnificativ mai mică fata de frecvenţa femeilor care folosesc strategii adaptative.
6H Frecvenţa bărbaţilor care utilizeaza strategii de coping comportamental maladaptative
este semnificativ mai mică fata de frecvenţa femeilor care folosesc strategii
maladaptative.

3. Metodologie

3.1. Participanţi
La acest studiu au participat un număr de 86 de persoane (65 femei, 21 bărbaţi), cu vârste
cuprinse între 20-34 ani (m=22.9, sd=3.17). Dintre acestia, 57 sunt fumatori iar 29, nefumatori.
Participanţii au fost selectaţi prin intermediul canalelor online dintr-un numar initial de 102
respondenti, dupa ce au fost eliminati din cercetare cei care nu indeplineau criteriul de varsta
(20-35 ani). Cei care au completat au fost rugaţi să specifice vârsta şi genul, daca sunt fumatori
sau nu.
3.2. Variabile
1. Fumător, variabilă categorială dihotomică (fumător/nefumător).
2. Sex, variabilă categorială dihotomică (masculin/feminin).
3. Strategia de coping mental, variabilă categorială dihotomică (adaptativ/maladaptativ).
4. Strategia de coping comportamental, variabilă categorială dihotomică
(adaptativ/maladaptativ).

3.3. Instrumente

1
Pentru masurarea utilizarii diferitelor strategii de coping, cognitive si comportamentale,
am folosit ca punct de plecare doua chestionare standardizate, Cognitive-Emotion Regulation
Questionnaire (CERQ, Garnefski, N., Kraaij, V., & Spinhoven, P., 2002) si Coping Strategies
Inventory (CSI, Tobin, D., Holroyd, K., & Reynolds, R., 2001).
Primul chestionar, CERQ, este un chestionar multidimensional ce are ca scop
identificarea strategiilor de coping cognitiv pe care o persoana le utilizeaza in urma trairii unei
situatii sau eveniment incarcat negativ. Acest chestionar vizeaza in mod exclusiv gandurile pe
care un individ le are ca urmare a evenimentului stresant. CERQ este un instrument self-report,
avand 36 de itemi si masoara noua strategii de coping cognitiv diferite. Acestea sunt:
 Auto-culpabilizare - ganduri de invinovatire a propriei persoane pentru cele
intamplate si experimentate
 Acceptare – ganduri de resemnare fata de cele intamplate si impacare cu situatia
 Ruminare – ganduri compulsive, repetitive si retrairea sentimentelor asociate
evenimentului
 Refocalizare pozitiva – schimbarea traiectoriei gandurilor si focalizarea asupra
unui lucru pozitiv si placut ce nu are legatura cu cele intamplate sau traite
 Refocalizare pe planificare – planificarea unor obiective si pasi pentru a depasi
mai usor cele intamplate sau traite
 Reevaluare pozitiva – atasarea unor semnificatii si interpretari pozitive
evenimentului negativ, in termeni de evolutie si dezvoltare personala
 Punerea in perspectiva – diminuarea intensitatii si gravitatii evenimentului in
comparatie cu alte situatii traite sau posibile, mult mai serioase.
 Catastrofare – cresterea intensitatii afectelor negative si interpretarilor exagerate
a evenimentului
 Culpabilizarea celorlalti – ganduri de invinovatire a persoanelor din jur
(cunoscute si necunoscute) pentru cele traite si experimentate.

Cel de-al doilea chestionar, CSI, este un chestionar tip self-report, avand 72 de itemi,
destinat masurarii strategiilor de coping generale, atat mentale dar mai ales comportamentale,
active si pasive, ca raspuns la factorii si situatiile stresante. CSI face diferenta intre opt scale
primare si mai multe scale secundare. Scalele secundare grupeaza scalele principale in active/
pasive, reinterpretate de noi ca strategii adaptative si maladaptative.
Scalele principale ale CSI sunt:
 Rezolvarea situatiei problema – ganduri si actiuni menite sa elimine factorii
stresori si sa schimbe situatia pe viitor
 Restructurare cognitiva – modificarea semnificatiei evenimentului stresant,
diminuarea gravitatii lui si cautarea aspectelor pozitive
 Suport social – cautarea ajutorului si sprijinului emotional printre membrii
familiei, prieteni, persoane care au trecut prin situatii asemanatoare
 Exprimarea emotiilor – diminuarea incarcaturii negative prin exprimarea
emotiilor si impartasirea lor cu altii sau prin activitati
 Fantasmare – imposibilitatea schimbarii simbolice a situatiei si continuarea
sperantei ca lucrurile se vor rezolva, asteptarea ajutorului din exterior si
imaginarea unor scenarii nerealiste.

2
 Auto-culpabilizare – critica adusa sinelui, invinovatire si comportamente auto-
distructive
 Izolare sociala – cautarea refugiului in solitudine, retragerea din anumite
activitati, evitarea contactului cu ceilalti si pastrarea gandurilor si sentimentelor
nerezolvate pentru sine.

Plecand de la aceste doua chestionare am dezvoltat un instrument separat, un chestionar


situational care cuprinde 13 scenarii stresante posibile, adaptate la viata normala a unei persoane
cu varsta cuprinsa intre 20-35 de ani, situatii imaginare ce tin de viata profesionala, academica ,
personala, inter-relationala, de familie. Dintre acestea, 4 situatii masoara strict strategiile de
coping cognitiv, urmand modelul CERQ si restul de 9 situatii, masoara strategiile
comportamentale, active sau pasive, urmand modelul CSI.
Acest chestionar situational este scorat conform celor doua chestionare initiale, cu
raspunsuri pe scara Likert de la 1 la 5, unde 1= Rar/ Putin posibil si 5= Des/ Foarte posibil.
Scopul chestionarului dezvoltat de noi a fost obtinerea unor raspunsuri cat mai fidele si mai
sincere, la aceleasi situatii pentru toti respondentii, cu generarea concreta a unor ganduri si
sentimente fata de situatiile prezentate si diminuarea incercarii de a manipula raspunsurile intr-o
forma dorita

4. Rezultate

Descrierea datelor
4.1 Datele pentru prima ipoteză arată că:

În cazul datelor necesare confirmării primei ipoteze, putem observa în tabelul de mai jos
că procentul fumătorilor (86.2%) care utilizează strategii de coping mental adaptative este mai
mare decât cel al nefumătorilor (63.2%). De asemenea, procentul fumătorilor care au ales
strategii neadaptative (13.8%) este mai mic decât cel al nefumătorilor (33.3%).
Datele aferente primei ipoteze se pot observa in tabelul de mai jos:

3
4.2 Datele pentru cea de-a doua si a treia ipoteză arată că:

În cazul datelor necesare confirmării celei de a doua ipoteză, putem observa în tabelul de
mai jos că procentul bărbaţilor (81%) care utilizează strategii de coping mental adaptative este
mai mare decât cel al femeilor (67.7%). De asemenea, procentul bărbaţilor care au ales strategii
neadaptative (19%) este mai mic decât cel al femeilor (29.2%).
Datele aferente primei ipoteze se pot observa in tabelul de mai jos:

4.3 Datele pentru cea de-a patra ipoteză arată că:

În cazul datelor necesare confirmării celei de a treia ipoteză, putem observa în tabelul de
mai jos că procentul nefumătorilor (71.9%) care utilizează strategii de coping comportamental
adaptative este mai mare decât cel al fumătorilor( 69%). De asemenea, procentul fumătorilor
care au ales strategii neadaptative (31%) este mai mare decât cel al nefumătorilor (28%).

4.4 Datele pentru cea de-a cincea si a sasea ipoteză arată că:
4.5
În cazul datelor necesare confirmării celei de a patra ipoteză, putem observa în tabelul de
mai jos că procentul bărbaţilor (85.7%) care utilizează strategii de coping comportamental
adaptative este mai mare decât cel al femeilor (66.2%). De asemenea, procentul bărbaţilor care
au ales strategii neadaptative (14.3%) este mai mic decât cel al femeilor (33.8%).

Datele aferente acestor ipoteze se pot observa in tabelele care urmeaza:

4
5
Pentru testarea ipotezelor H1-H6 a fost utilizat testul Chi-pătrat al asocierii. Rezultatele
acestuia au arătat că nu există o diferenţă semnificativă statistic între frecvenţa bărbaţilor şi a
femeilor în utilizarea strategiilor de coping mental adaptative sau dezadaptative (sig=0.15) si de
asemenea, ca nu există o diferenţă semnificativă statistic între frecvenţa fumătorilor şi a
nefumătorilor în utilizarea strategiilor de coping cognitiv si comportamental adaptative sau
dezadaptative (sig=0.48). Acest lucru se poate datora atat puterii mici a testului Chi-patrat folosit
cat si a numarului limitat de participanti si a esantioanelor inegale.
De asemenea, pentru realizarea comparatiei intre categorii s-a folosit o singura variabila,
strategia dominanta pentru fiecare participant. Desigur ca, fiecare persoana are mai multe
strategii de coping la care apeleaza, atat adaptative cat si maladaptative si un design al cercetarii
mai bun si care sa cuprinda si aceste aspecte ar putea duce la rezultate semnificative statistic.
Observatiile care rezulta din tabele ne permit sa spunem ca, in ceea ce priveste ipotezele
stabilite, avem motive pentru a sustine ipotezele H3, H4 si H6, chiar daca in cazul acestei
cercetari nu au fost semnificative statistic, rezultatele pot pune bazele unei cercetari viitoare.
Ipotezele H1, H2 si H5 sunt infirmate de rezultatele care arata premisele inverse celor stabilite de
noi.
Astfel, in ceea ce priveste strategiile de coping cognitiv, fumatorii utilizeaza mai frecvent
strategii adaptative cum ar fi Acceptare, Refocalizare pe planificare, Refocalizare pozitiva si
Punerea in perspectiva, decat nefumatorii (H1 fals). Barbatii sunt cei care folosesc mai frecvent
strategii adaptative decat femeile (H2 fals). In acelasi timp, barbatii apeleaza mai putin la
strategii maladaptative decat femeile (H3 adevarat).
In ceea ce priveste strategiile de coping comportamental, fumatorii sunt cei care
utilizeaza mai putin strategiile adaptative, cu toate ca diferenta este mica (H4 adevarat). Barbatii
au rezultat ca folosind mai des stategiile comportamentale adaptative decat femeile (H5 fals) si
ca si in cazul strategiilor cognitive, tot barbatii apeleaza mai putin la stategii de coping
maladaptative decat femeile (H6 adevarat). Concluziile acestor rezultate vor fi discutate in
sectiunea urmatoare.

4. Concluzii si directii viitoare

6
5. Bibliografie