Lista intrebarilor la examen

1. PM – ca disciplina . PM - este un sistem de acte legislative : Imasuri sociale , tehnice , organizatori- ce , de profilaxie si tratament
care sunt indreptate spre asigurarea securitatii muncii , ocrotirea sanatatii si majorarea productivitatii . Scopul principal al PM este
reducerea la minim a traumelor si a bolilor si simultan de a crea conditii confortabile de munca . Exista un numar concret de factori care
actioneaza negative asupra omului . Ameliorarea conditiilor de munca duce la rezultate sociale : 1. Se micsoreaza numarul de traume si
boli profesinale . 2. Se mareste satisfacerea de munca , se imbunatateste disciplina . Ameliorarea conditiilor de munca are si rezultate
economice : 1. Se micsoreaza cheltuielile pentru tratarea bolilor profesionale si commune . 2. Se micsoreaza cheltuielile pentru
recompensarea muncii in conditii grele . 3. Se micsoreaza cheltuielile pentru pregatirea cadrelor . 4. Influenteaza si asupra productiei. 5. Se
mareste productivitatea muncii . 6. Se imbunatateste calitatea produsului . 7. Se micsoreaza sinecostul productiei . Cu problemele
ameliorarii conditiilor de munca se ocupa protectia muncii . PM este consituita din: 1. Bazele legislative si organizatorice ale PM . 2.
Bazele igienei muncii . 3. Bazele tehnicii securitatii . 4. Bazele securitatii anti-incendiare. 5. Asigurarea ergonomica a surselor si
mijloacelor de productie .
2. PM – o problema importanta pentru stat si sindicate . O importanta mare PM ii acorda statul si sindicatele. Aceasta importanta se
asigura prin : Asigurarea legislativa - consta in prezenta unui numar mare de acte legislative, ordine standarte in domeniul PM .
Asigurarea organizatorica - comform legi din 1991, raspunderea de starea PM la firme o duce patronul firmei . Pentru ajutorarea lucrului
in domeniul PM comform legii la firmele cu 50 si mai multi angajati, trebuie sa fie inginer de tehnica securitatii . La cele cu mai mult de
400 de angajati trebuie sa fie serviciul tehnicii securitatii si punctual medical . Tot aici statul a creat inspectii speciale de supraveghere a
indeplinii legislatiei OM . Asigurarea economica consta in formarea conturilor speciale destinate masurior de ameliorare a conditiilor de
munca . Este interzis de folosit aceste resurse in alte scopuri . Asigurarea stiintifica : mecanizarea, automatizarea, robotizarea proceselor
tehnologice mareste productivitatea muncii si simultan imbunatateste conditiile de munca . Sindicatele participa la studierea locurilor de
munca , controleaza starea PM la firme si repartizeaza foi de tratament ca o masura de profilaxie a diferitor boli .
3. Standartele in domeniul PM .
STAS – statal STR – republican STB – de ramura STI - de firma . In STAS sub codul 12 a fost elaborate sistema de standarte a securitatii
muncii (SSSM). SSSM reprezinta un complex de reguli si standarte unite reciproc si indreptate spre asigurarea securitatii muncii si
majorarea productivitatii muncii . SSSM are 10 subsiteme : 0 – include standarte despre organizarea metodica a SSSM (STAS 12.0.002-80
SSSM Notiuni de baza si definitii, include notiuni depre PM, factorii periculosi, igiena, etc) . Factorul daunator este acel factor, actiunea
caruia asupra organismului uman in careva conditii duce la inrautatirea sanatatii sau micsorarea capacitatii muncii . Factorul periculos este
acel factor actiunea caruia asupra organismului uman duce la trauma sau la reducerea brusca a sanatatii . 1 - include norme si cerinte catre
factorii daunatori si periculosi (STAS 12.1.005 -88 SSSM, parametrii microclimei) . 2 - include cerinte de securitate catre utilajul
tehnologic (STAS 12.2.020-76 SSSM Utilaj electric antiexploziv) . 3 - include cerinte de securitate catre procesele tehnologice . 4 –
include standarte de cerinti catre mijlocele de productie . 5 – include cerinte de securitate la constructia si exploatarea cladirilor . 6-9 sunt
de rezerva . Comform SSSM tot utilajul nou lansat in serie trebuie sa aiba capitol de cerinte de securitate inscris in consitiile tehnice. Daca
el lipseste atunci cerintele tehnice nu pot fi aprobate . In acest capitol pot fi cerintele: 1. Cerintele la constructie (ingradiri, blocaj, forma, etc
) . 2. Cerinte de electrosecuritate (izolare, protectia impamintarii) . 3. Cerinte sanitar-igienice (zgomot, iluminare, degajare de caldura) .
4. Cerinte antiincendiare (materialul , extinctoare ) . 5. Cerinte catre aparatele de control (forma, dimensiunea) . 6. Cerinte ergonomice
(comoditate de pornire/oprire, designerul etc) .
4. PM femeilor si minorilor .
Constitutia RM prevede drepturi egale p/u barbati si femei si luind in consideratie proprietatile fiziologice ale organizmului feminin si rolul
social a ei ca mama PM prevede un sir de inlesniri p/u munca femeilor . E interzis de a angaja femeile la lucru greu . Lista acestor lucrari e
elaborata de ministerul ocrotirii sanatatii si coordonata cu federatia\ sindicatelor de ramura. Greutatile permutate de femei sint limitate
(15kg) la distanta m/m 1.5 m greutatea mai mica de 10kg . Timp de 8 ore barbatii trebuie sa duca 7 t . Un sir de inlesniri se prevad p/u
femeile gravide : concedii adaugatoare ; interzicerea deplasarilor ; lucrul in schimbul 2 si 1 . Un sir de inlesniri se prevad p/u minori : este
interzis de folosit in munca minorii in conditii grele ; interzicerea angajarii la munca , la fabricarea , transportarea , comercializarea si
pastrarea bauturilor alcoolice ; durata schimbului de munca este redusa : 15-16 ani 4 ore pe zi si 16-18 ani 7 ore pe zi. Greutatile permise de
minori : < de 16 kg barbati si < 10 kg femei .
5. Organizarea PM la intreprinderi . Planificarea masurilor de ameliorare a conditiilor de munca .
Raspunderea PM la intreprinderi produce seful corespunzator . P/u a ameliora conditiile de munca la intreprindere se elaboreaza diferite
planuri : Planificarea perspectiva - pe un termen de 5 ani se efectueaza pe baza analizei traumatizmului cu evidenta propunerilor organelor
erarhic superioare organizatiilor sindicale de ramura , inspectii de stat de supraveghere . Perspectiva curenta – pe un termen de 1-2 ani se
efectueaza pe baza planificarii perspectivei cu evidenta propunerilor angajatilor acestor intreprinderi .PC se introduce in contractul colectiv
intre administratie si colectivul de munca . Perspectiva operativa – se face p/u inlaturarea neajunsurilor indicate de catre organele
superioare a sindicatelor in caz de control a PM .
6. Clasificarea factorilor daunatori si periculosi .
Factorii ce actioneaza negativ asupra organizmului uman se divizeaza in daunatori si periculosi . Atit unii cit si altii dupa origine se impart
in : Factori fizici - care caracterizeaza procesul tehnologic sau utilajul tehnologic (parti mobile ale utilajului , zgomotul , vibratiile) .
Factorii chimioci - care caracterizeaza mediul inconjurator (Concentratia marita a substantelor, parametrii microclimei). Factorii biologici
– micror- ganizmele (bacterii , virusi) si macrorganizme (plante si animale). Factorii psihofiziologici – incarcari fizice (statice si dinamice)
si neuropsihice (supraincarcari mentale si emotionale) .
7. Analiza conditiilor de munca . Cortificarea locurilor de munca .
Analizind acesti factori la munca completam o fisa de certificare a locului de munca dat. Certificarea se face de catre o comisie din 3
persoane . Ea se face o data in 3 ani. Daca valorile defacto a factorilor dati corespund normativelor atunci locul de munca se considera
certificat . In caz contrar locul de munca se considera necertificat si se elaboreaza masuri de ameliorare a conditilor de munca . In careva
cazuri locul de munca este interzis de exploatat.
8. Cercetarea si evidenta accidentelor de munca .
Cu scopul de a micsora numarul de traume toate accidentele se cerceteaza . Se cunosc accidente de munca in afara muncii si accidente
cosmice.Accidentele de munca sunt accidente care sau provocat la intreprindere sau pe teritoriul ei la repararea sistemului de alimentare a
uzinei date cu gaz, apa, energie electrica , sau la repararea cladirilor intreprinderii, sau la transportarea cu transportul intreprinderii .
Accidentele de munca sunty accidente care sau provocat in timpul muncii sau intimpul deplasarii la locul de munca sau in timpul zilelor de
odihna cind au fost adunati la lucru . Accidentele in afara muncii se considera acele care nau provocat la firma in timpul folosirii utilajului
 in scopuri personale sau in caz de furt, sau in stare de ebrietate, sau in caz de competitii sportive nesanctionate. Accidentele in afara muncii
ca si cele cosmice se cerceteaza si se platesc in a 6 zi . Accidentele de munca se impart dupa gravitate : 1. Accidente cu pierderea temporara
a capacitatii de munca . 2. Accidente cu invaliditate . 3. Accidente morale . Dupa numarul de accidente ele se impart : 1. Accidente
individuale . 2. Accidente colective . Pentru cercetarea accidentelor de categoria I se formeaza o comisie cel putin din 3 persoane.
9. Metodele de analiza a traumatizmului .
Cu scopul de a reduce traumatismul la firme este necesar de a analiza cauzele lui . Se cunosc citeva metode de analiza : Metoda statica ,
monografica , economica si ergonomica . Cea mai des folosita este metoda statica care analizeaza accidente de munca dupa actele
statistice A1. Pentru compararea diferitor intreprinderi dupa traumatizm au fost elaborate urmatorii coeficienti : a) Kf- coef. de frecventa
care arata cite accidente revin la 1000 de angajati , K f=T/P/1000=T1000/P , Unde P – numarul mediu annual de angajati , T- num de traume
pe 1-5ani . b) Kg coeficientul de gravitate arata cite zile de pierdere a capacitatii de munca revine in mediu la o trauma K g=D/T . c) KT-
coeficient de traumatizm , Kt=Kf*Kg . Modificarile metodii statice sunt metodele de grup si metoda topografica. Dupa metoda de grup toate
accidentele de munca se grupeaza dupa careva indici. Dupa metoda topografica toate accidentele se introduc pe planul firmei sau pe planul
atelierului.
10. Instructiunile PM . – se cunosc instructiuni tip si pentru executanti . Instructiunile tip – se elaboreaza de catre institutii stiintifice la
comanda ministerelor , departamentelor . Pe baza lor se elaboreaza instructiuni pentru executanti de catre administratia intreprinderii si sint
prevazute odata in 3 ani . Instr. Pentru executanti – se coordoneaza cu serviciul PM si cu sindicatele . Ele pot fi pentru locuri concrete de
lucru , p/u operatorul masinii de calcol sau anumite profesii . Aceste instructiuni contin 5 capitole : a) Cerinte generale pentru securitate ,
care includ valorile factorilor daunatori in incapere , cerinte catre personal etc. b) Cerinte de securitate la inceperea lucrului ( metodele de
pornire a utilajului) c) Cerinte de securitate in timpul lucrului . d) Cerinte de securitate in caz de accident . e) Cerinte de securitate la
terminarea lucrului . Ele se afifeaza la locuri vizibile .
11. Instructajul si instruirea in domeniul PM .
Instruirea este obligatorie cit pentru colegiile atit si pentru universitatile tehnice , este obligatorie pentru toate specialitatile institutiei si se
finalizeaza cu examen . Conform legislatiei PM administratia e obligata sa faca cu toti angajatii sa-i instructaj . Se cunosc instructaje : La
incadrarea in munca – se petrece cu toti angajatii noi de catre inginerul tehnicii securitatii cu inregistrare in registrul special , cu semnatura
angajatului , unde se familarizeaza cu toti factorii daunatori si pereculosi care sint prezenti la intreprindere . Instructajul la locul de munca se
efectueaza de catre seful sectiei , care familarizeaza ang. despre fact. daun. si peric. Periodica – se face decatre seful sectiei in caz de
schimbarea procesului tehnologic , utilajului , in caz de accident , in caz de lipsa angajatului la locul de munca m/m de o luna
calendaristica , la cererea organelor de supraveghere si nu mai rar de o data pe jumatate de an .
12. Controlul starii PM la intreprinderi – se efectueaza in 3 etape : a) Seful sectiei si inspectoratul obstesc a PM – controleaza starea
PM in sectia sa . b) Seful atelierului cu presedintele PM - controleaza starea PM in toate sectiile atelierului odata pe saptamina . Rezultatul
controlului se emite o dispozitie unde sint indicate masurile de inlaturare a neajunsurilor si persoanele responsabile de inlaturare . c) Seful
intreprinderii , Seful serviciilor PM , Presedintele comitetului PM – controleaza toate atelierele odata in luna . In rezultat , se emit un ordin ,
in care sint indicate masurile responsabile , termenii si persoanele vinovate de infaptuirea acestor masuri . d) Se efectueaza de catre
organele erarhic superioare ( departamente , ministere ) o data in 6 luni . e) Se efectueaza de catre organele de supraveghere a legislatiei PM
o data in 2-3 ani .
13. Organele de supraveghere a legislatiei PM – sint:
1. Inspectiile de stat de supraveghere . 2. Inspectiile de supraveghere obstesti . 3. Comisiile de PM a organelor locale . 4. Supravegherea
suprema a legislatiei PM . Aceste organe de control au drepturi foarte mari : De a interzice darea in exploatare a utilajului , a procesului
tehnologic , a cladirelor ce nu corespund cerintelor PM . De a amenda lucratorii care permanent incalca cerintele PM . De a pune iintrebarea
de a elibera lucratorul di functie care permanent incalca cerintele PM .
14. Raspunderea personalului administrativ pentru incalcarea cerintelor PM .
Raspunderea poate fi : Disciplinara – care se intocmeste de catre administratia intreprinderii in caz daca consecintele nu sint grave si pot fi :
obiectii , mustrare , trecerea la un post inferior si eliberarea din functie . Administrativa – se intocmeste de catre organele de supraveghere
si poate fi : preintimpinare sau amenda . Raspunderea penala – se intocmeste de catre judecata in caz daca consecintele incalcarii sint
grave si pot fi : amenda sau prevatiune de libertate pina la 3 ani . Raspunderea materiala – se face atunci cind intreprinderea este obligata
--------- pentru pierderea capacitatii de munca si persoana de vina partial reconpenseaza paguba intreprinderii .
15. Parametrii microclimei . Actiunia , normarea si masurile de potectie .
Omul in timpul activitatii sale se gaseste intro interactiune de caldura cu mediul inconjurator. Daca caldura degajata de organismul uman
complet se elimina in mediul inconjurator, atunci omul nu sinte nici frig nici cald - se gaseste in conditii de comfort . Asupra bilantului
termic actioneaza parametrii microclimei : 1. temperature : La schimbarea temp. in careva limite temperature corpului uman ramine
neschimbată (36,6 ± 0,5 C). Capacitatea organismului de a menţine una şi aceeaşi temp. la schimbarea temp. aerului se numeşte
termoregulare. Dacă temp. aerului se măreşte m/m decît careva limită atunci termoregularea se dereglează şi pot apărea bolile :
Supraîncălzire : uşoară , simptome: ameţeli, dureri de cap, sete, transpiraţie, înroşirea pielii, majorarea temp. corp. pînă la 39 oC . grea
(şoc ermic): simptomele sunt aceleaşi, dar intr-o stare mai gravă. In acest caz dacă angajatul nu i se acordă ajutor medical el poate deceda.
Îmbolnăvirea muşchilor care se datorează pierderii sărurilor din org. uman prin transpiraţie abundentă îndelungată. Dacă temp. aerului se
micşorează decît careva limită atunci termoregularea se dereglează şi pot apărea următoarele îmbolnăviri : a) Îmbolnăvirea căilor şi org.
repiratorii . b) Suprarăcirea gravă care duce la somnulenţă, pierderea cunoştinţei şi decedare. c) Îmbolnăvirea muşcilor care se datorează
constrîngerii vaselor sangvine de pe suprafaţa pielii şi înrăutăţirea alimentării muşchilor cu diferite substanţe . 2. umedititatea : φ>80%
duce la dereglarea termoreglării la temp. mai joase. Umeditatea mare condiţionează majorarea temp. Dacă φ<15% duce la uscarea mucoasei
şi la îmbolnăvirea org. de vedere şi respiraţie. 3. viteza miscarii aerului : La temp. majorate mişcarea aerului este binevenită p/u om Dar
dacă temp. aerului este mai mare decît 40 0C , atunci mişcarea aerului este răufăcătoare. La temp. reduse viteza mişcării aerului > 15 m/s
este foarte periculos, duce la suprarăcirea locală şi la schimbarea configuraţiei muşchilor. 4.Presiunea
Normarea parametrilor microclimei . Există o îmbinare a parametrilor microclimei în care omul se găseşte în confort. Ele se
reglementează de către standardul STAS 12.1.005-88 , Factorii dăunători ai mediului zonei de lucru. Parametrii microclimei optimali se
reglementează de către standard in dependenţă de categoria lucrului fizic şi de perioada anului. Conform STAS 12.1.005-88 toate lucrările
fizice se împart in 3 categorii: I a , I b – usoara , II a , II b – medie , III a , III b – grea . La I a se referă lucrările fără eforturi fizice ce
degajări de energie: 120 – 138 J/s . La I b se referă lucrările fizice neînsemnate cu poziţia în picioare şi cu degajări de energie: 138 – 172
J/s . La II a : lucrări cu greutăţi ≤ 1kg, degajări de energie: 172 – 232 J/s . La II b : lucrări cu greutăţi ≤ 10kg, degajări de energie: 232 –
 293 J/s . La cea grea se referă lucrări cu greutate ≥ 10kg, degajări > 293 J/s . Conform STAS se cunosc 2 perioade: Caldă – se
caracterizează prin temp. aerului zilnică din afara încăperii cu ≥ 10oC . Rece – se caracterizează cu temp. zilnică < 10oC .
16. Substantele daunatoare . Actiunea , normarea , masurile si mijloacele de protectie .
Angajaţii necesită nu numai de param. microclimei optimali, dar si de o puritate anumită a aerului înconjurat. Componenţa normală: 1.
O2 ≈ 20,85 % . 2.N2 ≈ 78,08 % 3. Ar, Kr, Ne ≈ 0,93 % 4. CO2 ≈ 0,03 % 5. alte gaze ≈ 0,01 % . Majoritatea firmelor degajă in aer diferite
substanţe in formă de gaze, vapori, aerozoluri care acţionează negativ asupra org. uman. Careva substanţă pătrunzînd in org. uman prin org.
de respirare, piele, şi acţionează cu mediul inferior, dăunînd. După acţiunea lor ele pot fi clasificate astfel : a) General toxice care duc la
intoxicarea org. întreg: A2O3, HCN, CO b) Iritative care iritează mucoasa: acetona, NH3, O3
17. Ventilatia industriala . Tipurile , avantajele .
Ventilatia este o masura de optimizare a parametrilor microclimei si eliminarea substantelor daunatoare . Ea schimba aerul poluat din
incapere cu o portiune de aer curat din afara incaperii . Ea poate fi : Naturala – se datoreaza deferentei de temperaturi la pod si la podea si
poate fi : Infiltratia – este ventilarea prin crapaturile usilor , peretilor . Aeratia – prin canale speciale si prin deflectori .Ventilatia naturala
este putin costisitoare simpla la proiectare si la exploatare si se foloseste la degajari de substante mici . Artificiala – ventilatorul . Dupa
directia miscarii aerului se cunoaste ventilatia : Aspirativa – consumatoare inchise , aspiratii laterale , dulapuri de aspiratii , hotele
aspirative . Refulanta – poate fi in forma de perdele de aer , de dusuri de aer etc. Aspirativ refulanta . si Mixta
18. Calcularea ventilatiei generale si locale .
Calcularea ventilaţiei constă in determinarea volumului necesar de aer p/u eliminarea surplusului de căldură, de umezeală şi substanţe
dăunătoare.
a) Calcularea ventilaţiei p/u eliminarea surplusului de căldură . Volumul de aer necesar se calculează astfel:
Qs
Lt  , m 3 / h unde: Qs –surplusul de căldură degajată , Qs=Q1+Q2+Q3+ Q4+...+ Qn
C (t el  t abs )
C – capacitatea termică specifică (C ≈ 1,005 kJ/kgK) ,  - densitatea aerului (   1,2kg / m 3 ) , tel – temperatura aerului in încăpere ,
tabs – temp. aerului absorbit din afara încăperii
b) Volumul de aer necesar p/u eliminarea umezelii:
Gum
Lum  , m 3 / h , Gum – cantitatea de umezeală dejazată la răcirea utilajului ş.a.m.d , G um=G1+G2+...+Gn ,  - densitatea
 (d el  d abs )
aerului , del – concentraţia umezelii în încăpere (g/m3)
dabs – concentraţia umezelii în aerul absorbit (g/m3)
c) Volumul de aer necesar p/u eliminarea substanţelor dăunătoare:
Gc
Lc  , m 3 / h Gc – conc. de subs. dăunatoare în încăpere , Cel – conc. acestei subs. in aerul încăperii , Cel ≤ CMA , mg/m3 , Cabs –
C el  C a
conc. acestei subs. in aerul din afara încăperii, Cabs ≤ 0,3 CMA , Lv  Lmax ( Lt , Lum , Lc ) - productivitatea ventilaţiei . Dacă în încăpere
nu sunt subs. dăunătoare degajate si degajări de umezeală şi căldură nu sunt prea mari, atunci calcularea ventilaţiei se face după o metodă
simplificată după NS(CH)-245-71 – norme sanitare
19. Zgomotul actiunea si normarea .
Zgomotul este o îmbinare haotică de sunete. Zgomotul poate fi: mecanic; electromagnetic; hidroaerodinamic. Zgomotul acţionează
asupra aparatului auditiv: duce la înrăutăţirea auzului, la traume sonore, la hipoacuzie. Dar zgomotul acţionează şi asupra org. întreg.
Acţionînd asupra sistemului digestiv duce la îmbolnăviri gastrice . Zgomotul are o capacitate de a se acumula în org. uman. Acţionînd
asupra sistemului nervos, duce la distrugerea lui şi poate cauza nervoza . Zgomotul acţionează şi asupra sistemului cardiovascular
(îngustarea capilarelor, majorarea tensiunii arteriale). Zgomotul acţionează şi asupra scoarţei cerebrale: 2-15Hz coincide cu frecvenţa
oscilaţiei proprii a diferitor organe ale omului ce duce la fenomene de rezonanţă. Iar sunetele de 6-8Hz coincid cu α – ritmul biocurenţilor
crierului ce poate schimba comportarea oamenilor. Normarea şi măsurile de protecţie . Normarea zgomotului se efectuează după volumul
sonor în dependenţă de frecvenţă. Se cunosc 2 procedee de normare: După spectrul limită - este un ansamblu de valori admisibile în cele 8
octave. Valorile admisibile de zgomot într-o octavă este un aşa zgomot în care lucrătorul poate activa tot stajul de muncă fără să aibă
schimbări în sănătatea lui . După nivelul sunetului : Normarea după nivelul sunetului se efectuează după toate frecvenţele simultan şi este
o metodă aproximativă pentru alegerea mijloacelor de protecţie de la zgomot. Ea nu ţine cont de reacţia auzului la diferite frecvenţe.
20. Caracteristicile zgomotului .
Acţiunea zgomotului depinde de caracteristicile lui: Fizice : Frecvenţa f, Hz : a) infrasunete <16Hz; b) auzite 16..20 000Hz; c)
ultrasunete >20 kHz. Presiunea sonoră P, Pa – urechea omului percepe sunete la schimbarea largă a presiunii sonore (P 1000=2∙10-5-
2∙102Pa). P este diferenţa dintre P cînd există sunetul şi presiunea mediului neexcitat. Intensitatea sunetului I, W/m2 – Urechea percepe
sunetul la schimbarea intensă de la 5∙10 -12..5∙102 W/m2. Perceperea sunetelor nu depinde de schimbarea absolută a P sonore, dar depinde de
schimbarea lor relativă. După Veber-Fehner auzul reacţionează logaritmic I. Intre I şi P există relaţia I=P 2/(ρ∙c), c=342 m/s. Psihologice :
Volumul sonor LI=lg(I/I0), dB, I0-pragul de jos; Urechea percepe sunetele la schimbarea de o o zecime a raportului de mai sus.
LI=10lg(I/I0), dB LP=10lg(P2/P02)=20lg(P/P0), dB . Nivelul volumului sonor : este introdus pentru că auzul omului acţionează nu numai la
schimbarea logaritmică a presiunii dar şi la frecvenţa sonoră. Sunetele cu frecv înaltă urechea omului le percepe cu o tărie mai mare.
Nivelul volumului sonor compară sunetul cu diferite frecvenţe cu sunetul cu frecvenţa etalon (1000Hz) şi se măsoară în „foni” şi se găseşte
în curbele de trecere. Intervalul de frecvenţă de sunete auzite este împărţit în 8 octave: Octava este o gamă de frecvenţă, frecvenţa căruia
de sus asupra găurii de jos este egală cu 2, f s/fj=2. Octava se caracterizează şi cu frecvenţa medie geometrică: f.m.g.=√f s∙fj. Intervalul de
frecvenţă de sunete auzite este împărţit în 8 octave cu frecvenţa medie geometrică: f.m.g.=63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000(Hz).
21. Masurile si mijloacele de protectie ale zgomotului .
Dacă zgomotul depăşeşte normativele, atunci trebuie de luat măsuri de protecţie. Se cunosc următoarele grupe de măsuri : Măsurile
arh.planif. includ construcţia clădirilor, încăperilor cu evidenţa evitării majorării zgomotului. Cu acest scop clădirile se construiesc la o
distanţă antizgomot. În încăperi se efectuează obstacole antizgomot. Dimensiunile încăperilor nu trebuie să creeze reverberaţia sunetului.
Utilajul zgomotos trebuie să fie instalat într-un loc anumit al atelierului. Măsurile organizatorice prevăd controlul periodic al zgomotului
la muncă, controlul periodic a stării sănătăţii personalului, optimizarea odihnei şi a muncii . Măsurile tehnice sunt repararea utilajului la
timp, înlocuirea la timp a pieselor, folosirea lubrifianţilor, înlocuirea rulmenţilor. Măsurile acustice sunt folosirea ecranelor între sursa de
 lucru, folosirea copotelor deasupra utilajelor, folosirea pereţilor, pavanelor, folosirea fonoabsorbenţilor voluminoşi, folosirea tobelor de
eşapament. Există măsuri acustice active cînd se provoacă zgomot în antifază.
22. Vibratiile industriale . Actiunea , caracteristicile si normarea .
Vibraţiile şi zgomotul au aceeaşi origine, Vibraţiile sunt unde mecanice în corpuri solide, sunt de 2 tipuri: generale şi locale. Vibraţiile
generale acţionează asupra sistemului nervos şi pot duce la boală generală – vibroboală care se tratează numai la etapa temporie. Mai ales
sunt periculoase vibraţiile cu frecvenţa oscilă proprie a diferitor organe a omului ce duce la fenomene de rezonanţă. Vibraţiile locale duc la
îngustarea capilarilor sangvini, la osificarea tendoanelor. Acţiunile vibraţiilor depinde de caracteristicile lor: 1. f, Hz; 2. A, m; 3.V, m/s; 4. a,
m/s2. Dacă vibraţiile sunt armonice avem relaţia: V=2π∙f∙A . Normarea vibraţiilor se efectuează după vibroviteza medie pătratică:
Vmp=√(V12+V22+∙∙+Vn2)/n ; amp=√(a12+a22+∙∙+an2)/n; Lv=20lg(V/V0) dB; La=20lg(a/a0), dB; V0, a0 – vibroviteza şi vibroacceleraţia
programului de protecţie. Aceşti parametri de normare se reglementează în dependenţă de : 1. f. m. g.=2,4,8,16,32Hz . 2. tipul de vibraţie .
3. x, y, z . 4. După sursă se cunosc următoarele vibraţii: a) de transport; b) de transport tehnologic; c) vibraţii tehnologice.
23. Masurile si mijloacele de protectie ale vibratiilor.
Dacă vibraţiile depăşesc normativele, atunci se iau măsurile: Măsuri de vibroizolare (formarea fondaţilor aparte pentru locul de muncă,
formarea şanţurilor, diriharea de la distanţă); Măsuri de vibroabsorbţie (folosirea arcurilor metalice, folosirea plăcilor din mase plastice,
folosirea resorturilor); Măsuri de vibroatenuare – majorarea regidităţii lucrurilor, amortizoarele, schimbarea frecvenţei sursei de vibraţie;
Folosirea mijloacelor de protecţie individuală (mănuşi cu palmiere elastice, încălţăminte cu talpă groasă din cauciuc, centuri de protecţie,
genunchiari de protecţie, pieptari de protecţie).
24. Indicii cantitativi si calitativi a iluminatului .
Se cunosc indicii: Cantitativi : 1. Ф, lm – fluxul de lumină este o parte de radiaţie electromagnetică pe care omul o sesisează ca lumină. 2.
I=dФ/dω, cd – unghiul corporal 3. Iluminarea: E= Ф/s, lx 4. Luminozitatea: L=I/s=dФ/dsdω, cd/m2 5. Coeficentul de reflecxie:
ρ=Фr(reflectat)/Фc(căzut) . Calitativi : 1. fondul: suprafaţa pe care se găseşte obiectul de destingere (de lucru). ρ <0,2 - fondul este
întunecat ; ρ >0,4 – fondul este luminos ; ρ =0,2..0,4 – fondul este mijlociu . 2. contrastul: este relaţia sintre luminozitatea fondului şi
obiectul de destingere. K=(Lob-Ls)/Lob.
25. Calcularea si normarea iluminatului natural si artificial .
Se cunosc citeva metode de calculare : 1. Metoda de randament al fluxului de lumina 2. metoda de punctaj 3. metoda de putere specifica
a iluminatului . Dupa aceasta metoda se gaseste fluxul de lumina a becurilor alesi in prealabil care asigura mormativul iluminatului la locul
de munca.
S p * En * Z * K r
ôb  ; En- normativul de iluminare
N *n*
Z-coeficientul de neuniformitate , depinde de distanta intre becuri de iluminat la inaltime de lucru a becurilor. K r- coeficientul de rezerva, in
dependenta de tipul becurilor , N – numarul de instalatii de iluminat ; n- numarul de becuri intr-o instalatie ; ή-randamentul fluxului de
lumina
A* B
i ; A, B- dimensiunea incaperii
( A  B) H e
He- inaltimea pina la suprafata de lucru
26. Avantajele si dezavantajele becurilor cu incadescenta si luminiscenta .
Avantajele si dezavantajele becurilor : Becuri cu incadescendenta : Avantajele : Sunt simple in constructie, exploatare, instalatiile sunt
ieftine. Dezavantaje: Randamentul lor este mic, termenul de exploatare este mic, o mare dependenta de exploatare de la tensiunea
retelei. Becuri cu iluminiscente : Avantajele : Randamentul de 3-4 ori mai mare decit cele cu incadescenta, termenul de lucru atinge
10000 ore, dependenta termenului de exploatare de la tensiune este mai mica, spectrul luminii este mai aproape decit cel solar. Dezavantaje
: Coeficientul de pulsatie este mare . Efectul stroboscopiei cind partile in rotatii ale lucrurilor par nemiscate , instalatiile cu becuri
iluminiscente sunt mai scumpe, fluxul de lumina a becurilor se micsoreaza cu mult cu termenul de exploatare.
27. CEM . Actiunea , caracteristicile , normarea si masurile de protectie .
In productie des se folosesc curenti cu frecventa inalta. Pentru sudarea , calirea metalelor , incalzirea uscarea , lipirea metalelor. In jurul
acestor utilaje se formeaza C.E.. El se formeazasi in instalatii electrice cu tensiune inalta.C.E. se folosesc si pentru radiotelecomunicatii. In
C.N. sursele de C.E. este becul electronic.Actiunea C.E.in primul rind se observa in forma de incalzire a corpului uman . Mai ales sunt
periculoase majorarea temperaturii a organizmului omului cu termoreglare scazuta. Microprocesele care se datoreaza actiunii C.E. sunt
legate cu schimbarea directiei macromoleculelor organizmului uman dupa fortele electrice ale C.E. ce duce la schimbarea functiilor si la
imbolnavirea diferitor organe. Actiunea indelungata a C.E. duce la dereglarea sistemului nervos, la oboseala adaugatoare , la insomnie. C.E.
depind de caracteristicile lor: 1. f, Hz 2. E, V/m 3. H, A/m 4. I, W/m2 5. Spatial in jurul oricarui obect ce radiaza se poate de divizat in 3
zone : Zona iradiativa cu R<<λ/2π Zona intermediara R= D2/λ D –diametrul electric zona de radiatie R>>λ/2π . Pericolul si
masurile de protectie depind de zona si locurile de munca. Pentru C.E. cu frecventa medie si inalta se reglementeaza aparte intemsitatea
C.E. si intensitatea C. Magnetic. Pentru cimpul cu frecventa supraianlta se reglementeaza de catre standarte densitatea fluxului de energie :
STAS 12.1.006-84CEM Daca intensitatea C.E. depaseste normativele atunci trebuie de luat masuri de protectie. Se cunosc masuri :
Masurile organizatorice :
1. interzicerea angajarii la munca a persoanelor cu virsta < 18ani
2. interzicerea angajarii la munca a persoanelor care sufera de boli de singe , ochi, nervi
3. optimizarea timpului de munca si odihna
4. controlul periodic a C.E. la locul de munca
5. controlul periodic a sanatatii persoanelor
Tehnica: 1. utilaj . 2.ecrane din material conductor cu grosimea egala cu λ . 3.dirijarea de la distanta . 4.folosirea
protectiei personale
28. Actiunea curentului electric . Traumele locale si totale de la actiunea curentului electric .
Pericolul CE este foarte mare. Electrosecuritatea este un complex de masuri si mijloace indreptate spre micsorarea actiunii CE, arcului
electric si cimpurilor electromagnetice. Comforma statitsticii partea electrocutarii in industrie este cca1-1,5%. Cu tot alt tablou prezinta
accidentele mortale, unde partea electrocutarii atinge 40% iar in istalatiile energetice 60%. Actiunea CE poate fi termica, electrolitica,
biologica, mecanica. Aceste actiuni pot duce la traume locale si traume totale. Traumele locale pot fi :
1. arsuri – la scrugerea CE prin org uman se degaja o cantitate mare de caldura care majoreaza temp locala a corpului ce duce la
coagularea albuminei.
2. semene electrice apar in forma de bataturi cenusii in locurile contactului angajatului cu conductoarele sub tensiune.
3. electrometalizarea pielii – se provoaca in locurile cu un contact slab cu conductoarele sub tensiune. Astfel microarcurile electrice
provoaca metalizarea pielii
4. electrooftalmia – cutarea ochilor cu raze ultraviolete a arcului electric la scurcircuitate, sudare, etc.
5. traume mecanice – directe si indirecte.
Trauma totala se provoaca la scrugerea curentului electric de o intensitate mica 0,1mA in instalatii cu tensiune joasa. In acest caz se
paralellizeaza muschii si omul nu poate sa se desprinda de conductor de sinestatator. Paralizarea muschilor cardiaci sau celor ai cailor de
respirare duce la decedare.
29. Factorii de care depinde gravitatea electrocutarii.
Primul factor principal este I ce se scurge prin organismul uman . Se cunosc pragurile de intensitate: pragul iritativ 0.5-1.5mA ; pragul de
retinere 6-10mA ; pragul de fibrilatie 80mA ; la acest curent se provoaca fibrilatia inimii – contractari haotice a muschilor inimii si nu
permitepropulsarea singelui rin organele omului. Daca creierul nu se alimenteaza cu singe timp de 5-6 min el se discompune si moartea
clinica duce la moarte fizica. Exista defibrilator care permite de a propulsa prin inima omului un curent de o intensitate 4-6A intrun timp
foarte scurt. pragul mortal >=1000A . Al doilea factor : durata actiunii CE: la majorarea timpului de scrugere a CE prin org uman
pielea omului se umezeste si R omului scade ce duce la majorarea curentului de scurgere si la agravarea sanatatii. Actiunea CE este mai
grava la coinciderea cu faza T a ciclului inimii. Durata indelungata a actiunii CE se considera mai mult de 1s. Al treilea factor . datele
individuale ale omului. Curentul ce se scurge prin organismul uman depinde de rezistenta omului. R omului se estimeaza prin R stratului
de sus a omului. Daca pielea este uscata, curata si nevatamata, atunci R omului in primele clipe : Rn=10000-100000 ohm. Daca pielea are
leziuni atunci R omului scade brusc R=800-1000 ohm Rezistenta omului depinde de starea fizica si psihica a lui. Omul bolnav, nervos, in
stare de ebreietate are o rezistenta mai mica. Al 4 factor. Tensiunea aplicata. Cu majorarea tensiunii se mareste probabilitatea strapungrii
stratului de sus a pielii. Al 5 factor. Caile de scurgere a curentului prin organism. Se cunosc 30 de cai de scurgere. Mai periculoasa sunt
caile prin muschii cardiaci sau prin muschii cailor de respirare. Al 6 factor. modalitatea curentului si frecventa lui: alternativ, continuu.
La tensiuni joase cu F=50Hz curentul alternativ este mai periculos deci se adauga o conductibilitate capacitativa. Cu majorarea frecventei
pericolul scade. Al 7 factor. Conditiile climaterice ale incaperii. Se cunosc incaperi uscate umede foarte umede supraincalzite prafuite cu
praful conductor/necunductor cu mediu agresiv (acizi, baze). In aceste incaperi comparativ cu cele uscate R omului se micsoreaza deaceea
percolul creste. Este foarte periculoasa imbinarea CE cu umedititatea majorata.
30. Analiza pericolului de atingere la retele cu regimul punctului neutru diferit .
Gravitatea electrocutarii depinde si de tipul atingerii si de tipul retelei. Se cunoaste atingere de un singur sau de duaoa poluri in retele
monofazate sau de o faza sau de doua faze inretelele trifazate. Mai periculoase sunt atingerile de doua poluri in retele monofazate si de doua
faze in cele trifazate . Ih=Uh/Rh=220/1000=22mA . Daca ne atingem de o singura faza in retelele trifazate atunci pericolul depinde de tipul
reteleli cun punctul neutru legat la pamint si cu punctul neutru izolat. Se cunosc retele cu punctul neutru izolat si cu punctul neutru legat la
pamint. Reteaua cu punctul neutru izolat, ca mai putin periculoasa se folosesc atunci cind ele sunt scurte si este exclus regimul avariat.
Adica este un control strict asupra izolarii . in caz contrar se folosesc retele cu puntul neutru legat la pamint unse se pate indeplini protectia
prin legare la null.
31. Masurile si mijloacele de electrosecuritate .
Masurile de electrosecuritate : 1. In dependenta de categoria incaperii si param. Energiei electrice se elaboreaza diferite masuri de
electrosecuritate. 1. utilizarea tensiunii reduse 2. separarea retelelelor electrice 3. compensarea curentilor capacitativi 4. folosirea izolarii
firelor electrice 5. nivelarea potentialelor 6. inaccesibilitatea firelor electrice 7. protectia prin legare la pamint 8. protectia prin legare la null
9. deconectare automata 10. folosirea placardelor de avertizare 11. semnalizarea sonora, vizuala. 12. folosirea mijloacelor de
electrosceruritate 13. ingradirea instalatiilor electrice. 2. Tensiuni reduse Un=42,36,24,12,6,3,… se utilizeaza pentru alimentarea utilajului
portativ in incaperile de categ 1, 2 . La intreprinderi firele electrice se izoleaza cu un strat de mase plastice sau de cauciuc sau cu hirtie
imbibata cu ulei. Izolarea poate fi : De lucru - mentinerea tensiunii nominale intrun timp indelungat . Adaugatoare - se face in forma de
carcase electroizolabile , minere electroizolante, invelisuri adaugatoarea cablurilor. Dubla – se formeaza din izolarea de lucru plus izolarea
adaugatoare . Perfectionata - este izolarea de lucru cu parametrii izolarii duble. Parametrii izolarii sunt R electrica a izolarii si rigiditatea
dielectrica. 6. asigurarea inaccesibilitatii firelor electrice neizolate se face prin instalarea lor la inaltime sau folosirea ingradirilor, sau cu
ajutorul unor straturi de tencuiala. 7. Se foloseste la retele cu punctul neutru izolat si consta in unirea carcaselor utiliajelor cu priza de
pamint. Priza de pamint este un ansamblu de electrozi batuti la o adincime de 0.8-3 m pentru a asigura R prizei de pamint in limitele
normei Ro<= 4 ohm . La defectarea izolatiei pe carcasa apare tensiune si potentialul carcasei se niveleaza cu potentialul pamintului si
pericolul se micsoreaza. 8. ea consta in unirea carcaselor electroutilajelor cu firul null de protectie unit la rindul sau cu punctul neutru legat
la pamint. Daca apare tens pe carcase atuci se formeaza un scurtcircuit. Deci rezistenetele elem circuitului sunt mici deaceea Isc este
destul de mare si duce la arderea fuzibililor si de pe carcase dispare tensiunea. Protectia omului consta in micsorarea duratei scurgerii
curentului prin organismul uman . Mijloacele de eletrosecuritate : se divizeaza in 3 grupe : De izolare : izoleaza lucratorii de la
conductoarele sub tensiune si pot fi: principale si adaugatoare, iar dupa tipul instalatiei: instal cu tensiune joasa si inalta. Mijloacele
principale protejeaza garantul si de sinestatator angajatii de la tensiune nominală. Mijloacele adăugătoare se folosesc numai in pereche cu
cele principale. De ingradire : Tensiune joasă : Principale – mănuşi dielectrice, scule cu mînele electroizolante (şurubelniţe, cleşte),
indicatoare de tens. joase (cu unul sau două poluri) . Adăugătoare – covoraşe dielectrice, suporturi din lemn . Auxiliare : Tensiune înaltă :
Principale – prăjini dielectrice (lung. 2-3m), indicatoare de tensiune înaltă, cleşte de schimbare a siguranţelor, transformator de curent.
Adăugătoare – cizme dielectrice, mănuşi dielectrice, suporturi din lemn.
32. Clasificarea incaperilor dupa pericolul de electrocutare .
Pericolul instalatiilor electrice depinde de param energiei electrice . Instalatiile electrice sunt acele instalatii unde se produce, distribuie se
utilizeaza energie electrica. Dupa param se cunosc instalatii cu tensiune joasa <1000V si cu tensiune inalta >1000V , dupa pericolul de
lectrocutare instalatiile se impart : Cu grad mare de pericol de electrocutare. Indicii: umedititatea majorata, t aerului majorata, prezenta
prafurilor conductoare, prezenta podelilor conductoare, prezenta unui numar mare de utilaje legate la pamint si posibilitatea se a se atinge
de acest utilaj . Cu grad deosebit de mare cu electrocutare. Indicii: umedititatea foarte mare, prezenta mediului agresiv, prezenta a doi si
mai multi indici simultan a incaperii de prima categorie. Cu grad mic de pericol cu electrocutare unde lipsesc indicii de cat a si b .
33. Factorii daunatori si periculosi la exploatarea masinilor de calcul .
La exploatarea MC apar urmatorii factori periculosi . 1. Degajari de caldura luind in consideratie ca MC este o instalatie electrica de o
putere de 300-400 W . 2. Prezenta cimpului electromagnetic , sint cimpuri cu fregventa radio – in partea opusa a monitorului sint de 10 ori
m/m decit in fata monitorului , ionizate – sint reduse la minim prin folosirea ecranelor pe baza cristalelor lichide . 3. Prezenta electricitatii
statice , din cauza ca la fabricarea monitoarelor se folosesc materiale dialectice . 4. Concentratia majorata a prafului , se ionizeaza
particolele prafului si atrag zona de lucru . 5. Surplusul de aeroioni pozitivi in zona de lucru , neajunsul de aeroioni negativi in zona de lucru
. 6. Umiditatea scazuta in zonele de lucru . 7. Stralucirea direct-excesiva a ecranului . 8. Distribuirea neuniforma a stralucirii ecranului . 9.
Pulsatia majorata a iluminarii . 10. Tensiunea majorata a instalatiei electrice . 11. Concentratia majorata de bioxide de carbon . 12.
Concentratia majorata de aldeghide . Factorii psihofiziologici : 1. Incarcarea vederei . 2. Incarcarea atentiei . 3. Supraincarcari mentale . 4.
Supraincarcari emotionale . 5. Monotonia lucrului . 6. Hipodinamica . 7. Insuficienta miscarilor fizice . 8. Volumul mare de informatie
prelucrat intr-o unitate de timp . 9. Organizarea irationala a locului de munca . Factorii biologici – Concentratia majorata de
microorganizme in zona de lucru .
34. Masurile de PM la exploatarea masinilor de calcul si a telefoanelor mobile .
De la caldurile majorate , protectia consta in folosirea ventilatiei . Ca regula toate salile de calcol se doteaza cu climatizatoare care mentin
parametrii microclimei optimali . Reducerea cimpurilor electromagnetice la locul de munca se face prin amplasarea curenta a locurilor de
munca conform normelor : Distanta intre calculatoare in rind trebuie sa fie nu mai mica de 2,2 cm . Micsorarea actiunii iradierii ionizante
duce la aceia ca se micsoreaza timpul de lucru , se interzice lucrul la calculator a femeilor gravide si in timpul alaptarii . Un pericol anumit
prezinta exploatarea telefoanelor mobile . Din cind in cind savantii se ingrijoreaza de pericolul ce prezinta telefoanele mobile . Pericolul
principal il prezinta absorbtia energiei cimpului electromagnetic de catre tesutul creerului a circa 60% . Valorile de energie sint foarte mici
dar ating valori admisibile . Dupa cercetari valorile admisibile de energie anumita este circa 2 ml/w la un gram de tesut care duc la
incalzirea creerului in timp de 20 min la 1 grad celsius . Cercetarile efctuate asupra 17 modele de telefoane mobile au dat dovada ca numai
5 din ele au doza mai mica de 20 mb . Un pericol anumit il prezinta si unele proecte tehnologice .
35. Notiuni despre ardere si clasificarea substantelor dupa proprietatea de ardere .
Incendiul este o ardere necontrolată care duce la pagube materiale sau chiar la jertfe omeneşti. Factorii dăunători ai incendiului sunt : 1.
Foc deschis şi scîntei 2. Temp. Majorată a aerului, materialelor, utilajului 3. Prezenţa fumului 4. Micşorarea % O2 5. Concentraţia majorată
a substanţelor dăunătoare 6. Distrugerea clădirilor 7. Explozia 8. Detonaţia . P/u apariţia şi desfăşurarea incendiului sunt necesare: 1.
Substanţe arzătoare 2. Oxidantul 3. Sursa de aprindere . Majoritatea subst. p/u a arde trec în stare gazoasă. După inceperea arderii se
cunosc citeva procedee: 1. Scînteiere 2. Autoaprindere 3. Aprinderea 4. Autoinflamarea 5. Explozia 6. detonaţia . Scînteierea prezintă
un proces de ardere fără formarea gazelor comprimate. Cînd viteza formării gazelor este insuficientă p/u a susţine arderea la înlăturarea
sursei de aprindere. Scînteierea se caracterizează prin temp. scînteierii T sc, oC. Dacă viteza formării gazelor este suficientă p/u eliminarea
sursei de aprindere aceasta se numeşte inflamare şi se caracterizează prin T inf. Deci Tinf > Tsc . Autoaprinderea este un proces de majorare
bruscă a reacţiilor exotermice in careva subs. fără sursa de aprindere. Se cunoaşte autoaprindere termică ( la încălzirea unei surse
adăugătoare de încălzire); chimică (2 substanţe în reacţii chimice); microbiologice. Subs. ce posedă capacitate de autoaprindere: cărbune
brun, turba, cîrpe îmbibate cu ulei, fosforul alb şi roşu. Dacă autoaprinderea este însoţită de apariţia flăcării se cunoaşte ardere: 1. normală
V  10 m/s 2. explozie V  100 m/s 3. detonaţie V  1000 m/s . După capacitatea de ardere toate subs. se împart in 3 categorii:
subs. nearzătoare – nu arde, nu se se carbonizează la majorarea temp. lor pînă la 900 oC (apa, betonul, cărămida) subs. puţin inflamafile –
care nu ard de sinestătător, dar susţin arderea la prezenţa sursei de aprindere (metalele) Arzătoare – care aprind şi ard la eliminarea sursei
de aprindere.Subs. arzătoare se împart in: Suns. Uşor inflamabile – care se aprind şi ard la acţiunea de asurtă durată a sursei de aprindere
cu o energie mică . Mediu inflamabile – care se aprind şi ard de la acţiunea îndelungată a sursei de aprindere cu o energie mică (lemn) .
Greu inflamabile – care se aprind şi ard de la o acţiune îndelungată a sursei de aprindere cu o energie mare . Gaz – combustibil este un
amestec de subs. arzătoare cu aerul atmosferic.
36. Clasificarea productiilor dupa pericolul de incendiu , explozie si incendiu-explozie .
2. În dependenţă de tipul subs. folosite în procesul tehnologic toate producţiile după pericolul de incendiu se împart
în 5 categorii:
A < < 28
B > 10 28-61  65
C - > 61 > 65 solide
D
E
A – producţii unde sunt gaze combustibile cu NÎJ < 10% sau lichide uşor inflamabile cu T inf < 28oC , sau subs. care intră în reacţie şi se
aprind cu H2O, O2, sau între sine (categ. cu pericol de explozie) B – producţii unde sunt gaze combustibile cu NÎJ > 10% sau lichide uşor
inflamabile cu Tinf 28-61oC, sau prafuri şi ţesături arzătoare cu NÎJ < 65 g/m 3, sau solide (categ. cu pericol de incendiu) D – producţii unde
sunt subs. nearzătoare în stare supraîncălzită, sau subs. arzătoare în procesul de utilizare. E – producţii unde sunt subs. nearzătoare în stare
rece.
37. Clasificarea zonelor dupa pericolul de incendiu si dupa pericolul de explozie .
Zonele cu pericol de incendiu sunt zone unde permanent sau periodic se lucrează cu subs. arzătoare. Se cunosc 4 zone cu pericol de
incendiu : I – lichide inflamafile cu Tinf > 61oC . II – zone unde sunt prafuri şi ţesături arzătoare cu NÎJ > 65 g/m 3 . IIa – zone unde sunt
subs. arzătoare solide . IIIa – zone în afara încăperilor unde sunt lichide inflamabile cu T inf > 61oC sau subs. arzătoare solide . Zonele cu
pericol de explozie sunt zone cu raza de 5m în jurul instalaţiei unde pot fi formate amestecuri explozive. Se cunosc 6 zone:  - I ;  -
Ia ;  - Ib ;  - Ig ;  - II ;  - IIa
38. Cauzele incendiului si metodele de combatere a incendiului
Cauzele incediului se divizeaza in 2 grupe : Cauzele electrice - arc electric, electricitatea statica , supraincalcarea statiilor electrice ,
descarcari electrice, sudare. Cauzele neelectrice incalcarea incorecta a cerintelor antiincediare, exploatarea incorecta a ventilatiilorsi
conditionarea , autoaprinderea , foc deschis. Metode de combatere: micsorarea concentratiei substantelor arzatoare, micsorarea
temperaturii amestecului arzator, micsorarea oxigenului.
39. Masurile de prevenire a incendiului .
Masuri organizatorice : elaborarea instructiunii in domeniul securitatii antiincediare, instructajul cu lucratorii, formarea echipelor de
pompieri, folosirea plancardelor de avertisment. Masuri de exploatare: include cerintele securitatii antiincediare la exploatarea utilajului
cladirilor, sisteme de ventilatie si conditionare. Masuri speciale: sunt masuri de interzicere a folosirii focului deschis, producerea lucrarilor
speciale cu autorizatie. Masurile tehnice: prevad constructia si fabricarea utilajului , sistemelor de ventilare cu evidenta cerintelor
securitati antiincediare. O masura importanta este majorarea gradului de rezistenta la foc. Pentru lemn aceasta se face prin imbibarea lui cu
materiale nearzatoare. In productia de aparate prevenirea incediului se atinge prin alegerea corecta a elementelor instalatiilor electrice, prin
alegerea sigurantelor.
40. Substantele de stingere a incendiului .
Cea mai des folosita substanta pentru stingerea incediului este apa. Avantajele: accesibila, transportabila ieftina. Dezavantaje : ingheata,
nu toate focarele se pot stinge. Alte substante: spume Chimica- se formeaza in rezultatul reactiei intre baza si acizi cu formarea de gaze
comprimante. Aeromecanica contine 90% de aer comprimat , 9.7% apa,0.3%subs. spumoasa. Nisip, pamint pietris, gaze inerte, vapori de
apa, prafuri minerale.
41. Mijloace antiincendiare . Extictoare .
Se cunosc mijloace primare, transportabile si stationare de stingere a incediului. Mijloacele primare: panouri antiincediare, hidrante
antiincediare. Mijloace transportabile: masini antiincediare, pompe antiincediare, avione , vase antiincediare, stingatoare cu volum >10
litri. Stingatoare 1.OXП-10Litri – stingatoare cu substante chimice 2.OBП- stingatoare cu spuma aerodinamica 3.CO2-bioxid de carbon
brometilat 4.OП-cu praf mineral . Mijloace stationare: Se cunosc 2 sisteme stationare de stingere: Sprincler : Ele prezinta un sitem de
tevi in lungul atelierului ca regula deasupra usilor umplute cu substante de stingerea incediului. La majorare temperaturii capacele se topesc
si subs. patrunde in incapere . Drencer : Sistemul Drencer prezinta un asmblu de tevi cu supapele deschise fara substanta de stingere , dar
ele patrund in tevi la comanda opratorului.
42. Semnalizarea antiincendiara .
Semnalizarea poate fi manuala, prin telefon 901 si automata. Semnalul automat se divizeaza in dependenta de tipul de traductoare si poate
fi : 1. Termica reactioneaza la majorarea temperaturii 2. Termica diferentialaDMC-038-reactioneaza la viteza schimbarii aerului. 3.
Aparitia fumului DИ-1. el este bazata pe prezenta camerii de ionizare care contine substante radioactive la aparitia fumului se micsoreaza
curentul de ionizare se duce la deconectare circuitului. 4 Combinata KИ-1 ce contine placa bimetalica si camere de ionizare 5 Optica CИ-1
reactioneaza la aparitia ultravioletului in flacara 6 Sonora ЗИ-1 ce reactioneaza la prezenta ultrasunetului in timpul raspindirii flacarii
43. Paratrasnet .
Conform statisticiicca 7% din toate incediile sunt datorate descarcarilor electrice in atmosfera . Deaceea regulamntul prevede instalarea
sistemelor de paratrasnet la productiil;e de categoria a) si b). Productiile de categoria c) se doteaza cu paratrasnet . Tipurile de paratrasnet
a) baza metalica ; b) fringhie metalica ; c)plasa metalica . Parametru se face dupa 2 sisteme:
a) Pprotej =99.5% b) Pprotej=95% . Zona de protectie a paratrasnetului in forma de baza metalica prezinta un con cu raza R=r x la inaltime de
hx . Pentru productiile de categoria a si b sitemul de paratrasnet se izoleaza de la cladiri, iar pentru prod. de alte categorii(c,d,e) aceste
sisteme pot fi instalate nemijlocit pe cladire. Rezistenta prizei de pamint pentru sistemul de paratrasnet nu trebuie sa depaseasca 100Ω.
44. Obligatiunile studentului la practicele de diploma in domeniul PM .
In timpul practicii de diploma studentul este obligat: 1. sa faca cunostinta cu organizarea PM la firma data. 2. sa faca cunostinta cu cauzele
traumatismelor 3. sa faca cunostinta cu planurile de ameliorare a conditiilor de munca 4. sa analizeze conditiile de munca la un loc de
munca concret .
45. Metodele de masurare a concentratiei substantelor daunatoare .
Metoda gravimetrica – este fundamentala la aprecierea gradului de poluare a aerului zonei de munca cu prafuri . Ea se afla in baza
existentului sistem de standarde a securitatii muncii drept metoda de standard si se bazeaza pe determinarea masei prafului , retinuta pe
filtru la trecerea prin el a unui volum bine determinat de aer exprimat in metri cubi . Mai rar folosite metoda de numarare , care consta in
numararea particulelor de praf , ce se contin intrun centimetru cub de aer si sint depistate cu ajutorul microscopului . Metoda fotoelectrica
– este folosita in cazul unei poluari neinsemnate si da posibilitatea de a obtine informatie despre dimensiunile si formele particulelor de
praf.
46 Calcularea protectiei prin legarea la pamint si prin legarea la nul .
Legarea la pamint – se numeste unirea in mod void cu priza de pamint a anumitor parti metalice ale utilajului electric , care in mod
normal nu se afla sub tensiune , dar in regim avariat , in urma defectarii izolatiei pe ele pot aparea tensiuni accidentale . Priza de pamint –
este un ansamblu de electroizi metalici , uniti electric intre ei prin sudare si batuti in pamint la o adincime de 0.8 – 3 m pentru a stabili un
contact bun cu pamintul . Ea poate fi naturala si artificiala . Legarea la nul - se numeste unirea in mod void a partilor metalice ale
instalatiilor electrice , care in regim normal nu se gasesc sub tensiune , cu firul nul de protectie , care la rindul sau este unit cu punctul
neutru la pamint al sursei de alimentare . Calcularea prin legarea la pamint : consta in masurarea rezistentei prizei de pamint . La
scurgerea curentului electric la pamint , tensiunea fata de pamint se calculeaza dupa formula : Up=Ip*Rp ; unde : Ip – intensitatea
curentului electric la pamint ; Rp- rezistena prizei de pamint . Daca micsoram Rp , se micsoreaza Up . Limita permisa a tensiunii fata de
pamint trebuie sa fie ≤ 42 V . Calcularea prin legarea la nul : Controlul costa in declansari concrete si imediate a declansatorului
automat , in caz de aparitie a tensiunii pe carcasa . Aceasta se va intimpla daca curentul de scurtcircuit monofazic va depasi urmatoarele
valori : a) daca Is.c.≥Kr*Id ; b) daca Is.c.≥ 3In.f. ; unde : Id= kd * In – curentul de deconectare al declasatorului automat ; In.f. –
curentul nominal al fuzibilului A; Kr – coeficientul de rezerva = 1.4 . Intensitatea curentului de scurtcircuit , se gaseste din urmatoarea
relatie : Is.c. = Uf / r0+rf +Ztr ; unde Uf = 220 V , tensiunea de faza ; rn – rezistenta firului nul ; rf - rezistenta firului de baza ; Ztr –
0.1Ω , rezistenta bobinelor transformatorului de alimentare .

---------------------------------------------------------------------------------
 PM – ca disciplina . PM
PM – o problema importanta pentru stat si sindicate
Standartele in domeniul PM .
PM femeilor si minorilor .
Organizarea PM la intreprinderi . Planificarea masurilor de ameliorare a conditiilor de munca .
Clasificarea factorilor daunatori si periculosi .
Analiza conditiilor de munca . Cortificarea locurilor de munca .
Cercetarea si evidenta accidentelor de munca .
Metodele de analiza a traumatizmului .
Instructiunile PM
Instructajul si instruirea in domeniul PM .
Controlul starii PM la intreprinderi
Organele de supraveghere a legislatiei PM – sint:
Raspunderea personalului administrativ pentru incalcarea cerintelor PM .
Parametrii microclimei . Actiunia , normarea si masurile de potectie .
Substantele daunatoare . Actiunea , normarea , masurile si mijloacele de protectie .
Ventilatia industriala . Tipurile , avantajele .
Calcularea ventilatiei generale si locale .
Zgomotul actiunea si normarea .
Caracteristicile zgomotului .
Masurile si mijloacele de protectie ale zgomotului .
Vibratiile industriale . Actiunea , caracteristicile si normarea .
Masurile si mijloacele de protectie ale vibratiilor.
Indicii cantitativi si calitativi a iluminatului .
Calcularea si normarea iluminatului natural si artificial .
Avantajele si dezavantajele becurilor cu incadescenta si luminiscenta .
CEM . Actiunea , caracteristicile , normarea si masurile de protectie .
Actiunea curentului electric . Traumele locale si totale de la actiunea curentului electric .
Factorii de care depinde gravitatea electrocutarii.
Analiza pericolului de atingere la retele cu regimul punctului neutru diferit .
Masurile si mijloacele de electrosecuritate .
Clasificarea incaperilor dupa pericolul de electrocutare .
Factorii daunatori si periculosi la exploatarea masinilor de calcul .
Masurile de PM la exploatarea masinilor de calcul si a telefoanelor mobile .
Notiuni despre ardere si clasificarea substantelor dupa proprietatea de ardere .
Clasificarea productiilor dupa pericolul de incendiu , explozie si incendiu-explozie .
Clasificarea zonelor dupa pericolul de incendiu si dupa pericolul de explozie .
Cauzele incendiului si metodele de combatere a incendiului
Masurile de prevenire a incendiului .
Substantele de stingere a incendiului .
Mijloace antiincendiare . Extictoare .
Semnalizarea antiincendiara .
Paratrasnet .
Obligatiunile studentului la practicele de diploma in domeniul PM .
Metodele de masurare a concentratiei substantelor daunatoare .
Calcularea protectiei prin legarea la pamint si prin legarea la nul .