Dimensiunea conflictului exprimă, de fapt, amploarea pe care o capătă un conflict, creşterea

acestuia determinând creşterea probabilităţii unui proces distructiv.Astfel, după cum precizează
Deutsch, dimensiunea conflictului va părea mică pentruacea parte care crede că ambele părţi pot
câştiga şi va fi mare pentru acea parte careconsideră că una din părţi va pierde dacă cealaltă
câştigă. Această definiţie implică,de asemenea, faptul că dimensiunea unui conflict dat poate fi
mai mare pentru unadin părţi decât pentru cealaltă. Capacitatea de a controla amploarea
problemei ce faceobiectul conflictului poate împiedica derularea acestuia ca proces distructiv.
Dimensiunea afectivă
– orice problemă, situaţie conflictuală antreneazădispoziţii şi stări afective generatoare de
tensiune, această dimensiune include şidimensiunea valorică – valoarea de stimulare antrenată
de conflict pentru persoaneleangajate.
Afectivitatea în conflict (emoţiile şi sentimentele). Emoţiile sunt inerente conflictului. Unele
emoţii (îndeosebi emoţiile-şoc de genul furiei, disperării, spaimei, urii, dar şi tensiunea, frustraţia,
tristeţea sau teama) şi /sau unele persoane se cer cu prioritate detensionate fie direct în
interacţiunea conflictuală, fie în exteriorul acesteia. În multe conflicte oamenii ajung să acţioneze
împotriva propriilor interese, arătîndu-se mai interesaţi să-şi exprime sentimentele, decît să obţină
satisfacerea nevoii care a cauzat intrarea lor în 6 conflict. Distingem astfel un aspect expresiv al
conflictelor şi unul orientat spre rezultat. (Este ceea ce identifica L. A. Coser, în lucrarea sa
clasică „Funcţiile Conflictului Social”: componenta nerealistă a conflictului (manifestarea
emoţiilor) şi componenta realistă (satisfacerea nevoilor, a interesului).