(Psiho)motricitate si grafism

Scrisul si desenul sunt conditionate de stapanirea gestului grafic , dar si parametrii

cognitivi, afectivi si sociali. Acest capitol este alocat abilitatilor grafice, in orientarea lor spre
divertisementele grafice, desen si scris. Abilitatile grafice sunt sunt abilitatile care ne permit
producerea unor urme pe un suport, cu scopul de a ne exprima gandurile, sentimentele, de a
retine realitatea sau de a comunica.
Grafismul poate fi definit ca o urma, cu sau fara semnificatie, pe o suprafata.
Urmele iau forma unei amprente, semne organizate, figurative sau nu, liberesau
codificate, care se exerseaza in divertismentele grafice, pictura, desen, etc.
Divertisementele grafice sunt acele situatii in care asociem placerea gustului cu aceea a
liniei lasata fara intentia clara de a reprezenta ceva.
Desenele figurative sau nonfigurative combina semne grafice pentru a organiza o
suprafata, cu intentia de a reprezenta realitatea, de a exprima o emotie.
Scrisul este o forma de desen, dar un desen calibrat, repetitiv, codat, executat in asa fel
incat sa poate fi descifrat si inteles de un grup de initiati. Formele grafice sunt aici codificate;
este vorba de pictograme, litere, inlantuiri de litere.
Educarea gestului grafic nu este suficient pentru invatarea scrierii, dar constituie o
pregatire foarte organizata pentru a ajunge acolo.
Ca toate abilitatile, abilitatile grafice solicita resurse cognitive, sociale, afective si
motrice.
Mizele sociale si afective
Divertisementele grafice si desenul reprezinta pentru copii un teren de joaca, o evadare.
Ele permit trairea unor situatii prin modul simbolic de reprezentarea a lumii sale interioare.
Scrisul presupune conformarea la un limbaj codificat, acceptat de societate. Scrierea
permite folosirea limbajului scris pentru a lasa o urma, pentru a comunica, pentru a-l intelege pe
celalalt.
Pentru ca un copil sa aiba chef de scris, trebuie sa isi doreasca sa existe pe lume, salase o
urma, sa aiba dorinta de a-i imita pe cei mari, placerea de a se juca cu cuvintele, cu semnele, de a
le clasa, de a le organiza.
Stapanirea abilitatilor grafice influenteaza sentimentele de incredere, de compententa si
de apartenenta.
Mize motorii
Abilitatile grafice permit cunoasterea repertoriului diferitelor linii pentru a desena, a
scrie, a picta, a hasura, a grava, a trasa, a contura, a caligrafia, a colora, a sterge, a creiona, a
scrie, a desena s.a.
Aceste gesture rezulta din achizitii motorii complexe care implica dirijarea miscarii
proximale (deplasarea bratului), a miscarii distale(mana si degetele), controlul ocular si
kinestezic, orientarea spatio-temporala si implica alegerea unei maini dominante.
Mize cognitive
Abilitatile grafice ce se exprima prin picture si desen solicita si dezvolta la copii
numeroase strategii cognitive pentru:
A fi atent, a se concentra
A observa, a recunoaste, a identifica, a aprecia, a reproduce, a produce prin canalele
vizuale, auditive, tactile si proprioceptive forme, succesiuni, orientari, pozitii: inainte,
dupa, in sus, in jos, la stanga, la dreapta, etc

A adapta miscarile la caracteristicile spatiului si ale timpului: orientari, pozitii, forme,

limite, oridine, succesiune, ritm
A planifica miscarile voluntare si automatizarea lor
A imagina, a crea, a rezolva problem
A ajunge la un simbol pentru a reprezenta o actiune, un obiect
A simboliza intr-un limbaj oral si a-l transforma apoi intr-un limbaj scris
A precepe fonemele si a le asocial cu grafemele corespunzatoare
A precepe notiunea de cuvant, cuvant in calitate de unitate purtatoare de sens pentru a le
desparti unele de altele
Adatati-va asteptarile la varsta copilului
Copilul isi poate exersa de la o varsta frageda abilitatile grafice. El deseneaza, picteaza,
coloreaza. Incepand cu varsta de 5 ani si jumatate, acesta atinge gradul de maturitate care ii
permite sa invete scrisul de mana intr-o maniera mai formala.
1. Stadiul scrisul mic si ilizibil: copilul poate explica ca a desenat o floare si precieaza
ca a scris cuvantul floare: desenul reprezinta in acelasi timp obiectul si urma scrisa.
2. Stadiul distinctiei dintre scris si desen: copilul explica ca a desenat un elefant sic a
a scris cuvantul elefant.
3. Stadiul utilizarii pseudoliterelor si a literelor: copilul foloseste litere pentru a scrie
cuvinte. Foloseste in general literele pe care le cunoaste si adesea pe cele ale
pronumelui lui.
Treziti dorinta, placerea, nevoia de a lasa urme:
-provocati divertisemente grafice spontane
-incurajati, recunoasteti, participate la divertisemntele grafice ale copiilor
Solicitati strategii cognitive
Exersati motricitatea manuala
Incurajati alegerea mainii dominante: daca dominant manuala nu s-a stabilizat pana la
varsta de 5 ani, ajutati-l pe copil sa-si aleaga mana dominanta, efectand in prealabil teste de
preferinta si teste de performanta.
Urmariti postura si modul de prindere a instrumentului: modul de prindere, priza
pensulei, a creioanelor, a cariocilor, a creionului difera daca vrem sa desenam, sa hasuram, sa
desenam umbra, sa coloram, etc
Pentru un dreptaci, aratatorul si degetul mare cuprind creionul la aproximativ doi cm de
varf, in timp ce mijlocul asigura un sprijin pasiv pe marginea lui interioara, a celei de-a treia
falange. Partea din spate a creionului se sprijina pe arcul pe care il formeaza aratatorul si degetul
mare. Inelarul si degetul mic, precum si marginea causului palmei servesc drept baza de sprijin al
mainii pe masa, ceea ce asigura intreaga stabilitate dorita actiunilor celorlalte degete.
Pentru un stangaci, prinderea creionului cu clesetele format de aratator si degetul mare se
situeaza putin mai sus pentru a evita ca mana sa atinga literele pe care le-a scris si pentru a
favoria controlul vizual al scrisului.
In acest sens, trebuie sa invatam copii sa-si planifice gesturile.
Invatarea unor noi praxii se realizeaza in trei etape:
1. Etapa verbala care se caracterizeaza prin verbalizarea fiecarei secvente a gestului
inainte de realizarea lui; spun, apoi fac
2. Etapa verbo-motrica, care se caracterizeaza prin simultaneitatea dintr cuvant si
actiune; spun in timp ce fac

3. Etapa motrica a invatarii motorice se carcateizeaza printr-un gest automatizat, fara

acompaniere verbal. Gestul devine epurat si fluid, miscarile sunt coordonate.
Cai de actiune
1. Material
a. Instrumente de scris: pixuri, creioane, stilouri, pernite, crete, gume, etc
b. Materii: ceneala, acuarele, pudra de crete, lipici
c. Suporturi: netede(sol, foaie, table, suprafata data cu cerneala); rugoase(perete,
caramida); sensibile la apasare(hartie de indigo, nisip,)mari sau
nelimitate(pamant, trotuar)limitate(foaie, spatiu cuprins intre doua linii)
d. Grafisme
e. Situatii motrice
-manipuleaza si actioneaza manual:
1.scandeaza numaratori insotie de jocuri cu degetele;
2.se joaca apasand unele de altele fiecare dintre degete si degetele mari;
3.se joaca cu apa, cu nisip, golosesc, muta dintr-un vas intr-altul, insurubeaza;
4.construiesc, realizeaza casele de carti, case;
5.manipuleaza esarfe, panglici pentru a realiza spirale, zigzaguri;
6.mimeaza ultilizarea calculatorului de buzunar, a foarfecelor, a cheii;
7.mimeaza actiunea pianistului, a bucatarului, a cofetarului;
8.mimeaza actiunile de: a-si pune o manusa, a canta la toba;
9.mimeaza culesul cireselor, gaina care ciuguleste, rata care macaie;
10.indoaie pentru a realiza origami
-socializeaza, comunica, se joaca, exprima
-observ, percep, recolteaza grafisme: grafismele sunt peste tot
1.impresii vizuale, tactile, kinestezice si auditive
2.deplasari:sarituri, slalomuri, dansuri, miscari in cerc
3.manipularea unor mingi, esarfe
4.indoituri, fotografii
5.grafisme entice: obiecte aborigine, masti sau tesaturi
6.urme de talpi, de cauciuri, ale unor parti ale corpului, ale unor obiecte
-exerseaza spontan grafismele
Acestea permit copiilor sa realizeze amprente, sa scrie, sa picteze, sa deseneze, sa
coloreze, sa graveze, sa sculpteze.
-creeaza urme efemere:
~Pe muzica, intr-un anumit ritm, imprima voluntary o traictorie unor panglici sau esarfe
~Realizeaza hore, dansuri, deplasari, actiuni motrice
~Fac urme cu apa pe perete, pe sol, pe un tablou
-realizeaza amprene: pe nisip, pe zapada, o foaie de hartie sau zugraveala, sulfa pe
geam pentru a-l aburi si lasa amprenta unei maini, etc
-coloreaza
O forma reprezentand un animal, un peisaj un mozaic. Pornind de la modele fotocopiate
sau de la desene realizate cu negru, coloreaza fiecare forma liber sau apopiindu-se de realitate.
Cu creioane sau cerneala coloreaza o fotografie alb-negru. Decoreaza un obiect, un peisaj prin
juxtapunerea unor puncte colorate efectuale cu ajutorul degetelor. Cu carioca colorate
denseneaza o figura, o forma bi- sau tridimensionala. Isi imagineaza o multime de copaci, pesti
colorati, pasari si le reproduc.

-deseneaza
Realizeaza desene pe baza de observatie: deseneaza aceasta floare, acest copac, aceasta
ceasca, aceasta legume, acordand atentie detaliilor si calitatii reprezentarilor. Pornind de la
reproducerea unui peisaj sau a unei fete, deseneaza partea care lipseste. Reprezinta grafic valurile
marii, solzii unui peste. Reprezinta o serie de actiuni sub forma unor vignete: ploua, bate vantul,
-graveaza si sculpteaza
Calca pe forme si le graveaza in nisip, in aluat, in faina.
Reproduc din plastilina formele grafice.
-traseaza grafisme:
~ pe suporturi cu patratele sau linii
~traseaza linii drepte, bulce, valuri, zigzaguri
~traseaza forme pe benzi colorate
~traseaza conturul mainilor si umplu spatial respectiv cu grafisme
~traseaza forme dictate prin informare vizuala si fonetica
~deseneaza forme, grafisme pe spatele, pe mana, pe piciorul unui partener
-scriu
~efectueaza o serie de grafice, respectannd sensul stanga-dreapta si sus-jos
~se joaca de-a semnatura, ca un adult
~isi scrie prenumele cu litere cursive, respectand orientarea si forma liniei
~traseaza litere pe un suport
f. Situatii de constientizare
Discutati cu copiii despre divertismentele grafice
Cereti copiilor sa evalueze conformitatea liniilor trasate
Observati si vorbiti despre realizarile functionale, despre calitatea estetica
Verbalizati diferitele orientari ale liniilor
Vorbiti despre diferitele linii
Vorbiti in timp ce trasati linii
Faceti schimb de impresii
Verbalizati dificultati intalnite
Descrieti strategiilor folosite si eficacitatea lor
Instrumente
Situatii motrice
1. Se misca fara se se deplaseze
Se apleaca
Se incolaceste
Oscileaza
Balanseaza bratele
Se leagana
Bate din palme
Danseaza pe loc
Sare
Se ghemuieste
2. Se misca deplasandu-se

3.

4.

5.

6.

Merge inainte, inapoi

Merge intr-o parte
Merge pe varful picioarelor
Merge pe calcaie
Alearga repede, incet
Alearga inainte, inapoi
Sare, sare inainte, inapoi, sus, jos
Topaie, zbruda, salta, se rostogoleste, se catara, merge, sta in echilibru, escaladeaza
Se misca cu obiecte
Arunca mingi sau anumite obiecte
Trage la tinta
Impinge
Trage
Arunca, prinde
Goleste, umple, cufunda
Grupeaza, aduna, imprastie, face si desface
Asambleaza, demonteaza, claseaza, triaza
Ordoneaza anumite obiecte
Asocieaza mai mult actiuni
Se ascunde, se urmaresc, se deghizeaza, se preface, povesteste mimand
Se lipseste, se ascunde, se infasoara, se afunda
Apare, dispare
Se misca pe muzica
Danseaza, se balanseaza
Canta dansand, reproduce miscari
Se misca in interactiune cu ceilalti
In parteneriat
In cooperare
In opozitie
In doi
In trei
In cerc
In sir indian
In rand
Tinandu-se de mana